CURS 6

ROLUL LIMITEI IN DEFINIREA FORMEI URBANESPATIU – LIMITA - FORMA - LOCTIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBANELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE

U.A.U.I.M. U.A.U.I.M.

CURSCURSMORFOLOGIE URBANAMORFOLOGIE URBANA

ANUL II – ANUL II – A/U/PA/U/P

Conf.dr.arh. ANGELICA STANConf.dr.arh. ANGELICA STAN

Forme statice – nu se schimba in timp (sau se schimba intr-un timp foarte indelungat – ex: formele de relief)

FORMA + TIMPFORMA + TIMP FORMARE , DEVENIRE

Forme dinamice – se schimba, se transforma sub actiunea unor factori exteriori (forma urbana – elementele tesutului, vegetatia,etc)

Forme metabolice – se schimba prin asimilarea unor adaptari succesive, prin metamorfoza LIMITELIMITELORLOR

ORASUL ANTIC ORASUL MEDIEVAL SI PREMODERN

ORASULINDUSTRIAL

ORASULPOST INDUSTRIAL

Limită netă, opacă(zid)Periferie exterioarăNon-dialog cu oraşul

Limită perforatăPeriferie exterioarăDialog punctual cu oraşul

Limită perforată alveolatăPeriferie interioară+exterioarăSaltul peste periferii“sprawl”Boom demografic

Limita difuzăPeriferie enclavizatăDialog multiplu în cadrul sistemului urban

SPATIUL ESTE TOTALITATEA SPATIUL ESTE TOTALITATEA ASUPRA CAREIA OMUL ASUPRA CAREIA OMUL ACTIONEAZA PRIN ACTIONEAZA PRIN CUNOASTERECUNOASTEREOPERAND OPERAND SELECTIIDE-LIMITARI

DE- LIMITAREA= DE- LIMITAREA= vadire a lucrurilorvadire a lucrurilor= revelare, iesire din = revelare, iesire din amorfamorf

-orasele elenistice construite dupa modelul lui Hipodamus ( !! pionier al urbanismului/ 450 IC)

- orasele romane - Axis mundi, la intretaierea, in centrul asezarii a celor doua axe perpendiculare– cardo si decumanus, definindu-se astfel un interior, organizat si un exterior, “pomerium”.

-element primordial in edificarea asezarilor sau a constructiilor

Limitarea ca operatiune ritualica in definirea Locului unde era creata asezarea

•Orase antice construite dupa principiul planului grid

•(trama cvasi rectangulara – “diamond grid”)

Unitatea de Unitatea de vecinatatevecinatate era era de 240mp de 240mp

Ordinea planului inducea inducea ordine si claritate ordine si claritate socialasociala

Limita – garant al confortului social

“Un lucru este prin identitatea pe care i-o confera propriul hotar: caci datorita acestuia el este acest lucru inconfundabil si nu un altul “

“Limita este locul din care un

lucru isi incepe esenta sa”

Martin Heidegger- “Originea operei de arta” –“Construire, locuire, gandire”, Humanitas, 2001

LIICEANU, Gabriel, “Despre limita” , Humanitas, 1994

ESENTA > LIMITA > LOC > FORMA (IDENTITATE)

Spatiul = ceva randuit, cedat, eliberat in vederea asezarii unei limite

Locul este un spatiu pregatit si marcat prin prezenta limitei care strange laolalta.

LIMITA DEFINESTE IDENTITATEA (MORFO) SPATIALA.

HEIDEGGER

Limita ca principiu al DIFERENTEI

MARTIN HEIDEGGER:

Locul = spatiu dotat cu un caracter care se distinge in ansamblul unui spatiu oarecare (Ch.Norberg- Schultz)

Locul = fenomen total calitativ – nu poate fi redus doar la relatiile spatiale, sau sociale, sau estetice dintre lucruri si oameni, natura si oameni sau natura si lucruri.

Locul este expresia

spatiului trait si cultivat de catre om.

