Pagina 1 din 31

Un raport realizat în cadrul campaniei

O campanie

Cum se iau decizii în Capitală?

O analiză cantitativă și calitativă a deciziilor

pregătite de Primăria Municipiului București

și

votate de Consiliul General al Municipiului București

în perioada iulie – noiembrie 2014

versiune finală

Autori:

Codru Vrabie (coordonator)// Funky Citizens

Sînziana Dobre// Centrul de Resurse pentru participare publică

Irina Zamfirescu // ActiveWatch

Studiu realizat cu sprijinul financiar al Friedrich Ebert Stiftung

Pagina 2 din 31

Cuprins De ce acest demers? .................................................................................................................. 3

Traseul unui proiect de hotărâre pe înțelesul tuturor – de la idee la hotărârea de consiliu! 4

1. Inițiativa ......................................................................................................................... 5

2. Malaxorul primăriei – despre elaborarea proiectelor de hotărâre ............................... 5

3. Consultarea publicului ................................................................................................... 8

4. Decizia consilierilor – comisiile și votul în plen ........................................................... 11

5. Publicarea deciziei finale în monitorul oficial .............................................................. 13

O cercetare cantitativă și calitativă a procesului decizional de la nivelul Capitalei ................ 14

Metodologia de cercetare ....................................................................................................... 14

Măsura în care Primăria Municipiului București transmite ordinea de zi însoțită de

documentele aferente. ........................................................................................................ 16

Măsura în care Primăria Municipiului București respectă procedura de transparență

decizională, consultând publicul în procesul de elaborare a proiectelor de hotărâri de consiliu

............................................................................................................................................. 17

În rarele cazuri când este aplicată, procedura de consultare a publicului este realizată

doar parțial ................................................................................................................. 20

Măsura în care CGMB folosește corect Legea 52/2003 cu privire la procedura de adoptare a

proiectelor de HCGMB ........................................................................................................ 21

Prezența cetățenilor la ședințele comisiilor ............................................................... 21

Respingerea proiectelor care nu respectă procedura de consultare a publicului ..... 23

Primirea cetățenilor în sala de ședințe a plenului ...................................................... 24

Intervențiile cetățenilor în timpul ședințelor plenului consiliului .............................. 24

Particularități ale anului 2014 în activitatea Consiliului General al Municipiului București 26

Abundența ședințelor de îndată ................................................................................. 26

O componență incertă a Consiliului General al Municipiului București ..................... 28

O comunicare deficientă între consilierii generali și aparatul primărie ..................... 27

Recomandări: .......................................................................................................................... 28

Etapa de elaborare a proiectelor de hotărâre ..................................................................... 28

Etapa consultării publicului ................................................................................................. 28

Etapa Consiliului General .................................................................................................... 31

Pagina 3 din 31

De ce acest demers?

În ultimii ani, interesul cetățenilor față de deciziile luate de primarii și de consilierii locali din

București a crescut constant - atât la nivel de Capitală, cât și la nivel de sectoare. Pe lângă

activitatea susținută a câtorva organizații civice care au în misiune consolidarea democrației

locale, tot mai mulți locuitori au inițiat demersuri de a influența decizii pe care le considerau

nedrepte sau nepotrivite - de la construirea unei săli polivalente într-un parc, până la

amenajarea unor trasee pentru bicicliști.

Acești cetățeni dornici să se implice în viața comunității lor ar trebui să găsească ușor

informațiile care să le permită să își construiască o opinie avizată, iar asta conform legislației

românești. Tot conform legislației, autoritatea locală (primăria și consiliul local, în primul rând),

ar trebui să aibă pregătit un cadru de dialog care să asigure includerea acestor sugestii în mod

eficient în procesul complex al luării deciziei.

Din experiența practică a autorilor acestor studiu, aceste lucruri nu se întâmplă.

Motivați de nevoia de a depăși discursul care situează cetățenii și autoritățile în tabere opuse,

dar și pentru a depăși discuțiile pe cazuri punctuale, autorii au inițiat un demers complex de

analizare a practicilor Primăriei și Consiliului General pentru o perioadă de cinci luni. Obiectivul

a fost construirea unui set de date de la care să pornească discuțiile cu decidenții și pe baza

cărora să putem construi soluții.

Prima parte a prezentului studiu este una de informare. Ea descrie modul în care procesul

decizional ar trebui să se petreacă – nu într-o lume ideală, ci conform legislației românești.

Credem că această informație este utilă pentru că îi poate ajuta pe cetățenii și pe alți actori

sociali care doresc să participe la adoptarea unor decizii de calitate pentru oraș. Într-un dialog,

înțelegerea modului în care a dministrația este organizată în funcționare nu poate decât să

ajute.

Partea a doua este cercetarea propriu-zisă și este dedicată unei analize cantitative și calitative

a modului în care se întâmplă, de fapt, acest proces. Concluziile sunt construite pe baza analizei

unui număr de 41 de proiecte de hotărâre adoptate în perioada iulie-noiembrie 2014.

A treia parte este formată dintr-un set de recomandări de îmbunătățire a practicilor actuale.

Odată cu acest raport, este pusă la dispoziție și baza de date care fundamentează cercetarea, în

spiritul accesului liber la informații și la date deschise pe care autorii îl susțin.

Prezentul studiu a fost posibil datorită perseverenței organizațiilor din care provin autorii – organizații dedicate unui proces de durată de transparentizare și responsabilizare a administrației publice a Capitalei - și datorită sprijinului financiar oferit de Fundația Friederich Ebert și de mai mulți donatori individuali ai campaniei “Nu aștepta supereroi”, cărora le mulțumim pe această cale.

Finalizat în ianuarie 2015, studiul, împreună cu recomandările sale, este prezentat în cursul

lunii februarie decidenților de la nivel de Capitală prin întâlniri directe cu consilieri generali și cu

aparatul tehnic din Primăria București. În luna martie, atât studiul, într-o formă îmbunătățită,

cât și angajamentele și soluțiile apărute în urma acestor întâlniri sunt făcute publice.

Pagina 4 din 31

Traseul unui proiect de hotărâre pe înțelesul tuturor – de la idee la

hotărârea de consiliu!

Un infografic realizat de echipa Funky Citizens

Pagina 5 din 31

Traseul luării unei decizii șa nivelul consiliului local poate fi împărțit în cinci etape::

1. Inițiativa – a primarului, consilierilor sau cetățenilor

2. Malaxorul primăriei – unde se elaborează proiectele de hotărârede consiliu local

3. Consultarea publicului

4. Decizia consilierilor – comisiile consiliului și votul în plen

5. Publicarea deciziei finale

1. Inițiativa

Povestea oricărui proiect de hotărâre începe cu inițiativa.

În legislația românească, drept de inițiativă au atât primarul, cât și consilierii și cetățenii. Cu

toate acestea, cutuma la nivelul autorităților publice locale este ca proiectele să fie propuse de

primar.

Legea 215/ 2001, Art. 45

(5) Proiectele de hotărâre pot fi propuse de consilieri sau de primar. Redactarea proiectelor se

face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului şi al serviciilor din cadrul aparatului de

specialitate al autorităţii administraţiei publice locale.

Legea 215/ 2001, Art. 109

(1) Cetăţenii pot propune consiliilor locale şi consiliilor judeţene pe a căror rază domiciliază,

spre dezbatere şi adoptare, proiecte de hotărâri.

(2) Promovarea unui proiect de hotărâre poate fi iniţiată de unul sau de mai mulţi cetăţeni cu

drept de vot, dacă acesta este susţinut prin semnături de cel puţin 5% din populaţia cu drept de

vot a unităţii administrativ-teritoriale respective.

2. Malaxorul primăriei – despre elaborarea proiectelor de hotărâre

(proiecte de acte normative)

Etapele elaborării proiectului de hotărâre: referat de necesitate → notă de fundamentare →

raport de specialitate → referat de aprobare → analiză cost-beneficiu → primă variantă de

proiect de hotărâre → studiu de impact/fezabilitate → proiect de hotărâre definitivat, însoțit de

expunere de motive

În majoritatea covârșitoare a cazurilor, proiectele sunt inițiate de primar (prin direcțiile din

primărie). Acest capitol detaliază care este traseul acestor hotărâri.

Prima etapă este formularea necesității proiectului, în forma unui referat de necesitate. Acest

document descrie o problemă, o situație sau o oportunitate care ar putea să intre pe traseul de

elaborare a unei hotărâri a consiliului local (HCL). Documentul este formulat de un

departament de specialitate și poate fi fundamentat de orice formă de document (solicitări

Pagina 6 din 31

venite din partea cetățenilor, modificări ale legislației naționale, practica curentă a unor

instituții din subordinea primăriei etc.).

Următoarea etapă o reprezintă realizarea unei note de fundamentare care argumentează de

ce problema/situația/oportunitatea identificată trebuie să primească o soluție reglementată

printr-un act normativ și descrie contextul legal al posibilelor soluții de reglementare. Acest

document trebuie să fie avizat, în mod necesar, de departamentul juridic al primăriei (în unele

dintre cazuri, chiar acest departament formulează notele de fundamentare).

