Curs AMTU II 2012 2 Limita

7/27/2019 Curs AMTU II 2012 2 Limita

1/29

CURS 2

FORME URBANE ARHETIPALE

ROLUL LIMITEI IN DEFINIREA FORMEI URBANE

LIMITA- SPATIU- LOCTIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN

U.A.U.I.M.

CURS ANALIZA MORFO- TIPOLOGICA

URBANA

ANUL II / 2010 2011

Lect.dr.arh. ANGELICA STAN


2/29

ARHETIPURI

Caracter universalCaracter inconstient si colectiv (dupa Carl

Jung- imagini arhetipale tematice,patterns

of behaviour)

Caracter modelator > creeaza modelul

FORME URBANE ARHETIPALE

Arhetipurile nu au un coninut determinat dect din momentul n care

devin contiente, adic alimentate cu materialul experienei contiente...

Arhet ipul este vid, el este un element pu r form al, nimic altceva

decto posib i l i tate de preformare (C. Jung)

Cuvntul arhetip deriva din:< latinescul archetypum, grecescul arkhetypon - censeamn primul format, modelul.

Arkhe= prim, original + typos = model, tipologie


3/29

FUNCTIA IMAGOLOGICA A ARHETIPULUIREPREZENTARI ARHETIPALE

SIMBOLURI ARHETIPALE

IMAGINI ARHETIPALE

FORME ARHETIPALE

ARHETIPUL PUR caracter obiectiv (...fiind colectiv)

REPREZENTAREA ARHETIPALA caracter subiectiv (individual)

3 STRATURI DE ADANCIMEALE ARHETIPULUI:

(C.G. Jung ,Arhetipurile i

incontientul colectiv, Ed. Trei,

2003, pg.165).

1. Biologic2. Psihologic

3. Metafizic

Habitatul uman se dezvolta pe toate cele trei

niveluri.

Asezarile umane sunt expresia fizica a

acestei pozitii.


4/29

LABIRINTUL*

CRUCEA

ZIGURATUL* > TURNUL

ARCA* > ARCUL >

>PUZZLE-UL

RIZOMUL

ARBORELE

ca modele arhetipale ale

cresterii urbane

* Teofi l Mihai lescu -Orasul

Posibil, ed. UAUIM, 2001

OGIVA > CUPOLA

> RETEAUA

ARHETIPURI URBANEFORME ANCESTRALE CARE AU CREAT MODELE

EVOLUTIVE DE ORGANIZARE A ASEZARILOR

UMANE.

Derivatedin arhetipurile

originale

>MELCUL, SPIRALA

SISTEMUL TRILITIC


5/29

- axele primordiale ale urbanismului roman

IDENTIFICAREA FORMELOR URBANE ARHETIPALE

CARDO SI DECUMANUS

MODELUL HIPODAMIC DE

ORGANIZARE PLANIMETRICA

VIA PRETORIA in fata taberei/fortului

VIA DECUMANA in spatele fortului


6/29


7/29


8/29

LABIRINTUL

din labra, laura (asir.) = piatra, caverna, pestera, grota

Tesut urban vernacular

Forma urbana initiatica( necesitatea gasirii unei cai/ fir

de iesire)

Labirint retea

Existenta unui centru / a unei

origini

Arhetipul labirintului urban

In literatura > Proust, Kafka, Durrenmatt(labirintul-peisaj), Baudelaire, Walter Benjamin,

Konrad Lorentz> labirint -textIn arta > motiv decorativ > gradinile sec. XV

Simbol religios

al cautarii caii spre mantuire


9/29


10/29


11/29


12/29


13/29

De la Turnul Babel, simbol al pedepsei pe care Dumnezeu aaruncat-o oamenilor, incurcand limbile vorbite de acestia, (cf. Bibliei,

Geneza,cap.11) la turnul bastion de aparare, la

turnul catedralei gotice- simbol al puterii religioase, laturnul de afaceri actual, simbol al puterii financiare, politice, etc.


14/29

Cnd totul este arhetipal, nimic nu mai este arhetipal. ( C.G. Jung)


15/29

MORFOLOGIE

DECUPAJ / DE-LIMITAREA

FORMA URBANA

LIMITA IN SPATIUL URBAN

FORMA URBANA ARHETIPALA



16/29

-orasele elenistice construite dupa modelul lui Hipodamus ( !! pionieral urbanismului/ 450 IC)

- orasele romane -Axis mundi, la intretaierea, in centrul asezarii a celor

doua axe perpendicularecardo si decumanus, definindu-se astfel un

interior, organizat si un exterior, pomerium.

