Sub Examin, AISA

7/25/2019 Sub Examin, AISA

1/39

1. Necesitatea societatilor pe actiuni in economiePuterea SA este comparata de unii autori cu puterea feudalilor din perioada medievala. Odata cu

statornicirea relatiilor de piata rolul SA devine unul semnificativ, spre exemplu, in tarile avansate

volumul productiei fabricate de SA constituie circa 90% din totalul productiei pe economie. SA

constituie pirgia dezvoltarii accelerate a economiei moderne si poate fi considerata drept un inceput al

epocii capitaliste.

Drept imbold pentru crearea SA a servit aparitia coloniilor, dezvoltarea comertului international,

acumularea capitalului si necesitatea centralizarii acestuia. ele mai timpurii structuri asemanatoareSA au aparut in !oma Antica si "talia #edievala. De asemenea, caracteristici ce pot fi atribuite SA sunt

asociate unitatilor ce au existat in Olanda, la sf. sec. $& inc. sec. $".

Potrivit legislatiei !. #oldova, Societate pe actiunieste societatea comerciala al carei capital socialeste in intregime divizat in actiuni si ale carei obligatii sunt garantate cu patrimonial societatii.

SA este considerata forma de baza a activitatii comerciale din urmatoarele motive'

& prezinta o organizatie antrenata in producerea, repartizarea si consumul produsului national brut(

& concentreaza in activitatea sa cele mai semnificative capitaluri materiale si financiare(

& asigura anga)area ma)oritatii fortei de munca(

& contribuie semnificativ la asigurarea progresului te*nic in toate ramurile economiei(

& determina cresterea producerii si bunastarea societatii(

& spre deosebire de alte forme de organizatii comerciale, participa activ la viata politica a tarii.+ransformarea actionarilor in proprietari reali ai capitalului depinde de'

& marimea capitalului investit cu cit este mai mare cota parte in capitalul total, cu atit mai repede

actionarul poate deveni proprietar si poate exercita mai multe activitati. -x' lucratorii care detin actiuni

din cadrul intreprinderii in care ei activeaza.(

& marimea veniturilor obtinute in urma exploatarii capitalului. -x' daca creste costul capitalului

investit, atunci creste si profitul aferent investirii, in caz contrar, actionarul inceteaza a fi capitalist.

Datorita aparitiei si dezvoltarii SA conceptul de capitalist devine abstract. "n cadrul S.A. nu mai exista

capitalisti, ci doar actionari care pot indeplini functiile de manageri, personal de conducere etc., care se

deosebesc doar dupa functia pe care o ocupa si cota parte pe care o detine.

2. Tipologia societatilor pe actiuniO clasificare generala divizeaza societatile pe actiuni in'

& Societati pe actiuni de tip desc*is / participantii careia pot instraina actiunile sale fara acordul

altor actionari(

& Societati pe actiuni de tip inc*is / actiunile societatii pe actiuni pot fi repartizate doar intre

membrii&fondatori sau intre alt grup de persoane din timp stabilit.

Practica )uridica, pentru a face distinctie intre aceste doua tipuri de societati pe actiuni, impune anumite

restrictii'

Aspecte )uridice ale societatilor pe actiuni de tip inc*is'

& acestea pot repartiza actiunile sale doar intre membrii societatii sau la un grup de persoane din

timp stabilit, numarul total al carora nu trebuie sa depaseasca 10(& nu este in drept sa organizeze inscrierea desc*isa la actiunile sale(

& actionarii au prioritate la procurarea actiunilor ce se vind de catre alti actionari(

& structura de gestiune a societatii este mai simpla fata de societatile pe actiuni de tip desc*is.

2 Aspecte )uridice ale societatilor pe actiuni de tip desc*is'

& numarul actionarilor este nelimitat(

& actionarii pot instraina actiunile sale fara acordul celorlalti actionari(

& SA este in drept sa efectueze inscriere atit inc*isa, cit si desc*isa la actiunile sale(

& SA este obligata sa prezinte pietei informatii despre activitatea sa in volumul si termenele

stabilite de legislatie sau alte acte normative ale tarii date, in general, cel putin anual trebuie publicate

informatiile referitoare la activitatea SA in decurs de un an.

3egislatia !. #oldova, si anume modificarile la 3egea cu privire la societatile pe actiuni stabileste ca,incepind cu ianuarie 2009 S.A. nu vor mai fi impartite in societati pe actiuni de tip inc*is sau

desc*is, ci vor fi numite 4societati pe actiuni5.


2/39

3. Avantajele si dezavantajele societatilor pe actiuniS.A. prezinta urmatoarele avanta)e fata de alte forme organizationale ale proprietatii'

& Asigurarea unui proces nelimitat de contopire a capitalurilor. Actionariatul permite de a

comasa capitalurile investite in volum nelimitat si atragerea actionarilor cu capitaluri mai modeste.

Acest fapt permite de a acumula intr&o perioada scurta de timp mi)loace considerabile, de a extinde

producerea si sortimentul, de a profita de toate avanta)ele producerii in masa. !espectiv, legislatia nu

plafoneaza numarul de actionari din cadrul unei S.A. si marimea capitalului investit.& Selectarea de catre proprietari a marimii riscului asumat. Procurind un numar de actiuni,

actionarul alege totodata si nivelul acceptat al riscului aferent pierderilor din capitalul investit. !iscul

limitat se pronunta si prin faptul ca actionarii nu poarta raspundere pentru obligatiile S.A. fata de

creditori. "n cazul falimentarii S.A., actionarii pierd doar capitalul investit.

& Rezistenta in timp a comasarii capitalurilor. S.A. prezinta o forma mai stabila a comasarii

capitalurilor. Plecarea unuia sau a unui grup de actionari din cadrul S.A. nu conduce la intreruperea

activitatii acesteia. !espectiv S.A. avind potential timp indelungat nelimitat de existenta poate sa&si

desfasoare activitatea in continuare, fara intreruperea procesului de productie. Alte tipuri de organizatii

comerciale nu beneficiaza de asemenea privilegii.

& Profesionalismul gestionarii. Acesta este bazat in primul rind pe faptul ca, de obicei

proprietarul si managerul nu este aceeasi persoana. "n cadrul S.A. nu fiecare actionar este si conducatorsau gestionar al capitalului, ci o ec*ipa de manageri profesionisti gestioneaza cu capitalul format(

& Posibilitatea de a retrage capitalul investit. Actionarul in orice moment este in drept sa vinda

actiunile pe care le detine si de a incasa partial sau total investitia initiala.

& Existenta oportunitatii obtinerii mai multor tipuri de venituri din detinerea de actiuni. "n

practica pot fi obtinute venituri sub mai multe forme' sub forma de profit in urma vinzarii actiunilor

sau darii cu imprumut a actiunilor etc.

& Costul redus al capitalului imprumutat atras.#arimea S.A. si pozitia acesteia pe piata ii

permite de a mobiliza capitalul prin intermediul emisiunii *irtiilor de valoare la termen sau a

imprumuturilor bancare cu o rata a dobinzii mai prioritara.

& Prestigiul statutului SA.are depinde in mare masura de pozitia pe care o detine S.A. pe piata.

Drept dezavanta)e pot fi considerate'

& publicitatea informatiei economico-financiare a S.A. Publicarea informatiei financiar&

contabile conduce la transparenta datelor, dar totodata si la intensificarea concurentei pe piata si la

divulgarea tainei comerciale(

& profesionalismul inalt al gestionarii S.A.Aceasta poate conduce la aparitia conflictelor intre

actionari si manageri. "nteresele actionarilor constau in maximizarea pretului de piata a actiunilor,

respectiv maximizarea profitului net, iar interesele managerilor se indreapta spre repartizarea profitului

obtinut in favoarea lor(

& posibilitatea vinzarii libere a actiunilor. Aceasta conduce la aparitia posibilitatilor de

modificare a componentei actionarilor, care poate avea ca efect sc*imbarea controlului asupra

pac*etului de actiuni si poate conduce la alegerea altei ec*ipe de conducere.

4. Dezvoltarea societatilor pe actiuni in Republica oldova+ranzitia la economia de piata se bazeaza pe liberalizarea activitatii agentilor economici, insa de

asemenea ea se mai bazeaza si pe privatizarea patrimoniului de stat, pe crearea proprietatii private /

6pivotul principal al economiei de piata5.

Privatizarea poate fi efectuata prin doua cai' privatizarea treptata a anumitor intreprinderi experienta

Poloniei si a 7ngariei, privatizarea in masa e*ia, 8ulgaria, !ominia, recia, Slovenia etc..

onform modului stabilit de legislatie, privatizarea intreprinderilor de stat trebuia sa se infaptuiasca in

baza bonurilor patrimoniale, care reprezentau *irtii de valoare speciale, emise de stat, si care au fost

repartizate cetatenilor !epublicii #oldova conform prevederilor 63egii cu privire la bonurilepatrimoniale5 adoptate de Parlament la : martie 99;. Drept model dupa care s&a condus procesul de

privatizare din republica noastra a servit modelul ce*, care se bazeaza pe ideea 6privatizarii rapide5.


3/39

8onurile patrimoniale au fost nominale si s&au distribuit in functie de vec*imea in munca a fiecarui

cetatean al !epublicii #oldova, oferind posibilitati fiecarui detinator sa procure o parte din

patrimoniul intreprinderii supuse privatizarii. Privatizarea a avut loc la nivel republican, prin

intermediul licitatiilor. Procesul de privatizare a patrimoniului de stat a fost organizat si realizat in

cadrul a cinci Programe de stat de privatizare'

Programul de stat de privatizare pentru anii 99;&99( 999&2000( 200&

2002.

#a)oritatea intreprinderilor de stat au fost privatizate in cadrul primelor doua programe. "n cadrulprimului program au fost privatizate % din numarul total de

intreprinderi vinicole, >2% din numarul total al intreprinderilor din industria usoara, 9=% din

intreprinderile comerciale, 91% intreprinderile de deservire sociala si toate intreprinderile industriei de

za*ar, de conserve, a produselor lactate, de reparatie si deservire a te*nicii agricole. "n cadrul acestui

program au fost utilizate 90% din bonurile patrimoniale eliberate cetatenilor. "n urmatoarele doua

programe au fost utilizate si alte metode noi, ca organizarea proiectelor individuale de privatizare,

concursuri publice si diversificarea mi)loacelor de plata. 7nele intreprinderi au fost supuse privatizari

numai contra mi)loace banesti. "ntreprinderile supuse privatizarii in cadrul programului al treilea au

fost privatizate exclusiv contra mi)loace banesti.

