141

CAPITOLUL III INFRASTRUCTURA REGIUNII SUD-VEST OLTENIA 3.1. Infrastructura de transport

Regiunea SV Oltenia este traversata de 3 Axe prioritare ale retelei europene de transport (TEN-T):

Axa prioritara 7 (rutiera) – fostul Coridor Pan-european IV

Axa prioritara 18 (fluviul Dunarea) – fostul Coridor Pan-european VII

Axa prioritara 22 (feroviara)

Fig. 3.1. Retele Trans-Europene de Transport

Sursa: DG Transport, 2005

142

Reteaua de cale ferata

La 31 decembrie 2004 Oltenia dispunea de o retea de cai ferate de 990 km, reprezentand 9 % din totalul national. Liniile electrificate au o lungime de 505 km, reprezentand 51% in lungimea cailor ferate ce strabat regiunea (fata de 35,9% cat este media nationala) iar liniile ferate duble reprezinta 241 km (24,35% din totalul regiunii, comparativ cu 26,8% media nationala). Cu toate acestea, densitatea cailor ferate in regiune este cea mai mica din tara – 34 km/1000 km². La nivel national, densitatea cailor ferate este peste media celor din tarile UE15 si UE25 in ceea ce priveste densitatea in raport cu populatia, dar este usor sub medie in ceea ce priveste densitatea la 1.000 km2. In comparatie cu tarile invecinate, este sub media tuturor cu exceptia Bulgariei in ceea ce priveste densitatea la 1.000 km2. Tab.3.1. Densitatea retelei feroviare in Romania si UE in anul 2002

Tara Km cale ferata/1000 km2 Km cale ferata/milion populatie

Romania 46,4 504,7

UE 25 51,2 450,6

UE 15 48,1 409,3

Bulgaria 38,9 546,6

Republica Ceha 121,7 941,2

Ungaria 825 752,5

Polonia 65,2 551,6

Slovacia 75,0 680,6 Sursa: Eurostat Pocketbook: Indicatori de energie, transport si mediu editia 2005

Tab.3.2. Liniile de cale ferata in exploatare la 31 decembrie 2004 (Km)

Regiunea Total Electrificate Linii cu ecartament normal Linii cu ecartament larg

Densitatea liniilor/1000 km²

Total Cu o cale

Cu doua cai

Romania 11053 3965 10914 7949 2965 61 46,4

Nord Est 1498 573 1476 1063 413 22 40,7

Sud Est 1355 573 1339 814 525 16 37,9

Sud 1703 623 1703 1011 692 - 49,4

Sud Vest 990 505 990 749 241 - 33,9

Dolj 220 79 220 139 81 - 29,7

Gorj 248 233 248 191 57 - 44,3

Mehedinti 129 129 129 109 20 - 26,2

Olt 230 64 230 171 59 - 41,8

Valcea 163 - 163 139 24 - 28,3

Vest 2007 690 2007 1703 304 - 62,7

Nord Vest 1641 166 1618 1363 255 23 48,0

Centru 1516 621 1438 1036 402 - 44,5

Bucuresti 343 214 343 210 133 - 188,4 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2005

Asa cum se poate vedea din figura 3.2, numai judetele Olt si Gorj au o densitate comparabila cu cea nationala (dar sub medie) in timp ce Valcea, Mehedinti si Dolj sunt printre ultimele din Romania in ceea ce priveste densitatea liniilor ferate/1000km² de teritoriu.

143

Fig. 3.2. Densitatea liniilor de cale ferata pe 1000 km² la nivelul regiunii Oltenia, in anul 2004. Comparatie intre judete.

Densitatea cailor ferate in Oltenia

0

10

20

30

40

50

densitate 1000 km² 46,4 33,9 29,7 44,3 26,2 41,8 28,3

medie

nationala

medie

regionalaDolj Gorj Mehedinti Olt Valcea

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2005

Zona de campie - de-a lungul Dunarii de la Drobeta Turnu Severin pana la Calafat si de la Calafat pana la Corabia -, cat si regiunea deluroasa dintre Targu Carbunesti si Ocnele Mari nu beneficiaza deloc de retea de cale ferata. Mai mult, nu exista

conexiune directa pe calea ferata de la Ramnicu Valcea la Pitesti si Bucuresti.

Principala magistrala de cale ferata este Bucuresti - Timisoara si traverseaza regiunea de la est la vest fiind si singura linie dubla din regiune. A doua ca importanta este Craiova – Simeria si traverseaza regiunea de la sud la nord. Acestea sunt singurele linii electrificate. Alte linii importante sunt Craiova – Calafat, Strehaia – Motru, Craiova - Piatra-Olt – Ramnicu Valcea. Piatra Olt este nod de cale ferata avand legaturi directe cu Ramnicu Valcea, Pitesti, Caracal-Corabia. Toate acestea insa sunt linii simple, neelectrificate. Toate orasele importante din regiune au statii de cale ferata.

Un dezavantaj major il constituie faptul ca nu exista punte de trecere a frontierei pe calea ferata la Drobeta Turnu Severin spre Iugoslavia si la Calafat si Corabia spre Bulgaria. Ca urmare, schimburile comerciale intre regiune si tarile invecinate sunt ingreunate. O solutie pentru aceasta situatie o reprezinta constructia podului Calafat-Vidin (axa prioritara TEN-T 22) de catre partea bulgara, finantata prin ISPA, a carei incheiere este preconizata pentru sfarsitul anului 2010.

Fig. 3.3.Oltenia – reţeaua de cale ferată

144

Tab. 3.3. Date despre rutele feroviare existente:

Ruta Distanta (km) Cel mai bun timp de parcurs

Bucuresti – Caracal –Craiova 209 2 h 42 min

Craiova – Slatina – Pitesti 142 2h 13 min

Rm.Valcea - Piatra Olt – Craiova 131 1h 43 min

Piatra Olt – Corabia 74 1 h 55 min

Craiova – Calafat 107 2 h 50 min

Craiova – Drobeta Turnu Severin 114 1h 35 min

Craiova – Motru 91 2h 15 min

Craiova – Targu Jiu 107 1h 37 min

Mersul trenurilor, 2006

In timp ce regiunea miniera Gorj are o conectare relativ buna la reteaua de cale ferata, permitand un bun trafic al bunurilor in Valea Jiului, nu acelasi lucru se poate spune despre zona de sud-vest a regiunii. Lipsa conectarilor si a facilitatilor eficiente inter-modale intre reteaua de cale ferata si cea de cai navigabile interioare constituie un obstacol pentru exportul produselor cu valoare adaugata scazuta din regiune, cum ar fi metalele, lemnul, materii prime agricole, produse miniere, etc.

Volumul transportului de pasageri si bunuri pe caile ferate Dupa 1989, pe fondul tranzitului de la economia de comanda la cea de piata, s-a produs declinul industriilor care utilizau infrastructura feroviara, ceea ce a condus la reducerea semnificativa a volumului de transporturi feroviare. Tab. 3.4. Transportul feroviar in Romania si UE in anul 2002

Tara 1000 tone- km/PIB (mil.Euro)

Romania 538

UE 25 45

UE 15 31

Bulgaria 440

Republica Ceha 334

Ungaria 174

Polonia 349

Slovacia 538

Sursa: Eurostat Pocketbook: Indicatori de energie, transport si mediu editia 2005

O alta cauza a acestei situatii o reprezinta cresterea substantiala a numarului de autovehicule si a traficului rutier, si automat, scaderea numarului de calatorii si pasageri care folosesc mijloace de transport feroviar. Cresterea traficului rutier a avut ca rezultat un grad ridicat de poluare si consecinte negative asupra mediului. La nivel national, numarul de pasageri transportati a scazut de la 129.339 persoane in 1999 la 99.434 persoane in anul 2004. Volumul de marfuri transportate a scazut de asemenea de la 62.941 tone in 1999 la 72.738 tone in 2004 (date disponibile numai la nivel national). Transportul feroviar de pasageri a scazut din mai multe motive:

atractivitatea mai mare a autoturismelor personale care ofera servicii mai rapide

145

fata de serviciile transportului public feroviar;

competitivitate in scadere fata de microbuze care functioneaza pe rute similare, in ceea ce priveste timpul de calatorie, frecventa si pretul.

Starea degradata a infrastructurii feroviare a condus la scaderea vitezei de exploatare, iar confortul este afectat de parcul de material rulant din ce in ce mai uzat. Numarul mijloacelor de transport pe caile ferate a scazut de asemenea in ultimii ani: de la 3.418 locomotive in 1999 la 2.059 locomotive in 2004; de la 130.569 in 1999 la 60964 vagoane pentru trenuri de marfa in 2004; de la 6.248 in 1999 la 5.584 vagoane pentru trenuri de calatori in 2004 (date disponibile numai la nivel national). Prin implementarea Directivei Consiliului nr.91/440/1991 si lansarea in anul 2001 a Cartei Albe pentru Politica Europeana de Transport, UE sprijina dezvoltarea transportului feroviar prin investitii in infrastructura, innoirea materialului rulant, restructurarea si imbunatatirea serviciilor, avand in vedere avantajele pe care acesta le prezinta fata de transportul rutier:

Eficienta energetica superioara, consumul de energie pe unitatea de transport fiind de 10% fata de consumul pentru transportul rutier;

Cauzeaza o poluare mai redusa a mediului inconjurator cu o cantitate a poluantilor aerieni de numai 10% fata de transportul rutier;

Pentru pasageri, calea ferata ofera un larg beneficiu social datorita acoperirii extinse si este considerata mai sigura decat calatoria cu autobuzele sau autoturismele;

Accidentele feroviare sunt mai rare pe pasager-km si tona-km decat cele rutiere. In prezent, in Romania nu exista programe/proiecte in desfasurare pentru reabilitarea dezvoltarii infrastructurii cailor ferate in regiunea Oltenia. Dezvoltarea infrastructurii de interes national si european reprezinta un obiectiv al politicii nationale de transport statuat prin Lege nr. 203/2003 privind privind realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei de transport de interes national si european. Astfel, pe lista proiectelor prioritare identificate de Romania impreuna cu Uniunea europeana, care urmeaza a fi realizate pana in anul 2015 figureaza urmatoarele drumuri feroviare la nivelul regiunii SV Oltenia:

Vintu de Jos – Sibiu - Ramnicu Valcea – Valcele – Pitesti - Bucuresti;

Arad - Timisoara-Caransebes – Drobeta-Turnu Severin – Strehaia – Craiova -Calafat;

Craiova – Rosiori – Videle – Bucuresti / Giurgiu. POS-T va finanta reabilitarea garilor din municipiile Slatina, Targu-Jiu si Ramnicu-Valcea; se preconizeaza finantarea lucrarilor de reabilitare a garii din Drobeta -Turnu Severin de la buget sau prin imprumuturi comerciale; reabilitarea garii din Craiova va fi asigurata prin imprumut BERD.

146

Fig. 3.4. Axa prioritara TEN-T 22

Sursa: DG Transport, 2005

147

Reteaua rutiera

Regiunea Sud Vest Oltenia este traversata de patru drumuri europene: - E70: La Coruña - Gijón - Torrelavega - Santander - Bayonne -Bordeaux - Brive la Gaillarde - Clermont Ferrand - St.Etienne - Givors - Chambéry - Frejus - Torino - Piacenza - Brescia - Venetia -Trieste - Ljubljana - Zagreb - Beograd - Pancevo -Vrsac - Timisoara - Craiova - Caracal - Alexandria - Bucuresti - Ruse -Varna // Samsun - Ordu - Trabzon - Batumi – Poti; Fig. 3.5. Principalele cai rutiere in Oltenia

- E79: Miskolc - Debrecen - Oradea - Brad - Deva - Petrosani -Craiova - Vidin -Botevgrad - Sofija -Serres – Thessaloniki; - E81: Mukaceve - Halmeu - Satu Mare - Cluj-Napoca - Sebes -Sibiu - Rimnicu Vilcea - Pitesti – Bucuresti; - E574: Bacau - Onesti - Brasov - Pitesti – Craiova.

Dupa cum se poate vedea in tabelul de mai jos, Oltenia are o retea totala de sosele de 10480 km (13,2% din totalul national), din care 2043 km sunt drumuri nationale (13% din total drumuri nationale) si 8.437 km drumuri judetene si comunale ( 13,2 % din totalul national).

Nu exista autostrazi sau drumuri expres, singura autostrada din Romania traversand doar regiunile Sud si Bucuresti. De aceea, comparativ cu tarile UE 25 , Romania are cea mai scazuta densitate de autostrazi.

Tab. 3.5. Densitatea autostrazilor in Romania si UE in anul 2002

Tara Km autostrada/1000 km2 Km cale autostrada/milion populatie

Romania 0,5 5,2

UE 25 13,8 121,6

UE 15 16,5 140,0

Bulgaria 3,0 41,5

Republica Ceha 6,6 50,8

Ungaria 5,7 52,3

Polonia 1,3 10,6

Slovacia 6,2 55,9 Sursa: Eurostat Pocketbook: Indicatori de energie, transport si mediu editia 2005

Tab3.6. Reteaua drumurilor publice la 31 decembrie 2004 (km)

Unitatea teritoriala

Total drumuri publice

Drumuri nationale Drumuri judetene si comunale

Densitatea drumurilor publice la 100 km²

Total Modernizate

Cu imbracaminti usoare

Total Modernizate

Cu imbracaminti usoare

Romania 79454 15712 14223 1217 63742 6657 18983 33,3

Nord Est 13375 2657 2330 284 10718 911 2535 36,3

148

Sud Est 10536 1997 1883 90 8539 236 3642 29,5

Sud 11999 2753 2624 97 9246 872 3319 34,8

Sud Vest 10480 2043 1665 266 8437 1700 2075 35,9

Dolj 2217 423 374 49 1794 113 656 29,9

Gorj 2199 356 317 17 1843 386 502 39,3

Mehedinti 1857 434 294 113 1423 112 392 37,6

Olt 2040 301 262 39 1739 873 - 37,1

Valcea 2167 529 418 48 1638 216 525 37,6

Vest 10205 1882 1740 125 8323 909 2152 31,9

Nord Vest 11858 1955 1699 241 9903 1523 2270 34,7

Centru 10129 2134 1993 112 7995 337 2762 29,7

Bucuresti 872 291 289 2 581 168 228 47,9 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2005

Densitatea retelei rutiere regionale – 35,9 km/km² - este usor mai ridicata decat media nationala – 33,3 km/km²-, mai putin in Dolj unde este de 29,9 km/km², insa relativ bine dezvoltata in celelalte judete ale regiunii (Gorj – 39,3 km/km², Olt – 37,1 km/km², Mehedinti 37,6 km/km², si Valcea 37,6 km/km²). Fig. 3.6. Densitatea retelei rutiere la nivelul regiunii Oltenia, in anul 2004. Comparatie intre judete.

0

5

10

15

20

25

30

35

40

Densitatea retelei rutiere

Densitate km/1000km² 33,1 35,9 29,9 39,3 37,6 37,1 37,6

medie

nationala

medie

regionalaDolj Gorj Mehedinti Olt Valcea

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2005

Exista puncte rutiere de trecere a frontierei la Drobeta-Turnu Severin spre Iugoslavia, la Calafat si Bechet spre Bulgaria (numai cu bacul). Accesul la coridoarele vest-europene, precum si la cele est si sud-europene este insa limitat si ingreunat de capacitatea de transport si calitatea redusa a anumitor elemente de infrastructura (inexistenta unei autostrazi in regiune, drumuri nationale nemodernizate etc.).

149

Fig. 3.7. Axa prioritara TEN – T 7

Sursa: DG Transport, 2005

150

Intre toate resedintele de judet exista legaturi rutiere bune, mai putin intre Rm.Valcea si Craiova. Traficul pe E79 este dificil pe Valea Jiului datorita configuratiei reliefului. Reteaua de drumuri publice s-a dezvoltat ca urmare a necesitatii de a oferi legaturi rutiere intre orase si noile drumuri au urmat vechile aliniamente. Rezultatul a fost crearea multor sate si orase dispuse liniar de-a lungul drumurilor, fara sosea de centura, tot traficul local si de tranzit trebuind sa treaca prin centrul localitatii. Datorita lipsei investitiilor in drumurile secundare (mai ales in zonele rurale) localitatile lineare (sate dispuse de-a lungul si pe ambele parti ale drumului) au continuat sa se dezvolte de-a lungul drumurilor nationale ducand la agravarea situatiei in care traficul de tranzit pe soselele nationale vine in conflict cu viata de zi cu zi a comunitatii rurale. Accesul din drumurile nationale spre centrul localitatilor si municipiilor este necorespunzator si majoritatea localitatilor situate de-a lungul drumurilor nationale si Europene nu au variante de ocolire. Drumurile nationale si europene au o capacitate insuficienta ducand la blocaje si prin urmare la cresterea duratei deplasarii, cresterea costurilor de exploatare a vehiculelor, accidente si deteriorarea mediului inconjurator. Numarul accidentelor grave de circulatie rutiera a scazut in ultimii ani, unul dintre motive fiind imbunatatirea calitatii soselelor: de la 7846 in 1999, numarul accidentelor grave de circulatie rutiera a scazut la 6860 in 2004, de asemenea, numarul persoanelor accidentate grav a scazut de la 6601 in 1999 la 5594 in 2004 (date la nivel national). Aproximativ 40% din accidentele rutiere grave au loc pe drumuri nationale, alte 40% in mediul urban si restul de 20% pe alte drumuri. La prima vedere, mortalitatea determinata de accidente rutiere pare a fi similara cu cea din alte tari, adica 11 decese la 100.000 locuitori. Cu toate acestea, daca luam in considerare numarul mic de masini si rata scazuta de folosire a acestora in Romania, se poate afirma ca rata accidentelor la un milion de vehicul-km este in mod semnificativ mai mare decat in alte tari. Pana in prezent, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului a implementat Proiectul de reabilitare a drumurilor nationale in mai multe etape, in cadrul caruia in regiunea SV Oltenia au fost reabilitate:

etapa a II-a: DN 65 – Craiova – Slatina – Pitesti (imprumuturi de la BIRD, BERD, BEI si Guvernul Romaniei);

etapa a IV-a DN 6 sectiunile Craiova – Drobeta-Turnu Severin si Drobeta-Turnu Severin-Lugoj (BEI, Facilitatea ISPA si Guvernul Romaniei).

De asemenea, prin intermediul Acordului de imprumut dintre Romania si Fondul pentru Cooperare Economica Internationala, destinat finantarii Proiectului de reabilitare a drumurilor, ratificat prin Legea nr.156/1998, proiect finantat de JBIC (Banca Japoneza pentru Cooperare Internationala) si de Guvernul Romaniei s-a prevazut printre altele, realizarea soselei de centura pentru orasul Craiova (13,8 KM). In cadrul programului ISPA a fost contractat un studiu privind „Asistenta tehnica Soseaua de centura Craiova Sud si studiu de fezabilitate pentru Craiova – Calafat”. Programul Operational Regional 2007-2013 va finanta lucrari de constructie / reabilitare / modernizare a drumurilor judetene si a drumurilor de centura in scopul de a imbunatati calitatea infrastructurii regionale. In acest sens, autoritatile locale din regiunea SV Oltenia au elaborat studii de fezabilitate pentru proiecte de infrastructura de transport vizand construirea sau modernizarea variantelor de ocolire. O parte dintre acestea sunt incluse in lista de rezerva pentru Programul Phare 2005-2006. Propuneri incluse in portofoliul regional de proiecte pentru POR 2007-2013:

Reabilitarea si modernizarea drumului judetean DJ 561, Craiova – Podari – Segarcea;

151

Ocolirea municipiului Dragasani pe drumul national de la Craiova la Valcea;

Reabilitarea drumului judetean DJ 665 km 0+000 – 53+600;

Modernizarea drumurilor de rocada pentru Municipiul Targu Jiu. Pe lista proiectelor prioritare prevazute in L 203/2003 sunt incluse urmatoarele drumuri rutiere:

Lugoj-Caransebes-Drobeta-Turnu Severin-Filiasi (sectiune DN 6/E70) - Craiova-Calafat (DN56/E79);

Drobeta-Turnu Severin-Calafat (DN 56A);

Simeria-Hateg-Petrosani-Filiasi (sectiune DN66/E79)

Craiova-Alexandria-Bucuresti (sectiune DN 6/E70). Strazile orasenesti Oltenia are o retea de 2539 km de astfel de strazi (10,15% din totalul retelei nationale), din care 1555 km sunt modernizati (10,61% din totalul de km la nivel national modernizati). Tab. 3.7.Transportul urban de pasageri la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia

Anul

Numar vehicule in inventar Pasageri transportati (mii)

Tramvaie (vagoane) Autobuze Troleibuze Tramvai Autobuze Troleibuze

2000 98 595 20 18328 65098,3 2371

2001 104 673 20 14457 64677,9 2943

2002 107 652 20 13796 53342,5 3145

2003 100 558 20 14868 48953,8 2926

2004 70 635 19 18018 61498,8 2739

Sursa: Anuarul Statistic Regional, 2005

Principalul mijloc de transport in comun il reprezinta autobuzele, iar numarul calatorilor care utilizeaza mijloace ecologice de transport in comun (tramvai si troleibuz) reprezinta un procent de numai 23,68% in Oltenia, comparativ cu 47,41% in Romania si 71,16% in Regiunea Vest. Numarul calatorilor cu mijloacele de transport in comun in orasele regiunii a continuat sa descreasca – de la 169.791. in 1990, la 67.647,8. calatori in 2003, ajungand la 86,955 in 2004, odata cu cresterea numarului de autoturisme. POR 2007-2013 va finanta lucrari de investitii pentru imbunatatirea mobilitatii populatiei din zonele de actiune urbana:

construirea/ modernizarea de statii pentru autobuze, tramvaie si troleibuze;

construirea de terminale intermodale in scopul imbunatatirii integrarii diferitelor moduri de transport public urban;

extinderea si/sau modernizarea retelei liniilor de tramvai si infrastructurii pentru troleibuze;

achizitionarea de mijloace de transport ecologice;

construirea de piste pentru biciclisti.

Aeroporturi1

In regiunea Sud Vest Oltenia exista un singur aeroport situat in Craiova si care este administrat de Consiliul Judetean Dolj. (). Deoarece Craiova este situata la o distanta de numai de 200 km de Bucuresti, pana acum dezvoltarea aeroportului nu a fost considerata o prioritate, fiind preferata dezvoltarea traficului rutier sau feroviar. Dotarea

1 Informatii si date detaliate cu caracter tehnic sunt incluse in Studiul de Oportunitate cu privire la Aeroportul International Craiova, disponibil pe pagina web a Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia: www.adroltenia.ro

152

tehnica a Aeroportului Craiova permite operarea in regim de Aeroport International, avand in vedere cele mai recente lucrari de modernizare: montarea instalatiei de balizaj si a sistemului de supraveghere a traficului conform standardelor internationale. La sfarsitul anului 2006 vor incepe curse regulate cu compania CarpatAir cu destinatii europene via Timisoara, ceea ce va conduce in mod direct dezvoltarea ulterioara, contribuind la dezvoltarea economica a orasului Craiova, a judetului Dolj si a regiunii Oltenia.

Cai navigabile interne Dunarea reprezinta o cale de transport pe apa internationala care se intinde de la Marea Neagra la Sulina in Romania, via Belgrad in Serbia, Croatia, Budapesta in Ungaria, Bratislava in Slovacia si Viena in Austria, pana la izvorul sau in Muntii Padurea Neagra in Germania. Lungimea sa totala este de 2.845 km. Este navigabila pana la km 2.411, la Bamberg de unde se conecteaza la Rin via canalul Bamberg/Kelheim de 171 km in lungime. Dunarea face parte din axa prioritara TEN-T-18: axa de transport fluvial Rin/Meusia-Main-Dunare, si furnizeaza Romaniei si altor tari prin care trece noi oportunitati majore pentru dezvoltarea transportului pe apa. In Romania traficul pe cai navigabile este aproape in exclusivitate realizat pe Dunare, navigabila din Bazias (la intrarea in Romania) pana la Braila pentru nave cu pescaj de 2 m, iar pe Dunarea maritima, intre Braila si Sulina, pentru nave cu pescaj de pana la 7 m. De-a lungul celor 1.075 km ai Dunarii din Romania, cele 19 orase localizate pe malul romanesc sunt de asemenea porturi fluviale din care 5 apartin regiunii Oltenia: Orsova, Drobeta Turnu-Severin, Calafat, Bechet si Corabia. Dunarea functioneaza in prezent ca bariera naturala pentru transportul rutier/feroviar. Are trei poduri in sectiunea romaneasca si doua baraje la Portile de Fier I si II. Administratiile porturilor sunt responsabile cu intretinerea infrastructurii portuare si in special a cheurilor. Ca parte a retelei de transport trans-europene, Dunarea are potential pentru dezvoltarea turismului in zonele adiacente raului si in Delta si pentru imbunatatirea activitatilor din porturile fluviale, fiind parte din dezvoltarea transportului combinat. Fig. 3.8. Porturile Olteniei la Dunare

Tab. 3.8. Situatia celor cinci porturi fluviale din Oltenia:

Orsova Dr. Tr.

Severin Calafat Bechet Corabia TOTAL

153

Orsova Dr. Tr.

Severin Calafat Bechet Corabia TOTAL

Localizare km 945 Km 933

- 931 km 795 km 679

km 626 - 631

~

PORT COMERCIAL:

Lungimea raului cheie operationalui (m)

500 300 350 600 1000 2750

Adancimea de incarcare (m) -4,2 -4,5 -3 -2,5 -2,5 ~

Chei pentru pasageri (m) 200 n.a. 100 n.a. n.a. 300

Chei de asteptare (m) n.a. 423 250 n.a. n.a. 673

Ferryboat cu compartimente Nu Nu da n.a. n.a. 0

Depozite (m) 1600 n.a. 750 n.a. 6000 8350

Suprafete platforme (sqm) 16000 n.a. 11500 n.a. 20000 47500

Acces rutier sau cai ferate Da Da Da Da Da ~

SANTIER:

Capacitate maxima vase (dwt)

n.a. 7500 ~ ~ ~ 7500

Locuri orizontale 10 locuri 12 locuri ~ ~ ~ 22 locuri

Chei echipat in bazin 350 650 ~ ~ ~ 1000

Pasaje echipate Da Da ~ ~ ~ ~

Echipament – macarale (tf) >40 5, 16, 40, 50

~ ~ ~ ~

Ateliere Da Da ~ ~ ~ ~

FACILITATI

Capacitate maxima nave (t) 3000 3000 2000 2000 n.a 10000

Capacitate trafic (t/an) 1200000 600000 270000 50000 n.a 2120000

RO-RO Terminal Nu Nu Da Da nu ~

Sursa: C.N. APDF Giurgiu S.A.

Pana in prezent nu s-au desfasurat lucrari de reabilitare a porturilor din regiunea SV Oltenia; POR 2007 -2013 va finanta proiecte de reabilitare si modernizarea porturilor de interes regional/local.

154

3.2. Infrastructura de utilitati

Reteaua de distributie a apei potabile

Lungimea retelei de alimentare cu apa a regiunii Oltenia este de 3.969 km (penultimul loc intre regiuni), 8,8 % din totalul national de 44.987 km.

Tab. 3.9. Reteaua de distributie a apei potabile la sfarsitul anului 2004

Unitate teritoriala Localitati cu instalatii de

alimentare cu apa potabila

Din care: municipalitati si

orase

Lungimea totala simpla a retelei de distributie a

apei potabile (km)

Romania 1860 309 44987

Nord Est 284 42 5123

Sud Est 302 35 7725

Sud 305 47 7854

OLTENIA 174 40 3969

Dolj 12 7 804

Gorj 39 9 922

Mehedinti 41 5 651

Olt 47 8 805

Valcea 35 11 787

Vest 198 42 5274

Nord Vest 324 42 7114

Centru 253 56 5571

Bucuresti 20 5 2357

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2005

Judetul Dolj are cel mai mic numar de localitati din tara cu instalatii de alimentare cu apa potabila, 12 din 479 (comparativ cu judetele Arges si Cluj, care au 73, respectiv 72 localitati care dispun de astfel de instalatii). Regiunea Oltenia are in total cel mai mic numar de localitati alimentate cu apa din Romania. Tab. 3.10. Evolutia cantitatii de apa potabila distribuite consumatorilor 1990 – 2003 (mii m3)

An

ROMANIA OLTENIA % Oltenia din

Romania

Total Din care – pentru uz casnic

% Total Din care – pentru uz casnic

% Total Din care – pentru uz

casnic

1990 2658557 1202726 45,24 227064 118210 52,06 8,54 9,83

1991 2548642 1162874 45,63 218330 96811 44,34 8,57 8,33

1992 2191204 1130697 51,60 192651 90305 46,87 8,79 7,99

1993 2056421 1131557 55,03 174751 87639 50,15 8,50 7,74

1994 1997233 1168434 58,50 180796 89664 49,59 9,05 7,67

1995 2029130 1229662 60,60 172071 85016 49,41 8,48 6,91

1996 2085248 1315656 63,09 161387 97997 60,72 7,74 7,45

1997 2025620 1291213 63,74 152571 101918 66,80 7,53 7,89

155

1998 1999548 1297181 64,87 155306 103110 66,39 7,77 7,95

1999 1848833 1207966 65,34 146413 106034 72,42 7,92 8,78

2000 1700349 1105789 65,03 136940 97981 71,55 8,05 8,86

2001 1530241 988359 64,59 121180 83806 69,15 7.91 8.47

2002 1349035 810625 60,08 103648 68246 65,84 7,68 8,41

2003 1218175 714110 58,62 123948 79863 64,43 10,17 11,18

2004 1161490 707439 60,9 135517 88639 65,4 11,68 12,52 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2004

Evolutia cantitatii de apa potabila distribuite populatiei ilustreaza o descrestere de-a lungul ultimilor 10 ani in Oltenia, atat la nivel regional, cat si la nivel national. Proportia apei de uz casnic din totalul apei distribuite a inregistrat usoare modificari de-a lungul ultimei decade. Dupa anul 1990, apa a inceput sa fie distribuita utilizandu-se apometre. Aceasta masura a contribuit la o mai buna distributie a apei, reducand atat pierderile cat si costurile si imbunatatind monitorizarea consumului de apa. Regiunea Oltenia se plaseaza pe ultimul loc in Romania in ceea ce priveste procentul de apa furnizata prin utilizarea de apometre: 61,5%, comparativ cu 75,3% la nivel national si 81,1% si 86,1% pentru regiunile Vest, respectiv, Bucuresti-Ilfov. Din punctul de vedere al ponderii cantitatii repartizate prin apometre fata de totalul cantitatii de apa potabila distribuite catre consumatori, judetul Gorj este situat pe penultimul loc in Romania (39,2%), pe ultimul loc aflandu-se judetul Teleorman (36,3%). Numai judetul Valcea se plaseaza cosiderabil peste media nationala – 91,7% (date 2004). Reteaua de canalizare Lungimea retelei de canalizare regionala este de 1.466 km. Aceasta reprezinta doar 8,37% din lungimea retelei de canalizare la nivel national (17.514 km). Din acest punct de vedere regiunea Oltenia se afla pe ultimul loc, asa cum se observa si din tabelul urmator. Tab. 3.11. Localitati cu instalatii de canalizare publica la 31 decembrie 2004

Unitate teritoriala Localitati cu instalatii de

canalizare pubica

Din care: Municipalitati si

orase

Lungimea totala simpla a coductelor de canalizare

publica

Romania 675 302 17514

Nord Est 127 41 2510

Sud Est 85 35 2450

Sud 92 46 2156

OLTENIA 58 39 1466

Dolj 8 6 539

Gorj 13 9 191

Mehedinti 12 5 181

Olt 10 8 247

Valcea 15 11 308

Vest 84 41 2189

Nord Vest 100 39 2241

156

Unitate teritoriala Localitati cu instalatii de

canalizare pubica

Din care: Municipalitati si

orase

Lungimea totala simpla a coductelor de canalizare

publica

Centru 112 56 2383

Bucuresti 17 5 2119

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2005

In Romania, judetul Dolj se numara printre judetele cu cel mai mic numar de localitati cu retea de canalizare din tara (8 localitati comparativ cu judetul Bacau, care are 49 de localitati conectate la retea). In special, in Craiova, statia de epurare a apei inca nu functioneaza, apele reziduale provenind de la populatie si de la unitatile industriale fiind deversate intr-un canal colector care este partial acoperit si care traverseaza orasul, deversandu-se apoi in raul Jiu, care se varsa la randul sau in Dunare. In celelalte orase ale regiunii nu exista statii de epurare a apei, apele reziduale deversandu-se direct in raurile Olt, Jiu sau in Dunare. Regia de canalizare beneficiaza de un proiect in cadrul programului ISPA, prin care se urmareste construirea si darea in functiune a unei noi statii de epurare a apei si a unui nou canal colector in Craiova. La Calafat, lucrarile de constructie la statia de epurare a apei (Programul Phare 2001) sunt aproape de finalizare. In celelalte orase ale regiunii nu exista statii de epurare a apei, apele reziduale deversandu-se direct in raurile Olt, Jiu sau in Dunare. Municipiile Ramnicu Valcea si Drobeta Turnu-Severin vor beneficia de lucrari de reabilitare a sistemului de alimentare cu apa, a sistemului de canalizare si a statiei de tratare a apelor reziduale in valoare de 29.000.000,00 E, respectiv 41.600.000,00 E finantate din programul ISPA, memorandumul de finantare pentru aceste proiecte fiind semnate la 6 decembrie 2004.

Reteaua de distributie a gazului natural In regiunea Oltenia, la nivelul anului 2004 lungimea retelei de furnizare a gazelor naturale este de 1706 km. Aceasta reprezinta numai 2,72 % din lungimea retelei de gaze naturale la nivel national (25879 km), si plaseaza regiunea Oltenia pe penultimul loc in tara, inaintea Regiunii Sud Est. Tab. 3.12. Localitati in care se distribuie gaze naturale – la sfarsitul anului 2003 Unitate teritoriala Localitati racordate Din care:

municipii si orase

Lungimea simpla a conductelor de distributie a

gazelor naturale (km)

Romania 684 205 25879

Nord Est 70 28 2306

Sud Est 37 15 1443

Sud 108 32 3792

Sud Vest 45 20 1706

Dolj 5 2 498

Gorj 19 6 680

Mehedinti - - -

Olt 9 6 218

Valcea 12 6 310

Vest 71 32 2917

157

Nord Vest 103 25 3899

Centru 227 48 7273

Bucuresti 23 5 2543

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2005

Tab. 3.13. Evolutia consumului de gaze naturale 2000/2004. Comparatie intre regiuni

Unitate teritoriala

Consum 2000 (m³/locuitori/an)

Consum 2001 (m³/locuitori/an)

Consum 2002 (m³/locuitori/an)

Consum 2003 (m³/locuitori/an)

Consum 2003 (m³/locuitori/an)

Nord Est 248 272 263,16 350,3 441,98

Sud Est 202 297 268,85 384,82 484,52

Sud 343 433 514,16 635,82 612,99

Sud Vest 275 326 264,83 269,13 333,25

Vest 256 560 287,89 357,5 451,44

Nord Vest 416 449 394,08 430,77 427,95

Centru 994 1.155 895,18 824,49 1193,55

Bucuresti 640 1.090 894,78 518,43 815,98

Sursa: Anuarele Statistice ale Romaniei,

Fig. 3.9. Evolutia consumului de gaze naturale 2000/2004. Comparatie intre regiuni.

Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucureşti

Consumul de gaze naturale intre 2000 si 2004. Comparatie intre regiuni

Consum 2000

(m³/locuitori/an)

Consum 2001

(m³/locuitori/an)

Consum 2002

(m³/locuitori/an)

Consum 2003

(m³/locuitori/an)

Consum 2003

(m³/locuitori/an)

Reteaua de incalzire centrala

Cu un numar de 21 localitati in care se distribuie energie termica, Oltenia se plaseaza pe locul 6 in Romania dupa regiunile Centru – 29, Nord Est – 29, Sud - 28, Sud-Est – 24 si Vest – 23. Rezultatele ultimului recensamant al populatiei efectuat in anul 2002 prezinta situatia locuintelor dotate cu sistem de incalzire prin unitati de termoficare sau prin centrale termice: Tab. 3.14. Situatia locuintelor dotate cu sistem de incalzire prin unitati de termoficare sau prin centrale termice - 2002

Unitate teritoriala

Total locuinte ce beneficiaza de incalzire prin unitati de

Din care: municipalitati si orase

Comune si orase

158

termoficare sau prin centrala termica

Dolj 89078 88688 390

Gorj 41524 37287 4237

Mehedinti 30922 30369 553

Olt 35082 34629 453

Valcea 39871 38349 1522

Total regiune 236477 229322 7155

Romania 2954592 2878526 76066

Sursa: Recensamantul Populatiei si Locuintelor, 2002

Deoarece reteaua de termoficare este foarte veche si genereaza pierderi platite de catre populatie, in ultima perioada de timp numarul de locuinte ce utilizeaza sisteme proprii de incalzire a crescut continuu. Posibilitatea de utilizare a unor statii independente de incalzire este in directa dependenta de reteaua de gaz. Reteaua de electricitate

Pe baza rezultatelor preliminare ale recensamantului 2002, situatia locuintelor racordate la reteaua de energie electrica este urmatoarea:

Tab. 3.15. Situatia locuintelor dotate cu instalatie electrica

Unitate teritoriala

Total locuinte ce sunt dotate cu instalatie

electrica

% din total

locuinte

Din care: Municipalitati

si orase

% din total locuinte

Comune si orase

% din total

locuinte

Dolj 265072 97,3 123682 98,8 141390 96,1

Gorj 145112 95.5 55979 98.7 89133 93.5

Mehedinti 122722 94.2 53043 98.1 69679 91.4

Olt 175493 94.7 64870 97.5 110623 93.2

Valcea 160121 94.5 58823 97.6 101298 92.7

Total regiune 868520 95.5 356397 512123

Romania 7809356 96.2 4200595 3608761 Sursa: Recensamantul Populatiei si Locuintelor, 2002

In Oltenia energia este furnizata si distribuita de Societatea Nationala de Furnizare si Distributie a Energiei Electrice – filiala Oltenia. Filiala Electrica Oltenia este cea mai mare filiala de distributie si furnizare a energiei electrice din cele opt societati regionale de distributie si furnizare a energiei electrice din Romania, cu sediul central in Craiova si are teritoriul de servicii pentru distributia de energie electrica in sudul Romaniei, respectiv in judetele Arges, Dolj, Gorj, Olt, Mehedinti, Teleorman si Valcea, avand 7 sucursale teritoriale. Reteaua de distributie a energiei electrice a Societatii este de 52 716 km si deserveste o zona de 41 828 km2 fiind interconectata la reteaua de transport de inalta tensiune a tarii si la celelalte retele de distributie din Romania. In anul 2002 vanzarea de energie electrica a fost 6 828 043 MWh, din aceasta cantitatea 14% a reprezentat energia electrica furnizata consumatorilor casnici. Un total de 917.039 clienti erau inregistrati in octombrie 2001 in regiune, numarul

159

clientilor dupa marime fiind prezentat in continuare. Fig. 3.10.

Fig.3.11

160

Fig. 3.12

Sursa: ELECTRICA SA , Raport 2004

161

Consumul de energie electrica a fost in descrestere in ultima decada, in special pentru tensiunea de voltaj mediu si inalt, dovedind astfel reducerea activitatilor industriale.

Reteaua de telefonie fixa

Dupa cum se observa din tabelul de mai jos, dintre toate regiunile, Oltenia are cel mai mic numar de abonamente la telefonia fixa la 100 locuitori, respectiv 15, media pe tara fiind 20 posturi telefonice la 100 locuitori.

Tab. 3.16. Accesul la telefonie fixa in perioada 2000 - 2004

Unitate teritoriala

Nr. abonamente la 100 locuitori

2000

Nr. abonamente

la 100 locuitori 2001

Nr abonamente la 100 locuitori

2002

Nr abonamente

la 100 locuitori 2003

Nr abonamente la 100 locuitori

2004

Nord Est 12,97 13,73 14,71 15,03 15,05

Sud Est 17,37 18,63 19,54 19,90 19

Sud 13,20 14,29 15,42 16,07 16 Sud Vest 11,80 12,92 14,21 15,02 15

Vest 17,60 18,97 20,94 21,80 21

Nord Vest 15,64 16,50 18,13 19,00 19 Centru 18,44 19,50 20,97 21,69 21

Bucuresti 33,96 34,48 36,17 36,73 36,88

ROMANIA 17,00 17,98 19,30 19,92 20 Sursa: Anuarele Statistice ale Romaniei

Anul 2002 a fost ultimul in care firma RomTelecom a detinut monopolul pe piata telefoniei fixe. Din anul 2003, apar si alti operatori pe piata, ceea ce va conduce la o diversificare a ofertelor, a tipurilor de abonamente si prin urmare si la cresterea numarului de abonati.