8/20/2019 Tumori 02.12.2015.ppt

1/38

TumoriTumori

8/20/2019 Tumori 02.12.2015.ppt

2/38

8/20/2019 Tumori 02.12.2015.ppt

3/38

Denumirea tumorilor Denumirea tumorilor 

denumiri multiple %n general tumorile sunt denumite cu sufi&ul#-om# – lipom" miom'

(nele tumori sunt denumite cu numele organuluiunde s-au dezvoltat" denumirea indic)nd şicelulele din care derivă - *epatom" meningiom'

(nele tumori sunt denumite după autorii care le-au descris - tumora +ilms" ,raitz'

8/20/2019 Tumori 02.12.2015.ppt

4/38

Clasificarea tumorilor Clasificarea tumorilor 

Criteriul evoluţiei biologice: – tumori benigne – nu invadează local şi nu dau

metastaze la distanţă –

tumori maligne - invadează local şi dau metastaze ladistanţă.entru departa/are se folosesc – aspectele macroscopice –

caracteristici citologice şi *istologice – gradul de influenţare al organismului

S01,(23 .4S05060T3T7 D7 D08727190727 –D03,14ST0C(6 313T44.3T64,0C;;;;

8/20/2019 Tumori 02.12.2015.ppt

5/38

7fecte asupra organismului7fecte asupra organismului

Tumorile benigne – modificări induse de compresie – activitate *ormonală

 – tumorile benigne nu invadează local şi nu daumetastaze la distanţă şi 1( omoară gazda'

Tumorile maligne – invadează local – dau metastaze la distanţă – în lipsa unui tratament omoară întotdeauna gazda''

8/20/2019 Tumori 02.12.2015.ppt

6/38

8/20/2019 Tumori 02.12.2015.ppt

7/38

tumori benigne

tumori cu malignitate intermediarălocal agresive 

tumori cu malignitate intermediarăcu risc redus de metastazare

tumori maligne (cancere) 

8/20/2019 Tumori 02.12.2015.ppt

8/38

tumori benigne: – nu recidivează local după rezecţie sau c*iar dacă

apar recidive acestea nu distrug ţesuturile locale şisunt consecinţa e&ciziei incomplete' – 1u recidivează după rezecţia c*irurgicală completă' – 1( dau metastaze la distanţă riscul ca o tumoră

diagnosticată drept benignă pe criterii

morfopatologice să genereze metastaze la distanţăeste de sub < caz la => >>> tumori$ – prototip - *istiocitomul fibros benign" tenosinovita

cronică vilonodulară

tumori maligne  – invadează local – dau metastaze la distanţă riscul de apariţie al

metastazelor în cazul sarcoamelor variază între ?> şi

>@" în funcţie de tipul tumoral$

8/20/2019 Tumori 02.12.2015.ppt

9/38

tumori cu malignitate intermediarălocal agresive  – recidivează local după rezecţie – se comportă agresiv faţă de ţesuturile locale sunt

infiltrative şi produc distrucţie locală$ – prototip - fibromatozele desmoide

tumori cu malignitate intermediarăcu risc redus de metastazare – agresive local – au risc de a genera metastaze la distanţă în mai puţin

de ?@ din cazuri – prototip - *istiocitomul fibros angiomatoid

8/20/2019 Tumori 02.12.2015.ppt

10/38

Caracter Caracter istici istici  macroscopice alemacroscopice ale

tumorilor benignetumorilor benignefoarte frecvente şi ubicuitare'au aspect de masă tisulară cantonată în teritoriul dezvoltăriinu invadează ţesuturile din /ur'bine delimitate" uneori încapsulate uşor de e&tirpat$

 3spectele macroscopice:

 – polip - tumoră benignă dezvoltată din epitelii de suprafaţă piele"mucoase$vegetant cu bază de implantare largă tumoră sesilă$ataşat la suprafaţă prin intermediul unui pedicul prin care pătrundvasele de s)nge tumoră pediculată$

 – Nodul - tumoră benignă dezvoltată în diferite ţesuturi şi organe –

aspect sferic" compact" cu limite distincte sau capsulă – Chist - unele tumori profundedimensiuni mici de la c)ţiva mm p)nă la c)ţiva cm - ritm de creşterelent$A unele tumori benigne pot a/unge la dimensiuni importante - deordinul a zeci de cm – c*istadenom papilifer de ovar" neurofibroamele1umăr: de regulă unice dar pot fi şi multiple" dezvoltate simultan sau însuccesiune polipii colo-rectali$

