APEL

1.APEL. CHELTUIELI DE JUDECAT. MOTIVARE.

CUANTUM.

Motivarea n fapt i n drept a hotrrii judectoreti

este un element esenial care permite verificarea criteriilor care

au format convingerea instanelor, n sensul admiterii ori

respingerii unor pretenii sau aprri.

Obligarea uneia dintre pri la plata cheltuielilor de

judecat n baza art.274 Cod procedur civil, ntr-un

cuantum nemotivat, echivaleaz cu nemotivarea hotrrii sub

acest aspect, nefiind suficient numai motivarea n drept a

soluiei pronunate.

(Decizia civil nr.995/R din 8 decembrie

2004 a Curii de Apel Piteti).2.APEL. CHELTUIELI DE JUDECAT.

INADMISIBILITATE. ART.208 COD PROCEDUR

CIVIL. NECITARE. SANCIUNE.

Potrivit principiului disponibilitii, cheltuielile de

judecat se pltesc prii care a triumfat n proces, numai n

msura n care a formulat o cerere expres n acest sens.

Cererea de plat a acestor cheltuieli, poate fi una

accesorie, soluionarea sa depinznd de soluia dat n cauza

principal sau poate fi formulat i dup soluionarea litigiului

ca cerere de sine stttoare, reclamantul invocnd pe aceast cale

un drept de crean, nscut n legtur cu culpa procesual a

prtului.

Potrivit art.208 Cod procedur civil, cnd pentru

efectuarea raportului de expertiz se impune o lucrare la faa

locului, partea trebuie citat sub sanciunea nulitii relative.

Nulitatea lucrrii pentru necitarea prilor, trebuia

invocat la prima zi de nfiare ce a urmat acestei

neregulariti, conform art.108 alin.3 Cod procedur civil,

respectiv la data depunerii.

(Decizia civil nr.420/A din 4 martie 2004, a

Curii de Apel Piteti).3.CONTESTAIE N ANULARE. CAZUL PREVZUT DE

ART.317 ALIN.1 DIN CODUL DE PROCEDUR CIVIL.

IMPOSIBILITATEA PREZENTRII PRII.

CONSECINE.

Potrivit art.317 alin.1 pct.1 Cod procedur civil,

constituie motiv de contestaie n anulare obinuit, situaia n

care procedura de citare a prii, pentru ziua cnd s-a judecat

cauza, nu a fost ndeplinit conform cerinelor legii.

Imposibilitatea prezentrii prii la data judecii cauzei

nu poate constitui motiv de contestaie n anulare, ntruct o

asemenea situaie nu este prevzut de textul de lege citat.

(Decizia civil nr.43/R din 23 februarie 2004

a Curii de Apel Piteti)4.CONTESTAIE N ANULARE SPECIAL. GREEAL

MATERIAL. INADMISIBILITATE.

n materia contestaiei n anulare ntemeiat pe

dispoziiile art.318 din Codul de procedur civil, noiunea de

greeal material are nelesul unei greeli materiale eseniale

determinante pentru soluia pronunat.

Pe aceast cale nu pot fi valorificate greelile de judecat

de apreciere a probelor sau de rezolvare a unui incident

procedural.

(Decizia civil nr.80/R din 26 aprilie 2004 a

Curii de Apel Piteti).5.RECURS. NECONCORDAN NTRE DISPOZITIVUL

I CONSIDERENTELE HOTRRII. CONSECINE.

Admiterea n principiu a cererii reconvenionale prin care

prta-reclamant invoca n procesul de mprire de bunuri

comune o cot mai mare la dobndirea apartamentului bun

comun dect cea a soului reclamant-prt i partajarea prin

dispozitivul hotrrii a imobilului n cote egale, presupune o

contrarietate ntre considerentele hotrrii i dispozitivul acesteia.

Neconcordana dintre dispozitivul i considerentele

hotrrii echivaleaz cu o nesoluionare n fond a unui capt de

cerere i poate fi invocat ca motiv de nulitate public i care atrage

dup sine casarea cu trimitere spre rejudecare, conform art.312

alin.5 Cod procedur civil.

(Decizia civil nr.38/R-MF/16 februarie

2000 a Curii de Apel Piteti).6.RECURS. TRANZACIE. TEMEIUL LEGAL AL

DESFIINRII HOTRRILOR PRONUNATE

ANTERIOR.

Contractul de tranzacie reglementat de dispoziiile

art.1704 i urm. din Codul civil, prin care prile din cauz se

neleg s termine recursul, potrivit art.271 Cod procedur

civil, d posibilitatea instanei s ia act de nvoiala prilor i

s pronune o hotrre care s consfineasc aceast nvoial. Ca

urmare, n temeiul art.312 Cod procedur civil, se va admite

recursul, cu consecina modificrii deciziei i sentinei pronunate

anterior, n sensul consfinirii tranzaciei ncheiate ntre pri,

care va alctui dispozitivul hotrrii.

(Decizia civil nr.521/R din 27 octombrie

2004 a Curii de Apel Piteti).7.REVIZUIRE. ART.322, ALIN.1 COD PROCEDUR

CIVIL. COMPETEN.

Textul art.322 alin.1 Cod procedur civil precizeaz

trei categorii de hotrri a cror revizuire poate fi cerut n

cazurile legal determinate, respectiv: hotrri definitive prin

neapelare, definitive n instana de apel i cele date n cea de

recurs atunci cnd evoc fondul. Dispoziiile procesuale

menionate se completeaz cu prevederile art.323 pct.2 din

acelai cod, ce statueaz c cererea de revizuire se ndreapt la

instana ce a dat hotrrea rmas definitiv i a crei revizuire

se cere.

(Decizia civil nr.243/R/27 septembrie 2004

a Curii de Apel Piteti).8.Schimbare de incadrare juridica. Infractiune pentru care

actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a partii

vatamate. Nerespectarea dispozitiilor art. 286 alin. 2 Cod

procedura penala. Consecinte.In cazul in care dispune schimbarea incadrarii juridice dintr-o

infractiune pentru care actiunea penala se pune in miscare din oficiu intr-o infractiune pentru care este necesara plangerea prealabila a persoanei vatamate, instanta are obligatia, potrivit art. 286 alin. 2 Cod procedura penala, sa cheme partea vatamata si sa o intrebe daca intelege sa faca plangere, uzand de toate mijloacele procedurale prevazute de lege in acest sens. Citarea partii vatamate doar in conformitate cu dispozitiile art. 177 Cod procedura penala si fara a dispune aducerea ei in fata instantei cu mandat, conform art. 183 Cod procedura penala, conduce la pronuntarea unei solutii

nelegale de incetare a procesului penal in baza art. 10 alin. 1 lit. f) Cod procedura penala, intrucat de prezenta partii vatamate ori de luarea tuturor masurilor procedurale pentru aducerea acesteia in fata instantei depinde insasi legalitatea masurii de incetare a procesului penal ori de continuare a acestuia.

( Decizia nr. 2060 din 24 septembrie 2003 - Sectia I penala)9.Revizuire. Cerere adresata direct instantei de judecata.

Inadmisibilitate.

Cererea de revizuire se adreseaza procurorului de la parchetul de pe lnga instanta care a judecat cauza n fond. O cerere nregistrata direct pe rolul judecatoriei urmeaza a fi respinsa ca inadmisibila, n cauza nefiind incidente dispozitiile art.285 C.p.p.

(decizia penala nr.655/R/10.04.2003 - C.A.B.- Sectia I Penala)10.Omor. Continut constitutiv.

Faptul ca inculpatul nu s-a folosit n savrsirea infractiunii de un obiect vulnerant de natura a produce rezultatul letal, nu nlatura vinovatia sa sub aspectul comiterii infractiunii de omor. n continutul constitutiv al infractiunii de omor nu este inclusa cerinta

obiectului vulnerant, iar pentru ncadrarea juridica a faptei nu prezinta relevanta atitudinea (obiectiva sau subiectiva) posterioara comiterii actului infractional.

(decizia penala nr.178/A/2.04.2003 CAB - Sectia I-a Penala)11.Recurs. Inadmisibilitate.

Recursul declarat mpotriva ncheierii de respingere a cererii de

revocare a masurii arestarii preventive este inadmisibil. Articolul 141 C.p.p. nu contravine Conventiei Europene a Drepturilor

Omului, recursul prevazut de articolul 5 paragraful 4 fiind un drept relativ, ntruct depinde de calitatea organului care sta la originea masurii privative de libertate, ct si de durata si desfasurarea lipsirii de libertate.

(decizia penala nr.478/R/18.03.2003, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I-a Penala)NOTA: Atunci cnd masura preventiva este dispusa de tribunal, n

urma unei proceduri judiciare, controlul cerut de articolul 5 paragraful 4 CEDO, ce instituie un drept la recurs, se gaseste incorporat n aceasta. Conform art.141 C.p.p., ncheierile date n prima instanta prin care se dispune revocarea masurii preventive pot fi atacate separat cu recurs de procuror sau de inculpat.

Per a contrario,ncheierile prin care se dispune respingerea cererilor de acest gen se ataca odata cu fondul.

Astfel, dispozitiile art.141 alin.1 C.p.p. prevad posibilitatea atacarii separate cu recurs, de procuror sau de inculpat, a ncheierii date n prima instanta prin care se dispune luarea, revocarea, nlocuirea sau ncetarea unei masuri preventive. Dispozitiile mentionate se refera la hotarri care nu solutioneaza fondul cauzei, ci care privesc masuri procesuale provizorii, chiar daca acestea sunt privative de libertate. Inculpatii au la dispozitie posibilitatea

de a cere punerea n libertate sub control judiciar sau pe cautiune, n tot cursul procesului penal, iar daca nu mai exista temei care sa justifice mentinerea masurii, aceasta trebuie revocata din oficiu sau la cerere potrivit art.139 C.p.p. Faptul ca legiuitorul nu a prevazut separat calea de atac mpotriva ncheierii prin care a fost respinsa cererea de nlocuire a masurii preventive tine de atributul exclusiv al legiuitorului de a reglementa asemenea cai de atac, potrivit art.125 alin.3 din Constitutie. Folosirea cailor de atac este un drept fundamental, care se realizeaza n conditiile legii. Prin urmare, este n competenta exclusiva a legiuitorului de a stabili care sunt caile de atac si n ce conditii pot fi exercitate. Nu exista nici un temei decurgnd din Conventia Europeana a Drepturilor Omului care sa garanteze un asemenea drept la recurs obligatoriu separat de calea de atac a fondului cauzei. Potrivit art.6 pct.1 din CEDO privind dreptul persoanei la judecarea n mod echitabil nu este interzisa instituirea unor reguli specifice referitoare la accesul justitiabililor la o jurisdictie n recurs. Examinnd cauza si din perspectiva art.5 paragraful 4 din CEDO, Curtea constata ca acest text de lege garanteaza persoanei dreptul de a contesta legalitatea unei masuri privative de libertate. Dreptul fundamental continut de articolul 5 paragraful 4 este cel referitor la existenta unui control al

legalitatii detinerii. Orice detinut are dreptul, astfel cum s-a statuat n jurisprudenta, (Winterwerp v Olanda) sa declare recurs, solicitnd reexaminarea , la intervale rezonabile, a legalitatii detinerii sale. Legea romna obliga instantele la un control al legalitatii masurii ntr-un interval care sa nu depaseasca 60 de zile si pune la dispozitia inculpatului posibilitatea unei cereri de revocare (art.141 C.p.p.). Mentinerea masurii preventive poate fi atacata separat cu recurs la fel si luarea acestei masuri.

n celelalte cazuri, legiuitorul prevede o cale de atac odata cu fondul. Daca n cazul unei cereri de nlocuire a arestarii preventive, respinsa printr-o hotarre luata n cursul urmaririi penale, art.5 paragraf 4 CEDO obliga la examinarea recursului privind temeinicia sa, deoarece este nesigura posibilitatea unei cai de atac odata cu fondul ( se poate da o solutie de netrimitere n judecata), n cazul n care respingerea cererii are loc n cursul cercetarii judecatoresti, o cale de atac separata de fond este inadmisibila.

