r

RAO Intemalional Publishing cotupanyGrupul Editorial RAO

C,P. 2-124 BucurEiti, ROMANIA

ll Beecher-StosrMTdn's@in

Traduce& din limba entleziMIHNEA GHEORCHru

O RAO lniemational PublishinS Company, 2003pcnto vcrsiura ln limbq lomltla

Trpslul ex€cubr deAT,FOI,DT NYOI'DA AC

Dchrocrl UrBdia

mii 2003

rsBN 973-5?6-482-2

CTJPRINS

CAPIIOLI'L Iln cal! cititorul ftoc cuno$inF cu un om & omenic / 9

CAPITOLTJLtrMarna / 20

C"{PIIOLULMSotul si taret / 24

CAPITOLUL ryO sc{e h coliba unchiului Tom / 30

CAPIIOLIJL Vln carp sc rata cc simrc ulr obbct tnsufl*it,car! Iti sdlimba goprictarul / 42

CAPTIOLIJL VIDascoFrilEa / 5l

CAPIIOLTJL VIIIlrpa mrntei / @

CAPIIOLTJL VItrCum a sctpat Eliza / 74

CAPITOLT'L D(ln c{ll se amti ci un s.nator eslc ai el ocr / 89

CAPTIOLULXNoul popriaar lsi prcia d€prul / 105

CAPTIOLTJL'flMrfa se strici / I 15

CAPIIOLI'L )OIttcid€ntcle unui nc.8ol leg'l / 129

CSPTIOLTJL XINln nijbcul quak rilo,r/ l.16

CAPTI'OLUL](IVEvargclinc / 155

!

I

tI

Ita;

Frt

CAPIIOLUL XVDespE noul stedn al lui Toln9i despr€ fefuriE alb prcblene / 165

CAPITOLUL XVISQplna lui Tom ii pepdle ei / l8l

CAPITOLT'L XVIICum se apee un om libcr/ l99

CAPITOLIJLXvItrEeerienF si ptuldie doquli$oa€i Opklia / 216

CAPIIOLUL)<D(Domni'oan Ophelia continuf s{ s€ instuiasca / 233

CAPTTOLUL )O(Topsy / 255

CAPITOLTJL )OflKf,iLficky 1272

CAPIIOLTJL )OCI,Jarba se vegte!:gte, floarea se ofilette" / 278

CAPIIOLUL )O(ItrHauiqw / 287

CAPIIOLI,JL )O(IVPrrsimtid / 296

CAPIIOLUL )OffMic"l. mtuionme /3O4

CAPITOLI.JL )O(VIMo{bs / 310

CAPTrcLUL]OffflAce*a va fi sftsitul lurdi / 325

CAPIIOLUL'OryItrDin nou tunprExn{ / 334

CAPITOLTJL)OGXFm ap&aB/ 351

CAPNOLUL)OO(Obotul dE sclEvi / 3@

CAPIIOLUL'OOqCalea&niloc/372

CAPIIOLUL)OOflIl{clcagud noborllg / 379

CAPIIOLUL 'Ooqtrcassy / 389

CAPIIOLUL )OOfiVFovercea mularrei / 398

CAPITOLITL )Ooflr'Amintirile / 410

CAPITOLUL)OffVIEmmeline gi Cassy / 418

CAPIIOLUL)OOffIIutf'raE€,|426

CAPIIOLIJL)OOffMBiruinta /434

CAPIIOLUL )OO(D(Stratagema / 4/16

CAPTTOLI'L )(Llvlatirul / 457

CAPIIOLUL )(LISt plnul oel dne / 466

CAFITOLUL)(LtrO pove{cc adevdrarA cu strigoi / 474

CAPIIOLUL)(LMUnnlri / 482

CAPTTOLT,JL XLTVLibqatorul / 492

CAPITOLTJL '(LVConcluzii / 497

CAPITOLI]LI

ln carc cititonrl face c-unoftintacrr un om de omenie

Spre sfhginrl unei dupA-amieze fiiguroase de februarie, doidonmi $areau laun pahar de vin ln sufrageria frumos mob ataa unei case din oraqul P., statul Kentucky. Nici un servitor nu se

afla prin prcajma 9i cei doi gendemeni, cu scaunele apropiate,pireau sA discute cu mult interes lucrud de mare lnsemnltatepenffr ei.

