AINS Experiment

of 13 /13
Evidenţierea acţiunii antinflamatoarelor nesteroidale Se lucrează pe şobolani albi, Wistar, masculi, adulţi, cu masa cuprinsă între 150g şi160g. Volumul labei şobolanilor se determină pletismometric prin introducerea labei piciorului (pâna la nivelul articulaţiei tibio- tarsiene) Într-un rezervor cu apă care face parte dintr-un sistem de vase comunicante aflat În legătura cu un sistem tubular gradat, conectat la un aparat care detectează în mod automat creşterea de volum). Se stabileşte diferenţa intre nivelul lichidului din tubul gradat înainte şi după introducerea labei şobolanului). La pletismometrele de ultima generaţie determinarea este realizată digital. Ambilor loturi de şobolani li se provoacă edem inflamator acut la una din labele posterioare (de exemplu cea dreaptă), prin injectarea subcutanata, la nivelul regiunii plantare, unei soluţii de carageenina 1%, (volum 0,2ml). Aceasta substanţa determina un edem inflamator puternic de tip iritativ. Imediat dupa administrarea carageeninei, şobolanilor din lotul nr. 1 li se administrează intraperitoneal indometacin 15mg/kg (sau 1

Embed Size (px)

description

Experiment

Transcript of AINS Experiment

EVIDENTIEREA ACTIUNII AINS

Evidenierea aciunii antinflamatoarelor nesteroidaleSe lucreaz pe obolani albi, Wistar, masculi, aduli, cu masa cuprins ntre 150g i160g. Volumul labei obolanilor se determin pletismometric prin introducerea labei piciorului (pna la nivelul articulaiei tibio-tarsiene) ntr-un rezervor cu ap care face parte dintr-un sistem de vase comunicante aflat n legtura cu un sistem tubular gradat, conectat la un aparat care detecteaz n mod automat creterea de volum). Se stabilete diferena intre nivelul lichidului din tubul gradat nainte i dup introducerea labei obolanului). La pletismometrele de ultima generaie determinarea este realizat digital.

Ambilor loturi de obolani li se provoac edem inflamator acut la una din labele posterioare (de exemplu cea dreapt), prin injectarea subcutanata, la nivelul regiunii plantare, unei soluii de carageenina 1%, (volum 0,2ml). Aceasta substana determina un edem inflamator puternic de tip iritativ.Imediat dupa administrarea carageeninei, obolanilor din lotul nr. 1 li se administreaz intraperitoneal indometacin 15mg/kg (sau fenilbutazona 40mg/kg). obolanilor din lotul nr. 2 i se administreaz intraperitoneal ser fiziologic, 1ml/kg.

nainte de administrarea substanelor, precum i la 30 minute, 1 or, 2, 4, 6, 8, 12 i 24 de ore dup administrare se determina volumul labei posterioare injectate la ambele loturi de animale.

La animalul 2 la locul injectrii carageeninei apar fenomene inflamatorii acute (tumor, calor, rubor, dolor i functio laesa). Durerea se deduce din comportamentul obolanului care este agitat si i linge laba injectata.Volumul labei obolanilor din lotul 1 este semnificativ mai mic comparativ cu cel al obolanului din lotul 2, fapt ce confirma aciunea anti-inflamatoare a indometacinului.

Volum initialVolum la 60 minute

Lot 11mL1,5mL

lot 21 mL2mL

Determinarea tensiunii arteriale la animale mici prin metode nesngerngeMetodele de determinare a tensiunii arteriale pot fi sngernde = invazive (presupun introducerea unei cateter cu senzor la nivel arterial, metod dificil) sau ne sngernde = neinvazive.

La obolani, exist posibilitatea de a determina tensiunea arterial prin metode nesngernde la nivelul cozii.

Animalul este introdus ntr-un cilindru din plastic, care apoi se nchide la ambele capete (unul din capete, cel care corespund ca plasament capului animalului, este prevzut cu orificii, pentru ca animalul s poat respira). Coada obolanului iese prin orificiul de la cellalt capt.