!ealizarea programelor de stat de privatizare a dus la constituirea structurilor economiei de piata, si inprimul rind, la crearea sectorului privat si la prelevarea acestui sector in ma)oritatea ramurilor

economiei nationale. Astfel, in numarul total al agentilor economici, inregistrati in republica,

predomina agentii economici care activeaza in baza proprietatii private.

"n dezvoltarea privatizarii intreprinderilor de stat si formarii S.A. se observa si unele lacune, precum'

situatia economica si financiara dificila, pret redus la actiuni. Pe piata de capital se observa ca

actiunile sunt comercializate la un pret mai mic sau egal cu valoarea nominala a actiunilor(

drept sursa de baza pentru reconstruirea producerii sunt utilizate creditele bancare, in loc de a se emite

noi pac*ete de actiuni(

inaccesibilitatea actionarilor la pac*etul de actiuni al S.A.

7na din problemele principale ramine a fi siguranta drepturilor actionarilor, intarirea situatiei lor incorespundere cu legislatia.

!. "orto#oliul de investitii a societatilor pe actiuni$ investitiile societatilor pe actiuni din sectorulreal al economiei

Obiect al investirii societatilor pe actiuni constituie totalitatea bunurilor mobile si imobile, in care se

efectueaza investirea mi)loacelor banesti in cadrul investitilor directe, de portofoliu sau imobiliare.

"n calitate de subiect al procesului investitional, Societatea pe Actiuni realizeaza activitati investitionale,

care, in esenta, presupune procesul de formare a portofoliului investitional, care include pac*etul de

proiecte investitionale care va corespunde cu strategia investitionala a societatii.

Portofoliul de investitii reprezinta totalitatea obiectelor investitionale reale si financiare grupuri de

active, cum arfi actiunile si obligatiunile etc., detinute de catre investitor in scopul realizarii activitatiiinvestitionale in corespundere cu strategia investitionala stabilita.

Activitati investitionale pot dezvolta societatile comerciale pe actiuni, societatile de asigurari, fondurile

private de pensii, bancile, fondurile de investitii etc. Aceste institutii financiare organizate ca societati

pe actiuni in virtutea statutului sau efectueaza activitati investitionale.

Practica internationala in acest domeniu este relevanta pentru a fi studiata si implementata in !epublica

#oldova.

Fondurile de investitii sunt organisme care colecteaza bani de la investitori si investesc in diferite

tipuri de instrumente financiare actiuni, obligatiuni, depozite, certificate de trezorerie dupa

reguli care sunt stabilite in strinsa legatura cu obiectivele fondului.

Fonduri de pensii au ca obiectiv principal asigurarea sumelor de bani pentru cei care se retrag din

activitate. a urmare a acestui obiectiv, gradul de risc al plasamentelor acestor fonduri trebuie sa

fie foarte scazut.


4/39

Companiile de asigurari sunt intermediari financiari specializati, care preiau in portofoliul lor

riscurile financiare sau comerciale la care sunt expusi toti care opereaza pe piata in sc*imbul unei

prime de asigurare. ?onduri colectate fiind ulterior investite in instrumente ale pietei de capital.

Fondurile cu capital de riscreprezinta parteneriate private, care colecteaza resursele mai multor

investitori, dintre care' fondurile de pensii publice si private, corporatiile, bancile, persoanele

fizice si insasi detinatorii de capital de risc & proprietari ai fondurilor cu capital de risc investindu&

le in proiecte investitionale propuse de diverse companii, prin subscrierea sau ac*izitionarea uneiparti din capitalul social al acestora.

%ancaeste o institutie financiara, organizata ca societate pe actiuni, care atrage de la persoanefizice sau )uridice depozite sau ec*ivalente ale acestora transferabile prin diferite instrumente de

plata, si care utilizeaza aceste mi)loace total sau partial pentru a acorda credite sau a face investitii

pe propriul cont si risc.

"n functie de perioada pentru care au fost efectuate, plasamentele pot fi clasificate in doua categorii'

& investitii pe termen scurt' creditarea pe termen scurt si investitiile pepiata monetara si

& investitii pe termen mediu si lung' creditarea pe termen mediu si lung si investitiile pepiata de

capital/ financiara.

!espectarea legalitatii, siguranta investitiilor, asigurarea lic*iditatilor si profitabilitatea sunt principiilefundamentale care stau la baza deciziilor manageriale privind investitiile pe care banca le face in

scopul atingerii obiectivului fundamental.

&. "ractici internationale si nationale privind activitatea companiilor de asigurari ca investitoriPotrivit reglementarilor in vigoare, activitatea deasigurare consta, in principal, din' oferirea, negocierea

si inc*eierea de contracte de asigurare si reasigurare, incasarea de prime, lic*idarea de daune s.a.

!espectiv, companiile de asigurare isi asuma responsabilitatea de recuperare a daunelor asiguratului in

urma producerii cazului asigurat.

Asigurarea ca intermediar #inanciar se analizeaza ast#el' din punct de vedere financiar se poate aprecia ca asigurarea este intermediar financiar intre

persoanele fizice asigurate care platesc esalonat prime de asigurare si persoane )uridice si fizicecare au nevoie de resurse financiare

in special asigurarile de viata sunt nu numai un instrument de a asigura protectia asiguratilor

ci si instrumente de economisire si fructificare a resurselor banesti.

-xistenta asigurarii este indisolubil legata de necesitatea formarii unui fond de resurse banesti

fond de asigurare destinat pentru acoperirea pagubelor provocate de anumite fenomene.

Fondul de asigurare se formeaza pe seama sumelor de bani pe care le ac*ita persoanele fizice si

)uridice interesate in inlaturarea pagubelor pe care ar urma sa le suporte, daca s&ar produce anumite

fenomene. Pe linga fondul de asigurare, companiile de asigurari isi formeaza si fondul de rezerva

financiara destinat sa acopere pagubele provocate de fenomene neprevazute.

Activitatea de intermediere #inanciara a societatilor de asigurare intre

asigurati si piata #inanciara' este vizibila si in cazul asigurarilor generale de bunuri, raspundere civila, accidente dar apare cu

pregnanta in cazul asigurarilor de viata.

aici asiguratii platesc prime in mod esalonat, lungi perioade de timp, iar fondurile astfel constituite

sunt fructificate de asiguratori.

Societatile de asigurare detin calitatea de investitori institutionali deoarece' Asigurarile de viata presupun mari acumulari de rezerve specifice & rezerva matematica & pe

intreaga durata a contractelor de asigurare, care poate fi foarte mare 1&;1 de ani sau c*iar mai mult,

deci si volumul plasamentelor asiguratorilor de viata va fi foarte ridicat.

Acestia apar pe piata financiara cu o oferta de capital de imprumut, care se adreseaza solicitantilor

de resurse financiare' banci, agenti nefinanciari, autoritati publice centrale si locale etc.Pe piata internationala, exisa produsele de asigurare de viata noi$ orientate spre investitiiproduse de

tip 7nit 3in@ed. Aceste tipuri de asigurari au caracteristici speciale' cresterea sau scaderea sumei


5/39

asigurate, cresteri sau scaderi are primei esalonate, redirectionarea primelor, transferul unitatilor,

efectuarea de retrageri partiale. onditia pentru a putea participa la aceste fonduri de investitii este de a

cumpara o asigurare de viata.

"olitica de plasament a asiguratorilor este un alt aspect al intermedierii financiare in asigurari."n scopul asigurarii stabilitatii financiare si a garantarii ac*itarii sumelor si despagubirilor de asigurare,

companiile de asigurare investesc rezervele si fondurile de asigurare pe principiile diversificarii,

rambursarii, rentabilitatii si lic*iditatii.

Prin plasarea fondurilor si rezervelor de asigurare se inteleg categoriile de active admise sa reprezintefondurile si rezervele de asigurare.

"n scopul neadmiterii riscului excesiv in sistemul de asigurari, in vederea prote)arii intereselor

asiguratilor si a mentinerii capacitatii societatilor de asigurare de a&si onora in orice moment indeplinirea

anga)amentelor sale, acestea din urma determina coeficientul de lic!iditate care reprezinta raportul dintre

activele lic*ide si obligatiile certe ale asiguratorului fata de asigurati si se calculeaza separat pentru

activele formate pentru asigurarile in afara de viata si pentru asigurarile de viata.

(. "ractici internationale si nationale privind activitatea #ondurilor de investitii ca investitori"n linii mari, un fond de investitii "F#$ este reprezentat prin un portofoliu diversificat de actiuni,

obligatiuni sau alte instrumente financiare care este administrat de un manager profesionist.

Potrivit legislatiei auto*tone 3egea cu privire la fondurile de investitii, fondul de investitii este osocietate pe actiuni desc*isa, participant profesionist la piata valorilor mobiliare, care'

a atrage mi)loace prin plasarea actiunilor proprii(

b exercita sistematic investirea si reinvestirea mi)loacelor atrase in valori mobiliare ale altor emitenti( si

c in care cota medie anuala a valorilor mobiliare ale altor emitenti in valoarea de balanta a activelor

totale constituie cel putin ;1 la suta.

?ondurile de investitii reprezinta un sector distinct al pietei de capital, aflindu&se in strinsa legatura cu

celelalte componente ale acesteia' piata bursiera, piata monetara etc. !olul acestor fonduri consta in

finantarea unei economii prin orientarea disponibilitatilor din procesul de economisire catre piata

financiara, in conditii satisfacatoare pentru cei care economisesc.

Premisele aparitiei F#rezida in tendintele de gestiune colectiva a fondurilor ca rezultat al'

diversificariioportunitatilor de plasament in scopul optimizarii cuplului rentabilitate&risc(

dezintermedieriibancare / reorientarii activelor detinute in banci spre piata de capital, respectiv,

spre active mai atractive prin profitabilitatea si comoditatea oferita. 8eneficiile recunoscute ale

intermedierii financiare, si anume' reducerea costului unitar al prestarii serviciilor financiare datorita

sumelor mari gestionate, specializarea care permite oferirea unor servicii mai putin scumpe si adaptate

nevoilor clientilor, capacitatea oferirii unei game diversificate de servicii, au determinat preferinta

populatiei fata de plasare a activelor in institutii financiare specializate, cum ar fi fondurile mutuale,

fondurile de investitii, companiile de asigurari s.a. +endinta de reducere a plasamentelor in depozite

bancare este clar evidentiata in S7A de la ;0% in total active detinute de populatie la inceputul anilor

&90, pina la =% in 2000, dar si in tarile europene in "talia si in #area 8ritanie ponderea acestora

constituind 2%, in Suedia / 9%, in 8elgia / ;0%( globalizariipe piata financiara internationala / care a dus la raspindirea inovatiilor te*nologice si

diversificarea instrumentelor de plasament de capital, in paralel cu ma)orarea fluxurilor financiare

internationale.

