Ha Ha Ha Prima Parte
-
Upload
un-oarecare -
Category
Documents
-
view
217 -
download
0
Transcript of Ha Ha Ha Prima Parte
-
7/25/2019 Ha Ha Ha Prima Parte
1/12
2.Efectuati si colorati un frotiu din cultura bacteriana/produs
patologic (colectie purulenta)Se folosesc lame de sticla noi, dezinfectate, degresate cu alcool, uscate siambate. Efectuarea frotiurilor se face cu ansa. Se urmareste obtinerea
unui frotiu subtire, intr-un singur strat. In cazul efectuarii unui frotiu dinprodus patologic, acesta poate solid sau lichid. aca este solid, precumo colectie purulenta, se foloseste ansa bacteriologica pentru incarcarea cuprodus a lamei. In caz de produs patologic lichid, intai se centrifugheaza siapoi se recolteaza din sediment si se realizeaza frotiul. Etalarea se maipoate realiza si cu pipeta.
!ehnica efectuarii frotiurilor cuprinde mai multe etape"#. Etalare $ Se foloseste o lama de sticla noua, degresata, dezinfectata
si uscata. %nsa bacteriologica se arde pana la incandescenta, apoise incarca bucla cu produs sau cultura bacteriana si se descarca pesuprafata lamei, in centrul ei, dupa care se etaleaza produsul subforma de spirala, in sens centrifug.
&. 'scare $ Se aseaza lama cu fata in sus, langa becul de gaz. 'scarease face la temperatura camerei. %ceasta nu se forteaza, deoareceuscarea brusca la temperatura ridicata altereaza structurile celularebacteriene.
. i*are $ Se face dupa ce+ preparatele sunt uscate. %ceasta etapaare doua roluri, de a mari aderenta preparatului pe suprafata lameisi de a pastra intacta structura celulara a microorganismului. rin*are are loc coagularea proteinelor. i*area se realizeaza e princaldura (trecerea lamei prin acara), e utilizand *atori chimic(e*." alcool metilic sau etilic, amestecuri alcool-eter sau alcool-
fenol).olorare $ rin colorarea frotiurilor au loc interactiuni zico-chimice intre
coloranti si componentele celulare. ezultatul colorarii depinde de
structura chimica a colorantului, dar si de compozitia chimica a
componentelor structurale celulare, precum si de natura solentilor,
temperatura la care se face colorarea, si aloarea p0- ului. rintre
colorantii uzuali se numara cristalul iolet, ioletul de gentiana, fu*ina
bazica, albastrul de metilen, erdele malachit sau albastrul de toluidina.
E*ista mai multe metode de colorare $ simple, duble sau speciale (pentru
structuri precum spori, capsule, cili, ageli).
3,olorati prin metoda 1iehl-2eelsen un frotiu din sputa%ceasta metoda de colorare se foloseste pentru eidentierea germeniloracido-alcoolo-rezistenti care apartin genului 34cobacterium, anumespeciile tuberculosis, aium, bois si leprae.
Principiu Se bazeaza pe rezistenta 34cobacteriilor la decolorarea cuacizi minerali diluati si alcool, dupa colorare cu fucsina fenicata 1iehl.3ecanismul colorabilitatii este urmatorul $ patrunderea fucsinei fenicate1iehl in interiorul bacteriei si legarea colorantului de acidul micolic (dininelisul peptidoglicolic) al peretelui celular prin legaturi stabile conferasuprafetei celulei caractere hidrofobe. Se pare ca 34cobacteriile patogene
sunt mai bogate in acid micolic (mai rezistente la decolorare, deci mentinculoarea rosie pe frotiu) decat cele nepatogene- saprote (contin putin
-
7/25/2019 Ha Ha Ha Prima Parte
2/12
-
7/25/2019 Ha Ha Ha Prima Parte
3/12
se pot obsera caracterele de cultura ale speciei respectie, inclusi daca
este irulenta sau nu.
