Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia

FEDERATIA NATIONALAMI NE - ENERGIE

Str.Ion Campineanu nr.20, Bucuresti, Sector 1,etaj 6 ; www.cncsmr.ro ;e-mail:cnmsecretariat@rdsmail .ro;Tel:021 3127412; 031 4022254; 0723802559; Fax:021 3100254

M E M B R U F O N D A T O R A L C N S C A R T E L A L FA A F I L I A T L A :F E D E R A T IA E U R O P E A N A M IN E - C H IM IE - E N E R G I E

F E D E R A T I A M O N D IA L A A L U C R A T O R IL O R D I N I N D U S T R IE

Colegiul Director al FNME Page 1

Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia

I.Caracteristici demo-geografice

Regiunea Oltenia este situata in partea de sud-vest a Romaniei, cu o suprafata de 29.212 km

2 (rerezentand

12.25% din suprafata tarii ,locul 7 din cele 8 regiuni ) si cuprinde cinci judete: Dolj, Olt, Vlcea, Mehedinti

si Gorj si coincide, n mare, cu vechea regiune istorica Oltenia ,in limitele sale naturale :

fluviul Dunarea la Sud ,

raul Olt (al treilea ca marime din Romania ) la Est,

Muntii Carpati la Nord si Vest. Se nvecineaza cu Bulgaria, Serbia si cu regiunile Sud Muntenia, Centru Transilvania si Vest Banatul .

Descrierea administrativa a regiunii Sud Vest Oltenia :

Reteaua de localitati este constituita din 40 orase, dintre care 11 cu rang de municipiu si 408 comune ce

cuprind 2070 de sate. Cele mai importante orase sunt Craiova 298928 locuitori), Rmnicu-Vlcea (107726

locuitori), Drobeta Turnu-Severin (109.444 locuitori), Trgu Jiu (96.318 locuitori) si Slatina (80.282

locuitori). Dintre orasele mici (sub 20.000 locuitori), numeroase nu au o structura si dezvoltare

corespunzatoare: Vnju Mare, Dabuleni, Scornicesti etc.






Judete Suprafata (ha) Numar orae Municipii Numar comune Numar sate Dolj 741.401 4 3 104 378

Gorj 560.174 7 2 61 411

Mehedinti 493.289 3 2 61 344

Olt 549.828 6 2 104 377

Vlcea 576.477 9 2 78 560

Sud-Vest

OlteniaTotal

2.921.169 29 11 408 2070

Sursa: Tabel realizat pe baza datelor Institutului National de Statistica

n 2010, Regiunea Sud-Vest Oltenia avea, o populatie de 2.238.643 locuitori (10,67% din

populatia totala a tarii), cu densitatea sub media nationala (76.6 locuitori/km2 fata de 90,9

locuitori/km2 ).

La nivelul regiunii Sud Vest Oltenia, evolutia populatiei totale continua trendul descendent

manifestat dupa recensamntul din ianuarie 2002, n anul 2010 fata de anul 2002, populatia

regiunii a scazut cu 102.304 persoane.

Distributia pe medii a populatiei totale n anul 2010 a pus n evidenta preponderenta

populatiei rurale cu un numar de 1.165.497 persoane (52,06%), fata de populatia din

mediul urban, ce nsumeaza 1.073.146 persoane (47,94) %. La nivel national ponderea

populatiei pe medii este de 55,07% n mediul urban fata de 44,93% n mediul rural.

Ponderea populatiei pe medii n regiune Sud Vest Oltenia i judete la 1 iulie 2010:

Urban Rural

Romnia 55,07% 44,93%

Regiunea Sud Vest Oltenia 47,94% 52,06%

Dolj 54,02% 45,98%

Gorj 47,33% 52,67%

Mehedinti 48,78% 51,22%

Olt 40,66% 59,34%

Vlcea 45,50% 54,50%

Sursa: ponderi calculate pe baza datelor Institutului National de Statistica

Cu exceptia judetului Dolj, toate judetele au ponderea populatiei n mediul rural mai mare

dect n mediul urban. Judetele cu cel mai mare numar de locuitori n mediul rural fiind Olt

(59,34), Vlcea (54,50%) i Gorj (52,67%) n 2010.






II. Relief

Din punct de vedere al altitudinii, relieful Olteniei variaza de la 23 m (n lunca Dunarii, la

Corabia) la 2518 m (n Muntii Parng). ntre aceste limite se nscriu principalele mari unitati

geo-morfologice: munti, dealuri, podis si cmpie.Activitatea orogenetica a dat nastere la

creste si spinari domoale. Spre nord, zona muntoasa a Olteniei este reprezentata prin cununa

Carpatilor Getici, cu o prispa denumita Platforma Gornovita, care se largeste n Podisul

Mehedinti.Muntii Carpatii Meridionali se ntind ca un arc din Valea Jiului pna n defileul

Dunarii.

Situata ntre Olt Jiu Cerna - Dunare, zona muntoasa a Olteniei se diferentiaza n doua

grupe: grupa Parng, ntre Olt si Jiu, cu muntii Capatnii, Lotrului si Parng, si grupa

Godeanu, ntre Jiu si Dunare, cu muntii Vlcan si Mehedinti, n care predomina sisturile

cristaline, aparnd ca un relief nalt si masiv, particularitate nemaintlnita n Carpatii

romnesti.

Zona muntoasa a Olteniei este alcatuita din munti nalti si masivi, ei fiind constituiti n cea

mai mare parte din sisturi cristaline, micasisturi etc. ce sunt strabatute de puternice masive de

granite si pegmatite, cu vrfuri si creste ce depasesc 2000 m altitudine. naltimea maxima se

ntlneste n vrful Mndra (2518 m) ce se situeaza, din punct de vedere altitudinal, pe locul

al treilea n Carpatii Meridionali.

Calcare razlete apar n muntii Capatnii, Vlcanului si Mehedinti, n acestia din urma

ntlnindu-se forme carstice concretizate n creste abrupte, doline, hornuri, vai nguste,

defileuri, ponoare, chei, pesteri.

Din punct de vedere morfologic, Carpatii dintre Dunare si Olt apar destul de unitari. Analizati

mai amanuntit, se constata ca masivul Parng contine nenumarate vestigii ale glaciatiei

cuaternare, reprezentate prin caldari sau circuri glaciare, lacuri si vai cu profilul transversal n

forma de U. Din salba glaciara a Parngului, lacul Glcescu este cel mai mare. Tot n

regiunea Olteniei se mai afla Lacul Mare, Slaveiul, Zanoaga si altele. Dintre vaile glaciare ale

Parngului face parte si valea Lotrului, considerata glaciara pe o lungime de 7 km, ncepnd

de la Lacul Glcescu.

Muntii Capatnii si Vlcanului cuprind ntinse suprafete de denundatie, n timp ce Muntii

Mehedinti cu Podisul Mehedintilor, prin relieful carstic dezvoltat si de mica naltime, se

aseamana cu grupa Carpatilor Occidentali.

Grupul Carpatilor Meridionali din Oltenia este mpartit n doua jumatati aproape egale de

apele Jiului, genernd prapastiosul defileu. n afara de defileul Jiului, Carpatii Meridionali

mai sunt strabatuti de defileul Dunarii. Se mai poate aminti Pasul Vlcan, care la o altitudine

de 1600 m face posibila trecerea ntre Oltenia si Transilvania.

Prin vrfurile care n multe cazuri trec de 2000 m (Crja, Gruiul, Setea Mare, Mohorul,

Lespezi, Dengherul, Papusa, Galbenul, Micaia si altele) si mai ales prin vrful Parngul






Mare, cu o naltime de 2518 m, masivul Parng constituie unul dintre cele mai importante

noduri orohidrografice din Carpatii Meridionali.

n zona masivului Parng, lantul carpatic atinge cea mai mare largime, de circa 91 km,

aproape jumatate pe teritoriul Olteniei si este reprezentat prin mai multe culmi cu aspect

digitiform. Spre nord-vest pleaca culmile Muntilor Sebesului, spre nord-est Muntii Cibinului,

n partea central-estica Muntii Lotrului, iar catre sud-est Muntii Capatnii, ntre care s-a

intercalat nca din levantin valea Lotrului.

Muntii Vlcanului, cu vrfuri mai domoale, care nu ating 2000 m, prin Muntele Oslea, fac

legatura cu nodul orohidrologic al Godeanului.

Spre vest, pantele domoale dar framntate ale Mehedintilor si Cernei se curbeaza spre cotul

Dunarii. Fenomenele carstice din dreapta Jiului se amplifica la un nivel superior n Podisul si

Muntii Mehedinti. Astfel, cheile Sohodolului si Bistritei din Muntii Vlcanului se continua

spre sud-vest cu formatiuni carstice de o amploare nemaintlnita n Oltenia.