Conventia garanteaza dreptul persoanei afectata de o masura privativa de libertate la o cale de atac mpotriva acesteia naintea unui organ judiciar independente, (Dougoz v Grecia) sau sa poata initia periodic o procedura judiciara care sa evalueze subzistenta cauzelor care au dus la lipsirea initiala de libertate (Rutten v Olanda). Pentru a aprecia daca inculpatii beneficiaza de un proces echitabil, trebuie sa se tina seama de ntreaga procedura reglementata de ordinea juridica interna (Ekbatam v Suedia).

Astfel, dreptul la un proces echitabil nu poate fi examinat n abstract, ci doar n lumina mprejurarilor specifice fiecarui caz.

n speta, Codul de procedura penala prevede proceduri speciale

supuse controlului imediat exercitat de o instanta superioara, fara ca printre acestea sa se nscrie si calea de atac aleasa de inculpati.12.Declaratiile inculpatului. Valoarea declaratiilor.

Interpretarea probelor.

Nu exista un temei legal pentru a se crea o ordine de preferinta

ntre declaratiile succesive ale inculpatilor, instanta fiind ndreptatita sa retina doar declaratiile care se coroboreaza cu celelalte probe si pe care le considera ca exprima adevarul.

(decizia penala nr.421/R/7.03.2003 - C.A.B.- Sectia I-a Penala)NOTA: Retractarea de catre inculpati a unor declaratii nu conduce

automat la nlaturarea lor din ansamblul probator supus aprecierii instantei. Neexistnd nici un temei legal pentru a se crea o ordine de preferinta ntre declaratiile succesive ale inculpatului sau ale martorilor, instanta poate sa considere, atunci cnd acestea sunt contradictorii, ca numai una dintre ele este expresia adevarului, avnd obligatia de a le nlatura motivat pe celelalte.

Deoarece probele nu au o valoare dinainte stabilita n raport cu faza procesuala n care au fost administrate, aprecierea lor se face de catre organele judiciare potrivit convingerii, formate n urma examinarii probelor administrate n cauza.

Rezerva manifestata de legiuitor n ceea ce priveste declaratiile

inculpatului este justificata din punct de vedere psihologic, prin pozitia procesuala a acestuia n proces. Aceeasi justificare existnd si n ceea ce priveste declaratiile martorilor, fata de care se manifesta aceeasi rezerva (art.63 C.p.p.).13.Circumstante atenuante.

Articolul 74 Cod penal cuprinde mprejurari de fapt care raportate la cauza pendinte (fapta si persoana inculpatului) pot dobndi prin aprecierea instantei valente atenuante.

Recunoasterea unor date si mprejurari ale realitatii ca circumstante atenuante nu este posibila dect daca circumstantele avute n vedere de instanta reduc n asemenea masura gravitatea faptei n ansamblu sau l caracterizeaza de o asemenea maniera pe inculpat, nct numai aplicarea unei pedepse sub minimul special prevazut de lege pentru infractiunea savrsita n concret satisface imperativul justei individualizari a pedepsei.

(decizia penala nr.762/R/23.04.2003 - C.A.B.- Sectia I Penala)14.Masura preventiva.Pericol pentru ordinea publica.

Pericolul pentru ordinea publica trebuie apreciat n concret, neputnd fi prezumat plecnd de la gravitatea abstracta a faptei reflectata n limitele de pedeapsa prevazute de lege.

(decizia penala nr.650/R/9.04.2004 Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I-a Penala)15.Legitima aparare. Caracterul material al atactului.

Injuriile adresate de partea vatamata inculpatului nu justifica

apararea n conditiile art.44 Cod penal. Respingerea atacului constnd n cuvinte prin savrsirea unei fapte prevazute de legea penala constituie infractiune , nsa existenta atacurilor poate constitui n favoarea celui care le-a respins prin savrsirea faptei, circumstanta atenuanta a provocarii (art.73 lit.b Cod

penal) sau alta circumstanta atenuanta (art.74 Cod penal).

(decizia penala nr.102/A/26.02.2003 CAB, Sectia I Penala)16.Declaratii contradictorii. Aprecierea probelor.

Deoarece nu exista un temei legal pentru a se crea o ordine de

preferinta referitoare la declaratiile martorului sau inculpatilor, instanta poate

sa considere, atunci cnd acestea sunt contradictorii, ca numai una dintre ele exprima adevarul, avnd obligatia de a le nlatura motivat pe celelalte.

(decizia penala nr.742/R/22.04.2003 - Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I-a Penala)17.Arestare preventiva - verificarea legalitatii si temeiniciei acesteia. Inaplicabilitatea dispozitiilor art.300/1 cod procedura penala. Publicitatea sedintei de judecata.(decizia penala nr.1630/R/ 10 sept.2004 - C.A.B.- S I Pen.)

Verificarea legalitatii si temeiniciei arestarii preventive a inculpatului se face de catre instanta n Camera de Consiliu, n conditiile art.160 alin.2 rap.la art.300/1 Cod procedura penala, doar la primul termen stabilit n cauza dupa ce dosarul a fost naintat la instanta si s-a facut sesizarea acesteia prin rechizitoriul procurorului, n toate celelalte situatii cnd se verifica legalitatea

si temeinicia arestarii preventive sedinta de judecata fiind publica, conform regulii generale nscrise n art.290 al.1 Cod procedura penala. Ca urmare, n ipoteza n care cauza nu se afla la termenul stabilit imediat dupa sesizarea instantei prin rechizitoriul procurorului, ci n rejudecare dupa desfiintarea sentintei de catre instanta de apel, nu sunt aplicabile dispozitiile art.300/1

Cod procedura penala, ci cele ale art.300/2 rap.la art.160/b Cod procedura penala, verificarea legalitatii si temeiniciei arestarii preventive a inculpatului facndu-se n sedinta publica, potrivit regulii generale.18.Contestatie la executare. Obiect. Cod procedura penala: art.461

Schimbarea ncadrarii juridice data faptei, individualizarea pedepsei sau stabilirea vinovatiei sau nevinovatiei nu se pot face pe calea contestatiei la executare.

Contestatia la executare reprezinta un mijloc jurisdictional de rezolvare a incidentelor survenite n cursul executarii pedepselor.

Este indiscutabil, ca pe aceasta cale sa se schimbe ncadrarea juridica data faptei prin hotarre definitiva sau sa se individualizeze pedeapsa, ntruct s-ar aduce atingere autoritatii de lucru judecat. (decizia penala nr.7/15.01.2003 a CAB Sectia I Penala)19.Gestiune frauduloasa. Delapidare. Fapta savrsita de

administratorul asociatiei de locatari.

Administratorul asociatiei de locatari sau proprietari are calitatea de funcsionar n ntelesul art.147 alin.2 Cod penal, iar fapta sa de a-si nsusi bani sau alte bunuri din patrimoniul acesteia ntruneste elementele constitutive ale infractiunii de delapidare prev. de art.215/1 Cod penal,ia nu cea de gestiune frauduloasa.

(decizia penala nr.363/R/27.02.2003 -CAB Sectia I Penala)20.ntrerupere executare pedeapsa. Instanta competenta.

n raport de prevederile art.456 C.p.p., determinarea n concret a

instantei competente sa solutioneze cererea de ntrerupere a executarii pedepsei se face n functie de locul de detinere n care se gaseste condamnatul n momentul introducerii cererii sau se are n vedere instanta de executare.

mprejurarea ca pedeapsa de 2 ani nchisoare aplicata prin sentinta

penala a judecatoriei a fost ulterior majorata de catre Tribunal, prin decizie, la 5 ani nchisoare, nu are relevanta n stabilirea competentei. Competenta solutionarii cauzei revine instantei de executare, care n speta este judecatoria.

(decizia penala nr.1/F/14.01.2003- CAB-Sectia I Penala)21.Pedepse. Concurs de infractiuni. Nelegalitatea hotarrii. Neaplicarea pedepsei pe fiecare fapta n parte. Gresita aplicare a pedepsei complimentare.

Conform dispozitiilor art.34 Cod penal, n caz de concurs de infractiuni, se stabileste pedeapsa pentru fiecare infractiune. Instanta n mod gresit a aplicat o singura pedeapsa pentru cele trei infractiuni savrsite de catre inculpat aflate n concurs.

De asemenea, pedeapsa complimentara se aplica n raport de fiecare pedeapsa principala si nu n raport de pedeapsa rezultanta.

(decizia penala nr.3/A/09.01.2003 CAB Sectia I Penala)22.Contestatie la executare. Probe.

n cadrul contestatiei la executare nu pot fi administrate probe care tind sa puna n discutie ceea ce s-a stabilit, cu autoritate de lucru judecat, printr-o hotarre definitiva.

(decizia penala nr.166/26.03.2003 -C.A.B. - Sectia I-a Penala)23.Suspendarea condiionat a executrii pedepsei. Concurs de

infraciuni. Maximul pedepsei rezultante admis de lege.

Potrivit art.81 alin.2 din Codul penal, suspendarea condiionat a executrii pedepsei poate fi acordat n caz de concurs de infraciuni, dac pedeapsa aplicat este nchisoarea de cel mult

2 ani i sunt ntrunite condiiile prevzute n alin.1 lit.b i c. Prin urmare, este nelegal hotrrea instanei de fond care a condamnat-o pe inculpat la o pedeaps rezultant de 3 ani nchisoare n condiiile art.81 Cod penal, soluie meninut i de tribunal n apel. (decizia penal nr.45/R/3 .02. 2005).24.Furt calificat. Fapt consumat. Tentativ.

Fapta inculpailor de a comite n baza aceleiai rezoluii infracionale mai multe acte materiale ce intr n coninutul infraciunii de furt calificat a fost corect ncadrat n disp.art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,i Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod

penal,chiar dac ultimul act material a rmas n faza de tentativ. n cauz, fiind vorba de o infraciune unic continuat, actele materiale de tentativ sunt absorbite n infraciunea mai grav,

respectiv, cea consumat.

(decizia penal nr.94/R/8.03.2005)25.Asisten juridic obligatorie. Garantarea dreptului la aprare. Art.6 i art.171 din Codul de procedur penal.

Dreptul la aprare a crui exercitare este garantat pe tot parcursul procesului penal nu trebuie ns exercitat abuziv. mprejurarea c

instana de apel a desemnat n cauz un aprtor din oficiu nu echivaleaz cu nclcarea disp.art.6 i art.171 din Codul de procedur penal, n condiiile n care inculpatul, de mai multe ori, a formulat cereri de amnare a cauzei pentru a-i angaja avocat ales, iar la ultimul termen de judecat nu s-a mai prezentat, iar aprtorul su a lipsit, fr a depune la dosar dovadade prezentare. (decizia penal nr.98/R/8.03.2005)26.Expertiza medico-legal psihiatric. Acte medico-legale cu concluzii contradictorii.

Existena a dou rapoarte de expertiz medico-legal psihiatric privitoare la acelai inculpat, care concluzioneaz diferit asupra

discernmntului acestuia, impuneau obligaia instanelor de a dispune efectuarea unei noi expertize medico-legale la nivelul I.N.M.L. Mina Minovici Bucureti, care s stabileasc dac la data comiterii faptelor, inculpatul avea sau nu discernmnt.

(decizia penal nr.92/R/3.03.2005)27.Latura civil. Calitatea de parte civil a mamei victimei unei infraciuni.

mprejurarea c mama victimei nu are calitatea de motenitor legal, nu este de natur a-l exonera pe inculpat de la plata ctre aceasta a despgubirilor civile i a daunelor morale solicitate cu ocazia

constituirii ca parte civil n termenul prevzut de art.15 alin.2 din Codul de procedur penal, n condiiile n care s-a fcut dovada c i ea a suferit un prejudiciu ca urmare a faptei culpabile a inculpatului.

(decizia penal nr.60/R/15.02. 2005).28.Contestaie la executare. Art.461 lit.d din Codul de procedur penal referitor la existena unei cauze de stingere ori de micorare a pedepsei.