8/20/2019 Tumori 02.12.2015.ppt

11/38

Caracter Caracter istici istici  microscopicemicroscopice

9esutul tumoral" at)t cel benign c)t şi cel

malign" este alcătuit din douăcomponente: – parenchimul tumoral alcătuit din celulele

tumorale$

 – stroma tumorală alcătuită din ţesutcon/unctiv cu vasele de s)nge$'

8/20/2019 Tumori 02.12.2015.ppt

12/38

Caracter Caracter istici istici  microscopice alemicroscopice ale

tumorilor benignetumorilor benigne

Tumorile benigne reproduc structura ţesutului de origine -epiteliu pluristratificat" epiteliu glandular" ţesut muscular"ţesut adipos" cartila/ *ialin etc'

Celulele tumorale benigne – sunt diferenţiate – au caracteristici citologice similare celulelor normale – păstrează funcţia celulelor normale secreţie de mucus"

capacitate de maturare cornoasă" secreţie de *ormoni etc$' – mitozele rare şi tipice'

Stroma tumorală este alcătuită din ţesut con/unctiv" vasede s)nge şi trunc*iuri nervoase'7c*ilibru între proliferarea celulelor tumorale şi stromă Bnu apare necroză

8/20/2019 Tumori 02.12.2015.ppt

13/38

Caracteristici evolutive ale

tumorilor benigne

7voluează local1u invadează ţesuturile din /ur 1u dau metastaze

1u recidivează după e&tirpare c*irurgicală completă'1u influenţează starea generală a organismului'7&cepţii – tumorile benigne voluminoase determină compresii locale

tumoră voluminoasă a musculaturii uterine care comprimă organelepelvine şi determină stază urinarătumora benignă a meningelui comprimă corte&ul cerebral

 – tumorile benigne ale glandelor endocrine pot avea activitate*ormonală specifică" situaţie în care determină sindroame de*iperfuncţie endocrină

8/20/2019 Tumori 02.12.2015.ppt

14/38

Tesuturi de origine tumori benigne tumori maligne

epiteliu

pavimentos

.apilom carcinom

scuamocelularmalpig*ian"epidermoid$

epiteliu tranzitional papilomtranziţional

carcinomtranziţional

epiteliu cilindric desuprafaţă

 3denom .olipadenomatos

 3denocarcinom

epiteliu glandular 3denom 3denocarcinom

trofoblast mola coriocarcinom

8/20/2019 Tumori 02.12.2015.ppt

15/38

Tesuturi de origine tumori benigne tumori maligne

ţesut con/unctiv matur 8ibrom 8ibrosarcom

ţesut mezenc*imal mi&om mi&osarcom

ţesut adipos lipom liposarcom

Cartila/ condrom condrosarcom

4s osteom osteosarcom

muşc*i striat rabdomiom rabdomiosarcom

muşc*i neted leiomiom 6eiomiosarcom

vase sangvine *emangiom *emangiosarcom

vase limfatice limfangiom limfangiosarcom

8/20/2019 Tumori 02.12.2015.ppt

16/38

Caracteristici macroscopice ale

tumorilor malignemasă tisulară fără limite distinctecaracter invaziv localposibil tumori maligne distinct delimitate macroscopic darfără capsulă cancer cu falsă încapsulare$

arii de necroză în masa tumorală –  în tumorile e&teriorizate la suprafaţa pielii sau a mucoaselor ariade necroză se elimină" rezult)nd ulceraţii

 –  în tumorile profunde" lic*efierea centrală duce la formarea unorcavităţi anfractuoase" mim)nd o cavernă - eventual" dacătumora invadează un conduct - de e&emplu un ram bronşic -conţinutul necrotic lic*efiat se poate elimina rezult)nd o cavitatefenomen de cavitaţie$'

dimensiuni mari - ritm rapid de creştereculoarea şi consistenţa depind de tipul *istopatologic

8/20/2019 Tumori 02.12.2015.ppt

17/38

Caracteristici microscopice aleCaracteristici microscopice ale

tumorilor malignetumorilor maligne

parenchimul tumoralparenchimul tumoral

Celulele canceroase sunt diferite faţă de cele normaleprintr-un ansamblu de modificări ale caracteristicilorcelulei în totalitate" nucleul" citoplasma şi membrana

celulară ! criteriile citologice de malignitate –  3nomalii de formă şi dimensiune –  3nomalii nucleare –  3nomalii citoplasmatice –  3nomaliile mebranei celulare

