Facultatea: Ştiinte Economice şi Administrarea afacerilor

Specializarea: ECTS

Analiza ofertei şi cererii turistice la nivelul regiunii de dezvoltare Sud Vest

Oltenia

Studenţi: Dănilă Mădălina Vasilica

Fabian Alexandra

Bibicu Cosmin

CUPRINS

1. Localizarea şi caracterizarea generală a regiunii de Nord-Vest a României................3

1.1 Descrierea generală a regiunii..................................................................................3

1.2 Poziţionare geografică......................................................................................................3

1.3 Structura administrativ-teritorială....................................................................................3

Număr de judeţe.....................................................................................................................4

1.4 Activitatea economică......................................................................................................4

1.5 Dezvoltarea rurală............................................................................................................4

1.6 Infrastructura....................................................................................................................5

Cap 2. Potenţialul turistic al regiunii de dezvoltare Sud-Vest.........................................5

2.1 Turismul montan......................................................................................................5

2.2 Turismul balnear...............................................................................................................6

2.3 Dunărea şi Delta Dunării...................................................................................................7

2.4 Parcurile Naturale.............................................................................................................7

2.5 Turismul istoric,religios şi cultural.....................................................................................7

2.6 Principalele trasee turistice...............................................................................................7

2.7 Avantajul competitiv al zonei............................................................................................8

Cap 3. Analiza bazei tehnico-materiale şi a ofertei de servicii turistice..........................8

3.1 Dimensiunea ofertei de cazare turistică...................................................................8

3.2 Analiza indicilor de dinamică şi ritmurilor de evoluţie a dimensiunii ofertei de cazare turistică.................................................................................................................................11

3.3 Determinarea coeficientului de utilizare a capacităţii de cazare.....................................14

Cap.4 Analiza circulaţiei turistice..................................................................................15

4.1 Durata medie a sejurului........................................................................................15

4.2 Analiza indicilor de dinamică şi ritmurilor de evoluţie circulaţiei turistice......................16

Cap 5. Analiza SWOT....................................................................................................18

Cap 6. Concluzii şi Propuneri........................................................................................20

6.1. Concluzii:...............................................................................................................20

6.2. Propuneri.......................................................................................................................21

Bibliografie

2

Anexe

1. Localizarea şi caracterizarea generală a regiunii de Nord-Vest a României

1.1 Descrierea generală a regiunii Regiunea Sud-Vest este o regiune de dezvoltare a României, creată în 1998. Ca și celelate regiuni de dezvoltare, nu are puteri administrative, funcțiile sale principale fiind coordonarea proiectelor de dezvoltare regională și absorbția fondurilor de la Uniunea Europeană. Regiunea de dezvoltare Sud-Vest a fost alcătuită din 5 județe: Dolj, Gorj, Mehedin ț i , Olt și Vâlcea. Este numită uneori și Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia pentru că este alcătuită în proporție de 82,4% din regiunea istorică Oltenia.

1.2 Poziţionare geografică

Regiunea Oltenia este situată în partea de Sud-Vest a României .Cu o suprafaţăde 29.212 kmp,reprezentând 12,25 din suprafaţa totală a ţării,regiunea ocupă locul 7 între regiunile României .

Oltenia se învecinează la Sud cu Bulgaria,la Est cu regiunea istorică Muntenia (azi Regiunea Sud Muntenia), la Nord cu Transilvania(Regiunea Centru) ,iar la Vest cu Banatul(Regiunea Vest) si cu Serbia în Sud Vest.

1.3 Structura administrativ-teritorială

Din punct de vedere administrativ, Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia include 5 judeţe (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea), cu localităţile structurate, în 40 oraşe, din care 11 municipii, 408 comune şi 2 066 sate. Comparând ponderea numărului unităţilor administrative raportat la nivelul naţional cu ponderea suprafeţei regiunii şi a populaţiei la nivel naţional se poate constata că, în medie, o unitate administrativă din regiune

3

concentrează un număr mediu de locuitori mai mic pe o suprafaţă medie mai mică, în general structura administrativă fiind mai fragmentată (la nivelul judeţelor şi comunelor).

Structura administrativ-teritoriala a Regiunii de Sud-Vest in 2009

Indicatori Regiunea Sud-Vest (Oltenia) RomâniaPondere la nivel naţional - %

Număr de judeţe5 41 12,1

Număr de oraşe- dintre care municipii

4011

314103

12,710,6

Număr de commune 408 2827 14,4

Număr de sate 2 066 12957 15,9

Sursa: Anuarul statistic al României 2010, INS

După cum se poate observa ponderea populaţiei pentru mediul rural este mai mare faţă de mediul urban,Regiunea Sud-Vest plasându-se pe locul al doilea,după regiunea Nord-Est din punct de vedere al numărului de localităţi rurale.

