Post on 25-Feb-2018
7/25/2019 Sub Examin, AISA
1/39
1. Necesitatea societatilor pe actiuni in economiePuterea SA este comparata de unii autori cu puterea feudalilor din perioada medievala. Odata cu
statornicirea relatiilor de piata rolul SA devine unul semnificativ, spre exemplu, in tarile avansate
volumul productiei fabricate de SA constituie circa 90% din totalul productiei pe economie. SA
constituie pirgia dezvoltarii accelerate a economiei moderne si poate fi considerata drept un inceput al
epocii capitaliste.
Drept imbold pentru crearea SA a servit aparitia coloniilor, dezvoltarea comertului international,
acumularea capitalului si necesitatea centralizarii acestuia. ele mai timpurii structuri asemanatoareSA au aparut in !oma Antica si "talia #edievala. De asemenea, caracteristici ce pot fi atribuite SA sunt
asociate unitatilor ce au existat in Olanda, la sf. sec. $& inc. sec. $".
Potrivit legislatiei !. #oldova, Societate pe actiunieste societatea comerciala al carei capital socialeste in intregime divizat in actiuni si ale carei obligatii sunt garantate cu patrimonial societatii.
SA este considerata forma de baza a activitatii comerciale din urmatoarele motive'
& prezinta o organizatie antrenata in producerea, repartizarea si consumul produsului national brut(
& concentreaza in activitatea sa cele mai semnificative capitaluri materiale si financiare(
& asigura anga)area ma)oritatii fortei de munca(
& contribuie semnificativ la asigurarea progresului te*nic in toate ramurile economiei(
& determina cresterea producerii si bunastarea societatii(
& spre deosebire de alte forme de organizatii comerciale, participa activ la viata politica a tarii.+ransformarea actionarilor in proprietari reali ai capitalului depinde de'
& marimea capitalului investit cu cit este mai mare cota parte in capitalul total, cu atit mai repede
actionarul poate deveni proprietar si poate exercita mai multe activitati. -x' lucratorii care detin actiuni
din cadrul intreprinderii in care ei activeaza.(
& marimea veniturilor obtinute in urma exploatarii capitalului. -x' daca creste costul capitalului
investit, atunci creste si profitul aferent investirii, in caz contrar, actionarul inceteaza a fi capitalist.
Datorita aparitiei si dezvoltarii SA conceptul de capitalist devine abstract. "n cadrul S.A. nu mai exista
capitalisti, ci doar actionari care pot indeplini functiile de manageri, personal de conducere etc., care se
deosebesc doar dupa functia pe care o ocupa si cota parte pe care o detine.
2. Tipologia societatilor pe actiuniO clasificare generala divizeaza societatile pe actiuni in'
& Societati pe actiuni de tip desc*is / participantii careia pot instraina actiunile sale fara acordul
altor actionari(
& Societati pe actiuni de tip inc*is / actiunile societatii pe actiuni pot fi repartizate doar intre
membrii&fondatori sau intre alt grup de persoane din timp stabilit.
Practica )uridica, pentru a face distinctie intre aceste doua tipuri de societati pe actiuni, impune anumite
restrictii'
Aspecte )uridice ale societatilor pe actiuni de tip inc*is'
& acestea pot repartiza actiunile sale doar intre membrii societatii sau la un grup de persoane din
timp stabilit, numarul total al carora nu trebuie sa depaseasca 10(& nu este in drept sa organizeze inscrierea desc*isa la actiunile sale(
& actionarii au prioritate la procurarea actiunilor ce se vind de catre alti actionari(
& structura de gestiune a societatii este mai simpla fata de societatile pe actiuni de tip desc*is.
2 Aspecte )uridice ale societatilor pe actiuni de tip desc*is'
& numarul actionarilor este nelimitat(
& actionarii pot instraina actiunile sale fara acordul celorlalti actionari(
& SA este in drept sa efectueze inscriere atit inc*isa, cit si desc*isa la actiunile sale(
& SA este obligata sa prezinte pietei informatii despre activitatea sa in volumul si termenele
stabilite de legislatie sau alte acte normative ale tarii date, in general, cel putin anual trebuie publicate
informatiile referitoare la activitatea SA in decurs de un an.
3egislatia !. #oldova, si anume modificarile la 3egea cu privire la societatile pe actiuni stabileste ca,incepind cu ianuarie 2009 S.A. nu vor mai fi impartite in societati pe actiuni de tip inc*is sau
desc*is, ci vor fi numite 4societati pe actiuni5.
7/25/2019 Sub Examin, AISA
2/39
3. Avantajele si dezavantajele societatilor pe actiuniS.A. prezinta urmatoarele avanta)e fata de alte forme organizationale ale proprietatii'
& Asigurarea unui proces nelimitat de contopire a capitalurilor. Actionariatul permite de a
comasa capitalurile investite in volum nelimitat si atragerea actionarilor cu capitaluri mai modeste.
Acest fapt permite de a acumula intr&o perioada scurta de timp mi)loace considerabile, de a extinde
producerea si sortimentul, de a profita de toate avanta)ele producerii in masa. !espectiv, legislatia nu
plafoneaza numarul de actionari din cadrul unei S.A. si marimea capitalului investit.& Selectarea de catre proprietari a marimii riscului asumat. Procurind un numar de actiuni,
actionarul alege totodata si nivelul acceptat al riscului aferent pierderilor din capitalul investit. !iscul
limitat se pronunta si prin faptul ca actionarii nu poarta raspundere pentru obligatiile S.A. fata de
creditori. "n cazul falimentarii S.A., actionarii pierd doar capitalul investit.
& Rezistenta in timp a comasarii capitalurilor. S.A. prezinta o forma mai stabila a comasarii
capitalurilor. Plecarea unuia sau a unui grup de actionari din cadrul S.A. nu conduce la intreruperea
activitatii acesteia. !espectiv S.A. avind potential timp indelungat nelimitat de existenta poate sa&si
desfasoare activitatea in continuare, fara intreruperea procesului de productie. Alte tipuri de organizatii
comerciale nu beneficiaza de asemenea privilegii.
& Profesionalismul gestionarii. Acesta este bazat in primul rind pe faptul ca, de obicei
proprietarul si managerul nu este aceeasi persoana. "n cadrul S.A. nu fiecare actionar este si conducatorsau gestionar al capitalului, ci o ec*ipa de manageri profesionisti gestioneaza cu capitalul format(
& Posibilitatea de a retrage capitalul investit. Actionarul in orice moment este in drept sa vinda
actiunile pe care le detine si de a incasa partial sau total investitia initiala.
& Existenta oportunitatii obtinerii mai multor tipuri de venituri din detinerea de actiuni. "n
practica pot fi obtinute venituri sub mai multe forme' sub forma de profit in urma vinzarii actiunilor
sau darii cu imprumut a actiunilor etc.
& Costul redus al capitalului imprumutat atras.#arimea S.A. si pozitia acesteia pe piata ii
permite de a mobiliza capitalul prin intermediul emisiunii *irtiilor de valoare la termen sau a
imprumuturilor bancare cu o rata a dobinzii mai prioritara.
& Prestigiul statutului SA.are depinde in mare masura de pozitia pe care o detine S.A. pe piata.
Drept dezavanta)e pot fi considerate'
& publicitatea informatiei economico-financiare a S.A. Publicarea informatiei financiar&
contabile conduce la transparenta datelor, dar totodata si la intensificarea concurentei pe piata si la
divulgarea tainei comerciale(
& profesionalismul inalt al gestionarii S.A.Aceasta poate conduce la aparitia conflictelor intre
actionari si manageri. "nteresele actionarilor constau in maximizarea pretului de piata a actiunilor,
respectiv maximizarea profitului net, iar interesele managerilor se indreapta spre repartizarea profitului
obtinut in favoarea lor(
& posibilitatea vinzarii libere a actiunilor. Aceasta conduce la aparitia posibilitatilor de
modificare a componentei actionarilor, care poate avea ca efect sc*imbarea controlului asupra
pac*etului de actiuni si poate conduce la alegerea altei ec*ipe de conducere.
4. Dezvoltarea societatilor pe actiuni in Republica oldova+ranzitia la economia de piata se bazeaza pe liberalizarea activitatii agentilor economici, insa de
asemenea ea se mai bazeaza si pe privatizarea patrimoniului de stat, pe crearea proprietatii private /
6pivotul principal al economiei de piata5.
Privatizarea poate fi efectuata prin doua cai' privatizarea treptata a anumitor intreprinderi experienta
Poloniei si a 7ngariei, privatizarea in masa e*ia, 8ulgaria, !ominia, recia, Slovenia etc..
onform modului stabilit de legislatie, privatizarea intreprinderilor de stat trebuia sa se infaptuiasca in
baza bonurilor patrimoniale, care reprezentau *irtii de valoare speciale, emise de stat, si care au fost
repartizate cetatenilor !epublicii #oldova conform prevederilor 63egii cu privire la bonurilepatrimoniale5 adoptate de Parlament la : martie 99;. Drept model dupa care s&a condus procesul de
privatizare din republica noastra a servit modelul ce*, care se bazeaza pe ideea 6privatizarii rapide5.
7/25/2019 Sub Examin, AISA
3/39
8onurile patrimoniale au fost nominale si s&au distribuit in functie de vec*imea in munca a fiecarui
cetatean al !epublicii #oldova, oferind posibilitati fiecarui detinator sa procure o parte din
patrimoniul intreprinderii supuse privatizarii. Privatizarea a avut loc la nivel republican, prin
intermediul licitatiilor. Procesul de privatizare a patrimoniului de stat a fost organizat si realizat in
cadrul a cinci Programe de stat de privatizare'
Programul de stat de privatizare pentru anii 99;&99( 999&2000( 200&
2002.
#a)oritatea intreprinderilor de stat au fost privatizate in cadrul primelor doua programe. "n cadrulprimului program au fost privatizate % din numarul total de
intreprinderi vinicole, >2% din numarul total al intreprinderilor din industria usoara, 9=% din
intreprinderile comerciale, 91% intreprinderile de deservire sociala si toate intreprinderile industriei de
za*ar, de conserve, a produselor lactate, de reparatie si deservire a te*nicii agricole. "n cadrul acestui
program au fost utilizate 90% din bonurile patrimoniale eliberate cetatenilor. "n urmatoarele doua
programe au fost utilizate si alte metode noi, ca organizarea proiectelor individuale de privatizare,
concursuri publice si diversificarea mi)loacelor de plata. 7nele intreprinderi au fost supuse privatizari
numai contra mi)loace banesti. "ntreprinderile supuse privatizarii in cadrul programului al treilea au
fost privatizate exclusiv contra mi)loace banesti.