Ulterior formulării nevoii și încadrării juridice a soluției de reglementare, executivul local

trebuie să facă propuneri cu privire la alternativele de soluționare ale respectivei probleme. În

cazul actelor cu caracter normativ (cele la care facem referire, adică cele care normează

comportamentele în societate), executivul are mai multe variante. Una este să stabilească cum

anume ar trebui să se comporte cetățenii - un comportament dezirabil - și, pentru a-l încuraja,

să propună o formă de premiere (de pildă, plata rapidă a impozitelor este premiată cu

diminuarea a 5% din valoarea lor). O altă variantă este să stabilească ce comportamente nu

sunt dorite (indezirabile) și, pentru a se asigura că sunt evitate, să creeze o formă de pedeapsă

(de pildă, aruncatul gunoiului pe jos este sancționat cu amendă).

În această etapă, aparatul tehnic poate propune mai multe soluții în baza cărora primarul poate

lua o decizie oficială, care va permite direcțiilor de specialitate să elaboreze analize

aprofundate. Acest document poartă numele, de cele mai multe ori, de raport de specialitate al

direcției (direcția vizată de respectivul proiect) și are funcția de studiu de prefezabilitate.

Raportul este important în economia elaborării proiectului, în virtutea demarării studiilor de

fezabilitate care, în unele dintre situații, pot fi costisitoare.

Primarul, în baza documentelor de mai sus, trebuie să elaboreze un referat de aprobare, prin

care se dă undă verde pentru inițierea unui proiect de act normativ. Referatul de aprobare este

mai degrabă un element birocratic, dar care este imperativ cerut de lege tocmai pentru a

asigura publicul în privința faptului că aparatul tehnic din primărie își asumă alocarea unor

resurse pentru nevoia identificată prin referatul de necesitate, respectiv pentru implementarea

soluției propuse prin nota de fundamentare.

Pentru a identifica varianta optimă de soluționare a problemei/oportunității, aparatul tehnic

elaborează analiza cost-beneficiu. În această etapă sunt analizate toate variantele și/sau

alternativele propuse, raportate la costurile și beneficiile fiecăreia dintre ele. Această analiză va

indica soluția optimă, identificând, printre altele, și criteriile pe baza cărora se va putea evalua

impactul. Analiza nu există în mod necesar ca document separat, ea poate fi un capitol integrat

în alt document (de pildă într-un raport tehnic al unei comisii).

Pe baza analizei cost-beneficiu a multiplelor variante este aleasă cea considerată cea mai bună

- transformată într-o primă variantă de proiect de act normativ. Acesta reprezintă baza

analizelor aprofundate ce vor urma. El va putea fi modificat ulterior, în funcție de studiile

elaborate și de opiniile primite de la cetățeni pe perioada dezbaterii publice a proiectului.

Pe tot parcursul urmat de o propunere, este important de reținut faptul că un proiect de hotărâre este doar una dintre opțiunile de rezolvare a problemei identificate, însemnând că este posibil ca acesta să nu fie necesar. Principiile de Bună Reglementare, publicate de

Pagina 7 din 31

Guvernul Marii Britanii în 20031 și reanalizate de Programul Sigma al OECD și UE în 2009,2 sugerează că orice autoritate publică are la dispoziție şi alte opțiuni de intervenţie:

1. să nu facă nimic, având convingerea că problema se va soluționa de la sine, mai ales

dacă există probabilitatea ca o eventuală acțiune să conducă la consecințe

neintenționate, poate chiar mai grave;

2. să conștientizeze populația și/sau toate părțile interesate, prin campanii de informare,

asupra problemei identificate, așteptând ca mecanismele societății să corecteze

problema înainte de a deveni prea gravă;

3. să achiziționeze din piața liberă analize și/sau soluții pentru rezolvarea problemei, ori

să încurajeze piața să producă astfel de soluții, cu ajutorul celor mai variate

instrumente de finanțare/stimulare a operatorilor privați;

4. să subvenționeze și/sau să premieze acoperirea diferenței de competitivitate ori de

capacitate care a avut drept efect apariția problemei identificate, urmând ca, în timp,

sub monitorizare atentă, să constate succesul sau eșecul măsurii;

5. să impulsioneze auto-reglementarea și/sau auto-conformarea tuturor părților

interesate față de un standard convenit de acestea din urmă, voluntar, fără vreo

intervenție din partea actorilor guvernamentali (exceptând, eventual, rolul de

facilitator);

6. să reglementeze explicit comportamentele dezirabile și indezirabile pe care le-a

identificat ca responsabile de apariția problemei și chiar de nesoluționarea ei prin

oricare din măsurile precedente (de la 1 la 5).

Alegerea unei opţiuni din cele șase disponibile este o decizie de oportunitate, însă nu este o

decizie arbitrară. Acum devine mai evidentă importanţa asumării efortului (prin referatul de

aprobare şi prin analiza cost-beneficiu deja realizate), iar continuarea firească a acestei

asumării responsabile - angajarea unei autorităţi în direcţia soluţionării unei probleme - se vede

în calitatea studiului de impact. Un astfel de studiu scoate în evidenţă efectele previzibile ale

unei intervenţii de politici publice, luând în calcul deopotrivă consecinţele intenţionate şi cele

neintenţionate care pot afecta, în mod nemijlocit sau chiar indirect, diverse categorii sociale.

Cu cât studiul de impact este mai complet, mai bine realizat, cu atât calitatea reglementării va fi

mai ridicată, răspunzând în mod egal problemei iniţial identificate, dar şi efectelor nedorite pe

care le poate antrena în implementare. Similar, cu cât mai multe proiecte de acte normative

sunt însoţite de studii de impact, cu atât calitatea „legiferării” creşte, cu efecte benefice asupra

încrederii cetăţenilor în autoritatea publică şi asupra calităţii vieţii în acea comunitate.

În consecință, departamentele de specialitate vor realiza studiul de impact sau de fezabilitate.

În cadrul acestui document sunt identificați indicatorii corespunzători criteriilor de evaluare, iar

pe fiecare indicator sunt estimate consecințele adoptării respectivului proiect. În mod curent,

studiul de fezabilitate este utilizat pentru proiectele de tip investiții, iar studiul de impact,

pentru reglementări. În funcție de rezultatele studiului de impact/ fezabilitate pot fi făcute

modificări în cadrul proiectului de act normativ care, ulterior acestei etape, va fi definitivat.

1http://webarchive.nationalarchives.gov.uk/20100407162704/http:/archive.cabinetoffice.gov.uk/brc/upload/assets/www.brc.gov.uk/principlesleaflet.pdf 2 http://www.oecd.org/unitedkingdom/43307706.pdf

Pagina 8 din 31

Proiectul actului normativ definitivat va fi prezentat opiniei publice și consilierilor, alături de o

expunere de motive. Expunerea de motive reprezintă, simbolic, un mesaj al inițiatorului în care

sintetizează (atât pentru public, cât și pentru consilieri) care sunt argumentele care susțin

necesitatea adoptării proiectului de act normativ, motivele ce stau la baza alegerii soluțiilor

propuse și principiile ce trebuie urmărite în implementare.

Legea 24/2000, republicată în 2010,

Art. 6 (3) Proiectele de acte normative se supun spre adoptare însoțite de o expunere de

motive, o notă de fundamentare sau un referat de aprobare, precum și de un studiu de impact,

după caz.

Art. 7 (1) Evaluarea preliminară a impactului proiectelor de lege, a propunerilor legislative și a

celorlalte proiecte de acte normative reprezintă un set de activități și proceduri realizate cu

scopul de a asigura o fundamentare adecvată a inițiativelor legislative. Evaluarea preliminară a

impactului presupune identificarea și analizarea efectelor economice, sociale, de mediu,

legislative și bugetare pe care le produc reglementările propuse.

(2) Evaluarea preliminară a impactului proiectelor de acte normative este considerată a fi

modalitatea de fundamentare pentru soluțiile legislative propuse și trebuie realizată înainte de

adoptarea actelor normative.

(3) Fundamentarea noii reglementari trebuie să aibă în vedere atât evaluarea impactului

legislației specifice în vigoare la momentul elaborării proiectului de act normativ, cât și

evaluarea impactului politicilor publice pe care proiectul de act normativ le implementează.

(4) Evaluarea preliminară a impactului este realizată de inițiatorul proiectului de act normativ.

În cazul unor proiecte de acte normative complexe, evaluarea impactului poate fi realizată, pe

baza unui contract de prestări de servicii, de către institute de cercetare științifică, universități,

societăți comerciale sau organizații neguvernamentale, în conformitate cu prevederile legale în

vigoare referitoare la achizițiile publice.

Art. 30

(1) Proiectele de acte normative trebuie însoțite de următoarele documente de motivare:

a) expuneri de motive — în cazul proiectelor de legi și al propunerilor legislative;

b) note de fundamentare — în cazul ordonanțelor și al hotărârilor Guvernului; ordonanțele care

trebuie supuse aprobării Parlamentului, potrivit legii de abilitare, precum și ordonanțele de

urgență se transmit Parlamentului însoțite de expunerea de motive la proiectul legii de

aprobare a acestora;

c) referate de aprobare — pentru celelalte acte normative;

d) studii de impact — în cazul proiectelor de legi de importanță și complexitate deosebită și al

proiectelor de legi de aprobare a ordonanțelor emise de Guvern în temeiul unei legi de abilitare

și supuse aprobării Parlamentului.

(2) Expunerile de motive, notele de fundamentare, referatele de aprobare și studiile de impact

constituie instrumentele de prezentare și motivare ale noilor reglementari propuse.