Am spus doi ,,gendemenL' pentru a nu ne pierde ln preamulte lamufti. Daca te uitai lnst mai bine, unul din ei, la drcptvorbind, nu prea artua a gendeman,

Scund $i lndesat, cu tr&Aturi grosolane, el era plin delnglmfarea 9i siguranla de sine caracteristice aceluia carelnceaficA si-$i croiasce drum tn lume cu coatele. imb'racimintealui prct€ntioasa - de lajiletca ln culori btrllate $i b atoarE laochi, plnl la cravara albastra, cu picAFle galbene ca un soi defimdl imensi - era ln deplinA armonie cu lntegul slu fel de afi. Mlinile-i carnoase, peste masuli de mari, erau pline deinele; iar de ceasul legat cu un lanf gros de aur erau prinse totsoiul de helocuri de felurite culori gi mlrimi, pe car€, ln foorldisculiei, le zomlia cu mulfumire. Limbajul sAu sfida oricemanual de grarnatica 9i era prcshat €1r expr€sii triviale, pe carc,ln pofrda dorinlei noastre de a relata amanunlit, ne este cuneputinta sA le rcdim.

Celilalt - dornnul Shelby - parea hse a fi, tntr-adevir, ungentleman; int€dorul casei sale $i lntreaga ei rinduiala videaubuni$d€ $i chiar beltug. Dupi cum am mai spus, cei doi dornni€rau absottiti lntr-o convorbire foatte serioasi.

IO IIARRIET BEECHER-STOWE

- in ce ma privegte, eu cred ca a$ ar trebui sl procedam!spunea domnul Shelby.

- Nu, domnule Shelby, tlryul asta nu-mi convine. lmi estecu neputinli! raspunse cehlalt, ridicind paharul cu vin in dreptul ochilor $i privind prin el.

- Glndette-te, Haley: om ca Tom, mai rar... Face oriundebanii {gtia; serios, cinstit, destoinic, irni vede de ueburile mo$ieicu o precizie de ceasomic.

- Vrei sa zici cA e cinstit clt poare fi un negm, rinji Haley,tumlndu-gi un pahar de coniac.

- Nu! Vreau sa spun ci Tom este, int-adevar, cinstit, hamic,cu scaun la cap 9i evlavios. Citegte Biblia de patru ani $i cr€d ciqi-a lnsugit-o temeinic. I-am incredintat tot ce am ayut: bani,casa, cai - $i-l las sa urnble slobod prctutindenl intotdeauna afost credincios gi cinstit.

- Unii nu crcd, domnule Shelby, ca pot exista negrievlaviogi, zise Haley, fachd un gest lary cu rnina. Eu, unu! crcd.Uite, ln lotul din urmA arn avut un flacAu pe carE l-am dus taNew deans; ce si-[i spun, ctnd auz€ai ruglndu-se, [i se plreacA te afli Ia o slujba r€ligioasa. Tarc era bllnd ti lini$tit... De alt-fcl, arn gi luat parate bune pe el. fi cump&asem pe nimica toat|dc Ia unul care era silit sl vindl tot ce avea. Am cl$tigat gase

sutarc pc el. Da, gAsesc ci religia este un lucru de pref la unnegu, mai ales daca mafa-i marfa sadea, vorba aia-

- Tom cste, fAra doar $i poate, marfi sade4 il asigurAc€lilalt. Toanna E€suti l-am lasat si se ducl singur la Cincin-nati si-mi descurce nitte treburi 9i sa-mi aduca de acolo cincisrtc de dolari, ,,Tom - i-am spus - an lnq€dere h tine, fiindciegti un bun crcptin; gtiu ca n-ai sA mA ln9€1i." Eran sigur ca o slsc Intoarca; 9i Tom s-a lntors. Se parc ci ni$e tic o$ au lnc€r-cat si-l am4e3scA. ,,Tom - i-ar fi spus ei - de ce n-o lntinzi lnCanada?' ,Nu pot, stiplnul meu arc lncr€derc ln mine" - le-araspuns cl. Eu abia mai duiu am aflat de pov€stea asta" TrEbuiesA rccunosc cA lmi parc reu sA mi despat de Ton Face din plintoti banii pc cale li-i darorcz. ASa ca, Haley, ar hebui s iei,daca ai clt de clt con$iinF...

COLIBA UNCHITJLUI TOM

- De avut constiinli, am eu... Atit cit ii este ingiduit unuiom de afaceri. Aga, putintica, adica afita clta funi tebuie, citl sama jur pe ea..., rispunse negustorul fzind. $i apoi, sint gata slfac orice ca sA-mi ajut prietenii; numai c,, vezi, anul Asta e un ancam grcu pentru mine. Chiar putintel prca greu.