Este nelegal hotrrea instanei de fond, meninut de tribunal n apel, prin care s-a nlturat sporul de pedeaps, definitiv aplicat n

urma contopirii mai multor pedepse, stabilite prin aceeai hotrre de condamnare cu motivarea c, unele dintre pedepse fiind graiate, n cauz sunt ntrunite cerinele art.461 lit.d din Codul de

procedur penal privitoare la existena unei cauze de stingere ori de micorare a pedepsei

(decizia penal nr.13/R/18.01.2005)29.Publicitatea edinei de judecat. Meninerea msurii arestrii inculpatului la primirea dosarului.

Verificarea legalitii i temeiniciei arestrii preventive, la primirea dosarului, n condiii de publicitate, i nu n camera de consiliu, aa cum prevd dispoziiile art.3001 alin.1 din Codul de procedur penal, poate duce la casarea hotrrii numai dac inculpatei i s-ar fi adus vtmri ce nu puteau fi nlturate dect prin anularea actului respectiv. Dispoziiile art.197 alin.2 din Codul de procedur penal sunt aplicabile numai dac se ncalc dispoziiile relative la publicitatea edinei de judecat, ceea ce nu este cazul n spea dedus judecii.

(decizia penal nr.49/R/8.02.2005).30.Latura civila n procesul penal.Solutii

Odata sesizata cu actiunea civila, instanta penala este obligata sa o rezolve, fie admitnd-o, fie respingnd-o. Nu exista nsa solutia scoaterii din cauza a unei parti civile legal constituite.

Cod.pr.pen. art. 14, art. 346

Curtea de Apel a admis apelurile parchetului si ale inculpatului mpotriva sentintei penale nr. 177 din 3 noiembrie 2003 a Tribunalului Caras-Severin, pe care a casat-o, trimitnd cauza spre rejudecare.

Instanta de fond, a dispus n latura civila a cauzei, scoaterea din cauza a partii civile D.G.F.P.S Caras-Severin, solutie inexistenta n Codul de procedura penala. Fiind sesizata cu actiunea civila, instanta este obligata sa se pronunte cu privire la aceasta, conform art. 14 si art. 346 cod procedura penala.31.Arestare preventiva. Revocare. Aprecierea temeiurilor care determina revocarea. Revenirea partii vatamate asupra declaratiilor anterioare.

Simpla revenire a partii vatamate asupra declaratiilor anterioare nu este n masura sa determine, n mod automat, revocarea arestarii preventive. Instanta este obligata sa raporteze aceasta revenire la contextul general ce rezulta din ansamblul probelor administrate si sa ia o decizie numai dupa analizarea lor C. pr. Pen. art. 139

Curtea de Apel a admis recursul parchetului mpotriva ncheierii Tribunalului Timis, pe care a casat-o n partea privind revocarea masurii arestarii preventive si rejudecnd cauza a mentinut si prelungit masura. Instanta de fond s-a limitat doar la a lua act de faptul ca partea vatamata a revenit asupra declaratiilor anterioare, fara a analiza si restul probelor administrate.

Instanta este obligata sa constate daca revenirea este formala si sa aprecieze daca este serioasa si corespunde adevarului.32.Proxenetism. Trafic de persoane. Prioritatea normei speciale n vigoare la data svririi faptei. Greita ncadrare juridic a faptei. Neagravarea situaiei n propria cale de atac.Prin rechizitoriul Parchetului de pe lng Tribunalul Iai, inculpatul a fost trimis n judecat pentru svrirea infraciunii de proxenetism prevzut de art. 329 alin. 1-3 Cod penal.

S-a reinut n sarcina inculpatului c la propunerea altei persoane a acceptat n schimbul unor sume de bani s recruteze tinere pentru practicarea prostituiei.

Astfel, n cursul lunii august 2002, inculpatul a racolat n Piatra neam, n mod repetat, 3 tinere minore n vrst de 16 i 17 ani pe care, sub diverse pretexte, fr a le relata adevrul, le-a transportat n municipiul Iai i le-a vndut pentru diverse sume de bani altui brbat care le-a obligat s practice prostituia.

Judectoria Iai, ca instan de fond, a reinut aceeai situaie de fapt i a ncadrat activitatea infracional a inculpatului n infraciune de proxenetism prevzut de articolul 329 alin. 1, 2 i 3 Cod penal, ncadrare juridic dat faptei i prin actul de sesizare a instanei. Dispoziiile art. 329 alin. 1-3, n redactarea prevzut prin Legea 169/2002 publicat n Monitorul Oficial nr. 261 din 18,04,2002 n vigoare la data svririi faptei, ct i la coninutul acestei infraciuni n redactarea anterioar svririi faptei, prevd ca o condiie pentru existena infraciunii de proxenetism, ca victima s cunoasc c va practica prostituia fie cu acordul ei, fie prin constrngere. Raportat datei svririi faptei august 2002 instana de fond a procedat la o greit n cadrare juridic a faptei, pronunnd o hotrre nelegal.

Dup cum s-a reinut, inculpatul a recrutat cele trei minore i le-a transportat la Iai sub alte pretexte unde le-a vndut n scopul practicrii prostituiei, mpotriva voinei lor, obinnd pentru sine beneficii materiale.

Aceast activitate ilicit a inculpatului realizeaz coninutul infraciunii de trafic de persoane prevzut de art. 13 alin. 1 i 3 din Legea 678/2001 privind prevenirea traficului de persoane, cu referire la art. 14 din aceeai lege.

Dispoziiile menionate incrimineaz fapta de a recruta, transporta i transfera persoane cu vrsta ntre 15-18 ani n scopul exploatrii, prin fraud ori nelciune (art. 13 alin. 1 i 3 din Legea nr. 678/2001) i obinerea de beneficii materiale (art. 14 din aceeai lege). Conform textelor incriminatorii pedeapsa prevzut este de la 7 la 18 ani nchisoare i poate fi majorat cu 3 ani.

Aceste dispoziii incriminatorii, crora se circumscriu faptele inculpatului, erau n vigoare la data svririi faptei i aplicarea lor are prioritate, constituind o norm cu caracter special n materie fa de dispoziiile art. 329 Cod penal care constituie norm general.

Cum instanele de control judiciar, respectiv cea de apel i de recurs, au fost investite numai cu calea de atac a inculpatului, aceast nelegalitate nu a putut fi nlturat deoarece s-ar fi creat inculpatului o situaie mai grea n propria cale de atac, situaie neadmis de dispoziiile articolului 372 Cod procedur penal.

Decizia penal nr. 64/ 27.01. 2004.

33.Arestare preventiva. Durata rezonabila n care se judeca o cauza penala cu inculpati n stare de arest preventiv.

Conventia Europeana a Drepturilor Omului si libertatilor fundamentale prevede n art. 5 pct. 3 dreptul celui arestat, detinut de a fi judecat ntr-un termen rezonabil. Instanta, cu ocazia mentinerii si prelungirii masurii arestarii preventive este obligata sa tina seama de aceasta prevedere. CEDO art. 5

Curtea de Apel a casat ncheierea Tribunalului Timis nr. 6163/P din 29 septembrie 2004, prin care s-a dispus prelungirea arestarii preventive fata de inculpati, si rejudecnd, a dispus revocarea masurii, cu punerea n libertate de ndata.

Curtea a retinut ca, mpotriva inculpatilor a fost luata masura arestarii preventive la data de 12 iulie 2002, cauza parcurgnd mai multe cicluri de judecata , n urma casarii de catre instanta superioara. Aceste casari nu au fost imputabile inculpatilor, iar pe de alta parte, cauza se gaseste n momentul de fata tot n faza judecatii n fond.

Asa fiind, durata arestarii preventive este excesiva si contrara dreptului nscris n art. 5 pct. 3 al Conventiei, care prevede dreptul celui arestat de a fi judecat ntr-un termen rezonabil.

Desigur, sintagma termen rezonabil nu este detaliata, dar Curtea a apreciat ca in acest caz acest termen a fost depasit prin reluarea judecatii n fond, astfel ca, dupa mai bine de 2 ani, se impune revocarea masurii arestarii preventive.34.Cheltuieli judiciare. Prile responsabile civilmente pot fi obligate n solidar cu inculpaii la plata cheltuielilor judiciare numai n msura n care sunt obligate n solidar cu acetia la repararea pagubei.Prin sentina penal nr. 41 din 19 ianuarie 2004 Tribunalul Iai a condamnat 3 inculpai minori pentru svrirea infraciunii de tlhrie.n latura civil, instana a constatat recuperate prin restituirea prejudiciilor produse i a luat act c prile vtmate nu s-au constituit pri civile.n baza articolului 191 Cod procedur penal, inculpaii au fost obligai n solidar cu prile responsabile civilmente la plata cheltuielilor judiciare ctre stat.n apelul parchetului, sentina a fost desfiinat pentru nelegalitate constnd n nclcarea dispoziiilor articolului 191 alineatul 3 Cod procedur penal. Conform temeiului de drept menionat, partea responsabil civilmente este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat n caz de condamnare, n msura n care este obligat n solidar cu inculpatul i la repararea pagubei.n spe, inculpaii nu au fost obligai la repararea pagubei, prejudiciile fiind recuperate prin restituirea, motiv pentru care nu este realizat cerina dispoziiilor articolului 191 alineatul 3 Cod procedur penal.Pentru cele precedente, s-a nlturat obligarea prilor responsabile civilmente la plata cheltuielilor judiciare ctre stat, acestea rmnnd numai n sarcina inculpailor condamnai.Decizia penal nr. 270/3.08. 2004.35.Citarea inculpatului. Locul de citare. Inculpat aflat n strainatate pentru executarea unei alte pedepse.

Conform art. 177 alin. 6 C. pr. pen., persoanele detinute se citeaza la locul de detinere. Instanta este obligata sa efectueze citarea n acest mod, chiar daca persoana citata executa pedeapsa n strainatate, deoarece textul sus amintit nu face nici o distinctie n acest sens. C. pr. pen. art. 177Curtea de Apel a admis apelurile parchetului si ale inculpatilor S.I., M.F. si H.D. mpotriva sentintei penale nr. 94 din 4 februarie 2004 a Tribunalului Timis, pe care a desfiintat-o, trimitnd cauza spre rejudecare n fond.

Desi la dosar existau dovezi din care rezulta ca inculpatii S.I. si M.F. se aflau n executarea unor alte pedepse n Spania si, respectiv Germania, instanta de fond nu i-a citat de la aceste locuri de detinere, ci doar de la domiciliile din tara.

Cum textul art. 177 alin. 6 C. pr. pen. nu face nici o deosebire dupa cum locul de detentie este n tara sau n strainatate, instanta avea obligatia sa citeze inculpatii la locul de detinere.36.Dezbaterea cauzei n fond. Cerere de schimbare a ncadrarii juridice formulata prin notele de concluzii scrise, dar nesustinute oral. Obligatia instantei de a pune cererea n discutia partilor.

Instanta trebuie sa puna n discutia partilor orice cerere de schimbare a ncadrarii juridice a faptei. Daca aceasta cerere nu a fost sustinuta oral, cu ocazia dezbaterilor n fond, ci a fost formulata n scris prin concluziile scrise depuse, instanta trebuie sa redeschida dezbaterile si sa puna cererea n discutia partilor.