!ealizarea programelor de stat de privatizare a dus la constituirea structurilor economiei de piata, si inprimul rind, la crearea sectorului privat si la prelevarea acestui sector in ma)oritatea ramurilor
economiei nationale. Astfel, in numarul total al agentilor economici, inregistrati in republica,
predomina agentii economici care activeaza in baza proprietatii private.
"n dezvoltarea privatizarii intreprinderilor de stat si formarii S.A. se observa si unele lacune, precum'
situatia economica si financiara dificila, pret redus la actiuni. Pe piata de capital se observa ca
actiunile sunt comercializate la un pret mai mic sau egal cu valoarea nominala a actiunilor(
drept sursa de baza pentru reconstruirea producerii sunt utilizate creditele bancare, in loc de a se emite
noi pac*ete de actiuni(
inaccesibilitatea actionarilor la pac*etul de actiuni al S.A.
7na din problemele principale ramine a fi siguranta drepturilor actionarilor, intarirea situatiei lor incorespundere cu legislatia.
!. "orto#oliul de investitii a societatilor pe actiuni$ investitiile societatilor pe actiuni din sectorulreal al economiei
Obiect al investirii societatilor pe actiuni constituie totalitatea bunurilor mobile si imobile, in care se
efectueaza investirea mi)loacelor banesti in cadrul investitilor directe, de portofoliu sau imobiliare.
"n calitate de subiect al procesului investitional, Societatea pe Actiuni realizeaza activitati investitionale,
care, in esenta, presupune procesul de formare a portofoliului investitional, care include pac*etul de
proiecte investitionale care va corespunde cu strategia investitionala a societatii.
Portofoliul de investitii reprezinta totalitatea obiectelor investitionale reale si financiare grupuri de
active, cum arfi actiunile si obligatiunile etc., detinute de catre investitor in scopul realizarii activitatiiinvestitionale in corespundere cu strategia investitionala stabilita.
Activitati investitionale pot dezvolta societatile comerciale pe actiuni, societatile de asigurari, fondurile
private de pensii, bancile, fondurile de investitii etc. Aceste institutii financiare organizate ca societati
pe actiuni in virtutea statutului sau efectueaza activitati investitionale.
Practica internationala in acest domeniu este relevanta pentru a fi studiata si implementata in !epublica
#oldova.
Fondurile de investitii sunt organisme care colecteaza bani de la investitori si investesc in diferite
tipuri de instrumente financiare actiuni, obligatiuni, depozite, certificate de trezorerie dupa
reguli care sunt stabilite in strinsa legatura cu obiectivele fondului.
Fonduri de pensii au ca obiectiv principal asigurarea sumelor de bani pentru cei care se retrag din
activitate. a urmare a acestui obiectiv, gradul de risc al plasamentelor acestor fonduri trebuie sa
fie foarte scazut.
7/25/2019 Sub Examin, AISA
4/39
Companiile de asigurari sunt intermediari financiari specializati, care preiau in portofoliul lor
riscurile financiare sau comerciale la care sunt expusi toti care opereaza pe piata in sc*imbul unei
prime de asigurare. ?onduri colectate fiind ulterior investite in instrumente ale pietei de capital.
Fondurile cu capital de riscreprezinta parteneriate private, care colecteaza resursele mai multor
investitori, dintre care' fondurile de pensii publice si private, corporatiile, bancile, persoanele
fizice si insasi detinatorii de capital de risc & proprietari ai fondurilor cu capital de risc investindu&
le in proiecte investitionale propuse de diverse companii, prin subscrierea sau ac*izitionarea uneiparti din capitalul social al acestora.
%ancaeste o institutie financiara, organizata ca societate pe actiuni, care atrage de la persoanefizice sau )uridice depozite sau ec*ivalente ale acestora transferabile prin diferite instrumente de
plata, si care utilizeaza aceste mi)loace total sau partial pentru a acorda credite sau a face investitii
pe propriul cont si risc.
"n functie de perioada pentru care au fost efectuate, plasamentele pot fi clasificate in doua categorii'
& investitii pe termen scurt' creditarea pe termen scurt si investitiile pepiata monetara si
& investitii pe termen mediu si lung' creditarea pe termen mediu si lung si investitiile pepiata de
capital/ financiara.
!espectarea legalitatii, siguranta investitiilor, asigurarea lic*iditatilor si profitabilitatea sunt principiilefundamentale care stau la baza deciziilor manageriale privind investitiile pe care banca le face in
scopul atingerii obiectivului fundamental.
&. "ractici internationale si nationale privind activitatea companiilor de asigurari ca investitoriPotrivit reglementarilor in vigoare, activitatea deasigurare consta, in principal, din' oferirea, negocierea
si inc*eierea de contracte de asigurare si reasigurare, incasarea de prime, lic*idarea de daune s.a.
!espectiv, companiile de asigurare isi asuma responsabilitatea de recuperare a daunelor asiguratului in
urma producerii cazului asigurat.
Asigurarea ca intermediar #inanciar se analizeaza ast#el' din punct de vedere financiar se poate aprecia ca asigurarea este intermediar financiar intre
persoanele fizice asigurate care platesc esalonat prime de asigurare si persoane )uridice si fizicecare au nevoie de resurse financiare
in special asigurarile de viata sunt nu numai un instrument de a asigura protectia asiguratilor
ci si instrumente de economisire si fructificare a resurselor banesti.
-xistenta asigurarii este indisolubil legata de necesitatea formarii unui fond de resurse banesti
fond de asigurare destinat pentru acoperirea pagubelor provocate de anumite fenomene.
Fondul de asigurare se formeaza pe seama sumelor de bani pe care le ac*ita persoanele fizice si
)uridice interesate in inlaturarea pagubelor pe care ar urma sa le suporte, daca s&ar produce anumite
fenomene. Pe linga fondul de asigurare, companiile de asigurari isi formeaza si fondul de rezerva
financiara destinat sa acopere pagubele provocate de fenomene neprevazute.
Activitatea de intermediere #inanciara a societatilor de asigurare intre
asigurati si piata #inanciara' este vizibila si in cazul asigurarilor generale de bunuri, raspundere civila, accidente dar apare cu
pregnanta in cazul asigurarilor de viata.
aici asiguratii platesc prime in mod esalonat, lungi perioade de timp, iar fondurile astfel constituite
sunt fructificate de asiguratori.
Societatile de asigurare detin calitatea de investitori institutionali deoarece' Asigurarile de viata presupun mari acumulari de rezerve specifice & rezerva matematica & pe
intreaga durata a contractelor de asigurare, care poate fi foarte mare 1&;1 de ani sau c*iar mai mult,
deci si volumul plasamentelor asiguratorilor de viata va fi foarte ridicat.
Acestia apar pe piata financiara cu o oferta de capital de imprumut, care se adreseaza solicitantilor
de resurse financiare' banci, agenti nefinanciari, autoritati publice centrale si locale etc.Pe piata internationala, exisa produsele de asigurare de viata noi$ orientate spre investitiiproduse de
tip 7nit 3in@ed. Aceste tipuri de asigurari au caracteristici speciale' cresterea sau scaderea sumei
7/25/2019 Sub Examin, AISA
5/39
asigurate, cresteri sau scaderi are primei esalonate, redirectionarea primelor, transferul unitatilor,
efectuarea de retrageri partiale. onditia pentru a putea participa la aceste fonduri de investitii este de a
cumpara o asigurare de viata.
"olitica de plasament a asiguratorilor este un alt aspect al intermedierii financiare in asigurari."n scopul asigurarii stabilitatii financiare si a garantarii ac*itarii sumelor si despagubirilor de asigurare,
companiile de asigurare investesc rezervele si fondurile de asigurare pe principiile diversificarii,
rambursarii, rentabilitatii si lic*iditatii.
Prin plasarea fondurilor si rezervelor de asigurare se inteleg categoriile de active admise sa reprezintefondurile si rezervele de asigurare.
"n scopul neadmiterii riscului excesiv in sistemul de asigurari, in vederea prote)arii intereselor
asiguratilor si a mentinerii capacitatii societatilor de asigurare de a&si onora in orice moment indeplinirea
anga)amentelor sale, acestea din urma determina coeficientul de lic!iditate care reprezinta raportul dintre
activele lic*ide si obligatiile certe ale asiguratorului fata de asigurati si se calculeaza separat pentru
activele formate pentru asigurarile in afara de viata si pentru asigurarile de viata.
(. "ractici internationale si nationale privind activitatea #ondurilor de investitii ca investitori"n linii mari, un fond de investitii "F#$ este reprezentat prin un portofoliu diversificat de actiuni,
obligatiuni sau alte instrumente financiare care este administrat de un manager profesionist.
Potrivit legislatiei auto*tone 3egea cu privire la fondurile de investitii, fondul de investitii este osocietate pe actiuni desc*isa, participant profesionist la piata valorilor mobiliare, care'
a atrage mi)loace prin plasarea actiunilor proprii(
b exercita sistematic investirea si reinvestirea mi)loacelor atrase in valori mobiliare ale altor emitenti( si
c in care cota medie anuala a valorilor mobiliare ale altor emitenti in valoarea de balanta a activelor
totale constituie cel putin ;1 la suta.
?ondurile de investitii reprezinta un sector distinct al pietei de capital, aflindu&se in strinsa legatura cu
celelalte componente ale acesteia' piata bursiera, piata monetara etc. !olul acestor fonduri consta in
finantarea unei economii prin orientarea disponibilitatilor din procesul de economisire catre piata
financiara, in conditii satisfacatoare pentru cei care economisesc.
Premisele aparitiei F#rezida in tendintele de gestiune colectiva a fondurilor ca rezultat al'
diversificariioportunitatilor de plasament in scopul optimizarii cuplului rentabilitate&risc(
dezintermedieriibancare / reorientarii activelor detinute in banci spre piata de capital, respectiv,
spre active mai atractive prin profitabilitatea si comoditatea oferita. 8eneficiile recunoscute ale
intermedierii financiare, si anume' reducerea costului unitar al prestarii serviciilor financiare datorita
sumelor mari gestionate, specializarea care permite oferirea unor servicii mai putin scumpe si adaptate
nevoilor clientilor, capacitatea oferirii unei game diversificate de servicii, au determinat preferinta
populatiei fata de plasare a activelor in institutii financiare specializate, cum ar fi fondurile mutuale,
fondurile de investitii, companiile de asigurari s.a. +endinta de reducere a plasamentelor in depozite
bancare este clar evidentiata in S7A de la ;0% in total active detinute de populatie la inceputul anilor
&90, pina la =% in 2000, dar si in tarile europene in "talia si in #area 8ritanie ponderea acestora
constituind 2%, in Suedia / 9%, in 8elgia / ;0%( globalizariipe piata financiara internationala / care a dus la raspindirea inovatiilor te*nologice si
diversificarea instrumentelor de plasament de capital, in paralel cu ma)orarea fluxurilor financiare
internationale.