-element primordial

in edificareaasezarilor

sau a constructiilor

Limitarea ca

operatiuneritualica inalegerea si definirealocului unde era creata

asezarea



17/29


18/29

Orase antice construite dupa

principiul planului grid

(trama cvasi rectangulara

diamond grid)

!! Unitatea de

vecinatate era fixata la

240mp

Ordinea planului inducea

ordine si claritate sociala

= Limita garant al

confortului social


19/29

Ceva este in masura in care are hotare. Actul hotarar i i este actul

onto log icsuprem

Un lucruestepr in ident i tatea pe care i-o c on fera prop r iul ho tar: caci

dator i ta acestuiael esteacest lucru inc onfun dabi l s i nu un altu l

LIICEANU, Gabriel,Desprelimita , Humanitas, 1994


20/29

Limita este locul din care un lucru isi incepe esentasaMartin Heidegger- Originea operei de arta

Construire, locuire, gandire, Humanitas, 2001

Limita ca principiu general de organizare, explicand deopotriva

identitatea lucrurilorsi existenta oricarui universcosmotic in general (PITAGORA, ARISTOTEL)

Limita ca hotar al infinitului / necunoscutului (HOMER,

HESIOD, PLATON)

limita pamantului, limita universului, limite ale marii, cerului, astrelor,

in generallocuri care nu puteau fi experimentate direct, ci doar in

imaginatie.

SPATIU LIMITA LOC


21/29

Spatiul = ceva randuit, cedat, eliberat in vederea asezarii unei limite

Loculeste un spatiu pregatit si marcat prin prezenta limitei carestrange laolalta.

SPATIU LIMITA - LOC

Limita ca revelatoare a identitatii lucrurilor / locurilor

Limita ca principiu al diferentei.

TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN:


22/29

LIMITE TOPOGRAFICE relief, curs de

apa

LIMITE FUNCTIONALE utilizari

diferite ale terenului, zone functionale

diferite

LIMITE STRUCTURALE intre diferite

tipuri de structura urbana / tesut

LIMITE INFRA-STRUCTURALE

prezenta unor mari implanturi de

infrastructura rutiera, feroviara,

edilitara, zone neconstruibile din cauza

unor implanturi subterane

TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN:

TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN


23/29

LIMITE ADMINISTRATIVE limita

intravilanului, limita administrativa a

localitatii, limite de sectoare

LIMITE JURIDICE - limite de proprietate,

limite intre domeniul public si cel al

persoanelor fizice/juridice, al Statului

sau al Autoritatii publice locale

LIMITE SOCIO- ECONOMICE intre

zone cu caracter social diferit, cu pret

diferit, etc

LIMITE AMBIENTALE intre zone cu

ambiante urbane diferite




24/29


Limite istorice - care au disparut cu

mult timp in urma - pastrate doar partial

(limitele mahalalelor traditionale aleBucurestiului)

Limite efemere - care vor disparea

intr-un viitor imediat

Limite perene (mari unitati derelief, forme naturale)



25/29


Limitemetabolizate -

care nu mai

reprezinta o

separare intre

doua entitati

diferite,ci sunt

componente ale

organismului

urban

Limite ne-metabolizate - care inca

reprezinta o separare intre doua

entitati diferite



26/29

LIMITE VIZIBILE in spatiul fizic

LIMITE INVIZIBILE in spatiul fizic, cidoar pe planurile de urbanism, dar

care induc asupra spatiului fizic

conditionari juridice, economice,ambientale, sociale, etc.




27/29

LIMITE INTERNESTRUCTURII URBANE (diferentieri bruste,

rupturi de tesut, discontinuitati de imagine si de

structura)

LIMITE EXTERNE

STRUCTURII URBANE (la marginea structurii

constituite a urbanului)


DUPA POZITIA LIMITEI FATA

DE ORAS:



28/29


DUPA POZITIA LIMITEI FATA DE CENTRUL ORASULUI:

LIMITE EXTERIOARE

LIMITE TANGENTE

LIMITE SECANTE EXTERIOARE

LIMITE SECANTE INTERIOARE



29/29

DUPA CARACTERUL LIMITEI:

LIMITA INCHISA, RIGIDA,

OPACA

LIMITA DESCHISA,

FLEXIBILA, DINAMICA


Curs AMTU II 2012 2 Limita

Documents

Transcript of Curs AMTU II 2012 2 Limita