C. pr. pen. art. 344, art. 302 Curtea de Apel Timisoara a admis apelul parchetului mpotriva sentintei penale a Tribunalului Timis nr. 429 din 26 mai 2004, pe care a desfiintat-o si a trimis cauza spre rejudecare la aceeasi instanta. Prin concluziile scrise formulate de aparatorul unuia din inculpati, s-a solicitat schimbarea ncadrarii juridice a faptei, fara ca acest fapt sa fi fost formulat si oral, cu ocazia dezbaterilor n fond. Concluziile scrise nu pot avea un caracter si un continut diferit fata de cele orale. Notele scrise nu reprezinta dect o detaliere a sustinerilor facute cu ocazia dezbaterii fondului, astfel ca, daca n cuprinsul lor s-a facut pentru prima data o cerere de schimbare a ncadrarii juridice, instanta trebuie sa repuna cauza pe rol n vederea punerii sale n discutia contradictorie a partilor.37.Retragerea plngerii prealabile. Interpretarea extensiv a dispoz. art.131 c.p.Prin sentina penal nr. 470 din 7.12.2004 pronunat de Judectoria Bal n dosarul nr. 1684/2004, n baza art 11 pct. 2 lit. b c.p.p. rap. la art 10 lit. h c.p.p,. s-a dispus ncetarea procesului penal privind pe inculpatul C.A. n proces cu partea vtmat D.I. pentru fapta prev. de art. 20 c.p. rap. la art 197 al.1 c.p. cu aplic.art 37 lit. a c.p., prin mpcarea prilor. Impotriva acestei sentine a declarat apel Parchetul de pe lng Judectoria Bal motivnd ntre altele c lipsete plngerea prealabil deoarece minora parte vtmat, avnd capacitate de exerciiu restrns nu a avut ncuviinarea reprezentantului legal la introducerea plngerii prealabile, astfel nct aceasta nu ntrunete condiiile prevzute de lege pentru a fi considerat o plngere prealabil. Prin urmare, s-a artat c n aceast situaie punerea n micare a aciunii penale s-a fcut din oficiu neputnd opera retragerea plngerii sau mpcarea prilor. Apelul declarat a fost admis doar pentru considerentul, de asemenea invocat de parchet c n cauz nu putea opera ncetarea procesului penal prin mpcarea prilor deoarece mpcarea este posibil doar n cazul infraciunilor pentru care legea prevede n mod expres aceast modalitate ori n cuprinsul art 197 al.4 c.p. nu se prevede c mpcarea prilor nltur rspunderea penal.

In consecin, s-a desfiinat sentina i n baza aceluiai temei legal invocat de instana de fond s-a dispus ncetarea procesului penal prin retragerea plngerii prealabile ( decizia penal nr.149/16.03.2005 pronunat de Tribunalul Olt - secia penal ).NOT : Motivarea mai sus amintit n apel a Parchetului de pe lng Judectoria Bal a avut la baz practica judiciar mai veche n materie i o decizie pronunat de fosta Curte Suprem de Justiie cu nr. 2067/26.07.1995. Potrivit acestei decizii n cazul svririi infraciunii de viol mpotriva unei minore, retragerea plngerii prealabile nu nltur rspunderea penal deoarece potrivit art 131 al. ultim c.p., n acest caz aciunea penal se pune n micare i din oficiu. In spe, s-a admis recursul n anulare promovat de Parchetul de pe lng fosta Curte Suprem de Justiie, fiind casat hotrrea instanei de fond prin care s-a dispus ncetarea procesului penal pentru svrirea infraciunii prev. de art 197 al.1 c.p., fiind retras plngerea prealabil a persoanei vtmate minore - precum i hotrrile instanelor superioare care au meninut aceast soluie. S-a artat c declaraia prii vtmate n sensul c i retrage plngerea nu putea avea ca efect ncetarea procesului penal deoarece pe de o parte nu s-a formulat n cauz o astfel de plngere iar pe de alt parte, instana fiind sesizat in oficiu nu putea pune capt procesului penal prin retragerea plngerii chiar dac ar fi existat o astfel de plngere. Decizia Tribunalului Olt prin care s-a considerat nefondat motivul invocat de Parchet mprtete o practic judiciar mai nou n materie ( decizia penal nr.547/26.05.2005 a Curii de Apel Craiova - nepublicat - i decizia penal nr. 606/31.05.2000 pronunat de Curtea de Apel Suceava, publicat n revista Dreptul nr. 1/2001).

In acest sens este adevrat c potrivit dispoz. art 131 al. ultim c.p. n cazul n care cel vtmat este o persoan cu capacitate de exerciiu restrns, aciunea penal se pune n micare i din oficiu ns aceasta nu nseamn c aceea persoan nu mai este titularul dreptului de a dispune de aciunea penal. Potrivit art 197 al.4 c.p., pentru infraciunea prev. de al. 1 al aceluiai articol aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei vtmate i chiar din interpretarea gramatical a dispoz. art 131 al.1 i 2 c.p., rezult c n cazul infraciunilor pentru care punerea n micare a aciunii penale e condiionat de introducerea unei plngeri prealabile de ctre partea vtmat, retragerea plngerii nltur rspunderea penal - nu numai n cazul cnd aciunea penal s-a pus efectiv n micare prin plngerea prealabil a persoanei vtmate. Organul n drept se substituie persoanei vtmate cu capacitate de exerciiu restrns, numai n momentul punerii n micare a aciunii penale, aceasta avnd libertatea de a-i retrage plngerea n tot cursul procesului penal. Altfel, grija fa de cel cu capacitate de exerciiu restrns s-ar transforma n ngrdirea unui drept prevzut de lege ceea ce nu este posibil.38.Inadmisibilitatea aplicrii art 81, 82 cp. privind suspendarea condiionat a executrii pedepsei in mod exc lusiv in cazul infractiunii de abandon de familie prev de art 305 alin 1 cp.Prin sentina penala nr 406/21.02.2005 pronunat de Judectoria Slatina in dosar nr 1740/2005, in baza art 305 alin 1 cp. inculpatul S.N. a fost condamnat la 1 an nchisoare cu aplic art 71 cp.

Pentru a se pronuna aceasta hotrre s-a reinut ca din luna septembrie 2001 pana in februarie 2004 inculpatul cu rea credina nu a achitat pensia de intretinere pentru 2 minori fa de care era obligat.mpotriva acestei hotrri a formulat apel inculpatul pentru netemeinicia ei.Apelul de fata a fost soluionat prin decizia penala nr 210 /20.04.2005 de ctre Tribunalul Olt in dosar nr 1666/2005 prin admiterea apelului inculpatului, desfiinarea in parte a sentinei in sensul inlaturarii prevederilor art 71 cp. i a aplicrii art 81, 82 cp. dispunnd suspendarea condiionat a executrii pedepsei pe un termen de 3 ani cu aplicarea art 83 cp. In acest sens, s-a motivat ca modalitatea de executare este prea aspra pentru realizarea scopului preventiv al pedepsei.NOT: Apreciez ca dispoziia de suspendare condiionat a executrii pedepsei aplicate este netemeinic deoarece n cauza de fa pot fi aplicate pentru suspendarea condiionat doar prevederile art 305 alin 4 cp. care au caracter de norma speciala, derogatorie fa de prevederile art 81 i 82 cp. ca norma cuprinsa in partea generala a codului penal.De aceea numai in msura in care erau intrunite condiiile art 305 alin 4 cp se putea dispune aceasta suspendare condiionat a executrii pedepsei intre care, caracter esenial au cele referitoare la indeplinirea obligaiilor inculpatului care, in cazul de fata , ineau de plata pensiei de intretinere. Att timp ct aceast din urma condiie nu a fost indeplinit rezult c nu este temeinica dispoziia de suspendare condiionat a executrii pedepsei att timp ct se ntemeiaz doar pe o apreciere a necesitii unei juste individualizri a pedepsei.39.Contestaie la executare Dreptul de retenie este un mijloc specific de garantare a obligaiilor, reprezentnd uneori i o form de manifestare a excepiei de neexecutare constnd n dreptul creditorului de a refuza s restituie un bun al debitorului su aflat n detenia sa, pn ce debitorul nu-i pltete tot ceea ce i datoreaz n legtur cu acel bun.Debitul trebuie s fie recunoscut printr-o hotrre judectoreasc definitiv.Prin dispoz. art.399 i 400 c.p.c. se d posibilitatea participanilor la executarea silit de a sesiza instana prin contestaie la executare ori de cte ori se ivesc incidente sau contestaii care s-ar ridica asupra urmririi, putndu-se cere anularea total sau parial a actelor de executare nefiind ns permis instanei de executare s examineze pe aceast cale aspectele de fond ale cauzei ntruct s-ar repune n discuie o hotrre rmas definitiv i irevocabil, aprrile de fond trebuind s fie invocate n cursul judecii n fond sau n exercitarea cilor legale de atac. Aadar, cererea prin care recurenta contestatoare solicit obligarea intimatului prt la plata unei despgubiri este o cerere care trebuia s fie formulat n cursul soluionrii n fond a cauzei sau n exercitarea cilor de atac, n caz contrar, prin punerea n discuie a acestei cereri n faa instanei de executare, se aduce atingere titlului executor care a stabilit cu puterea lucrului judecat raporturile ntre pri.ntradevr, aa cum se susine n motivele de recurs, dreptul de retenie este un drept real de garanie n virtutea cruia cel care deine un bun mobil sau imobil al altuia pe care trebuie s-l restituie are dreptul s-l rein pn ce titularul dreptului de proiprietate i pltete datoria, dreptul de retenie putnd fi invocat att pe cale de aciune ct i n cadrul unei contestaii la executare.ntradevr, aa cum se susine n motivele de recurs, dreptul de retenie este un drept real de garanie n virtutea cruia cel care deine un bun mobil sau imobil al altuia pe care trebuie s-l restituie are dreptul s-l rein pn ce titularul dreptului de proprietate i pltete datoria, dreptul de retenie putnd fi invocat att pe cale de aciune ct i n cadrul unei contestaii la executare.Este ns necesar ca debitul s fie recunoscut printr-o hotrre judectoreasc definitiv i irevocabil care s justifice instituirea dreptului de retenie ca garanie a achitrii debitului.40.Recurs mpotriva sentinei de desesizare (trimiterea cauzei la parchet)Prin decizia penal nr. 359 din data de 8.04.2005 a Tribunalului Suceava s-a admis recursul declarat de Parchetul de pe lng Judectoria Suceava mpotriva sentinei penale nr. 1419 din data de 22.12.2004 a Judectoriei Suceava, s-a casat n totalitate sentina i s-a trimis cauza aceleiai instane, pentru continuarea judecii.

S-a reinut c prin sentina recurat, Judectoria Suceava a admis excepia neregularitii actului de sesizare a instanei i, n baza art. 300 al. 2 Cod procedur penal, a restituit cauza privind pe inculpaii L.I., P.A., R.R., I.A. la Parchetul de pe lng Judectoria Suceava n vederea confirmrii, de ctre prim-procurorul acestuia, a rechizitoriului ntocmit la data de 28.04.2004 n dosar nr. 4/P/2004. Prima instan a reinut n esen c, rechizitoriul Parchetului de pe lng Judectoria Suceava nr. 4/P/2004 din 28.04.2004, prin care au fost trimii n judecat cei 4 inculpai, a fost confirmat de ctre prim-procurorul adjunct al acestui Parchet, ntruct la data respectiv primul procuror lipsea din unitate.

Dei prin adresa nr. 1056/III/1 din 19.10.2004 Parchetul de pe lng Judectoria Suceava a comunicat instanei c la data de 28.04.2004 primul procuror era plecat ntr-o aciune comun cu organele de poliie din cadrul Poliiei municipiului Suceava, n exercitarea atribuiilor de control, supraveghere i coordonare a activitii organelor de cercetare penal, la dosar nu s-a depus un ordin de deplasare care s ateste aceast mprejurare.

Conform fiei postului, primul procuror are atribuii specifice pe linie de urmrire penal, iar primul procuror adjunct are atribuii specifice activitii judiciare. Potrivit ordinului nr. 1/2004 al primului procuror al Parchetului de pe lng Judectoria Suceava (f. 89-92), prim procurorul adjunct al acestui parchet l nlocuiete pe primul procuror n perioadele n care acesta este plecat n delegaie, n concediu sau alte misiuni, nefiindu-i repartizate, ca sarcini de serviciu, controlul i ndrumarea activitii de urmrire penal, avnd sarcini limitate i condiionate printre care i pe cea de a confirma rechizitoriile ntocmite de procurorii aflai n subordinea acestui Parchet, doar n perioadele mai sus-artate, mprejurri care nu au fost dovedite n cauz.