5.%ntibiograma difuzimetrica $ principiu, interpretariPrincipiu 'n inocul standardizat al tulpinii testate este insamantat intr-un gradient discontinuu de concentratii ale medicamentului antimicrobianrealizat e in placi cu mediu agarizat, e in mediu cu bulion nutriti. upaincubarea adecata este urmarita concentratia minima inhibitorie(3I).Metoda e mediul solid (e*." agar 3>ller-0inton) se insamanteazatulpina bacteriana care urmeaza a testata. %cest procedeu se realizeazacu a?utorul tamponului de ata steril imersat in suspensia bacterianaetalonata. Se inlatura e*cesul de lichid prin presare si se descarcatamponul in striuri paralele pe toata suprafata mediului succesi in treidirectii. @ alta metoda este cea prin inundare a placii si e*tragereae*cesului cu o seringa sterila. %poi se lasa placile timp de -= minute
pentru absorbtia inoculului. 'rmeaza uscarea placilor insamantate latemperatura camerei timp de =-#= minute. iscurile se depun pe placa inmomentul cand nu mai e*ista lichid pe suprafata mediului. iscurile cuantibiotic se depun la o distanta de #= mm de marginea placii si sepastreaza o distanta de : mm intre centrele a & discuri ecine. uparepartizarea discurilor se incubeaza imediat la 9o timp de #8-#A ore.%ntibiograma difuzimetrica Birb4-;auer este standardizata conform 6SI/E'%S!. %poi se masoara zona de inhbitie, luand in calcul si diametruldiscului. upa masurarea zonei de inhibitie se compara diametrele cititecu diametre standard in functie de antibiotic, cantitatea de antibiotic dincomprimat, specia bacteriana testata, din tabele standard.
Interpretare ezultate calitatie" Sensibil - categoria implica faptul ca infectia poate tratata cu
agentul antimicrobian, in doza indicata tipului de infectie Intermediar $ include agenti antimicrobieni cu 3I apropiate de
nielurile serice obtinute in urma administrarii dozelor terapeutice.%stfel, antibioticul respecti poate ecace daca se concentreaza lalocul infectiei sau daca se poate administra in cantitati mai maridecat in mod obisnuit.
ezistent $ tulpinile nu sunt inhibate de nielurile de antibioticrealizate dupa administrarea dozelor terapeutice. %stfel, acestea nuau aplicabilitate clinica.
Standardizarea testelor:
Inoculul $ %cesta trebuie sa aiba o turbididate corespunzatoare :,=unit. 3carland (densitatea trebuie sa e de #=: ::: :::/ml). Seface comparatie fata de un etalon sau se masoara prinspectrofotometrie. Se realizeaza incubare timp de &-8 ore la 9o.
Substantele antimicrobiene $ %cestea sunt alese dupa standardele auna din urmatoarele doua asociatii, 6SI (linical 6aborator4Standards Institute) sau E'%S! (European ommittee on %ntibioticSusceptibilit4). Substantele trebuiesc pastrate la &-Ao saucongelate.
3ediul $ %cesta trebuie sa e agar 3>ller-0inton, la un p0 de 9,&-9,C, steril, turnat in placi etri perfect plate, intr-un strat de Cmm
grosime. 3ediul poate conserat ma*im 9 zile.
-
7/25/2019 Ha Ha Ha Prima Parte
4/12
.eactia %S6@ $ principiu, interpretarePrincipiul reactiei Este o reactie antigen-anticorp.%nticorpii antito*ici
antistreptolizina @ sunt pusi in eidenta pentru diagnosticul infectiilor
streptococice. Streptolizina @ este o enzima produsa de streptococi, care
lizeaza hematiile. unerea in contact a anticorpilor din serul pacientilor
%S6@ cu streptolizina @ duce la neutralizarea actiitatii sale hemolitice. In
acest scop, intr un sir de eprubete se pun ser de cercetat in dilutii
succesie, streptolizina @ si hematii, folosite ca indicator. In practica se fac
determinari si se urmareste curba anticorpilor. Se folosesc = tuburi care
contin cantitate standard de streptolizina @, hematii si dilutii din serul
pacientului" #/#::, #/&=:, #/=::, #/A::, #/#&=:.