"n functie de conditiile de plasare si rascumparare a actiunilor proprii, se deosebesc urmatoarele tipuri de
fonduri de investitii' mutuale si pe intervale.
Fondul de investitii mutualisi plaseaza permanent actiunile, cu obligatia de a le rascumpara oricind la
cererea actionarului.
Fondul de investitii pe intervale isi plaseaza permanent actiunile, cu obligatia de a le rascumpara la
cererea actionarului in termenul stabilit de statutul fondului si de prospectul de emisiune a actiunilor
fondului, insa nu mai putin de doua ori pe an, la intervale de timp egale.
?ondul de investitii este in drept sa-si investeasca si reinvesteasca mijloacelenumai in urmatoareleobiecte'
7/25/2019 Sub Examin, AISA
6/39
a)valori mobiliare ale altor emitenti cel mult 0 la suta din valoarea de piata a activelor nete. Acestenormative nu sunt aplicabile investirii si reinvestirii mi)loacelor fondului de investitii in valori
mobiliare de stat(
b)depozite bancare pe conturi bancare speciale cel mult 1%.?ondul de investitii nu este in drept sa-si investeasca mijloacelein'
a)actiunile altor fonduri de investitii ale caror investitii sunt administrate de managerul fiduciar in cauzasau de persoanele afiliate acestui manager fiduciar(
b) orice drepturi asupra patrimoniului managerului fiduciar, depozitarului, registratorului, auditoruluifondului sau al persoanelor afiliate acestor agenti economici(
c)orice drepturi asupra patrimoniului grupelor financiar & industriale."nvestitiile in ?" ofera o serie de avantajecare, la rindul lor, prin atractivitatea oferita investitorilor,
constituie o sursa si un factor de dezvoltare a fondurilor, si anume'
Managementul profesionist/ ?" sunt gestionate de ec*ipe de specialisti care au cunostinte pentru a
gestiona eficient resursele incredintate. Profesionalismul presupune experienta in domeniu si cunoasterea
evolutiilor pe piete, accesul la informatia financiara, respectarea regulilor prudentiale de investire prin
distributia riscurilor si asigurarea randamentului investitiei in scopul prote)arii investitorului. Potrivit
legislatiei auto*tone, administrarea investitiilor ?" este realizata de catre managerul fiduciar care isi
exercita functia in limitele prevazute de legislatie, de actele normative ale P?, de declaratia de
investitii a fondului, de regulamentul privind plasarea si rascumpararea actiunilor fondului mutual sau peintervale, de prospectul de emisiune a actiunilor fondului si de clauzele contractului de administrare
fiduciara a investitiilor fondului. #anagerul fiduciar este obligat' sa administreze investitiile fondului
exclusiv in interesele acestuia( sa tina evidenta contabila si sa intocmeasca darea de seama privind
activitatea fondului, sa faca raportul activitatii sale( sa indeplineasca alte obligatii in conformitate cu
actele normative si statutul )uridic detinut.
Posibilitatea obtinerii unui randament crescut cu un risc redus / diversificarea portofoliului
investitional permite reducerea riscului asociat unor astfel de plasamente. Astfel, reducerea preturilor
unor titluri ar putea fi in paralel cu cresterea preturilor altor titluri etc.
Lichiditatea titlurilor emise/ ofera posibilitatea de a vinde si rascumpara titlurile detinute in orice
moment.
Costuri reduse de tranzactionare/ costurile legate de administrarea resurselor ?" se reduc pe masura
atragerii unui volum mare de resurse si a cresterii numarului operatiunilor efectuate de fond.
Flexibilitatea procesului investitional/ presupune posibilitatea plasariiBretragerii mi)loacelor financiare
inBdin fond.
ecuritatea plasamentelor/ asigurata prin executarea unei singure activitati de baza.
!nformarea periodica a clientelei/ prin intermediul rapoartelor trimestriale, semestriale, anuale etc.
Dezavantajele investitiilor in ?" tin de lipsa de optiune privind selectarea valorilor mobiliare ce vorintra in portofoliul fondului, de riscul de a alege un fond ai caror administratori inregistreaza rezultate
slabe si de deducerea din rezultatele obtinute a c*eltuielilor de functionare ale fondului.
*. "ractici internationale si nationale privind activitatea #ondurilor de pensii nestatale+private cainvestitorirearea si functionarea Fondurilor %estatale de Pensii?P reprezinta un element inovator pentru
piata de capital auto*tona, in particular, si piata financiara, in general.
Problema pensiilor, abordata prin prisma situatiei demografice si financiare deosebit de precare,
constituie unul din cele mai actuale subiecte de discutie din ultima vreme la noi in tara. "n conditiile in
care marimea unei pensii medii asigurata de stat constituie circa =0% din minimul de existenta pentru
pensionari, necesitatea garantarii unui nivel de trai decent in perioada post&activa devine din ce in ce
mai evidenta, iar ineficienta sistemului public de pensii / tot mai clara. riza demografica deosebit de
acuta cauzata de imbatrinirea populatiei in contextul natalitatii scazute, de rind cu exodul masiv de
populatie activa peste *otare creeaza o puternica presiune asupra fondului public de pensii, care se
pare ca nu mai este in stare de unul singur sa asigure un nivel de trai pentru pensionari. ea)unsul celmai mare al sistemului public de pensii este persistenta conceptului redistributiv in loc de un sistemde capitalizare.
7/25/2019 Sub Examin, AISA
7/39
Pentru a se gasi o solutie pentru !epublica #oldova a fost propus de 8anca #ondiala un nou sistem,
care adauga la pensia gestionata de stat inca doua grupuri, ambele private, dintre care unul obligatoriu,
iar altul facultativ. Aceste grupuri de pensii au primit denumirea de 4piloni5, care spri)ina astfel
intregul sistem. Astfel, conform recomandarilor 8ancii #ondiale, reforma pensiilor se refera la'
pilonul !" pensia de stat asa cum o cunoastem acum#
pilonul !!" pensia obligatorie, administrata de o firma privata finantata prin contributii plus
capitalizare(
pilonul !!!" pensia facultativa, administrata tot de o firma privata finantata prin contributii pluscapitalizare.
Primul ?P a fost creat in !. #oldova in decembrie 200: de compania de asigurari 4ictoria&
Asigurari5.
Politica de investitii a ?P este orientata in investirea activelor aplicind principii prudentiale. Asadar,
investirea se realizeaza intr&un mod care sa asigure securitatea, calitatea, lic*iditatea si profitabilitatea
activelor, cu o diversificare corespunzatoare a acestora.
Diversificarea portofoliului de active se face intr&un mod adecvat, pentru a evita dependenta de un
anumit activ, emitent sau grup de companii comerciale si concentratiile riscului pe totalitatea activelor.
Scopul investirii activelor ?ondului este de a realiza cresterea optima a acestora pe termen lung, in
conformitate cu prevederile legale, nivelul de risc asumat, principiile investitionale asumate si
lic*iditatea permanenta a activelor administrate.
alorile mobiliare sunt evaluate ca investitii de sine statatoare, dar si ca parte a unui portofoliu, iar
riscurile acestora sunt monitorizate nu doar ca investitii unice, ci si din punctul de vedere al efectului
sau efectului ca potential asupra intregului portofoliu.
Potrivit reglementarilor,instrumentele financiare in care poate investi F%P sunt"
a active monetare, inclusiv conturi bancare si depozite la banca care detine autorizatia 8..#. de a
desfasura activitati financiare, cu care nu are inc*eiat acord ce prevede actiuni de remediere sau fata de
care nu a fost emisa ordonanta respectiva a 8..#.(
b valori mobiliare de stat(
c valori mobiliare care sunt inregistrate la ..P.?. si sunt cotate la bursa de valori(
d obligatiuni de stat emise de guverne straine, precum si de fonduri indexate straine, care au un ratinginternational inalt, in cazul existentei autorizatiei respective a 8..#.(
e orice alte domenii de investitii prevazute de legislatie.
Activele fondului nu pot fi investite in&
a valori mobiliare care nu sunt cotate si nici tranzactionate pe piete organizate(
b active care nu pot fi instrainate prin lege(
c active ale societatilor pe actiuni, care nu sunt cotate pe o piata organizata si a caror evaluare este
incerta(
d bunuri imobiliare sau orice drept legat de acestea(
e valori mobiliare emise de'
fondatorii ?ondului(
#anagerul activelor fondului( Depozitarul activelor fondului(
persoana afiliata.
Structura portofoliului de investitii in cadrul ?P este urmatoarea'
#nstrumente Financiare Structura
'inta
(inimu
m
(aximu
m
Active monetare conturi si depozite bancare ;0% 0% 10%
alori mobiliare de stat 10% ;0% :1%
alori mobiliare cotate la bursa de valori 1% 0% 10%
Obligatiuni de stat emise de guverne straine si fonduri
indexate straine
0% 0% 1%
Alte domenii de investitii 1% 0% 1%
T,TA- 1/
7/25/2019 Sub Examin, AISA
8/39
"n cadrul gestiunii mi)loacelor financiare, ?P se pot confrunta cu un sir de riscuri investitionale, si
anume'
Riscul de piata 0sistematic) / risc general, care afecteaza orice timp de investitie. Directia preturilorvalorilor mobiliare este determinate in general de trendurile pietelor financiare si de situatia economica
a emitentilor, care sunt ei insisi afectati de situatia generala a economiei globale si de conditiile
economice si politice existente in tarile in care opereaza. Acest risc nu poate fi redus prin diversificare.
"n tari cu o economie de tranzitie ca #oldova, riscul de piata este relativ mare.Riscul speci#ic 0nesistematic)/ risc legat de instrumentele unui anumit emitent. "n paralel cu trendurile
generale de pe pietele financiare, evenimente care afecteaza specific un emitent pot afecta valoarea
investitiilor. Diversificarea poate reduce riscul specific, dar nici c*iar o selectie foarte prudentiala a
investitiilor nu il poate elimina in totalitate.
Riscul de dobinda/ riscul potential de declin al valorii de piata a titlurilor si obligatiunilor cu venit fixdatorita cresterii ratelor de dobinda.
Riscul de credit/ posibilitatea ca pentru un titlu sau o obligatiune sa nu se plateasca dobinda sauprincipalul la termen, conform conditiilor contractuale. !iscul dat depinde de calitatea activelor
detinute. !eflectind un risc de credit mai mare, activele de calitate mai scazuta ofera randamente
superioare activelor cu o calitate mai ridicata.