1.4 Activitatea economică

Localizarea Regiunii Oltenia este favorabilă în special pentru economie și pentru turism: Carpații și Dunărea formează, în nordul și respectiv în sudul regiunii, granițele naturale ale Olteniei. Dunărea reprezintă o resursă regională importantă și urmărește granița cu Bulgaria și cu Serbia pe o distanță de 417 km.

Structura economica a regiunii Sud-Vest Oltenia este consecinţa atât a potentialului economic natural, cât şi a tradiţiei economice existente în regiune.Potenţialul economic natural este dat de bogatele resurse agricole (dimensiunea terenului agricol, precum si calitatea acestuia, considerat a fi pe unul din locurile fruntaşe între terenurile arabile ale României).

Economia Regiunii Sud Vest Oltenia a înregistrat în ultimii ani o evoluţie pozitivă, manifestată printr-o creştere economică continuă, de natură să asigure o reducere graduală a decalajelor faţă de alte regiuni ale ţării şi faţă de ţările Uniunii Europene

1.5 Dezvoltarea rurală

Procentul mare al populaţiei rurale şi suprafaţa întinsă a terenurilor arabile în special în partea sudică a regiunii,fac din agricultură sectorul predominant în economia regională.

Sectorul extractiv (carbune energic şi petrol) constituie încă o componentă importantă în economia regiunii.În judetul Gorj se găsesc cele mai multe întreprinderi cu profil extractiv.

4

Din punct de vedere economic şi social cea mai afectată zonă este zona minieră a Gorjului unde dependenţa faţă de minerit rămâne semnificativă.dar spre deosebire de judeţul Gorj,Oltul este un judeţ puternic agricol,o mare parte a angajaţilor din industrie reorientându-se către activităţi agricole.

Procesul de restructurare economică a făcut ca o mare parte din populaţia şomeră în vârstă din mediul urban să se orienteze către mediul rural.

1.6 Infrastructura

Regiunea de Sud-Vest are o infrastructură de transport relativ bine dezvoltată,teritoriul regiunii find traversat de trei drumuri europene:E70,E79 şi E81 şi două dintre cele trei axe prioritare ale reţelei de transport Trans-European-TEN-T care intersectează România şi anume axa prioritară de transport 7(format din coridorul IV –Berlin/Nurenburg-Praga-Budapesta –Constanta-Istambul –Salonic) şi axa prioritară de transport 18 –Dunărea. Regiunea de Sud-Vest dispune de o reţea rutieră de 10.460 km.Judeţele Gorj şi Olt au o infrastructură rutieră relativ bine dezvoltată,judeţul Olt aflându-se pe primul loc în România în ceea ce priveşte numărul şi ponderea kilometrilor de drumuri judeţene şi comunale modernizate .

Densitatea liniilor ferate la 1000 km ² are cea mai scazută valoare din ţară, principalul nod feroviar este Craiova având legături cu principalele localităţi din regiune şi din ţară.Aeroportul Craiova care ar putea constitui un real impuls pentru dezvoltarea economică şi ar contribui la sporirea activităţii nu este folosit decât sporadic.Traficul pe căi navigabile se poate realiza exclusiv pe Dunăre. Drumurile europene asigură legături eficiente cu cele 5 porturi din cadrul regiunii :Drobeta Turnul Severin,Orsova, Calafat,Bechet şi Corabia acestea fiind slab dotate .

Cap 2. Potenţialul turistic al regiunii de dezvoltare Sud-Vest

Potenţialul turistic al Regiunii Sud Vest Oltenia este bogat, relieful şi resursele naturale constituind premise favorabile practicării diferitelor forme de turism. Poziţia geograficã a Regiunii Sud Vest Oltenia oferă multiple posibilităţi de turism.

2.1 Resurse turistice naturale Munţii Carpaţi încadreaza regiunea Oltenia în partea de nord şi nord-vest, unde sunt traversati de fluviul Dunarea, cele mai frumoase zone montane din Oltenia fiind localizate în judetele Gorj, Vâlcea si Mehedinti.

Zona montană Gorj cuprinde trei lanţuri muntoase principale, Lanţul Munţilor Parâng cu cel mai înalt vârf din Oltenia- Parângu Mare,Munţii Godeanu,lanţul Munţilor Vâlcan .

În judeţul Gorj există mai mult de 25 rute turistice alpine pedestre, inclusiv doua rute europene de lung parcurs pedestru (E3 si E7), trei zone pe care se practică alpinismul  şi escalada,cinci zone speologice ce reprezintă cel mai mare potenţial speologic din România având peste 2.000 de peşteri, o staţiune de schi (Rânca) precum şi zone pentru vânatoare şi pescuit, toate reprezentând atracţii pentru un mare număr de

5

turişti în fiecare an. Aceste localităţi sunt cuprinse în oferta turistică a unor importanţi tur-operatori din ţară şi străinatate, dar capacităţile de cazare şi serviciile sunt înca limitate. Zonele Cerna – Valea Mare, Baia de Fier, Lainici, au de asemenea potenţial  turistic, dar infrastructura este insuficient dezvoltată.