Interpretare eactia negatia este data de prezenta hemolizei,
indicand absenta anticorpilor %S6@, astfel ca ciclul litic al S6 @ asupra
hematiilor nu este anihilata. eactia pozitia este eidentiata prin absenta
hemolizei si indica prezenta anticorpilor %S6@ (se formeaza butoni dehematii). 'ltima eprubeta unde nu apare hemoliza indica prezenta
anticorpilor %S6@. 2ormal trebuie sa e mai mic de &:: ' %S6@. %S6@ se
foloseste pentru diagnostic si pentru monitorizarea tratamentului.
3a?oritatea bolnailor prezinta o crestere a tritrului antristreptolizinei @
(%S6@), iar reactia de punere in eidenta este %S6@. !itrurile de pana la
&:: de ' %S6@/m6 de ser sunt considerate normale. Daloarea crescuta a
%S6@ se mentine in mod normal -= saptamani de la debutul infectiei
streptococice. ersistenta anticorpilor in titruri inalte timp indelungat
sugereaza hipersensibilitate la antigenele streptococice, urmata de
instalarea complicatiilor poststreptococice.
!itrurile normale %S6@ se situeaz Fntre #88-&:: u/ml. Ele ariaza in
functie de arsta, arie geograca, sezon. %stfel, sub arsta de #C luni o
infectie streptococica nu determina cresterea %S6@, iar sub & ani cresterile
raman nesemnicatie. In infectiile cutanate titrul %S6@ este normal.
!itrul %S6@ G &:: u/m6 da informaHii despre" @ infectie streptococica in antecedentele recente ale pacientului,
cand se inregistreaza creterea in dinamica a titrului. upa o anginastreptococica, titrul %S6@ creste in &- saptamani, atinge nielul
ma*im la = saptamani si scade apoi lent, pana la 8-#& luni (Fn cazulFn care boala se indec). Instalarea sau agraarea unei complicatii poststreptococice
EcienHa tratamentului $ %ntibioticoterapia instituita precoce faceca titrul %S6@ sa creasca mai putin, iar corticoterapia determinareenirea mai rapida la alori normale. In infectiile streptococicenetratate, titrurile ating alori ma*imale (pana la &=:: u/m6).
Starea de purtator sanatos
!2. aracterizati comportamentul biochimic al unei
enterobacterii insamantata pe medii diferentiale
amiliei enterobacteriilor ii apartin genurile Escherichia, Shigella,Salmonella, Blebsiella, Jersinia si roteus.aracterele biochimice seresc
-
7/25/2019 Ha Ha Ha Prima Parte
5/12
la identicarea bacteriilor, in functie de unele enzime pe care le detin.
aracterul biochimic reprezinta comportamentul metabolic al unor bacterii
in functie de mediul pe care au fost insamantate.
3edii multitest"
!SI (three sugars and iron) $ anta contine lactoza si sucroza.
ermentarea unuia dintre aceste doua zaharuri (de obicei lactoza)
determina irarea culorii din rosu in galben, datorita acidierii
mediului. oloana contine glucoza si tiosulfat de sodiu ca sursa de
sulf. ermentarea glucozei determina producerea de @&, ce seeidentiaza sub forma bulelor, iar producerea de 0&S determina
irarea culorii coloanei spre negru. 3I' (mobilitate, indol, uree) $ upa o perioada de incubare de &C
ore, turbiditate in ?urul liniei de intepare indica mobilitatea speciei
bacteriene respectie. roducerea ureazei, ce descompune ureea,
determina irarea culorii mediului din galben in rosu-iolet.
roductia de indol poate pusa in eidenta utilizand catea picaturi
de reacti Boacs sau o hartie de ltru imbibata cu acesta si plasata
in eprubeta. %paritia culorii iolet pe hartia de ltru sau sub forma
unui inel la suprafata mediului este un rezultat poziti.