Riscul de scimb valutar/ valoare in lei a investitiilor poate fi afectata de ratele de sc*imb valutarpentru activele detinute in alte monede. *iar daca valoarea activelor respective creste in moneda de
baza, valoarea acestora exprimata in lei poate sa scada daca moneda respectiva se depreciaza in raport
cu leul.
Riscul de liciditate 0#inantare)/ riscul ca o entitate sa intilneasca dificultati in procurarea fondurilornecesare pentru indeplinirea anga)amentelor aferente instrumentelor financiare. !iscul dat poate
rezulta din incapacitatea de a vinde repede un activ financiar la o valoare apropiata de valoarea ei )usta.
Riscul modi#icarii legislatiei/ posibilitatea ca legislatia cu relevanta pentru activitatea desfasurata de#anager sa se modifice, astfel incit sa produca efecte negative asupra profitabilitatii investitionale.
#anagerul nu poate avea nici o influenta asupra unui astfel de risc.
Riscul legat de stadiul incipient de dezvoltare a pietii de capital din oldova / cu un grad delic*iditate redus, instrumentele financiare cotate pe piata locala de capital au o volatilitate mai mare
decit instrumentele financiare similare listate pe pietele dezvoltate, putind astfel genera variatii mai
mari de pret ale unitatii de fond.
#anagerul activelor ?ondului conform legislatiei este banca care detine autorizatia 8..#. de a
desfasura activitati financiare, societati de asigurare, compania bro@er, compania manager sau fondul de
investitii care detine licenta de gestiune a activelor fondului abordeaza un stil de investitii compatibil cu
obiectivele de risc ale ?ondului si aplica reguli de diversificare prudenta a ?ondului, in vederea evitarii
dependentei excesive de un activ sau emitent.
"n toate tarile, fondurile de pensii se afla in competitie cu depozitele bancare, asigurarile de viata
si alte produse de acest gen. "n acelasi timp, fondurile de pensii se afla in afara concurentei conform unuia
dintre cele mai importante principii de investitii / cel mai redus grad de risc, adica pierderea mi)loacelorfinanciare investite este practic imposibila din urmatoarele considerente'
activele fondurilor nestatale de pensii se afla in proprietatea persoanelor care au depus banii in
administrarea fondului. u alte cuvinte, toate mi)loacele financiare transferate de un cetatean, precum si
venitul investitional din aceasta suma reprezinta proprietatea acestui cetatean si el practic nu poate sa le
piarda, deoarece conform legislatiei, fondurile de pensii au statut de persoane )uridice necomerciale(
activitatea fondurilor nestatale de pensii este supraveg*eata dur de catre organele de stat, fapt ce exclude
cazurile de escroc*erie in aceasta sfera. "n multe tari, sunt create institutii speciale de stat care se ocupa de
reglementarea si supraveg*erea acestor fonduri(
activele fondurilor sunt investite in diferite instrumente financiare, care sunt la rindul lor reglementate de
catre stat. oncomitent, legea interzice efectuarea investitiilor in unele active, cum ar fi imobilul sau
*irtiile de valoare, care nu sunt cotate sau nu participa la tranzactiile pe pietele organizate(mentinerea lic*iditatii inalte / activele sunt investite doar in instrumentele cu lic*iditate inalta / mi)loace
financiare, *irtii de valoare de stat, anga)amente financiare, obligatiuni externe de stat.
7/25/2019 Sub Examin, AISA
9/39
7n alt aspect important, ce reprezinta un avanta) in comparatie cu alte metode de investitii pe termen lung
sunt facilitatile fiscale. Potrivit odului ?iscal al !epublicii #oldova, pina la 1% din veniturile
persoanei fizice se exclud din baza impozabila, daca sunt indreptate spre plata cotizatiilor in fondurile
nestatale de pensii. De asemenea, un privilegiu pentru fondurile nestatale de pensii il constituie faptul ca
cotizatiile sunt transferate in mod automat de catre anga)ator din salariul beneficiarului, iar decizia cu
privire la investitii este luata de functionarii competenti ai fondului. Astfel, oamenii sunt scutiti de gri)ile
legate de efectuarea unor analize ale pietelor de capital, precum si de finantarea bro@erilor si
consultantilor financiari.
. "ractici internationale si nationale privind activitatea a altor institutii #inanciare bancare sinebancare ca investitori
Activitatea de investitie in prezent se considera activitatea pe piata *irtiilor de valoare, bancile
comerciale pe piata de caipital pot aparea in urmatoarele ipostaze'
. #n calitate de emitent/ bancile apar in calitate de emitent atunci cind emit actiuni pentru formarea
sau completarea fondului statutar precum si in cazul in care emit alte titluri de *irtii de valoare pentru
formarea resurselor atrase. Aceste resurse la rindul sau pot fi utilizate in cadrul operatiunilor active.
2.#n calitate de intermediar & bancile pot aparea sub forma'
a. Sectiilor sau societatilor de bro@er / sunt operatiunile care bancile executa ordinile clientilor.
b. De dealeri / atunci cind bancile activeaza pe cont propriu, cistigul lor rezulta din diferenta dintrepreturile de vinzare si preturile de cumparare.
c. De mar@et&ma@ers / sunt considerati formatori ai pietei, in cazul in care stabilesc cursurile *irtiilor de
valoare pe piata.
;. #n calitate de garant / operatiunile de garantare a bancilor pe piata *irtiilor de valoare se prezinta
prin operatiunile de under$riting / autogarantarea plasarii valorilor mobiliare pe piata. u alte
cuvinte, plasarea *irtiilor de valoare prin intermediari. Pentru aceste operatiuni underCriter incaseaza
comision care se prezinta ca valoarea procentuala din valoarea de emisiune. din emisiuni prin
underCriting sunt insotite de cumpararea partii neplasate de catre eiunderCriters, de aceea ei sunt
interesati pentru ai oferi conditii cit mai bune pentru plasarea pe piata. "n diferite state rolul bancilor pe
piata de capital este diferit. ex.' "n S7A si 7E bancilor li este interzis accesul pe piata *irtiilor de
valoare corporative, emise de emitentii privati. -xceptie fac *irtiile de stat si a autoritatilor locale.
Faponia si ermania sunt tarile in care bancile au un rol pe piata de capital foarte activ. "n Faponia
bancile sunt principalii investitori in obligatiuni, pe cind in ermania bancile sunt principalii
intermediarii si formatori ai pietei. +oate operatiunile de bro@erBdealer si mar@et&ma@er sunt efectuate
prin intermediul bancilor sau prin societatilor infiintate de acestea.
#nvestitiile dupa trasaturile lor pot fi clasificate in&
a. "nvestitiile directe / sunt acelea investitii care ii asigura investitorului un control real a emitentului.
b. "nvestitiile de portofoliu / totalitatea de active care sunt gestionate ca un tot intreg.
c. "nvestitiile reale
/ sunt insotite de un suport real & mi)loace fixe
& investitiile financiare & au la baza active financiare / *irtii de valoare, creditele, valutele.& "nvestitiile in active nemateriale / brevetele, opGrig*t, H, @noC&*oC&urile.
"n !epublica #oldova activitatea pe piata de capital poate fi impartita in'
. Activitatea neprofesionala / care se rezuma la activitatea de emitent, pentru acest tip de activitate nu
este necesara licenta speciala poate presta orice banca.
2. Activitatea profesionala / in care bancile apar ca intermediari sau garanti, pentru aceasta banca
trebuie sa aiba specialisti calificati care sunt atestati la P? ca participanti profesionisti.
el mai des bancile tranzactioneaza *irtii de valoare de statIS. Iirtiile de aloare de Stat se bucura
din partea bancilor deoarice sunt sigurestatul nu da faliment, facilitatile oferite de IS sunt'
. Iirtiile de valoare pe termen scurt, adica *irtiile de valoare si piata va inregistra mai putine modificari
fata de perioada mai indelungata.
2. Acorda facilitati fiscale, investitorul poate beneficia de careva reduceri a impozitului pe venit.;. Sunt *irtii de valoare lic*ide / pot fi vindute si revindute in orice moment.
8ancile ca investitor in *irtii de valoare sunt interesate de urmatori factori'
7/25/2019 Sub Examin, AISA
10/39
a. !ezultatul scontatdorit / care se manifesta sub forma veniturilor si comisioanelor. eniturile
investitorului dintr&o I se compune din'
& eniturile obtinute la scadenta
& eniturile ce apar in urma reevaluarii pe piata
& eniturile curentedobinzi si dividende
& eniturile care apar in urma mar)ei, diferenta dintre valoarea de vinzare si cea de cumparare apare
cind banca activeaza ca dealer.
b. "nlisnirile sau facilitatile fiscale, pe orice investitor intereseaza venitul dupa impozitare, deaceea suntpreferate *irtiile de valoare care acorda inlesniri fiscale.
c. !iscul legat de *irtiile de valoare, cunoastem mai multe tipuri de risc'
& !iscul ratei dobinzii / in cazul modificarii ratei dobinzei investitorul va inragistra cistiguri si pierderi.
& !iscul creditar / reprezinta cazul in care valoarea *irtiei de valoare precum si veniturilor curente nu
vor fi platite la timp sau in cele mai rele cazuri cu intirziere.
& !iscul afaceriide tara / reprezinta faptul cind unele situatii intr&o tara pot aparea diferite crize
economice care vor afecta economia in ansamblu si piata de capital.
& !iscul lic*iditatii / se manifesta prin faptul ca in cazul in care investitorul va dori sa vinda *irtiile de
valoare date, va trebui sa dispuna de o piata secundara bine dezvoltata.
& !iscul scadenteirevocare / reprezinta acel tip de risc care poate aparea in cazul in care emitentul isi
ramburseaza datoria inainte de scadenta, in acest caz investitorul poate pierde o parte din veniturilecurente.
& !iscul de inflatie / apare in cazul cind in economie este inregestrata o inflatie mai mare de 0% pe an,
in acest caz investitorul va inregestra pierderi in preturi reale.
1. nvestitiile in #ormarea capitalului societatilor pe actiuniCapitalul/ este orice activ de piata care genereaza venit profit detinatorului sau. apitalul unei SA
poate aparea sub diferite forme' capital social, actionar si propriu poate fi si imprumutat.
Capitalul social / reprezinta suma mi)loacelor acordate de proprietari pentru asigurareaactivita tii sociale a intreprinderii, este capitalul persoanei )uridice care, in mod obligatoriu, este
indicat in statutul acesteia. -xistenta acestui capital este o conditie indispensabila in crearea unei PF,
or, fara surse banesti si materiale este imposibila activitatea si garantarea onorarii obligatiunilor
asumate de catre aceasta pe piata.