"n functie de conditiile de plasare si rascumparare a actiunilor proprii, se deosebesc urmatoarele tipuri de

fonduri de investitii' mutuale si pe intervale.

Fondul de investitii mutualisi plaseaza permanent actiunile, cu obligatia de a le rascumpara oricind la

cererea actionarului.

Fondul de investitii pe intervale isi plaseaza permanent actiunile, cu obligatia de a le rascumpara la

cererea actionarului in termenul stabilit de statutul fondului si de prospectul de emisiune a actiunilor

fondului, insa nu mai putin de doua ori pe an, la intervale de timp egale.

?ondul de investitii este in drept sa-si investeasca si reinvesteasca mijloacelenumai in urmatoareleobiecte'


6/39

a)valori mobiliare ale altor emitenti cel mult 0 la suta din valoarea de piata a activelor nete. Acestenormative nu sunt aplicabile investirii si reinvestirii mi)loacelor fondului de investitii in valori

mobiliare de stat(

b)depozite bancare pe conturi bancare speciale cel mult 1%.?ondul de investitii nu este in drept sa-si investeasca mijloacelein'

a)actiunile altor fonduri de investitii ale caror investitii sunt administrate de managerul fiduciar in cauzasau de persoanele afiliate acestui manager fiduciar(

b) orice drepturi asupra patrimoniului managerului fiduciar, depozitarului, registratorului, auditoruluifondului sau al persoanelor afiliate acestor agenti economici(

c)orice drepturi asupra patrimoniului grupelor financiar & industriale."nvestitiile in ?" ofera o serie de avantajecare, la rindul lor, prin atractivitatea oferita investitorilor,

constituie o sursa si un factor de dezvoltare a fondurilor, si anume'

Managementul profesionist/ ?" sunt gestionate de ec*ipe de specialisti care au cunostinte pentru a

gestiona eficient resursele incredintate. Profesionalismul presupune experienta in domeniu si cunoasterea

evolutiilor pe piete, accesul la informatia financiara, respectarea regulilor prudentiale de investire prin

distributia riscurilor si asigurarea randamentului investitiei in scopul prote)arii investitorului. Potrivit

legislatiei auto*tone, administrarea investitiilor ?" este realizata de catre managerul fiduciar care isi

exercita functia in limitele prevazute de legislatie, de actele normative ale P?, de declaratia de

investitii a fondului, de regulamentul privind plasarea si rascumpararea actiunilor fondului mutual sau peintervale, de prospectul de emisiune a actiunilor fondului si de clauzele contractului de administrare

fiduciara a investitiilor fondului. #anagerul fiduciar este obligat' sa administreze investitiile fondului

exclusiv in interesele acestuia( sa tina evidenta contabila si sa intocmeasca darea de seama privind

activitatea fondului, sa faca raportul activitatii sale( sa indeplineasca alte obligatii in conformitate cu

actele normative si statutul )uridic detinut.

Posibilitatea obtinerii unui randament crescut cu un risc redus / diversificarea portofoliului

investitional permite reducerea riscului asociat unor astfel de plasamente. Astfel, reducerea preturilor

unor titluri ar putea fi in paralel cu cresterea preturilor altor titluri etc.

Lichiditatea titlurilor emise/ ofera posibilitatea de a vinde si rascumpara titlurile detinute in orice

moment.

Costuri reduse de tranzactionare/ costurile legate de administrarea resurselor ?" se reduc pe masura

atragerii unui volum mare de resurse si a cresterii numarului operatiunilor efectuate de fond.

Flexibilitatea procesului investitional/ presupune posibilitatea plasariiBretragerii mi)loacelor financiare

inBdin fond.

ecuritatea plasamentelor/ asigurata prin executarea unei singure activitati de baza.

!nformarea periodica a clientelei/ prin intermediul rapoartelor trimestriale, semestriale, anuale etc.

Dezavantajele investitiilor in ?" tin de lipsa de optiune privind selectarea valorilor mobiliare ce vorintra in portofoliul fondului, de riscul de a alege un fond ai caror administratori inregistreaza rezultate

slabe si de deducerea din rezultatele obtinute a c*eltuielilor de functionare ale fondului.

*. "ractici internationale si nationale privind activitatea #ondurilor de pensii nestatale+private cainvestitorirearea si functionarea Fondurilor %estatale de Pensii?P reprezinta un element inovator pentru

piata de capital auto*tona, in particular, si piata financiara, in general.

Problema pensiilor, abordata prin prisma situatiei demografice si financiare deosebit de precare,

constituie unul din cele mai actuale subiecte de discutie din ultima vreme la noi in tara. "n conditiile in

care marimea unei pensii medii asigurata de stat constituie circa =0% din minimul de existenta pentru

pensionari, necesitatea garantarii unui nivel de trai decent in perioada post&activa devine din ce in ce

mai evidenta, iar ineficienta sistemului public de pensii / tot mai clara. riza demografica deosebit de

acuta cauzata de imbatrinirea populatiei in contextul natalitatii scazute, de rind cu exodul masiv de

populatie activa peste *otare creeaza o puternica presiune asupra fondului public de pensii, care se

pare ca nu mai este in stare de unul singur sa asigure un nivel de trai pentru pensionari. ea)unsul celmai mare al sistemului public de pensii este persistenta conceptului redistributiv in loc de un sistemde capitalizare.


7/39

Pentru a se gasi o solutie pentru !epublica #oldova a fost propus de 8anca #ondiala un nou sistem,

care adauga la pensia gestionata de stat inca doua grupuri, ambele private, dintre care unul obligatoriu,

iar altul facultativ. Aceste grupuri de pensii au primit denumirea de 4piloni5, care spri)ina astfel

intregul sistem. Astfel, conform recomandarilor 8ancii #ondiale, reforma pensiilor se refera la'

pilonul !" pensia de stat asa cum o cunoastem acum#

pilonul !!" pensia obligatorie, administrata de o firma privata finantata prin contributii plus

capitalizare(

pilonul !!!" pensia facultativa, administrata tot de o firma privata finantata prin contributii pluscapitalizare.

Primul ?P a fost creat in !. #oldova in decembrie 200: de compania de asigurari 4ictoria&

Asigurari5.

Politica de investitii a ?P este orientata in investirea activelor aplicind principii prudentiale. Asadar,

investirea se realizeaza intr&un mod care sa asigure securitatea, calitatea, lic*iditatea si profitabilitatea

activelor, cu o diversificare corespunzatoare a acestora.

Diversificarea portofoliului de active se face intr&un mod adecvat, pentru a evita dependenta de un

anumit activ, emitent sau grup de companii comerciale si concentratiile riscului pe totalitatea activelor.

Scopul investirii activelor ?ondului este de a realiza cresterea optima a acestora pe termen lung, in

conformitate cu prevederile legale, nivelul de risc asumat, principiile investitionale asumate si

lic*iditatea permanenta a activelor administrate.

alorile mobiliare sunt evaluate ca investitii de sine statatoare, dar si ca parte a unui portofoliu, iar

riscurile acestora sunt monitorizate nu doar ca investitii unice, ci si din punctul de vedere al efectului

sau efectului ca potential asupra intregului portofoliu.

Potrivit reglementarilor,instrumentele financiare in care poate investi F%P sunt"

a active monetare, inclusiv conturi bancare si depozite la banca care detine autorizatia 8..#. de a

desfasura activitati financiare, cu care nu are inc*eiat acord ce prevede actiuni de remediere sau fata de

care nu a fost emisa ordonanta respectiva a 8..#.(

b valori mobiliare de stat(

c valori mobiliare care sunt inregistrate la ..P.?. si sunt cotate la bursa de valori(

d obligatiuni de stat emise de guverne straine, precum si de fonduri indexate straine, care au un ratinginternational inalt, in cazul existentei autorizatiei respective a 8..#.(

e orice alte domenii de investitii prevazute de legislatie.

Activele fondului nu pot fi investite in&

a valori mobiliare care nu sunt cotate si nici tranzactionate pe piete organizate(

b active care nu pot fi instrainate prin lege(

c active ale societatilor pe actiuni, care nu sunt cotate pe o piata organizata si a caror evaluare este

incerta(

d bunuri imobiliare sau orice drept legat de acestea(

e valori mobiliare emise de'

fondatorii ?ondului(

#anagerul activelor fondului( Depozitarul activelor fondului(

persoana afiliata.

Structura portofoliului de investitii in cadrul ?P este urmatoarea'

#nstrumente Financiare Structura

'inta

(inimu

m

(aximu

m

Active monetare conturi si depozite bancare ;0% 0% 10%

alori mobiliare de stat 10% ;0% :1%

alori mobiliare cotate la bursa de valori 1% 0% 10%

Obligatiuni de stat emise de guverne straine si fonduri

indexate straine

0% 0% 1%

Alte domenii de investitii 1% 0% 1%

T,TA- 1/


8/39

"n cadrul gestiunii mi)loacelor financiare, ?P se pot confrunta cu un sir de riscuri investitionale, si

anume'

Riscul de piata 0sistematic) / risc general, care afecteaza orice timp de investitie. Directia preturilorvalorilor mobiliare este determinate in general de trendurile pietelor financiare si de situatia economica

a emitentilor, care sunt ei insisi afectati de situatia generala a economiei globale si de conditiile

economice si politice existente in tarile in care opereaza. Acest risc nu poate fi redus prin diversificare.

"n tari cu o economie de tranzitie ca #oldova, riscul de piata este relativ mare.Riscul speci#ic 0nesistematic)/ risc legat de instrumentele unui anumit emitent. "n paralel cu trendurile

generale de pe pietele financiare, evenimente care afecteaza specific un emitent pot afecta valoarea

investitiilor. Diversificarea poate reduce riscul specific, dar nici c*iar o selectie foarte prudentiala a

investitiilor nu il poate elimina in totalitate.

Riscul de dobinda/ riscul potential de declin al valorii de piata a titlurilor si obligatiunilor cu venit fixdatorita cresterii ratelor de dobinda.

Riscul de credit/ posibilitatea ca pentru un titlu sau o obligatiune sa nu se plateasca dobinda sauprincipalul la termen, conform conditiilor contractuale. !iscul dat depinde de calitatea activelor

detinute. !eflectind un risc de credit mai mare, activele de calitate mai scazuta ofera randamente

superioare activelor cu o calitate mai ridicata.