Lantul de munti se continua spre sud cu zona sub-carpatica, care reprezinta o unitate de

trecere ntre Carpati si podis sau cmpie, avnd o structura cutata si un relief ce se aseamana

mai mult cu cel de podis. Subcarpatii Olteniei sunt un ansamblu de culmi cutate, de ei fiind

legate depresiunile subcarpatice. Subcarpatii Olteniei sunt dispusi, ca si ntregul lant

subcarpatic, paralel cu zona muntoasa.

Versantul sudic al Carpatilor dintre Dunare si Olt coboara brusc n Depresiunea Subcarpatica,

ce se ntinde de la vest la est pe directia Baia de Arama Tismana Trgu Jiu Baia de Fier

Polovragi Horezu si Rmnicu Vlcea. Spre sud, urmeaza sisturi deluroase cu panta lina,

care se ntind spre zonele de cmpie pe linia Slatina Craiova Plenita.

La origine, Subcarpatii Getici apartineau, din punct de vedere geomorfologic, mpreuna cu

Podisul Getic, de aceeasi mare unitate geografica, Piemontul Getic. Din cadrul Piemontului

Getic s-au separat cu timpul, de la nord la sud, urmatoarele subunitati bine individualizate:

Subcarpatii Getici, Podisul Getic, Cmpia piemontana nalta, care domina Cmpia Dunarii si

care este alcatuita n Oltenia vestica din terasele acestui fluviu.

La sud de Subcarpati se ntinde Podisul Getic, care ncepe la rul Dmbovita si se continua

pna la Drobeta-Turnu Severin. Acest podis este separat de munti, ntre Olt si Motru, prin

zona subcarpatica, iar ntre Motru si Dunare intra direct n contact cu muntele.

n Oltenia, Podisul Getic are limite inferioare spre cmpie pe linia Drobeta-Turnu-Severin

Plenita Radovan Craiova Bals Slatina, nclinndu-se n general de la nord la sud ca un

acoperis de casa, de la 500-600 m altitudine, spre nord, la 150- 200 m altitudine spre sud.






Acest podis este format din dealurile Motrului, Jiului si Oltetului, iar la sud de cmpia

colinara a Desnatuiului si Tesluiului.

ntreaga regiune este strabatuta de o retea de ape cu vai transversale: Oltul, Gilortul, Jiul si

Motrul.

n continuarea Podisului, pna la Dunare, se situeaza Cmpia Olteniei, destul de unitara ca

ntindere si complexa ca morfologie si morfogeneza. Ea se ntinde de-a lungul Dunarii si s-a

format prin acumulare de depozite sedimentare, n majoritate de origine carpatica, si apoi

balcanica, la care s-au adaugat sedimente eoliene, adica loessul. Cmpia Olteniei, cu naltimi

de la 30 m pna la 200 m, se mparte n trei subunitati: Cmpia Vestica, Cmpia Estica si

Cmpia Centrala. Cmpia Vestica este cuprinsa ntre Dudasul Schelei Magheru si Drincea;

Cmpia Estica sau Cmpia Caracal submpartita n mai multe zone, se ntinde ntre Olt si

Jiu, iar Cmpia Centrala prezinta caracter de tranzitie ntre primele doua subunitati si este

situata ntre Drincea si Jiu, cuprinznd unitatile Drvani, Bailesti si Segarcea.

Cmpia Olteniei se caracterizeaza prin aceea ca este constituita mai ales din zone

interfluviale si terase fluviatile, acoperite cu loess, de mare orizontalitate, particularitate

explicata prin aceea ca este o cmpie maritima lacustra. Ea are o latime redusa (16 km) la

Plenita si se largeste spre Olt, atingnd la Caracal 65-75 km. n cmpie se cuvine sa

mentionam prezenta unor suprafete ntinse de nisipuri, unde nu lipsesc dunele.

n sectorul Olteniei, lunca Dunarii adaposteste mai multe balti: Rast, Bistret, Nedeia.

n Oltenia se gasesc numeroase ape curgatoare si lacuri. Rurile coboara tumultoase din

munti, traverseaza domol Depresiunea subcarpatica olteana si Podisul Getic, ca apoi,

serpuind linistite n cmpie, sa se verse n Dunare.

Jiul, cu o lungime de 349 km din care 285 km n regiunea Oltenia, si afluentii lui formeaza un

mare bazin hidrografic n partea centrala a Olteniei.

Cursul rului dreneaza versantii sud-vestici ai Carpatilor Meridionali, apoi partea vestica a

Piemontului Getic si o buna portiune din Cmpia Romna. Muntii ocupa 35% din bazinul

Jiului, regiunea deluroasa 65%, iar cmpia 10%.

Se formeaza din Jiul de Vest, care si are obrsia pe teritoriul comunei Cmpul lui Neag,

dintre Retezat si Vlcan, si Jiul de Est, care si colecteaza apele de la poalele Parngului si ale

Muntilor Sebes. Cele doua firisoare de apa se unesc lnga satul Iscroni (la sud de Livezeni).

Dupa ce strabate lantul carpatic prin defileul Surduc-Lainici, curge linistit la Bumbesti,

cobornd apoi prin Subcarpati si peste Podisul Getic, n cmpie pentru a se varsa n Dunare la

Bechet.






Jiul are ca principali afluenti: Motrul (123 km), Gilortul (107 km) si Amaradia (103 km) n

partea inferioara a bazinului, n timp ce din partea superioara colecteaza apele Tismanei,

Bistritei, Sohodolului si Susitei.

Oltul patrunde pe teritoriul regiunii Oltenia la Osica de Sus. El se varsa n Dunare la Izlaz,

dupa ce iese din regiunea Olteniei la Giuvarasti. Oltetul, cu numeroasele sale ape, si Tesluiul

sunt afluentii principali ai Oltului.

Artera cea mai importanta ramne Dunarea, care primeste multi afluenti de la vest la est,

dupa cum urmeaza: Bahna, Topolnita, Blahnita, Deznatuiul, Jiul si Oltul. Dunarea uda

pamntul Olteniei pe o distanta de peste 300 km. Ea si face intrarea n aval de confluenta cu

Cerna, strabatnd calcare jurasice si cretacice si formnd cu ajutorul afluentilor sai ostroave

si insule.

Relieful regiunii are o distributie relativ echilibrata, cuprinznd munti, cmpii, dealuri si

podisuri. n zona de nord a Olteniei, relieful este muntos si deluros (Carpatii si zona sub-

carpatica), predominnd padurile si pasunile alpine. Zona de cmpie este specializata, n

principal, n cultura de cereale. Reteaua hidrologica, alcatuita n principal din Fluviul

Dunarea, rurile Olt si Jiu, confera regiunii rolul energetic principal n Romnia (71,57% din

totalul productiei hidroelectrice).

III.Forta de munca

III.1. Structura medie a populatiei obisnuit activa si inactiva la nivelul anului 2010

Regiunea Populaia Populatia obinuit activ Populatia obinuit inactiv

Total Ocupata omeri Total Elevi Pensionari

Romania 21680974 8750198 7845831

904367 12930776 3760382

5068250

Sud-Vest

Oltenia

2330792 913064 825372 87692 1417728 400192

582341

Populatia activa n anul 2010 n Regiunea Sud Vest Oltenia se ridica la cifra de 913064

persoane, ceea ce reprezinta 10,43% din populatia activa la nivelul national situand-se pe

penultimul loc naintea Regiunii de Vest.






Dinamica populatiei active din Regiunea Sud-Vest Oltenia pe sexe, 1990/2009

Tota

l

Mas

culin

Fem

inin

Sursa: Figura realizata pe baza datelor Institutului National de Statistica

Pe ramuri ale economiei, populatia ocupata civila se concentreaza comparativ cu cea

inregistrata la nivel national, astfel: agricultura si silvicultura (40,2% / 28,7 %), industria

(18,7% / 21,1 %) , constructii (7,20%/ 7,4%) si alte activitati (33,90%/ 42,8%). Rezulta ca in

agricultura si silvicultura, populatia ocupata este de 40,2 % cu 11,5% mai mult decat media la

nivel national pe economie, aceasta diferenta se regaseste in industria cu 2,4%, constructii 0,

2% si alte activitati cu 8,9%.