3ediu diferential Simmons itrate $ ontine citrat si ioni de amoniu.
;acteriile capabile de a utiliza citratul ca unica sursa de carbon si ionii de
amoniu ca unica sursa de azot determina alcalinizarea mediului, cu irarea
culorii de la erde la albastru.
3ediu diferential %%;!6 (albastru de brom timol si lactoza) $ ermentarea
lactozei determina acidierea mediului si irarea culorii de la albastru la
galben.
!SI 3I' Simmo
ns
Kenul ermentar
ea
lactozei
roducere
a de gaz
roducer
ea de
0&S
3obilitate roducer
ea de
indol
escompune
rea ureei
'tilizar
ea
citratul
ui
Escherichi
a
L L - L/-
(depinde
de
tulpina)
L - -
Salmonella - L L L - - L
-
7/25/2019 Ha Ha Ha Prima Parte
6/12
Shigella - - - - L/-
(sonnei)
- -
Blebsiella
(pneumoni
ae)
L L - - - L L
Jersinia - L - - L -
roteus - - L L L/- L L/-
Enterobact
er
L L - L - L/- -
!3.!estul E6EB $ principiu, interpretarePrincipiu Este o metoda ce permite depistarea capacitatii to*igene a
unei specii de Corynebacterium dyphteriae.In cazul in care tulpina este
to*igena, to*ina a difuza in mediu, iar dupa unirea cu anticorpul
antito*ina, comple*ele %g-%c or da nastere unor linii de precipitare.
Metoda Intr-o cutie etri ce contine un mediu simplu se asaza o hartie
de ltru imbibata in solutie ce contina anticorpi antito*ina difterica. upa
doua ore, timp in care anticorpii difuzeaza in mediu, se insamanteaza in
mediu, perpendicular pe hartia de ltru, o tulpina de C.d.to*igena, ce
sereste drept martor poziti, una de C.d.neto*igena, ca martor negati,si tulpina de cercetat, formandu-se astfel o serie de striuri perpendiculare
pe hartia de ltru. laca etri se incubeaza la 9o timp de CA ore si se
urmareste zilnic aparitia precipitatului. e-a lungul liniilor de insamantare
apare cultura bacteriana.
Interpretare in cultura de C.d.to*igena, to*ina difterica difuzeaza in
mediu. 'nirea dintre antigen si anticorp duce la formarea unor comple*e
%g-%c care precipita, iar in mediu or aparea linii de precipitare in
unghiurile dintre cultura si hartia de ltru. In cazul in care apar linii de
precipitare in unghiurile dintre cultura de cercetat si hartia de ltru,respectia tulpina este to*igena. eactia a negatia pentru martorul
negati si tulpinile de cerecetat neto*igene.
!".E*udatul faringian $ mod de recoltare, insamantare,
interpretareRecoltare ecoltarea trebuie facuta cat mai aproape de debutul bolii,
inaintea administarii de antibiotice. E*udatul faringian se recolteaza
dimineata, inainte ca pacientul sa manance, inainte de a se spala pe dinti
sau de a face gargarisme cu substante antiseptice. Se respecta conditiile
de asepsie si antisepsie in recoltarea produsului patologic, folosindu-seechipamentul de protectie pentru preenirea contaminarii personalului de
-
7/25/2019 Ha Ha Ha Prima Parte
7/12
laborator. Se deprima baza limbii cu un apasator steril, dupa care se sterg
cu tamponul amigdalele si peretele posterior al faringelui, izand zonele
inamate sau ulcerate si depozitele purulente. and e*ista membrana
falsa, aceasta trebuie desprinsa la periferie si apoi se tamponeaza
mucoasa subiacenta. %tat la introducerea cat si la scoaterea tamponului
din gura se eita atingerea cu baza limbii sau palatul moale. Se recolteazadoua tampoane, unul pentru efectuarea frotiului si unul pentru
insamantarea pe mediu de cultura.