În judetul Vâlcea, munţii ating altitudini de peste 2400 m. Principalele lanţuri muntoase sunt Munţii Căpăţânii,  Munţii Lotrului, Munţii Făgăraş. Se remarcă staţiunile balneo-climaterice de pe Valea Oltului – Călimăneşti, Căciulata, Băile Olăneşti, Voineasa – pe râul Lotru şi zona Buila -Vânturariţa. Valea Lotru este una dintre cele mai puţin poluate zone din ţară (declarată ca zonă cu poluare de nivel 0). Parcul naţional Cozia – cu o suprafaţă de 17000 ha este unul dintre cele mai frumoase din ţară.

În Mehedinţi principalele lanţuri muntoase sunt Munţii Cerna şi Munţii Mehedinţi, atingând altitudini de peste 1500 m. Această zonă cuprinde parcul naţional Domogled -Valea Cerna ce se întinde pe o suprafaţă de 60.000 hectare, între judeţele Mehedinţi, Gorj şi Caraş Severin şi parcul natural Porţile de Fier, cu o suprafaţă totală de 115.000 hectare, în judeţele Mehedinţi şi Caraş Severin.

O atracţie turistică deosebită o reprezintă peşterile, unele deschise turismului, iar altele având statut de rezervaţii naturale.

Peştera Topolniţa, din judeţul Mehedinţi,are galerii întinse pe patru etaje şi este una dintre cele  mai faimoase peşteri din Oltenia.           

Peştera Izverna, localizată de asemenea  în judeţul Mehedinţi este una dintre cele mai renumite peşteri din Europa pentru practicarea speologiei subacvatice.     

Peştera Muierilor din Baia de Fier – Gorj, datorită frumuseţii sale a fost prima peşteră electrificată din România şi împreună cu peştera Polovragi, sunt singurele peşteri amenajate şi introduse în marele circuit turistic.

Peştera Liliecilor este renumită pentru numărul mare de specii şi exemplare de lilieci şi chiar dacă unele dintre ele au dispărut în ultimii ani , încă mai deţine  peste 30 de specii.

2.2 Resurse turistice antropice

Resursele turistice antropice sunt reprezentate de Parcurile Naturale.mănăstiri .

Oltenia cuprinde peste 201.000 hectare de zone protejate. Cele mai importante parcuri naţionale sunt Domogled – Valea Cerna ( în judeţele Mehedinţi şi Gorj), Parcul Natural Cozia situat în judetul Vâlcea şi parcul natural Porţile de Fier în judeţul Mehedinţi.

Un monument natural unic în Europa este Podul lui Dumnezeu de la Ponoare, regiune carstică aflată la sud de Baia de  Aramă (judeţul Mehedinţi), pod natural format deasupra unei imense grote, “Podul” măsoară 61 metri lungime şi 13 metri înălţime.

Regiunea Sud Vest Oltenia se află pe locul 2 în România, după Moldova, din punctul de vedere al numărului de mănăstiri şi lăcaşe de cult.

6

Regiunea însumează peste 60 mănăstiri şi schituri ortodoxe, din toate perioadele istorice ale regiunii,unele din acestea prezentând fresce exterioare de o valoare deosebită şi constituind veritabile locuri de pelerinaj care atrag un număr important de turişti. Bisericile de lemn reprezintă o altă interesantă moştenire din timpurile medievale. Mănăstirile de pe Valea Oltului: Cozia, Stânişoara, Bistriţa, Frăsinei, Hurezi, Surpatele, Govora, Turnu, Cheia, Mânastirea Dintr-un Lemn, Tismana, Lainici,situate în zone pitoreşti, constituie adevarate izvoare de spiritualitate şi de renaştere sufletească.

În oraşul Târgu Jiu există Muzeul în aer liber cuprinzând sculpturile lui Constantin Brâncuşi, dedicat eroilor români din Primul Război Mondial. Complexul deschis cuprinde ‘Poarta Sărutului’, ‘Aleea Scaunelor’, ‘Masa Tăcerii’, ‘Coloana Infinitului’. Alte şapte sculpturi autentice ale lui Constantin Brâncuşi se găsesc expuse la Muzeul de Artă Modernă din Craiova.

2.3 Principalele trasee turistice

Zona de Sud-Vest a României cuprinde numeroase trasee turistice, însa cele mai importante sunt

Munţii Căpăţânii

Mănăstirea Bistriţa - Cheile Bistriţei - între Râuri) - Valea Cuca - Plaiul Zănoaga - Curmătura Rodeanu (racord cu traseul crestei principale a Munţilor Căpăţânii).

Satul Pietreni - Cheile Costeşti - I.F. Prislop - Plaiul Netedu - Vârful Netedu (1.757 m) - Vârful Lespezi (1.822 m) - Curmătura Govora (1.610 m).

Satul Pietreni - Valea Pârâului Sec - Poiana Scărişoara - Muntele Cacova - La Troiţa - Poiana Frumoasă - Curmătura Comarnice - Cantonul silvic Cheia.