Cilindrul cu animalul n interior este apoi introdus ntr-o incint de pexiglas i meninut 20 minute la 37C (pentru a se realiza la nivelul vaselor cozii vasodilataie, metod care asigur o oarecare standardizare a determinrii, animalului crescndu-i tensiunea arterial n condiii de experiment datorit stresului).

Aparatul SFINGOMANOMETRU.

Determinarea propriu-zis:

se trece coada prin manonul penumatic;

se monteaz, distal de manon, senzorul care va detecta pulsaiile arteriale; se umfl manonul (prin apsarea butonului INFLATE) pn ce indicatorul aparatului arat o valoare superioar valorii presupuse a maximei (pn la aproximativ 150 mm Hg); n acel moment pe ecranul osciloscopului apare linie izoelectric (deoarece senzorul nu percepe pulsaiile arteriale, care sunt suprimate de care presiunea aplicat prin intermediul manonului);

se dezumfl uor (prin apsarea butonului DEFLATE) manonul, iar n momentul n care pe ecranul osciloscopului apar sinusoide n locul liniei izoelectrice (fapt care traduce reaparitia pulsaiilor arteriale) se marcheaz valoare tensiunii arteriale maxime (sistolice) care se citete pe display-ul corespunztor din aparat (n jur de aproximativ 90 mm Hg la obolani).

Minima nu poate fi determinat prin aceast metod.Administrarea de adrenalin (5-15g/kg) determin o cretere rapid a tensiunii arteriale, urmat de o revenire treptat la valoare iniial, apoi de coborrea sub valoare iniial i din nou de revenire.

Administrarea de noradrenalin (5-15g/kg) determin o cretere a tensiunii arteriale (mai evident dect creterea care apare ca efect al aceleiai doze de adrenalin), urmat de revenire la valoare iniial. Creterea determinat de noradrenalin este mai intens dect cea determinat de adrenalin.

Aciunea bifazic a adrenalinei (care nu apare la noradrenalin, unde avem doar faza de cretere) se datoreaz aciunii predominante iniiale a adrenalinei pe receptorii , iar faza ulterioar (scderea tensional, respectiv vasodilataia) se datoreaz metabolizrii unei pri a adrenalinei, urmat de aciunea cantitii rmase predominant pe receptorii , pe care afinitatea adrenalinei este superioar. Noradrenalina are aciune fff slab pe receptorii .

Determinarea experimental a efectului analgezic al morfinei

Aparatul analgezimetru tip tail-flick.

Aparatul proiecteaz un fascicul focalizat de raze infraroii, la aproximativ 2 cm de baza cozii, determinnd durere prin supranclzirea regiunii la nivelul creia este aplicat (intensitatea setat la 80%). Printr-o micare brusc a cozii, animalul poate retrage n mod reflex coada stimulului dureros.

Animalele care nu vor exprima un rspuns de micare brusc a cozii n maxim 12 secunde de la momentul aplicrii stimulului (timp cut-off) sunt excluse din experiment. Latena rspunsului (de micare a cozii) este nregistrat (exactitate de zecime de secund).

Pentru testarea aciunii morfinei, se va proceda n felul urmtor:

Testarea timpului latenei bazale (TLB) (nainte de administrarea morfinei) aproximativ 10 secunde;

Timpul de laten la expunere (TEX) se face la 30 minute de la administrarea unei doze de morfin de 5 mg/kg, intraperitoneal) aproximativ 14 secunde.

Valorile obinute vor fi exprimate ca procent din efectul maximal posibil (PEM). Exprimarea PEM se face dup fromula:

.

Determinarea experimental a efectului anestezicelor generale lichide volatile

ntr-un borcan de 2 3 litri transparent introducem un tampon de vat peste care se toarn aproximativ 2-3 mL de eter etilic (CH3-CH2-O-CH2-CH3) sau cloroform (CHCl3). Intruducem obolanul n borcan, nchidem cu capac i observm fazele anesteziei generale (inducie animalul pare dezorientat; agitaie animalul se nvrte rapid, ncearc s ias; anestezie propriu-zis animalul este la un moment dat scos din borcan, se observ lipsa de reacii, tonusul muscular sczut, respiraia de tip abdominal). De notat c n borcan animalul se confrunt i cu hipoxia. Urmeaz faza de revenire (animalul este scos la aer nainte de instalarea fazei toxice ar determina moarte prin inhibarea centrilor respiratori).