Transport !amponul de e*udat faringian trebuie e*aminat in ma*im
ore de la recoltare. aca nu se poate respecta acest termen, atunci este
necesara imersia si transportul tamponului in bulion de conserare.
Insa#antare Se insamanteaza probele pe mediu cu geloza sange. Se
ruleaza toate fetele tamponului pe un cardan al placii si se epuizeaza apoi
inoculul cu ansa bacteriologica in celelalte trei cadrane. rin inteparea
mediului cu ansa la sfarsitul epuizarii ecarui cadran se creeaza conditii
microaerole care prote?eaza de o*idare streptolizina @. Se incubeaza
aerob, timp de &C ore la 9o, cu prelungirea timpului la CA ore daca la
prima citire lipsesc coloniile beta hemolitice.
Interpretare Se e*amineaza placile si se urmaresc coloniile mici (:.=-#mm in diametru), rotunde, bombate, lucioase, cu margini regulate,incon?urate de o zona larga de M-hemoliza, acestea fiind colonii destreptococi patogeni M-hemolitici, producatori de streptolizina S (o*igen-stabila). In absenta coloniilor M-hemolitice se urmareste cu atentie zona dehemoliza din ?urul punctelor de intepare a mediului. aca la acest nielconstatam hemoliza M se impune repicarea culturii din profunzimeaintepaturii cu incubare anaeroba a culturii, deoarece poate o tulpina deS. p4ogenes producatoare e*clusi de streptolizina @.
!$.'rocultura $ mod de lucru, insamantare, interpretareRecoltare Se face toaleta locala cu apa si sapun. 'rina se recolteaza in
?et mi?lociu intr-un recipient steril cu gat larg. Se recolteaza prima urina de
dimineata sau la cel putin patru ore de la ultima mictiune,inaintea
inceperii tratament cu antibiotice.
Transport Se face in ma*im o ora.
Insa#antare 'tilizand anse din platina calibrate :,::#m6 si :,:#m6,
dintr-un olum foarte mic de suspensie bacteriana, se prelea si se
epuizeaza pe doua placi cu mediu agarizat (una cu ecare ansa), in scopul
de a se dezolta cat mai multe colonii posibil. %stfel, se poate realiza o
apro*imare economica si satisfacatoare clinic a numarului de bacterii in
probele de urina. Suspensia se omogenizeaza cu gri?a, dupa care se
imerseaza ansa si se e*ecuta catea miscari pe erticala. %nsa se retrage
cu iteza moderata. escarcarea anselor se face in striu pe unul din
diametrele placii, dupa care se epuizeaza imediat inoculul pe toata
-
7/25/2019 Ha Ha Ha Prima Parte
8/12
suprafata placii in striuri stranse perpendiculare pe striul de descarcare.
Se folosesc medii 3aconcNe4 sau geloza sange. Se incubeaza placile
aerob la 9o, iar a doua zi se numara coloniile de la suprafata placilor.
laca cu agar sange faorizeaza dezoltarea unei game largi de bacterii, in
special cele gram pozitie care sunt inhibitate pe mediul slab selectipentru bacilli gram negatie sau tulpini e*igente nutriti. Se inregistreaza
rezultatele dupa ordinul de marime al bacteriuriei.
Interpretare uanticarea numarului de colonii se face inmultind
numarul de colonii de pe o placa cu #:: sau #:::, in functie de ansa
utilizata. entru a se putea face interpretarea, identicarea izolatelor
trebuie facuta pana la niel de gen, si cand e*ista diferente semnicatie
ale senibilitatii la antibiotice intre speciile unui gen, de specie.