Comuna Vaideeni - Valea Plaiului – Făget – Piscu Puţului – Cumpene – Muchia Căşeriei – Vf. Nedei – Negovanu – Curmătura Olteţului – Lacul Petrimanu / Valea Latoriţei.

Comuna Polovragi – Valea Tărâia – cantonul I.F. Stânişori – Poiana Stânişoara – Poiana Ascunsă – şaua Pleşa – şaua Corşoru – platoul Beleoaia – Curmătura Beleoaia – Vârful Funicelul (racord cu traseul de creastă).

Munţii Parâng:

Cabana Peştera Muierii – Plaiul Ogorului – Muntele Burzul – Şaua Florile Albe – Muntele Corneşu – Complexul turistic Rânca.

Oraşul Novaci – Valea Gilortului – Cheile Gilortului – Muntele Dilbanu – Complexul turistic Rânca.

Satul Radoşi (comuna Crasna) – Valea Cărpiniş – I.F. Botu Piscului – Muntele Plăsala – sub Vf. Moliviş – Izvorul Cald.

Traseul de creastă Căpăţâna – Parâng: cabana Văleanu – Vf. Văleanu (1.847 m) – Vf. Ursu (2.124 m) – Vf. Căpăţâna (2.094 m) – Vf. Nedeia (2.130 m) – Curmătura Olteţului – Vf. Micaia (2.170 m) – Vf. Cioara (2.123 m) – Vf. Dengheru (2.069 m) – Vf. Urdele

7

(2.228 m) – Vf. Mohorul (2.337 m) – Vf. Pleşcoaia (2.250 m) – Vf. Setea Mare (2.365 m) – Vf. Coasta lui Rus (2.301 m) – Vf. Gruiu (2.345 m) – Vf. Parângul Mare (2.519 m) – Vf. Cârja (2.405 m) – Complexul turistic Parângul Mic.

2.4 Forme de turism practicate

Formele de turism practicate în această zonă sunt numeroase şi anume:

Turismul montan Munţii Carpaţi trec prin această zonă cum ar fi lanţul munţilor Parâng cu cel mai înalt vârf din Oltenia- Parângu Mare,munţii Godeanu,lanţul munţilor Vâlcan.

Turismul balnear România deţine o treime din rezervele de ape minerale din Europa,iar în Oltenia există 3 zone bogate în ape minerale în Mehedinţi (Bala, Schela Cladovei, Gura Văii), în Gorj (Săcelu), în Vâlcea (Govora, Băile Olăneşti, Călimăneşti-Căciulata). Toate aceste localităţi se află în zona Carpaţilor de Sud, în apropierea unor zone turistice interesante.

Turismul pentru vânătoare şi pescuit Vânătoarea se poate practica în pădurile Olteniei cu aprobare din partea Directiei Silvice din judetul respectiv, în perioadele permise prin lege si în padurile ce nu fac parte din zonele protejate prin lege.

Turismul istoric,religios şi cultural În regiunea sud-vest Oltenia există numeroase mănăstiri şi schituri.

2.5 Avantajul competitiv al zonei

Avantajul competitiv al zonei îl constituie faptul că Dunărea traversează această zonă numeroasele peşteri cum ar fi Liliecilor,Muierii si altele , munţii numeroşi ,obiceiurile zonei .Unele resurse antropice care dau valoare zonei cum ar fi :

- componentele arheologice - situri, monumente şi rezervaţii arheologice. În categoria acestora putem aminti cetatea dacica de la Buridava şi Castrul Roman de la Arutela, situat pe celebra "Cale a lui Traian", Castrul Roman "La Canton"- situat în comuna Daesti şi Castrul de la Titesti-Perisani, acestea datând din primele secole ale mileniului I

- monumente şi ansambluri memoriale (Casa Memorială Anton Pann, Cimitirul Eroilor din Primul Război Mondial, Crucea Mişeilor, Monumentul Domnitorului Barbu stirbei, Statuia lui Mircea cel Batrân, toate din Râmnicu Vâlcea, Monumentul Eteriştilor şi Pandurilor din Drăgăşani, Monumentul Eroilor din Brezoi etc)

- monumente, ansambluri şi rezervaţii de arhitectură (zone istorice urbane în localităţile Râmnicu Vâlcea, Horezu, Călimăneşti, Bălceşti, Costeşti, Vaideeni, iar satul Milostea din comuna Slătioara în întregime)

8

- elemente etnografice şi de artă populară, respectiv monumente, muzee în aer liber (Muzeul Satului de la Bujoreni, Culele Maldaresti ), şi de splendida arhitectură de cult, reprezentativă pentru evul mediu românesc

Cap 3. Analiza bazei tehnico-materiale şi a ofertei de servicii turistice

3.1 Dimensiunea ofertei de cazare turistică Tabel nr. 1: Număr de unităţi

Sursa: Breviar turism, 2010,2011 Anexa 1 , Anexa 2

Figura nr. 1: Evoluţia în timp a numărului hotelurilor şi a totalului unităţilor de cazare

AniiStructuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică

Ponderea numărului de hoteluri din totalul structurilor de primire turistică (%)

Total unităţi de cazare Hoteluri

2008 255 69 27,05

2009 299 75 25,08

2010 305 76 24,91

9

Pentru perioada analizată respectiv 2008-2010 se observă o creştere atăt a numărului total

de structuri de primire turistică cu funcţiune de cazare turistică, cât şi a numărului de

hoteluri.