Anestezicele generale sunt substane care produc o stare de inhibiie sau de deprimare reversibila a SNC, stare care se numete anestezie generala sau narcoza. Anestezia generala se caracterizeaz prin: pierderea cunotinei sisomnprofund (bolnavul nu poate fi trezit dect la stimuli foarte puternici), analgezie, amnezie retrograd, pierderea sau diminuarea unor reflexe si relaxarea musculaturii striate. Anestezia generala mai poate fi considerata i o coma reversibila.

Faza I-a (de inducie, analgezie, de beie). Pacientul are contienta prezent, dar afectat, este euforic, poate avea halucinaii, poate rspunde la ntrebri, sensibilitatea dureroas este sczuta variabil (analgezie superficial), respiraia este neregulat si tahipneic, presiunea arteriala uor crescut, pupile uor midriatice, amnezie caracteristic.

Faza a II-a (de excitaie, agitaie, delir). Se datoreaz inhibrii de ctre anestezic preponderent a circuitelor inhibitorii cerebrale. ncepe cnd bolnavul i pierde contienta, prezint fenomene de agitaie psiho-motorie, micri involuntare, accese de rs sau plns. Reflexele sunt exagerate, tonusul muscular crescut, respiraia neregulat, puls frecvent i tahicardie. Pupila este midriatica, se produc micri rapide ale globilor oculari, amnezia este complet, poate apare voma. n aceasta faza nu se pot face intervenii chirurgicale din cauza tonusului muscular crescut i a tonusului simpatic crescut (pericol dearitmiicardiace grave, faza cea mai periculoas

Faza a III-a (chirurgical, anestezie propriu-zis). Evolueaz in patru planuri:Planul 1 (somn superficiaL). Bolnavul este imobil, respiraia este ampla i regulat, tonusul musculaturii este uor crescut, presiune arteriala normala, reflexul de clipire (conjunctival) dispare treptat, dispar reflexele faringiene, pupile slab miotice, dispar micrile globilor oculari.Planul 2 (somn profund). Reflexele dispar treptat astfel, iniial dispare reflexul laringian apoi reflexul corneean de clipire, reflexele peritoneale. Tonusul muscular este sczut, pupile de dimensiuni normale, respiraia,pulsuli presiunea arterial sunt normale sau uor diminuate. n acest plan se efectueaz majoritatea interveniilor chirurgicale majore. Planul 3. Se caracterizeaz prin paralizia muchilor intercostali inferiori, are loc o relaxare musculara marcata, ncepe paralizia diafragmului. Planul 4. Se produce paralizia intercostala completa, paralizia completa a diafragmului, dispare reflexul corneean, midriaz maxima, circulaia deprimat.Faza a IV-a (toxic). Se caracterizeaz prin frecventa respiratorie foarte sczut spre stop respirator,tensiunearteriala prbuit i colaps, dispariia completa a reflexelor, midriaz paralitic i oprirea inimii (moarte).Determinarea experimental a efectului sedativ al diazepamului

Substanele sedativ-tranchilizante (care n marea majoritate au i un efect aoxiolitic) deprim att motilitatea voluntar ct i tonusul musculaturii striate.

Efectul acestor substane se evideniaz cu ajutorul testului actografic.

Animalul (oarecele) martor primete ser fiziologic, 1 mL/kg, intraperitoneal, cellalt primete diazepam, 5mg/kg, intraperitoneal.

Exist mai multe tipuri de actograf. Utilizm n mod obinuit un actograf format din dou sfere de plastic care se desface n dou semisfere i n care se introduce animalul de experien.

Sfera are guri ce permit intrarea aerului i respiraia animalului.

Sfera de plastic este suspendat de un resort elastic prin intermediul unui sistem cardonic ce permite micarea uoar n dou planuri. Resortul elastic este suspendat ntr-un stativ, n aa fel nct sfera s nu ating n miscrile ei planul mesei.