Art. 33

(1) Scopul elaborării studiului de impact este de a estima costurile și beneficiile aduse în plan

economic și social prin adoptarea proiectului de lege, precum și de a evidenția dificultățile care

ar putea apărea în procesul de punere în practică a reglementărilor propuse.

Pagina 9 din 31

3. Consultarea publicului

Proiectul de hotărâre de consiliu trebuie să fie postat pe site-ul instituției și la sediul Primăriei și

să fie supus dezbaterii publice cu cel puțin 30 de zile înainte de a fi transmis către plenul

consiliului pentru a fi analizat, avizat și aprobat.

În această perioadă, Primăria stabilește cel puțin 10 zile în care primește observațiile și

recomandările cetățenilor.

Pentru proiectele Capitalei, secțiunea din site-ul Primăriei Municipiului București:

www.pmb.ro - Instituții – Consiliul General al Municipiului București – Dezbatere

publică – proiecte supuse dezbaterii publice

sau link direct aici3.

Tot în această perioadă, dacă primește o solicitare din partea unei organizații legal constituite,

este obligată să organizeze, în termen de maxim 10 zile de la solicitare, o dezbatere publică

asupra proiectului la care să participe, obligatoriu, inițiatorul proiectului, experții și/sau

specialiștii care au participat la elaborarea notei de fundamentare, a expunerii de motive, a

referatului de aprobare, a studiului de impact/fezabilitate (cf. Art. 7 (10) c) – (cf. Legea 52/2003

republicată 2013)

Pentru proiectele Capitalei, secțiunea din site-ul Primăriei Municipiului București:

www.pmb.ro - Instituții – Consiliul General al Municipiului București – Dezbatere

publică – ședințe publice

sau link direct aici4.

Ulterior centralizării opiniilor primite de la cetățeni (fiind ultimul interval, de circa 10 zile),

proiectul de hotărâre de consiliu poate fi modificat prin integrarea, de către aparatul de

specialitate din Primărie, a observațiilor venite de la cetățeni5. Cu toate acestea, integrarea

observațiilor sau sugestiilor nu este obligatorie, opiniile fiind strict consultative. Însă, până la

încheierea perioadei de supunere a dezbaterii publice, aparatul tehnic care analizează

recomandările colectate în timpul procedurii de transparență trebuie să transmită în scris

tuturor persoanelor motivele pentru care observațiile lor au fost acceptate sau respinse.

La finalul acestei etape există mai multe documente care arată cum a fost realizată consultarea

publicului și, dacă există, ce sugestii au fost primite și cum au fost ele tratate. Ele pot fi

centralizate sub formă de raport sau păstrate ca atare. Acestea sunt: minuta dezbaterii publice,

recomandările scrise colectate, versiunile îmbunătățite ale proiectului de act normativ în

diverse etape ale elaborării, rapoartele de avizare, precum și versiunea finală adoptată a actului

normativ6.

3 http://pmb.ro/institutii/cgmb/dezb_publica/proiecte/pr_dezb_publica.php

4 http://pmb.ro/institutii/cgmb/dezb_publica/sedinte/sedinte_dezbatere_publica.php

5 În cazul în care proiectul rezultat după centralizarea sugestiilor este substanțial diferit de proiectul

inițial, el poate fi repus în dezbatere publică pentru o nouă perioadă de 30 de zile. 6 Legea 52/2003, art.7 (10-11)

Pagina 10 din 31

Legea 52/2003, republicată în 2013, Art. 7:

(1) În cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea

administrației publice are obligația să publice un anunț referitor la aceasta acțiune în site-ul

propriu, să-l afișeze la sediul propriu, într-un spațiu accesibil publicului, și să-l transmită către

mass-media centrală sau locală, după caz. Autoritatea administrației publice va transmite

proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea

acestor informații.

(2) Anunțul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoștința

publicului, în condițiile alin. (1), cu cel puțin 30 de zile lucrătoare înainte de supunerea spre

avizare de către autoritățile publice. anunțul va cuprinde: data afișării, o notă de

fundamentare, o expunere de motive, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării

actului normativ propus, un studiu de impact și/sau de fezabilitate, după caz, textul complet al

proiectului actului respectiv, precum și termenul-limită, locul și modalitatea în care cei

interesați pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind actul

normativ.

(3) Anunțul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ cu relevanță asupra mediului de

afaceri se transmite de către inițiator asociațiilor de afaceri și altor asociații legal constituite, pe

domenii specifice de activitate, în termenul prevăzut la alin. (2).

(4) La publicarea anunțului, autoritatea administrației publice va stabili o perioadă de cel puțin

10 zile calendaristice pentru proiectele de acte normative prevăzute la alin. (2), pentru a primi

în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii

publice.

(5) Propunerile, sugestiile sau opiniile cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii

publice se vor consemna într-un registru, menționându-se data primirii, persoana și datele de

contact de la care s-a primit propunerea, opinia sau recomandarea.

(6) Persoanele sau organizațiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu

privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele

din proiectul de act normativ la care se referă, menționând data trimiterii și datele de contact

ale expeditorului.

(7) Conducătorul autorității publice va desemna o persoana din cadrul instituției, responsabila

pentru relația cu societatea civilă, care sa primească propunerile, sugestiile sau opiniile

persoanelor interesate cu privire la proiectul de act normativ propus.

(8) Proiectul de act normativ se transmite spre analiza și avizare autorităților publice interesate

numai după definitivare, pe baza observațiilor și propunerilor formulate potrivit alin. (4).

(9) Autoritatea publica în cauză este obligată să decidă organizarea unei întâlniri în care să se

dezbăta public proiectul de act normativ, dacă acest lucru a fost cerut în scris de către o

asociație legal constituita sau de către o altă autoritate publică.

(10) Dezbaterile publice se vor desfășura după următoarele reguli:

a) autoritatea publica responsabilă, prin persoana desemnata conform alin. (7), va

organiza întâlnirea, va publica pe site-ul propriu și va afișa la sediul propriu, alături de

Pagina 11 din 31

documentele menționate la alin. (2), și modalitatea de colectare a recomandărilor,

modalitatea de înscriere și luare a cuvântului, timpul alocat luării cuvântului și orice

alte detalii de desfășurare a dezbaterii publice prin care se asigură dreptul la libera

exprimare al oricărui cetățean interesat;

b) dezbaterea publică se va încheia în momentul în care toți solicitanții înscriși la cuvânt

și-au exprimat recomandările cu referire concretă doar la proiectul de act normativ în

discuție;

c) la dezbaterea publică vor participa obligatoriu inițiatorul și/sau inițiatorii proiectului

de act normativ din cadrul instituției sau autorității publice locale, experții și/sau

specialiștii care au participat la elaborarea notei de fundamentare, a expunerii de

motive, a referatului de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ

propus, a studiului de impact și/sau de fezabilitate, după caz, și a proiectului de act

normativ;

d) în termen de 10 zile calendaristice de la încheierea dezbaterii publice se asigura

accesul public, pe site-ul și la sediul autorității publice responsabile, la următoarele

documente: minuta dezbaterii publice, recomandările scrise colectate, versiunile

îmbunătățite ale proiectului de act normativ în diverse etape ale elaborării, rapoartele

de avizare, precum și versiunea finală adoptata a actului normativ.

(11) Toate documentele prevăzute la alin. (2) si alin. (10) lit. a) si d) vor fi păstrate pe site-ul

autorității publice responsabile într-o secțiune dedicată transparenței decizionale. Toate

actualizările în site vor menționa obligatoriu data afișării.

(12) În toate cazurile în care se organizează dezbateri publice, acestea trebuie să se desfășoare

în cel mult 10 zile calendaristice de la publicarea datei și locului unde urmează să fie organizate.

Autoritatea publica în cauza trebuie să analizeze toate recomandările referitoare la proiectul de

act normativ în discuție.

(13) În cazul reglementarii unei situații care, din cauza circumstanțelor sale excepționale,

impune adoptarea de soluții imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului

public, proiectele de acte normative se supun adoptării în procedura de urgență prevăzuta de

reglementările în vigoare.

4. Decizia consilierilor – comisiile și votul în plen

Comisiile de specialitate ale consiliului

Următoarea etapă pe care proiectele de hotărâre de consiliu o parcurg vizează avizarea

acestora în cadrul comisiilor de specialitate din cadrul consiliului local/general.

Consilierii primesc documentele deja menționate, elaborate de direcțiile din primărie, și

raportul referitor la consultarea publicului.

Proiectele trebuie să fie avizate prin vot în cadrul comisiilor, votul fiind consultativ în relația cu

plenul consiliului. În cazul în care consilierii au amendamente, aceștia le pot formula și dezbate

Pagina 12 din 31

(eventual în prezența aparatului tehnic din primărie), decizând prin vot asupra oportunității

modificărilor propuse.

În această etapă, cetățenii pot să își exprime punctul de vedere în atenția comisiilor care

evaluează proiectul. Cetățenii și/sau organizațiile non-guvernamentale pot solicita comisiilor să

le permită exprimarea punctului de vedere în cadrul ședințelor în care comisiile de specialitate

avizează proiectul actului normativ.