Aranjamentul celulelor tumorale este diferit faţă de celnormal:  – modificări ar*itecturale

8/20/2019 Tumori 02.12.2015.ppt

18/38

criteriile citologice de malignitatecriteriile citologice de malignitate

 Anomalii de formă şi dimensiune Anomalii de formă şi dimensiune –  3spectul celulelor canceroase variază de la celule 3spectul celulelor canceroase variază de la celule

mici" uniforme" la celule voluminoase" rotunde"mici" uniforme" la celule voluminoase" rotunde"ovalare sau alungite" uneori monstruoaseovalare sau alungite" uneori monstruoase

pleomorfism celular$'pleomorfism celular$' Anomaliile membranei celulare Anomaliile membranei celulare – embrana celulei canceroase prezintă modificări înembrana celulei canceroase prezintă modificări în

componenţa c*imică" modificări care influenţeazăcomponenţa c*imică" modificări care influenţeazăcomportarea celulei canceroase faţă de celulacomportarea celulei canceroase faţă de celula

normală" at)t in vivo c)t şi in vitro'normală" at)t in vivo c)t şi in vitro' –  %n membrană se reduc fracţiunile glicoprotidice şi %n membrană se reduc fracţiunile glicoprotidice şiglicolipidice aceste modificări fiind datorate bloca/uluiglicolipidice aceste modificări fiind datorate bloca/uluide sinteză$'de sinteză$'

8/20/2019 Tumori 02.12.2015.ppt

19/38

criteriile citologice de malignitatecriteriile citologice de malignitate

 Anomalii citoplasmatice Anomalii cit oplasmatice –  %n celulele canceroase citoplasma este redusă %n celulele canceroase citoplasma este redusă

cantitativ situaţie care contribuie la creştereacantitativ situaţie care contribuie la creşterearaportului nucleo-citoplasmatic$'raportului nucleo-citoplasmatic$'

 – Citoplasma celulelor maligne este mai bazofilă dec)tCitoplasma celulelor maligne este mai bazofilă dec)tnormal datorită prezenţei în citoplasmă a numeroşinormal datorită prezenţei în citoplasmă a numeroşiribozomi care conţin 321 - deci acid nucleic care seribozomi care conţin 321 - deci acid nucleic care secolorează cu *emato&ilina$'colorează cu *emato&ilina$'

 –  %n citoplasmă pot fi puse în evidenţă acumulări de %n citoplasmă pot fi puse în evidenţă acumulări de

glicogen" lipide" imunoglobuline monoclonale" mucus -glicogen" lipide" imunoglobuline monoclonale" mucus - în funcţie de tipul de celulă de origine' 2etenţia de în funcţie de tipul de celulă de origine' 2etenţia demucus determină deplasarea periferică a nucleuluimucus determină deplasarea periferică a nucleuluiconferind celulei aspect de #inel cu pecete#'conferind celulei aspect de #inel cu pecete#'

8/20/2019 Tumori 02.12.2015.ppt

20/38

criteriile citologice de malignitatecriteriile citologice de malignitate

 Anomalii nucleare Anomalii nucleare cele mai sugestive pentru malignitatecele mai sugestive pentru malignitateanizocarie gr' arEon ! nucleu" izos ! identic" an ! nu$ - inegalităţianizocarie gr' arEon ! nucleu" izos ! identic" an ! nu$ - inegalităţidimedimennsionaleA întotdeauna vor fi mai mari dec)t ai celulelor de origine" însionaleA întotdeauna vor fi mai mari dec)t ai celulelor de origine" înunele situaţii a/ung)ndu-se la inversarea raportului nucleo-citoplasmatic înunele situaţii a/ung)ndu-se la inversarea raportului nucleo-citoplasmatic înfavoarea nucleului'favoarea nucleului'*ipercromazie - culoare mai intensă faţă de normal - afinitate crescute faţă*ipercromazie - culoare mai intensă faţă de normal - afinitate crescute faţă

de coloranţii bazici pleomorfism nuclear - forma nucleilor este variabilăde coloranţii bazici pleomorfism nuclear - forma nucleilor este variabilăpot e&ista celule tumorale multinucleatepot e&ista celule tumorale multinucleatenucleolii celulelor canceroase" datorită metabolismului celular foarte activ"nucleolii celulelor canceroase" datorită metabolismului celular foarte activ"sunt *ipertrofiaţi" veziculoşi" multipli" uneori cu anomalii - pseudoveziculare"sunt *ipertrofiaţi" veziculoşi" multipli" uneori cu anomalii - pseudoveziculare"incluzii fibrilare sau granulare$'incluzii fibrilare sau granulare$'inde&-ul mitotic este mai ridicat dec)t în celulele normale:inde&-ul mitotic este mai ridicat dec)t în celulele normale:

 – itoze tipice bipolareitoze tipice bipolare – itoze atipice datorate anomaliilor fusoriale'itoze atipice datorate anomaliilor fusoriale'14T3: prezenţa de mitoze tipice" c*iar în număr mare" poate fi depistată şi14T3: prezenţa de mitoze tipice" c*iar în număr mare" poate fi depistată şi în ţesuturi normale de e&emplu măduva osoasă *ematogenă$ sau în în ţesuturi normale de e&emplu măduva osoasă *ematogenă$ sau înprocese *iperplaziceA prezenţa de mitoze atipice este semnalată numai înprocese *iperplaziceA prezenţa de mitoze atipice este semnalată numai întumorile maligne'tumorile maligne'

8/20/2019 Tumori 02.12.2015.ppt

21/38

Stroma tumorilor maligneStroma tumorilor malignese formează ca rezultat al interacţiunii între celulele

canceroase şi ţesuturile normale ale organismului gazdă'este constituită din ţesut con/unctiv comun" av)nd încomponenţă vase sangvine şi limfatice'Fascularizaţia tumorii este asigurată prin stroma con/unctivăcare este conectată la pediculul arterio-venos al ţesutului

tumoral' Fasele din componenţa tumorii sunt formate e&clusivdin reţele capilare şi din anastomoze arterio-venoase carefavorizează şunturile circulatorii'

Angiogeneza tumorală este precoce şi condiţionează

proliferarea celulelor canceroase' 7a este stimulată de factoriiangioformatori secretaţi de celulele canceroase' %n tumorile maligne stroma este insuficientă faţă de gradul deproliferare B necrozăTratamentul poate viza factorii angiogenetici

8/20/2019 Tumori 02.12.2015.ppt

22/38

Stroma tumorilor maligneStroma tumorilor maligne

stroma con/unctivă variază cantitativ – bine dezvoltată în tumorile de natură epitelială şi mai redusă în

cele de natură con/unctivă' – stromă redusă B consistenţa ţesutului este redusă şi apar

frecvente arii de necroză şi *emoragie' – stromă con/unctivă abundentă cu caracter fibros – desmoplazieB consistenţă dură" lemnoasă cancer sc*iros$'

aspecte variabile microscopic' – reacţie inflamatorie stromală faţă de celulele canceroase -

infiltratele pot fi cu neutrofile" limfocite" plasmocite" macrofage"eozinofile stromă eozinofilică$" reacţie inflamatoriegranulomatoasă de tip tuberculoid'

 – 2emaniere stromală: *ialinizare" elastogeneză" acumulări deamiloid" calcificări'

8/20/2019 Tumori 02.12.2015.ppt

23/38

Diferenţierea şi anaplaziaDiferenţierea se apreciază prin compararea asemănării cu ţesutul de originecancerul este diferenţiat c)nd aspectul *istologic aminte te de ţesutul deșorigine şi nediferenţiat c)nd pierde orice asemănare cu ţesutul de origine$' 3precierea gradului de diferenţiere microscopică a cancerului are valoarepentru diagnostic în aprecierea prognosticului şi evoluţiei$'Cancerul diferenţiat - criteriile *istologice de diagnostic privesc organizarea

ţesutului tumoral ar*itectura - în structuri tubulare" cordonale etc$ şicaracteristicile funcţionale prezenţa secreţiei de mucus" imunoglobuline"diferenţiere cornoasă etc$' 3r*itectura tumorală şi caracteristicile citologicesugerează originea proliferării tumorale'Cancerul nediferenţiat  - ţesutul tumoral are ar*itectură compactă - pla/e şitrabecule groase' Celulele canceroase au caracter imatur" uneori embrionar"fără elemente de diferenţiere care să sugereze celula de origine' 4riginea

tumorii este greu de stabilit prin microscopia optică şi necesită e&ameneelectronomicroscopice care să stabiliească prezenţa de componentecelulare ultrastructurale specifice - desmozomi" filamente intermediare$ sauimuno*istoc*imice care să stabilească prezenţa de anumite antigene - dee&emplu citoeratine în carcinoame" antigen melanocitar G5 H= înmelanoamele maligne etc$'