Negustorul oftA dus pe ginduri 9i-5i tuma din nou coniac.

- Bine, Haley, dar atunci cum vrci sa incheiem tirgul?inrcba dornul Shelby, dupA cfteva clipe de tacerc apasatoare.

- Pai, nu mai ai vreo fetilcanA sau weun baietandru sa-midai pe deasupra?

- Nu, in tot cazul nici unul de carc si ma pot lipsi. Ca sa-dspun drept, numai nevoia ma sileste st-i vind pe unii din ei.Nu-mi place si ma despart de oanenii mei! Asta e adevirul!

ln timp ce vorbeau, uga se deschise 9i un bAiepl negru deweo patru, cinci ani intra in odaie. Em tarc frumugel gi simpatic.Fa{a lui bucabta, cu gropile, era incadrata de bucle negre,lucioase Si mAtAsoase, iar ochii mari, strdlucitori, blinzi !i calzi,se roteau cercet{tor pdn odaie, pe sub genele lungi gi dese. Purrao rcchiF cu patrAleb rc$i si galbene, lucrata cu grij4 carc scotea

$i mai mult ln rclief ftumusetea lui de negu; qi mai avea gi unaer stengaresc, in acela$i timp lndraznet gi sfios, care dovedeacA era obignuit sa fie luat h seama $i chiar alintar de stapinul sau.

- Ce-i cu tine, Jim Crow? lntreba donmul Shelby gi ti amncafluierind un ciorchine de stugurc: Tine, prinde!

Copilul se repezi clt ll fineau piciorurele s! prinda cior-chinele, in timp ce $aphul sau ridea din toatA inima"

- Ia vino lncoace, Jim Crow! il cheml el.Copilul se apropie 9i staphul ii mingiie capgorul ctul.ionlat

9i il lul uqor de birbie.

- Jim, nata-i domului cum ttii tu sa joci si sa cinti !

BaieFlul lncepu sA dnte unul dintre clntec€le acelea silba-tice 9i stranii, specifice negrilor; avea o voce calda $i limpede iilsi lnsotea clntec'ul cu tot felul de geshni $i migciri ale mtinilor,picioarelor Si lnhegului hup, totul hsA htr-un rifrn destvh$il

- Bravo, spuse Haley, anmctndu-i o felie de portocali-

- $i acum, Jim, ara$ cum merge mog Cudjoe cind tl apucAo oizt de reumatism, tl lndemna $Aptnul.

HARRIET BEECHER-STOWE

intr-o ctpa, picioarele mbdioase ale copilului se facura.

greoaie, plrind a fi diforme; bliela5ul se girbovi, fata i se schi-

monosi ca de druere, incepu sa dea roata odaii gchiopafnd, spri-jinindu-se ln bastonul stapinului 9i scuiptnd ba ln &€apt4 ba insfng4 ca un mo$eag.

Cei doi domni risera cu pofta-

- Acum, Jim - ll indemna iarasi stapinul - arate-ne cumcinta un psahn batdnul Elder Robbin!

BaieF$ul lsi alungi fala-i grasuna $i trcepu sa chte pe nas,

cu o gravitate de nenrlburu.

- Ur4 bravo! Stra$nic, strengarule! exclama Haley. fi-agpropune ceva, urma el, bathdul pe umlr pe domnul Shelby.Da-mi baiatul, si tirgul e incheiat! Spune drept daca nu ar fi asta

cea mai buna solqie!Chiar in clipa acee4 uga se deschise gi o tinara mulara, cam

de vreo douizeci 9i cinci de ani, inEa ln canera.Era destul sa te uili la ea ca si-1i dai seama ca era mama

copilului: aceiagi ochi calzi 9i negri, cu gene lungi; acelagi pAr

negm, m4tisos. Obrajii smezi, usor lrnbujorati se iffoshi $i maitare clnd femeia pdnse de veste ca sffiinul ii amnca prividftdriureF, de admira{ie nerEtinuti" Rochi4 cit se poate curat{,li eviden{i& trupul ftumos gi bine propo4ionar. Mina gingaSr 9ipiciorul sublire nu scapasera ochiului ager al negustorului,obiqnuit sa chtarcasca dinn-o privire calititile unei fenei.

- Ce este, Eliza? o intseba staptulul, vadnd-o ca se opreite gi

se uita sfioasa h jur.