De resortul elastic este fixat o peni inscriptoare fin, care nscrie orice micare fcut de animal pe un cilindru inscriptor, sub forma unor linii verticale. Analiznd numrul i amplitudinea micrilor produse de animal ntr-o unitate de timp, se poate cuantifica comportamentul motor al acestuia.

Fiecare animal, naintea testrii propriu-zise, se introduce 15 20 minute n aparat (sfer), pentru a se obinui cu noile condiii de mediu.

Determinarea experimental a a influenei determinate de calea de administrare asupra efectului farmacodinamic

Avem la dispoziie 4 oareci, crora li se injecteaz intraperitoneal (i. p.), intramuscular (i. m.), subcutanat (s. c.), respctiv li se administreaz oral (pe sonda endogastric) diazepam 10 mg/kg sau fenobarbital 80 mg/kg.Se urmrete latena de apariie a efectului hipnotic. Efect hipnotic nseamn efect de inducere al somnului (considerm animalul adormit dac, plasat n decubir lateral de ctre experimentator, menine aceast poziie timp de minim 5 secunde).intraperitoneal (i. p.)intramuscular (i. m.)subcutanat (s. c.)oral

Timp de laten

(minute)8111520

Peritoneul este bine vascularizat, de aceea absorbia se realizeaz relativ rapid. Muchiul striat, mai ales daca este antrenat (n activitate) are de asemenea o vascularizai bun. Zona subcutanat are o vascularizaie mai slab. n cazul administrrii orale absorbia se realizeaz cu ntrziere, uneori nu n totalitate, iar efectul primului pasaj limiteaz uneori intensitatea efectului i crete latena acestuia.

Cel mai rapid s-ar realiza efectul dac medicamentul ar fi dat intravenos (i. v.), dar este foarte dificil de efectuat la animale de laborator (mai ales la oareci).

Determinarea experimental a antagonismului funcional medicamentos

Un oarece (obolan) primete intraperitoneal (i. p.) diazepam 10 mg/kg sau fenobarbital 80 mg/kg, cellalt primete diazepam 10 mg/kg sau fenobarbital 80 mg/kg, dar i cofein (cafein) 10 mg/kg intraperitoneal (i. p.).

Primul adoarme n maxim 10 minute, al doilea nu adoarme.

Concluzie fenobarbitatul (diazepamul) i respectiv cofeina au efecte inverse.

Ar trebui n mod normal i un animal martor alb care primete ser fiziologic, 1 mL/kg, intraperitoneal (i. p.) i un martor care primete doar cofein (cafein) 10 mg/kg intraperitoneal (i. p.) martorul alb nu are modificare comportamental, adic este exact ca i cel care a primit att hipnoticul, ct i cofeina, iar cel care a primit doar cofein este agitat.

De ce antagonism funcional?

Antagonismul ntre dou substane (faptul c cele dou substane dau efecte opuse se poate realize n mai multe moduri:

competitiv: cele dou substane acioneaz la nivelul aceleiai inte moleculare de exemplu una activeaz o enzim, una o inhib; o substan acioneaz asupra unui sistem receptor ca agonist (direct) se leag de receptor i activeaz o cale intracelular specific, cealalt ca antagonist se leag de receptor dar nu activeaz respectiva cale celular, dar ocup locul agonistului endogen al respectivului receptor / ca agonist invers se leag de receptor, dar activeaz o alt cale celular i n consecin genereaz efecte opuse agonistlui direct;

funcional: cele dou substane acioneaz la niveluri diferite asupra unui anumit sistem. De exemplu, n cazul nostru, fenobarbitalul acioneaz asupra situsului barbiturat al receptorilor GABAA, determinnd activarea canalului de clor Cl- (inhibiie neuronal, prin hiperpolarizarea celulei, datorat ptrunderii clorului), iar cofeina este antagonist al receptorilor adenozici + stimuleaz eliberarea noradrenalinei din terminaiile nervoase (d efecte excitatorii cerebrale). Diazepamul acioneaz asupra situsului benzodiazepinic al receptorilor GABAA, determinnd de asemena creterea ptrunderii neuronale a clorului.PAGE 6

_1367844913.unknown