Regulament CGMB, art.15

(3) Ședințele comisiei de specialitate sunt, de regulă, publice. Comisia poate invita la lucrările

sale și alte persoane interesate care să participe la dezbateri

(4) Comisia poate hotărî ca unele ședințe sau dezbaterea unor puncte de pe ordinea de zi să se

desfășoare cu ușile închise

Ședința de plen a consiliului

În ședința de consiliu proiectul va intra pe ordinea de zi cu toate documentele menționate mai

sus, inclusiv raportul de transparență și avizele comisiilor consiliului. Ordinea de zi a ședințelor

de consiliu va fi anunțată pe site-ul instituției și la sediul primăriei cu minim cinci zile înainte de

desfășurarea ședinței, împreună cu toate documentele care fundamentează proiectul de

hotărâre de consiliu.

Consiliul general trebuie să își exprime votul cu privire la realizarea sau nu a unui proiect, luând

în considerare eventualele amendamente care au reieșit din comisie sau din dezbaterea în

plen.

Legea 215/2001,

Art. 39 (3) Convocarea consiliului local se face în scris, prin intermediul secretarului unității

administrativ-teritoriale, cu cel puțin 5 zile înaintea ședințelor ordinare sau cu cel puțin 3 zile

înainte de ședințele extraordinare. Odată cu notificarea convocării, sunt puse la dispoziție

consilierilor locali materialele înscrise pe ordinea de zi.

(6) Ordinea de zi a ședinței consiliului local se aduce la cunoștința locuitorilor comunei sau ai orașului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate. Legea 215/2001

Art. 42 (1) Ședințele consiliului local sunt publice.

Legea 52/2003, republicată în 2010

Art. 8

(1) Participarea persoanelor interesate la lucrările ședințelor publice se va face în următoarele

condiții:

a) anunțul privind ședința publică se afișează la sediul autorității publice, inserat în site-ul

propriu și se transmite către mass-media, cu cel puțin 3 zile înainte de desfășurare;

b) acest anunț trebuie adus la cunoștința cetățenilor și a asociațiilor legal constituite care au

prezentat sugestii și propuneri în scris, cu valoare de recomandare, referitore la unul dintre

domeniile de interes public care urmează să fie abordat în ședința publică;

Pagina 13 din 31

c) anunță va conține data, ora și locul de desfășurare a ședinței publice, precum și ordinea de zi.

(2) Difuzarea anunțului și invitarea specială a unor persoane la ședința publică sunt în sarcina

responsabilului desemnat pentru relația cu societatea civilă.

(3) Participarea persoanelor interesate la ședințele publice se va face în limita locurilor

disponibile în sala de ședințe, în ordinea de precădere dată de interesul asociațiilor legal

constituite în raport cu subiectul ședinței publice, stabilită de persoana care prezidează ședința

publică.

(4) Ordinea de precădere nu poate limita accesul mass-mediei la ședințele publice.

Art. 9

Persoana care prezidează ședința publică oferă invitaților și persoanelor care participă din

proprie inițiativă posibilitatea de a se exprima cu privire la problemele aflate pe ordinea de zi.

Art. 10

(1) Adoptarea deciziilor administrative ține de competența exclusiva a autorităților publice.

(2) Punctele de vedere exprimate în cadrul ședințelor publice de persoanele menționate la art.

9 au valoare de recomandare.

Art. 11

Minuta ședinței publice, incluzând și votul fiecărui membru, cu excepția cazurilor în care s-a

hotărât vot secret, va fi afișata la sediul autorității publice în cauză și publicată pe site-ul

propriu.

5. Publicarea deciziei finale în monitorul oficial

În maxim zece zile de la votul în consiliul general, proiectele vor fi transmise în atenția

primarului și a prefectului, respectiv sunt publicate în Monitorul Oficial local, moment din care

produc efecte (dacă nu există o normă tranzitorie, la finalul actului normativ, care să impună

intrarea în vigoare după un anumit termen de la publicare).

În cazul în care cetățenii sau organizațiile non-guvernamentale consideră că nu a fost

respectată procedura legală în aprobarea unui proiect de hotărâre de consiliu, aceștia pot să

atace documentul în contencios sau pot solicita prefectului să constate nerespectarea legii;

prefectul se poate autosesiza cu privire la orice motiv de nerespectare a legii, conform art. 115

din Legea 215/2001, urmând să acționeze fie pe cale administrativă, fie în instanța de

contencios administrativ.

Legea 215/2001

Art. 115 (7) Dispozițiile primarului, hotărârile consiliului local și hotărârile consiliului județean

sunt supuse controlului de legalitate al prefectului în condițiile legii care îi reglementează

activitatea.

Pagina 14 din 31

O cercetare cantitativă și calitativă a procesului decizional de la nivelul

Capitalei

Metodologie de cercetare

Obiectivul prezentei cercetări îl reprezintă analiza respectării prevederilor legale de către

Primăria Municipiului București și Consiliul General cu privire la propunerea, redactarea,

avizarea și votul proiectelor de hotărâre de consiliu general.

Eșantion general:

Pentru analiză a fost selectată câte o ședință din fiecare din lunile din perioada iulie-noiembrie

2014. Au fost parcurse toate proiectele de hotărâre și analizate doar actele normative. Nu au

fost analizate proiectele care au vizat măsuri administrative interne privind numiri și suspendări

de consilieri, numirea unor președinți de ședință, votul pentru procesele verbale din ședințele

anterioare ș.a.m.d.

În cazul în care un proiect de hotărâre a apărut pe ordinea de zi a mai multor ședințe, a fost

supus analizei la ultima apariție, considerând că la acea etapă avea documentația cea mai

completă. O excepție de la această regulă a fost înregistrată la ședința din 29 august 2014,

întrucât nu era disponibilă online documentația. În acest caz, am folosit documentația de la

ședința precedentă.

De asemenea, dintre proiectele de acte normative, dat fiind că numărul de PUZ-uri (Planuri

Urbanistice Zonale) era foarte mare, a fost făcută o selecție a PUZ-urilor analizate. Dintre PUZ-

urile propuse spre vot, a fost realizată o selecție care să acopere PUZ-uri de dimensiuni mici și

mari, PUZ-uri simple ori cu o încărcătură complexă (privind fie zone protejate/clădiri de

patrimoniu, fie o implicare majoră a cetățenilor). Pentru toate actele normative selectate în

analiză s-a urmărit respectarea procedurilor de consultare generale, nu și cele specific stabilite

prin Legea urbanismului 350/2001.

În consecință, avem un total de 125 de proiecte de Hotărâre de Consiliu General al

Municipiului București analizate, din care 41 de proiecte analizate aprofundat.

Pagina 15 din 31

Lista ședințelor CGMB din respectiva perioadă:

Data ședinței

(anul 2014)

Este inclusă în

această

cercetare?

Nr. proiecte

cu caracter

administrativ

Nr. proiecte cu

caracter

normativ

Din care

PUZ-uri

Din care incluse în

analiza prezentă

27

noiembrie

Da 21 36 0 0

23

octombrie

Da 0 2 0 0

14

octombrie

Da 4 0 0 0

30

septembrie

Da 6 13 0 0

4

septembrie

Nu, cu

excepția unei

selecții de

PUZ-uri

- - 6 6

29 august7 Da 1 3 0 0

30 iulie Da 13 20 10 0

23 iulie Nu - - - -

21 iulie8 Nu - - - -

14 iulie Nu - - - -

2 iulie Nu - - - -

Legendă: Din cele 41 de proiecte de hotărâre analizate, graficul redă ce documente erau anexate odată cu publicarea pe ordinea de zi a ședinței. Da = document/informație disponibilă; NA = Not Available (informația ar fi fost necesară, dar nu este disponibilă); NN = Not Needed (informația nu era necesară).

Cercetarea cantitativă a fost realizată exclusiv pe baza analizei documentelor disponibile

online. În conformitate cu legislația în vigoare (detaliată mai jos), toate documentele necesare

ar fi trebuit să fie făcute publice, inclusiv online, ele având rolul de a asigura accesul la

informație - una din condițiile esențiale ale implicării cetățeanului în procesul decizional.

Dat fiind că aceste documente ar trebui făcute publice din oficiu, autorii studiului nu au apelat

la alte instrumente disponibile (de pildă, solicitarea de informații în baza Legii 544/2001),

analiza fiind concentrată pe perspectiva cetățeanului, nu a unei organizații civice care face

demersuri susținute și perseverează în obținerea unor informații pe care le consideră

relevante.

7 La data de 21 ianuarie 2015, această ședință nu avea procesul verbal postat pe site.

8 Nu a avut loc din lipsă de cvorum.

Pagina 16 din 31

Pentru a documenta existența tuturor elementelor de mai sus, echipa de cercetare a analizat,

de pe site-ul www.pmb.ro, secțiunea care cuprinde ordinea de zi și procesele verbale ale

ședințelor de Consiliu General9 și secțiunea privind transparența decizională10. În analiză au fost

urmărite și eventuale luări de cuvânt ale consilierilor cu privire la respectarea legislației aplicate

în cazul formulării, avizării și dezbaterii proiectelor de hotărâre de consiliu general. De

asemenea, au fost folosite și rezultatele observației sau participării directe a autorilor la

ședințele Consiliului de pe parcursul actualului mandat.

Ipoteză de cercetare: Administrația Municipiului București aplică în mod corect, coerent și

consistent prevederile Legilor 215/2001, 24/2000 și 52/2003 referitoare la participarea

cetățenilor la procesul decizional.