Avnd n vedere disp. art. 300 al. 1 i 2 Cod procedur penal i art. 197 al. 2 Cod procedur penal, ct i prevederile art. 6 din CEDO, prima instan a reinut c nu a fost legal sesizat, sanciunea fiind cea a nulitii absolute, motiv pentru care a restituit cauza la Parchetul de pe lng Judectoria Suceava n vederea confirmrii rechizitoriului din dosarul nr. 4/P/2004 de ctre prim procurorul acestuia. Motivarea avut n vedere de Tribunalul Suceava la pronunarea soluiei de admitere a recursului a fost urmtoarea :

Art. 209 Cod procedur penal prevede c procurorul exercit supravegherea asupra actelor de urmrire penal i c, n exercitarea acestei atribuii, procurorii conduc i controleaz activitatea de cercetare penal a poliiei judiciare i a altor organe de cercetare.

Potrivit art. 60 lit. a din Legea nr. 304/2004, pentru organizarea judiciar, Ministerul Public are, printre alte atribuii, i efectuarea urmririi penale n cazurile i condiiile prevzute de lege.

n art. 209 alin. 3 Cod procedur penal se arat cazurile cnd urmrire penal se efectueaz n mod obligatoriu de ctre procuror, iar n alin. 4 al aceluiai text de lege se prevede c n toate situaiile artate, competena de a efectua urmrirea penal i de a exercita supravegherea asupra activitii de cercetare penal revine procurorului de la parchetul corespunztor instanei, care, potrivit legii, judec n prim instan cauza, pentru ca, n alin. 5 s se stipuleze c rechizitoriul este supus confirmrii prim procurorului parchetului, iar cnd urmrirea este efectuat de acesta confirmarea se face de ctre procurorul ierarhic superior.

Dispoziiile mai sus menionate trebuie raportate la prevederile art. 197 Cod procedur penal referitor la materia nulitilor. Un act sau o msur procesual dat cu nerespectarea dispoziiilor legale va fi infirmat numai dac s-a produs o vtmare ce nu poate fi nlturat dect prin anularea actului sau a msurii procesuale.Aadar, nu orice nclcare a legii poate conduce la anularea actului astfel ndeplinit.

n cazul nulitii prev. de art. 197 al. 2 Cod procedur penal care rezult din nclcarea dispoziiilor relative la sesizarea instanei, n spe la sesizarea primar care se face prin rechizitoriu (art. 264 Cod procedur penal), legea admite o excepie, cea prev. de art. 300 Cod procedur penal. Potrivit acestui text de lege instana este datoare s verifice din oficiu, la prima nfiare, respectiv cnd prile sunt legal citate i procedura este ndeplinit, regularitatea actului de sesizare. Conform art. 300 alin. 2 Cod procedur penal, n cazul n care se constat c sesizarea nu este fcut potrivit legii, iar neregularitatea nu poate fi nlturat de ndat, i nici prin acordarea unui termen n acest scop, iar neregularitatea nu poate fi nlturat de ndat i nici prin acordarea unui termen n acest scop, dosarul se restituie organului care a ntocmit actul de sesizare n vederea refacerii acestuia. Se poate observa c legea nu sancioneaz cu nulitatea absolut greita sesizare a instanei, lsnd posibilitatea remedierii actului de sesizare, dac este posibil, sau la un termen viitor.Ori, n spe, avnd n vedere dispoziiile legale mai sus menionate sarcinile stabilite prin ordinul nr. 1/2004, prim procurorului adjunct, care are printre alte atribuii i aceea de a-l ajuta pe primul procuror la ndeplinirea sarcinilor specifice de serviciu, coordonare i asigurare a bunului mers al activitii unitii i l nlocuiete n perioadele cnd acesta este plecat n delegaie, n concediu sau n alte misiuni, ct i adresa nr. 1056/III/1 din 19.10.2004 a Parchetului de pe lng Judectoria Suceava, act oficial semnat de prim-procurorul parchetului menionat, tribunalul constat c n mod greit s-a admis excepia neregularitii actului de sesizare a instanei i s-a restituit cauza n vederea confirmrii rechizitoriului ntocmit la data de 28.04.2004 n dosarul nr. 4/P/2004 de ctre prim-procurorul Parchetului de pe lng Judectoria Suceava.41.CONCURS IDEAL DE INFRACIUNI. TLHRIE. INFRACIUNE UNIC

Faptele inculpailor de a fi constrns concomitent dou persoane, printr-o unic aciune de ameninare cu btaia, s le dea banii sau alte bunuri pe care le aveau asupra lor, constituie, datorit pluralitii subiecilor pasivi i a rezultatelor produse, tot attea infraciuni de tlhrie, n concurs ideal i nu una singur, chiar dac victimele au remis sumele de bani sau bunurile n acelai timp (art. 33 lit. b Cod penal).

Secia penal, decizia penal nr.57 din 24 februarie 200442.VIOL. DECESUL VICTIMEI. LIPSA PLNGERII PREALABILE A PRII VTMATE. CONSECINE.

Dei potrivit art. 197 alin. (4) C.pen. aciunea penal pentru fapta prevzut n alineatul (1) se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei vtmate, este evident c n cazul n care autorul violului ucide victima, infraciunea se urmrete din oficiu (art. 197 Cod penal).

Secia penal, decizia penal nr.342 din 9 decembrie 200443.PROCEDURA SOMATIEI DE PLATA. CONDITII.Prin Ordonanta nr.1716 din 6 decembrie 2002, Tribunalul Suceava - sectia comerciala si de contencios administrativ a admis plangerea debitorului M.A., obligand debitoarea SC M. SRL Solca sa-i plateasca in termen de 30 de zile suma de 64.414.207 lei, cu titlu de pret si dobanda aferenta acestei sume.

Cererea in anulare formulata impotriva acestei ordonante, de catre debitoare, a fost respinsa ca nefondata, de Tribunalul Suceava - sectia comerciala si de contencios administrativ prin sentinta nr. 23 din 8 ianuarie 2004. Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut, in esenta, ca actele depuse de creditor indeplinesc conditiile prev. de art.1 din OG nr.5/2001, fiind dovedita o creanta certa, lichida si exigibila in conformitate cu art. 379 Cod civil.

Impotriva sentintei a declarat recurs debitoarea , care a criticat-o pentru nelegalitate, sustinand ca, eronat, s-a respins cererea in anulare, cata vreme nu sunt indeplinite cerintele art.1 din OG nr.5/2001, mai mult prima instanta a ignorat si probele administrate in cauza, in special raportul de expertiza.Examinand recursul, ale carui motive au fost incadrate in disp.art.304 pct.9 Cod proc. civila, curtea l-a apreciat intemeiat. Potrivit art.1 din OG nr.5/2001, procedura somatiei de plata se desfasoara la cererea creditorului, in scopul realizarii de buna voie a creantelor certe, lichide si exigibile, ce reprezinta obligatii de plata a unor sume de bani, asumate prin contract, constatat printr-un inscris, ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui inscris, insusit de parti, prin semnatura, ori in alt mod admis de lege si care atesta drepturi si obligatii privind executarea anumitor servicii, lucrari sau orice alte prestatii. Ca atare, una din conditiile esentiale pentru declansarea acestei proceduri, este ca pretinsa creanta sa fie certa, lichida si exigibila. Cum intre parti sunt evidente anumite neintelegeri cu privire la existenta vreunei creante, cu privire la unele raporturi contractuale intre parti si cum din copiile celor trei chitante de care se prevaleaza creditorul nu rezulta concret ce reprezinta sumele pretinse, cererea acestuia pe calea somatiei de plata apare neintemeiata. Procedura somatiei de plata reprezinta o procedura de exceptie, in cadrul careia nu se pot administra probe, ci se examineaza actele sub aspectul indeplinirii celor trei conditii ale creantei necontestate de parti prin aparari de fond, pretentiile reclamantei putand fi analizate doar in cadrul unei actiuni de drept comun. Ca atare, atata timp cat creanta nu este certa, lichida si exigibila, cererea privind somatia de plata nu poate fi admisa, motiv pentru care in temeiul art.304 pct.9 rap. la art. 312 Cod proc. civila, s-a admis recursul, s-a modificat sentinta si, in rejudecare, a fost admisa cererea in anulare, s-a anulat ordonanta atacata si in fond s-a respins ca nefondata cererea creditorului.

(Decizia nr. 86 din 17 februarie 2005)44.REABILITARE JUDECATOREASCA. REABILITARE DE DREPT DATA DE LA CARE INCEPE SA CURGAPrin sentinta penala nr.2396 din 14.09.2004, Judecatoria Botosani a respins cererea de reabilitare judecatoreasca a condamnatului P.G., solutia fiind mentinuta prin decizia penala nr.477 A din 26.10.2004 a Tribunalului Botosani. Impotriva ambelor hotarari a declarat recurs condamnatul, criticandu-le pentru aceea ca instantele au facut o gresita aplicare a legii motiv de casare prev. de art.3859 pct.171 C.pr.pen.. P.G. a fost condamnat la 1 an si 6 luni inchisoare, pedeapsa gratiata prin sentinta penala nr.1162/1989 a Judecatoriei Botosani. Prin sentinta penala nr.875 din 04.12.1990 a aceleiasi instante, acesta a fost condamnat la 2 ani inchisoare, instanta revocand gratierea pedepsei anterioare si dispunand executarea a 3 ani si 6 luni inchisoare. Executarea a inceput la 05.08.1990 si urma sa expire la 05.02.1994, data de la care se calculeaza termenul de reabilitare de 5 ani si 9 luni, care s-ar fi implinit la 05.11.1999. Dar prin sentinta penala nr.2132 din 22.07.1997 recurentul a suferit o noua condamnare, de 200.000 lei amenda, pe care pretinde ca a platit-o in anul 1993 (desi din instiintarea de plata de la fila 21 dosar rezulta ca la 22.10.2004 nu era achitata). In cazul cand intre pedepsele succesive aplicate aceleiasi persoane unele sunt susceptibile de reabilitare de drept, iar altele de cea judecatoreasca, reabilitarea de drept nu opereaza, ci pentru toate trebuie analizate conditiile reabilitarii judecatoresti, termenul incepand de la data cand a luat sfarsit executarea ultimei condamnari. Cum ultima condamnare, cea cu amenda, nu a fost executata, condamnatul nu poate fi socotit reabilitat.

In plus, din moment ce in art.136 alin.2 Cod penal se prevede ca pentru cei condamnati la pedeapsa amenzii termenul de reabilitare curge din momentul in care amenda a fost achitata, chiar daca recurentul ar fi achitat amenda in 2003, asa cum sustine, termenul de 3 ani impus de art.134 alin.1 Cod penal, nu ar fi implinit.

Pentru aceste considerente, Curtea de Apel Suceava prin decizia penala nr.59 din 02.02.2005 a respins recursul ca nefondat.45.INFRACTIUNI DE CORUPTIE. VERIFICAREA LEGALITATII ARESTARII LA PRIMIREA DOSARULUI. COMPUNEREA COMPLETULUIInculpatul a fost trimis in judecata, in stare de arest preventiv, pentru infractiunile de luare de mita si trafic de influenta, prev. de art.254 alin.1 Cod penal rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal si respectiv art.257 alin.1 Cod penal rap. la art.6 din Legea nr.78/2000. Primind dosarul, Tribunalul Botosani a verificat legalitatea masurii arestarii preventive si a mentinut-o prin incheierea nr.46 din 08.03.2005.

Recursul declarat de catre inculpat a fost respins ca nefondat de catre Curtea de Apel Suceava, prin decizia penala nr.154 din 11.03.2005. Totusi, instanta de recurs a scapat din vedere un anumit aspect, care de altfel nu a fost invocat nici de catre aparator.