- Am venit se-l caut pe Harry, sr.Baielagul se repezi spre e4 arathdu-i prada pe care o

adunase in poala rcchilei.

- Bine, poli si-l iei, spuse domnul Shelby.Eliza ieqi rcpede cu copilul in brate.

- Pe lupiter! strigi negustorul, intorclndu-se entuziasrnat

sPIc domnul Shelby. Asta e marf{, nu gluma! Ai putea faccoriclnd aver€ cu ea la New Orl€€ns. Am vazut de-a lungul vieliimele cum au platit unii pcste un miar de dolari pe fete nici pedepafic aft de ftumoase.

COLIBA I'NCHIULTN TOM

- Nici prin gind nu-mi trece sa face averc cu ea, rAspunsescurt dormul Shelby.

$i incercind si schimbe vorba, desfunda inca o sdcla,intreblndu-l pe Haley dacl-i placea coniacul.

- Grozav, sr?.l Clasa intii! rAspunse negustorul.Apoi, baftdul pe Shelby familiar pe umar, adauga:

- Spune-mi, cit vlei pe fata asta? Ctt sa-g dau pe ea?

- Domnule Haley, nu e de vinzare! zise domnul Shelby.Solia mea nu s-ar despa4i de ea chiar dac{ ai pllti-o ln aur.

- Ei, ag spun femeile intotdeauna! Nu cunosc valoarca ba-nului. Dar ia hmurest€-i dumeata clte ceasomice, rochii 9i biju-terii Si-ar putea cumpAm cu aurul pe care-l ofer 9i9i va schimbade indag parcre4 asculti-mA pe mine.

- Crede-ma, HaleS si nu mai discutAm desprc asta- Amspus nu $i nu fiInlne! hoteri domnul Shelby.

- Bine, atunci sa-mi dai baiatul, continul negustorul. Tie-buie sa rccunosti ca ti-l pl{tesc lndeajuns de bine. . .

- Pentru Dunnezeu! Dar la ce [i-o fi trebuind copilul? ilinftba Shelby.

- Am un prieten care cumpA$ baieli frumoti. Vrea sa-icreasca ti sa-i vindA apoi ca servitori unor bogAtati carora lephce sA aiba un baiat frumos carc sA b deschida u$4 sa-iserveasca si sa-i hgrijeasca. Phtesc bine pentru ala ceva. $idiavohl Asta mic e toqnai ce le tebuie.

-Nicipeeln-agueas vlnd, ii rAspunse Shelby, glnditor.AdevArul e ca am si eu suflet !i mi-ar fi greu sl despart copilulde mama lui.

- Ei, d4 te lnteleg foarte bine! Uneod e deshrl de g€u sa oscoatem la capat cu femeile. Niciodati nu mi-au phcut vii-car€rile si plinsetele ln afaceri; gi eu fug de ele ca de dracu'. Sl',dar ce-ar fi daca ai Fimite-o pe mamA o zi sau o saptamha deacasA? Lucaurile s-ar putca pune la cale atunci tn lini$te, ln lipsaei. $i la toitoscqe, ca s-o lmpaci, solia dumitale ar putta sa-i dealn dar niscaiva cercei sau vreo rcchie noue-

-MA lem cln-o sA fie cu putinll- Dumnezeule, dar glnde$le-E cA 4da doar nu slnt ca noi,

albii. Ei pot lndura orice daci Etii cum st-i iei. Se pretinde -

14 TTARRIET BEECHER-STOWE

urma Haley, cu un aer nevinovat ti confidenlial - ca negolul desclavi ar fi inuman. N-am fost niciodata de parcrea asta" E dreptca eu nu fac niciodaE ca ceila$i negustori. Am yfzut, de pilda,pe unii snulglnd un copil din bnFle mamei ii punindu-l lamezat ln timp ce femeia lipa ca o nebuna" Asta-i o metodinifinga, sficA marfa - clteodata o face sA nu mai fie bunA denimic. Am vaa$ odatA la New ffeans o femeie foane ftumoasacArcia din pricina asta i s-a ras moartea- CumparAbrul nu voiasa ia 9i copilul. Mama stfngea tincul in brate 9i lipa ca din gurade garpe; povestea sa sfir$t udt de toL Ma cuprind fiorii 5i acumcind ma gindesc. Dupi ce i-au luat copilul, femeia a innebunitSi, dupA o siptamhA,, a murir O pierderc de o mie de dolari, sf.l$i asta frindca nu s-a lucrat cu cap. De aceea, totdeauna e maibine sA fii omcnos. Asta o stiu din experienF.