Echipa de cercetare a urmărit modalitatea în care prevederile legale cu privire la traseul

decizional sunt respectate la nivelul Primăriei Generale, respectiv Consiliului General al

Municipiului București. În acest sens, analiza a vizat cu precădere prevederile următoarelor

reglementări:

Legea 215/ 2001 a administrației publice locale;

Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor

normative;

Legea 52/ 2003 privind transparența decizională în administrația publică;

Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului General al Municipiului

București - HCGMB 137/2005

Regulamentul de organizare și funcționare a Primăriei Municipiului București – HCGM

174/2010

Având în vedere prevederile textelor de lege mai sus menționate, traseul hotărârilor de consiliu

general este clar stabilit de norme și proceduri care obligă autoritățile locale la respectarea

unor proceduri de inițiere, elaborare, avizare, consultare și de vot. În metodologia de analiză a

fost urmărită respectarea acestor proceduri, precum și reacția consilierilor generali la posibile

abateri de la traseul legislativ.

Analiza se referă la documentele care sunt supuse atenției Consiliului la convocarea ședinței de

consiliu, așa cum sunt ele disponibile pe site-ul www.pmb.ro. La acea dată, întreaga

documentație ar trebui să fie completă și pusă la dispoziția consilierilor și publicului din oficiu.

Analizarea proiectelor de hotărâri a urmărit în ce măsură sunt puse la dispoziția

publicului/cetățenilor informații care ar trebui să fie publice din oficiu. Aceste informații ar

servi la formarea unei opinii avizate a publicului cu privire la oportunitatea adoptării unei

decizii. Este vorba despre informații care arată de ce este necesar proiectul, ce alte variante au

mai fost analizate și de ce a fost aleasă această soluție, ce schimbări va produce decizia care va

fi luată, ce costuri antrenează și ce surse de finanțare sunt propuse pentru a putea fi pusă în

aplicare etc.

Indicatorii urmăriți au fost:

1. Măsura în care Primăria Municipiului București folosește corect Legea 52/2003 cu

privire la procedura de elaborare a proiectelor de HCGMB, adică:

9 http://www4.pmb.ro/wwwt/institutii/CGMB/sedinte/ordinea_de_zi/ordinea_de_zi.php

10 http://pmb.ro/institutii/cgmb/dezb_publica/proiecte/pr_dezb_publica.php

Pagina 17 din 31

a. Transmite ordinea de zi în termen, însoțită de documentele aferente

(documentația conține studii și analizele cerute de Legea 24/2000)

b. Conform documentației puse la dispoziție odată cu ordinea de zi, proiectele au

fost supuse procedurii de transparență decizională, procedură care se reflectă

în prezența următoarelor documente:

i. Anunțul de lansare a procedurii de transparență (care include și

termenul până la care se pot face sugestii)

ii. Dovada/informații despre publicarea anunțului

iii. Inventarul sugestiilor primite în scris

iv. Procesul verbal al dezbaterii publice, care cuprinde lista invitaților și

solicitarea sau inițiativa de auto-organizare a dezbaterii

v. Motivarea pentru aprobarea sau respingerea sugestiilor primite

2. Măsura în care CGMB folosește corect Legea 52/2003 cu privire la procedura de

adoptare a proiectelor de HCGMB (atât în plen, cât și în comisii), adică:

a. Primește cetățenii în ședințele de comisie

b. Respinge proiectele care nu respectă procedura

c. Primește cetățenii în sala de ședințe a plenului

d. Permite cetățenilor să ia cuvântul în ședința de plen

Măsura în care Primăria Municipiului București transmite ordinea de zi însoțită

de documentele aferente.

Este vorba despre următoarele documente, așa cum sunt ele menționate în legislația

românească:

1. notă de fundamentare;

2. analiză cost-beneficiu

3. referat de aprobare;

4. studiu de impact/de fezabilitate;

5. expunere de motive;

6. raport de transparență;

7. forma finală a proiectului;

8. avizele consultative ale comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului General.

Ele trebuie să fie făcute publice în două etape:

1. prima dată, atunci când proiectul este supus dezbaterii publice prin procedura stabilită

de Legea transparenței decizionale 52/2003 (cu excepția pct. 8, avizele comisiilor fiind

emise ulterior)

2. a doua oară, odată cu publicarea ordinii de zi a ședinței Consiliului General

Este important să fie puse la dispoziția publicului pentru că, pe baza lor, un cetățean interesat

de subiect poate să își formeze o opinie avizată și, în felul acesta, să contribuie constructiv la

procesul decizional.

Pagina 18 din 31

Proiecte de hotărâre lipsite de documentele cerute de lege

Tabel : Ponderea documentelor disponibile/realizate pentru fundamentarea proiectelor, așa

cum erau ele disponibile în secțiunea Ordinea de zi de pe site-ul www.pmb.ro

Analizând proiectele de acte normative ale CGMB, devine îngrijorătoare proporția proiectelor

care ajung în atenția publicului și a consilierilor generali fără un referat de aprobare (30 din 41

de proiecte11), respectiv proporția proiectelor care nu sunt însoțite de studii de impact (38 din

41 de proiecte). Lipsa referatelor de aprobare și a studiilor de impact (eventual chiar și a

analizelor cost-beneficiu) ridică probleme cu privire la calitatea „legiferării” locale în București,

conducând la evidențierea unor deficiențe ale procesului de adoptare a actelor normative față

de condițiile existente în legile în vigoare și la constatarea unor lipsuri privind motivarea sau

argumentarea deciziilor luate în cadrul CGMB. Aceste deficiențe și/sau lipsuri pot fi corectate,

așa cum sugerăm în secțiunea de recomandări.

Raportându-ne la alternativele de soluționare a unei probleme de politici publice, discutate mai

sus, observăm că CGMB intervine, conform rolului său, prin instrumentul reglementărilor

explicite12 într-o proporție semnificativă. Această stare de fapt este explicabilă, având în vedere

că alternativele decizionale, dincolo de adoptarea unei reglementări, se află mai degrabă în

atribuțiile PMB.

11

Dacă există referate de aprobare care nu au fost publicate, publicul poate crede că acestea nu există. O eventuală corecție a informațiilor de pe site-ul primăriei ar putea conduce la concluzia că toate proiectele au, de fapt, referate de aprobare, deși unele nu au fost publicate încă. 12

Vezi capitolul 2

Pagina 19 din 31

Măsura în care Primăria Municipiului București respectă procedura de

transparență decizională, consultând publicul în procesul de elaborare a

proiectelor de hotărâri de consiliu

Ipoteza noastră a fost că potrivit documentației atașate la ordinea de zi cuprinde, proiectele au

fost supuse procedurii de transparență decizională, procedură care se reflectă în prezența

următoarelor documente:

1. Anunțul de lansare a procedurii de transparență (care include și termenul până la care

se pot face sugestii)

2. Dovada/informații despre publicarea anunțului

3. Inventarul sugestiilor primite în scris

4. Procesul verbal al dezbaterii publice, care cuprinde lista invitaților și solicitarea sau

inițiativa de auto-organizare a dezbaterii

5. Motivarea pentru aprobarea sau respingerea sugestiilor primite

Din analiza efectuată, constatăm că singurele proiecte supuse dezbaterii publice au fost cele

șase de urbanism (pe legislaţie specială, complementară Legii 52) şi trei proiecte privind

stabilirea preţurilor medii pentru produsele agricole (impuse, de fapt, de minister), stabilirea

taxei hoteliere (fixată, de fapt, prin Codul Fiscal) şi strategia de salubrizare a Bucureştiului. Prin

urmare, procedura de transparenţă nu a fost aplicată conform legii pentru 32 din cele 41 de

proiecte analizate.

La nivelul consiliilor locale din întreaga ţară se constată13 o deficienţă privind înțelegerea și

aplicarea prevederilor din art. 4, 5 și 6 al Legii 52/2003 cu privire la actele normative pentru

care este obligatorie procedura de transparență din art. 7 (participarea publicului la elaborarea

actelor normative). Astfel, trebuie reţinut că singurele proiecte de acte normative care nu se

supun prevederilor din art. 7 sunt:

13

Vezi rezultatele misiunilor tematice de evaluare, realizate pe măsura preventivă 7—transparenţa procesului decizional, conform http://sna.just.ro/SNA/Inventarindicatorideevaluare.aspx

Pagina 20 din 31

actele administrative individuale (de tipul restabilirii dreptului de proprietate, ori de

tipul in/validării mandatelor de consilieri locali și/sau desemnării în funcții de

demnitate publică), pentru care există alte legi speciale, conform cărora deciziile

corespondente se aprobă în ședință publică, fiind aplicabile prevederile art. 8-12 din

Legea 52;

actele administrative mixte (de tipul autorizațiilor de mediu), pentru care legea specială

corespondentă (OUG 195/2005) prevede o procedură de transparență similară, dar

distinctă de cea din art. 7 al Legii 52;

actele administrative normative privind adoptarea ori rectificarea bugetului local,

pentru care Legea 273/2006 prevede o procedură distinctă de dezbatere și contestare

a bugetelor locale (pe componenta de cheltuieli), complet în afara art. 7 din Legea 52.

Desigur, există acte administrative normative privind gestionarea internă a resurselor

(materiale și umane) ale unei primării/unui consiliu local care nu sunt de interes nemijlocit

pentru comunitate/cetățeni, însă lipsa de interes nu poate justifica neaplicarea legii.

Deşi nu este neapărat cazul Bucureştiului, unde procedura de transparenţă pare să fie

refuzată automat, la nivelul altor autorităţi publice locale există reaua practică de a ocoli

prevederile art. 7 din Legea 52 prin invocarea urgenţei.