- mii persoane -

SUD-VEST OLTENIA

2008

2009

2010 ROMANIA 2009

Total economie 867,0 836,1 832,8 8411 Agricultura, silvicultura si pescuit

326,7 327,7 335,1 2411 Total industrie

185,2 162,7 h Industrie extractiva

22,3 20,3 18,5 73 Industrie prelucratoare

136,9 116,8 113,4 1491 Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat 14,3 13,1 12,5 75 Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare 11,7 12,5 11,4 135

Constructii 64,5 58,2 60,0 626






Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor 93,7 92,8 93,0 1138 Transport si depozitare

32,4 32,8 34,0 419 Hoteluri si restaurante

11,4 8,9 9,7 125 Informatii si comunicatii

4,4 4,1 5,2 125 Intermedieri financiare si asigurari

6,7 6,4 6,1 114 Tranzactii imobiliare

3,2 3,9 2,7 49 Activitati profesionale, stiintifice si tehnice

8,7 7,5 6,6 164 Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport

17,0 17,0 16,6 207 Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul public

23,5 23,9 21,0 230 nvatamnt

40,5 39,7 38,0 413 Sanatate si asistenta sociala

38,6 38,8 37,8 408 Activitati de spectacole, culturale si recreative

3,2 4,6 4,1 67 Alte activitati de servicii

7,3 7,1 7,1 141

Procesul de restructurare economica a facut ca o mare parte din populatia somera n vrsta

din mediul urban sa se orienteze catre mediul rural, unde practica o agricultura de

subzistenta. Procentul mare al populatiei rurale si suprafata ntinsa a terenurilor arabile, n

special n partea sudica a regiunii, fac din agricultura sectorul predominant n economia

regionala. Astfel, numarul n crestere al persoanelor ocupate n agricultura si farmitarea

terenurilor n urma reformei privind proprietatea, precum si utilizarea unor tehnologii putin

avansate, au condus la o descrestere notabila a productivitatii muncii n acest sector.

III.2.Numarul mediu al salariatilor, pe activitati ale economiei nationale

In anul 2010 numarul de salariati a fost de 363808 cu 60.087 mai putin fata de anul 2008,

reducerea fiind de 14,2 %. Numarul de salariati din regiunea Oltenia in 2008 reprezenta

8,4% din cei inregistrati la nivelul tarii.Ponderea cea mai mare de salariati se regaseste in

activitatea de industrie, respectiv de 31, 2% in timp ce la nivelul tarii ponderea este de 31,8%

,din care industria extractiva 5,2 %, respectiv de 1,6 % la nivel national si productie si

furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat 3,5%.

Numarul mediu al salariatilor, pe activitati ale economiei nationale se prezinta astfel:

Regiunea de Dezvoltare

Activitatea (CAEN Rev.2)

2008

2009

2010

ROMANIA

2009

SUD-VEST OLTENIA






Total economie 423895 401130 363808 4774263 Agricultura, silvicultura si pescuit 8255 9424 8147 110079

Industrie 152404 129528 113569 1371064

Industrie extractiva 22112 20312 18807 74577

Industrie prelucratoare 106720 86184 73036 1118226 Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat 14392 13544 12636 78042 Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare 9180 9488 9090 100219

Constructii 38008 33148 28036 404231 Comert cu ridicata si amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor.

62215 60497 56028 816067

Transport si depozitare 21300 20963 18479 282137

Hoteluri si restaurante 8331 8292 7212 118009

Informatii si comunicatii 3819 3843 3634 113806

Intermedieri financiare si asigurari 6213 6101 5807 106809

Tranzactii imobiliare 1326 1881 1944 29233

Activitati profesionale, stiintifice si tehnice 6737 5813 4727 134193 Activitati de servicii administrative. si activitati de servicii suport 15075 16144 15400 191942 Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul public 22491 23449 21830 224851

nvatamnt 38246 38360 36833 393646

Sanatate si asistenta sociala 34515 36872 36146 377796

Activitati de spectacole, culturale si recreative 2735 4130 3787 56401

Alte activitati ale economiei nationale 2225 2685 2229 43999

III.3.Cstigul salarial nominal mediu net lunar, pe activitti ale economiei nationale

In anul 2010 salariul mediu net lunar a fost 1299 lei cu 0,7% mai mic decat cel inregistrat in

2009 iar acesta era cu 53 lei/luna( cu 4%) mai mic decat cel inregistrat la nivelul tarii.

Situatia pe activitati se prezinta astfel: - lei/salariat -

Regiunea de Dezvoltare Activitatea 2008 2009 2010

ROMANIA

2009

SUD - VEST OLTENIA

Total economie 1260 1308 1299 1361

Agricultura, silvicultura si pescuit 883 1007 1019 1007

Total industrie 1399 1505 1596 1300

Industrie extractiva 2360 2341 2335 2360






Industrie prelucratoare 1081 1181 1255 1146

Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat 2500 2629 2771 2573

Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare 1051 1054 1174 1241

Constructii 994 993 1072 1069

Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor 801 798 807 1047 Transport si depozitare

1268 1311 1375 1518 Hoteluri si restaurante

667 647 688 799 Informatii si comunicatii

1626 1708 1767 2468 Intermedieri financiare si asigurari

2309 2160 2232 3109 Tranzactii imobiliare

929 964 948 1193 Activitati profesionale, stiintifice si tehnice

1515 1751 1607 1870 Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport 717 764 721 873 Administratie publica

2140 2035 1841 2159 nvatamnt

1427 1512 1290 1596 Sanatate si asistenta sociala

1279 1350 1222 1342 Activitati de spectacole, culturale si recreative

893 1084 1005 1249 Alte activitati de servicii

668 771 838 818

III.4.Veniturile totale ale principalelor categorii de gospodarii

In anul 2010 venitul total mediu/persoana a fost de 727,53 lei din care veniturile banesti

reprezentau 81,6 % din acestea din care salariile brute reprezentau 45,0%., in conditiile in

care la nivelul tarii in anul 2009 venitul total mediu/persoana a fost de 797,26 lei .

Desi venitul mediu reprezinta 91,3% din cel realizat la nivel national populatia inregistreaza

economii banesti de 5555,6 mil lei reprezentand 11,3% din totalul economiilor inregistrate de

populatia Romaniei (populatia Olteniei reprezentand 10,7% din total).

Structura pe naturi de venituri si pe tipuri de gospodarii se prezinta astfel:

2010

Regiunea de Dezvoltare Total gospodarii

Gospodarii de:

Salariati Agricultori Someri Pensionari

SUD - VEST OLTENIA






lei, lunar pe o persoana

Venituri totale 727,53 953,49 407,48 451,57 686,14 procente Venituri banesti

81,6 90,1 56,6 83,5 76,2 din care:

Salarii brute si alte drepturi salariale 45,0 80,8 6,5 35,3 16,5 Venituri din agricultura 3,4 0,9 21,8 2,5 3,1 Venituri din activitati neagricole independente 2,8 0,1 2,9 2,8 1,1

Venituri din prestatii sociale 27,7 6,5 20,7 25,4 54,1

Venituri din proprietate 0,1 *) 0,2 1,2 0,1 Contravaloarea veniturilor n natura obtinute de salariatii si beneficiarii de prestatii sociale 1,2 1,2 1,1 1,6 1,2 Contravaloarea consumului de produse agricole din resurse proprii 17,2 8,7 42,3 14,9 22,6

III.5.Somajul

In 2010 numarul de someri inregistrati a fost de 84595,cheltuielile cu protectia sociala a

acestora fiind de 448627 mii lei, iar numarul somerilor a fost cu 12928 (13, 3%) mai mic

decat in 2009 iar rata medie a fost de 9,1% mai mare cu 1,3% decat cea inregistrata la nivel

national.

Regiune de Dezvoltare

Anii

Somerii nregistrati la

Agentiile pentru ocuparea

fortei de munca (numar

persoane)

din care: femei

(numar persoane)

barbati (numar

persoane)

Rata somajului - total (%)

Rata somajului

- femei (%)

Rata somajului

- barbati (%)

SUD-VEST OLTENIA

2006 64285 26105 38180 7,0 6,1 7,8

2007 47307 21527 25780 5,1 5,0 5,2

2008 64540 29196 35344 6,9 6,8 7,0

2009 97523 40452 57071 10,5 9,5 11,3

2010 84595 35321 49274 9,1 8,1 9,9

ROMANIA 709383 302124 7.8 7.1

Sursa: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca

nchiderea ntreprinderilor si a exploatarilor miniere nerentabile a marit numarul somerilor,

cu consecinte sociale si economice pentru zonele respective. De asemenea, lipsa locurilor de






munca n zonele urbane si cresterea costurilor de ntretinere a locuintelor a determinat

migratia populatiei somere spre zonele rurale, unde practica o agricultura ineficienta.

Lipsa locurilor de munca adecvate au determinat si aici plecari ale populatiei pentru munca

necalificata n strainatate. Astfel, daca n anii de dupa 1990 se pleca, n special, n Serbia,

dupa criza din Iugoslavia, destinatia privilegiata au devenit Italia si Spania. n ceea ce

priveste migratia externa Regiunea Sud -Vest Oltenia se remarca printr-un nivel relativ

scazut n comparatie cu alte regiuni, dar acest fenomen se intensifica n conditiile n care

masurile de reviriment economic ntrzie si pauperizarea populatiei sporeste.

