sinapse muschi.ppt
-
Upload
secher-eugen -
Category
Documents
-
view
37 -
download
0
Transcript of sinapse muschi.ppt
După elementele care vin în contact se disting:
sinapse neuroneuronale (axo-somatice, axo-dendritice, dendro-denditice şi axo-axonice);
sinapse neuroefectoare: neuromusculare între un neuron şi o fibră musculară striată - placa motorie sau joncţiunea neuromusculară; între un neuron şi o fibră musculară netedă;
de tip neuroglandular între un neuron şi o celulă glandulară.
Modalitatea de transmitere
Sinapse electrice Sinapse chimice excitatoare- potenţial
postsinaptic excitator (influx de Na+, eflux de K+) Sinapse chimice inhibitoare - potenţial
sinaptic inhibitor (influx de Cl-, eflux de K+)
Proprietăţile funcţionale ale sinapselor Conducerea unidirecţională Sumarea Convergenţa,divergenţa,ocluzia Potenţierea (fascilitarea) posttetanică Întârzierea sinaptică Postdescărcarea Fatigibilitatea Susceptabilitatea la diferiţi agenţi Inexcitabilitatea electrică Plasticitatea
Propogarea excitaţiei în sinapse Prezenţa neurotransmiţătorului în presinapsă Prezenţa receptorilor proteici în postsinaptică Specificitate pentru neurotransmiţător Apariţia depolarizării sau hiperpolarizării în
postsinaptică Apariţia sumaţiei postpotenţialului sinaptic
(PPS) Creşterea PPS la inactivarea enzimelor de
degradare a neurotransmiţătorului Acţiunea drogurilor prin receptorii postsinaptici
Substanţele care afectează neuromediaţia colinergică
Blochează canalele Na+ Peşte tropical TetrodonTetrodotoxina
Inhibă AchE în celulele postsi-naptice Sinteză chimicăGaz neuroactiv
Blochează transmiterea sinapti-că, fixându-se pe receptorii Ach
Sinteză chimicăSuccinilcolina
Inhibă AchE în celulele postsinaptice Sinteză chimicăFizostigmină
Inhibă AchE în celulele postsi-napticeBobul nigerianNeostigmina
Împedică apariţia PPSI în mădu-va spinării
Seminţele de Strychnos nux vomica, plantă din India, Ceylon, Africa de Sud, Australia
Stricnina
Inhibă eliberarea AchBacilul Clostridium botulinumBotulina
Interacţionează cu Ach la ni-velul receptorilor din placa mo-torie
Plante din America de SudChododendron tomentosum şi Strychnos toxifera
Curara
EfecteleOrigineaSubstanţa
•Sinapse chimice
Fig. 2.4. Convergenţa (A) terminaţiunilor presinaptice ale mai multor neuroni pe un singur neuron postsinaptic şi divergenţa (B)
ramificaţiilor axo-nice ale unui neuron presinaptic, pe mai mulţi neuroni postsinaptici
Fig. 2.5. Eliberarea neurotransmiţătorului în sinapsele chimice
Sumaţia postpotenţialului sinaptic (PPS)
Fig. 2.6. Sinapsa axo-axonică între terminaţia axonică A şi terminaţia axonică B. C este corpul celular postsinaptic
comun
Tipuri de muşchi
• Cardiac– Striat– Conţine sarcomere– Impuls nervos intrinsec– Contraţie spontanăunitară• Neted– Fără sarcomere– Prezintă actină & miozină
• Scheletic– Striat– Conţine sarcomere– Necesita impuls nervospentru contracţie– Forţa contracţiei depindede recrutarea fibrelormotorii
Caracteristicele fibrelor musculare roşii (tipI), intermediare (tip II A) şi albe (tip II B).
joasăintermediarăînaltăRezistenţa la oboseală
anaerobăaerobăaerobăRespiraţia
crescutăcrescutăscăzutăMiozin ATP-aza
rapidărapidămicăViteza contracţiei
redusăbogatăbogatăVascularizaţia
foarte intensăintensăredusăCapacitatea glicolitică
micăînaltăînaltăCapacitatea oxidativă
prezenţă mareintermediarredusGlicogenul
redusămoderatămultăMioglobina
mariintermediaremiciDimensiunile
Albe(tip IIB)
Intermediare(tip IIA)
Roşii(tip I )Caractere
Proprietăţile muşchiului
Excitabilitate Refracteritate Conductubilitate Contractilitate Extensibilitate Elasticitate
Unitatea motorie
Fig.3.1. Structura muşchiului striat (în stare de repaus)
Structura fibrei musculare
Fig. 3.6. Placa motorie ter-minală în muşchiul striat Invaginaţiile plasmalemei (sarcolema fibrei musculare) formează fanta sinaptică în care neurotransmiţătorul (Ach) se eliberează din veziculele terminaţiei axonice; receptorii proteici pentru acetilcolină şi acetilcolinesteraza (AchE) sunt asociate cu membrana postsinaptică
Cuplaj excitatie -contractie
25% din energia consumata = contracţie.75% reprezintă căldură degajată
Fig.3.2.Modificările structurale a sarcomerelor în repaus (II), alungire (I) şi scurtare (III).
a) distribuţia benzilor în miofibrila intactă; b) după extracţia chimică a miozinei; c) aranjarea filamentelor de actină şi miozină în secţiunea transversală a diferitor zone a sar-comerului.
Fig. 3.9. Contracţia muşchiului gastrocnemian de broască, la excitaţii cu diverse frecvenţe
Fig.3.8. Etapele secusei musculare a-latenţa; b-contracţia; c-relaxarea.
Fig. 3.13. Oboseala aparentă la contracţiile frecvente.În condiţii de contracţii izotonice (A) şi contracţii izometrice cu apariţia tetanosului (B).
Fig. 3.7.A. Raportul lungime-tensiune în muşchii scheletici. Lungimea sarcomeru-lui: a – 1,25 μm; b – 1,65 μm; c – 2,0 μm; d – 2,25 μm; e – 3,65 μm.
Fig. 3.7.B. Raportul sarcină-viteză în muşchii scheletici. Creşterea sarcinii provoacă diminuarea vitezei de contracţie.
Fig. 3.10. Electromiografia elementară (sus) şi globală (jos)
Fig.3.11. Producerea de căldură în timpul contracţiei musculare şi a recu-perării metabolice.
1-contracţia musculară; 2-căldura de activare; 3-căldura de întreţinere; 4-căldura de relaxare; 5-căldura tardivă.
Fig. 3.12. Compararea a trei căi de sinteză a ATP în celula musculară
Fig. 3.14. Muşchii netezi de tip visceral (A) şi de tip multiunit (B) (după A.C.Guyton).
Fig. 3.15. Relaţiile dintre potenţialul de membrană (Em) şi forţa (F) con-tracţiei în diverse tipuri de muşchi netezi.
A - undele lente provoacă apariţia unui tren de potenţiale de acţiune şi activitatea contractilă ritmică în muşchii netezi fazici; B - modificările tonice ale potenţialului de membrană în muşchii netezi tonici nu provoacă apariţia potenţialului de acţiune.