Riscul de scimb valutar/ valoare in lei a investitiilor poate fi afectata de ratele de sc*imb valutarpentru activele detinute in alte monede. *iar daca valoarea activelor respective creste in moneda de

baza, valoarea acestora exprimata in lei poate sa scada daca moneda respectiva se depreciaza in raport

cu leul.

Riscul de liciditate 0#inantare)/ riscul ca o entitate sa intilneasca dificultati in procurarea fondurilornecesare pentru indeplinirea anga)amentelor aferente instrumentelor financiare. !iscul dat poate

rezulta din incapacitatea de a vinde repede un activ financiar la o valoare apropiata de valoarea ei )usta.

Riscul modi#icarii legislatiei/ posibilitatea ca legislatia cu relevanta pentru activitatea desfasurata de#anager sa se modifice, astfel incit sa produca efecte negative asupra profitabilitatii investitionale.

#anagerul nu poate avea nici o influenta asupra unui astfel de risc.

Riscul legat de stadiul incipient de dezvoltare a pietii de capital din oldova / cu un grad delic*iditate redus, instrumentele financiare cotate pe piata locala de capital au o volatilitate mai mare

decit instrumentele financiare similare listate pe pietele dezvoltate, putind astfel genera variatii mai

mari de pret ale unitatii de fond.

#anagerul activelor ?ondului conform legislatiei este banca care detine autorizatia 8..#. de a

desfasura activitati financiare, societati de asigurare, compania bro@er, compania manager sau fondul de

investitii care detine licenta de gestiune a activelor fondului abordeaza un stil de investitii compatibil cu

obiectivele de risc ale ?ondului si aplica reguli de diversificare prudenta a ?ondului, in vederea evitarii

dependentei excesive de un activ sau emitent.

"n toate tarile, fondurile de pensii se afla in competitie cu depozitele bancare, asigurarile de viata

si alte produse de acest gen. "n acelasi timp, fondurile de pensii se afla in afara concurentei conform unuia

dintre cele mai importante principii de investitii / cel mai redus grad de risc, adica pierderea mi)loacelorfinanciare investite este practic imposibila din urmatoarele considerente'

activele fondurilor nestatale de pensii se afla in proprietatea persoanelor care au depus banii in

administrarea fondului. u alte cuvinte, toate mi)loacele financiare transferate de un cetatean, precum si

venitul investitional din aceasta suma reprezinta proprietatea acestui cetatean si el practic nu poate sa le

piarda, deoarece conform legislatiei, fondurile de pensii au statut de persoane )uridice necomerciale(

activitatea fondurilor nestatale de pensii este supraveg*eata dur de catre organele de stat, fapt ce exclude

cazurile de escroc*erie in aceasta sfera. "n multe tari, sunt create institutii speciale de stat care se ocupa de

reglementarea si supraveg*erea acestor fonduri(

activele fondurilor sunt investite in diferite instrumente financiare, care sunt la rindul lor reglementate de

catre stat. oncomitent, legea interzice efectuarea investitiilor in unele active, cum ar fi imobilul sau

*irtiile de valoare, care nu sunt cotate sau nu participa la tranzactiile pe pietele organizate(mentinerea lic*iditatii inalte / activele sunt investite doar in instrumentele cu lic*iditate inalta / mi)loace

financiare, *irtii de valoare de stat, anga)amente financiare, obligatiuni externe de stat.


9/39

7n alt aspect important, ce reprezinta un avanta) in comparatie cu alte metode de investitii pe termen lung

sunt facilitatile fiscale. Potrivit odului ?iscal al !epublicii #oldova, pina la 1% din veniturile

persoanei fizice se exclud din baza impozabila, daca sunt indreptate spre plata cotizatiilor in fondurile

nestatale de pensii. De asemenea, un privilegiu pentru fondurile nestatale de pensii il constituie faptul ca

cotizatiile sunt transferate in mod automat de catre anga)ator din salariul beneficiarului, iar decizia cu

privire la investitii este luata de functionarii competenti ai fondului. Astfel, oamenii sunt scutiti de gri)ile

legate de efectuarea unor analize ale pietelor de capital, precum si de finantarea bro@erilor si

consultantilor financiari.

. "ractici internationale si nationale privind activitatea a altor institutii #inanciare bancare sinebancare ca investitori

Activitatea de investitie in prezent se considera activitatea pe piata *irtiilor de valoare, bancile

comerciale pe piata de caipital pot aparea in urmatoarele ipostaze'

. #n calitate de emitent/ bancile apar in calitate de emitent atunci cind emit actiuni pentru formarea

sau completarea fondului statutar precum si in cazul in care emit alte titluri de *irtii de valoare pentru

formarea resurselor atrase. Aceste resurse la rindul sau pot fi utilizate in cadrul operatiunilor active.

2.#n calitate de intermediar & bancile pot aparea sub forma'

a. Sectiilor sau societatilor de bro@er / sunt operatiunile care bancile executa ordinile clientilor.

b. De dealeri / atunci cind bancile activeaza pe cont propriu, cistigul lor rezulta din diferenta dintrepreturile de vinzare si preturile de cumparare.

c. De mar@et&ma@ers / sunt considerati formatori ai pietei, in cazul in care stabilesc cursurile *irtiilor de

valoare pe piata.

;. #n calitate de garant / operatiunile de garantare a bancilor pe piata *irtiilor de valoare se prezinta

prin operatiunile de under$riting / autogarantarea plasarii valorilor mobiliare pe piata. u alte

cuvinte, plasarea *irtiilor de valoare prin intermediari. Pentru aceste operatiuni underCriter incaseaza

comision care se prezinta ca valoarea procentuala din valoarea de emisiune. din emisiuni prin

underCriting sunt insotite de cumpararea partii neplasate de catre eiunderCriters, de aceea ei sunt

interesati pentru ai oferi conditii cit mai bune pentru plasarea pe piata. "n diferite state rolul bancilor pe

piata de capital este diferit. ex.' "n S7A si 7E bancilor li este interzis accesul pe piata *irtiilor de

valoare corporative, emise de emitentii privati. -xceptie fac *irtiile de stat si a autoritatilor locale.

Faponia si ermania sunt tarile in care bancile au un rol pe piata de capital foarte activ. "n Faponia

bancile sunt principalii investitori in obligatiuni, pe cind in ermania bancile sunt principalii

intermediarii si formatori ai pietei. +oate operatiunile de bro@erBdealer si mar@et&ma@er sunt efectuate

prin intermediul bancilor sau prin societatilor infiintate de acestea.

#nvestitiile dupa trasaturile lor pot fi clasificate in&

a. "nvestitiile directe / sunt acelea investitii care ii asigura investitorului un control real a emitentului.

b. "nvestitiile de portofoliu / totalitatea de active care sunt gestionate ca un tot intreg.

c. "nvestitiile reale

/ sunt insotite de un suport real & mi)loace fixe

& investitiile financiare & au la baza active financiare / *irtii de valoare, creditele, valutele.& "nvestitiile in active nemateriale / brevetele, opGrig*t, H, @noC&*oC&urile.

"n !epublica #oldova activitatea pe piata de capital poate fi impartita in'

. Activitatea neprofesionala / care se rezuma la activitatea de emitent, pentru acest tip de activitate nu

este necesara licenta speciala poate presta orice banca.

2. Activitatea profesionala / in care bancile apar ca intermediari sau garanti, pentru aceasta banca

trebuie sa aiba specialisti calificati care sunt atestati la P? ca participanti profesionisti.

el mai des bancile tranzactioneaza *irtii de valoare de statIS. Iirtiile de aloare de Stat se bucura

din partea bancilor deoarice sunt sigurestatul nu da faliment, facilitatile oferite de IS sunt'

. Iirtiile de valoare pe termen scurt, adica *irtiile de valoare si piata va inregistra mai putine modificari

fata de perioada mai indelungata.

2. Acorda facilitati fiscale, investitorul poate beneficia de careva reduceri a impozitului pe venit.;. Sunt *irtii de valoare lic*ide / pot fi vindute si revindute in orice moment.

8ancile ca investitor in *irtii de valoare sunt interesate de urmatori factori'


10/39

a. !ezultatul scontatdorit / care se manifesta sub forma veniturilor si comisioanelor. eniturile

investitorului dintr&o I se compune din'

& eniturile obtinute la scadenta

& eniturile ce apar in urma reevaluarii pe piata

& eniturile curentedobinzi si dividende

& eniturile care apar in urma mar)ei, diferenta dintre valoarea de vinzare si cea de cumparare apare

cind banca activeaza ca dealer.

b. "nlisnirile sau facilitatile fiscale, pe orice investitor intereseaza venitul dupa impozitare, deaceea suntpreferate *irtiile de valoare care acorda inlesniri fiscale.

c. !iscul legat de *irtiile de valoare, cunoastem mai multe tipuri de risc'

& !iscul ratei dobinzii / in cazul modificarii ratei dobinzei investitorul va inragistra cistiguri si pierderi.

& !iscul creditar / reprezinta cazul in care valoarea *irtiei de valoare precum si veniturilor curente nu

vor fi platite la timp sau in cele mai rele cazuri cu intirziere.

& !iscul afaceriide tara / reprezinta faptul cind unele situatii intr&o tara pot aparea diferite crize

economice care vor afecta economia in ansamblu si piata de capital.

& !iscul lic*iditatii / se manifesta prin faptul ca in cazul in care investitorul va dori sa vinda *irtiile de

valoare date, va trebui sa dispuna de o piata secundara bine dezvoltata.

& !iscul scadenteirevocare / reprezinta acel tip de risc care poate aparea in cazul in care emitentul isi

ramburseaza datoria inainte de scadenta, in acest caz investitorul poate pierde o parte din veniturilecurente.

& !iscul de inflatie / apare in cazul cind in economie este inregestrata o inflatie mai mare de 0% pe an,

in acest caz investitorul va inregestra pierderi in preturi reale.

1. nvestitiile in #ormarea capitalului societatilor pe actiuniCapitalul/ este orice activ de piata care genereaza venit profit detinatorului sau. apitalul unei SA

poate aparea sub diferite forme' capital social, actionar si propriu poate fi si imprumutat.

Capitalul social / reprezinta suma mi)loacelor acordate de proprietari pentru asigurareaactivita tii sociale a intreprinderii, este capitalul persoanei )uridice care, in mod obligatoriu, este

indicat in statutul acesteia. -xistenta acestui capital este o conditie indispensabila in crearea unei PF,

or, fara surse banesti si materiale este imposibila activitatea si garantarea onorarii obligatiunilor

asumate de catre aceasta pe piata.