A LOCUI

A CONSTRUI

A FI

LIMITA CA EXPRESIE A VARIETATII CULTURII SI

EXPERIENTEI UMANE

- John Ormsbee SIMONDS”Arhitectura peisajului”, 1967

LIMITE SI DE-LIMITARI(limbaj co-notativ)

TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN

DUPA POZITIA LIMITEI FATA DE CENTRUL ORASULUI:

LIMITE EXTERIOARE

LIMITE TANGENTE

LIMITE SECANTE EXTERIOARE

LIMITE SECANTE INTERIOARE

1.LIMITE GEOGRAFICE – relief, curs de apa

2.LIMITE FUNCTIONALE – utilizari diferite ale terenului, zone functionale diferite

3.LIMITE STRUCTURALE – intre diferite tipuri de structura urbana / tesut

4.LIMITE INFRA-STRUCTURALE – prezenta unor mari implanturi de infrastructura rutiera, feroviara, edilitara, zone neconstruibile din cauza unor implanturi subterane

5.LIMITE ADMINISTRATIVE – limita intravilanului, limita administrativa a localitatii, limite de sectoare

6.LIMITE JURIDICE - limite de proprietate, limite intre domeniul public si cel al persoanelor fizice/juridice, al Statului sau al Autoritatii publice locale

7.LIMITE SOCIO- ECONOMICE – intre zone cu caracter social diferit, cu pret diferit, etc

8.LIMITE AMBIENTALE – intre zone cu ambiante urbane diferite

TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN

TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN

relicte - care au disparut cu mult timp in urma - pastrate doar partial (limitele mahalalelor traditionale ale Bucurestiului)

efemere…care vor disparea intr-un viitor imediat

perene (mari unitati de relief, forme naturale)

9. LIMITE TEMPORALE

TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN

Limite “metabolizate” - care nu mai reprezinta o separare intre doua entitati diferite,ci sunt componente ale organismului urban Limite ne-metabolizate -

care inca reprezinta o separare intre doua entitati diferite

10.LIMITE METABOLICE

11. LIMITE VIZUALE

Limite vizibile, pregnante in spatiul fizicLimite disimulate (discrete)

Limite invizibile in spatiul fizic, ci doar pe planurile de urbanism, dar care induc asupra spatiului fizic conditionari – juridice, economice, ambientale, sociale, etc.

TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN

LIMITE INTERNESTRUCTURII URBANE (diferentieri bruste, rupturi de tesut, discontinuitati de imagine si de structura)

LIMITE EXTERNESTRUCTURII URBANE (la marginea structurii constituite a urbanului)

TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBANLIMITE STRUCTURALE(definesc structura majora)

DUPA CARACTERUL LIMITEI:

LIMITA INCHISA, RIGIDA, OPACA

LIMITA DESCHISA, FLEXIBILA, DINAMICA

TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN

ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE

STRUCTURA PRIMARA A HABITATULUI

HABITATUL ORIENTARE “UNDE”

Christian Norberg - Schulz

IDENTIFICAREA INTERIORIZARE A LUCRURILOR“UMANIZARE” A LOCURILOR

DESCHIDERE CATRE MEDIU/ RELATIONAREACRESTEREA(CULTIVAREA)

ORIENTAREAGESTIUNEA REPERELOR DE ORIENTARE element fundamental in sistemul de orientare al omului in lume, tinand de nevoia de securitate/siguranta a omului

IDENTIFICARE “CUM”

ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE IN SPATIUL URBAN

Punctul

Linia

Suprafata

Volumul

Infra-ordonatoare Supra-ordonatoare

Centrul

Axa

Insula, zona, cartierul

Forma urbana

ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMAREELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE

PunctulPunctul

locatielocatie relatierelatie retearetea

In morfologia orasului – punctul este si casa, dar si piata, dar si un In morfologia orasului – punctul este si casa, dar si piata, dar si un loc oarecare intrat in memoria colectiva.loc oarecare intrat in memoria colectiva.