8/20/2019 Tumori 02.12.2015.ppt

24/38

Diferenţierea şi anaplazia

 3naplazia lipsa diferenţierii$ este considerată ca fiindtrăsătura de bază a transformării maligne'

 3naplazia trebuie separată de dediferenţiere - cancereleau origine în celulele stem prezente în toate ţesuturile

specializate$ - celule stem transformate care prinproliferare se diferenţiază mai mult cancere diferenţiate$sau mai puţin sau c*iar de loc cancere nediferenţiate$'Dediferenţierea presupune regresia celulară de la ocelulă matură spre una mai puţin matură'

 3naplazia este invers proporţională cu diferenţierea - cuc)t o tumoră este mai diferenţiată" cu at)t gradul deanaplazie este mai mic,radul de anaplazie se notează cu , şi variază de la <la H

8/20/2019 Tumori 02.12.2015.ppt

25/38

Diferentiere 5inediferenţiat

oderatdiferenţiat

Slabdiferenţiat

1ediferenţiat

anaplazie ,rad /os deanaplazie,<

,radmoderat deanaplazie,?

,rad înaltde anaplazie,I

,rad foarte înalt deanaplazie,H

8/20/2019 Tumori 02.12.2015.ppt

26/38

7tiologia cancerului

 3genţi carcinogenetici:cancerigenele c*imiceradiaţiile ionizante

virusurile oncogene

Carcinogeneza: proces multifactorial în mai

mulţi paşi0niţierea.romovarea

8/20/2019 Tumori 02.12.2015.ppt

27/38

0niţierea

 3lterează ireversibil celuleleSe transmite la celulele fiice7ste insuficientă să producă formarea tumorii

ecanism – Direct - pierderi mutaţii ale oncogenelor genele

gardian" JgateeeperK$

 – 0ndirect - pierderi mutaţii ale genelor supresoaretumorale genele păzitor" JcaretaerK$ bialelice" apoiinactivare mutaţională a genelor gardian

8/20/2019 Tumori 02.12.2015.ppt

28/38

.romovarea

0nduce tumori în celulele iniţiate7ste reversibilă: –

dacă agentul promotor acţionează înainteacelui iniţiator 1u apare tumorăA – dacă agentul promotor acţionează

discontinuu" la diferite intervale de timp" 1(

apare tumoră

8/20/2019 Tumori 02.12.2015.ppt

29/38

odificări genetice şi epigeneticeodificări genetice şi epigenetice

odificări genetice.ierdere alelică 64G$ – 0nstabilitatecromozomialăutaţii ale oncogenelor b$ şi ale genelorsupresoare tumorale p!"$

odificări epigenetice

Gipermetilarea7&presia aberantă a genelor implicate încontrolul proliferării celulare

8/20/2019 Tumori 02.12.2015.ppt

30/38

0nvazia locală0nvazia localăcapacitatea celulelor canceroase de a pătrunde şi a înlocuiprogresiv ţesuturile normale peritumorale'este însoţită de dezvoltarea simultană a stromei" element necesarcreşterii ţesutului tumoral'este favorizată de

 – rata crescută a multiplicării celulelor canceroase' – capacitatea de mobilizare a celulelor canceroase – secreţia unor enzime cu acţiune cito şi *istolitică de către celulele

canceroasese face prin spaţiile interstiţiale" cavităţi preformate" de-a lungultrunc*iurilor nervoase" a vaselor mici sangvine şi limfatice'

4pun rezistenţă la invazie ţesuturile dure ţesutul osos" cartilaginos$şi arterele mari acestea opun rezistenţă mai mare dec)t venelemari datorită cantităţii mari de ţesut elastic şi prezenţei în pereţiiarteriali a unor in*ibitori ai proteazelor tumorale$'

8/20/2019 Tumori 02.12.2015.ppt

31/38

Diseminarea tumorilor maligne

Duce la formarea metastazelor etastazele sunt tumori secundare" efect al diseminăriicelulelor canceroase la distanţă de tumora primară

 3pariţia metastazelor transformă un cancer localizat într-o boală sistemică" metastazele fiind mai frecvent cauzamorţii dec)t tumora primară'Căile de metastazare – limfatică