3a infiintarea intreprinderii depunerile in capitalul social pot fi sub forma de mi)loace banesti, active

materiale si nemateriale. Astfel, o societate pe actiuni isi poate inscrie in capitalul sau social valoarea

nominala a actiunilor subscrise. "ntreprinderile in nume colectiv isi pot forma capitalul social pe seama

aporturilor participantilor, iar cele de stat pe seama investitiilor depuse de stat in fondul social.

#arimea capitalului social se declara la inregistrarea intreprinderii, dar alte corectari a dimensiunii

acestuia emisia suplimentara de actiuni, introducerea depunerilor suplimentare etc. se permit numai

in cazul si ordinea prevazuta de legea in vigoare si documentele de constituire.

Capitalul social al SA & nu este pur si simplu capitalul social fixat in statutul societatii si format din

varsamintele participatiunile membrilor. -l, obligatoriu, este divizat intr&un anumit numar de actiuni,care pot functiona independent de acest capital. Deoarece, pe de o parte, capitalul social al SA se

formeaza din cotele&parti ale participantilor, iar pe de alta parte acest capital al SA se divide in actiuni,

reiese ca capitalul, in acelasi timp, se formeaza din parti depuneri, si se divide in parti. Astfel, putem

defini capitalul social al SA drept capitalul persoanei )uridice, care este format din depunerile

varsamintele participantilor acesteia in sc*imbul actiunilor societatii emitente.

ostul valoarea capitalului social reprezinta'

s5n 6 7N$unde' s / costul valoarea capitalului social al SA(

n / numarul actiunilor, in care este divizat capitalul social(

/ valoarea nominala a unei actiuni.

aracterul dual al capitalului social conditioneaza divizarea capitalului SA in capital propriu si socialactionar.

"n linii mari,capitalul propriuale agentilor economici se poate forma din'


11/39

/ apitalul acordat de catre proprietari capitalul social, premiul revenit la o actiune(

/ Alte parti sociale ale persoanelor )uridice si fizice finantari cu destinatie speciala, depuneri si donatii(

/ !ezerve acumulate de intreprindere capital de rezerva, capital suplimentar, alte venituri.

Astfel, si in cazul SA,capitalul propriu apare ca totalitatea depunerilor in capitalul social

Capitalul social "actionar$/ reprezinta capitalul social al societatii pe actiuni, care exista pe piata sub

forma de actiuni, ce apartin actionarilor. apitalul social al SA este divizat intr&un anumit numar de

actiuni, insa ultimele pot exista independent, in afara SA, care le&a emis si plasat pe piata. Sub forma

actiunilor, ce se tranzactioneaza pe piata, capitalul social se transforma in capital social, actiunileapartinind de)a nu SA, dar membrilor sai, adica actionarilor.

Potrivit art.


12/39

Surse ale maririi capitalului socialpot fi'

capitalul propriu al societatii in limita partii ce depaseste capitalul ei social( siBsau

aporturile primite de la ac*izitorii de actiuni.

apitalul social nu poate fi marit si actiunile nu pot fi emise pina nu vor fi platite integral actiunile din

emisia precedenta.

Capitalul social al societatii poate fi redusprin art. 9 / peste mil. lei, iar 9% & un capital

mai mic de 0 mii de lei.

11. orelarea capitalului societatilor pe actiuni cu activele nete ale societatiiPotrivit art. ;9 a 3egii !. #oldova privind societatile pe actiuni cu modificarile ulterioare, active

nete ale S.A. sunt activele scutite de obligatiile datoriile societatii. Sursa a activelor nete este

capitalul propriu al societatii, constituit din capitalul social, capitalul suplimentar si capitalul de

rezerva, din profitul nedistribuit, precum si din alte mi)loace prevazute de legislatie.

Activele nete se calculeaza potrivit valorii de inventar initiale, iar in cazurile prevazute de legislatie,

potrivit valorii curente de piata. #odul de determinare a valorii activelor nete capitalului

propriu ale societatii, precum si de reflectare a lor in darile de seama, se stabileste de legislatie.

aloarea activelor nete ale societatii nu poate fi mai mica decit marimea capitalului ei social.

Daca, la expirarea a 2 ani financiari consecutivi, cu exceptia primului an financiar, valoarea activelor nete

ale societatii, potrivit bilantului anual al societatii, va fi mai mica decit marimea capitalului social, orice

actionar al societatii este in drept sa ceara adunarii generale anuale a actionarilor adoptarea uneia din

urmatoarele *otariri'

cu privire la reducerea capitalului social(

cu privire la ma)orarea valorii activelor nete prin efectuarea de catre actionarii societatii a unor aporturisuplimentare in modul prevazut de statutul societatii(

cu privire la dizolvarea societatii(

cu privire la transformarea societatii in alta forma )uridica de organizare.

Daca adunarea generala a actionarilor nu a adoptat una din aceste *otariri prevazute, actionarii care au

votat JpentruJ *otarirea data au dreptul sa ceara rascumpararea actiunilor in conformitate cu legea.

"n cazul in care, potrivit ultimului bilant, valoarea activelor nete ale societatii este mai mica decit

marimea capitalului social, cu exceptia cazului cind valoarea activelor nete este negativa, societatea este

in drept sa emita suplimentar numai actiuni prin emisiune inc*isa.

Societatea ale carei active nete, conform ultimului bilant, au valoare negativa este obligata sa publice un

aviz in acest sens in #onitorul Oficial al !epublicii #oldova si nu are dreptul sa emita valori mobiliare.

eexecutarea dispozitiilor numite mai sus poate constitui temei pentru dizolvarea societatii potrivit*otaririi instantei )udecatoresti. Dreptul de a adresa instantei )udecatoresti cerere in vederea dizolvarii

societatii il are orice actionar al acesteia.


13/39

12. 7aloarea de piata a actiunilor emise de S.A.Specificul organizarii si functionarii S.A. impune o dubla abordare a evaluarii acesteia. "n primul rind,

S.A. reprezinta o activitate, obiectivul fundamental al careia este obtinerea profitului si, respectiv, ea

poate fi evaluata ca afacere. "n cel de&al doilea rind, S.A. este reprezentata de capitalul actionar,

valoarea acestuia rezultind din pretul de piata al actiunilor.

Potrivit 3egii !. #oldova cu privire la activitatea de evaluare, nr. 9>9&$, din >.0


14/39

)aloarea nominala/ reprezinta o parte din capitalul social al S.A. ce revine unei actiuni plasate.

Aceasta valoare se aproba de adunarea generala a actionarilor si se indica in statutul societatii.

)aloarea de subscriere "de emisiune$este pretul de procurare a actiunii la prima plasare a acesteia de

catre emitent. aloarea de subscriere poate sa o depaseasca pe cea nominala. Diferenta dintre valorile

mentionate, multiplicata cu numarul actiunilor plasate, formeaza capitalul suplimentar al societatii.

)aloarea de piatacorespunde pretului cu care actiunile sunt sc*imbate cu ocazia tranzactiilor pe piata

secundara, unde are loc circulatia valorilor mobiliare.

)aloarea de rascumparareeste suma platita pentru o actiune rascumparata de emitent de la actionariisai.

)aloarea de lic!idare reprezinta suma care proprietarii actiunilor vor obtine pentru o actiune la

lic*idarea societatii in urma comercializarii patrimoniului si satisfacerii revendicarilor creditorilor.

)aloarea de bilant pe actiune reprezinta evaluarea contabila a patrimoniului net activelor nete ce

revine unei actiuni.

13. "articularitati ale investirii in societatile pe actiuni din Republica oldova.Societatea pe actiunieste societatea constituita prin asocierea mai multor persoane, care contribuie la

formarea capitalului social prin anumite cote de participare reprezentate prin titluri, numite actiuni,

pentru desfasurarea unei activitati comerciale, in scopul obtinerii beneficiilor, si care raspund pentru

obligatiile societatii numai in limita aporturilor lor.onform definitiei date de 3egea nr. ;< / $""" din 02.0


15/39

se realizeaza prin transmiterea drepturilor corespunzatoare. "n cazul cind aporturile sunt transmise cu

drept de proprietate transmiterea acestora se efectueaza prin predarea efectiva catre societate a

bunurilor.

Aporturi la capitalul social nu pot fi' evaluarea in bani a activitatii fondatorilor pentru infiintarea

societatii, precum si a activitatii de munca a actionarilor care lucreaza in societate( obligatiile

datoriile fondatorilor, actionarilor societatii si ale altor persoane( bunurile mobiliare si imobiliare

neinregistrate, inclusiv produsele activitatii intelectuale, supuse inregistrarii in conformitate cu

legislatia( bunurile apartinind ac*izitorului de actiuni cu drept de administrare economica saugestionare operativa, fara acordul proprietarului acestor bunuri( bunurile destinate consumului curent

al populatiei civile, bunurile a caror circulatie este interzisa ori limitata de actele legislative.

14. onceptul guvernarii corporative/ uvernare corporativa poate fi definita ca ansamblul relatiilor unei companii cu actionarii sai, sau mai

pe larg, cu societatea pe ansamblu.

/ uvernare corporativa specifica distributia drepturilor si responsabilitatilor dintre diferitele categorii

de persoane implicate in companie cum ar fi' consiliul de administratie, directorii, actionarii si alte

categorii, si stabileste regulile si procedeele de luare a deciziilor privind activitatea unei companii.

/ uvernare corporativa se refera la promovarea corectitudinii, transparentei si responsabilitatii la nivel

de companie./ uvernare corporativa sistemul de reguli si norme, fie de natura institutionala, fie de piata, in sfera

caruia iau nastere sau se urmaresc diferitele categorii de sta@e*olders, actionari, management,

administratia publica, personal, clienti, furnizori

/ +otalitatea sistemelor si proceselor implementate pentru a conduce si a controla o companie cu scopul

de a&i creste performanta si valoarea. Practic, se refera la eficienta sistemelor de management, insistat

pe rolul 8ordului de conducere, pe responsabilitatea ti remunerarea membrilor, credibilitatea situatiilor

finaciare, si pe eficienta sistemelor de management al riscului(

/ "n principiu se refera la suportul de decizie si de control dintr&o companie, obtinut prin reguli si

proceduri formale si informale, interne sau impuse extern de catre organismele competente,

implementate atit la nivel strategic cit si operational(

/ #ulte companii au o privire restrinsa, oarecum indreptata spre latura etica si spre gradul de

transparenta impuse companiilor listate la bursa, fara sa faca legatura cu maximizarea valorii

companiei(

/ uvernanta corporativa insista pe principiile etice si pe responsabilitatea sociala, dar toate regulile tin

procedurile pe care le promoveaza au un scop final' cresterea valorii companiei*

/ Studii recente fac legatura intre performanta companiilor si eficienta modelului de guvernanta

corporativa. "nvestitorii acorda mai nou o mare importanta sistemelor de guvernanta corporativa

implementate intr&o companie si sunt dispusi sa plateasca in plus pentru rezultate bune in acest

domeniu.