La primirea dosarului, in temeiul art.3001 C.pr.pen. Tribunalul Botosani a verificat in camera de consiliu legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive, intr-un complet format dintr-un singur judecator. Potrivit art.29 alin.2 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, asa cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003, la judecatorii, tribunale si curti de apel, pentru solutionarea infractiunilor de coruptie si celor asimilate acestora, completele de judecata sunt formate din doi judecatori. Ori, in cauza inculpatul era trimis in judecata pentru savarsirea unor infractiuni de coruptie prevazute de Legea nr.78/2000, iar completul trebuia format din 2 judecatori si nu din unul, motiv de casare prev. de art.3859 pct.3 C.pr.pen. ce potrivit art.3859 alin.3 C.pr.pen. trebuia luat in considerare din oficiu. Ca este asa, o demonstreaza si prevederile art.3001 C.pr.pen. in care se arata ca verificarea legalitatii arestarii se face dupa inregistrarea dosarului la instanta, deci in faza judecatii cand referitoare la compunerea completului erau incidente prev. art.29 din Legea nr.78/2000. In plus, o dubla repartitie aleatorie a dosarului, nu era posibila, prima data pentru verificarea legalitatii arestarii de catre un complet format dintr-un judecator, iar a doua oara pentru judecarea cauzei de catre un complet format din 2 judecatori.46.INFRACTIUNI DE CORUPTIE. COMPUNEREA COMPLETULUIPrin sentinta penala nr.36 din 01.02.2005 a Tribunalului Suceava, inculpatul a fost condamnat pentru comiterea mai multor infractiuni printre care si cea de luare de mita prev. de art.254 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2, 74, 76 Cod penal la pedeapsa rezultanta a inchisorii, a carei executare a fost suspendata conditionat. S-a retinut ca in calitate de medic in comuna Paltinoasa, inculpatul a intocmit in fals mai multe certificate prenuptiale si a primit in schimb de la cei ce doreau sa se casatoreasca, diferite sume de bani. Sentinta a fost apelata de catre inculpat, si retinand din oficiu motivul referitor la gresita compunere a instantei, Curtea de Apel Suceava prin decizia penala nr.125 din 11.04.2005 a admis apelul, desfiintat hotararea si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante. Potrivit art.57 din Legea nr.304/2004, modificat prin Legea nr.71/2005, cauzele date potrivit legii, in competenta de prima instanta a judecatoriei, tribunalului si curtii de apel, se judeca de un singur judecator, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel. In speta, referitor la compunerea completului de judecata poate fi adusa in discutie doar Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, care in art.29 (cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003) prevede ca pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute in prezenta lege, se constituie complete specializate, si ca la judecatorii, tribunale si curti de apel, completele specializate sunt formate din 2 judecatori.

Avand in vedere acest text, tribunalul a judecat cauza in complet de 2 judecatori, desi trimiterea in judecata priveste doar infractiuni prevazute de Codul penal, fara trimitere la legea speciala (si nici instanta nu a schimbat incadrarea juridica a faptei de luare de mita prin trimiterea la art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000).

Completul fiind astfel nelegal constituit, sentinta este lovita de nulitate absoluta in conditiile art.197 alin.2 C.pr.pen., motiv pentru care s-a adoptat solutia desfiintarii cu trimitere pentru rejudecare.47.RESPINGEREA CERERII DE SUSPENDAREA JUDECATII RECURS INADMISIBILInculpatul S.V. a fost condamnat la pedeapsa rezultanta de 1 an inchisoare prin sentinta penala nr. 275/2005 a Judecatoriei Botosani. Acesta a declarat apel, iar la termenul din 14 aprilie 2005 a solicitat suspendarea judecatii, pe motiv ca sufera de o boala grava care il impiedica sa participe la proces.

Prin incheierea din aceeasi zi, data in dosarul nr. 1767/2005 Tribunalul Botosani - a respins cererea si a fixat termen de solutionare pentru data de 12 mai 2005. Impotriva incheierii inculpatul a declarat recurs cale de atac care nu este insa prevazuta de lege. Potrivit art. 3851 al. 2 Cod procedura penala, incheierile pot fi atacate cu recurs numai o data cu sentinta sau decizia recurata, cu exceptia cazului cand, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs. Ori, dispozitiile art. 303 al. 3 Cod procedura penala prevad ca pot fi atacate separat cu recurs numai incheierile date in prima instanta, prin care s-a dispus suspendarea judecatii. In speta incheierea este data in apel si nu in prima instanta, iar prin incheierea recurata nu s-a dispus suspendarea cauzei, ci, dimpotriva, respingerea cererii de suspendare si continuarea judecatii, astfel ca recursul este inadmisibil, cum just s-a pronuntat Curtea de Apel prin decizia penala nr. 290/09 mai 2005.48.CONTESTATIE IN ANULARE FELUL HOTARARIIPrin incheierea nr.120 R din 22.09.2004, data in dosarul nr.6407/2004, Curtea de Apel Suceava sectia penala a admis recursul procurorului, a casat incheierea nr.217 A din 26.08.2004 a Tribunalului Suceava si admitand propunerea procurorului a luat masura arestarii preventive a inculpatului pe o perioada de 30 zile.

Impotriva incheierii data in recurs inculpatul a facut contestatie in anulare, motivand ca nu a avut cunostinta de termen. Prin decizia nr.131 din 02.03.2005, Curtea de Apel Suceava a respins ca nefondata contestatia. Speta ridica problema felului hotararii prin care se solutioneaza o astfel de cale extraordinara de atac.

Contestatia in anulare este o cale de atac extraordinara avand o natura juridica mixta de anulare si retractare. Caracterul sau de retractare, pune instanta in situatia de a verifica ea insasi conditiile legale in care a dat hotararea si de a o infirma eventual, fara insa a putea extinde controlul asupra temeiniciei sau legalitatii solutiei pronuntate. Potrivit art.389 alin.1 C.pr.pen., contestatia in anulare pentru cazurile prevazute de art.386 lit.a-c se introduce intotdeauna la instanta de recurs care a pronuntat hotararea a carei anulare se cere. Compunerea completului de judecata nu este mentionata de Codul de procedura penala, dar practica judiciara si doctrina au stabilit, pornind de la natura juridica a contestatiei, ca retractarea hotararii atacate revine unui complet de judecata constituit in acelasi fel ca cel care a pronuntat hotararea supusa anularii.

Or, fiind vorba de o cale de retractare a propriei hotarari, de catre un complet compus la fel ca cel care a pronuntat hotararea in solutionarea recursului, si felul hotararii data in contestatia in anulare trebuia sa fie identica cu cea data de catre instanta de recurs. In speta, recursul procurorului a fost admis printr-o incheiere si pe cale de consecinta si contestatia in anulare trebuia respinsa tot printr-o incheiere.49.AMENDA ADMINISTRATIVA. NEAPLICAREA DISPOZITIILOR REFERITOARE LA ESALONAREA PLATIIPrin sentinta penala nr.212 din 24.05.2004 a Judecatoriei Campulung Moldovenesc s-a respins cererea formulata de petenta prin care solicita esalonarea platii amenzii administrative de 1.000.000 lei, la care a fost obligata in dosarul nr.25/P/2004.

In cauza a declarat apel procurorul care a criticat doar omisiunea primei instante de a obliga petenta la plata cheltuielilor judiciare, iar prin decizia penala nr.809 din 25.10.2004 Tribunalul Suceava a admis apelul in sensul ca a obligat-o la plata sumei de 50.000 lei cu acest titlu. Impotriva hotararilor a declarat recurs petenta, care prin decizia penala nr.26 din 19.01.2005 a Curtii de Apel Suceava a fost respins ca nefondat. Prin ordonanta pronuntata in dosarul nr.25/P/2004, la data de 02.02.2004 s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a petentei, cercetata pentru savarsirea infractiunii prev. de art.25 rap. la art.290, 291 Cod penal si aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ de 1.000.000 lei amenda.

Potrivit art.4411 C.pr.pen. punerea in executare a amenzilor administrative se efectueaza conform prevederilor art.442 C.pr.pen. care insa nu stipuleaza posibilitatea esalonarii platii acesteia. 50.Lipsa plngerii prealabile. Formularea plngerii prealabile de catre avocatul partii vatamate

Nu se poate retine ca lipseste plngerea prealabila in cazul in care aceasta a fost formulata si introdusa la instanta, in baza contractului de asistenta juridica, de catre avocatul partii vatamate.

(Tribunalul Iasi - sectia penala, decizia nr. 770/16.06.2005) Este adevarat ca in art.425 C.pr.pen. legiuitorul a stipulat posibilitatea platii esalonate, dar numai cand e vorba de punerea in executare a amenzii penale, si nicidecum a amenzii administrative.51.Plngere in fata instantei mpotriva ordonantei procurorului. Procedura in caz de admitere a plngerii si de retinere a cauzei spre judecare

In cazul in care rezolutia sau ordonanta procurorului de netrimitere in judecata s-a desfiintat prin ncheiere, instanta procedeaza la judecarea cauzei cu respectarea dispozitiilor privind judecarea cauzei in prima instanta, solutionnd - o printr - o sentinta. (Tribunalul Iasi - sectia penala, decizia nr. 526/26.04.2005)Prin ncheierea din 16.02.2005, data n dosarul nr. 184/2005, Judecatoria Pascani a admis plngerea petentului OD , formulata mpotriva ordonantei nr. 811/P/3.11.2004 a Parchetului de pe lnga Judecatoria Pascani, a retinut cauza spre judecare si a redus amenda cu caracter administrativ aplicata pentru savrsirea infractiunii prevazute de art. 291 Cod penal, de la 10.000.000 lei 2.000.000 lei. ncheierea a fost casata n recursul petentului cu trimitere spre rejudecare. S-a retinut ca Judecatoria Pascani si-a ntemeiat solutia pe dispozitiile art. 278 ind. 1 alin. 8 lit. c Cod procedura penala, nsa nu a respectat procedura instituita pentru acest caz. Din art. 278 ind. 1 alin. 8 lit. c Cod procedura penala rezulta ca instanta de judecata pronunta o ncheiere prin care admite plngerea si desfiinteaza rezolutia sau ordonanta dupa care procedeaza la judecarea cauzei, cu respectarea dispozitiilor privind judecarea n prima instanta si caile de atac, solutionnd cauza printr-o sentinta care va fi supusa caii de atac prevazute de art. 361 Cod procedura penala. ncheierea pronuntata pentru admiterea plngerii rezolva o problema esentiala cu privire la sesizarea instantei si desfasurarea procesului penal si poate fi atacata numai odata cu fondul, n timp ce rezultatul deliberarii asupra fondului cauzei este consemnat, potrivit art. 311 alin. 1 Cod procedura penala, n sentinta. Prin ncheierea de admitere a plngerii si de retinere a cauzei spre judecare nu se solutioneaza procesul, ci se ncepe procedura de judecata n cursul careia partile au posibilitatea sa si apere drepturile si interesele prin mijloacele prevazute de lege.52.Competenta

Plngerea in fata instantei mpotriva solutiilor procurorului de netrimitere in judecata se poate face la instanta careia i - ar reveni, potrivi legii, competenta sa judece cauza in prima instanta.

(Tribunalul Iasi - sectia penala, decizia nr. 619/17.05.2005)Prin sentinta penala nr. 1941/22.12.2004, Judecatoria Pascani a respins plngerea formulata de petenta BD mpotriva rezolutiei data n dosarul nr. 1218/P/2003 al Parchetului de pe lnga Tribunalul Iasi prin care s-a dispus nenceperea urmaririi penale fata de numitul DM. n recursul parchetului, sentinta a fost casata cu trimitere spre rejudecare Tribunalului Iasi. S-a retinut ca numitul DM este agent sef adjunct la Politia municipiului Pascani, Biroul politiei judiciare, si ca potrivit art. 27 pct. 3 din Legea nr. 218/2002, modificata si completata prin Legea nr. 281/2003, raportat la art. 14 alin. 2 pct. II din Legea nr. 360/2002 si art. 64 alin. 2 din Legea nr. 360/2002, infractiunile savrsite de agentii sefi adjuncti de politie care au calitatea de organe de cercetare ale politiei judiciare se judeca n prima instanta de tribunal.

Potrivit art. 278 indice 1 alin. 1 Cod procedura penala, plngerea in fata instantei mpotriva solutiilor procurorului de netrimitere in judecata se poate face la instanta careia i - ar reveni, potrivi legii, competenta sa judece cauza in prima instanta.