Tabel nr. 2: Locuri existente

Sursa: Breviar turism, 2010,2011

Figura nr. 2: Evoluţia în timp a numărului locurilor de cazare existente în total şi în hoteluri

Anii Locuri existente

Ponderea locurilor existente în hoteluri din total locuri existente (%)

Total unităţi de cazare Hoteluri

2008 14973 9906 66,15

2009 16349 10399 63,60

2010 16410 10372 63,20

10

Pe perioada 2008-2010 se observă o creştere a numărului de locuri existente în totalul

unităţilor de cazare,iar în anul 2010 se poate observa o scădere faţă de anul 2009 în

locurile existente în hoteluri.

Tabel nr. 3: Capacitatea de cazare turistică în funcţiune

AniiCapacitatea de cazare turistică în funcţiune

Ponderea capacităţii de cazare turistică în funcţiune în hoteluri din totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune (%)

Total unităţi de cazare Hoteluri

2008 4196581 3034162 72,30

2009 4232483 2929680 69,21

2010 4226528 2929163 69,30

Sursa: Breviar turism, 2010,2011

Figura nr. 3 : Evoluţia în timp a capacităţii de cazare în funcţiune în total şi în hoteluri

11

Se observă o creştere în anul 2009 pentru totalul unităţilor de cazare existente iar în 2010

o uşoară scădere faţă de anul 2009.În privinţa locurilor existente în hoteluri se observă o

tendinţă continuă de scădere atât în anul 2009 cât şi în anul 2010.

3.2 Analiza indicilor de dinamică şi ritmurilor de evoluţie a dimensiunii ofertei de cazare turistică

Tabel nr.4: Analiza indicilor de dinamică şi ritmurilor de evoluţie a numărului de hoteluri

Anii

Indicatori absoluţi Indicatori relativi Indicatori medii

De nivel Modificări absolute Indicele dinamicii

Ritmul de evoluţie

Calculaţi din valori absolute

Calculaţi din valori relative

Yi ∆i/1 ∆i/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 –

y

–

∆

–

I

–

R

2008 255 0 0 1 1 0 028

6,3

25 1,41

0,41

2009 299 44 44 1,17 1,17 0,17 0,17

2010 305 50 6 1,19 1,02 0,19 0,02

Vom calcula după următoarele formule

= 299- 255= 44 = 305 – 299 = 6

= 299 / 255 = 1,19 = 305 / 299 = 1,02

= 1,17 – 1 = 0,17 = 1,02 – 1 = 0,02

= 255+299+305 / 3 = 286,3

12

= (305 – 255) / 2 = 25

= 2√305 / 255 = 1,41 = 1,41 – 1 = 0,41

În urma calculării indicilor de dinamică şi ritmurilor de evoluţie a numărului de hoteluri pterioada 2008-2010 s-au înregistrat : -o valoare medie a numărului de hoteluri de 286,3

-un spor mediu pozitiv de 25 ceea ce înseamnă că numărul hotelurilor a

crescut în medie pe an cu 25

-un indice mediu supraunitar de 1,41 ,înseamnând că numărul locurilor

hotelurilor s-au modificat de 1,41 ori pe an

-un ritm de evoluţie de 41%, însemnând că numărul hotelurilor a crescut

în medie cu 41 procente.

Tabel nr. 5: Analiza indicilor de dinamică şi ritmurilor de evoluţie a locurilor existente în hoteluri

Anii

Indicatori absoluţi Indicatori relativi Indicatori medii

De nivel Modificări absolute Indicele dinamicii

Ritmul de evoluţie

Calculaţi din valori absolute

Calculaţi din valori relative

Yi ∆i/1 ∆i/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 –

y

–

∆

–

I

–

R

2008 14973 0 0 1 1 0 0

1591

,6

718,

5

1,20

0,20

2009 16349 1 376 1 376 1,09 1,09 0,09 0.09

2010 16410 1 437 611,09

1,00 0,09 0

În urma calculării indicilor de dinamică şi ritmurilor de evoluţie a locurilor existente în

hoteluri pentru perioada 2008-2010 s-au înregistrat

-o valoare medie a numărului de hoteluri de 1591,6

13

-un spor mediu pozitiv de 718,5 ce înseamnă că numărul hotelurilor a crescut în medie

pe an cu 718,5

-un indice mediu supraunitar de 1,20înseamnând că numărul locurilor hotelurilor s-s

modificat de 1,20 ori pe an

-un ritm de evoluţie de 20% însemnând că numărul hotelurilor existente a crescut în

medie cu 20 procente.

