GRAM AUR = 245,3339 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5090 RON EURO = 4,9232 RON DOLAR = 4,0392 RON

12 pagini

n Preþurile producãtorilor industriali din China aucrescut cu un ritm record în luna mai PAGINA 9

n Unsprezece instituþii autohtone, prezente înQS World University Rankings PAGINA 10

n Obiceiurile online dobândite în pandemie nu se”vindecã” PAGINA 10

n Deficitul comercial se intensificãºi ajunge la 7,1 miliarde deeuro dupã primele patru luniale anului

PAGINA 9

5 lei Joi, 10 iunie 2021, nr. 110 (6890), anul XXX

n Negocieri eºuate la Uzina AutomecanicaMoreni PAGINA 3

n UN NOU TERMEN ÎN DOSARUL COMVEX /Tribunalul Constanþa - blocat în excepþii,abþineri ºi recuzãri

PAGINA 3

n MÃSURA 3, NUMAI PE REACT-EU / Baniipentru granturi pentru investiþii, mutaþila mãsura 2

PAGINA 12

n LEGE / Ziua Independenþei Naþionale,sãrbãtoritã pe 10 mai

PAGINA 12

REPREZENTANÞII TRANSGAZ:

“Orice formã decolaborare între burseleregionale nu poate fidecât avantajoasã”

Orice formã de colaboare întrebursele regionale nu poate fidecât avantajoasã, ne-au tran-smis, ieri, reprezentanþii Tran-

sgaz (TGN), în urma ConferinþeiBURSA dedicatã cooperãrii regionaleîntre pieþele de capital, desfãºuratã la fi-nele lunii trecute.

Oficialii transportatorului de gaze na-turale ne-au spus: “Considerãm cã eveni-mentul cu tema «Posibilitãþi de coopera-re între bursele de valori din Centrul ºiEstul Europei», organizat de Grupul depresã BURSA, în parteneriat cu Asocia-þia Brokerilor, a adus în prim plan utilita-tea unei construcþii paneuropene. În cali-tate de emitent de valori mobiliare pepiaþa reglementatã administratã de Bursade Valori Bucureºti, SNTGN TransgazSAapreciazã cã o piaþã puternicã ºi capi-talizatã este beneficã pentru toþi emitenþiiºi orice formã de colaborare între bursele

regionale nu poate fi decât avantajoasã”.La conferinþã au luat cuvântul repre-

zentanþi a zece burse din regiunea noa-strã sau din apropiere: Viena, Varºovia,Budapesta, Sofia, Belgrad, Zagreb,Ljubljana, Tirana, Istanbul ºi Bucureºti.Privite în ansamblu, sunt burse a cãrorcapitalizare raportatã la PIB este mai re-dusã decât cea a burselor din Europa deVest, iar valoarea tranzacþiilor este multmai redusã. De pildã în Polonia, piaþa cucel mai accelerat ritm de creºtere dinzona noastrã, nivelul capitalizãrii com-paniilor raportat la PIB era de 25,5% în2019, în Ungaria de 20,1%, iar în Rom-ânia de doar 10,4%. Spre comparaþie, ca-pitalizarea companiilor burselor dinZona Euro faþã de PIB era de 54,6% în2018, conform datelor Bãncii Mondiale.

S.B.

(continuare în pagina 4)

CCR:

Decizie amânatã privindconstituþionalitatea legiidãrii în platã

Curtea Constituþionalã a României(CCR) a amânat, ieri, încã o datã,pentru 16 iunie, pronunþarea cuprivire la sesizarea legatã de con-

stituþionalitatea legii dãrii în platã (legea55/2020).

Dezbaterea cu privire la acest act nor-mativ a avut loc în ºedinþa CCR din 20aprilie, dupã ce mai multe bãnci ºi IFN-uriau sesizat Curtea cu privire la eventualeobiecþii de neconstituþionalitate.

Avocatul Alexandra Ianul (fostã Bu-rada) a precizat atunci cã, dintre toate cri-ticile aduse de bãnci, chestiunea spinoa-sã rãmâne aceea potrivit cãreia, în opiniainstituþiilor bancare, trebuia sã existe unaviz al Bãncii Naþionale a României pen-tru ca aceastã lege sã fie adoptatã. Avo-caþii clienþilor au susþinut cã nu eranecesar un astfel de aviz.

Avocatul Alexandra Ianul a arãtat re-cent, într-un interviu video acordat ziaru-lui BURSA, cã ceea ce este important laaceastã lege este cã ea nu presupune ca,atunci când obþine câºtig de cauzã în in-stanþã, debitorul sã-ºi dea casa în locul da-toriei, ci judecãtorul stabileºte reechili-brarea contractului de credit, prin reduce-

rea cursului, printr-o conversie în lei, etc.Pentru cei care doresc sã plãteascã la o va-loare echitabilã ratele bancare, se va soli-cita soluþia reechilibrãrii, iar modificareadispusã trebuie sã îndeplineascã din punctde vedere formal toate cerinþele, inclusivpartea de convocare a bãncii la notar învederea încheierii actului de dare în platã.Însã tot legea spune cã, în situaþia în carenu te prezinþi, notificarea se anuleazã.Astfel, aceastã lege nu este un instrumentprin care doar dai casa bãncii, a precizatavocatul Alexandra Ianul.