Spunind rcesteq negustonl se ra$uma pe scaun, cu b'mfeleincrucitate !i cu un aer trufas, parhd a se crede un al doileaWilberforcel.

hobl€ma par€a ca-l inieFseaza hdeaFoape caci, ln timp cedomnul Shelby curap dus pe ginduri o portocalt Haley con-tinua cu staruinla unui om cAruia puterca adevlrului fi dA ghessA nu taca-

- Dc buna seamt, nu se cade sa te lauzi singur, dar asta eadevanrl. Sint un negustor cal€ prccurA intotdeauna negri de ceamai buna cautate; cel pulin a5a mi s-a spus. Toti stnt ln starcbuna, gra$i $i asa mai departe; qi mie mi se prapadesc cei maipufui oameni. $i slnt sigur cA a$a se datoreaza numai felului lneare lnteleg sa mA port. Pot sA afhrn, sr, ci la baza afacerilorrhele $te omenia!

Nestiind ce si rdspunda, dornnul Shelby lngaima:

- Ei da desigur!

- Mulli au rls 9i au glumit pe seama pdncipiilor mele, srr.Fiindca, c€ vreli, asemenea pdncipii nu slnt llnpafia$fte de multi9i nu slnt prea obignuite. Dar eu lin la ele, sir. $i tocmai fiindcalin la ele, m-am ales cu cl$ig de pe urma lor, D4 st, pot spuneci principiile rnele au dat roade.

I Willirm WilberloFe (1759-1833) - om d€ star qElez, celebru prin cam-prniile sdc lmpobivr sclavici.

COLIBA IJNCHIULIJI lOM

Negustoml dse cu pofta de gluma sa.

Era ceva atlt de neasteptat ii de canghios ln acest discursdesprc omenie, inclt domnul Shelby nu-gi putu retine fsul.

Poab ca $i tu, cititonle, vei ride. Dar 9tii, ln zilele noastre,

omenia se manifesti sub forme ciudate; 9i luqurile n{sbusnicepe care le pot face sau spune omenosii sijnt nesfr$ite.

incurajat de risul domnului Shelby, negustorul continua

- Pae curios, dar n-am izbutit sa-i fac ai pe altii sa inFleagalucrurile astea- Tom loker, vechiul meu asoci* din Natchea era

un om deitept; dar cu negrii se purta mai rau ca dracu' - dinprincipiu, ttii, fiindca om mai bun la inima ca el nici ca se maipoate; asta era metda lui. OdatA i-am spus: ,,Tom, clnd nege-sele tale pling, de ce le cari pumni ln cap 9i le iei la b{taie? E ddi-col gi fara nici un folos. Ce-fi pasa de? Lasale, domnule, sa

pllngi; e firesc, daci nalwa nu se poale manifesta lntr-un fel, osa se manifeste in altul. Afad de asta - i-arn spus - l$ snici sin-gur mtrfa. Fetele se tnbolnavesc ai, clteodal4 se mai si urllescde parca ar fr intrat diavolul in ele. De ce nu lncerci sl fri maibllnd cu ele 9i sl le vorbegti mai ftumos? Tom, un pic de ome-nie fac€ mai mult decit toate racnetele $i bataile tale $ iti aduce

mult ciqtig - ascultl-ma pe mine!" Dar Tom nu putea sl lnle-leage- $i m-a pagubit arlt de mult ln afaceri, lncit a E€buit sA medespart de el, degi era un om bun la suflet $ cinstit - cinstit cumnu s-a mai pomenit un om de afaced!

- $i crezi ca felul dumitale de a face afaceri este mai bund€cit a lui Tom? intseba dornul Shelby.

- Da, sIrJ lndraznesc sa spun ca da- Vedeli, de clte ori mi-ecu putinli, am grija sa mA feresc de aspectele neplacute alenegqului rneu: de p dA" cind e vorba de vlrzarea copiilor, factotul penfu ca manele sa nu fie de f4i - gti$, ochii care nu se

vid se uit. - qi dupa ce frgu-i turcheiat, 9i nu mai e nimic defacfi, ele se obi$uiesc. $titi, negrii nu simt ca noi, albii, carcslntem cresculi a$a cum se cuvine; nu cunosc asemenea sim-

liminte; penEu ei totul e mai lesne declt pentsu noi.

- Ma tem ca ai mei nu sint deloc qescuti ,,cum se cuvine" -zise Shelby.