Simptome Gastrointestinale 2013 Final

download Simptome Gastrointestinale 2013 Final

of 128

  • date post

    16-Oct-2015
  • Category

    Documents

  • view

    107
  • download

    1

Embed Size (px)

description

medicina

Transcript of Simptome Gastrointestinale 2013 Final

  • Simptome gastrointestinale Conf Dr D Isacoff

    2013

  • Anamneza gastrointestinala Simptome majore Durerea abdominalaModificarea apetit si/sau scaderea ponderalaPlenitudine postprandiala sau satietate precoce, sau ambeleGreata si/sau varsaturiPirozis si/sau regurgitatii acideSialoreea DisfagieTulburari de defecatie (diareea, constipatia, incontinenta de fecale)Balonarea sau distensia vizibila sau ambeleHemoragia (hematemeza, melena, rectoragii)IcterUrina hipercroma, scaune decoloratePruritLetargie; Febra

  • Scaderea apetit si modificarea greutatii corporalePierderea apetitului (anorexia) si G = simptome gastrointestinale importante. Prezenta anorexiei +G va ridica suspiciunea de cancer, dar pot apare in depresie si alte afectiuni. Combinatia G + apetit crescut sugereaza malabsorptia substantelor nutritive sau stare hipermetabolica (ex tirotoxicoza). Importanta documentarea cand au inceput simptomele si cate Kg s-au pierdut in aceasta perioada. Boala hepatica poate produce uneori perturbarea gustului. Aceasta poate determina fumatorii cu hepatita acuta si icter sa abandoneze fumatul.

  • Satietatea precoce si plenitudinea postprandialaIncapacitatea de a termina o masa (satietatea precoce) poate fi un simptom al bolilor gastrice, inclusiv cancerul gastric si ulcerul peptic. Resimtirea unei plenitudini neadecvate dupa masa poate fi un simptom al bolii functionale gastrointestinale.

  • Greata si varsaturile Greata = senzatia de voma. Exista mai multe cauze posibile Infectii gastrointestinale (intoxicatii alimentare cu Staphylococcus aureus) sau obstructia IS. La pacientii cu simptome cronice, sarcina si medicamente (ex digoxin, opiacee, agonisti ai dopaminei, chimioterapice) vor fi excluse intotdeauna. In tractul gastrointestinal, ulcerul peptic cu obstructie antrala, tulburari motorii (ex. gastropareza diabeticilor sau post-chirurgie gastrica), boala hepatobiliara acuta si alcoolismul = cauze importante. Varsaturile pshogenice, dezordini ale mancatului (bulimia) si mai rar, hipertensiunea intracraniana trebuie considerate la pactientii cu greata si varsaturi cronice.

  • Greata si varsaturileMomentul aparitiei varsaturilor poate ajuta: Varsaturi tardive cu >1h dupa masa este tipica obstructiei gastrice sau gastroparezei Varsaturi matinale inainte de micul dejun sunt caracteristice sarcinii, alcoolism si hipertensiunii intracraniene. Intereseaza continutul varsaturii (ex bila indica o conexiune deschisa intre duoden si stomac, alimente ingerate anterior sugereaza obstructia gastrica, sangele sugereaza ulceratia).

  • Perforarea esofagiana emetogena (sindromul Boerhaave)Istoric de chefuri cu alcool, ingestie excesiva si rapida de alimente sau ambeleVarsaturi violente sau eructatii urmate de durere brusca in torace sau abdomen, odinofagie, dispne, febra, soc, profounda toxicitate sistemica, emfizem subcutanat, abdomen rigid, tahipneeLeucocitoza, hiperamilazemie salivaraRx torace: largirea mediastinului, emfizem mediastinal, revarsat pleural (adesea tardiv)Demonstrarea rupturii esofag inferior prin esofagografie cu substanta de contrast hidrosolubila sau CT scan; endoscopia nu are rol

  • Herman Boerhaave1724: Baronul Jan von Wassenaer amiral olandez

  • Sindrom BoerhaaveEmfizem subcutanat la baza gatului si disecarea de-a lungul muschiului pectoral

  • Sindromul Boerhaave One of the few causes in medicine of hydrophobiaDiagnostic diferentialInfarctul miocardic, pericarditaEmbolismul pulmonar, abcesul pulmonar Disectia de aortaRuptura de viscerPancreatita acutaSoc de alte cauzeIngestia caustica, esofagita medicamentoasaPerforatia instrumentala a esofag

  • Pseudo-ocluzia colonica acuta (Sindrom Ogilvie)Frecvent intalnita la varstnici spitalizatiAsociata cu istoric de traumatism, fracturi, boala cardiaca, infectie, folosirea de opioizi, antidepresive, anticolinergiceFrecvent detectat ca abdomen destins, timpanic; Rx abdominal: dilatarea colonica (cec > 10 cm), cateva nivele hidro-aerice, o tranzitie graduala la colabarea colon, aer si scaun prezente in rect.Poate mima ocluzia; obstructia va fi evaluata radiologic folosind clisma cu diatrizoate (Hypaque)Febra, sensibilitate abdominala marcata, leucocitoza si acidoza pot fi prezente in cazurile avansate cu iminenta de perforare.