 – *ematogenă – mi&tă limfo-*ematogenă$ – transcelomică – conducte naturale

8/20/2019 Tumori 02.12.2015.ppt

32/38

Diseminarea limfatică

frecventă în tumorile maligne de natură epitelială'Celulele tumorale invadează pereţii limfaticelor locale" pătrund în limfă şisunt transportate apoi ca emboli la ganglionii limfatici regionali'.ătrund în ganglion prin vasele aferente la nivelul sinusului subcapsular"fi&)ndu-se în corticală unde proliferează form)nd o masă tumorală care se

e&tinde şi înlocuieşte progresiv" parţial sau total" structura ganglionului' 3stfel se formează metastazele ganglionare limfadenopatii metastatice$' Deregulă" metastazele ganglionare apar în limfoganglionii care constituie primastaţie de drena/ a organului ţesutului în care se dezvoltă tumora" dar"uneori" pot apare în staţiile următoare" fără afectarea primei staţii limfaticede regulă în situaţii în care ductele limfatice sunt obliterate de proceseinflamatorii sau iradiere$' 3pariţia de metastaze ganglionare în ganglioni

care nu drenează organul în cauză este posibilă numai în conte&tule&istenţei de anastomoze veno-limfatice'acroscopic" ganglionul sau ganglionii cu metastaze sunt măriţi de volum"cu aspect albslăninos" cu focare de necroză sau *emoragie' icroscopic"se evidenţiază prezenţa metastazelor în sinusul periferic şi corticală sau înlocuirea parţială sau totală a structurii prin ţesut tumoral'

8/20/2019 Tumori 02.12.2015.ppt

33/38

Simpla mărire de volum a limfoganglionilorregionali adenopatia$ nu presupune e&istenţametastazelor 

 – limfoganglionii pot fi măriţi datorită unui proces de*iperplazie reactivă indusă de resturile celulare sauantigenele tumorale drenate limfatic din zona tumoriicătre limfoganglioni

 – .entru stabilirea e&actă a e&istenţei metastazei"e#amenul histopatologic este obligatoriu'

8/20/2019 Tumori 02.12.2015.ppt

34/38

Diseminarea hematogenă

frecventă în tumorile maligne de natură con/unctivămai multe tipuri de metastaze venoase în funcţie de drena/ul venos alteritoriului de localizare – metastaze *epatice prin drena/ portal – metastaze pulmonare prin drena/ cav –  metastaze sistemice creier" ficat" oase$ prin drena/ în venele pulmonare

Celulele canceroase antrenate sub formă de emboli în teritoriilemicrocirculaţiei dintr-un organ în parte sunt distruse" în parte aderă laendoteliul capilar' 3derarea declanşează agregare plac*etară cu formarea unui microtrombuscare încorporează celulele canceroase'Sunt atrase neutrofile care lizează microtrombozele şi traversează apoi

peretele vascular prin diapedeză" antren)nd şi celulele canceroase' Celulelecanceroase e&travazate pot fi distruse" pot persista latent sau se fi&ează şiproliferează rezult)nd o clonă de celule tumorale din care ia naşteremetastaza viscerală'Splina" muşc*ii striaţi şi miocardul sunt teritorii în care metastazele aparfoarte rar'

8/20/2019 Tumori 02.12.2015.ppt

35/38

 3lte căi de diseminare

Diseminarea transcelomică – diseminarea prin intermediul unei cavităţi seroase cu

fi&area celulelor canceroase la nivelul seroasei' – se înt)lneşte în pleură în cazul cancerelor

pulmonare" mamare$" în peritoneu canceregastrointestinale" ovarian$' – celulele implantate pe seroasă proliferează şi

formează noduli tumorali' 3sociază apariţia derevărsate lic*idiene în cavitate" frecvent cu caracter

*emoragic'Diseminarea prin conducte – prin conductele naturale căptuşite cu epitelii bron*ii"

căi biliare" căi e&creto-urinare$'

8/20/2019 Tumori 02.12.2015.ppt

36/38

Efectele tumorilor maligneEfectele tumorilor maligne

asupra organismului asupra organismului 

Complicaţii directeCom plicaţii directe – **emoragiile - frecvente în cancerele e&teriorizate pe suprafeţe' .ot fi abundenteemoragiile - frecvente în cancerele e&teriorizate pe suprafeţe' .ot fi abundente