/ onceptul de uvernanta orporativa a aparut si s&a dezvoltat in secolul trecut, fiind influentat pe rind

de medii economice bazate pe proprietate familiala, capital bancar, investitori institutionali sausocietati anonime, medii dinamizate de scandalurile de rasunet care au avut loc in timp. "n mod

surprinzator, aceleasi momente de criza au avut un efect benefic in privinta identificarii cailor de

imbunatatire a conceptului de guvernanta corporativa, care sa corespunda noii etape in evolutia

economiei(

/ onceptul de uvernanta orporativa continua sa fie intr&un proces de adaptare la cerintele unei

economii moderne, la globalizarea tot mai evidenta a vietii sociale si totodata la necesitatile de

informare a investitorilor ti a tertilor parti interesate in activitatea companiilor.

De ce este necesara guvernanta corporativa8. Stabilirea obiectivelor activitatii intreprinderii. Orice entitate este o organizatie in cadrul careia se

intersecteaza interesele multor grupuri /investitoriBactionari, salariati, conducerea executiva a

societatii, autoritati publice etc. ?iecare din aceste grupuri are interese diferite ca nivel de prioritate,orizont de timp sau c*iar continut. ?ara un mecanism adecvat prin care aceste interese


16/39

diferite se acomodeaza reciproc si se exprima in obiective comune ale intreprinderii, aceasta nu poate

functiona.

2. Necesitatea alinierii intereselor investitorilor+actionarilor cu interesele celor ce conducnemijlocit societatea 0problema agentului). "nvestitorii nu pot in mod evident sa participe laadministrarea curenta a intreprinderii, care este incredintata unor administratori( acestia la rindul lor

pot utiliza specialisti pentru conducerea de zi cu zi a societatii.

9 "n cazul in care nu exista mecanisme de supraveg*ere si control adecvate pentru manageri, acestia

au tendinta sa acorde prioritate intereselor personale in detrimentul intereselor actionarilor.9 uvernanta corporativa incearca sa asigure pe de o parte un control si o informare cit mai buna a

actionarilor cu privire la actiunile conducerii executive si a performantei entitatii, cit si sisteme de

stimulente care sa alinieze interesele conducerii executive cu cele ale actionarilor.

;. #ecanisme adecvate de guvernanta corporativa ofera siguranta si protectie investitorilor. "ncrederea

acestora se traduce in ultima instanta prin reducerea costului de acces la capital al entitatilor, prin

sporirea lic*iditatii actiunilor acestora si in consecinta prin expansiunea pietelor de capital.


17/39

normal de actionarii ma)oritari( piata de capital relativ nelic*ida( existenta de contracte si

raporturi de incredere foarte strinse, bazate pe relatii personale intre proprietari, manageri, furnizori(

absenta unei piete adevarate pentru control( rolul central acoperit de banci in sistemul de

guvernanta corporativa.

odelul :outsider s;stem5 sau sistemul anglosaxon este caracterizat de' proprietate capital difuza( piata de capital foarte lic*ida( piata pentru control foarte difuz, cu privire la ameliorarea

continua de 4ta@e over5 pentru societatile 4neperformante5( atentia ma)ora si apararea intereselor

actionarilor, in special a celor minoritari.

=. ,rganele de guvernare ale societatilor pe actiuni si competentele acestora la luarea deciziilorinvestitionale si deciziilor corporative

Adunarea generala a actionarilor & este organul suprem de conducere al societatii si se tine cel putin o

data pe an. Adunarile generale ale actionarilor pot fi ordinare sau extraordinare si se pot tine cu

prezenta actionarilor, prin corespondenta votarea are loc prin intermediul buletinelor de vot expediate

actionarilor sau sub forma mixta atit cu prezenta actionarilor, cit si prin corespondenta.

Persoanele, care convoaca adunarea generala a actionarilor, urmeaza sa informeze despre tinerea

adunarii generale prin expedierea unui aviz fiecarui actionar, reprezentantului lui legal sau

detinatorului nominal de actiuni pe adresa indicata in lista actionarilor care au dreptul sa participe la

adunarea generala si prin publicarea acestuia in organul de presa indicat in statutul societatii.Adunarea generala a actionarilor ocupa un loc important in sistemul de control si verificare a societatii,

si de aceea, ea va fi in putere sa exercite influenta asupra politicii consiliului societatii si activitatii

organului executiv.

Politicile societatii referitoare la repartizarea profitului net, ma)orarea rezervelor, plata dividendelor,

modificarea componentei numerice a consiliului societatii, comisiei de cenzori, precum si aprobarea

cuantumului remuneratiei si incetarea inainte de termen a imputernicirilor membrilor lor, vor fi

introduse ca subiecte separate in ordinea de zi a adunarii generale a actionarilor.

Consiliul societatii este organul care reprezinta interesele actionarilor in perioada dintre adunarile

generale si, in limitele atributiilor sale, efectueaza conducerea si controlul societatii.

#embrii consiliului societatii se aleg de adunarea generala a actionarilor.

umarul membrilor consiliului societatii nu poate fi mai mic de ; persoane. "n societatea cu un numar

de actionari si detinatori nominali de actiuni mai mare de 10, consiliul societatii va avea cel putin 1

membri.onsiliul societatiiva supraveg*ea activitatea organului executiv prin adoptarea deciziilorobligatorii si acordarea de indrumari. "n exercitarea atributiilor sale consiliul societatii se va conduce

de interesele societatii, actionarilor si ale intreprinderilor afiliate societatii. onsiliul societatii este

responsabil de adoptarea strategiei corporative, a politicilor de control asupra riscurilor si a business

planurilor si exercita supraveg*erea indeplinirii acestora de catre organul executiv.

Presedintele consiliului societatii intocmeste ordinea de zi, conduce sedintele consiliului societatii,

monitorizeaza functionarea eficienta a consiliului societatii, asigura transmiterea informatiei depline

catre membrii consiliului societatii, se a sigura ca este timp suficient pentru luarea deciziilor,

actioneaza in numele consiliului societatii.+rganul executiv asigura indeplinirea *otaririlor adunarii generale a actionarilor si a deciziilorconsiliului societatii.

Organul executiv al societatii diri)eaza intreaga activitate a societatii, cu exceptia c*estiunilor ce tin de

competenta adunarii generale a actionarilor si a consiliului societatii. !olul organului executiv este

gestionarea curenta a societatii, intru atingerea obiectivelor stipulate in strategia si business&planul ei.

Organul executiv este supraveg*eat de catre consiliul societatii si de adunarea generala a actionarilor.

"n exercitarea atributiilor sale organul executiv trebuie sa actioneze in interesele societatii, actionarilor

si a intreprinderilor afiliate societatii. Organul executiv este responsabil de respectarea actelor

normative in vigoare, statutului si regulamentelor interne ale societatii. Organul executiv va prezenta

evolutia companiei si va pune in discutie managementul intern al riscurilor si sistemul de control cu

consiliul societatii si comisia de cenzori.omisia de cenzori este organul, care exercita controlul activitatii economico / financiare a societatii si

se subordoneaza numai adunarii generale a actionarilor.


18/39

#embri ai comisiei de cenzori pot fi atit actionarii societatii, cit si alte persoane. omisia de cenzori se

alege pe un termen de la 2 la 1 ani.

umarul cenzorilor trebuie sa fie impar. "n cazul in care statul detine cel putin 20% din capitalul social,

unul dintre cenzori va fi propus pentru alegere adunarii generale a actionarilor de autoritatile centrale

de specialitate ale administratiei publice siBsau, dupa caz, de autoritatile administratiei publice locale.

omisia de cenzori a societatii exercita controlul obligatoriu al activitatii economico&financiare a

societatii timp de un an.

1(. Normele si principiile guvernarii corporative

"rincipiile guvernantei corporative'. Actionarii trebuie sa participe din plin la managementul ompanieiprin Adunarile actionarilor(2. Actionarii trebuie sa ia parte la profitul ompanieiB= din 0.0=.200:.

societatipe actiuni au implementat odul de guvernare corporativa, dintre care < societati

reprezinta banci comerciale.

Entitatile de interes public' bancile comerciale$ companiile de asigurari$ societatile comerciale ale

caror actiuni se coteaza la 8ursa de alori, au obligatia de a intocmi si prezenta suplimentar la


20/39

rapoartele financiare si raportul conducerii anual, care va cuprinde un capitol privind guvernarea

corporativa.

Companiile listate trebuie sa prezinte 8ursei de alori declaratiile sale cu privire la aplicarea sau nu a

odului de guvernare corporativa, iar, 8ursa de alori trebuie sa le faca publice.

erinte privind raportul conducerii'1. =ntitatile de interes public au obligatia de a intocmi si prezenta suplimentar la rapoartele financiare

si raportul conducerii anual care va cuprinde un capitol privind guvernarea corporativa (art)3

alin)(4' si art)51 alin)(' din Legea Contabilitatii nr)115-6! din 2)07)002')2. Raportul conducerii entitatii de interes public va cuprinde si capitolul privind guvernarea

corporativasi va contine in#ormatie despre'a codul de guvernare corporativa aplicat de entitate, cu referinta la sursa si locul publicarii(

b gradul cu care entitatea se conformeaza sau nu prevederilor din codul de guvernare corporativa

stipulat la lit.a(

c sistemele de control intern si gestiune a riscurilor entitatii si ale grupului de entitati(

d imputernicirile si drepturile organelor de conducere si ale proprietarilor asociatilor, participantilor,

actionarilor entitatii, precum si despre modul de exercitare a acestor imputerniciri si drepturi(

e componenta, modul de functionare si structura organelor de conducere ale entitatii.

?rmatorii pasi @ ca componenta de baza a succesului companiilor'

-ntitatile de interes public urmeaza sa examineze avanta)ele aderarii la odul de guvernarecorporativa(

-ntitatile de interes public urmeaza sa elaboreze si sa aprobe odul de guvernare corporativa la

adunarea generala a actionarilor(

-ntitatile de interes public urmeaza sa asigure publicarea rapoartelor financiare, raportul conducerii,

raportul auditului si informatia despre tinerea adunarii generale a actionarilor pe pagina Meb a

societatii si in mi)loace mass&media(

ompaniile listate la 8ursa de alori sa prezinte declaratiile sale cu privire la aplicarea odului de

guvernare corporativa(

Societatile pe actiuni sa intreprinda masuri pentru a spori implicarea actionarilor in probleme legate de

guvernarea corporativa si in procesul de luare a deciziilor in cadrul adunarii generale a actionarilor( "nstruirea personalului&c*eie in domeniul administrarii guvernarii corporative contabilii, auditorii,

)uristii, membrii consiliului societatii si directorii executivi.