Tabel nr. 6: Analiza indicilor de dinamică şi ritmurilor de evoluţie a capacităţii de cazare în funcţiune din hoteluri

Anii

Indicatori absoluţi Indicatori relativi Indicatori medii

De nivel Modificări absolute Indicele dinamicii

Ritmul de evoluţie

Calculaţi din valori absolute

Calculaţi din valori relative

Yi ∆i/1 ∆i/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 –

y

–

∆

–

I

–

R

2008 4196581 0 0 1 1 0 0

4,21

0,50

1,01

4

14

2009 4233483 36 902 36 902 1,008 1,008 8 8

2010 4226528 29 947 - 6 955 1,007 1,007 7 7

În urma calculării indicilor de dinamică şi ritmurilor de evoluţie a capacităţii de cazare în

funcţiune din cazare s-au înregistrat – o valoare medie a numărului de hoteluri de 4,21,

-un spor mediu pozitiv de 0,50 ceea ce înseamnă că numărul capacităţii de cazare în

funcţiune a crescut în medie pe an de 0,50,

-un indice mediu supraunitar de 1,014 ce însemnă că capacitatea de cazare în funcţiune s-

a modificat de 1,014 ori pe an,

-un ritm de evoluţie de 14%, capacitatea de cazare în funcţiune din hoteluri a crescut în

medie pe an de 14 ori.

14

3.3 Determinarea coeficientului de utilizare a capacităţii de cazare

CUC= *100

-capacitatea efectiv utilizată este numărul înnoptărilor

-capacitatea maxim posibilă ,apacitatea turistică în funcţiune, este exprimată în locuri-zile

se şi calculează sub forma

CUC2008= 1730168 / 4196581*100 = 41,2%

CUC2009=1441604 / 4232483 * 100 = 34,06 %

CUC2010 = 1290263 / 4226528 * 100 =30,5%

Se poate observa un grad de ocupare scazut a locurilor de cazare ce s-a micşorat de la un

an la altul.

Cap.4 Analiza circulaţiei turistice

Tabel nr. 7: Sosiri turişti

AniTotal turişti

Turişti români

Turişti străini

Ponderea turiştilor români din total turişti (%)

Ponderea turiştilor străini din total turişti (%)

2008 429307 404885 24485 94,31 57,032009 366114 347777 18337 94,99 50,082010 337102 320488 16614 95,07 49,72

Sursa: Breviar turistic 2010, 2011 anexa 3 anexa5

Tabel nr. 8: Număr înnoptari ale turiştilor

AniTotal turişti

Turişti români

Turişti străini

Ponderea turiştilor români din total turişti (%)

Ponderea turiştilor străini din total turişti (%)

2008 1730168 1665924 64244 96,28 37,132009 1441604 1398752 42852 97,02 29,722010 1290263 1250282 39981 96,90 30,98

Sursa: Breviar turistic 2010, 2011 anexa 4 anexa 6

15

4.1 Durata medie a sejuruluiDurata medie a sejurului reprezintă numărul mediu de zile de sejur a turiştilor

într-o anumită zonă.Se determină împărţind numărul de zile – turist la numărul de turişti

cazaţi în structurile de primire turistică.

DMS2008 = 1730168 / 429307 = 4,03

DMS2009 = 1441604 / 366114 = 3,93

DMS2010 = 1290263 / 337102 = 3,82

4.2 Analiza indicilor de dinamică şi ritmurilor de evoluţie circulaţiei turistice

Tabel nr. 9: Analiza indicilor de dinamică şi ritmurilor de evoluţie a numărului de turişti sosiţi

Anii

Indicatori absoluţi Indicatori relativi Indicatori medii

De nivel Modificări absolute Indicele dinamicii

Ritmul de evoluţie

Calculaţi din valori absolute

Calculaţi din valori relative

Yi ∆i/1 ∆i/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 –

y

–

∆

–

I

–

R

2008429307

0 0 1 1 0 0

377

507,

6

-46

102,

5

O,6

1

-0,3

9

2009366114

-63 193 -63 193 0,85 0,85 -0,15 -0,15

2010337102

-92 205 -29 012 0,78 0,92 -0,22 -0.08

În urma calculării indicilor de dinamică şi ritmurilor de evoluţie pentru circulaţia turistică

s-au înregistrat – o valoare medie a evoluţiei circulaţiei turistice de 377 507,6,

-un spor mediu negativ de -46 102,5 ceea ce înseamnă că evoluţia pentru circulaţia

turistică a scăzut cu 46 102,5 ,

-un indice mediu supraunitar de 0,61 ceea ce înseamnă că evoluţia pentru circulaţia

turistică s-a modificat de 0,61ori pe an,

16

-un ritm de evoluţie negativ de 39%, capacitatea de cazare în funcţiune din hoteluri a

scăzut în medie pe an de 3.9 ori.