Legea dãrii în platã a mai fost supusãunui control a priori de constituþionalita-te, în urma unei sesizãri a parlamentari-lor USR ºi PNL, dar CCR, prin decizianr. 731/2019, a declarat cã proiectul esteconstituþional, exceptând pragul de 20%de variaþie de curs valutar, care poate ficonsiderat compatibil cu Constituþiadoar cu condiþia ca variaþia de curs valu-tar sã fie mai gravã ºi sã aibã persistenþãîn timp, a arãtat avocatul GheorghePiperea.

I.GHE.

(continuare în pagina 4)

Bursa din Shanghai aatras cele mai multelistãri din lume, în 2020l 233 de IPO-uri s-au derulat pe aceastã piaþã anul trecut, cu 89%mai mult faþã de 2019l Sumele obþinute din oferte: 54,38 miliardede dolari, de asemenea în creºtere anualã cu 89%

Un total de 233 de companii s-aulistat anul trecut la Bursa de Va-lori din Shanghai (ShanghaiStock Exchange - SSE), ceea ce

plaseazã piaþa chinezã pe primul loc lanivel mondial dupã numãrul ofertelorpublice iniþiale (IPO) atrase, conformpublicaþiei digitale The Paper, care cite-azã un raport al SSE.

Raportul Bursei de Valori din Shan-ghai aratã cã, în 2020, cele 233 de com-panii care au debutat pe bursã au atras untotal de 347,7 miliarde de yuani (54,38miliarde de dolari), atât numãrul societã-þilor listate, cât ºi banii obþinuþi prinIPO-uri înregistrând o creºtere cu 89%faþã de anul precedent. Dintre acestecompanii, 145 au fost listate pe piaþa de-stinatã firmelor tehnologice, cunoscutãdrept Star Market, care au atras 222,6miliarde de yuani. Pe acest segment, nu-mãrul IPO-urilor a sporit cu 107% faþãde 2019, iar sumele atrase - cu 170%.

Conform sursei, 88 de companii aufost listate pe piaþa principalã de la Shan-

ghai, care au strâns 125,1 miliarde deyuani, mai mult cu 66% (ca numãr), re-spectiv 23% (în privinþa sumei) faþã deanul precedent.

Raportul precizeazã cã, în clasamen-tul pe 2020 al Federaþiei Mondiale a Bur-selor, SSE se situeazã pe primul loc mon-dial dupã numãrul de IPO-uri lansate ºi afondurilor strânse.

Amintim cã, în luna aprilie, unele sur-se citate de Reuters spuneau sã statul chi-nez are în vedere înfiinþarea unei noi bur-se cu scopul sã atragã firmele autohtonelistate în strãinãtate ºi sã consolideze sta-tutul global al pieþelor sale de acþiuni. Po-trivit acestora, Consiliul de Stat al þãriii-a cerut autoritãþii de reglementare dindomeniu sã realizeze studii cu privire lamodul de proiectare a bursei care sã vize-ze firmele chinezeºti listate pe pieþele dinexterior, precum Hong Kong ºi StateleUnite.

A.V.

(continuare în pagina 12)

ASF interpreteazã ºiaplicã legea în funcþie depersoane ºi conjuncturil Cu toate cã a mai aplicat Legea societãþilor comerciale în cazul SIF-urilor, laSIF Muntenia, Autoritatea spune cã nu are competenþa sã o facã l ASF nu era de acordcu schema domnului Lakis dupã ce acesta a fost arestat de DIICOT, dar acum se pare cãºi-a schimbat pãrerea

Aºa cum am mai scris, dom-nii Najib El Lakis ºi Bog-dan Drãgoi conduc SIFBanat- Criºana (SIF1) ºiSIF Muntenia (SIF4) fãrãacordul investitorilor ace-stor fonduri. Împreunã cu

alþi acþionari la SIF-uri am tot arãtat cums-a petrecul acest lucru, dar cred cã esteutil sã ne uitãm ºi de unde a pornit totul.

În anul 2012, când domnul Lakis aajuns la SIF1, a pus la cale o schemãpentru obþinerea controlului, considera-

tã la acea vreme ilegalã. Pentru acest lu-cru a fost arestat în 2014, iar ulteriorcondamnat pentru mai multe fapte pe-nale, inclusiv pentru manipularea pieþeide capital. Dupã acest episod, îl regãsimpe domnul Lakis tot la SIF1, acum înpostura de consilier al directorului ge-neral, domnul Bogdan Drãgoi. Avem unconsilier care, probabil, l-a numit înfuncþie pe cel pe care îl consiliazã. Maimult decât atât, fiul domnului Lakis faceparte din mai multe Consilii de Admini-straþie ale unor companii unde SIF1 are

participaþii importante.

Schema ilicitã a domnului Lakis

este aplicatã în continuare nu

numai la SIF1, ci ºi la SIF4

Schema ilicitã a domnului Lakis esteaplicatã în continuare, de aceastã datãîmpreunã cu domnul Drãgoi, nu numai laSIF1, dar ºi la SIF4. Nu este nimic com-plicat: la fel ca înainte de 2014, baniiSIF1, la care se adaugã acum ºi baniiSIF4, sunt folosiþi de cãtre domnii Lakis

ºi Drãgoi nu în interesul acþionarilor, aºacum ar trebui sã procedeze administrato-rul unei companii publice, ci în interesullor personal. Dânºii au continuat sã folo-seascã banii investitorilor pentru a cum-pãra acþiuni proprii (acþiuni SIF1 ºi SIF4)prin niºte entitãþi comerciale interpuse.În urmã cu ºapte ani, domnul Lakis a fostarestat, printre altele, ºi pentru aceastãfaptã. Acum însã schema a cãpãtat o cutotul altã amploare.

BEN MADADI

(continuare în pagina 4)