3a infiintarea intreprinderii depunerile in capitalul social pot fi sub forma de mi)loace banesti, active
materiale si nemateriale. Astfel, o societate pe actiuni isi poate inscrie in capitalul sau social valoarea
nominala a actiunilor subscrise. "ntreprinderile in nume colectiv isi pot forma capitalul social pe seama
aporturilor participantilor, iar cele de stat pe seama investitiilor depuse de stat in fondul social.
#arimea capitalului social se declara la inregistrarea intreprinderii, dar alte corectari a dimensiunii
acestuia emisia suplimentara de actiuni, introducerea depunerilor suplimentare etc. se permit numai
in cazul si ordinea prevazuta de legea in vigoare si documentele de constituire.
Capitalul social al SA & nu este pur si simplu capitalul social fixat in statutul societatii si format din
varsamintele participatiunile membrilor. -l, obligatoriu, este divizat intr&un anumit numar de actiuni,care pot functiona independent de acest capital. Deoarece, pe de o parte, capitalul social al SA se
formeaza din cotele&parti ale participantilor, iar pe de alta parte acest capital al SA se divide in actiuni,
reiese ca capitalul, in acelasi timp, se formeaza din parti depuneri, si se divide in parti. Astfel, putem
defini capitalul social al SA drept capitalul persoanei )uridice, care este format din depunerile
varsamintele participantilor acesteia in sc*imbul actiunilor societatii emitente.
ostul valoarea capitalului social reprezinta'
s5n 6 7N$unde' s / costul valoarea capitalului social al SA(
n / numarul actiunilor, in care este divizat capitalul social(
/ valoarea nominala a unei actiuni.
aracterul dual al capitalului social conditioneaza divizarea capitalului SA in capital propriu si socialactionar.
"n linii mari,capitalul propriuale agentilor economici se poate forma din'
7/25/2019 Sub Examin, AISA
11/39
/ apitalul acordat de catre proprietari capitalul social, premiul revenit la o actiune(
/ Alte parti sociale ale persoanelor )uridice si fizice finantari cu destinatie speciala, depuneri si donatii(
/ !ezerve acumulate de intreprindere capital de rezerva, capital suplimentar, alte venituri.
Astfel, si in cazul SA,capitalul propriu apare ca totalitatea depunerilor in capitalul social
Capitalul social "actionar$/ reprezinta capitalul social al societatii pe actiuni, care exista pe piata sub
forma de actiuni, ce apartin actionarilor. apitalul social al SA este divizat intr&un anumit numar de
actiuni, insa ultimele pot exista independent, in afara SA, care le&a emis si plasat pe piata. Sub forma
actiunilor, ce se tranzactioneaza pe piata, capitalul social se transforma in capital social, actiunileapartinind de)a nu SA, dar membrilor sai, adica actionarilor.
Potrivit art.
7/25/2019 Sub Examin, AISA
12/39
Surse ale maririi capitalului socialpot fi'
capitalul propriu al societatii in limita partii ce depaseste capitalul ei social( siBsau
aporturile primite de la ac*izitorii de actiuni.
apitalul social nu poate fi marit si actiunile nu pot fi emise pina nu vor fi platite integral actiunile din
emisia precedenta.
Capitalul social al societatii poate fi redusprin art. 9 / peste mil. lei, iar 9% & un capital
mai mic de 0 mii de lei.
11. orelarea capitalului societatilor pe actiuni cu activele nete ale societatiiPotrivit art. ;9 a 3egii !. #oldova privind societatile pe actiuni cu modificarile ulterioare, active
nete ale S.A. sunt activele scutite de obligatiile datoriile societatii. Sursa a activelor nete este
capitalul propriu al societatii, constituit din capitalul social, capitalul suplimentar si capitalul de
rezerva, din profitul nedistribuit, precum si din alte mi)loace prevazute de legislatie.
Activele nete se calculeaza potrivit valorii de inventar initiale, iar in cazurile prevazute de legislatie,
potrivit valorii curente de piata. #odul de determinare a valorii activelor nete capitalului
propriu ale societatii, precum si de reflectare a lor in darile de seama, se stabileste de legislatie.
aloarea activelor nete ale societatii nu poate fi mai mica decit marimea capitalului ei social.
Daca, la expirarea a 2 ani financiari consecutivi, cu exceptia primului an financiar, valoarea activelor nete
ale societatii, potrivit bilantului anual al societatii, va fi mai mica decit marimea capitalului social, orice
actionar al societatii este in drept sa ceara adunarii generale anuale a actionarilor adoptarea uneia din
urmatoarele *otariri'
cu privire la reducerea capitalului social(
cu privire la ma)orarea valorii activelor nete prin efectuarea de catre actionarii societatii a unor aporturisuplimentare in modul prevazut de statutul societatii(
cu privire la dizolvarea societatii(
cu privire la transformarea societatii in alta forma )uridica de organizare.
Daca adunarea generala a actionarilor nu a adoptat una din aceste *otariri prevazute, actionarii care au
votat JpentruJ *otarirea data au dreptul sa ceara rascumpararea actiunilor in conformitate cu legea.
"n cazul in care, potrivit ultimului bilant, valoarea activelor nete ale societatii este mai mica decit
marimea capitalului social, cu exceptia cazului cind valoarea activelor nete este negativa, societatea este
in drept sa emita suplimentar numai actiuni prin emisiune inc*isa.
Societatea ale carei active nete, conform ultimului bilant, au valoare negativa este obligata sa publice un
aviz in acest sens in #onitorul Oficial al !epublicii #oldova si nu are dreptul sa emita valori mobiliare.
eexecutarea dispozitiilor numite mai sus poate constitui temei pentru dizolvarea societatii potrivit*otaririi instantei )udecatoresti. Dreptul de a adresa instantei )udecatoresti cerere in vederea dizolvarii
societatii il are orice actionar al acesteia.
7/25/2019 Sub Examin, AISA
13/39
12. 7aloarea de piata a actiunilor emise de S.A.Specificul organizarii si functionarii S.A. impune o dubla abordare a evaluarii acesteia. "n primul rind,
S.A. reprezinta o activitate, obiectivul fundamental al careia este obtinerea profitului si, respectiv, ea
poate fi evaluata ca afacere. "n cel de&al doilea rind, S.A. este reprezentata de capitalul actionar,
valoarea acestuia rezultind din pretul de piata al actiunilor.
Potrivit 3egii !. #oldova cu privire la activitatea de evaluare, nr. 9>9&$, din >.0
7/25/2019 Sub Examin, AISA
14/39
)aloarea nominala/ reprezinta o parte din capitalul social al S.A. ce revine unei actiuni plasate.
Aceasta valoare se aproba de adunarea generala a actionarilor si se indica in statutul societatii.
)aloarea de subscriere "de emisiune$este pretul de procurare a actiunii la prima plasare a acesteia de
catre emitent. aloarea de subscriere poate sa o depaseasca pe cea nominala. Diferenta dintre valorile
mentionate, multiplicata cu numarul actiunilor plasate, formeaza capitalul suplimentar al societatii.
)aloarea de piatacorespunde pretului cu care actiunile sunt sc*imbate cu ocazia tranzactiilor pe piata
secundara, unde are loc circulatia valorilor mobiliare.
)aloarea de rascumparareeste suma platita pentru o actiune rascumparata de emitent de la actionariisai.
)aloarea de lic!idare reprezinta suma care proprietarii actiunilor vor obtine pentru o actiune la
lic*idarea societatii in urma comercializarii patrimoniului si satisfacerii revendicarilor creditorilor.
)aloarea de bilant pe actiune reprezinta evaluarea contabila a patrimoniului net activelor nete ce
revine unei actiuni.
13. "articularitati ale investirii in societatile pe actiuni din Republica oldova.Societatea pe actiunieste societatea constituita prin asocierea mai multor persoane, care contribuie la
formarea capitalului social prin anumite cote de participare reprezentate prin titluri, numite actiuni,
pentru desfasurarea unei activitati comerciale, in scopul obtinerii beneficiilor, si care raspund pentru
obligatiile societatii numai in limita aporturilor lor.onform definitiei date de 3egea nr. ;< / $""" din 02.0
7/25/2019 Sub Examin, AISA
15/39
se realizeaza prin transmiterea drepturilor corespunzatoare. "n cazul cind aporturile sunt transmise cu
drept de proprietate transmiterea acestora se efectueaza prin predarea efectiva catre societate a
bunurilor.
Aporturi la capitalul social nu pot fi' evaluarea in bani a activitatii fondatorilor pentru infiintarea
societatii, precum si a activitatii de munca a actionarilor care lucreaza in societate( obligatiile
datoriile fondatorilor, actionarilor societatii si ale altor persoane( bunurile mobiliare si imobiliare
neinregistrate, inclusiv produsele activitatii intelectuale, supuse inregistrarii in conformitate cu
legislatia( bunurile apartinind ac*izitorului de actiuni cu drept de administrare economica saugestionare operativa, fara acordul proprietarului acestor bunuri( bunurile destinate consumului curent
al populatiei civile, bunurile a caror circulatie este interzisa ori limitata de actele legislative.
14. onceptul guvernarii corporative/ uvernare corporativa poate fi definita ca ansamblul relatiilor unei companii cu actionarii sai, sau mai
pe larg, cu societatea pe ansamblu.
/ uvernare corporativa specifica distributia drepturilor si responsabilitatilor dintre diferitele categorii
de persoane implicate in companie cum ar fi' consiliul de administratie, directorii, actionarii si alte
categorii, si stabileste regulile si procedeele de luare a deciziilor privind activitatea unei companii.
/ uvernare corporativa se refera la promovarea corectitudinii, transparentei si responsabilitatii la nivel
de companie./ uvernare corporativa sistemul de reguli si norme, fie de natura institutionala, fie de piata, in sfera
caruia iau nastere sau se urmaresc diferitele categorii de sta@e*olders, actionari, management,
administratia publica, personal, clienti, furnizori
/ +otalitatea sistemelor si proceselor implementate pentru a conduce si a controla o companie cu scopul
de a&i creste performanta si valoarea. Practic, se refera la eficienta sistemelor de management, insistat
pe rolul 8ordului de conducere, pe responsabilitatea ti remunerarea membrilor, credibilitatea situatiilor
finaciare, si pe eficienta sistemelor de management al riscului(
/ "n principiu se refera la suportul de decizie si de control dintr&o companie, obtinut prin reguli si
proceduri formale si informale, interne sau impuse extern de catre organismele competente,
implementate atit la nivel strategic cit si operational(
/ #ulte companii au o privire restrinsa, oarecum indreptata spre latura etica si spre gradul de
transparenta impuse companiilor listate la bursa, fara sa faca legatura cu maximizarea valorii
companiei(
/ uvernanta corporativa insista pe principiile etice si pe responsabilitatea sociala, dar toate regulile tin
procedurile pe care le promoveaza au un scop final' cresterea valorii companiei*
/ Studii recente fac legatura intre performanta companiilor si eficienta modelului de guvernanta
corporativa. "nvestitorii acorda mai nou o mare importanta sistemelor de guvernanta corporativa
implementate intr&o companie si sunt dispusi sa plateasca in plus pentru rezultate bune in acest
domeniu.