1. Drepturile si obligatiile actionarilor societatilor pe actiuniActionarul are dreptul'

a sa participe la adunarile generale ale actionarilor, sa aleaga si sa fie ales in organele de

conducere ale societatii(

b sa ia cunostinta de materialele pentru ordinea de zi a adunarii generale a actionarilor(

c sa ia cunostinta si sa faca copii de pe documentele societatii, accesul la care este prevazut de

legea SA, de statut sau de regulamentele societatii(

d sa primeasca dividendele anuntate in corespundere cu clasele si proportional numarului deactiuni care ii apartin(

e sa instraineze, in modul prevazut de statut, actiunile care ii apartin, sa le puna in ga) sau in

administrare fiduciara(

f sa ceara rascumpararea actiunilor care ii apartin, in cazurile prevazute de legea SA sau

de statutul societatii(

g sa primeasca o parte din bunurile societatii in cazul lic*idarii ei(

* sa exercite alte drepturi prevazute de legea SA sau de statutul societatii.

Actionarul detinator de actiuni care nu dau dreptul la vot poate participa la discutarea c*estiunilor de pe

ordinea de zi a adunarii generale a actionarilor.

Actionarii detinatori de actiuni care nu dau dreptul la vot obtin acest drept la adunarea

generala a actionarilor cind se iau *otariri asupra unor c*estiuni sau asupra tuturor c*estiunilor de pe

ordinea de zi in cazurile prevazute de legea SA sau de statutul societatii.

Dreptul la vot, dat de actiunea cu drept de vot, nu poate fi limitat, daca legea SA sau


21/39

alte acte legislative nu prevad altfel. "n cazul in care dreptul de vot se suspendaBlimiteaza in temeiul

legislatiei in vigoare sau prin decizie a instantei de )udecata, actiunile la care dreptul de vot este

suspendatBlimitat nu se exclud din calcul la convocarea adunarii generale a actionarilor, si la stabilirea

cvorumului. Aceste actiuni, dupa caz, nu participa la adoptarea *otaririlor privind c*estiunile incluse in

ordinea de zi a adunarii generale a actionarilor.

Actionarul este in drept, in temeiul mandatului sau contractului, sa delege exercitarea

drepturilor sale reprezentantului sau custodelui actiunilor.!eprezentant al actionarului poate fi orice

persoana, daca legea SA sau alte acte legislative nu prevad altfel."n calitate de actionar, statul poate avea doar un singur reprezentant intr&o societate,

atributiile caruia sint stabilite de uvern.

Persoanele cu functii de raspundere ale societatii, cu exceptia membrilor consiliului

societatii, nu pot fi reprezentanti ai actionarului.

Actionarul este in drept sa&l inlocuiasca oricind pe reprezentantul sau ori pe custodele

actiunilor sau sa&i retraga imputernicirile, daca contractul nu prevede altfel.

Drepturile actionarilor date de actiunile preferentiale de orice clasa pot fi modificate

numai prin *otarirea adunarii generale a actionarilor.

Actionarul care lucreaza in societate nu are drepturi preferentiale fata de ceilalti actionari. 3ucratorul

societatii care detine actiunile ei nu are drepturi preferentiale fata de ceilalti lucratori ai societatii.

Actionarul nu este in drept sa ceara rascumpararea de catre societate a actiunilor care iiapartin, cu exceptia cazurilor prevazute de legea SA, de alte acte legislative sau de statutul

societatii.

Actionarul nu este in drept, fara imputerniciri speciale, sa actioneze in numele societatii

sau pe cautiunea ori cu garantia societatii.

Actionarul minoritar care a obtinut actiunile contra bonuri patrimoniale sau succesorul de

drept al acestuia are dreptul sa ceara oricind persoanei care detine, de sine statator sau in comun cu

persoanele sale afiliate, mai mult de 90% din volumul total de actiuni cu drept de vot ale unei

societati in continuare / actionar majoritar ca aceasta sa&i cumpere actiunile detinute. Actionarul

minoritar care a obtinut actiunile in alt mod decit contra bonuri patrimoniale

are dreptul sa ceara actionarului ma)oritar ca acesta sa&i ac*izitioneze actiunile detinute in modul si in

conditiile stabilite de 3egea privind piata de capital.

Actionarul ma)oritar este in drept sa refuze ac*izitionarea actiunilor cu drept de vot ale

actionarului minoritar in cazul in care actiunile detinute de actionarul minoritar sint grevate cu obligatii.

Actionarul ma)oritar este in drept sa ceara actionarilor minoritari ca acestia sa&i vinda

valorile mobiliare pe care le detin in modul si in conditiile stabilite de 3egea privind piata de capital.

Actionarul este obligat&

a sa informeze persoana care tine registrul actionarilor despre toate sc*imbarile din datele

sale, introduse in registru(

b sa dezvaluie informatia despre tranzactiile cu actiunile societatilor entitati de interes public

in conformitate cu 3egea privind piata de capital(

c sa indeplineasca alte obligatii prevazute de legea SA sau de alte acte legislative.Actionarii persoane cu functii de raspundere ale societatii sint obligati sa comunice in scris societatii si

omisiei ationale a Pietei ?inanciare despre toate tranzactiile lor cu actiunile societatii, in modul

prevazut de legislatia privind piata de capital.

Daca, in urma neexecutarii sau executarii necorespunzatoare a cerintelor prevazute, societatii i&a fost

cauzat un pre)udiciu, actionarul raspunde in fata societatii cu marimea pre)udiciului cauzat.

Prin decizie a instantei de )udecata, actionarul este obligat sa repare pre)udiciul material cauzat societatii

siBsau altor actionari ai societatii in cazul in care, in mod abuziv, cu rea&credinta si neintemeiat,

inainteaza cereri de c*emare in )udecata contra societatii siBsau altor actionari, sesizeaza omisia

ationala a Pietei ?inanciare, organele de drept siBsau alte autoritati publice. "n cazul in care fapta

actionarului este prevazuta de odul contraventional sau de odul penal, suplimentar repararii

pre)udiciului material, fapta in cauza atrage raspundere contraventionala sau penala conformlegislatiei.


22/39

2. Drepturi patrimoniale si nepatrimoniale ale actionarilorPersoana, care cumpara actiuni ale societatii, dobindeste drepturi si obligatiica asociat,caracterizate

prin'

raspundere limitata" raspunderea actionarilor va fi limitata la valoarea investitiei lor in cazul in care

societatea va falimenta(

transferul actiunilor" actionarii au dreptul de a vinde sau transfera actiunile(

declararea dividendelor" actionarii au dreptul la dividend, in cazul in care onsiliul director sau AA

declara dividendul(

accesul la rapoartele anuale" actionarul are dreptul sa fie informat cu privire la situatia anuala a

societatii bilantul exercitiului precedent, insotit de contul de profit si pierderi(

repartizarea activului" actionarii au dreptul la repartizarea profitului ramas dupa acoperirea pasivului

exigibil, daca societatea urmeaza a fi dizolvata sau falimenteaza(

numarul de voturi, care depinde de numarul de actiuni detinute) Dreptul de vot poate fi transmis unor

terti, in conditiile prevazute de statutul societatii(

participarea la majorarea capitalului social al societatii respective prin subscrierea la noi actiuni)

/repturile, enuntate mai sus, pot fi grupate in'

patrimoniale,printre care' dreptul la dividend, dreptul la patrimoniul societatii etc.(

nepatrimoniale,printre care' dreptul la vot, dreptul de participare la conducerea societatii etc.Actionarii care detin cel putin 1% din actiunile cu drept de vot ale societatii, au de asemenea dreptul, in

modul prevazut de legea SA, de alte acte legislative si de statutul societatii'

a sa introduca c*estiuni in ordinea de zi a adunarii generale anuale a actionarilor(

b sa propuna candidati pentru membrii consiliului societatii si ai comisiei de cenzori(

d sa ceara convocarea sedintei extraordinare a consiliului societatii.

Actionarii care detin cel putin 0% din actiunile cu drept de vot ale societatii, pe linga drepturile

mentionate, au de asemenea dreptul, in modul prevazut de legea SA, de alte acte legislative si de

statutul societatii'

a sa ceara stabilirea costului plasarii actiunilor societatii, in temeiul raportului societatii de

audit sau al altei organizatii specializate ce nu este persoana afiliata a societatii(

b sa ceara efectuarea de controale extraordinare ale activitatii economico&financiare a

societatii(

c sa adreseze instantei )udecatoresti, din numele societatii, fara imputerniciri speciale, cerere

de reparare a pre)udiciului cauzat societatii de persoanele cu functii de raspundere in urma incalcarii

intentionate sau grave de catre acestea a prevederilor legii SA sau ale altor acte legislative.

Actionarii care detin cel putin 21% din actiunile cu drept de vot ale societatii, au de asemenea dreptul sa

ceara convocarea adunarii generale extraordinare a actionarilor in modul stabilit de legea SA si de

statutul societatii.

Actionarul care detine actiuni cu drept de vot sau alte valori mobiliare ale societatii care

pot fi convertite in actiuni cu drept de vot are dreptul de preemptiune asupra actiunilor cu drept de vot ce

se plaseaza sau asupra altor valori mobiliare ale societatii care pot fi convertite in actiuni cu drept devot. #odul de exercitare a acestui drept este stabilit de statutul societatii siBsau de *otarirea privind

emisiunea valorilor mobiliare, siBsau de prospectul ofertei publice, astfel incit sa fie oferita actionarilor

posibilitatea de a se subscrie la valorile mobiliare din emisiunea suplimentara, proportional cotei din

capitalul social, reprezentata de valorile mobiliare detinute de acestia la data de subscriere.