Asa fiind, instanta de recurs a stabilit ca Tribunalului Iasi ii revine competenta de a solutiona plngerea in prima instanta.53.Somaia de plat. Condiii.Conform art. 1 din O.U.G. nr. 5/2001 procedura somaiei de plat se desfoar pentru executarea silit a creanelor certe, lichide i exigibile.Dac aceste condiii nu sunt ndeplinite, nu poate fi iniiat procedura menionat., prin urmare, atunci cnd este necesar s se poarte discuii viznd chestiuni referitoare la evaluarea i determinarea prejudiciului suferit, partea interesat are la ndemn calea dreptului comun de care urmeaz s uzeze.

n situaia n care s-a procedat contrar celor relevate i s-a emis ordonan contrar dispoziiilor art. 1 din O.G. nr. 5/2001, aceasta urmeaz s fie anulat n temeiul art. 8 alin. 4 din ordonana sus-menionat.Decizia comercial nr. 351 din 13.09.2004 a Curii de Apel Iai prin care s-a admis recursul declarat de D.L. contra sentinei civile nr. 666/26.04.2004 a Tribunalului Vaslui.

n acelai sens, i Decizia Curii de Apel Iai nr. 321/06.09.2004.

Decizia comercial nr. 351/13.09.200454.Ordonan preedinial fr citarea prilor. Procedura.Potrivit art.581 alin.3 Cod procedur civil, ordonana preedinial poate fi dat i fr citarea prilor. n situaia n care ns ulterior instana gsete util cauzei necesitatea citrii recl. pentru a da lmuriri va trebui s fie citat i prtul altfel se ncalc dispoziiile art.85 Cod procedur civil precum i principiile egalitii i dreptului la aprare n procesul civil.Prin sentina civil nr.3709 din 3 decembrie 2002 pronunat de Judectoria Slobozia n dosarul nr.7045/2002 avnd ca obiect cererea formulat de reclamantul Drgan Ionel pe calea ordonanei preediniale mpotriva prtului Gheorghe Rafael privind obligarea acestuia s nceteze orice acte de tulburare a folosinei locuinei, a admis aceast aciune ca fiind ntemeiat i legal.

mpotriva acestei soluii, n termen legal, a declarat recurs prtul invocnd, printre altele, soluionarea cauzei fr respectarea dispoziiilor legale cu privire la citarea prilor.Recursul declarat este fondat i a fost admis pentru urmtoarele considerente.

Potrivit art.85 Cod procedur civil, judectorul nu poate hotr asupra unei cereri dect dup citarea sau nfiarea prilor, afar numai dac legea nu dispune altfel.Pe de alt parte, potrivit art.581 alin.3 Cod procedur civil, ordonana preedinial va putea fi dat i fr citarea prilor , regula fiind ns judecarea acesteia cu citarea prilor.n cauz s-a constatat c instana de fond iniial a dispus soluionarea cauzei fr citarea prilor ns ulterior a citat reclamantul pentru a da unele lmuriri, omind a cita n cauz i pe prt.Procednd astfel, instana de fond a nclcat regula n materia citrii n procesul civil prev. de art. 85 Cod procedur civil i totodat principiile egalitii n drepturi n faa justiiei i a dreptului la aprare, pronunnd o hotrre nul i casabil n baza art.312 Cod procedur civil rap. la art. 304 pct.5 Cod procedur civil.55.Pluralitate de infractori. Pluralitate de infraciuni. Neagravarea situaiei n propria cale de atac.DECIZIA NR. 160/A din 13 septembrie 2005

Pluralitate de infractori. Pluralitate de infractiuni. Neagravarea situatiei n propria cale de atac.Emitent: Curtea de Apel Oradea - sectia penala si pentru cauze cu minori

Prin sentinta penala nr. 148 din 27 aprilie 2005, Tribunalul Bihor l-a condamnat pe inculpatul B.T. la o pedeapsa rezultanta de 8 ani nchisoare, pentru savrsirea a doua infractiuni de tlharie calificata, prev. si ped. de art. 211 alin. 2 lit. a,b,c si alin. 2/1 lit. a,b, Cod penal. Prin aceeasi sentinta s-a dispus, n baza art. 336 Cod procedura penala extinderea procesului penal cu privire la inculpatul D.C.T. pentru infractiunea de tentativa la tlharie, prev. si ped. de art. 20 Cod penal rap. la art. 211 alin. 2 lit. a,b,c si alin. 2/1 lit. a,b, Cod penal, text n baza caruia l-a condamnat la o pedeapsa de 4 ani nchisoare. n baza art. 211 alin. 2 lit. a,b,c si alin. 2/1 lit. a,b Cod penal a mai fost condamnat inculpatul la doua pedepse de cte 8 ani nchisoare, dispunndu-se n baza art. 33 lit. a si 34 lit. b Cod penal ca inculpatul sa execute o pedeapsa rezultanta de 8 ani nchisoare, cu aplicarea art. 71, 64 Cod penal.

Inculpatul minor G.O.A. a fost condamnat, prin aceeasi sentinta, la o pedeapsa de 4 ani nchisoare cu executare n regim privativ de libertate, pentru savrsirea a doua infractiuni de tlharie calificata, prev. si ped. de art. 211 alin. 2 lit. a,b,c si alin. 2/1 lit. b cu aplicarea art. 99 alin. 3 Cod penal si art. 109 Cod penal.

Instanta de fond a retinut n fapt ca, n intervalul de timp 19 mai 2004 - 12/12 iunie 2004, n baza unor ntelegeri prealabile, cei trei inculpati, la initiativa inculpatului B.T. au comis n zona localitatii Stei, din judetul Bihor, doua infractiuni de tlharie cu un grad ridicat de pericol social, datorita mprejurarii ca trei dintre victimele infractiunilor au suferit leziuni fizice ce au necesitat pentru vindecare mai multe zile de ngrijiri medicale. Prima infractiune a fost savrsita n noaptea de 18/19 mai 2004, asupra partii vatamate B.F.M., asupra careia inculpatii au exercitat acte de violenta, dupa care au deposedat-o de verigheta din aur, un telefon mobil si un portmoneu. n noaptea de 12/13 iunie 2004, cei trei inculpati s-au ntlnit la resedinta din localitatea Stei a inculpatului B.T., convenind sa comita o infractiune de tlharie.

La un moment dat au zarit pe victimele S.O., B.M. si G.A., pe care le-au urmarit, iar la un moment dat le-au iesit n ntmpinare, fiecare dintre inculpati sarind asupra cte unei parti vatamate, aplicndu-le multiple lovituri, dupa care i-au deposedat de bunurile pe care le aveau asupra lor. n timpul consumarii infractiunilor, partea vatamata G.A. a reusit sa scape de inculpatul D.C., parasind acel loc. mpotriva acestei sentinte au declarat apel att partile civile, ct si inculpatii, solicitnd reducerea pedepselor.

Prin decizia penala nr. 169/A/13.09.2005, au fost respinse ca nefondate att apelurile partilor civile, ct si ale inculpatilor.

Sub aspectul laturii penale a cauzei, instanta de apel a retinut ca inculpatii au savrsit mai multe infractiuni de tlharie, dupa o ntelegere prealabila, asupra mai multor parti vatamate, fiecare dintre inculpati actionnd violent asupra cte unei victime, pe care au deposedat-o de bunuri, pe care mai apoi le-au mpartit ntre ei.

Probele administrate n cauza confirma starea de fapt retinuta si de catre instanta de fond, n sensul ca n speta este vorba de 4 parti vatamate, conditii n care, n sarcina fiecarui inculpat trebuia sa se retina cte 3 infractiuni de tlharie consumata si o tentativa la tlharie, n cazul partii vatamate G.A., care a reusit sa fuga de la locul comiterii faptelor.

Neprocednd n aceasta maniera, instanta de fond a pronuntat o hotarre nelegala, nelegalitate ce nsa nu poate fi ndreptata n apelurile inculpatilor ntruct li s-ar agrava situatia n propria cale de atac. ntr-adevar, conform starii de fapt ce rezulta din ansamblul probator administrat pe tot parcursul procesului penal, n speta ne gasim concomitent n situatia pluralitatii infractorilor, ct si a infractiunilor, a pluralitatii infractorilor deoarece la savrsirea fiecarei infractiuni au participat mai multi subiecti activi, dupa o ntelegere prealabila, iar a pluralitatii de infractiuni, deoarece fiecare dintre inculpati a desfasurat o activitate caracterizata printr-o pluralitate de fapte, carora le corespunde o pluralitate de violatiune a legii penale. Cu toate acestea, conform dispozitiilor art. 372 Cod procedura penala, solutionnd cauza, instanta de apel nu putea crea o situatie mai grea pentru inculpatii apelanti, altminteri ar fi ncalcat principiul consacrat prin textul de lege amintit.56.Inadmisibilitatea aciunii n revendicare dup apariia Legii nr.10/2001Prin sentina civil nr.3195 din 26 iunie 2003 pronunat de Judectoria Buzu a fost admis aciunea reclamanilor i s-a dispus obligarea prtei s le lase acestora n deplin proprietate i posesie suprafaa de 3925 m.p. teren, situat n comuna Shteni, judeul Buzu, aa cum a fost identificat prin raportul de expertiz topometric, precum i construciile situate pe acest teren.

Prin aceeai hotrre prta a fost obligat s le lase reclamanilor n deplin proprietate i posesie i suprafaa de 3751 m.p.

Pentru a dispune astfel, instana de fond a reinut c suprafaa de teren i construcia existent pe acesta nu a aparinut autorului reclamanilor, acestea fiind preluate n proprietatea statului conform proceselor verbale din 22.03.1949, fiind ntemeiat aciunea n revendicare. mpotriva acestei hotrri, au declarat apel prtele, criticnd-o pentru nelegalitate i netemeinicie, artndu-se c n mod greit a fost respins aciunea reclamanilor, cu motivarea c acetia nu au fcut dovada dreptului de proprietate pentru imobilele revendicate. Tribunalul Buzu prin decizia civil nr.574 din 10 noiembrie 2003, a respins ca nefondate cele dou apeluri reinnd n esen c prin probatoriile administrate reclamanii au dovedit c autorul lor a fost titularul dreptului de proprietate asupra terenurilor revendicate i a construciilor situate pe acestea. mpotriva acestei decizii au declarat recurs prtele criticnd-o pentru nelegalitate i netemeinicie, artndu-se c, instana de apel nu s-a pronunat asupra tuturor mijloacelor de probe invocate, a interpretat greit actul juridic dedus judecii.

n recurs la termenul de judecat din 5 noiembrie 2004 instana a invocat din oficiu excepia inadmisibilitii aciunii n revendicare fa de mprejurarea c promovarea acesteia s-a realizat dup intrarea n vigoare a Legii nr.10/2001 prin care s-a instituit o procedur administrativ obligatorie de urmat.

Prin decizia civil nr.1922 din 12 noiembrie 2004 Curtea de Apel Ploieti a admis excepia inadmisibilitii aciunii n revendicare, a admis recursurile prtelor, a modificat n tot ambele hotrri, n sensul respingerii aciunii reclamanilor ca inadmisibil.

Pentru a dispune astfel, s-a reinut c este de necontestat faptul c anterior apariiei Legii nr.10/2001 restituio in integrum ca efect al ineficacitii actelor de preluare a fost guvernat de dreptul comun al revendicrii fondat pe disp. art.480-481 cod civil.

Dup apariia Legii nr.10/2001, dreptul comun a fost prsit i nlocuit cu norme speciale de drept substanial i cu o procedur administrativ obligatorie i prealabil sesizrii instanei de judecat. Prin acest act normativ s-a suprimat aciunea de drept comun i s-a perfecionat sistemul reparator prin norme procedurale speciale subordonate controlului judectoresc i ntruct reglementrile cuprinse n lege intereseaz ordinea public, ele sunt de imediat aplicare. n acest context, rezult c ulterior datei de 14 februarie 2001, data intrrii n vigoare a Legii nr.10/2000, ca lege nou, aciunea n revendicare a imobilelor la care se refer, nu mai este posibil, iar o aciune fondat pe dispoziiile legii noi este condiionat de parcurgerea procedurii administrative obligatorii i prealabile sesizrii instanei judectoreti. Dat fiind faptul c, n spe aciunea reclamanilor a fost introdus la data de 5.03.2003, deci sub imperiul legii noi, aceasta nu era susceptibil de a fi caracterizat i primit ca o aciune n revendicare supus dreptului comun. Pe de alt parte, ea nu i are admisibilitatea nici n temeiul legii noi din moment ce a fost introdus direct la instana de judecat fr a exista dovada parcurgerii procedurii administrative prealabile prevzut imperativ prin dispoziiile Legii nr.10/2001.57.Revizuire, contrarietate de hotrri. Instana competent cu soluionarea cererii.Curtea de Apel Ploieti prin decizia civil nr.6 din 8 ianuarie 2004, a declinat competena de soluionarea cererii de revizuire, n favoarea naltei Curi de Casaie i Justiie Secia civil.