/ onceptul de uvernanta orporativa a aparut si s&a dezvoltat in secolul trecut, fiind influentat pe rind
de medii economice bazate pe proprietate familiala, capital bancar, investitori institutionali sausocietati anonime, medii dinamizate de scandalurile de rasunet care au avut loc in timp. "n mod
surprinzator, aceleasi momente de criza au avut un efect benefic in privinta identificarii cailor de
imbunatatire a conceptului de guvernanta corporativa, care sa corespunda noii etape in evolutia
economiei(
/ onceptul de uvernanta orporativa continua sa fie intr&un proces de adaptare la cerintele unei
economii moderne, la globalizarea tot mai evidenta a vietii sociale si totodata la necesitatile de
informare a investitorilor ti a tertilor parti interesate in activitatea companiilor.
De ce este necesara guvernanta corporativa8. Stabilirea obiectivelor activitatii intreprinderii. Orice entitate este o organizatie in cadrul careia se
intersecteaza interesele multor grupuri /investitoriBactionari, salariati, conducerea executiva a
societatii, autoritati publice etc. ?iecare din aceste grupuri are interese diferite ca nivel de prioritate,orizont de timp sau c*iar continut. ?ara un mecanism adecvat prin care aceste interese
7/25/2019 Sub Examin, AISA
16/39
diferite se acomodeaza reciproc si se exprima in obiective comune ale intreprinderii, aceasta nu poate
functiona.
2. Necesitatea alinierii intereselor investitorilor+actionarilor cu interesele celor ce conducnemijlocit societatea 0problema agentului). "nvestitorii nu pot in mod evident sa participe laadministrarea curenta a intreprinderii, care este incredintata unor administratori( acestia la rindul lor
pot utiliza specialisti pentru conducerea de zi cu zi a societatii.
9 "n cazul in care nu exista mecanisme de supraveg*ere si control adecvate pentru manageri, acestia
au tendinta sa acorde prioritate intereselor personale in detrimentul intereselor actionarilor.9 uvernanta corporativa incearca sa asigure pe de o parte un control si o informare cit mai buna a
actionarilor cu privire la actiunile conducerii executive si a performantei entitatii, cit si sisteme de
stimulente care sa alinieze interesele conducerii executive cu cele ale actionarilor.
;. #ecanisme adecvate de guvernanta corporativa ofera siguranta si protectie investitorilor. "ncrederea
acestora se traduce in ultima instanta prin reducerea costului de acces la capital al entitatilor, prin
sporirea lic*iditatii actiunilor acestora si in consecinta prin expansiunea pietelor de capital.
7/25/2019 Sub Examin, AISA
17/39
normal de actionarii ma)oritari( piata de capital relativ nelic*ida( existenta de contracte si
raporturi de incredere foarte strinse, bazate pe relatii personale intre proprietari, manageri, furnizori(
absenta unei piete adevarate pentru control( rolul central acoperit de banci in sistemul de
guvernanta corporativa.
odelul :outsider s;stem5 sau sistemul anglosaxon este caracterizat de' proprietate capital difuza( piata de capital foarte lic*ida( piata pentru control foarte difuz, cu privire la ameliorarea
continua de 4ta@e over5 pentru societatile 4neperformante5( atentia ma)ora si apararea intereselor
actionarilor, in special a celor minoritari.
=. ,rganele de guvernare ale societatilor pe actiuni si competentele acestora la luarea deciziilorinvestitionale si deciziilor corporative
Adunarea generala a actionarilor & este organul suprem de conducere al societatii si se tine cel putin o
data pe an. Adunarile generale ale actionarilor pot fi ordinare sau extraordinare si se pot tine cu
prezenta actionarilor, prin corespondenta votarea are loc prin intermediul buletinelor de vot expediate
actionarilor sau sub forma mixta atit cu prezenta actionarilor, cit si prin corespondenta.
Persoanele, care convoaca adunarea generala a actionarilor, urmeaza sa informeze despre tinerea
adunarii generale prin expedierea unui aviz fiecarui actionar, reprezentantului lui legal sau
detinatorului nominal de actiuni pe adresa indicata in lista actionarilor care au dreptul sa participe la
adunarea generala si prin publicarea acestuia in organul de presa indicat in statutul societatii.Adunarea generala a actionarilor ocupa un loc important in sistemul de control si verificare a societatii,
si de aceea, ea va fi in putere sa exercite influenta asupra politicii consiliului societatii si activitatii
organului executiv.
Politicile societatii referitoare la repartizarea profitului net, ma)orarea rezervelor, plata dividendelor,
modificarea componentei numerice a consiliului societatii, comisiei de cenzori, precum si aprobarea
cuantumului remuneratiei si incetarea inainte de termen a imputernicirilor membrilor lor, vor fi
introduse ca subiecte separate in ordinea de zi a adunarii generale a actionarilor.
Consiliul societatii este organul care reprezinta interesele actionarilor in perioada dintre adunarile
generale si, in limitele atributiilor sale, efectueaza conducerea si controlul societatii.
#embrii consiliului societatii se aleg de adunarea generala a actionarilor.
umarul membrilor consiliului societatii nu poate fi mai mic de ; persoane. "n societatea cu un numar
de actionari si detinatori nominali de actiuni mai mare de 10, consiliul societatii va avea cel putin 1
membri.onsiliul societatiiva supraveg*ea activitatea organului executiv prin adoptarea deciziilorobligatorii si acordarea de indrumari. "n exercitarea atributiilor sale consiliul societatii se va conduce
de interesele societatii, actionarilor si ale intreprinderilor afiliate societatii. onsiliul societatii este
responsabil de adoptarea strategiei corporative, a politicilor de control asupra riscurilor si a business
planurilor si exercita supraveg*erea indeplinirii acestora de catre organul executiv.
Presedintele consiliului societatii intocmeste ordinea de zi, conduce sedintele consiliului societatii,
monitorizeaza functionarea eficienta a consiliului societatii, asigura transmiterea informatiei depline
catre membrii consiliului societatii, se a sigura ca este timp suficient pentru luarea deciziilor,
actioneaza in numele consiliului societatii.+rganul executiv asigura indeplinirea *otaririlor adunarii generale a actionarilor si a deciziilorconsiliului societatii.
Organul executiv al societatii diri)eaza intreaga activitate a societatii, cu exceptia c*estiunilor ce tin de
competenta adunarii generale a actionarilor si a consiliului societatii. !olul organului executiv este
gestionarea curenta a societatii, intru atingerea obiectivelor stipulate in strategia si business&planul ei.
Organul executiv este supraveg*eat de catre consiliul societatii si de adunarea generala a actionarilor.
"n exercitarea atributiilor sale organul executiv trebuie sa actioneze in interesele societatii, actionarilor
si a intreprinderilor afiliate societatii. Organul executiv este responsabil de respectarea actelor
normative in vigoare, statutului si regulamentelor interne ale societatii. Organul executiv va prezenta
evolutia companiei si va pune in discutie managementul intern al riscurilor si sistemul de control cu
consiliul societatii si comisia de cenzori.omisia de cenzori este organul, care exercita controlul activitatii economico / financiare a societatii si
se subordoneaza numai adunarii generale a actionarilor.
7/25/2019 Sub Examin, AISA
18/39
#embri ai comisiei de cenzori pot fi atit actionarii societatii, cit si alte persoane. omisia de cenzori se
alege pe un termen de la 2 la 1 ani.
umarul cenzorilor trebuie sa fie impar. "n cazul in care statul detine cel putin 20% din capitalul social,
unul dintre cenzori va fi propus pentru alegere adunarii generale a actionarilor de autoritatile centrale
de specialitate ale administratiei publice siBsau, dupa caz, de autoritatile administratiei publice locale.
omisia de cenzori a societatii exercita controlul obligatoriu al activitatii economico&financiare a
societatii timp de un an.
1(. Normele si principiile guvernarii corporative
"rincipiile guvernantei corporative'. Actionarii trebuie sa participe din plin la managementul ompanieiprin Adunarile actionarilor(2. Actionarii trebuie sa ia parte la profitul ompanieiB= din 0.0=.200:.
societatipe actiuni au implementat odul de guvernare corporativa, dintre care < societati
reprezinta banci comerciale.
Entitatile de interes public' bancile comerciale$ companiile de asigurari$ societatile comerciale ale
caror actiuni se coteaza la 8ursa de alori, au obligatia de a intocmi si prezenta suplimentar la
7/25/2019 Sub Examin, AISA
20/39
rapoartele financiare si raportul conducerii anual, care va cuprinde un capitol privind guvernarea
corporativa.
Companiile listate trebuie sa prezinte 8ursei de alori declaratiile sale cu privire la aplicarea sau nu a
odului de guvernare corporativa, iar, 8ursa de alori trebuie sa le faca publice.
erinte privind raportul conducerii'1. =ntitatile de interes public au obligatia de a intocmi si prezenta suplimentar la rapoartele financiare
si raportul conducerii anual care va cuprinde un capitol privind guvernarea corporativa (art)3
alin)(4' si art)51 alin)(' din Legea Contabilitatii nr)115-6! din 2)07)002')2. Raportul conducerii entitatii de interes public va cuprinde si capitolul privind guvernarea
corporativasi va contine in#ormatie despre'a codul de guvernare corporativa aplicat de entitate, cu referinta la sursa si locul publicarii(
b gradul cu care entitatea se conformeaza sau nu prevederilor din codul de guvernare corporativa
stipulat la lit.a(
c sistemele de control intern si gestiune a riscurilor entitatii si ale grupului de entitati(
d imputernicirile si drepturile organelor de conducere si ale proprietarilor asociatilor, participantilor,
actionarilor entitatii, precum si despre modul de exercitare a acestor imputerniciri si drepturi(
e componenta, modul de functionare si structura organelor de conducere ale entitatii.