şi repetate în cancerul vegetant' .ot fi masive în cancerul ulcerat stomac" colşi repetate în cancerul vegetant' .ot fi masive în cancerul ulcerat stomac" coluterin$'uterin$'

 – compresiune" de e&emplu - icter mecanic prin comprimarea căilor biliare cancercompresiune" de e&emplu - icter mecanic prin comprimarea căilor biliare cancer

de cap de pancreas$" atrofia corticosuprarenalei prin compresiune de către ode cap de pancreas$" atrofia corticosuprarenalei prin compresiune de către otumoră retroperitoneală'tumoră retroperitoneală' – oobstrucţii şi stenoze în cancerele organelor cavitare - cancer esofagianbstrucţii şi stenoze în cancerele organelor cavitare - cancer esofagian

disfagie$" cancer colonic subocluzie" ocluzie$disfagie$" cancer colonic subocluzie" ocluzie$ – ccaşe&ia canceroasă - factori metabolici şi susbstanţele polipeptidice cu acţiuneaşe&ia canceroasă - factori metabolici şi susbstanţele polipeptidice cu acţiune

in*ibitoare a metabolismului celular normal'in*ibitoare a metabolismului celular normal'Complicaţii indirecteCom plicaţii indirecte

 – sindroamele paraneoplazice: secreţia de *ormoni ectopicisindroamele paraneoplazice: secreţia de *ormoni ectopici – repercusiuni *ematologice: anomalii leucocitare leucopenie" leucocitozărepercusiuni *ematologice: anomalii leucocitare leucopenie" leucocitozăleucemoidă" eozinofilie - peste @$" tromboze venoaseleucemoidă" eozinofilie - peste @$" tromboze venoase 

 – infecţii asociate cu tumorile maligneinfecţii asociate cu tumorile maligne – 8ebra: resorbţia produ ilor de degradare din focarele de necroză tumoralăș8ebra: resorbţia produ ilor de degradare din focarele de necroză tumoralăș  

8/20/2019 Tumori 02.12.2015.ppt

37/38

Codificarea $N%

Terapia şi prognosticul tumorilor maligne depind de localizare şi gradule&tensiei tumorale'.entru stabilirea gradului e&tensiei tumorale a fost necesară elaborareaunor sisteme de standardizare cu utilitate practică'Sistemul T1 este cel mai larg utilizat în clinică' 7l răspunde la douăobiective ma/ore

 –  %n cazul individual al pacientului cu cancer permite evaluarea e&tinderii tumoriiprin metode clince şi paraclinice - T1 sau după diagnosticul anatomo-patologic- pTp1p'

 – stabileşte grupuri de cazuri omogene în vederea aprecierii evolutive sub acţiuneatratamentului'

 în sistemul T1 se iau în considerare – e&tensia locală a tumorii T în funcţie de organul afectat" criteriiile de apreciere

diferă - dimensiuni - cancer mamar" invazie în grosimea peretelui organelortubulare - cancer gastric" colonic" vezică urinară" invazie în diferite segmente aleuterului - cancer de col uterin etc$

 – prezenţa metastazelor limfoganglionare regionale - 1 – prezenţa metastazelor la distanţă altele dec)t cele limfoganglionare$ -

8/20/2019 Tumori 02.12.2015.ppt

38/38

Codificarea $N%

6a aceste I litere se adaugă cifre şisau litere adiţionale care definesc unanumit tip de e&tensie'.entru tumora primară T$: – codificarea variaza de la T< la THA criteriiile de apreciere diferă în funcţie de

organul afectat' Se foloseşte codificarea T> c)nd tumora primară nu a putut fidecelată" T& c)nd tumora este prezentă dar nu poate fi clasificată şi Tis pentrucarcinomul in situ'

.entru limfoganglionii regionali – 1> semnifică lipsa metastazelor" – 1< - 1I indică prezenţa metastazelor în funcţie de numărul şi localizarea

ganglionilor afectaţi$' – 1& - nu se poate aprecia starea ganglionilor limfatici datorită poziţiei anatomice'.entru metastazele la distanţă

 – > ! absenţa metastazelor" < sau uneori ? prezenţa acestora" & !metastaze imposibil de apreciat' %n funcţie de gradele T1" fiecare pacient în parte este inclus într-ocategorie #stadiu# numerotată de la 0 la 0F' De e&emplu" pentru orice organT> reprezintă stadiul 0" pe c)nd oriceTorice1< reprezintă stadiul 0F'