Recapitulare

Analiza ECG:

Ritmul: Există ritm sinusal normal? Căutați criteriile pt. RS

Dacă nu e RS, cel fel de ritm există?

1. Unda atrială- Există unde P vizibile? Este unda P de tip sinusal? În ce relație este cu complexul ventricular?- Dacă nu există unde P – ce alt tip de unde atriale se pot identifica: unde de flutter atrial (vezi aspect,

frecvență, constanță) sau unde de fibrilație atrială?

2. Relația undelor atriale cu complexul QRS: - Există relație 1:1- Există relație dar inconstantă de tip BAV gr. II (de diverse tipuri)- Nu există relație între undele atriale și QRS = disociație AV

3. Ritmul ventricular este regulat sau neregulat? Ce frecvență are: N/↑/↓?

a) Ritm ventricular regulat cu frecvență N (între 60 – 100/minut) – exemple discutate în lucrările practice:

- RS- Ritm joncțional accelerat- Tahicardie sinusală/atrială focală//Flutter atrial cu BAV gr. II tip 2/1 sau n/1 sistematizat

b) Ritm ventricular regulat cu frecvență > 100/minut

Dacă QRS este de tip îngust → ritm supraventricular Dacă QRS larg →DD între TV (tahicardie ventriculară) și ritm supraventricular cu complex larg

(asociere cu BRD, BRS sau WPW)

Exemple de ritmuri rapide regulate:- Tahicardie sinusală (nu depășește tipic frecvența de 220-vârsta)- Majoritatea formelor de TPSV (vezi criterii și frecvențe posibile pentru fiecare)- Ritm joncțional accelerat (nu depășește tipic 120/minut)- Flutter atrial cu transmitere AV 1/1 sau 2/1 sau 3/1, sistematizată- TV monomorfă

c) Ritm ventricular regulat cu frecvență < 60/minut – posibilități (discutate la LP):- Bradicardie sinusală- Ritm ectopic pasiv (joncțional sau idioventricular)- BAV gr. II tip 2/1 sau n/1, sistematizat

d) Ritm neregulat – exemple posibile:- Orice ritm de fond cu extrasistole (ce tip de ES sunt? - criterii)

- Fibrilație atrială- Tahicardie atrială haotică- BAV gr. II tip Wenckebach/Mobitz 2 sau tip n/1 nesistematizat- TV polimorfă

Frecven a cardiacăț (trebuie calculată): - Este în valori normale/ e mai mică/ mai mare?

Unda P: - Există?- Este vizibilă/ascunsă (sub unda T, sub complexul ventricular)?- Este pozitivă/negativă/bifazică? în ce derivații?- Aspectul general, forma- Este o undă P sinusală sau de alt tip (ex. generată de un centru ectopic – joncțional sau atrial)?- Măsurați/calculați: durata undei P, amplitudinea, axa electrică.- Există un singur tip de undă P sau mai multe? (ex. extrasistole supraventriculare suprapuse pe un

ritm sinusal)- Este intervalul PP constant? (vezi ritmul sinusal)

Dacă nu există unde P, ce fel de unde atriale există: F (de flutter atrial) sau f (de fibrilație atrială) – criterii (sunt constante sau nu ca formă, ritm; ce frecvență au?)

Rela ia undelor atriale cu cele ventricularețExistă relație între unda atrială și complexul ventricular? Este această relație constantă pe tot traseul? – dacă nu vezi posibile BAV, situații de disociație AV

Segmentul PQ: - Este izoelectric?- Măsurați durata.- Are lungime constantă pe tot traseul?

Intervalul PQ: Măsurați durata. Este normală/nu?- durată < 0,12’’, constantă

o sd. de preexcitație ventriculară tip WPW (unde delta?) sau LGLo centru ectopic (ex. joncțional)

- durată > 0,2’’ (dacă P e sinusal) – BAV gr. I

Are lungime constantă pe tot traseul? Dacă nu, posibil:

- BAV gr. II tip Wenckebach- BAV gr. III (pseudo-(PR) – disociație AV))- tulburări de ritm (ex.: extrasistole supraventriculare suprapuse pe un alt ritm; tahicardie

atrială haotică)

Complexul QRS: Aspect general: morfologie normală/patologică - aspectul complexului vă poate sugera elemente de diagnostic:

QRS “larg”, deformat – poate sugera:- ritm ventricular (ex. ritm idioventricular sau TV)

sau- o tulburare de depolarizare tip bloc complet de ramură sau prezență de fascicul accesor tip Kent

Măsurați durata QRS – dacă e ≥ 0,12’’ – posibilități:- ritm ventricular- bloc complet de ramură- prezență de undă delta

Măsurați TADI în V1, V2 (alungit în: HVD, BRD), respectiv în V5, V6 (alungit în: HVS, BRS)

Măsurați amplitudinea undelor complexului în mai multe derivații, calculați indici de amplitudine (ex. White-Block, Sokolow-Lyon, Cornell) – căutați activ criterii de amplitudine de HVS sau HVD

Calculați axa electrică a QRS – e normală, deviată la dreapta/stânga/extrem dreapta – cu ce alte elemnte patologice/criterii se poate corela această deviere?

Există unde Q patologice? În ce derivații? E asociată cu prezența de modificări sugestive de ST-T în aceleași derivații sau în derivațiile vecine?

Mai ales în context de interval PR scurt căutați unda delta

Există un singur tip de complex ventricular sau mai multe tipuri? De ex. apariție de ESV – extrasistole ventriculare – acestea nu se vor lua în calcul pentru calcularea axei, duratei complexului de bază = al bătăii „sistolice”, indici de amplitudine. ESV se vor analiza separat: sunt izolate/ asociate/mono- sau polimorfe, etc. ESV se iau însă în calcul pentru calculare frecvenței ventriculare.

Segmentul ST: - Este izoelectric (sau cu variații de normal)?- Este supradenivelat/subdenivelat patologic? Dacă da, în ce derivații?- Aceleași întrebări pentru punctul ’j’

Unda T: - Este pozitivă/negativă/aplatizată? - și în ce derivații- Este asimetrică/simetrică? - E rotunjită/ascuțită?- Măsurați/calculați: durata, amplitudinea, axul electric. - E concordantă cu complexul ventricular? Sau „în opoziție de fază” ? – posibil modificări secundare

de repolarizare- Dacă e anormală în ce derivații are aspect patologic?

Modificările ST-T - Sunt primare/secundare/mixte? - Apar grupate în mai multe derivații vecine?- Dacă sunt primare de cauză ischemică: ce tip (subendocardic/subepicardic), locație (în funcție de

derivațiile în care apar)?- În cazul IM (STEMI) ce stadiu (supraacut/acut/..)?

- Dacă sunt secundare menționați tulburarea de depolarizare care a determinat modificările secundare de repolarizare (ex. HVS, HVD, BRS, BRD, WPW, etc.)

Există unde u? În ce derivații?

Durata intervalului QT (calcularea QT corectat)