?rmatorii pasi @ ca componenta de baza a succesului companiilor'
-ntitatile de interes public urmeaza sa examineze avanta)ele aderarii la odul de guvernarecorporativa(
-ntitatile de interes public urmeaza sa elaboreze si sa aprobe odul de guvernare corporativa la
adunarea generala a actionarilor(
-ntitatile de interes public urmeaza sa asigure publicarea rapoartelor financiare, raportul conducerii,
raportul auditului si informatia despre tinerea adunarii generale a actionarilor pe pagina Meb a
societatii si in mi)loace mass&media(
ompaniile listate la 8ursa de alori sa prezinte declaratiile sale cu privire la aplicarea odului de
guvernare corporativa(
Societatile pe actiuni sa intreprinda masuri pentru a spori implicarea actionarilor in probleme legate de
guvernarea corporativa si in procesul de luare a deciziilor in cadrul adunarii generale a actionarilor( "nstruirea personalului&c*eie in domeniul administrarii guvernarii corporative contabilii, auditorii,
)uristii, membrii consiliului societatii si directorii executivi.
1. Drepturile si obligatiile actionarilor societatilor pe actiuniActionarul are dreptul'
a sa participe la adunarile generale ale actionarilor, sa aleaga si sa fie ales in organele de
conducere ale societatii(
b sa ia cunostinta de materialele pentru ordinea de zi a adunarii generale a actionarilor(
c sa ia cunostinta si sa faca copii de pe documentele societatii, accesul la care este prevazut de
legea SA, de statut sau de regulamentele societatii(
d sa primeasca dividendele anuntate in corespundere cu clasele si proportional numarului deactiuni care ii apartin(
e sa instraineze, in modul prevazut de statut, actiunile care ii apartin, sa le puna in ga) sau in
administrare fiduciara(
f sa ceara rascumpararea actiunilor care ii apartin, in cazurile prevazute de legea SA sau
de statutul societatii(
g sa primeasca o parte din bunurile societatii in cazul lic*idarii ei(
* sa exercite alte drepturi prevazute de legea SA sau de statutul societatii.
Actionarul detinator de actiuni care nu dau dreptul la vot poate participa la discutarea c*estiunilor de pe
ordinea de zi a adunarii generale a actionarilor.
Actionarii detinatori de actiuni care nu dau dreptul la vot obtin acest drept la adunarea
generala a actionarilor cind se iau *otariri asupra unor c*estiuni sau asupra tuturor c*estiunilor de pe
ordinea de zi in cazurile prevazute de legea SA sau de statutul societatii.
Dreptul la vot, dat de actiunea cu drept de vot, nu poate fi limitat, daca legea SA sau
7/25/2019 Sub Examin, AISA
21/39
alte acte legislative nu prevad altfel. "n cazul in care dreptul de vot se suspendaBlimiteaza in temeiul
legislatiei in vigoare sau prin decizie a instantei de )udecata, actiunile la care dreptul de vot este
suspendatBlimitat nu se exclud din calcul la convocarea adunarii generale a actionarilor, si la stabilirea
cvorumului. Aceste actiuni, dupa caz, nu participa la adoptarea *otaririlor privind c*estiunile incluse in
ordinea de zi a adunarii generale a actionarilor.
Actionarul este in drept, in temeiul mandatului sau contractului, sa delege exercitarea
drepturilor sale reprezentantului sau custodelui actiunilor.!eprezentant al actionarului poate fi orice
persoana, daca legea SA sau alte acte legislative nu prevad altfel."n calitate de actionar, statul poate avea doar un singur reprezentant intr&o societate,
atributiile caruia sint stabilite de uvern.
Persoanele cu functii de raspundere ale societatii, cu exceptia membrilor consiliului
societatii, nu pot fi reprezentanti ai actionarului.
Actionarul este in drept sa&l inlocuiasca oricind pe reprezentantul sau ori pe custodele
actiunilor sau sa&i retraga imputernicirile, daca contractul nu prevede altfel.
Drepturile actionarilor date de actiunile preferentiale de orice clasa pot fi modificate
numai prin *otarirea adunarii generale a actionarilor.
Actionarul care lucreaza in societate nu are drepturi preferentiale fata de ceilalti actionari. 3ucratorul
societatii care detine actiunile ei nu are drepturi preferentiale fata de ceilalti lucratori ai societatii.
Actionarul nu este in drept sa ceara rascumpararea de catre societate a actiunilor care iiapartin, cu exceptia cazurilor prevazute de legea SA, de alte acte legislative sau de statutul
societatii.
Actionarul nu este in drept, fara imputerniciri speciale, sa actioneze in numele societatii
sau pe cautiunea ori cu garantia societatii.
Actionarul minoritar care a obtinut actiunile contra bonuri patrimoniale sau succesorul de
drept al acestuia are dreptul sa ceara oricind persoanei care detine, de sine statator sau in comun cu
persoanele sale afiliate, mai mult de 90% din volumul total de actiuni cu drept de vot ale unei
societati in continuare / actionar majoritar ca aceasta sa&i cumpere actiunile detinute. Actionarul
minoritar care a obtinut actiunile in alt mod decit contra bonuri patrimoniale
are dreptul sa ceara actionarului ma)oritar ca acesta sa&i ac*izitioneze actiunile detinute in modul si in
conditiile stabilite de 3egea privind piata de capital.
Actionarul ma)oritar este in drept sa refuze ac*izitionarea actiunilor cu drept de vot ale
actionarului minoritar in cazul in care actiunile detinute de actionarul minoritar sint grevate cu obligatii.
Actionarul ma)oritar este in drept sa ceara actionarilor minoritari ca acestia sa&i vinda
valorile mobiliare pe care le detin in modul si in conditiile stabilite de 3egea privind piata de capital.
Actionarul este obligat&
a sa informeze persoana care tine registrul actionarilor despre toate sc*imbarile din datele
sale, introduse in registru(
b sa dezvaluie informatia despre tranzactiile cu actiunile societatilor entitati de interes public
in conformitate cu 3egea privind piata de capital(
c sa indeplineasca alte obligatii prevazute de legea SA sau de alte acte legislative.Actionarii persoane cu functii de raspundere ale societatii sint obligati sa comunice in scris societatii si
omisiei ationale a Pietei ?inanciare despre toate tranzactiile lor cu actiunile societatii, in modul
prevazut de legislatia privind piata de capital.
Daca, in urma neexecutarii sau executarii necorespunzatoare a cerintelor prevazute, societatii i&a fost
cauzat un pre)udiciu, actionarul raspunde in fata societatii cu marimea pre)udiciului cauzat.
Prin decizie a instantei de )udecata, actionarul este obligat sa repare pre)udiciul material cauzat societatii
siBsau altor actionari ai societatii in cazul in care, in mod abuziv, cu rea&credinta si neintemeiat,
inainteaza cereri de c*emare in )udecata contra societatii siBsau altor actionari, sesizeaza omisia
ationala a Pietei ?inanciare, organele de drept siBsau alte autoritati publice. "n cazul in care fapta
actionarului este prevazuta de odul contraventional sau de odul penal, suplimentar repararii
pre)udiciului material, fapta in cauza atrage raspundere contraventionala sau penala conformlegislatiei.
7/25/2019 Sub Examin, AISA
22/39
2. Drepturi patrimoniale si nepatrimoniale ale actionarilorPersoana, care cumpara actiuni ale societatii, dobindeste drepturi si obligatiica asociat,caracterizate
prin'
raspundere limitata" raspunderea actionarilor va fi limitata la valoarea investitiei lor in cazul in care
societatea va falimenta(
transferul actiunilor" actionarii au dreptul de a vinde sau transfera actiunile(
declararea dividendelor" actionarii au dreptul la dividend, in cazul in care onsiliul director sau AA
declara dividendul(
accesul la rapoartele anuale" actionarul are dreptul sa fie informat cu privire la situatia anuala a
societatii bilantul exercitiului precedent, insotit de contul de profit si pierderi(
repartizarea activului" actionarii au dreptul la repartizarea profitului ramas dupa acoperirea pasivului
exigibil, daca societatea urmeaza a fi dizolvata sau falimenteaza(
numarul de voturi, care depinde de numarul de actiuni detinute) Dreptul de vot poate fi transmis unor
terti, in conditiile prevazute de statutul societatii(
participarea la majorarea capitalului social al societatii respective prin subscrierea la noi actiuni)
/repturile, enuntate mai sus, pot fi grupate in'
patrimoniale,printre care' dreptul la dividend, dreptul la patrimoniul societatii etc.(
nepatrimoniale,printre care' dreptul la vot, dreptul de participare la conducerea societatii etc.Actionarii care detin cel putin 1% din actiunile cu drept de vot ale societatii, au de asemenea dreptul, in
modul prevazut de legea SA, de alte acte legislative si de statutul societatii'
a sa introduca c*estiuni in ordinea de zi a adunarii generale anuale a actionarilor(
b sa propuna candidati pentru membrii consiliului societatii si ai comisiei de cenzori(
d sa ceara convocarea sedintei extraordinare a consiliului societatii.
Actionarii care detin cel putin 0% din actiunile cu drept de vot ale societatii, pe linga drepturile
mentionate, au de asemenea dreptul, in modul prevazut de legea SA, de alte acte legislative si de
statutul societatii'
a sa ceara stabilirea costului plasarii actiunilor societatii, in temeiul raportului societatii de
audit sau al altei organizatii specializate ce nu este persoana afiliata a societatii(
b sa ceara efectuarea de controale extraordinare ale activitatii economico&financiare a
societatii(
c sa adreseze instantei )udecatoresti, din numele societatii, fara imputerniciri speciale, cerere
de reparare a pre)udiciului cauzat societatii de persoanele cu functii de raspundere in urma incalcarii
intentionate sau grave de catre acestea a prevederilor legii SA sau ale altor acte legislative.
Actionarii care detin cel putin 21% din actiunile cu drept de vot ale societatii, au de asemenea dreptul sa
ceara convocarea adunarii generale extraordinare a actionarilor in modul stabilit de legea SA si de
statutul societatii.
Actionarul care detine actiuni cu drept de vot sau alte valori mobiliare ale societatii care
pot fi convertite in actiuni cu drept de vot are dreptul de preemptiune asupra actiunilor cu drept de vot ce
se plaseaza sau asupra altor valori mobiliare ale societatii care pot fi convertite in actiuni cu drept devot. #odul de exercitare a acestui drept este stabilit de statutul societatii siBsau de *otarirea privind
emisiunea valorilor mobiliare, siBsau de prospectul ofertei publice, astfel incit sa fie oferita actionarilor
posibilitatea de a se subscrie la valorile mobiliare din emisiunea suplimentara, proportional cotei din
capitalul social, reprezentata de valorile mobiliare detinute de acestia la data de subscriere.