Potrivit art.323 pct.2 cod procedur civil, dac se solicit revizuirea pentru contrarietate de hotrri, competena privind soluionarea cererii revine instanei mai mare n grad, fa de instana sau instanele care au pronunat hotrri potrivnice.

n cauz, revizuienta a artat c s-au pronunat hotrri potrivnice de ctre Judectoria Buzu (sentina civil nr.4839/1979 i 8618/2002) i de Curtea de Apel Ploieti (decizia nr.1774/2003), a crei revizuire a solicitat-o prin cererea respectiv.

n aceast situaie, s-a constatat c este competent s soluioneze cererea de revizuire formulat n baza dispoziiilor art.322 pct.7 cod procedur civil, nalta Curte de Casaie i Justiie.58.ndreptare eroare materialPrin formularea unei cereri de ndreptare eroare material ntemeiat pe dispoziiile art.281 cod procedur civil nu se poate modifica dispozitivul unei hotrri definitive i irevocabile, intrat n puterea lucrului judecat. Prin cererea adresat Judectoriei Geti reclamantul a solicitat ndreptarea erorii materiale strecurate n dispozitivul sentinei civile nr.1250/1998 ppronunat de aceeai instan, cerere ce i-a fost admis prin ncheierea din 27 februarie 2003 conform celor indicate n dispozitivul ncheierii prin specificarea bunurilor atribuite prtei din bunurile comune i a valorii acestora, precum i a sultei cuvenite reclamantului.

Tribunalul Dmbovia, prin decizia nr.616/6.06.2003 a admis apelul prtei i a schimbat ncheierea atacat respingnd cererea de ndreptare eroare material, soluie confirmat de Curtea de Apel Ploieti, care, prin decizia nr.1619/11.09.2003 a respins recursul reclamantului. S-a reinut de ctre instana de control judiciar c prin intermediul procedurii speciale prevzute de art.281 cod procedur civil pot fi remediate doar greelile ce nu constituie greeli de judecat, acestea din urm putnd fi valorificate numai prin intermediul cilor de atac i chiar din motivarea recursului rezult c reclamantul a ncercat s remedieze o pretins greeal de judecat svrit de judectorie atunci cnd a fcut lotizarea. Or, aa cum a stabilit i tribunalul, prin admiterea unei asemenea cereri s-ar ajunge la modificarea dispozitivului unei hotrri judectoreti definitive i irevocabile, hotrre intrat n puterea lucrului judecat, ceea ce este inadmisibil, concluzionndu-se c, n raport de dispoziiile art.281 alin.1 cod procedur civil, n mod corect instana de apel, a apreciat c cererea este nentemeiat.59.Revizuire. Act nou. Sentin pronunat ulterior celei revizuiteMunicipiul Suceava, prin primar, a solicitat in contradictoriu cu O.V. si O.C., revizuirea deciziei civile nr.762/2003 a Tribunalului Suceava, invocand art.322 pct.5 cod pr.civila, respectiv decizia civila 1272/2004 a Curtii de Apel Suceava prin care contractul de cumparare din 1997 al intimatilor, a fost rezolvit. Tribunalul Suceava a respins cererea de revizuire cu motivarea ca hotararea de care se prevaleaza revizuienta, este ulterioara deciziei revizuite. Recursul declarat de revizuienta este fondat. Practica judiciara este unanima in a aprecia ca o hotarare judecatoreasca intervenita dupa solutionarea litigiului, are caracterul unui act nou in sensul art.322 pct.5 cod pr.civila, daca a fost pronuntata intr-o actiune introdusa inainte de solutionarea definitiva a litigiului in care se cere revizuirea. Intr-o astfel de situatie, hotararea invocata nu a putut fi infatisata deoarece nu era in putinta partii sa determine pronuntarea ei la o data anterioara. In speta, actiunea pentru rezolutiunea contractului de vanzare cumparare al paratilor O.V. si O.C. a fost adresata Judecatoriei Suceava la 21.02.2002, fiind admisa prin sentinta civila nr.2300/3.07.2003, irevocabila prin decizia Curtii de Apel Suceava nr.1272/15.10.2004. Cererea intimatilor O.V. si O.C. pentru revendicarea apartamentului in litigiu a fost adresata Judecatoriei Suceava la 18.06.2001 solutionata la 30.10.2001, definitiva prin decizia civila 762 din 27.03.2002 a Tribunalului Suceava (revizuita in prezenta cauza) si irevocabila prin decizia Curtii de Apel Suceava 3512/22.11.2002. Asadar la data pronuntarii deciziei civile 762/ 27.03.2002, pe rolul Judecatoriei Suceava era inregistrat litigiul pentru rezolutiunea vanzarii, copia actiunii fiind, de altfel, depusa la dosarul de revendicare.

Fiind indeplinite conditiile art.322 pct.5 cod pr.civila, recursul va fi admis, decizia modificata, admisa cererea de revizuire, decizia 762/2003 a Tribunalului Suceava desfiintata si cauza trimisa aceluiasi tribunal pentru rejudecarea apelului.60.Recurs mpotriva ncheierii prin care s-a meniunut arestarea preventiv a inculpatuluiRecurs mpotriva ncheierii prin care s-a meniunut arestarea preventiv a inculpatului. Inadmisibilitatea exercitrii n aceleai mprejurri a recursului i cu privire la dispoziiile din ncheiere prin care s-a respins excepia nulitii absolute a actelor de urmrire penal.Potrivit art. 332 Cod procedur penal cnd se constat nainte de terminarea cercetrii judectoreti c n cauza supus judecii s-a efectuat cercetarea penal de un alt organ dect cel competent, instana se desesizeaz i restituie cauza procurorului, care procedeaz potrivit art. 268 al. 1. mpotriva hotrrii de sesizare se poate face recurs de ctre procuror i de orice persoan ale crei interese au fost vtmate prin hotrre.

Prin urmare, mpotriva ncheierii prin care prima instan a respins excepia nulitii absolute a actelor de urmrire penal, partea interesat poate declara dup caz apel sau recurs numai odat cu fondul cauzei. Secia penal d.p. nr. 1035 din 10.11.2004 a Tribunalului Suceava61.Infraciunea de trafic de persoane prevzut de Legea nr. 678/2001 sau infraciunea de proxenetism.Pentru delimitarea infractiunii prev. de art. 12 din Legea nr. 678/2001 de infractiunea de proxenetism, este necesar sa se stabileasca daca partile vatamate si-au dat acordul la practicarea prostitutiei sau acesta a fost obtinut prin constrngere sau prin frauda. Prin sentinta penala nr. 107 din 4 februarie 2004 a Tribunalului Gorj, a fost condamnat inculpatul grec Z.D., pentru infractiunea de trafic de persoane prev. de art. 12 alin.1 din Legea nr. 678/2001, ntruct a recrutat doua persoane vatamate din Bals, promitndu-le 1500 euro lunar si pentru care trebuiau sa danseze goale si sa ntretina raporturi sexuale cu clientii unui club din Germania. Le-a cumparat acestora bilete de calatorie pe ruta Timisoara Viena, a achitat contravaloarea asigurarilor medicale pentru spatiul Schengen si le-a remis cte 500 euro,n vederea prezentarii autoritatilor vamale la trecerea granitei.

mpotriva sentintei a declarat apel inculpatul criticnd-o pentru nelegalitate si netemeinicie, solicitnd n principal, schimbarea ncadrarii juridice n infractiunea prev. de art. 329 alin.1 cod penal si n subsidiar, aplicarea prev. art. 74 76 cod penal.

Curtea de Apel Craiova, prin sentinta penala nr. 201 din 26 aprilie 2004, a admis apelul inculpatului, a desfiintat sentinta si n baza art. 334 cod pr.penala a schimbat ncadrarea juridica a faptei din infractiunea prev. de art. 12 alin.1 din Legea nr. 678/2001, n infractiunea prev. de art. 329 alin. 2 cod penal cu aplic. art. 41 alin.2 cod penal. n baza acestui text de lege, inculpatul a fost condamnat la 4 ani nchisoare, mentinndu-se si celelalte dispozitii ale sentintei, pedeapsa orientata spre limita medie prevazuta de lege. S-a motivat, ca desi a fost retinut corect ca cele doua parti vatamate au fost recrutate n vederea practicarii prostitutiei, cu acordul acestora, fara vicierea consimtamntului, mprejurare ce le-a fost adusa la cunostinta, n mod gresit s-a retinut infractiunea prev. de art. 12 alin. 1 din legea speciala, n loc de infractiunea de proxenetism prev. de art. 329 alin.2 cu art. 41 alin.2 cod penal.62.NLOCUIREA MSURII ARESTRII PREVENTIVE CU MSURA OBLIGRII DE A NU PRSI ARA. INCIDENA ART.139 C.PR.PEN.Prin decizia penala nr. 498 / 16.09.2005 a Tribunalului Galai a fost admis recursul declarat de inculpata R.S. mpotriva ncheierii de edin din 09.09.2005 a Judecatoriei Galai, a fost casat n parte ncheierea recurata, nlaturndu-se dispoziiile prin care a fost meninut starea de arest preventiv a inculpatei iar n rejudecare s-a dispus, n baza art.139 C.p.p., nlocuirea msurii arestrii preventive cu msura obligrii de a nu prsi ara prev.de art.145/1 C.pr.pen.Totodat s-a dispus punerea de ndat n libertate a inculpatei dac aceasta nu este arestat n alt cauz i s-au meninut celelalte dispoziii din ncheierea recurat.Pentru a pronuna aceast hotrre, instana de control judiciar a reinut c inculpata R.S. a fost arestata preventiv pe data de 12 mai 2005 ca urmare a savarsirii infraciunii de furt calificat constand n aceea c n ziua de 10.05.2005, prin folosirea fr drept a unei chei mincinoase a ptruns n locuina prii vtmate C.M. de unde a sustras 200.000.000 lei ROL.La luarea msurii s-a avut n vedere c lsarea n libertate a inculpatei prezenta un pericol concret pentru ordinea public, deoarece existau indicii c aceasta a acionat cu viclenie, profitnd de ncrederea prii vtmate i c arestarea preventiv se impunea pentru protejarea intereselor publice.Trimis n judecat prin rechizitoriul nr. 2690/P/2005 din 03.06.2005 nculpata a dat dovad de sinceritate recunoscand i regretnd profund fapta comis iar din declaraia prii vtmate rezult c din suma de 200.000.000 lei sustras de inculpata i-a fost restituit suma de 183.000.000 lei.Vazand c inculpata este la primul impact cu legea penal, c a avut o atitudine sincer i cooperant pe parcursul procesului penal, c n mare parte prejudiciul a fost acoperit, inand seama i de faptul c inculpata este mam a doi copii minori, tribunalul a apreciat c temeiurile care au stat la baza arestrii preventive s-au modificat i c pentru continuarea cercetarii judecatoreti nu mai este necesar meninerea starii de arest preventiv a inculpatei.Fa de cele mai sus artate i reinnd c pentru finalizarea cercetarii judecatoreti, n bune condiii este totui necesar o msur preventiv fa de inculpata, tribunalul a dispus nlocuirea msurii arestarii preventive cu masura obligrii de a nu prsi localitatea.63.Contestaie la executare. Competena material n soluionarea cii de atac.Potrivit prevederilor art. 400 alin. 1 cod procedur civil - contestaia la executare se introduce la instana de executare. Instana de executare este judectoria n circumscripia creia se va face executarea, n afara cazurilor n care legea dispune altfel.

Cum, n cauz, contestaia la executare privete nsi executarea silit ,