  • Sindromul Ogilvie Diagnostic diferentialObstructia mecanica Megacolon toxic Pseudo-obstructia intestinala cronica

  • Sindromul Ogilvie

  • Pirozis si regurgitatia acida Pirozis = prezenta unei durerei sub forma de arsura sau discomfort in zona retrosternala. Tipic, pirozis iradiaza in gat si apare post-prandial sau este agravata prin aplecare, decubit dorsal. Antacidele pot ameliora durerea, cel putin tranzitor. Simptomul este datorat regurgitarii continut gastric in esofag. Continutul gastric de obicei este acid, ocazional refluxul alcalin poate induce probleme similare. Regurgitatia acida poate fi asociata cu RGE pacientul avand continut acid in gura. Acest simptom sugereaza foarte puternic ca a aparut refluxul. La pacientii cu BRGE, muschiul SEI se relaxeaza inadecvat. Simptomele de reflux sunt agravate de alcool, ciocolata, cafeina, grasimi, teofilina, BCC si anticolinergice, care scad presiunea sfincterului esofagian inferior (SEI).

  • Disfagia Disfagia = dificultatea de a inghiti. Poate apare la solide sau lichide. Importanta este diferentierea deglutitiei dureroase (odinofagia) de dificultatea efectiva. Odinofagia apare in orice proces inflamator sever care incrimineaza esofagul. Cauzele: esofagita infectioasa (e.x. Candida, herpes simplex), ulceratia peptica a esofag, lezarea caustica a esofagului sau perforatia esofagiana

  • Disfagia Daca pacientul descrie dificultatea de a initia deglutitia, regurgitatia de lichide in nas sau tuse cand incearca sa inghita cauza disfagiei este in faringe (disfagia faringiana). Cauze de disfagie faringiana: boli neurologice (ex. boala neuron motor rezultata din paralizie bulbara sau pseudobulbara.

  • Cauze de disfagie Obstructia mecanicaIntrinseca (in esofag)Esofagita de reflux cu strictura Carcinom al esofag sau cardiei gastriceMembrana faringiana sau esofagiana Punga faringiana Inel Schatzki (esofag inferior) Corp strainExtrinseca Gusa cu extensie retrosternala Tumori mediastinale, Carcinom bronsic, Compresia vasculara (rar)

  • Inel Schatzki

  • Spasmul esofagian difuzPresiune inalta coordonata de activitatea musculara esofagiana

  • Disfagia lusoriaAmprenta in diagonala pe peretele esofagian la nivelul T3 si T4 produsa de artera subclavie dreapta aberanta (lusorian artery) pe sub esofag din arcul aortic catre umarul drept. Disfagia asociata se numeste disfagia lusoria

  • Ce se observa?

  • Cauze de disfagieTulburari de motilitate neuromusculara (anamneza: solide si lichide la fel de dificil, simptome intermitente)AcalaziaSpasmul esofagian difuzSclerodermiaDisfagie faringiana (aspiratie, regurgitare lichide in nas)Disfunctia cricofaringiana diverticul-Zenker Boli neurologice : Paralizia bulbara sau pseudobulbara, Miastenia gravis, Polimiozita Distrofia miotonica

  • Acalazia

    Esofagografia cu BaSO4: esofag dilatat cu substanta de contrast care trece lent in stomac prin deschideri intermitente ale sfincterului. Esofag distal este ingustat si asemanator ciocului de pasare.

  • Productia de gazTractul gastrointestinal contine 25 flatus/zi este considerat normal.Ingestia de carbohidrati neabsorbabili ca lactuloza dubleaza frecventa flatulentei. Gazele majore in flatus: azot, oxigen, CO2, hidrogen si metan. Gazele produse prin fermentatia bacteriana colonica a alimentelor si glicoproteinelor endogene reprezinta 74% din flatus.

  • Productia de gazMirosul flatus se coreleaza cu concentratia hidrogen sulfurat;Alte gaze care contin sulf in flatus: metan-ethiol si dimethyl sulfide Varsta, sexul si capacitatile de producere a metanului ale florei nu afecteaza frecventa flatus desi barbatii produc flatus mai aromatic decat femeile.

  • Eructatia = expulzia retrograda pe gura de gaz esofagian sau gastric Regurgitatia involuntara post-prandial este produsa de eliberarea aerului inghitit dupa distensia gastrica si poate fi exacerbata de alimente care reduc tonusul sfincter esofagian inferior.Sindromul Magenblase (gastric blubble) = plenitudine epigastrica si balonare ameliorate de eructatie. Prin studii manometrice ale eructatiei s-a demonstrat scaderea tonusului SEI urmata de relaxarea SES.Flatulenta = eliberarea volitionala sau involuntara de gaz pe anus.

  • Manometric: contractii colonice propagate cu cresterea presiunii rectale si cuplate cu relaxarea precoce a sfincter anal Balonarea = perceperea excesului de gaz retinut in lumenul intestinal. Balonarea este raportata de 15.9% din pac/luna in comparatie cu 21,8% care se plang de durere sau disconfort abdominal.Balonarea este mai frecventa la femei (19.2%) decat la barbati (10.5%), dar a fost raportata mai ra de femei in alte studii. Alte simptome: durere abdominala, halitoza, anorexie, satietate precoce, greata, balonare, borborisme, constipatie.

  • Simptomele pot rezulta din:Productia in exces de gaz Tranzit anormal al gaz cu generarea de pattern-uri motorii de intarziere Perceperea anormala a cantitatilor normale de gaz in intestin Activitate somatica anormala in peretele abdominal.

  • Maldigestia carbohidratilorMaldigestia si malabsorptia carbohidratilor sunt frecvent asociate cu productia de gaz intestinal. Substantele care produc simptome sunt carbohidratii simpli si complecsi si fibrele alimentare. Carbohidratii neabsorbabili sunt vehiculate de colon servind ca substrat pentru bacteriile enterice.Carbohidratii supusi metabolismului bacterian elibereaza hidrogen si acizi gras