IV.Economia regionala

Structura si repartizarea activitatilor economice la nivelul regiunii este determinata de

resursele naturale, traditia n prelucrarea acestora, facilitatile tehnologice, capital, dar si de

sistemul de preturi si de functionarea adecvata a mecanismelor pietei.

Sectorul extractiv (carbune energetic si petrol) constituie nca o componenta importanta n

economia regiunii. n judetul Gorj se gasesc cele mai multe ntreprinderi cu profil extractiv.

Spectaculoasa crestere a pretului energiei, determina o revigorare a activitatii n domeniu.

Dupa 1990, n conditiile unui proces de restructurare a economiei relativ ncet si ntrziat,

ntreprinderile cu capital majoritar de stat au devenit necompetitive. Supradimensionarea lor

ca numar de salariati a ngreunat procesul de restructurare, neexistnd capacitatea necesara de

absorbtie a fortei de munca disponibilizate, ndeosebi n zonele care au ajuns sa devina

aproape complet dependente de un sector industrial.

Din punct de vedere economic si social, cea mai afectata zona este zona miniera a Gorjului,

unde dependenta fata de minerit ramne semnificativa. Activitatile de extractia a carbunelui

se afla n recesiune, procesul de restructurare miniera ncepnd doar din 1997.

Judetul Olt a fost, de asemenea, unul dintre judetele unde procesul restructurarii industriale a

avut drept consecinta pierderi de locuri de munca. Dar, spre deosebire de judetul Gorj, Oltul

este un judet puternic agricol, o mare parte a angajatilor din industrie reorientndu-se catre

activitati agricole.

Evolutia negativa din centrele monoindustriale (Bals, Tg. Carbunesti, Rovinari, Motru, etc.)

nu a putut fi compensata prin activitatea productiva din unele ramuri recent privatizate.

Trebuie mentionata mobilitatea redusa a fortei de munca datorita n special inexistentei

spatiilor de locuit ieftine.






Industria lemnului din zona montana si subcarpatica a nregistrat, n ultimii ani un recul

puternic, din cauza reducerii capacitatii de export, urmare a devalorizarii dolarului. Aceasta

ramne, n mare parte, tributara unei productii cu valoare adaugata redusa, destinata unor

piete putin exigente (tarile nord-africane).

Reteaua IMM este slab structurata (nu s-au format clustere) si are o volatilitate mare din

cauza lipsei unor planuri de afaceri coerente si a sustinerii cu capital si a managementului

corespunzator.

Structura de afaceri a regiunii Sud-Vest este formata din doua parcuri industriale

operationale, situate n judetul Dolj (Craiova) si n judetul Gorj (Sadu) si un parc industrial

greenfield, la Corabia, precum si 5 incubatoare de afaceri.

IV.1.Produsul intern brut realizat in anul 2009 la nivelul regiunii Oltenia a fost de 39953,8

mil lei reprezentand 8% din cel realizat la nivel national( 498007,5 mil lei), astfel incat,

produsul intern brut pe locuitor a fost de 17752,8 lei cu 23,5% mai mic decat cel inregistrat la

nivelul tarii( 23195,5 lei).

PIB pe regiuni de dezvoltare i judetele regiunii Sud Vest Oltenia, 1999/2008 se prezenta astfel:

UM:milioane lei

Regiunea/judetul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Romnia 55191,4 80984,6 117945,8 152017 197427,6 247368 288954,6 344650,6 416006,8 514700

NORD-VEST 6653,1 9448,8 13954,3 18439,1 23715,3 29852,5 34323,1 40806,2 50724,1 57937,1

CENTRU 6679,3 9853,7 14218,8 18671,9 23990,4 29095,8 33143,2 40291,2 49416,7 57586,8

NORD-EST 6780,3 9592,6 14641,9 18930,9 24415,5 29430,2 33265,8 38429,9 45990,1 54940,9

SUD-EST 6667,1 9426,5 13807,1 18035,8 22922,8 29843,3 32852,1 38508,7 44273 55865,9

SUD-MUN-

TENIA

7105,9 9902,4 14695 18944,5 24499,3 31439,1 36855,4 44301,4 52013,5 65451,8

BUCURETI-

ILFOV

10294,6 17869,2 24441,3 31274,4 40326,8 50573,1 65307,1 77710,5 95798,2 130521,7

SUD-VEST 5150,3 7182,6 10675,1 12677,6 17580,1 21709,7 23920,5 28589,2 34419,6 41921,9






OLTENIA

Dolj 1554,2 2059,7 3009,7 3554,8 5098,8 6554,1 7266,9 8839,4 10675 13574,1

Gorj 1031,9 1533,2 2277,3 3178,4 4014,7 4652,9 5120,1 5984,1 7613,9 9593,1

Mehedinti 595,2 794,6 1325,5 1483,9 2207,1 2620,2 2688,6 3246,6 3755,6 4655,9

Olt 954 1403,4 1978,3 2072,1 2785,4 3695,2 3937,6 4560,4 5566,3 6764,8

Vlcea 1015 1391,7 2084,3 2388,4 3474,1 4187,3 4907,3 5958,7 6808,8 7334

Regiunea VEST 5779,8 7600 11401,3 14913,4 19822,3 25254,1 29081,7 35788,9 42995,7 50020,5

Sursa: Institutul National de Statistica

Contributia regiunilor de dezvoltare la PIB-ul national (PIB regional/ PIB national %), 1999/2008

UM:%

Regiunea/judetul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

NORD-VEST 12,05 11,67 11,83 12,13 12,01 12,02 11,88 11,84 12,19 11,26

CENTRU 12,10 12,17 12,06 12,28 12,15 11,76 11,47 11,69 11,88 11,19

NORD-EST 12,29 11,84 12,41 12,45 12,37 11,90 11,51 11,15 11,06 10,67

SUD-EST 12,08 11,64 11,71 11,86 11,61 12,06 11,37 11,17 10,64 10,85

SUD-MUNTENIA 12,08 12,33 12,46 12,46 12,41 12,71 12,75 12,85 12,50 12,72

BUCURETI-ILFOV 18,65 22,06 20,72 20,57 20,43 20,44 22,60 22,55 23,03 25,36

SUD-VEST OLTENIA 9,33 8,87 9,05 8,34 8,90 8,78 8,28 8,30 8,27 8,14

VEST 10,47 9,38 9,67 9,81 10,04 10,21 10,06 10,38 10,34 9,72

Sursa: Tabel realizat pe baza datelor Institutului National de Statistica

Produsul intern brut realizat in regiunea Oltenia pe ramuri de activitate se prezinta astfel: - milioane lei preturi curente -

Metodologia SEC 1995 Regiunea de Dezvoltare

2008 2009 ROMANIA






SUD - VEST OLTENIA

Agricultura, silvicultura si pescuit 3872,4 3766,7 31734.9 Industria extractiva; industria prelucratoare; productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat; distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare 10301,2 10334,3 121842.5

Constructii 4394,0 4584,6 49350 Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor; transport si depozitare; hoteluri si restaurante 7089,7 6765,8 107556.2

Informatii si comunicatii 378,0 418,3

Intermedieri financiare si asigurari 460,6 437,6 10555.9

Tranzactii imobiliare 2673,1 2645,8 73323.7 Activitati profesionale, stiintifice si tehnice; activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport 1025,5 1082,6 Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul public; nvatamnt; sanatate si asistenta sociala 5187,1 5365,5 53484 Activitati de spectacole, culturale si recreative; reparatii de produse de uz casnic si alte servicii 592,2 607,1

Valoarea adaugata bruta regionala (VABR) 35973,8 36008,3 447847.2

Impozite pe produs1) 4426,1 4027,6 50442.9

Drepturi asupra importurilor (taxe vamale) 93,5 73,7 923.2

Subventii pe produs -153,2 -155,8 1205.8

Produs intern brut regional (PIBR)- total 40340,2 39953,8 498007.5

Produs intern brut regional pe locuitor (lei) 17831,8 17752,8 23195.5 1) inclusiv TVA

Nivelul redus de dezvoltare al regiunii se datoreaza si volumului scazut de investitii straine

directe, regiunea atragnd doar 1928 milioane euro (reprezentnd 3,7% din totalul acestora

pna la finele anului 2010), ceea ce o situeaza pe pozitia a saptea ntre regiunile tarii,precum

si a faptului ca nivelul creditelor angajate de agentii economici sunt de 6312.4 mil lei

reprezentand doar 5.3% din totalul creditelor angajate la nivelul tarii (la 30nov.2011).