Rol de semnalizare/ de informare asupra unui element particular, sau asupra continutului unei locatii

Rol de ierarhizare - intre elemente similare (localitati)

Rol de semnificare/ simbolizare - participa la conturarea unui specific

Punctul

PUNCTE - LOCATII (localitati de diferite marimi, elemente naturale particulare)

PUNCTE - LOCURI semnificative in interiorul tesuturilor urbane/rurale sau locuri naturale emblematice pentru un teritoriu

PUNCTE - MOMENTE pe un traseu

PUNCTE - PARTI- neutre, intr-o multime, nediferentiate, nu alcatuiesc un sistem

NoerdingenNoerdingen PUNCTUL IN PLAN URBAN SI TERITORIALPUNCTUL IN PLAN URBAN SI TERITORIALindica un factor de indica un factor de

CENTRALITATE / EX-CENTRALITATE CENTRALITATE / EX-CENTRALITATE

- exprima in mod primar raportarea omului la spatiu- exprima in mod primar raportarea omului la spatiu

Centricitatea = componenta puternica a viziunii si motivatiei personale.

Rudolf ARNHEIM, “Forta centrului vizual”, 1995

CENTRALITATEA exprima sintetic raportul dintre eu si lume

Greci situau buricul universului – Omphalos - la DelphiRomanii considerau Capitoliul ca si Kaput mundiIslamul – Mecca – centrul lumiiLegat de CREATIA LUMII

CENTRUL

ELEMENT CONSTITUTIV AL SPATIULUI EXISTENTIAL

In MORFOLOGIA URBANA CENTRUL = element polarizator, de identificare si orientare

ORASUL – centru polarizator in cadrul teritoriului (atractie de valori, forta de munca, etc)

PIATA – centru de intalnire, orientare, reprezentare in cadrul orasului

CASA – centru al existentei personale

EXPRIMA CEEA CE ESTE CUNOSCUT, INTELES, ASIMILAT

= A grupa / a focaliza/ a orienta in jurul unui nucleuTeoria locurilor centrale (Christaller)

Centru de interesCentru functionalCentru comercialCentru de afaceriCentru istoricCentru administrativCentru de cartierCentru civicCentru de agrementCentru cultural

Problematica centrului orasului

Limita - delimitarea zonei centraleDezvoltarea policentricaExtinderea “in pata de ulei” a centrelorReprezentativitatea zonei centraleSpecializarea centrelorMixitatea functionala a centrelor

Centru urban - “inima orasului”, concentrare de valori sau “creierul” orasului - zona de comanda si control

CENTRUL

LiniaLinia

Origine directie interesOrigine directie interes

In morfologia orasului – linia este strada, pietonalul,In morfologia orasului – linia este strada, pietonalul,dar si limitele, alinierea cladirilor, linia fronturilor, dar si limitele, alinierea cladirilor, linia fronturilor, sau axe compozitionale sau axe de perceptie. sau axe compozitionale sau axe de perceptie.

•Axa (urbana)Axa (urbana)

ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMAREELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE

LINIA ca element structurant al teritoriului

= printre primele gesturi creatoare ale omului...

- CARACTER AMBIVALENT

De separare a unor unitati - in sensul delimitarii spatiului

De conexiune_ suport al vectorului de legatura/deplasare intre 2 puncte de interes ( adapost-loc de productie-vanatoare, etc)

LINIE - OBIECT

LINIE - HASURA

LINIE - CONTUR

Dupa forma(initiala)

Dupa Rudolf ARNHEIMARTA SI PERCEPTIA VIZUALA- O PSIHOLOGIE A VAZULUI CREATOR, ED. MERIDIANE,1979

TIPUL LIMITATIV (atat la nivel elementar cat si la nivel sistemic)

TIPUL VECTORIAL (orienteaza, dircetioneaza- cai de transport, etc)

TIPUL DE PROTECTIE (filtreaza, ocroteste- santuri, canale, garduri, perdele de protectie)

TIPUL SIMBOLIC (axialitati urbane bazate pe axe fizice sau virtuale)

Dupa rol in cadrul sistemului teritorial

TRASEE (PARCURSURI)