Izolarea unei singure bacterii, intr-un numar de peste #::.::: colonii (sau
' $ unitati formatoare de colonii) per m6, este un rezultat poziti pentruo infectie a tractului urinar la barbati. 6a femei, aceasta aloare are
predictie pozitia numai de :.A:, repetarea rezultatului pe a doua proba
crescand predictia la :.7=.
Izolarea unei singure bacterii in numar de #:.::: '/m6 necesita
epetarea analizei pentru bacili Kram-negatii, dar se considera poziti
pentru leuri si stalococi coagulazo-negatii.
Izolarea a doua sau trei bacterii in numar de peste #::.::: '/m6
necesita repetarea analizei.
'n numar de #.::: '/m6 se considera rezultat negati.
!.oprocultura $ mod de lucru, insamantare, interpretareRecoltare in scaunul emis spontan se recolteaza portiuni cu mucus si
sange. !amponul rectal, care se introduce in sncterul anal #,= cm, este
utilizat in cazul suspiciunii infectiilor cu Salmonella sau Shigella. Sonda
2elaton se foloseste pentru a recolta de la nielul colonului sigmoid.
ecoltarea se face in recipient steril, iar cantitatea recoltata este de =-#:g.
Transport Se face in ma*im o ora. aca nu se poate respecta acest
termen, se utilizeaza mediul special de transport ar4-;lair, in care
enterobacteriile patogene pot supraietui pana la CA ore. In cazul Dibrio
holerae, se foloseste apa peptonata alcalina ca si mediu de transport.
Insa#antare Se face in trei medii diferite"
;ulion selenit
3aconNe4
O6 sau %6
-
7/25/2019 Ha Ha Ha Prima Parte
9/12
Se insamanteaza intotdeauna fragmentele sugestie ale materiilor fecale,
anume cele cu mucus, puroi.
Se insamanteaza initial pe bulionul selenit, mediu de imbogatire in special
pentru Salmonella spp. Eprubeta se incubeaza timp de #A-&C ore la =-
9o
, iar a doua zi se insamanteaza din bulionul selenit pe 3aconNe4 si%6.
Interpretare:
3aconNe4"o oloniile lactozo-pozitie $ #- mm, roz-rosii, cu sau fara
halou opalescent, de tip S sau 3 (Escherichia, Enterobacter,
Blebsiella, itrobacter)o oloniile lactozo negatie $ #-& mm, necolorate, transparente
(Salmonella, roteus, Shigella)
%6 $ 3a?oritatea bacteriilor lactozo-pozitie sunt inhibate. otaparea tardi colonii de dimensiuni mici, rosii, de tip S. aca se
produce 0&S, centrul coloniei este negru (Salmonella $ toate speciile
in afara de S. typhi).
!5.eactia de *are a complementului-eactia ;ordet-
PassermanPrincipiu eactia de *are a complementului se bazeaza pe
proprietatea sistemului @36E3E2! de a se *a pe comple*ul imun %g-
%c. Se eidentiaza prezenta unor anticorpi specici in serul pacientului
prin punerea serului in contact cu antigene cunoscute, elemente alesistemului complement si un indicator de hemoliza.
Tehnica Serul de cercetat se a mentine : minute la =8Q, pentru
inactiarea complementului propriu. eactia de *are a complementului
are loc in & etape"
In prima etapa se pun in reactie complementul, serul de cercetat si
antigenul cunoscut. E*ista doua posibilitati"o In serul de cercetat e*ista anticorpi specici, rezultand un
comple* %g-%c pe care se a *a complementulo In serul de cercetat nu e*ista anticorpi specici, nu se
formeaza comple*ul %g-%c, iar complementul ramane liber In a doua etapa se introduce in reactie sistemul hemolitic indicator
(format din hematii si anticorpi anti-hematie). in nou, e*ista &
rezultate posibilite"o omplementul nu este liber, nu are loc hemolizao omplementul se *eaza pe sistemul hemolitic, lizeaza
hematiile si obseram aparitia hemolizei
Interpretare $ Initial se erica rezultatele aparute pentru martori. In
tubul martor pentru complement trebuie sa e hemoliza, la fel ca si in
-
7/25/2019 Ha Ha Ha Prima Parte
10/12
tubul martor pentru ser sigur negati. In tuburile martor sigur poziti si
martor pentru sistemul hemolitic, nu trebuie sa e hemoliza.