Investitii straine directe n Romnia la 31 decembrie 2010 repartizare pe regiuni de

dezvoltare

milioane euro % TOTAL, din care: 52585 100.0

BUCURESTI-ILFOV 32720 62.2

CENTRU 3909 7.4

SUD MUNTENIA 3816 7.3

VEST 3446 6.5

SUD-EST 3290 6.3






NORD-VEST 2232 4.2

SUD-VEST OLTENIA 1928 3.7

NORD-EST 1244 2.4

Structura in profil territorial a creditelor si depozitelor clientilor nebancari, neguvernamentali

la 30.11.2011 se prezinta astfel:

UM:Milioane lei

Nr.crt Nov-11 DOLJ GORJ MEHEDINTI OLT VALCEA OLTENIA ROMANIA

1

Credite n lei

(rd.2+rd.3=rd.4+rd.5=rd.6+rd.7+rd.11) 2383.2 1436.8 953.6 1023.3 1400.8 7197.7 81 644,1

2 curente 2168.4 1352.2 866.7 890.0 1229.6 6506.9 72 135,9

3 restante* 214.8 84.6 86.9 133.3 171.3 690.9 9 508,2

4 rezidenti 2383.2 1436.6 953.4 1023.2 1400.8 7197.2 81 528,7

5 nerezidenti 0.1 0.2 0.2 0.2 0.1 0.8 115.4

6 agenti economici 1328.7 680.7 406.6 412.9 808.2 3637.1 44 641,4

7 populatie, din care: 1052.4 753.7 546.7 599.8 590.9 3543.5 35 274,9

8 -consum 771.3 591.7 428.8 458.9 443.4 2694.1 25 916,1

9 -locuinte 71.1 31.5 24 25.6 35.6 187.8 1 508,5

10 -alte scopuri 173.9 126.4 87.3 104.9 96.9 589.4 7 293,6

11 altii 2.1 2.5 0.3 10.6 1.8 17.3 1 727,8

12

Credite n valuta

(rd.13+rd.14=rd.15+rd.16=rd.17+rd.18+rd.22) 2821.8 522.4 788.9 934.5 1558.3 6625.9 144 247,3

13 curente 2633.6 496.4 747.7 900.8 1487.1 6265.6 131 861,8

14 restante* 188.3 26.0 41.2 33.7 71.2 360.4 12 385,5

15 rezidenti 2820.8 521.6 786.7 934.5 1558.1 6621.7 142 288,3

16 nerezidenti 1.0 0.8 2.2 0.0 0.2 4.2 1 959,0

17 agenti economici 1058.9 123.3 220.7 427.4 845 2675.3 73 342,3

18 populatie, din care: 1762.3 398.1 568.2 507.1 713.3 3949.0 69 552,6

19 -consum 976.7 266.8 369.0 354.7 394.5 2361.7 36 835,1

20 -locuinte 768 129.3 194.4 150.5 310.6 1552.8 31 567,4

21 -alte scopuri 8.9 1.3 1.1 0.5 1.1 12.9 785.3

22 altii 0.7 1.0 0.0 0.0 0.0 1.7 1 352,4

23 Disponibilitati la vedere, n lei 532.1 275.7 158.7 297.9 314.3 1578.7 37 448,9







25 populatie 255.6 127.3 90.0 111.4 166.2 750.5 13 013,1

26 altii 18 8.7 5.1 10 10.9 52.7 2 282,9

27

Depozite pe termen si depozite rambursabile dupa

notificare, n lei 1971.8 851.0 440.5 757.9 980.5 5001.7 84 624,1


29 populatie 1429.7 647.9 378.1 664.8 848.4 3968.9 56 008,4

30 altii 69.0 12.2 5.6 7.2 16.4 110.4 8 668,5

31 mprumuturi din operatiuni repo n lei 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 1 138,0


33 populatie 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

34 altii 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 84.7

35

Disponibilitati, depozite la termen, depozite

rambursabile dupa notificare si operatiuni repo, in lei 2504 1126.7 599.2 1055.8 1294.8 6580.5 123 210,9

36 rezidenti 2496.9 1125.3 597.1 1054 1291 6564.3 120 365,8

37 nerezidenti 7.1 1.4 2.1 1.8 3.8 16.2 2 845,2

38 Disponibilitati la vedere, n valuta 180.2 50.9 54.4 174.6 91.8 551.9 19 185,5


40 populatie 111.2 34.7 41.9 35.4 63.3 286.5 8 700,3

41 altii 1.0 0.3 0.1 0.3 1.6 3.3 1 138,6

42

Depozite pe termen si depozite rambursabile dupa

notificare, n valuta 667.7 195.2 171.6 344.9 313.9 1693.3 54 603,1

43 agenti economici 55.5 62.0 15.4 182 9 323.9 10 530,0

44 populatie 545.0 132.4 156.1 162.7 304 1300.2 34 817,6

45 altii 67.1 0.8 0.1 0.3 0.8 69.1 9 255,5

46 mprumuturi din operatiuni repo n valuta 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 77.7

47 agenti economici 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 77.7

48 populatie 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

49 altii 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

50

Disponibilitati, depozite la termen, depozite

rambursabile dupa notificare si operatiuni repo, in

valuta 847.9 246.1 226.1 519.5 405.7 2245.3 73 866,3

51 rezidenti 824.1 244.2 215.0 516 397.6 2196.9 62 266,5






52 nerezidenti 23.7 1.9 11.1 3.5 8.1 48.3 11 599,8

IV.2.Resurse naturale

In subsolurile regiunii Oltenia se regasesc importante rezerve de resurse naturale, respectiv

lignit, gaze naturale, petrol etc, distributia acestor resurse se prezinta astfel:

Din informatiile gasite si prezentate mai jos rezulta faptul ca din regiunea Oltenia se extragea

in 2006 lignit de circa 89,8% din total, titei 6,65 si gaze naturale 20,8%.:

Regiuni de dezvoltare Carbune extras Titei extras Gaze naturale

extrase

Anii (mii tone) (mii tone) (la 15 C si 760

mm Hg) mii m

Romania

1990 40846,3 7927,6 28335636

1995 43987,9 6716,9 19015757

2000 30924,5 6041,7 14606695






2006 35404,0 4776,8 12422023

Sud Vest Oltenia

1990 30077,8 1167,3 6094060

1995 33645,6 887,1 4317292

2000 24229,2 820,9 3762203

2006 31792,3 314,0 2587117

2006-% Romania 89.8 6,6 20.8

IV.3 Industria

Reprezentativ pentru industria din Oltenia este producerea energiei electrice pe baza de lignit

si hidroelectrica respectiv industria extractiva . In zona Olteniei se regasesc 6 termocentrale

ce functioneaza pe lignit a caror putere instalata este de 4677 MW astfel : Rovinari

(1320MW), Turceni (1980MW), Craiova (Isalnita+CraiovaII-930 MW),Govora (200 MW) si

Halanga( 247 MW) care in anul 2010 a asigurat 29% din productia de 59.14 TWh din anul

2010.

Pe apele din zona Olteniei sunt construite o serie de hidrocentrale astfel : in Valcea pe Lotru

puterea instalata este de 643MW iar pe Olt 558.7MW, in Olt puterea instalata este de

291MW ,in Gorj pe Cerna Motru exista o putere instalata de 169 Mw ,iar pe Jiu 22 MW , in

jud.Mehedinti pe fluviul Dunarea sunt 2 hidrocentrale de 1167 MW respectiv 242.4 MW

astfel puterea instalata in zona Olteniei in hidrocentrale este 3093.1 MW reprezentand 48%

dintr-un total de 6438 MW putere instalata in hidrocentrale in Romania. In anul 2010

hidrocentralele din Oltenia au produs 23% din productia totala de energie a tarii astfel incat

in zona Olteniei s-a produs 52% din total energie produsa in tara.

Industria extractiva a lignitului asigura carbunele necesar termocentralelor din zona Olteniei

care pe langa energie asigura si agentul termic pentru platforma industriala din Rm-Valcea si

Drobeta Tr.-Severin, respectiv incalzirea oraselor Craiova ,Rm-Valcea ,Dr.Tr-Severin si

Motru precum si altor termocentrale din tara ,respectiv : Arad, Timisoara ,Oradea si Brasov.

In jurul celor doua activitati functioneaza mare parte din societatile comerciale din zona

astfel incat acestea sunt specializate pe producerea materialelor ,pieselor de schimb ,

subansamblelor si echipamentelor necesare acestora precum si de prestatori de serviciu

specifice .

Pe raza regiunii mai fiinteaza si alte activitati, precum producerea de produse: chimice si

clorosodice pe platforma Rm. Valcea, aluminiu la Slatina, apa grea la Drobeta Turnu Severin,

autoturisme la Craiova, etc.