Tabel nr. 10: Analiza indicilor de dinamică şi ritmurilor de evoluţie a numărului de înnoptari ale turiştilor

Anii

Indicatori absoluţi Indicatori relativi Indicatori medii

De nivel Modificări absolute Indicele dinamicii

Ritmul de evoluţie

Calculaţi din valori absolute

Calculaţi din valori relative

Yi ∆i/1 ∆i/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 –

y

–

∆

–

I

–

R

20081730168

0 0 1 1 0 0

1 48

7 34

,5

-219

952

,5

0,55

- 0,

41

20091441604

-288 564 -288 564 0,83 0,83 -0,17 -0,17

20101290263

-439 905 -151 341 0,74 0,89 -0,26 -0,11

În urma calculării indicilor de dinamică şi ritmurilor de evoluţie pentru numărul de

înnoptări s-au înregistrat

-o valoare medie a evoluţiei numărului de înnoptări de1487 345,5

-un spor mediu negativ de -219 952,5 ceea ce înseamnă că numărul înnoptărilor turistice

a scăzut cu 219 952,5 ,

-un indice mediu supraunitar de 0,55 ceea ce înseamnă că numărul înnoptărilor turistice

s-a modificat de 0,55ori pe an,

17

-un ritm de evoluţie negativ de 41%, ceea ce însemnă că numărul înnoptărilor turistice a

scăzut cu 4,1.

Cap 5. Analiza SWOT

Puncte tari

Are acces la Dunăre şi două mari râuri din România străbat regiunea (Olt şi Jiu) asigurând 71,57% din totalul producţiei hidroelectrice din România.Fluviul Dunarea, o resursă importantă pentru industrie şi turism;

Arii naturale protejate (de exemplu Valea Jiului care este rezervaţie naturală, rezervaţia Retezat, Porţile de Fier); 30% din regiune este protejată ca fiind alcătuită din arii protejate prin lege.

Existenţa bazelor de tratament, recunoscute la nivel naţional şi internaţional –Călimaneşti, Căciulata.

Grad ridicat de urbanism al zonei: 40 de oraşe, dintre care 11 municipii, respectiv 408 comune cuprinzând 2070 de sate.

Puncte slabe

Zona nu este suficient promovată la nivel naţional şi UE, nu există un brand al zonei care să ofere ceritudinea calităţii.

În regiune sunt identificate mai multe zone defavorizate ceea ce implică un grad mare de sărăcie.

Zona Rezervaţiei naturale Retezat nu este valorificată la nivel naţional internaţional.

Infrastructura de acces spre zonele turistice slab dezvoltată, utilităţi turistice nemodernizate şi dotarea tehnică necorespunzătoare duc la un indice scăzut de utilizare a capacităţilor aflate în funcţiune.

Oportunităţi

Dezvoltarea turismului de aventură/ cultural în mai multe zone din regiune prin valorificarea potenţialului cultural, istoric şi natural.

18

Având o suprafaţă mare agricolă se poate procesa materia primă astfel încât să fie valorificată superior producţia agricolă. Promovarea producţiei bio.

Zone naturale protejate, peşteri, păduri, etc. –pot reprezenta o sursă de investiţii în domeniul protejării mediului sau al turismului şi poate fi mai bine pusă în valoare prin dezvoltarea turismului.

Ameninţări

Concurenţa celorlalte regiunii.

Cap 6. Concluzii şi Propuneri

6.1. Concluzii:

Oltenia are un capital natural deosebit de divers, fapt care se datorează atât varietăţii reliefului, care coboară în trepte de la montan în partea de nord pâna la câmpie în partea de sud, cât si prezenţei unor bazine hidrografice majore în regiune, ca cele ale Oltului, Jiului şi Dunării.

Turismul reprezintă pentru Oltenia sectorul economic care dispune de un valoros potential de dezvoltare, neexploatat încă suficient şi care poate deveni o sursă de atracţie atât a investitorilor cât şi a turiştilor(români şi străini). Marele avantaj al Olteniei pentru dezvoltatarea turismului este oferit de prezenţa resurselor naturale şi culturale de o mare diversitate şi armonios repartizate în teritoriu care dau posibilitatea practicării întregii game de forme de turism.