Tabel: Ponderea proiectelor de hotărâre de Consiliu care au fost aprobate în regim de urgență

(procedură care permite eludarea anumitor etape obligatorii, în condiții normale)

Așa cum menționam mai devreme, Primăria Municipiului București nu a evocat decât în foarte

puține cazuri procedura de urgență. Nerespectarea legii 52/2003 privind transparența nu este,

așadar, fundamentată pe caracterul de urgență al propunerilor de hotărâri.

Pagina 21 din 31

Atenţionăm asupra faptului că Legea 215 privind administraţia publică locală nu cuprinde o

definiţie a procedurii de urgenţă (aşa cum se poate găsi, de exemplu, în Regulamentele celor

două Camere ale Parlamentului).

De asemenea, chiar Legea 52/2003 definește cazurile în care nu este necesară aplicarea sa,

menționând cinci elemente care trebuie luate în considerare14: (1) circumstanțe excepționale

care (2) să impună adoptarea de (3) soluții imediate pentru (4) evitarea unei (5) grave atingeri

aduse interesului public.

Pentru ca procedura de urgenţă să fie corect aplicată, eventual în conjuncţie cu o convocare de

îndată a consiliului local, este nevoie ca aceste cinci condiții să fie întrunite cumulativ și

simultan, pentru că se referă la o excepţie şi trebuie interpretate cât mai strict.

Bucureştiul, însă, pare să aplice în mod corect procedura de urgenţă, cele două proiecte

identificate (5% din totalul celor analizate) referindu-se la includerea în buget a sumelor

necesare pentru asigurarea alimentării cu energie termică (criza apei calde din vara 2014) şi la

preluarea în sarcina CGMB a serviciului public de salubrizare din Sectorul 5.

Totuşi, convocarea de îndată a CGMB a fost incorect utilizată, aşa cum rezultă din decizia

prefectului, care a anulat 20 de hotărâri adoptate în şedinţa din 30 mai 2014. Prin urmare,

şedinţa CGMB din 4 septembrie (ca și alte ședințe din a doua jumătate a anului 2014) a avut pe

ordinea de zi o sumedenie de abrogări ale hotărârilor anterioare, urmate de reluarea

procedurii de adoptare în cadrul unei şedinţe ordinare.

Cu toate acestea, procedura de transparenţă nu a fost complinită de PMB, nici pentru

hotărârile care, prin reluare, ar fi putut beneficia de un interval de timp mai îndelungat.

În rarele cazuri când este aplicată, procedura de consultare a publicului este realizată doar

parțial

Tabel: Analiză a respectării procedurii de transparență: elementele cerute obligatoriu de lege.

14

Art. 7 (13), Legea 52/2003

Pagina 22 din 31

Odată, însă, ce a existat o decizie de supunere a unui proiect de hotărâre procedurii de

transparență decizională, obligațiile stabilite de lege sunt respectate doar parțial.

Din cele nouă proiecte de hotărâre supuse dezbaterii publice, pentru majoritatea nu au fost

primite sugestii, iar singurul asupra căruia s-a solicitat și o dezbatere publică avea procesul

verbal inclus în documentația de pregătire a ședinței.

Există o secțiune specială pe site-ul primăriei unde sunt postate proiectele de hotărâre care

sunt supuse dezbaterii publice - aici15.

Într-o secțiune învecinată sunt anunțate dezbaterile publice (acele dezbateri organizate

obligatoriu de primărie dacă sunt solicitate de o organizație legal constituită) – aici16. Această

secțiune a fost constant îmbunătățită în ultimele 4 luni pentru a corespunde cerințelor legale,

prezentând o structură care include proiectul de hotărâre, anunțul de dezbatere publică,

procesul verbal al dezbaterii publice, recomandările colectate, versiunea îmbunătățită a actului

normativ și actul normativ adoptat. Această structură nu este, însă, completată cu informații. O

sinteză a recomandărilor nu este făcută - nu găsești decât ocazional versiunea îmbunătățită a

proiectului de hotărâre sau proiectul adoptat. Așadar, deși tehnic este posibil să oferi

publicului o informație organizată și completă, acest lucru nu se întâmplă.

Lipsește, totodată, posibilitatea de a observa dacă au fost primite sugestii și pe alte căi decât

dezbaterea publică (poate prin mesaje trimise pe site-ul primăriei la rubrica de contact – care

adună toate comunicările instituției, de la petiții, cereri de informații publice sau orice fel de

solicitare).

Din analiza proceselor verbale ale diverselor dezbateri, se observă că lipsește și lista invitaților

la dezbatere, care este cerută implicit de lege17.

De asemenea, lipsește rubrica (și implicit informația) referitoare la motivele respingerii

sugestiilor primite de cetățeni – informație obligatorie prin lege18.

Această obligație este, de altminteri, în spiritul recomandărilor europene care menționează că

„dreptul la buna administrare” include obligația administrației de a-și motiva deciziile19.

Măsura în care CGMB folosește corect Legea 52/2003 cu privire la procedura

de adoptare a proiectelor de HCGMB

Indicatorii urmăriți s-au referit la analizarea măsurii în care Consiliul General al Municipiului

București:

a. Primește cetățenii în ședințele de comisie

b. Respinge proiectele care nu respectă procedura de consultare a publicului

c. Primește cetățenii în sala de ședințe a plenului

15

http://pmb.ro/institutii/cgmb/dezb_publica/proiecte/pr_dezb_publica.php 16

http://pmb.ro/institutii/cgmb/dezb_publica/sedinte/sedinte_dezbatere_publica.php 17

Vezi Lege 52/2003 prin art. 7(10) b) și art. 13 (1) c) 18

Vezi Lege 52/2003 prin art. Art.12 (3) 19

Vezi Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene art.41 (2) c)

Pagina 23 din 31

d. Permite cetățenilor să ia cuvântul în ședința de plen

Prezența cetățenilor la ședințele comisiilor

Conform Regulamentului CGMB, prezența cetățenilor la comisii este posibilă. Este suficient să fi

invitat sau să soliciți participarea la o ședință printr-o cerere adresată președintelui comisiei –

datele de contact sunt disponibile în secțiunea dedicată20 de pe site-ul Primăriei Municipiului

București.

În experiența autorilor studiului, în măsura în care au fost făcute solicitări în acest sens, a fost

posibilă participarea la ședințele unor comisii.

Din punct de vedere al transparenței funcționării comisiilor și a posibilității de a anticipa

proiectele care sunt în dezbaterea lor, însă, informațiile sunt absolut inexistente. Ședința de

comisie ar putea fi un loc potrivit pentru o discuție aprofundată pe un proiect de hotărâre, cu

posibilitatea de a întâlni și cetățeni interesați. Pagina de pe site-ul primăriei care arată ce

proiecte sunt în lucru la comisii a fost actualizată ultima dată în 201321 (estimăm în

conformitate cu numerele de înregistrare ale documentelor) – vezi aici22.

De altminteri, în repetate rânduri consilierii înșiși susțin că primesc foarte târziu documentația

care urmează să fie analizată în comisie, de la 2-3 zile înainte de ședință până la 2-3 ore înainte

de începerea ședinței, dacă nu chiar deloc.

Ședință de îndată 29.04.2014, orele 16.00 (55 de proiecte pe ordinea de zi – a

treia ședință în aceeași zi): Pieptea Cornel: ...avem aici atât de multe proiecte

pe care nu le-am avut în comisii spre a fi dezbătute încât mă tem că dacă aș

enumera unele dintre ele le-aș sări pe altele și nu ar fi corect. (p. 9)

Ședința ordinară 27.03.2014, orele 13.00. Pieptea Cornel: Dragi colegi, dacă am

avea proiectele așa cum prevede legea,cu cinci zile înainte de data desfășurării

ședinței de consiliu, cu siguranță astăzi nu am mai fi avut întrebări. În condițiile

în care vine doar prima pagină și vin doar parțial informațiile cuprinse în

proiecte, este foarte greu să lămurim toate aspectele în cadrul comisiilor de

specialitate, indiferent cât stăm acolo. Nu putem dezbate documente care nu

există. (p. 33)

Graficul de mai jos arată prin câte comisii de specialitate ale consiliului trece un proiect de

hotărâre – fapt reflectat în numărul de avize pe care îl are. Un aspect pe care îl luăm în

considerare este că, dacă ar trece prin mai multe comisii, un proiect de hotărâre ar avea ocazia

de a fi analizat din mai multe perspective.

20

http://www.pmb.ro/institutii/cgmb/componenta/comisii_specialitate/comisii_specialitate_2016.php 21

Secțiune internet consultată pe 2 februarie 2015. 22

http://www4.pmb.ro/wwwt/l52/import.php

Pagina 24 din 31

Respingerea proiectelor care nu respectă procedura de consultare a publicului

Consiliul General al Municipiului București ar putea sancționa nerespectarea procedurilor de

consultare a publicului prin vot. Mai precis, proiectele care nu au toate documentele necesare

– și adăugăm un accent pe documentele care fac dovada consultării publicului, dat fiind că

reprezentanții direcți ai cetățenilor sunt consilierii generali, ar putea să fie refuzate.

Această pârghie nu este însă folosită de consilierii generali. Chiar în cazuri în care este

recunoscută public nerespectarea legii transparenței decizionale, consilierii ignoră această

informație.