Dreptul de preemptiune nu poate fi limitat sau retras. Dreptul de preemptiune se exercita

intr&un termen care nu poate fi mai mic de < zile lucratoare de la data publicarii ofertei sau de la

data expedierii catre actionari a scrisorilor pentru plasarea valorilor mobiliare prin oferta publica ori de

la data adoptarii *otaririi pentru emisiunea suplimentara inc*isa a acestora. +ermenul de realizare a

dreptului de preemptiune nu se aplica in cazul in care la adunarea generala a actionarilor participa

00% din actiunile cu drept de vot ale societatii siBsau toti actionarii subscriu la valorile mobiliare de

clasa respectiva proportional cotei detinute in capitalul social, siBsau emisiunea inc*isa a valorilormobiliare are loc in urma reorganizarii societatii prin fuziune. Actionarul are dreptul sa renunte, partial

sau integral, la dreptul sau de preemptiune siBsau sa cesioneze acest drept altor actionari sau altor


23/39

persoane daca statutul societatii siBsau *otarirea privind emisiunea valorilor mobiliare nu prevede

altfel.

"n cazul in care societatea a emis mai multe clase de valori mobiliare, dreptul de

preemptiune va fi acordat, in primul rind, detinatorilor de valori mobiliare de clasa care se plaseaza si

numai dupa expirarea termenului de realizare a acestui drept / detinatorilor de valori mobiliare de alte

clase.

Daca in emisiunea inc*isa, dupa expirarea termenului acordat pentru realizarea dreptului

de preemptiune, ramin valori mobiliare nesubscrise, societatea are dreptul sa anuleze numarul devalori mobiliare nesubscrise siBsau sa ofere posibilitatea ca acestea sa fie subscrise, in primul rind, de

catre actionari suplimentar numarului ce le&a revenit proportional cotei detinute in capitalul social si

ulterior / de catre salariatii societatii siBsau de persoane terte aprobate de catre adunarea generala a

actionarilor.

21. "rotejarea drepturilor actionarilorApararea drepturilor si intereselor legitime ale actionarilor este asigurata de legea privind SA, de

legislatia privind piata de capital si de alta legislatie.

Pentru apararea drepturilor si intereselor lor legitime, actionarii sint in drept, in modul stabilit de

legislatie, sa sesizeze organele de conducere ale societatii siBsau omisia ationala a Pietei ?inanciare,

siBsau instanta )udecatoreasca, inclusiv'a sa sesizeze organele de conducere ale societatii in vederea efectuarii controlului asupra tranzactiilor

de proportii si a tranzactiilor cu conflict de interese(

b sa sesizeze omisia ationala a Pietei ?inanciare in vederea efectuarii controlului asupr tranzactiilor

cu valori mobiliare(

c sa solicite omisiei ationale a Pietei ?inanciare tragerea la raspundere contraventionala a

persoanelor cu functii de raspundere, conform legislatiei(

d sa inainteze instantei )udecatoresti cereri de anulare a tranzactiei de proportii sau a

tranzactiei cu conflict de interese in cazul in care aceste tranzactii au cauzat pre)udiciu societatii

siBsau au fost inc*eiate cu incalcarea legislatiei siBsau de reparare a pre)udiciului cauzat societatii de

persoanele cu functii de raspundere care au decis ori au votat pentru inc*eierea acestor tranzactii,

precum si alte cereri privind apararea drepturilor si intereselor sale.

Societatea este obligata sa examineze plingerile actionarilor in modul si termenul prevazut de legislatie.

22. Dreptul la dividend a actionarilor societatii pe actiuni$ #ormele de acitare si ordinea acitariidividendelor

Divident & partea din profitul unei societati pe actiuni care revine fiecarui actioner in raport cu actiunile

pe care le poseda.

Dreptul la dividend nu se naste automat in folosul actionarilor. Pentru a se putea distribui dividend,

trebuie, in primul rind, ca societatea sa fi inregistrat profit la sfirsitul exercitiului financiar. Dreptul la

dividend apare o singura data pentru fiecare an, fiind dependent de profit, iar profitul determinindu&se

pe baza situatiilor financiare ca si cuantum, dividendele se distribuie proportional cu participatiuneaactionarului in capitalul social. Dreptul de a incasa dividende apare ca urmare a unei *otariri a AA.

Priodicitatea platii dividendelor se stipuleaza la emiterea *irtiilor de valoare.

Dividendele pot fi platite ca acont daca aceasta e prevazut in statut. #arimea dividendului in cazul dat

nu trebuie sa depaseasca 10%din marimea dividendului in anul trecut si nu mai mult de 10%,

preconizate pentru plata in anul curent.

Pe baza statutului societatii sau dupa decizia adunarii generale dividendul poate fi platit in bani,

actiuni,obligatii, marfuri servicii.

#arimea dividendului intermediar si final care revine pentru o actiune simpla, tinind cont de avansul

platit, se anunta de AA, conform rezultatelor anuale la propunerea consiliului administrativ al

societatii pe actiuni.

Plata dividendelor pe actiunile simple nu este o obligatie concreta a societatii fata de actionari. AA e indrept sa ia decizia cu privire la plata nerationala a dividendelor pe actiunile simple conform totalurilor

pe an.


24/39

Plata dividendelor anuntate de catre adunarea generala este obligatorie pentru societate. Actionarii au

dreptul sa ceara de la societate, prin )udecata, plata dividendelor anuntate. Actionarul nu poate fi impus

sa intoarca societatii dividendele primite, cu exceptia cazurilor de incalcare de catre el a legislatiei.

Plata dividendelor pe actiunile privilegiate, in caz de insuficienta a beneficiului sau nerentabilitate a

societatii, e posibila din contul mi)loacelor fondului de rezerva a societatii.

Plata dividendelor pe actiunile privilegiate nu poate fi transferata pe alt an economico&financiar, daca

statutul societatii nu prevede altceva.

u se platesc dividendele pentru actiunile care au fost puse in circulatie, se afla la balantasocietatii,precum si in cazul ac*itarii incomplete a actiunilor.

u se admite plata dividendelor, daca pentru totalurile anului valoarea averii, care apartine societatii cu

dreptul de proprietate proprie, e mai mica decit capitalul ei statutar.

Plata dividendelor pe actiunile care apartin persoanelor fizice se efectueaza cu retinerea impozitului pe

venit.

Societatea are dreptul sa plateasca dividende intermediare trimestriale, semestriale si anuale pe

actiunile aflate in circulatie. Societatea nu are dreptul sa garanteze plata dividendelor.

Obligatiile societatii referitoare la plata dividendelor apar la data anuntarii *otaririi cu privire la plata

lor. Societatea nu este in drept sa ia *otarire cu privire la plata dividendelor'

a pina la rascumpararea actiunilor plasate care urmeaza a fi rascumparate(

b daca, la data luarii *otaririi cu privire la plata dividendelor, societatea este insolvabila sau platadividendelor va duce la insolvabilitatea ei(

c daca valoarea activelor nete, conform ultimului bilant al societatii, este mai mica decit capitalul ei

social sau va deveni mai mica in urma platii dividendelor(

d pe actiunile ordinare daca nu s&a *otarit cu privire la plata dividendelor pe actiunile preferentiale(

e pe orice actiuni, daca nu s&a efectuat plata dobinzii scadente la obligatiuni.

Decizia cu privire la plata dividendelor intermediare se ia de consiliul societatii, iar *otarirea cu privire

la plata dividendelor anuale se ia de adunarea generala a actionarilor, la propunerea consiliului

societatii. "n *otarirea cu privire la plata dividendelor se va indica'

a data la care este intocmita lista actionarilor care au dreptul sa primeasca dividende(

b cuantumul dividendelor pe o actiune de fiecare clasa aflata in circulatie(

c forma si termenul de plata a dividendelor.

Pentru fiecare plata a dividendelor, consiliul societatii asigura intocmirea listei actionarilor care au

dreptul sa primeasca dividende. "n lista actionarilor care au dreptul sa primeasca dividende

intermediare vor fi inscrisi actionarii si detinatorii nominali de actiuni inregistrati in registrul

actionarilor cel mai tirziu cu 1 zile pina la luarea *otaririi cu privire la plata dividendelor

intermediare, iar in lista actionarilor care au dreptul sa primeasca dividende anuale vor fi inscrisi

actionarii si detinatorii nominali de actiuni inregistrati in registrul mentionat la data fixata de consiliul

societatii.

Adunarea generala a actionarilor este in drept sa aprobe dividendele anuale in cuantum nu mai mic decit

dividendele intermediare platite. #arimea dividendelor anuntate pe fiecare actiune de aceeasi clasa

trebuie sa fie egala, indiferent de termenul plasarii actiunilor.Dividendele se platesc cu mi)loace banesti, iar in cazurile prevazute de statutul societatii, se platesc cu

actiuni de tezaur sau actiuni ale emisiei suplimentare sau cu alte bunuri destinate consumului

populatiei civile, a caror circulatie nu este interzisa sau limitata de actele legislative.

Pentru plata dividendelor fixate pe actiunile preferentiale poate fi constituit un fond special din contul

defalcarilor din profitul net al societatii.

Dividendele pe actiunile de aceeasi clasa pot fi platite cu actiuni de alta clasa numai in temeiul

*otaririlor luate in modul prevazut de legislatia in vigoare.

+ermenul de plata a dividendelor se stabileste de organul care a luat decizia de plata in conformitate cu

statutul societatii, insa nu poate fi mai mare de ; luni de la data luarii deciziei cu privire la plata lor.

Societatile pe actiuni al caror capital social cuprinde si o cota a proprietatii publice transfera la bugetul

respectiv, pina la iulie a anului imediat urmator anului de gestiune, dividende, calculate in functie derezultatele activitatii din anul de gestiune, pe baza *otaririi adunarii generale a actionarilor si in

conformitate cu structura capitalului social. "n acelasi termen, darea de seama privind dividendele


25/39

calculate in functie de rezultatele activitatii societatii pe actiuni se prezinta inspectoratului fiscal de stat

teritorial. "n caz de neac*itare in termen la buget a dividendelor aferente cotei proprietatii publice in

capitalul social al societatii pe actiuni, organele Serviciului ?iscal de Stat vor aplica ma)orarea de

intirziere, precum si executarea silita a obligatiilor neonorate in termen, conform titlului al odului

fiscal.

Decizia cu privire la plata dividendelor de catre societatea va fi publicata in termen de 1 zile de la data

adoptarii ei. Decizia cu privire la plata dividendelor de catre societatea care nu corespunde unuia din

criteriile prevazute trebuie sa fie adusa la cunostinta fiecarui actionar personal, in termen de 1 zile dela data luarii ei, precum si poate fi publicata in mi)loacele mass&media conform *otaririi adunarii

generale a actionarilor.

Dividendele care nu au fost primite de actionar din vina lui in decurs de ; ani de la data aparitiei

dreptului de primire a lor se trec la venitul societatii si nu pot fi revendicat

Sub Examin, AISA

Documents

Transcript of Sub Examin, AISA