RitmPuncte de inflexiuneSecvente, subsecventeStart & terminusPerspective secventiale

AXA•Complement al centrului•Miscare intre centre - ca locuri cunoscute•Trasee de orientare (opusa ratacirii)•Axe de compozitie•Axe simbolice, ritualice, initiatice

Elementele de caracterizare:

RETEAUA - linie *CONEXIUNI + puncte* CENTRE

TRAME/ GRIDURI

TRASEE (PARCURSURI)

Elemente infra- ordonatoareTramele urbane sunt purtatoare ale expresivitatii formei urbane - la nivelul orasului

Suprafata - planulSuprafata - planulIn morfologia orasului – suprafata primara este In morfologia orasului – suprafata primara este parcela (in intravilan), tarlaua, lotul (in extravilan)parcela (in intravilan), tarlaua, lotul (in extravilan)- materializeaza materializeaza proprietateaproprietatea

Fragmentare Fragmentare DivizareDivizareSubdivizareSubdivizareParcelareParcelareReparcelareReparcelare

ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMAREELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE

De la De la insulae insulae – in urbanismul roman cladirile – in urbanismul roman cladirile ocupau in intregime un fragment de tesut urban, ocupau in intregime un fragment de tesut urban, delimitat de strazi.delimitat de strazi.

INSULA = Element planimetric supra- ordonator:INSULA = Element planimetric supra- ordonator:ansamblu coerent de parcele delimitat de straziansamblu coerent de parcele delimitat de strazi= Fragment de tesut urban= Fragment de tesut urban

Mutatii morfo-tipologie ale unei insule urbaneMutatii morfo-tipologie ale unei insule urbane- De la punct la suprafata - De la punct la suprafata - De la fragmentare progresiva la comasare- De la fragmentare progresiva la comasare

Insula urbana (“ILOT”) Insula urbana (“ILOT”)

InaltimeaInaltimeaProportia - raportul laturilorProportia - raportul laturilor““Greutatea” - raportul plin/golGreutatea” - raportul plin/golFormaFormaPozitiaPozitiaVizibilitatea din contextul imediat/ indepartatVizibilitatea din contextul imediat/ indepartatSupra - dialogul cu elemente tipologic similareSupra - dialogul cu elemente tipologic similare

volumulvolumulCasaCasa •elementul morfologic primarelementul morfologic primarGruparea Gruparea AnasamblulAnasamblulZona Zona Cartierul Cartierul

•elemente supra- ordonatoareelemente supra- ordonatoare

PLANUL – MASAPLANUL – MASA(ANVELOPANTA (ANVELOPANTA TESUTURILOR) TESUTURILOR)

ZonaZona Element planimetric cu rol de reglementareElement planimetric cu rol de reglementare

ZonaZonaDiviziunea terenului in Diviziunea terenului in zone, subzone si unitati zone, subzone si unitati teritoriale de referinta teritoriale de referinta (UTR)(UTR)

Element planimetric cu rol de reglementareElement planimetric cu rol de reglementare

Exemplu:C – Zona centrală

CP - SUBZONA CENTRALĂ SITUATĂ ÎN LIMITELE ZONEI DE PROTECŢIE A VALORILOR ISTORICE ŞI ARHITECTURAL URBANISTICEUtr CP1, CP2, CP3, CP4

CA - ZONA CENTRALĂ SITUATĂ ÎN AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATEUtr CA1, CA2

CB - ZONE SITUATE ÎN AFARA PERIMETRULUI CENTRAL CARE GRUPEAZĂ FUNCŢIUNI COMPLEXE DE IMPORTANŢĂ SUPRAMUNICIPALĂ ŞI MUNICIPALĂ .Utr CB1, CB2, CB3, CB4, CB5, CB6

REGIUNI / CARTIERE / ZONE

Arhetipul CASTRULUI romanOrasul roman ca imago mundi

•Limitele regiunilor/ cartierelor•Omogenitatea structurala•Particularitatile•Autonomia si cooperarea

Centre + Trasee – structurarea regiunilor

Zonele protejate din Bucuresti