Ședință 30.09.2014: O adresă a dlui Cristian Nan solicita scoaterea de pe

ordinea de zi a proiectului privind Parcul Văcărești, având în vedere că„nu au

fost respectate prevederile art. 7 din Legea 52 și nici prevederile Ordinului de

Ministru 2701/ 2011”. Cu toate acestea, proiectul este votat în cadrul

Consiliului, fără nicio referire la acest document.

Ședință 27.11.2014: ședința de consiliu este deschisă prin citirea unei adrese

din partea Grupului de Inițiativă Lacul Tei care menționează că trecerea unei

părți a parcului Circului în administrarea Circului s-a făcut fără respectarea Legii

52; cu toate acestea, proiectul este adoptat.

De altminteri, chiar documentația online pe care autorii au analizat-o (și care, de multe ori, nu

este încărcată în termenul de minim 5 zile înainte de ședință, ci ulterior ședinței) arată un

număr redus de documente disponibile, lucru care nu împiedică, însă, votarea proiectelor de

hotărâre.

În imaginea de mai jos se vede disponibilitatea online a documentelor în ziua uneia dintre

ședințe.

Pagina 25 din 31

Ordinea de zi a ședinței din 30.10.2014 în ziua ședinței.

Ședința ordinară 27.03.2014, orele 13.00

Țugurel Marius Cristian: Domnule președinte, propun să scoatem de pe

ordinea de zi proiectele 4, 15, 16 și 23, motivul fiind simplu: documentația nu

este completă. Mulțumesc. (p. 5)

Executivul (Viceprimar Nicolaescu Marcel Octavian) a propus menținerea pe

ordinea de zi și să rămână la latitudinea consiliului dacă votează sau nu.

Proiectul nr. 5 nu întrunește numărul de voturi necesar. În cadrul discuțiilor, se

spune:

Punctul 15 este votat (fără nici o abținere/vot împotrivă), punctul 16 este votat

(cu 10 abțineri), iar punctul 23 este votat (cu 10 abțineri).

Ședință 30.09.2014: Consilierul Cristinel Deaconescu solicită Primăriei

proiectele care au fost puse pe ordinea de zi suplimentară, menționând că

acestea nu au fost analizate, fiind primite înainte de ședința de consiliu. La fel,

consilierul Silviu Văduva menționează că nu au fost transmise către consilieri

contractul de închiriere și actele adiționale ale acestuia. Echipa de analiză nu a

putut determina dacă aceste puncte de pe ordinea de zi au fost sau nu votate,

în procesul verbal al ședinței nefiind consemnat acest lucru (lucru care

contravine normelor legale).

Ședință 27.11.2014: Deși consilierul Cristina Nicolescu solicită scoaterea de pe

ordinea de zi a proiectului care presupune constituirea Asociației pentru

Promovarea și Dezvoltarea Turismului din lipsa a două avize obligatorii, acesta

este votat.

Pagina 26 din 31

Primirea cetățenilor în sala de ședințe a plenului

Conform Legii 215/2001, ședințele de consiliu local (și județean) sunt publice „în limita locurilor

disponibile”. Această prevedere nu este respectată la nivelul Capitalei, unde numărul de locuri

disponibile este zero.

Alternativa pe care administrația locală a Capitalei a găsit-o este să găzduiască cetățenii într-o

sală de la un alt etaj, unde pot urmări lucrările consiliului pe un televizor. Imaginea nu permite

să urmărești decât vorbitorul, uneori prezidiul sau alteori o imagine imprecisă a sălii, fără a-ți

lăsa posibilitatea de a urmări, de pildă, votul consilierilor.

În unele cazuri, lipsa fizică a cetățenilor din sală a condus la „uitarea” unor cetățeni care se

înscriseseră la cuvânt, după ce aceștia așteptaseră mai mult de 4 ore.

Un aspect pozitiv este, însă, că ședințele sunt transmise online pe site-ul Primăriei, în timp real,

ceea ce reprezintă un bun semn de transparență. Arhiva ședințelor este disponibilă, în ultimul

an înregistrându-se progrese în privința promptitudinii cu care înregistrările sunt încărcate pe

site – vezi aici23.

Transmiterea online, însă, nu ar trebui să înlocuiască dreptul de a participa la ședințele de

consiliu.

Intervențiile cetățenilor în timpul ședințelor plenului consiliului

Conform Legii 52, cetățenii au dreptul să participe și să își exprime opinia cu privire la punctele

de pe ordinea de zi. Cu toate acestea, textul Legii nu descrie mecanismul prin care cetățenii pot

lua cuvântul, dar cere explicit autorităților locale să își modifice în termen de 30 de zile (adică

până joi, 8 mai 2003), propriile regulamente24.

La nivelul Consiliului General al Municipiului București, pentru a lua cuvântul în cadrul

ședințelor trebuie ca cetățenii să depună o solicitare, în scris, cu cel puțin 48 de ore înainte de

ședință, iar solicitările sunt supuse la vot la începutul ședinței. Nu există o regulă25 cu privire la

momentul în care cetățenii pot lua cuvântul (uneori la începutul ședinței, alteori înaintea

punctelor de pe ordinea de zi pe care doresc să își exprime punctul de vedere și, în unele cazuri,

la finalul ședinței).

Exemplu:

În cadrul ședinței din 30 septembrie (ședință extraordinară) consilierii au votat ca

cetățenii să ia cuvântul la finalul ședinței de consiliu. Cu toate acestea, la finalul ședinței

nu a mai existat cvorum, astfel că aceștia nu au mai putut să își exercite acest drept

(practica de a da cuvântul cetățenilor la final de ședință determină caracterul inutil al

acestui demers, având în vedere că votul a fost deja exercitat și, deci, cetățenii nu își

mai pot exercita dreptul de a se exprima cu privire la oportunitatea unui proiect). De

23

http://www.pmb.ro/institutii/cgmb/sedinte/video_sedinte/inreg_sedinte.php 24

Art. 18 din Legea 52/2003. În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, autoritățile publice și celelalte persoane juridice prevăzute la art. 4 sunt obligate să își modifice regulamentul de organizare și funcționare în conformitate cu prevederile prezentei legi. 25

Procedura de înscriere la cuvânt a fost deja descrisă la secțiunea “Intervențiile cetățenilor în timpul ședințelor plenului consiliului”

Pagina 27 din 31

altminteri, această decizie a fost și ilegală, dacă ne uităm cu atenție la cerința art. 9 din

Legea 52/2003, coroborat cu art. 8 (3) și 10(1).

Legea 52/2003

Art. 8. (3) Participarea persoanelor interesate la ședințele publice se va face în limita locurilor

disponibile în sala de ședințe, în ordinea de precădere dată de interesul asociațiilor legal

constituite în raport cu subiectul ședinței publice, stabilită de persoana care prezidează ședința

publica.

Art. 9 Persoana care prezidează ședința publică oferă invitaților și persoanelor care participă

din proprie inițiativă posibilitatea de a se exprima cu privire la problemele aflate pe ordinea de

zi.

Art. 10

(1) Adoptarea deciziilor administrative ține de competența exclusivă a autorităților publice.

(2) Punctele de vedere exprimate în cadrul ședințelor publice de persoanele menționate la art.

9 au valoare de recomandare.

Ședință de îndată 29.04.2014, orele 16:00 (55 de proiecte pe ordinea de zi – a

treia ședință în aceeași zi): Consilier Pieptea Cornel: Este inadmisibil însă ca

după o ordine de zi unde avem 60 de puncte, pe ultimul punct să îi puneți pe ce

cetățeni? (...) chemați cetățenii să își spună punctele de vedere ori la început,

ori la punctul respectiv. După ce am dat votul pe acele proiecte, ce rost mai are

probabil peste câteva ore, când vor mai fi 5-6 consilieri în sală, să vină și să

spună ceea ce aveau de spus pe această temă? (p. 9)

În regulamentul Consiliului General nu este descrisă metodologia prin care cetățenii își pot

exprima punctul de vedere în cadrul ședinței de Consiliu General și nici care este procedura

prin care cetățenii se pot înscrie la cuvânt. Astfel, din practica organizațiilor non-

guvernamentale, înscrierea se poate face în două feluri: fie prin „depunerea unei solicitări

scrise cu 48 de ore înainte de ședința de consiliu la Registratura PMB”, fie prin „înscrierea pe

site-ul PMB”. Aceste informații au fost obținute prin telefon, de la Secretariatul Consiliului.

Cu privire la desfășurarea ședințelor de Consiliu General, o altă practică curentă este aceea de

a începe ședința cu o mare întârziere (uneori chiar mai mult de o oră). În aceste condiții,

cetățenii înscriși la cuvânt sunt nevoiți să aștepte începerea ședinței.

Particularități ale anului 2014 în activitatea Consiliului General al Municipiului

București

Abundența ședințelor de îndată

O particularitate a perioadei monitorizate o reprezintă abundența ședințelor de îndată.

Ședințele de îndată sunt descrise în cuprinsul Legii 215/ 2001, Art. 34 (4): „În caz de forţă

majoră şi de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei, oraşului sau

Pagina 28 din 31

municipiului sau în alte situaţii stabilite de regulamentul de organizare şi funcţionare a

consiliului local, convocarea consiliului local se poate face de îndată”. Mai multe organizații

neguvernamentale au sesizat Prefectul cu privire la ședințele de îndată convocate de Primarul

General și a lipsei de fundament pentru organizarea acestor ședințe (în opinia noastră,

proiectele înscrise pe ordinea de zi a acestor ședințe nu intrau sub incidența „forței majore”).

