GRAM AUR = 245,7149 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4872 RON EURO = 4,9227 RON DOLAR = 4,0381 RON

16 pagini

n ANA Hotels investeºte 30 milioane euro înrenovarea Athénée Palace Hilton PAGINA 15

n GABRIELA FOLCUÞ, ASOCIAÞIA ROMÂNÃ ABÃNCILOR: “Bãncile au susþinut clienþii aflaþi îndificultate din cauza pandemiei” PAGINA 16

n EURO 2020 /Anglia încearcã sã-ºirefacã relaþia cu faniiîn meciul cu tricolorii

PAGINA 14

5 lei Vineri, 4 iunie 2021, nr. 106 (6886), anul XXX

n Mai poate fi opritã creºterea preþuriloralimentelor la nivel global?

PAGINA 12

n Vouchere de vacanþã ºi impozit zero pe salariulminim - cerinþele patronatelor din turism

PAGINA 13

n Sectorul european deservicii începe sã-ºirevinã pe fondul redeschideriieconomiilor

PAGINA 16

DUMITRU FORNEA, RAPORTOR CESE:

“Riscãm conflicte armatedacã nu vom avea oguvernare globalã agestionãrii materiilor prime”

Reporter: În Mecanismul de Redre-sare ºi Rezilienþã (MRR) se discutã de-spre redresarea economicã a Uniunii Eu-ropene. Cu toate acestea, din analiza pla-nurilor naþionale de redresare ºi rezilien-þã depuse pânã acum, nu reiese nicio mã-surã privind asigurarea lanþurilor de pro-ducþie din industrie. Mai precis lipseºtecomponenta privind exploatarea materii-lor prime critice ºi aprovizionarea cuacestea a industriei. Cum priveºte CESEfaptul cã în MRR nu se regãsesc mãsuricare sã ajute acest sector de activitate?

Dumitru Fornea: Este trist, dar nu se

întâmplã acest lucru numai în România.Foarte multe state membre ale UniuniiEuropene nu îºi utilizeazã potenþialul do-mestic de aprovizionare cu materii primecritice. În 2008 la nivel european, a fostdemaratã iniþiativa privind materiile pri-me, prin care s-au stabilit trei piloni pri-vind aprovizionarea cu acestea: dome-stic - din surse interne, extern - din surseexterne ºi circular – privind reciclarea ºieconomia circularã.

A CONSEMNATGEORGE MARINESCU

(continuare în pagina 3)

ISTORICUL PRIVATIZARII IN ROMANIA (20)

AVAS a absorbit creanþele pecare statul le avea de încasat

Pentru o imagine concludentã adiversitãþii atribuþiilor pe careAVAS (devenitã prin fuziuneadintre AVAB – Autoritatea de

Valorificare a Activelor Bancare ºiAPAPS (fosta FPS) – Autoritatea dePrivatizare ºi Administrare a Participa-þiilor Statului) este suficient sã amintescactele normative elaborate de Guvern ºiParlament:

- Ordonanþa de Urgenþã a Guvernuluinr. 59/1997 privind destinaþia sumelorîncasate de Fondul Proprietãþii de Stat încadrul procesului de privatizare a socie-tãþilor comerciale la care statul este ac-þionar („OUG nr. 59/1997”);

- Ordonanþa de Urgenþã a Guvernuluinr. 88/1997 privind privatizarea societãþi-lor comerciale, cu modificãrile ºi comple-tãrile ulterioare („OUG nr. 88/ 1997”);

- Ordonanþa de Urgenþã a Guvernuluinr.51/1998, republicatã, privind valorifi-carea unor active bancare, cu modificãri-le ºi completãrile ulterioare „(OUG nr.51/1998”);

- Ordonanþa de Urgenþã a Guvernuluinr. 119/2001 privind unele mãsuri pentruprivatizarea SC Combinatul SiderurgicSIDEX SA Galaþi („OUG nr.119/2001”);

- Legea nr. 333/2001 privind unelemãsuri pentru diminuarea consecinþelorîncetãrii rãscumpãrãrii de unitãþi de fondde cãtre Fondul Naþional de Investiþii(„Legea nr. 33/2001”);

- Legea nr. 137/2002 privind unelemãsuri pentru accelerarea privatizãrii, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare(„Legea nr. 137/2002”);

(continuare în pagina 4)

Mircea Ursache

AVAS a devenit încet-încet forma de absorbþie a

oricãror creanþe pe care statul le avea de încasat.

Un exemplu grãitor l-a constituit cazul FNI.

Vaccinurile ARNm, o maregreºealã deosebit de toxicã?

Ministrul sãnãtãþii Ioana Mihãilã adeclarat recent cã nu crede “cãmai trebuie sã aºteptãm rezulta-te ale unor studii înainte de a fi

convinºi cã e bine sã ne vaccinãm”.Ministrul s-a referit în mod explicit la

vaccinurile produse de Pfizer ºiModerna, în condiþiile în care“milioane de oameni au fost vac-cinaþi ºi nu au trecut prin efecteadverse semnificative”.

Aceastã “credinþã nestrãmuta-tã” ar trebui, poate, supusã unuinou test, necesar în urma unor de-claraþii recente ale unui profesordin Canada, doctorul Byram Bri-dle, specializat în imunologie viralã.

În fond, aceasta înseamnã ºtiinþa, nu-iaºa?

În cadrul unui interviu acordat realiza-toarei de programe radio ºi televiziuneAlex Pierson, profesorul a spus cã vinecu un mesaj înfricoºãtor, dupã cum searatã într-un articol de pe site-ul LifeSite-News, cu titlul “Vaccine researcher ad-mits ‘big mistake,’ says spike protein isdangerous ‘toxin’”.