Situatia principalilor indicatori privind activitatea industriala in regiunea Oltenia in anul 2010

se prezinta astfel:






Activitatea Cifra de afaceri Nr. Salariati Investitii brute

(mil lei) (mil lei)

Industria extractiva 1201 18807 493

Industria prelucratoare 14826 73036 2523

Productia energie electrica 5792 12636 2447

Distributia apei 1246 9090 327

Total industrie 23065 113569 5890

-pondere in total activitate(%) 45,3 31,3 78,3

Total activitate 50953 363808 7524

Activitatea industriala asigura 45,3% din total cifra de afaceri realizata la nivelul regiunii, in

conditiile in care lucreaza 31,3% din numarul total de salariati, comparativ cu situatia

inregistrata la nivelul tarii in care industria asigura 33,2 % din total cifra de afaceri avand in

vedere ca lucreaza 36% din numarul total de salariati.

IV.4. Agricultura

Desi,in sectorul agricol, populatia ocupata la nivelul regiunii Oltenia este de 483.000

persoane reprezentand 47,5 % din total, produsul intern brut realizat este de 3766,7 mil lei

reprezentand 10,5% din total.

Regiunea Sud Vest Oltenia este marcata de dependenta sa de agricultura, aceasta imbracand

forma unei agriculturi de subzistenta, practicata de o populatie rurala imbatranita si de catre

cei disponibilizati din mediul urban. Avand o contributie redusa la formarea produsului intern

brut regional si o productivitate scazuta, aceasta ramura economica este caracterizata de

faramitarea terenurilor si lipsa mijloacelor si a metodelor moderne de productie.

Productivitatea sectorului agricol regional este inferioara productivitatii inregistrate in tarile

din UE, din cauza insuficientei dotari tehnice, dimensiunii mici a intreprinderilor agricole,

ceea ce reprezinta un obsctacol in calea dezvoltarii eficiente.De asemenea, sistemele de

irigatie sunt insuficient dezvoltate.

Peste 100.000 de hectare de teren din sudul Doljului, in trecut cultivabile, au devenit aride

din cauza defrisarilor masive de padure. Cele mai mari probleme au aparut n arealul cuprins

ntre localitatile Calafat - Poiana Mare - Sadova - Bechet - Dabuleni si fluviul Dunarea, care

are o suprafata de 104.600 de hectare. Prezenta unor soluri nisipoase care nu retin apa

imprima partii sudice a Doljului caracterul de zona semiarida, cu accente de aridizare






(adncirea nivelului freatic) si chiar de desertificare, arata specialistii. Din acest motiv zona a

fost supranumita Sahara Olteniei.

Suprafata totala in regiunea Oltenia este de 2921169 ha care reprezinta 12,3 % din totalul

suprafetei tarii iar repartizarea pe regiuni in 2009 se prezenta astfel:

Fondului funciar dupa modul de folosinta la nivelul Regiunii Sud Vest Oltenia, 2009






Suprafata fondului funciar dupa modul de folosinta i forma de proprietate pe Regiunea Sud Vest Oltenia i judete, 2009 Suprafata (ha) La nivel

national Regiunea

Sud-Vest

Oltenia

Dolj Gorj Mehedinti Olt Vlcea

Fond funciar

total 23839071 2921169 741401 560174 493289 549828 576477

din care

proprietate

privata

17557628 2156150 612835 317542 332989 467288 425496

Agricola 14684963 1802345 585067 242749 293992 434808 245729 din care

proprietate

privata

13897772 1729946 557063 228675 283231 417048 243929

Arabila 9422529 1252593 488886 99248 188141 388445 87873 din care

proprietate

privata

9016945 1213375 469765 98591 182627 375137 87255

Pauni 3313785 379375 68666 88559 80773 31784 109593 din care

proprietate

privata

2981023 355708 64106 75590 77015 29666 109331

Fnete 1528046 88039 3009 42326 10637 529 31538 din care

proprietate

privata

1498263 86549 2849 41928 10480 399 30893

Vii i pepiniere viticole

215382 39261 17117 4241 6508 7634 3761

din care

proprietate

privata

207729 36526 15128 4237 6057 7411 3696

Livezi i pepiniere

pomicole

205221 43077 7389 8375 7933 6416 12964

din care

proprietate

privata

193812 37788 5215 8332 7052 4435 12754

Terenuri

neagricole 9154108 1118824 156334 317425 199297 115020 330748

din care

proprietate

3659856 426204 55772 88867 49758 50240 181567






privata

Paduri i alta vegetatie

forestiera

6752998 860615 85242 274751 149840 59902 290880

din care

proprietate

privata

2636115 313365 22449 69024 30612 25118 166162

Ocupata cu ape

i balti 833226 72964 20438 4590 17002 18390 12544

din care

proprietate

privata

86769 9021 5060 412 1405 2035 109

Terenuri

degradate i neproductive

474854 49533 6713 14927 13578 5644 8671

din care

proprietate

privata

326984 28649 3887 6421 8329 3444 6568

Suprafata cultivata in Oltenia era in 2009 de 1033718 ha din care pentru cereale boabe

824757 ha (79,8%), reprezentand 13,1%,respectiv 15,6% din suprafata totala cultivata in

Romania, prezentandu-se pe profile de exploatare, cu principalele culturi astfel:

- hectare -

Regiunea de

Dezvoltare

2006 2007 2008 2009

2010 Romania

2009

SUD - VEST

OLTENIA

Suprafata

cultivata - total 1055581

981675 1031765 1033718 1023571

7884100

Cereale pentru

boabe 863020

801488 812087 824757 747767

5282400

Gru si secara

469349

397771 382722 385137 407681

2148800

Orz si orzoaica

28045

29458 23519 32616 35363

517500

Porumb 348359 355093 382103 382342 276396






2338800

Plante uleioase 82275 96204 114866 105698 156486

Floarea

soarelui 73860

67665 80267 68404 92057

766100

Cartofi

16811

7908 18076 18920 18135

255200

Sfecla de zahar 1598 257 - - -

Legume

42386

40229 43781 44692 46565

267100

Productia agricola de cereale boabe in regiunea Oltenia in 2009 reprezenta 17,4% din totalul

productiei realizate la nivelul tarii, cu toate ca suprafata cultivata a fost de 15,6 %, productia

medie la hectar a fost de 3144 tone.,

Productia agricola pe principalele culturi se prezinta astfel:

Tone mii tone Regiunea de Dezvoltare

2006 2007 2008 2009 2010 Romania 2009

SUD-VEST OLTENIA

Cereale boabe 2449923 668808 2365741 2593180 2347641 14873,0

Gru si secara 1120026 313449 1165118 1002147 1010587 5235,5

Orz si orzoaica 60357 18109 66916 89590 88758 1182,1

Porumb boabe 1240042 315235 1086449 1453235 1189394 7973,3

Floarea soarelui 111606 26887 113718 110639 160944

Cartofi 192202 90760 203814 276825 251661 4004

Sfecla de zahar 32387 2692 - - - 816,2

Struguri 131082 139227 142075 166429 108537

Fructe 180130 186073 172831 210281 204529

Sursa: Cercetari statistice curente

Numarul animalelor existente in regiunea Oltenia in perioada 2006- 2010 a scazut astfel: la

bovine cu 35,8 %, la porcine cu 24,4%, la ovine cu 6,9%.

In conditiile in care in Oltenia in 2009 :

- productia de cereale boabe realizata reprezenta 17,4% din total - suprafata ocupata de pasuni reprezenta 11,4% din total - suprafata ocupata de fanete reprezenta 5,8 % din total






numarul de capete de animale reprezenta doar 10,6% din total.

Capete mii capete


2006 2007 2008 2009 2010 Romania 2009

SUD - VEST OLTENIA

Bovine - total 304980 315860 304805 259419 195695 2512 din care: vaci, bivolite si juninci 183771 185556 177711 160696 123543 1569

Porcine 918011 936132 915483 792324 693855 5793 din care: scroafe de prasila 38686 38498 33536 29339 29762 359

Ovine 645406 671306 717818 715798 600861 9141 din care: oi si mioare 549332 604066 633178 629343 545969 7818

Caprine 150735 169501 177448 182734 244965 917

IV.5. Silvicultura

Suprafata acoperita cu paduri n regiunea Sud Vest Oltenia reprezinta 12,4% din totalul

suprafetelor mpadurite n Romnia (6334 mii ha). n ultimii 30 de ani, proportia suprafetelor

mpadurite din judetul Dolj s-a redus aproape la jumatate. Specialistii apreciaza ca n mai

putin de 50 de ani situatia poate deveni dramatica, implicnd pierderi nsemnate n

agricultura si zootehnia judetului.