Regiunea beneficiază de un potenţial turistic diversificat, incluzând turismul montan şi cel speologic, balnear, ecoturismul, parcuri naturale, (peste 200 000 hectare de arii protejate), turismul religios (peste 60 de mănăstiri şi biserici ortodoxe). Datorită poziţiei sale, a reliefului variat, a monumentelor vechi şi a tradiţiilor culturale, potenţialul turistic al Olteniei este foarte diversificat, fiind concentrat în 3 zone: Clisura Dunării – Porţile de Fier, Subcarpaţii Gorjului şi Vâlcii, cu însemnate monumente naturale (peşteri, chei, canioane, rezervaţii) şi arhitectonice (mânăstirile Vodiţa, Cozia, Turnu, Arnota, Lainici, Dintr-un Lemn, Cornetu, Govora, Tismana, Horezu, Polovragi), izvoare termale şi terapeutice (Olăneşti, Călimăneşti, Căciulata), saline terapeutice (Băile Govora, Ocnele Mari), cât şi Valea Oltului la nord de Râmnicu Vâlcea. O şansă deosebită pentru dezvoltarea turismului montan oferă Valea Lotrului, unde staţiunea Voineasa ar putea oferi condiţii foarte bune pentru sporturi de iarnă, vânătoare, pescuit, alpinism şi drumeţie, şi staţiunea Rânca pentru schi. De asemenea, spaţiul rural oferă o ospitalitate veritabilă bazată pe un mediu nepoluat, calitatea vinului, gastronomia şi vestitele tradiţii folclorice ale Olteniei.

19

6.2. Propuneri

Asigurarea durabilităţii serviciilor de turism din punct de vedere al mediului.

Integrarea principiilor dezvoltării durabile în cadrul sectorului de turism,respective reducerea impactului lucrărilor şi activităţilor asupra mediului vizând dezvoltarea eficientă şi nepoluantă,a infrastructurii de turism.

Creşterea potenţialului turistic economic prin atragerea şi buna gestionare a finanţărilor structurale a Uniunii Europene în domeniul activităţii de turism.

Reducerea ratei şomajului în regiune prin crearea de noi locuri de muncă ţinând cont de faptul că patrimonial cultural şi istoric reprezintă o sursă importantă de dezvoltare care generează fluxuri importante de turişti spre Oltenia.

Promovarea brandului turistic al obiectivelor de patrimoniu din zona de Sud-Vest Oltenia cu ajutorul autorităţilor locale şi centrale.

O altă propunere, pentru a menţine turiştii în judeţ o constituie diversificarea ofertei turistice,în pachetele turistice se pot include zboruri cu elicopterul sau zboruri de agrement cu avioane de categorie uşoară, astfel încât turiştii să poată admira frumuseţea zonei şi de la înălţime. De asemenea în oferta turistică se pot include şi practicarea de sporturi extreme pentru împătimiţii acestora precum: parapantă, paraşutism, escaladare, sărituri cu coarda elastică etc.

Oferirea câtor mai multe servicii de agrement şi tratament ce ar contribui substanţial la creşterea numărului de zile petrecute în judeţ, cât şi la creşterea cheltuielilor turistice. Astfel, se pot organiza şcoli de echitaţie, saloane de relaxare care să ofere turiştilor o gamă variată de servicii.

Creearea de restaurante şi unităţi de primire a turiştilor care să ofere meniuri ecologice,meniuri tradiţionale româneşti la standarde cât mai înalte din punct de vedere al calităţii serviciilor cât şi asigurarea unor trasee bine organizate, ar contribui la menţinerea pe o perioadă mai îndelungată a turiştilor în zonă.

În vederea dezvoltării potenţialului schiabil, o soluţie ar fi creearea de pârtii amenajate corespunzător practicării acestor sporturi la un nivel cât mai înalt, asemeni celor din Europa, întrucat zona oferă condiţii excelente pentru realizarea acestora.

Anumite zone, sau programe turistice cu desfaşurare în zona de Sud-Vest Oltenia, ar putea fi promovate pe site-uri de specialitate, destinate celor interesaţi de turism . Intrucât turismul poate fi promovat cel mai bine prin imagini pentru a trezi interesul de a călători al potenţialilor consumatori de turism şi a-i determina pe aceştia să viziteze locurile respective.Considerăm că dintre mijloacele folosite, un impact mai mare asupra turiştilor îl are televiunea, alături de publicitatea prin radio, reviste de specialitate, ziare şi mai ales internet.

Organizarea de evenimente, expoziţii, târguri, va stimula dezvoltarea turismului. Târgulde Turism reprezintă un bun prilej de a promova atât intern cât şi internaţional a zonei de Sud-Vest Oltenia ca destinaţie turistica.

20

Investiţii în mediul rural -Creşterea valorii adăugate a produselor primare din agricultură prin construirea de mici fabrici de procesare a produselor agricole/ non agricole.

Promovarea de activităţi non agricole în mediul rural,dezvoltarea pisciculturii şi a prelucrării produselor piscicole,promovarea de noi tipuri de turism pe scară mai largă(turism de adventură,speologie etc ).

Bibliografie

http://infonatura2000.cndd.ro/Regiunea_Sud_Vest_Oltenia.html

www.adroltenia.ro

www.aidoltenia.ro

http://www.informator.md/ro/destinatii-turistice/romania/

www.turism.oltenia.ro

21

Anexe

Anexa 1

Anexa 2

22

Anexa 3

Anexa 4

23

Anexa 5

Anexa 6

24

25