Studii recent publicate aratã cã protei-na spike a fost descoperitã neaºteptat înfluxul sangvin. “Am crezut cã proteinaspike este o þintã antigen, nu ne-am ima-ginat cã proteina spike este ea însãºi o to-xinã ºi o proteinã patogenã”, a afirmatprofesorul Bridle, care a subliniat cã“prin vaccinare, le inoculãm din greºealã

oamenilor o toxinã”.Cercetãtorul de la University of Gu-

elph, Ontario, a primit anul trecut o bursãde la guvernul canadian, de 230.000 dedolari, pentru a studia vaccinul anti-Co-vid. În cadrul proiectului, profesorul Bri-

dle ºi alþi cercetãtori au cerut ºiau obþinut “studiul de biodistri-buþie” al vaccinurilor ARNm dela autoritãþile japoneze.

Datele din raport au arãtat cãproteina spike intrã în fluxul san-gvin, unde circulã pentru maimulte zile dupã vaccinare, iarapoi se acumuleazã în þesuturi ºiorgane precum splina, mãduva

osoasã, ficat sau ovare, dupã cum maiaratã articolul din LifeSiteNews.

Profesorul Bridle a mai accentuat fap-tul cã “proteina spike este o toxinã, carepoate produce leziuni ale corpului odatãintratã în circulaþia sangvinã”.

Doctorul J. Patrick Whelan, pedia-tru specializat în reumatologie, a aver-tizat comitetul de vaccinuri din cadrulFood and Drug Administration (FDA),agenþia care autorizeazã medicamente-le ºi dispozitivele medicale în StateleUnite, cã proteina spike din vaccinulanti-Covid poate avea efecte grave lanivel micro-vascular ºi poate produceleziuni în ficat, inimã ºi creier în “formecare nu au fost evaluate în testele clinicede siguranþã”.

(continuare în pagina 12)

CÃLINRECHEA

Þintele asumate de Uniunea Europeanã prin Green Deal privind decabornizarea econo-miei ºi introducerea noilor tehnologii verzi pe scarã largã au atras o crizã privind apro-vizionarea cu materiile prime necesare pentru înglobarea în tehnologiile respective,susþin specialiºtii din domeniul resurselor minerale. Închiderea multor exploatãri mi-niere în Europa ºi calitatea scãzutã a unor minereuri aflate în subsolul bãtrânului conti-nent au dus la o dependenþã a economiei Uniunii de importurile de materii prime criti-

ce din mai multe zone ale globului. Dar politica privind apãrarea valorilor democratice, precumºi principiile privind protecþia mediului în relaþiile cu companiile din statele terþe îngreuneazãrelaþiile contractuale cu exploatãrile aflate în anumite zone ale Globului, de unde Uniunea Eu-ropeanã ar putea importa la preþuri mai mici, competitive, materiile prime necesare. Din acea-stã cauzã, industria europeanã este nevoitã sã importe materii prime la preþuri mai mari, uneo-ri chiar prin intermediul companiilor din China sau altor companii multinaþionale, care operea-zã în statele în care europenii refuzã sã exploreze ºi sã exploateze minereurile necesare. Despretoate aceste lucruri, am realizat urmãtorul interviu cu domnul Dumitru Fornea, raportor al Con-siliului Economic ºi Social European (CESE) privind avizul acordat în urmã cu douã luni peCOM(2020)474 a Comisiei Europene, privind necesitatea unei noi reglementãri privind securita-tea ºi durabilitatea în domeniul materiilor prime critice.

MESAJUL AMBASADEI IRANUI, LA 32 DE ANI DE

LA MOARTEA IMAMULUI KHOMEINI:

”Situaþie politicãinternaþionalã criticã:este nevoie sã cunoaºtemvalorile ºi ideileImamului Khomeini”

Ambasada Republicii IslamiceIran a trsnsmis cu ocazia come-morãrii a 32 de ani de la moarteaImamului Khomeini, liderul Re-

voluþiei Islamice din Iran, a transmis ur-mãtorul mesaj:

„Glorioasa Revoluþie Islamicã dinIran este, fãrã îndoialã, un fenomen in-fluent ºi transformator în ultimele de-cenii, sub conducerea de neegalat aImamului Khomeini. Acesta a creat oschimbare dramaticã în domeniul rela-þiilor internaþionale ºi al ecuaþiilor poli-tice ale guvernelor lumii. Principiile ºiconceptele acestei revoluþii au fost îngeneral influenþate de gândirea ºi prac-tica Imamului Khomeini ca ideolog ºiconducãtor al acesteia.

Cele mai importante realizãri pe planinternaþional ale Revoluþiei Islamice subconducerea lui Imam Khomeini, au fostprezentarea Islamului politic sub formaunui tip de discurs nou pe scena mondialã,

independenþa faþã de Occident ºi Orientulpolitic în lume, trezirea islamicã, comba-terea aroganþei, lupta împotriva opresiuniiºi apãrarea celor asupriþi, lupta pentrudreptate ºi libertate, reînvierea valorilorcomune ale lumii islamice, reînviereaunitãþii dintre musulmani, promovareaunei culturi a independenþei etc.

Imam Khomeini, regretatul lider alRevoluþiei Islamice din Iran, a cerut na-þiunilor islamice sã adopte o nouã abor-dare a valorilor islamice, cu scopul de acontracara dominaþia superputerilor dinOrient ºi Occident ºi, stabilind o legãtu-rã directã între revoluþie ºi religia Isla-mului, a prezentat revoluþia ca fiind ocondiþie necesarã pentru realizarea ide-alurilor divine, un mijloc de realizare aobiectivelor gândirii religioase ºi de co-nectare a societãþii umane la sublimareaumanã.

(continuare în pagina 12)