Zone acoperite de paduri n 2009, n Regiunea Sud Vest Oltenia i judete:

Rainoase (mii ha) Foioase (mii ha) Alte terenuri (mii ha) Total

DOLJ 0,7 80,6 5,1 86,4

GORJ 26 218,4 3,4 247,8

MEHEDINTI 6,3 138,6 3,1 148

OLT 0,2 49,5 3,9 53,6

VLCEA 93,8 171,4 5,1 270,3

Regiunea Sud-Vest OLTENIA 127 658,5 20,6 806,1

ROMNIA 1934,8 4399,2 160,7 6494,7

% din Romnia 6,56% 14,97% 12,82% 12,41%






V.Infrastructura

V.1.Reteaua de cale ferata

Liniile de cale ferata n exploatare se prezinta astfel:

Regiunea de Dezvoltare 2010 Romania 2009

SUD-VEST OLTENIA

Total 988 10784

din care:

electrificate 507 4002

din total:

linii cu ecartament normal1) 988 10645

total

cu o cale 740 7736

cu doua cai 248 2909

Densitatea liniilor pe 1000 km2

teritoriu 33,8 45,3 1) Linii la care distanta ntre sine este de 1435 mm

Regiunea Sud Vest Oltenia dispune de o retea de cai ferate de 988 km, reprezentnd 9,2% din

totalul national. Liniile electrificate au o lungime de 507 km, reprezentnd 51,3% n

lungimea cailor ferate ce strabat regiunea (fata de 37,1% ct este media nationala) iar liniile

ferate duble reprezinta 248 km (25,1% din totalul regiunii, comparativ cu 27,3% media

nationala). Cu toate acestea, densitatea cailor ferate n regiune este cea mai mica din tara

33,8 km/1000 km.

Principala magistrala de cale ferata este Bucureti Timioara i traverseaza regiunea de la est la vest fiind i singura linie dubla din regiune. A doua ca importanta este Craiova Simeria i traverseaza regiunea de la sud la nord. Acestea sunt singurele linii electrificate. Alte linii importante sunt Craiova Calafat, Strehaia

Motru, Craiova - Piatra-Olt Rmnicu Vlcea. Piatra Olt este nod de cale ferata avnd

legaturi directe cu Rmnicu Vlcea, Piteti, Caracal, Corabia. Toate acestea nsa sunt linii simple, neelectrificate.

Toate oraele importante din regiune au statii de cale ferata. n particular, zona de cmpie - de-a lungul Dunarii de la Drobeta Turnu Severin pna la Calafat si de la Calafat pna la

Corabia - ct si regiunea deluroasa dintre Trgu Carbunesti si Ocnele Mari nu beneficiaza de






retele de cale ferata. Mai mult, nu exista conexiune directa pe calea ferata de la Rmnicu

Vlcea la Pitesti si Bucuresti, traectul nceput n anii 80, nefiind finalizat.

Un dezavantaj major l constituie faptul ca nu exista puncte de trecere a frontierei pe calea

ferata la Drobeta Turnu Severin spre Serbia i la Calafat i Corabia spre Bulgaria. Ca urmare, schimburile comerciale ntre regiune i tarile nvecinate sunt ngreunate. O solutie pentru aceasta situatie o reprezinta constructia podului Calafat-Vidin (axa prioritara TEN-T 22) de

catre partea bulgara.

Dupa 1989 s-a produs declinul industriilor care utilizau infrastructura feroviara, ceea ce a

condus la reducerea semnificativa a volumului de transporturi feroviare.

O alta cauza a acestei situatii o reprezinta creterea substantiala a numarului de autovehicule i a traficului rutier, i automat, scaderea numarului de calatorii i pasageri care folosesc mijloace de transport feroviar.

Creterea traficului rutier a avut ca rezultat un grad ridicat de poluare i consecinte negative asupra mediului.

De asemenea se constata scaderea transportului feroviar de pasageri din mai multe motive:

atractivitatea mai mare a autoturismelor personale care ofera servicii mai rapide fata de serviciile transportului public feroviar;

competitivitate n scadere fata de microbuze care functioneaza pe rute similare, n ceea ce privete timpul de calatorie, frecventa i pretul. Starea degradata a infrastructurii feroviare a condus la scaderea vitezei de exploatare, iar

confortul este afectat de parcul de material rulant din ce n ce mai uzat.

V.2.Reteaua rutiera

Drumurile publice se prezinta astfel: km

Regiunea de Dezvoltare 2010 Romania 2009

SUD - VEST OLTENIA

Drumuri publice total 10838 81713

din care:

modernizate 4241 23847

cu mbracaminti usoare rutiere 2493 22515

Din total drumuri publice:

Drumuri nationale 2118 16503

din care:








Drumuri judetene si comunale 8720 65210

din care:



Densitatea drumurilor publice pe 100 km2

teritoriu 37,1 34,3 1) Inclusiv autostrazi si drumuri europene

Regiunea Sud-Vest este traversata de trei drumuri europene: E70, E79 si E81 i doua din cele trei axe prioritare ale Retelei de transport Trans-European TEN-T (formate din coridoarele

Pan-europene) care intersecteaza Romnia, i anume: axa prioritara de transport 7 (format din coridorul IV - Berlin/ Nurenberg-Praga-BudapestaConstantaIstanbulSalonic)

axa prioritara de transport 18 Dunarea (format din coridorul VII).

Regiunea Sud-Vest dispune de o retea rutiera de 10.838 km din care 2118 km sunt drumuri

nationale i 8.720 km drumuri judetene i comunale, densitatea drumurilor publice pe 100 km2 este de 37,1 comparativ cu cea inregistrata la nivel national de 34,3.

Exista puncte rutiere de trecere a frontierei la Drobeta-Turnu Severin spre Serbia, la Calafat

i Bechet spre Bulgaria (numai cu bacul). Accesul la coridoarele vest-europene, precum i la cele est i sud-europene este nsa limitat i ngreunat de capacitatea de transport i de calitatea redusa a anumitor elemente de infrastructura, precum si a lipsei de autostrazi (nu exista pe termen scurt si mediu perspective

realizarii acestui gen de drum).

Reteaua de drumuri publice s-a dezvoltat ca urmare a necesitatii de a oferi legaturi rutiere

ntre orae i noile drumuri au urmat vechile aliniamente. Rezultatul a fost crearea multor sate i orase dispuse liniar de-a lungul drumurilor, fara osea de centura, tot traficul local i de tranzit trebuind sa treaca prin centrul localitatii.

Datorita lipsei investitiilor n drumurile secundare (mai ales n zonele rurale) localitatile

lineare (sate dispuse de-a lungul i pe ambele parti ale drumului) au continuat sa se dezvolte de-a lungul drumurilor nationale ducnd la agravarea situatiei n care traficul de tranzit pe

oselele nationale vine n conflict cu viata de zi cu zi a comunitatii rurale. Apar blocaje ce au ca rezultat creterea duratei deplasarii, creterea costurilor de exploatare a vehiculelor, accidente i deteriorarea mediului inconjurator. V.3.Aeroporturi

n regiunea Sud Vest Oltenia exista un singur aeroport situat n Craiova.






Deoarece Craiova este situata la o distanta de numai de 200 km de Bucureti, pna acum dezvoltarea aeroportului nu a fost considerata o prioritate, fiind preferata dezvoltarea

traficului rutier sau feroviar. Dotarea tehnica a Aeroportului Craiova permite operarea n

regim de Aeroport International, avnd n vedere cele mai recente lucrari de modernizare.

V.4.Cai navigabile interne

Dunarea face parte din axa prioritara TEN-T-18: axa de transport fluvial Rin/Meusia-Main-

Dunare, i furnizeaza Romniei i altor tari prin care trece noi oportunitati majore pentru dezvoltarea transportului pe apa.

Traficul pe cai navigabile este n exclusivitate realizat pe Dunare. Drumurile europene

asigura legaturi eficiente cu cele 5 porturi din cadrul regiunii: Drobeta Turnu-Severin,

Orova, Calafat, Bechet si Corabia, acestea fiind, nsa, slab dotate, cu transbordare costisitoare i insuficient gestionate. Ca parte a retelei de transport trans-europene, Dunarea are potential pentru dezvoltarea

turismului n zonele adiacente rului i n Delta i pentru mbunatatirea activitatilor din porturile fluviale, fiind parte din dezvoltarea transportului combinat.

VI.Utilitati publice

Canalizare public si spatii verzi, la 31 decembrie


SUD-VEST OLTENIA

UM 2009 2010

Localitati cu instalatii de canalizare

publica

Total numar 68 75

Municipii si orase numar 39 36

Lungimea totala simpla a

conductelor de canalizare publica km. 1639 1772

Suprafata spatiilor verzi n municipii

si orase ha.

2482 2487






Fondul de locuinte existent in Oltenia reprezinta 11,1% din cel existent la nivelul tarii care

asigura 36,5 mp/locuinta ( 93,9% din media existenta la nivelul tarii) , 2,75 camere / locunta

(105,8% fata de media pe tara) ,respectiv 13,27mp/camera (88,8%fata de media pe tara).