In tuburile cu serul de cercetat, daca apare hemoliza, inseamna ca nu
e*ista %c iar testul este negati (lichidul din tub a aea un aspect rosu,
limpede).
!estul este poziti atunci cand in tuburile cu ser de cercetat nu apare
hemoliza, iar hematiile se depun formRnd un butonT in partea inferioara a
tubului (in serul de cercetat e*ista anticorpi).
$.iagnosticul de laborator in infectiile sreptococice
Streptococii sunt coci sferici gram-pozitii care formeaza perechi sau
lanturi in cursul diiziunii celulare.intre speciile cu importanta medicala
ar "S p4ogenes, S.agalactie ,S. Diridans ,S pneumonie.
entru a discuta despre diagnosticul de laborator in infectiile produse de
streptococii om alege faringita streptococica.
aringita streptococica este cauzata de streptococul de grup %, M-
hemolitic, anume Streptococcus pyogenes.
%&a#en #icroscopic Streptococii piogeni sunt coci Kram-pozitii
sferici, dispusi in lanturi scurte sau perechi, imobili, capsulati si
nesporulati.
'aractere de cultura e geloza-sange streptococul de grup % dezolta
colonii mici (diametrul Fn ?ur de :,=mm), transparente sau translucide,
bombate, cu zona larg de hemoliz clar de tip M, ce depsete de &-C ori
diametrul coloniei. riite la lup, aceste colonii pot prezenta C aspecte.
%ceste colonii pot de tip 3 (mucoide), deoarece in cultura proaspata, S.
p4ogenes prezinta capsula. Sunt facultati anaerobi. In bulion glucozat sau
bulion-ser formeaza depozit la fundul si pe peretii tubului.
'aractere (iochi#ice:
Identi)carea *rupului$ se face prin testul sensibilitatii labacitracina. Este o metoda simpla, larg utilizata, care diferentiaza
streptococii de grup %, sensibili, de restul grupurilor rezistente la
bacitracina. Streptococii pio*eni sunt rezistenti la tri#etopri#+
sula#eto&azol
-nti(io*ra#a In cazul izolarii streptococilor de grup %, antibiograma nueste necesara, deoarece pana in prezent nu s-au semnalat tulpinirezistente la penicilina. acientii alergici la penicilina pot tratati cu
eritromicina. up identicarea serogrupului % prin testul la bacitracina,
-
7/25/2019 Ha Ha Ha Prima Parte
11/12
e*amenul bacteriologic se considera incheiat i se poate elibera buletinulde analiza cu rezultatul deniti.
.iagnosticul de laborator in infectiile produse de
Staph4locociPentru a discuta dia*nosticul de la(orator in inectiile produse de
sta)lococi vo# ale*e drept reprezentative inectiile purulente ale
te*u#entelor si #ucoaselor si ne vo# reeri la sta)lococus
aureus.
%&a#en #icroscopic S. aureus U coci Kram-pozitii, dispusi izolat, in
perechi (diplo), in lanturi scurte sau in gramezi (ciorchine $ greaca"
staphylosU ciorchine, kokkos U graunte). %sezarea in gramezi se
datoreaza faptului ca diiziunea are loc in toate cele trei planuri, iar
celulele ice raman alipite. Sunt imobili (toti cocii sunt imobili) sinesporulati.
'aractere de cultura:
resc pe medii uzuale, ind neprententiosi la cultiare (non-
fastidiosi) dar haloli acultati anaerobi
p0 de 9,:-9,=
!emperatura de 9o (sunt mezoli)
ultura apare la #A-&C ore de la insamantare
In bulion genereaza turbiditate uniforma In mediu geloza-sange, stalococii se eidentiaza prin hemoliza
totala (M) cumulata, iar S. %ureus se eidentiaza mai departe prin
pigmentul caracteristic, auriu In medii selectie cu caracter diferential isi manifesta proprietatile
specice"o 3ediu Chapman$ prin concentratia crescuta de 2al (9,=5),
mediul selecteaza stalococii, iar S. aureus degradeaza
manitolul, ceea ce duce la acidierea mediului si irarea
culorii indicatorului de p0 (rosu fenol) spre galbeno 3ediu de geloza salina cu galbenus de ou (GGO) $ prin
concentratia crescuta de 2al (9,=5), mediul selecteaza
stalococii, iar S. aureus degradeaza lecitina, ceea ce duce la
formarea unui halou opac in ?urul coloniilor In mediul geloza sange se formeaza colonii netede, tip TST, cu un
diametru de &-mm, opace, bombate, netede, uneori lucioase, cu
margini regulate, pigmentate galben-auriu. atorita inechirii
mediului si deshidratarii acestuia, colonii de bacterii patogene pot
capata aspect rugos cu trecerea timpului. * intre stalococi si
streptococi se face in functie de tipul de hemoliza. Stalococul
formeaza colonii mari incon?urate de zone mici de hemoliza, fara
margini bine denite, pe cand streptococul formeaza colonii mici
incon?urate de zone mari de hemoliza, cu margini bine denite.
-
7/25/2019 Ha Ha Ha Prima Parte
12/12
'aractere (iochi#ice:
Sta)lococii au un #eta(olis# *lucidic atat respirator cat si
er#entativ ./er#enteaza *lucoza,#anitotlil,&iloza,lactoza,zaharoza cu producere de acid.'apacitatea de
acidi)ere a #ediului continand #anita este utilizata ca test de
dierentiere intre #anito pozitiv si #anito ne*ativ.
Testul catalazei$ Se efectueaza pe placa. Se pune o picatura de
apa o*igenata pe placa, iar apoi in aceasta se depune un inocul
preleat cu ansa bacteriologica dintr-o colonie izolata. eactia
pozitia a determina formarea de bule. !estul catalazei este folosit
ca * intre stalococi, care sunt cu totii catalazo+pozitivi , si
streptococi, care sunt catalazo-negatii. Testul coa*ulazei$ Se poate efectua in eprubeta sau pe placa. In
eprubeta se pune plasma, iar pe placa se pune o picatura de
plasma. e urma se depune un inocul preleat cu ansa
bacteriologica dintr-o colonie izolata. In ambele cazuri, reactia
pozitia a determina formarea unui cheag. S. aureus este
coa*ulazo+pozitivsi se diferentiaza de celelalte specii ale genului
Staphylococcus prin producerea unei coagulaze libere. Coagulaza
este o proteina e*tracelulara ce se combina cu protrombina gazdei,
formand un comple* numit staphylotrombina,care transforma
brinogenul solubil in brina insolubila ce formeaza o retea in ?urul
bacteriilor, izolandu-le de celule cu rol fagocitar implicate inraspunsul imun al organismului. Eidentierea acesteia se realizeaza
optim prin testu coagulazei efectuat in eprubeta.
-nti(io*ra#a %ntibiograma se efectueaza pe mediu simplu, geloza
3>ller-0inton. 'tilizand un disc ce contine #::Vg urazolidon, se poate
face * in micrococi si stalococi"
iametrul zonei de inhibitie W #=mm $ micrococ
iametrul zonei de inhibitie G #=mm $ stalococ