INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN H U N E D O A R A

OLIMPIADA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂEtapa judeţeană, 21 februarie 2015, Hunedoara

Clasa a XI-a

Toate subiectele sunt obligatorii. Niciun eseu nu va fi precedat de titlu şi/sau motto. Timpul de lucru: 3 ore. Total: 120 de puncte

Citeşte cu atenţie textele de mai jos.A. O noapte furtunoasă, Conul Leonida față cu reacțiunea, O scrisoare pierdută, D-ale carnavalului –

cine din cei ce se duc la teatrul român nu a văzut una sau alta din aceste comedii? Mulți cunosc pe cea dintâi, mai toți pe cea de-a treia și câțiva pe celelalte.

De meritat, toate merită să fie cunoscute și, după părerea noastră, lăudate – toate fără excepție.Publicul primelor reprezentări a judecat altfel. Scrisoarea pierdută a avut un succes mare; și Noaptea

furtunoasă a avut succes; dar Conul Leonida, jucat pe o scenă de a doua mână, nu a plăcut; și D-ale carnavalului a fost fluierată. [...]

Comediile d-lui Caragiale, se zice, sunt triviale și imorale; tipurile sunt toate alese dintre oameni sau vițioși, sau proști; situațiile sunt adeseori scabroase; amorul e totdeauna nelegiuit; și încă aceste figuri și situații se prezintă într-un mod firesc, parcă s-ar înțelege de la sine că nu poate fi altfel; nicăiri nu se vede pedepsirea celor răi și răsplătirea celor buni. [...]

Dacă ni se pune întrebare: arta în genere și în special arta dramatică are sau nu are și o misiune morală? contribuie ea la educarea și înălțarea poporului? Noi răspundem fără șovăire: da, arta a avut totdeauna o înaltă misiune morală, și orce adevărată operă artistică o îndeplinește. [...]

Venera aflată la Milo este jumătate nudă; cea de Medicis este nudă de tot. Amândouă sunt expuse vederii tuturor în muzeele din Paris și din Florență, și cine găsește că sunt imorale?

În ce constă dar moralitatea artei?Orce emoțiune estetică, fie deșteptată prin sculptură, fie prin poezie, fie prin celelalte arte, face pe omul

stăpânit de ea, pe câtă vreme este stăpânit, să se uite pe sine ca persoană și să se înalțe în lumea ficțiunii ideale.Dacă izvorul a tot ce este rău este egoismul și egoismul exagerat, atunci o stare sufletească în care

egoismul este nimicit pentru moment, fiindcă interesele individuale sunt uitate, este o combatere indirectă a răului, și astfel o înălțare morală. Și cu cât cineva va fi mai capabil prin dispoziția sa naturală sau prin educație a avea asemenea momente de emoțiune impersonală, cu atât va fi mai întărită în el partea cea bună a naturei omenești.

Aceasta este cu atât mai important în zilele noastre cu cât simțimântul religios, care mai nainte îndeplinea misiunea de a înălța spiritele deasupra intereselor egoismului zilnic, dispare din ce în ce mai mult din clasele culte și trebuie înlocuit cu alte emoțiuni impersonale.

Înălțarea impersonală este însă o condiție așa de absolută a oricărei impresii artistice, încât tot ce o împiedică și o abate este un dușman al artei, îndeosebi al poeziei și al artei dramatice. [...]

Esența acesteia [n.n. artei] este de a fi o ficțiune, care scoate pe omul impresionabil în afară și mai presus de interesele lumii zilnice, orcât de mari ar fi în alte priviri. [...]

Ce tendință de morală practică este în Othello? Othello este gelos; în gelozia sa sugrumă pe Desdemona. Ce a păcătuit Desdemona de este așa de crunt lovită? Care este răsplata nevinovăției ei?

Ofelia iubește pe Hamlet. Face vreun rău cu aceasta? Ea rămâne virtuoasă și supusă, însă înnebunește din cauza lui, și de cea mai puternică emoțiune este scena în care ni se înfățișează nebunia ei. Ce învățătură de morală practică putem scoate de aici? [...]

Revenind acum la comediile d-lui Caragiale, vom zice: singura moralitate ce se poate cere de la ele este înfățișarea unor tipuri, simțiminte și situații în adevăr omenești, cari prin expunerea lor artistică să ne poată transporta în lumea închipuită de autor și să ne facă, prin deșteptarea unor emoțiuni puternice, în cazul de față a unei veselii, să ne uităm pe noi înșine în interesele personale și să ne înălțăm la o privire curat obiectivă a operei produse.

Aceasta trebuie să o cerem de la autor. (Titu Maiorescu, Comediile d-lui I.L. Caragiale)

Str. Gh. Baritiu nr. 2, 330065 - DEVA, jud. HUNEDOARATel: +4 (0) 254213315, +4 (0) 254215755Fax: +4 (0) 254215034, +4 (0) 254220911

inspectorat@isj.hd.edu.rohttp://isj.hd.edu.ro

INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN H U N E D O A R A

B. Ni se spune deseori că operele literare nu ar trebui să caute să ţină lecţii morale sau politice. La fel de des ni se spune că, dimpotrivă, exact asta ar trebui să facă.