Dreptul de preemptiune nu poate fi limitat sau retras. Dreptul de preemptiune se exercita
intr&un termen care nu poate fi mai mic de < zile lucratoare de la data publicarii ofertei sau de la
data expedierii catre actionari a scrisorilor pentru plasarea valorilor mobiliare prin oferta publica ori de
la data adoptarii *otaririi pentru emisiunea suplimentara inc*isa a acestora. +ermenul de realizare a
dreptului de preemptiune nu se aplica in cazul in care la adunarea generala a actionarilor participa
00% din actiunile cu drept de vot ale societatii siBsau toti actionarii subscriu la valorile mobiliare de
clasa respectiva proportional cotei detinute in capitalul social, siBsau emisiunea inc*isa a valorilormobiliare are loc in urma reorganizarii societatii prin fuziune. Actionarul are dreptul sa renunte, partial
sau integral, la dreptul sau de preemptiune siBsau sa cesioneze acest drept altor actionari sau altor
7/25/2019 Sub Examin, AISA
23/39
persoane daca statutul societatii siBsau *otarirea privind emisiunea valorilor mobiliare nu prevede
altfel.
"n cazul in care societatea a emis mai multe clase de valori mobiliare, dreptul de
preemptiune va fi acordat, in primul rind, detinatorilor de valori mobiliare de clasa care se plaseaza si
numai dupa expirarea termenului de realizare a acestui drept / detinatorilor de valori mobiliare de alte
clase.
Daca in emisiunea inc*isa, dupa expirarea termenului acordat pentru realizarea dreptului
de preemptiune, ramin valori mobiliare nesubscrise, societatea are dreptul sa anuleze numarul devalori mobiliare nesubscrise siBsau sa ofere posibilitatea ca acestea sa fie subscrise, in primul rind, de
catre actionari suplimentar numarului ce le&a revenit proportional cotei detinute in capitalul social si
ulterior / de catre salariatii societatii siBsau de persoane terte aprobate de catre adunarea generala a
actionarilor.
21. "rotejarea drepturilor actionarilorApararea drepturilor si intereselor legitime ale actionarilor este asigurata de legea privind SA, de
legislatia privind piata de capital si de alta legislatie.
Pentru apararea drepturilor si intereselor lor legitime, actionarii sint in drept, in modul stabilit de
legislatie, sa sesizeze organele de conducere ale societatii siBsau omisia ationala a Pietei ?inanciare,
siBsau instanta )udecatoreasca, inclusiv'a sa sesizeze organele de conducere ale societatii in vederea efectuarii controlului asupra tranzactiilor
de proportii si a tranzactiilor cu conflict de interese(
b sa sesizeze omisia ationala a Pietei ?inanciare in vederea efectuarii controlului asupr tranzactiilor
cu valori mobiliare(
c sa solicite omisiei ationale a Pietei ?inanciare tragerea la raspundere contraventionala a
persoanelor cu functii de raspundere, conform legislatiei(
d sa inainteze instantei )udecatoresti cereri de anulare a tranzactiei de proportii sau a
tranzactiei cu conflict de interese in cazul in care aceste tranzactii au cauzat pre)udiciu societatii
siBsau au fost inc*eiate cu incalcarea legislatiei siBsau de reparare a pre)udiciului cauzat societatii de
persoanele cu functii de raspundere care au decis ori au votat pentru inc*eierea acestor tranzactii,
precum si alte cereri privind apararea drepturilor si intereselor sale.
Societatea este obligata sa examineze plingerile actionarilor in modul si termenul prevazut de legislatie.
22. Dreptul la dividend a actionarilor societatii pe actiuni$ #ormele de acitare si ordinea acitariidividendelor
Divident & partea din profitul unei societati pe actiuni care revine fiecarui actioner in raport cu actiunile
pe care le poseda.
Dreptul la dividend nu se naste automat in folosul actionarilor. Pentru a se putea distribui dividend,
trebuie, in primul rind, ca societatea sa fi inregistrat profit la sfirsitul exercitiului financiar. Dreptul la
dividend apare o singura data pentru fiecare an, fiind dependent de profit, iar profitul determinindu&se
pe baza situatiilor financiare ca si cuantum, dividendele se distribuie proportional cu participatiuneaactionarului in capitalul social. Dreptul de a incasa dividende apare ca urmare a unei *otariri a AA.
Priodicitatea platii dividendelor se stipuleaza la emiterea *irtiilor de valoare.
Dividendele pot fi platite ca acont daca aceasta e prevazut in statut. #arimea dividendului in cazul dat
nu trebuie sa depaseasca 10%din marimea dividendului in anul trecut si nu mai mult de 10%,
preconizate pentru plata in anul curent.
Pe baza statutului societatii sau dupa decizia adunarii generale dividendul poate fi platit in bani,
actiuni,obligatii, marfuri servicii.
#arimea dividendului intermediar si final care revine pentru o actiune simpla, tinind cont de avansul
platit, se anunta de AA, conform rezultatelor anuale la propunerea consiliului administrativ al
societatii pe actiuni.
Plata dividendelor pe actiunile simple nu este o obligatie concreta a societatii fata de actionari. AA e indrept sa ia decizia cu privire la plata nerationala a dividendelor pe actiunile simple conform totalurilor
pe an.
7/25/2019 Sub Examin, AISA
24/39
Plata dividendelor anuntate de catre adunarea generala este obligatorie pentru societate. Actionarii au
dreptul sa ceara de la societate, prin )udecata, plata dividendelor anuntate. Actionarul nu poate fi impus
sa intoarca societatii dividendele primite, cu exceptia cazurilor de incalcare de catre el a legislatiei.
Plata dividendelor pe actiunile privilegiate, in caz de insuficienta a beneficiului sau nerentabilitate a
societatii, e posibila din contul mi)loacelor fondului de rezerva a societatii.
Plata dividendelor pe actiunile privilegiate nu poate fi transferata pe alt an economico&financiar, daca
statutul societatii nu prevede altceva.
u se platesc dividendele pentru actiunile care au fost puse in circulatie, se afla la balantasocietatii,precum si in cazul ac*itarii incomplete a actiunilor.
u se admite plata dividendelor, daca pentru totalurile anului valoarea averii, care apartine societatii cu
dreptul de proprietate proprie, e mai mica decit capitalul ei statutar.
Plata dividendelor pe actiunile care apartin persoanelor fizice se efectueaza cu retinerea impozitului pe
venit.
Societatea are dreptul sa plateasca dividende intermediare trimestriale, semestriale si anuale pe
actiunile aflate in circulatie. Societatea nu are dreptul sa garanteze plata dividendelor.
Obligatiile societatii referitoare la plata dividendelor apar la data anuntarii *otaririi cu privire la plata
lor. Societatea nu este in drept sa ia *otarire cu privire la plata dividendelor'
a pina la rascumpararea actiunilor plasate care urmeaza a fi rascumparate(
b daca, la data luarii *otaririi cu privire la plata dividendelor, societatea este insolvabila sau platadividendelor va duce la insolvabilitatea ei(
c daca valoarea activelor nete, conform ultimului bilant al societatii, este mai mica decit capitalul ei
social sau va deveni mai mica in urma platii dividendelor(
d pe actiunile ordinare daca nu s&a *otarit cu privire la plata dividendelor pe actiunile preferentiale(
e pe orice actiuni, daca nu s&a efectuat plata dobinzii scadente la obligatiuni.
Decizia cu privire la plata dividendelor intermediare se ia de consiliul societatii, iar *otarirea cu privire
la plata dividendelor anuale se ia de adunarea generala a actionarilor, la propunerea consiliului
societatii. "n *otarirea cu privire la plata dividendelor se va indica'
a data la care este intocmita lista actionarilor care au dreptul sa primeasca dividende(
b cuantumul dividendelor pe o actiune de fiecare clasa aflata in circulatie(
c forma si termenul de plata a dividendelor.
Pentru fiecare plata a dividendelor, consiliul societatii asigura intocmirea listei actionarilor care au
dreptul sa primeasca dividende. "n lista actionarilor care au dreptul sa primeasca dividende
intermediare vor fi inscrisi actionarii si detinatorii nominali de actiuni inregistrati in registrul
actionarilor cel mai tirziu cu 1 zile pina la luarea *otaririi cu privire la plata dividendelor
intermediare, iar in lista actionarilor care au dreptul sa primeasca dividende anuale vor fi inscrisi
actionarii si detinatorii nominali de actiuni inregistrati in registrul mentionat la data fixata de consiliul
societatii.
Adunarea generala a actionarilor este in drept sa aprobe dividendele anuale in cuantum nu mai mic decit
dividendele intermediare platite. #arimea dividendelor anuntate pe fiecare actiune de aceeasi clasa
trebuie sa fie egala, indiferent de termenul plasarii actiunilor.Dividendele se platesc cu mi)loace banesti, iar in cazurile prevazute de statutul societatii, se platesc cu
actiuni de tezaur sau actiuni ale emisiei suplimentare sau cu alte bunuri destinate consumului
populatiei civile, a caror circulatie nu este interzisa sau limitata de actele legislative.
Pentru plata dividendelor fixate pe actiunile preferentiale poate fi constituit un fond special din contul
defalcarilor din profitul net al societatii.
Dividendele pe actiunile de aceeasi clasa pot fi platite cu actiuni de alta clasa numai in temeiul
*otaririlor luate in modul prevazut de legislatia in vigoare.
+ermenul de plata a dividendelor se stabileste de organul care a luat decizia de plata in conformitate cu
statutul societatii, insa nu poate fi mai mare de ; luni de la data luarii deciziei cu privire la plata lor.
Societatile pe actiuni al caror capital social cuprinde si o cota a proprietatii publice transfera la bugetul
respectiv, pina la iulie a anului imediat urmator anului de gestiune, dividende, calculate in functie derezultatele activitatii din anul de gestiune, pe baza *otaririi adunarii generale a actionarilor si in
conformitate cu structura capitalului social. "n acelasi termen, darea de seama privind dividendele
7/25/2019 Sub Examin, AISA
25/39
calculate in functie de rezultatele activitatii societatii pe actiuni se prezinta inspectoratului fiscal de stat
teritorial. "n caz de neac*itare in termen la buget a dividendelor aferente cotei proprietatii publice in
capitalul social al societatii pe actiuni, organele Serviciului ?iscal de Stat vor aplica ma)orarea de
intirziere, precum si executarea silita a obligatiilor neonorate in termen, conform titlului al odului
fiscal.
Decizia cu privire la plata dividendelor de catre societatea va fi publicata in termen de 1 zile de la data
adoptarii ei. Decizia cu privire la plata dividendelor de catre societatea care nu corespunde unuia din
criteriile prevazute trebuie sa fie adusa la cunostinta fiecarui actionar personal, in termen de 1 zile dela data luarii ei, precum si poate fi publicata in mi)loacele mass&media conform *otaririi adunarii
generale a actionarilor.
Dividendele care nu au fost primite de actionar din vina lui in decurs de ; ani de la data aparitiei
dreptului de primire a lor se trec la venitul societatii si nu pot fi revendicat