Răspunsul Prefectului a fost, în primă fază, de imposibilitate de analiză a conținutului, acesta

având prerogativ strict în ceea ce privește forma procesului decizional. Cu toate acestea, la

scurt timp a atacat în instanță aceste ședințe și a obținut anularea lor, folosind argumentele

invocate în scrisoarea organizațiilor neguvernamentale. În acest context, parte dintre punctele

de pe ordinea de zi din acele ședințe au fost reluate ulterior în cadrul unor ședințe ordinare.

Ședință 23.10.2014: la începutul ședinței de consiliu, dl. Consilier Remus

Cătălin Câmpeanu aduce în discuție lipsa de fundament a ședinței „de îndată”,

citind punctul de vedere al Prefectului. Cu toate acestea, grupul PNL rămâne în

sala de consiliu și votează proiectul de pe ordinea de zi care vizează serviciul de

alimentare cu energie termică.

O componență incertă a Consiliului General al Municipiului București

O temă care a ocupat un spațiu relativ generos în dezbaterile analizate a fost aceea a

componenței Consiliului General. În perioada analizată au avut loc o serie de numiri și revocări

din funcție.

O parte dintre problemele din configurația politică a Consiliului General au fost generate de

avizele Agenției Naționale de Integritate. Având în vedere că încetarea mandatului acestora nu

a fost oficial constatată de Consiliul General26, fiecare dintre consilieri a primit o amendă de

2000 lei27.

Vacantările au fost cauzate și de retrageri din alte motive. De pildă, Claudia Țapardel (PDL) a

devenit europarlamentar.

Una dintre cauzele evocate pentru această neclaritate a componenței Consiliului a fost lipsa

unui acord asupra felului în care următorul de pe listă este numit. Întrucât în alegerile din 2012

unii candidați au fost pe lista USL (atunci o alianță a PSD și PNL), iar ulterior cele două partide

au devenit opoziție-putere, algoritmul de numire a următorului de pe listă a apărut viciat.

O comunicare deficientă între consilierii generali și aparatul primăriei

Așa cum este deja menționat în cercetare, comunicarea dintre consilierii generali și aparatul

primăriei pare deficientă. Indicatorul cel mai vizibil este neprimirea documentației proiectelor

de hotărâri în timp util (limitele stabilite de lege și prin Regulamentul CGMB). Un alt aspect

evocat este lipsa primirii clarificărilor solicitate de Consilieri – fără a transforma această

constatare în regulă.

Ședință 27.11.2014: Constantin-Cornel Poterașu reclamă lipsa de comunicare între aparatul executiv și Consiliul General. Acesta menționează solicitarea de

26

Conform Legii 393/2004 privind statutul alesului local 27

Referință: http://www.mediafax.ro/social/viceprimarul-gabriel-pirvu-in-incompatibiliate-membrii-cgmb-amendati-de-ani-ca-nu-l-au-demis-13213467 consultat în februarie 2015

Pagina 29 din 31

informații cu privire la proiectul pentru realizarea pistelor de bicicletă (proiectul finanțat de Ministerul Mediului) - a primit un răspuns care nu îl satisface. Alături de acesta, consilierul Ramiro Angelescu menționează și el deficiențele de comunicare cu aparatul tehnic: „Consiliul General nu este tratat cu respect și suntem tratați cu indiferență”.

Pagina 30 din 31

Recomandări:

Etapa de elaborare a proiectelor de hotărâre

1. Nu există practica propunerii mai multor soluții și nici o detaliere atentă a analizelor de

tip cost-beneficiu. Considerăm că adoptarea unei practici curente de identificare a

alternativelor la proiectele de hotărâre de consiliu general poate duce la optimizarea

propunerilor și, deci, la optimizarea utilizării resurselor publice;

2. În urma analizei, am constat lipsa datării unor documente care fundamentează

proiectele de hotărâre de consiliu. Recomandăm Primăriei o mai atentă gestionare a

acestor aspecte, ele fiind extrem de importante pentru verificarea legalității

demersurilor de elaborare a actelor normative;

Etapa consultării publicului

3. Un mare număr de proiecte de HCGMB nu sunt supuse procedurii de transparență.

Recomandăm ca toate proiectele de acte normative să fie supuse acestei proceduri, în

conformitate cu legea.

4. Documentele supuse dezbaterii publice nu sunt întotdeauna inteligibile. Cu precădere

în ceea ce privește proiectele de buget și proiectele de urbanism, acestea sunt, uneori,

total ilizibile. Recomandăm ca acestea să fie postate în format de date deschise, astfel

încât să fie lizibile și să permită funcția de căutare automată sau alte funcții de analiză a

datelor.

5. Platforma online a instituției: accesul cetățenilor la informațiile de pe site-ul oficial al

Primăriei Generale este extrem de greoi. Denumirile meniurilor nu sunt intuitive, astfel

că timpul necesar identificării secțiunii de dezbatere publică este mult prea mare.

Recomandăm Primăriei Generale ca secțiunea de transparență decizională să fie pe

pagina „Acasă” și vizibilă.

6. Pentru proiectele controversate, Primăria Generală să organizeze dezbateri publice la

care să fie invitați și Consilierii generali. Deși obligativitatea Primăriei este de a organiza

astfel de dezbateri doar în cazul solicitării în scris a unei organizații non-

guvernamentale, considerăm că organizarea unor astfel de întâlniri consolidează relația

dintre cetățeni, aparatul tehnic al Primăriei și membrii Consiliului General și sporesc

legitimitatea proiectelor - în acest scop, Primăria poate solicita sprijinul organizațiilor

non-guvernamentale în organizarea și promovarea acestor dezbateri.

7. De cele mai multe ori dezbaterile publice organizate de Primărie sunt finalizate printr-

un transcript al punctelor de vedere exprimate de persoanele participante, sub forma

unui proces verbal uneori și de câteva zeci de pagini. Nu există o procesare minimă a

punctelor de vedere adoptate (utilă și consilierilor generali) și, în virtutea experienței

organizațiilor implicate în această analiză, nu există un răspuns scris către cetățeni cu

privire la opiniile exprimate (motivele pentru care acestea au fost acceptate sau

respinse de la integrarea în proiecte). Recomandăm respectarea acestei prevederi,

aceasta consolidând încrederea cetățenilor în instituție.

Pagina 31 din 31

Etapa Consiliului General

8. Considerăm extrem de importantă etapa de discutare a proiectelor în comisii ca ocazie

de participare publică. De aceea recomandăm publicarea pe site-ul instituției a datei

ședințelor Comisiilor de specialitate și a ordinii de zi a acestora, pentru a permite

cetățenilor să își exprime punctul de vedere în cadrul acestor ședințe. În acest fel

putem facilita procesul de transmitere a opiniei cetățenilor cu privire la proiecte, în

condițiile în care membrii comisiilor pot discuta cu grupul politic și/sau pot prezenta

aceste opinii în plenul ședinței de consiliu.

În prezent, pe pagina oficială a Primăriei, secțiunea „Proiecte în lucru la comisii” este

neactualizată din 2013, lucru care denotă tocmai minimizarea acestor comisii.

9. Există o practică la nivelul Primăriei Generale de a nu posta în timp util pe pagina

oficială de convocare a ședințelor documentele din spatele proiectelor de hotărâre

(sunt listate strict numele proiectelor). Mai mult, au existat luări de cuvânt ale unor

consilieri care menționează că nu au primit nici ei în timp util aceste documente.

Recomandăm consilierilor să refuze votul acestor proiecte pentru a determina astfel

aparatul tehnic să pună în timp util documentația la dispoziția Consiliului.

10. Convocarea ședințelor Consiliului se face, în mod regulat, cu 5 zile înainte (conform

legii administrației publice), nu cu 10 zile (așa cum cere Regulamentul CGMB).

Apreciem prevederile Regulamentului CGMB care ridică gradul de predictibilitate a

actului administrativ și ar permite un dialog mai consistent cu cetățenii. În consecință,

solicităm respectarea sa.

11. Solicităm redarea accesului în sală pentru cetățeni.

12. Existența unei proceduri simple și clare cu privire la posibilitatea de a lua cuvântul în

cadrul ședințelor de consiliu:

Având în vedere exemplele Consiliului Local Sector 1 și Consiliul Local Sector 3 –

oamenii se pot înscrie la cuvânt inclusiv în ziua ședinței de consiliu, anterior deschiderii

ședinței.

Propunem pentru Consiliul General aceeași procedură, eventual posibilitatea de a te

înscrie/primi confirmarea online. Refuzul de a se permite luarea cuvântului să fie

justificat şi dat în scris.

Mai mult, considerăm că singura formă în care luarea de cuvânt este eficientă este ca

cetățenii să ia cuvântul anterior discutării punctului de pe ordinea de zi pe care aceștia

doresc să își exprime punctul de vedere. Deocamdată acest lucru se întâmplă doar

ocazional.

13. Recomandăm respectarea orei anunțate de începere a ședințelor de consiliu.

14. Procesele verbale să fie publicate online în variantă de date deschise (format care

permite căutarea automată sau prelucrarea informației) - în acest fel cetățenii pot

identifica rapid informațiile de interes pentru ei.