Să ne oprim asupra primei cerinţe şi să presupunem că, într-adevăr, operele literare trebuie să nu caute să le dea cititorilor lor lecţii de bună purtare. Care ar fi atunci rolul literaturii? Răspunsul de modă veche e ca efortul ei trebuie să fie acela de a-şi satisface publicul. Motivul pentru care spectatorilor si cititorilor le plac Oedip rege, Regele Lear, Don Quijote, Clarissa sau Tom Jones este acela că Sofocle, Shakespeare, Cervantes, Richardson și Fielding evaluează corect interesele lor, prezic uimirea şi râsul lor, răspund adecvat gustului lor pentru dramă şi farsă. Succesul artistic – unii l-ar numi frumosul – e legat de ceea ce am putea numi o forţă naturală de atracţie.

În ultimele două secole, maxima că literatura are a-şi mulţumi cititorii a fost înlocuită de un nou ideal: literatura e făcută să-şi mulţumească autorii. Această schimbare de accent implică şi ideea că literatura nu trebuie să-şi propună să le ţină oamenilor lecţii de purtare; ci ea trebuie să ne educe să înţelegem şi să apreciem... literatura. [...]

Sunt însă plăcerile frumuseţii şi torturile sublimului singurul ţel al literaturii?, se întreabă tabăra cealaltă. Cum rămâne cu lecţiile pe care ni le însuşim inevitabil la lectura unor cărţi ca Oedip rege, Regele Lear, Don Quijote, Clarissa, Tom Jones şi Ulise? Suntem jucăriile soartei (Oedip rege), cuvintele cântăresc mai puţin decât faptele (Regele Lear), viaţa nu e un vis (Don Quijote), virtutea îşi e propria răsplată (Clarissa), mărinimia e cea mai înaltă virtute (Tom Jones), existenţa este un coşmar (Ulise)? Oare nu citim opere de ficţiune tocmai pentru a da trup intuiţiilor noastre morale? Pentru a privi lucrurile cu ochi noi? Pentru a scăpa de idei învechite? Pentru a recupera speranţa? Pentru a confirma disperarea? Pentru a ne tămădui? Pentru a ne consuma boala până la capăt?

Cu alte cuvinte, nu are literatura valoare inspiraţională? Nu seamănă ea puţin cu o predică emoţionantă sau, mai bine zis, cu un imn înălţător, a cărui limbă arhaică poate să scape priceperii credincioşilor, dar al cărui ritm grandios le umple inimile cu o puternică – deşi trecătoare – dispoziţie de a fi buni? [...]

Citită în lumina unui astfel de orizont, literatura apare ca o procesiune de modele şi contramodele de comportament. Literatura suscită în cititorii săi forţa discriminării morale și activează în ei operatorul moral, pregătindu-i astfel să facă binele.

(Toma Pavel, Moralitate şi frumos, Conferinţă prezentată la Colegiul Noua Europă, 18 octombrie 2002)

Subiectul I (40 de puncte)Scrie un eseu de 600-900 de cuvinte în care să analizezi tehnica discursivă în care sunt redactate textele de mai sus. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

evidenţierea relaţiei dintre mesajele textelor citate şi tipul de discurs în care sunt scrise; identificarea elementelor care justifică încadrarea fiecărui text în tipologia discursivă căreia îi aparţine; analiza comparativă a ideilor şi a procedeelor formale (structurale, retorice, de vocabular etc.) care

apropie/deosebesc cele două texte; exprimarea unui punct de vedere argumentat despre atitudinea autorilor cu privire la raportul dintre

componenta estetică a operei de artă şi cea morală.Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere.

Subiectul al II-lea (40 de puncte)Scrie un eseu de 600-900 de cuvinte despre relaţia dintre principalele funcţii ale literaturii: cea estetică, cea ideologico-morală şi cea cognitivă (de cunoaştere), pornind de la cele două fragmente citate şi valorificând experienţa ta culturală.Notă! În elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: ipoteza, constând în formularea tezei / a punctului de vedere cu privire la temă, argumentaţia (cu 4 argumente / raţionamente logice / exemple concrete etc.) şi concluzia / sinteza.

Redactare (40 de puncte)În vederea acordării punctajului pentru redactare, lucrarea ta trebuie să aibă cel puţin 1200 de cuvinte.Pentru redactarea întregii lucrări vei primi 40 de puncte (organizarea ideilor în scris – 8 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 10 puncte; utilizarea limbii literare – 6 puncte; ortografia – 4 puncte; punctuaţia – 4 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 4 puncte, respectarea precizărilor privind numărul de cuvinte – 4 puncte).

Str. Gh. Baritiu nr. 2, 330065 - DEVA, jud. HUNEDOARATel: +4 (0) 254213315, +4 (0) 254215755Fax: +4 (0) 254215034, +4 (0) 254220911

inspectorat@isj.hd.edu.rohttp://isj.hd.edu.ro