MOTIVAIEConvingerile care nu se leag de alte convingeri n-au nici o valoare"Nlcolae lorgayJ-V otivaia presupune necesitate, suma motivelor ce deter- L1J min un comportament. Motivaia este mai mult dect un moral ridicat. Ea reprezint o tensiune intern (imbold, pulsiune, factor energizant, mobil, proces de voin), este rodul unei asumri contiente pentru satisfacerea unor trebuine.Pentru a crea personaliti militare puternic motivate, factorii educaionali din Jandarmerie trebuie s fie ei Tnii bine motivai. Soldaii trebuie s tie c la coala brbiei au scpat de preocupri pentru aprovizionare (hran, haine, servicii, medicamente) i cazare, c unica lor grij este s triasc, s se instruiasc, s ndeplineasc misiuni. Se tie c omul nu triete numai cu pine. Romanii ddeau plebei pine i circ. Astzi, un om motivat trebuie s aib, pe lng condiii de existen, (hran, haine, domiciliu) i faciliti spirituale. Acest cuplu reprezint izvorul de for pentru motivarea spre a desfura i activiti nepopulare: munc, instrucie, misiuni.n unitile Jandarmeriei, motivaia nu are tot timpul aceeai tensiune, intensitate, valoare. n funcie de predispoziii, vechime n armat, stare psihic, condiii ambientale, veti de acas, curba motivaiei este fluctuant. Cei descurajai, lipsii de ndejde, nfricoai, extenuai, muncii de griji, marcai de ostilitatea sau doar de austeritatea mediului sunt labili, oscilani, instabili, incapabili de performan. Cheia, n aceste situaii o constituie promisiunea sau, dimpotriv, ameninarea, iar, n ultim instan, coerciia. Aspectul e universal valabil, motivat psihologic, unanim recunoscut, iar pentru colectivele osteti, cu att mai pregnant.Aciunea de motivare a efectivelor de jandarmi trebuie s se desfoare continuu i adecvat. Motivaia are un prag emoional asupra cruia trebuie ndreptat demersul educativ, i un altul acionai, care este determinat de primul. Nici unui copil nu-i mai poi ordona s stea la col, dac nu-i explici de ce (i dac nu nelege explicaia!), dar-mi-te unui osta cruia i ordoni, vizibil tendenios, doar lui, s