Regiunea de

Dezvoltare

Anii

TOTAL

Locuinte

(numar)

Camere

de locuit

(numar)

Suprafata

locuibila

(mii m2)

SUD-VEST

OLTENIA

2006 917713 2516438 33163,0

2007 920657 2526987 33368,0

2008 924172 2539826 33619,0

2009 927419 2552350 33881,6

2010 930007 2563710 34106,0

Romania 2009 8385000 21341000 326413000

Volumul de ap potabil distribuit consumatorilor din regiunea Oltenia in perioada analizata

respectiv 2006 2010 a scazut cu 20,8 % pe total din care pentru uzul casnic cu

17%.Volumul de apa potabila distribuit in zona Olteniei reprezenta in 2009 , 10,7% din total

consum de apa la nivelul tarii.


Anii

Apa potabila

distribuita

consumatorilor

Total

(mii m3)

din care:

pentru uz

casnic

SUD -VEST OLTENIA

2006 123214 85716

2007 120438 84427

javascript:void(printSpecial())javascript:void(printSpecial())






2008 115420 80608

2009 113938 78535

2010 97556 71164

Romania 2009 1065000 681000

Reteaua si volumul gazelor naturale distribuite

In regiunea Oltenia sunt alimentate cu gaze 69 de localitati , iar comparativ cu datele

inregistrate la nivelul tarii in 2009 ,situatia se prezinta astfel: nr. de localitati alimentate

cu gaze reprezinta 7,2%, lungimea conductelor reprezinta 6,3% , volumul de gaze

consumat 4,0% ,din care pentru uzul casnic 5,5%.

Regiunea de

Dezvoltare

Anii

Localitati1) n care

se distribuie gaze

naturale

( numar ) - la sfrsitul anului -

Lungimea

simpla a

conductelor

de

distributie a

gazelor

naturale

(km)

- la sfrsitul

anului -

Volumul gazelor

naturale distribuite

( mii m3 )

Total

din care:

municipii

si orase

Total

din

care:

pentru

uz

casnic

SUD-VEST

OLTENIA

2006 55 20 1938 690454 148661

2007 57 20 1981 679780 142941

2008 58 21 2022 488368 146374

2009 60 21 2087 395667 147671

2010 69 24 2323 429789 160916

Romania 2009 835 33338 9773000 2677000

1) Municipii, orase, comune, sate






VII.Turism

Regiunea beneficiaza de un potential turistic diversificat, incluznd turismul montan si cel speologic,

balnear, ecoturismul, parcuri naturale, (peste 200 000 ha de arii protejate), turismul religios (peste 60 de

manastiri si biserici ortodoxe). Datorita pozitiei sale, a reliefului variat, a monumentelor vechi si a

traditiilor culturale, potentialul turistic al Olteniei este foarte diversificat, fiind concentrat n 3 zone:

Clisura Dunarii Portile de Fier, Subcarpatii Gorjului si Vlcii, cu nsemnate monumente naturale

(pesteri, chei, canioane, rezervatii) si arhitectonice (mnastirile Vodita, Cozia, Turnu, Arnota, Lainici,

Dintr-un Lemn, Cornetu, Govora, Tismana, Horezu, Polovragi), izvoare termale si terapeutice

(Olanesti, Calimanesti, Caciulata), saline terapeutice (Baile Govora, Ocnele Mari), ct si Valea Oltului

la nord de Rmnicu Vlcea. O sansa deosebita pentru dezvoltarea turismului montan ofera Valea

Lotrului, unde statiunea Voineasa ar putea oferi conditii foarte bune pentru sporturi de iarna, vnatoare,

pescuit, alpinism si drumetie, si statiunea Rnca pentru schi. De asemenea, spatiul rural ofera o

ospitalitate veritabila bazata pe un mediu nepoluat, calitatea vinului, gastronomia si vestitele traditii

folclorice ale Olteniei.

Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica in regiunea Oltenia in 2010 au fost in

numar total de 305 reprezentand circa 6% din totalul existent in tara, se prezinta astfel:

numar unitati


2010 Romania 2009

SUD - VEST OLTENIA

Total 305 5095

Hoteluri si moteluri 91 1316

Cabane turistice 9 123

Campinguri si unitati tip casuta 9 101

Vile turistice 49 1012

Tabere de elevi si prescolari 3 111

Pensiuni turistice 67 878

Pensiuni agroturistice 60 1412

Popasuri turistice 3 30

Hosteluri 14 97

Hanuri 0 5






Sate de vacanta 0 4

Spatii cazare pe nava 0 6

Capacitatea de cazare existenta in regiunea Oltenia a fost in 2010 de 16410 locuri reprezantand circa

5,4 % din totalul existent la nivelul tarii iar indicile de utilizare neta a capacitatii in functiune este de

circa 30,5%, se prezinta astfel:


Anii

Capacitatea de cazare

Sosiri

(mii)

nnoptari

(mii)

Indicii de

utilizare

neta a

capacitatii

n

functiune

(%)

Existenta!)

(locuri)

n

functiune

(mii

locuri-zile)

SUD - VEST OLTENIA

2005 14672 3950 334 1602 40,6

2006 14816 4226 371 1641 38,8

2007 15219 4107 403 1674 40,7

2008 14973 4197 429 1730 41,2

2009 16349 4233 366 1442 34,1

2010 16410 4227 337 1290 30,5

Romania

2009 303486 61104 6141 17325 28,4

VIII. Situatia implementarii Programului Operational Regional ( POR ) n regiunea Sud Vest

Oltenia la 30 noiembrie 2011

Pentru finantarea programului POR in perioada 2007-2013 s-a alocat la nivel national suma de 4436,83

mil euro din care pentru regiunea Sud Vest Oltenia suma de 621,60 mil lei reprezentand 14% din total.

Pana la data de 30 noiembrie 2011 la sediul ADR SV Oltenia au fost depuse 831 proiecte pentru

finantare nerambursabila prin POR, dintre care 258 proiecte au fost respinse sau retrase de catre






solicitant. Asistenta nerambursabila solicitata pentru cele 573 proiecte ramase este de 867,64 milioane

euro. Dintre acestea:

- 299 proiecte au fost contractate (dintre care 17 contracte au fost reziliate, iar cele 282 contracte

ramase au o valoare solicitata de 461,15 milioane euro)

- 274 proiecte se afla in diferite etape de evaluare / precontractare / in lista de rezerva.

Axa prioritara/ Domeniul major

de interventie (DMI)

Observatii

Axa 1. Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor poli urbani de crestere

1.1. Planuri integrate de dezvoltare urbana

Pentru sub-domeniul de

interventie Centre Urbane,

termenul limita de depunere

a fost 31 martie 2009, ora

16.00.

- buget alocat: 191,01 milioane euro

Poli de crestere (buget: 95,5 milioane euro)- Municipiul Craiova

- 10 proiecte depuse in valoare solicitata de 98,29 milioane euro

- 3 proiecte contractate in valoare de 34,67 milioane euro

- 1 proiect respins

- asistenta nerambursabila solicitata pentru cele 6 proiecte ramase:

46,64 milioane euro

Poli de dezvoltare urbana (buget: 38,2 milioane euro)- Municipiul

Ramnicu Valcea


- 2 proiecte respinse

- 5 proiecte contractate cu o valoare solicitata de 12,03 milioane euro.


13,29 milioane euro

Centre urbane (buget: 57,3 milioane euro)


- 6 proiecte respinse

- 26 proiecte contractate in valoare solicitata de 66,32 milioane euro


26,88 milioane euro.

Axa 2. Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport

2.1. Reabilitarea si

modernizarea retelei de drumuri

judetene, strazi urbane

inclusiv constructia/reabilitarea

soselelor de centura.

- buget alocat: 120,37 milioane euro


- 16 proiecte respinse1 sau retrase de solicitant

1 - Din cele 16 proiecte respinse , 5 proiecte au fost redepuse de aplicant, reevaluate si propuse spre finantare.






Incepand cu data de 16

octombrie 2008, ora 16:00 a

fost sistata depunerea de

proiecte intrucat valoarea

proiectelor depuse a depasit

cu mai mult de 50% alocarea

regionala.

- 19 proiecte contractate cu o valoare solicitata de 158,96 milioane

euro - asistenta nerambursabila solicitata pentru cele 14 proiecte

ramase: 112,98 milioane euro

Axa 3 - Imbunatatirea infrastructurii sociale

3.1. Reabilitarea/modernizarea/

echiparea infrastructurii

serviciilor de sanatate;

Incepand cu data de 22

februarie 2010, ora 16:00 a

fost s

Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia

Documents

Transcript of Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia