RAPORT DE ACTIVITATE PENTRU ANUL 2014portal.just.ro/30/Documents/BILANT TT 2014.pdf ·...

TTRRIIBBUUNNAALLUULL TTIIMMIIŞŞ 3300005555 -- TTiimmiişşooaarraa,, PPiiaaţţaa ŢŢeeppeeşş VVooddăă nnrr.. 22,, jjuudd.. TTiimmiişş;; tteell..::00225566..449988..004444;; FFaaxx..:: 00225566..220000..004400

Raport de activitate pentru anul 2014

1

R O M Â N I A

TRIBUNALUL TIMIŞ

RAPORT DE ACTIVITATE PENTRU ANUL 2014



2

PREZENTAREA GENERALĂ A INSTANŢEI

Potrivit Legii nr. 304/2004, republicată, Tribunalul Timiş, aflat în raza teritorială a Curţii de

Apel Timişoara, este instanţă cu personalitate juridică care are în raza ei de competenţă un număr de

cinci judecătorii funcţionale – Timişoara, Lugoj, Făget, Deta şi Sânnicolau Mare, care, împreună, au

competenţe teritoriale ce acoperă întregul judeţ Timiş.

Începând cu data de 01 octombrie 2011 Tribunalul Timiş are 4 secţii: Secţia I Civilă, Secţia a II

Civilă, Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal şi Secţia Penală.

Potrivit Regulamentului de funcţionare al instanţelor judecătoreşti la nivelul instanţei

funcţionează o arhivă, o registratură şi o grefă precum şi birourile de Informare şi Relaţii cu publicul,

de informatică şi apostilă.

În temeiul legilor proprii de organizare pe lângă Tribunalul Timiş funcţionează Serviciul de

Probaţiune, Oficiul Judeţean al Registrului Comerţului şi Biroul local pentru expertize tehnico judiciare.

Calitatea de ordonator terţiar de credite a determinat înfiinţarea Departamentul economico-

financiar şi administrativ, condus de un manager economic.

Conducerea Tribunalului Timiş este asigurată de un preşedinte, doi vicepreşedinţi, 4 şefi de

secţii, un colegiu de conducere format din 7 membrii, respectiv preşedintele tribunalului şi alţi 6

judecători aleşi de adunarea generală din rândul magistraţilor instanţei, cu respectarea dispoziţiilor art.49

din Legea nr.304/2004.

Secţiile Tribunalului Timiş sunt conduse de un preşedinte, iar la nivelul fiecărei secţii este

desemnat un grefier-şef de secţie.

Organigrama Tribunalului Timiş

Preşedinte

Preşedinte Secţia

I-a Civilă

Preşedinte Secţia

a II-a Civilă

Vicepreşedinte

Vicepreşedinte

Preşedinte Secţia

Penală

Preşedinte Secţia Contencios

Administrativ şi Fiscal

Birou relaţii cu

publicul

Prim Grefier

Departament

Economic

Grefieri de şedinţă

Registratură

+ Arhiva

Specialişti IT

Personal

conex

Personal cu alte atribuţii



3

CAPITOLUL I

STAREA INSTANŢEI ÎN ANUL 2014

Secţiunea I

Activitatea instanţei

1.1. Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe secţii specializate / materii

1.1.1 Volumul total de activitate

Volumul total de activitate al Tribunalului Timiş pe anul 2014 se reflectă în stocul de dosare

existent la data de 01.01.2014 adunat la numărul total de cauze nou intrate în cursul anului.

Cum la începutul anului stocul de dosare a fost de 11656 (din care în materie penală - 244, în materie

civilă 3068, în materie comercială 3330, iar în materie de contencios administrativ şi fiscal - 5014

dosare) şi pe parcursul anului au fost înregistrate un număr de 15165 cauze, rezultă că în anul 2014

Tribunalul Timiş a avut de soluţionat, în total, un număr de 26821 dosare.

Având în vedere datele statistice cu privire la volumul de activitate din anul 2013, din care

rezultă că această instanţă a avut de soluţionat 31897 cauze, rezultă că în anul 2014 s-a înregistrat o

scădere a numărului de dosare cu 5076, reprezentând un procent de 15,9 %.

Situaţia prezentată mai sus, se poate observa mai uşor în tabelul următor:

An Stoc

la 01.01.

Din care:

Dosare înregistrate

Total volum

activitate + /

-

Nu

măr

do

sare

Pro

cen

t

Pen

al

Civ

il

Co

mer

cial

Co

nte

nci

os

2013 12048 164 4616 2064 5204 19849 31897 + 2022 +6,33%

2014 11656 244 3068 3330 5014 15165 26821 - 5076 -15,91%

La sfârşitul anului 2014, stocul de dosare a fost de 8146 din care în materie penală 226 dosare, în

materie civilă 2266 dosare, în materie comercială de 3175 dosare, iar în contencios administrativ şi fiscal

de 2479 dosare.



4

În ceea ce priveşte cauzele suspendate, la finele anului 2013 numărul dosarelor suspendate a fost de

2386, iar la sfârşitul anului 2014 acesta este de 777, în scădere cu 1609 dosare, din care 359 în materie

civilă, 179 în materie comercială, 239 în materie de contencios administrativ şi fiscal.

An Stoc

la 01.01.

Din care:

Stoc la

31.12.

Din care:

Cau

ze

susp

en

date

+ /

-

Evoluţie stoc

Pen

al

Civ

il

Co

mer

cial

Co

nte

nci

os

Pen

al

Civ

il

Co

mer

cial

Co

nte

nci

os

+ /

-

Pro

cen

t

2013 12048 164 4616 2064 5204 11656 244 3068 3330 5014 2386

+920

- 392

- 3,2

5 %

2014 11656 244 3068 3330 5014 8146 226 2266 3175 2479 777

-1609

- 3510

- 30,1

1%

Se constată o scădere a stocului dosarelor suspendate cu un număr de 1609 dosare,

adică o diminuare a acestuia cu 67,43 % faţă de anul 2013.

Măsura dispusă de conducerea Tribunalului Timiş în sensul de a ataca stocul de dosare

înregistrat de instanţă a avut ca efect diminuarea acestuia cu 3510 dosare, reprezentând o

scădere a stocului dosarelor instanţei cu 30,11 % faţă de anul 2013.



5

STOC LA 01.01.2014

11656

1.1.2 Volumul de activitate pe secţii specializate, având în vedere numărul total de dosare

înregistrat în decursul anului 2014

O analiză a volumului de activitate înregistrat de secţiile specializate ale Tribunalului Timiş se

prezintă în felul următor:

- Secţia I Civilă un volumul de activitate de 7285 dosare;

- Secţia a II-a Civilă un volumul de activitate de 7261 dosare;

- Secţia Penală un volumul de activitate de 2365 dosare;

- Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal un volumul de activitate de 9910 dosare.



6

Comparativ cu anul 2013 s-a înregistrat o scădere a volumului de activitate pe Secţia I Civilă şi pe

Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal şi o creştere a volumului de activitate pe Secţia Penală şi pe

Secţia a II-a Civilă, situaţie prezentată în tabelul următor:

Secţia / An 2013 2014 + / - Procent

Secţia I Civilă 9238 7285 - 1953 -21,14 %

Secţia a II-a Civilă 6232 7261 + 1029 +14,17 %

Secţia Penală 1730 2365 + 635 +26,84 %

Secţia C.A.F. 14697 9910 - 4787 -32,57 %

TOTAL 31897 26821

1.1.3 Volumul de activitate pe materii

Analiza pe materii a activităţii desfăşurate în 2014 la nivelul Tribunalului Timiş se prezintă astfel:

Secţie Specializare

2013 2014

+ /

-

Sto

c

No

u i

ntr

ate

To

tal

volu

m

acti

vita

te

Sto

c

No

u i

ntr

ate

To

tal

volu

m

acti

vita

te

I Civilă

Civil 3261 2100 5361 1725 1732 3457 -1904

Fond funciar 230 127 357 43 81 124 -233

Minori şi familiei 253 817 1070 363 965 1328 +258

Litigii de muncă şi asigurări sociale 872 1578 2450 937 1439 2376 -74

a II-a Civilă Litigii cu profesionişti 598 2001 2599 1093 2430 3523 +924

Faliment 1446 2080 3546 2237 1501 3738 +192

Penală Penal 164 1566 1730 244 2121 2365 +635

C.A.F. Contencios administrativ şi fiscal 5204 9493 14697 5014 4896 9910 -4787



7

1.2. Încărcătura pe judecător

Încărcătura pe judecător s-a calculat, separat pe secţii, ca medie între stocul iniţial de la începutul

anului 2014, adunat cu numărul dosarelor înregistrate pe parcursul anului, totalul fiind împărţit la

numărul efectiv de judecători ai fiecărei secţii în parte.

Secţia Stoc

Număr dosare

nou

înregistrate

Total volum

activitate

Număr de

judecători

Încărcătură

pe

judecător

Secţia I Civilă 3068 4217 7285 16 455

Secţia a II-a Civilă 3330 3931 7261 10 726

Secţia Penală 244 2121 2365 5 473

Secţia C.A.F. 5014 4896 9910 9 1101

Având în vedere că judecătorii Tribunalului Timiş participă la şedinţe de judecată atât titulari,

cât şi în complete colegiale, s-a calculat separat numărul total al dosarelor rulate efectiv în decursul anului 2014.

Astfel, în şedinţele în care au fost titulari, judecătorii Tribunalului Timiş au rulat, în medie, 648

dosare pe Secţia I Civilă, 1127 dosare pe Secţia a II-a Civilă, 395 dosare pe Secţia Penală şi 904 dosare

pe Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal.

Daca adunăm şi şedinţele colegiale, în care au participat pe locul doi sau trei, rezultă că magistraţii

Tribunalului Timiş au rulat în total, în medie, 1018 dosare pe Secţia I Civilă, 1350 dosare pe Secţia a II-a

Civilă, 428 dosare pe Secţia Penală şi 1189 dosare pe Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal.

1.3. Operativitatea pe instanţă, pe secţii / complete specializate, în diferite materii şi pe

judecător

1.3.1 Indicele general de operativitate al instanţei, având în vedere numărul total de dosare

înregistrate în anul 2014

Analizând activitatea generală a instanţei în anul 2014 raportată la cauzele rulate, cauzele

soluţionate şi cele suspendate, aflate pe rol la sfârşitul anului judecătoresc încheiat, rezultă un indice

general de operativitate de 71,7 %.



8

În cursul anului 2014 la nivelul Tribunalului Timiş, au fost soluţionate un număr de 18675

cauze, din totalul de 26821 dosare, proporţia fiind cea prezentată în aliniatul precedent.

1.3.2. Indicele de operativitate pe secţii specializate

Pentru că indicele de operativitate anterior arătat este valabil pentru întreaga instanţă, fiind

calculat ca medie a indicilor de operativitate calculaţi pe fiecare secţie în parte, se impune a fi analizată

operativitatea fiecărei secţii şi, mai mult chiar, operativitatea pe fiecare categorie de cauze raportat la

stadiul procesual – primă instanţă, apel sau recurs.

În anul 2014 în Secţia I Civilă a fost înregistrată o operativitate de 72,4 %, în Secţia Penală –

90,4 % , în Secţia a II-a Civilă – 57,6 %, iar la Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal – 76,8 %.

Detaliată pe secţii, situaţia se prezintă după cum urează:

Secţia I Civilă – a pronunţat un număr de 5019 hotărâri, faţă de 4898 hotărâri în 2013 în

creştere cu 121 hotărâri, ceea ce reprezintă un procent de 2,41 %, situaţia detaliată pe stadii procesuale

fiind următoarea:

- Primă instanţă - 2820 sentinţe

- Apel - 1169 decizii

- Recurs - 1030 decizii

În anul 2014 indicele de operativitate este de 72,4 % în creştere cu 10,1% faţă de anul 2013

când acesta a fost de 62,3%.

Secţia a II-a Civilă – a pronunţat 4086 de hotărâri în 2014 în scădere cu 491 de hotărâri,

reprezentând un procent de 10,72% faţă de anul 2013 când a pronunţat un număr de 4577 hotărâri,

situaţia pe stadii procesuale prezentându-se astfel:

- Primă instanţă litigii cu profesionişti - 1095 sentinţe

- Apel litigii cu profesionişti - 601 decizii

- Recurs litigii cu profesionişti - 460 decizii

- Primă instanţă - insolvenţă - 1930 sentinţe

În anul 2014 indicele de operativitate a fost de 57,6 % în scădere cu 23,5 % faţă de anul 2013

când acesta a fost de 81,1 %.



9

Secţia Penală a soluţionat un număr de 2139 cauze, faţă de 1473 soluţionate în 2013

reprezentând o creştere de 666 cauze soluţionate şi un procent de 31,13 %, situaţia pe stadii procesuale

prezentându-se în felul următor:

- Prima instanţă - 1965 sentinţe

- Apel - 0 decizii


În anul 2014 indicele de operativitate a fost de 90,4 % în creştere cu 5,1 % faţă de anul 2013

când acesta a fost de 85,3 %.

Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal a soluţionat un număr de 7431 dosare, în scădere

cu 3015 dosare reprezentând un procent de 28,86% faţă de anul 2013 când a pronunţat 10446 soluţii,

situaţia pe stadii procesuale prezentându-se în felul următor:

- Primă instanţă - 5523 sentinţe

- Apel - 1064 decizii


Astfel, în anul 2014 indicele de operativitate a fost de 76,8 % în creştere cu 3,7 % faţă de anul

2013 când a fost de 73,1%.

1.3.3. Operativitatea pe materii

Având în vedere că în cadrul fiecărei secţii a tribunalului sunt constituite mai multe categorii de

complete specializate, în continuare vor fi prezentaţi indicii de operativitate pe fiecare categorie de astfel

de complete, şi anume:

- Civil – 72,9 %

- Litigii de muncă si asigurări sociale – 70 %

- Fond funciar - 53 %

- Minori şi Familie – 70,2 %

- Contencios Administrativ şi Fiscal – 76,8 %

- Litigii cu profesionişti – 64,2 %

- Insolvenţă – 51,7 %

- Penal – 90,4 %



10

Secţiunea II

Infrastructură, resurse umane şi capacitatea instituţională a instanţei

Tribunalul Timiş are sediul în Municipiul Timişoara şi îşi desfăşoară activitatea, alături de Curtea

de Apel Timişoara şi de Judecătoria Timişoara în Palatul Justiţiei din Timişoara, cunoscut sub

denumirea de Palatul Dicasterial.

Instanţa ocupă etajul I al imobilului şi o parte a parterului, ultimul spaţiu fiind alocat

Departamentului Economico - Financiar şi Administrativ.

Construită între anii 1855 – 1860, construcţia conţine elementele stilului renaşterii italiene şi este

o copie a Palazzo Strazzi din Florenţa. Pentru că de la edificare şi până în prezent a adăpostit mai multe

instituţii publice, printre care şi instanţe de judecată, Palatul Dicasterial a fost numit şi „ Cazarma

Funcţionarilor”.

În prezent, Tribunalul Timiş, împreună cu Curtea de Apel Timişoara, au un drept de

administrare ce se întinde pe 81,5% din suprafaţa totală a construcţiei.

În aceeaşi clădire îşi mai desfăşoară activitatea, tot în temeiul unui drept de administrare conferit

de proprietarul tabular şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara, Parchetul de pe lângă Tribunalul

Timiş, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara.

Începând cu anul 1998 Palatul Justiţiei a fost supus unor ample lucrării de reparaţii capitale şi

consolidări, finalizate în cursul anului 2008.

Deşi, şi în prezent, este cea mai mare clădire din Municipiul Timişoara, s-au făcut eforturi

semnificative pentru adaptarea spaţiilor interioare cerinţelor actuale referitoare la facilitarea accesului

publicului la sălile de judecată, registratură, arhivă, birou de relaţii cu publicul. Tot pentru buna

funcţionare a instanţei dar şi pentru asigurarea securităţii, atât a magistraţilor şi grefierilor, cât şi a

celorlalţi participanţi la înfăptuirea actului de justiţie, împreună cu reprezentanţii corpului de jandarmi,

au fost separate fluxurile din interiorul palatului, în sensul că s-a asigurat un circuit distinct pentru

persoanele private de libertate, de la spaţiile de triere şi până la sălile în care are loc judecata cauzelor

penale, unul pentru personalul instanţei şi unul pentru public şi avocaţi.

Sălile de judecată, birourile judecătorilor şi grefierilor, precum si celelalte spaţii destinate

compartimentelor auxiliare au fost amenajate în mod corespunzător, fiind create condiţii satisfăcătoare

pentru desfăşurarea activităţilor specifice fiecărei categorii de personal. Având în vedere că lucrările de

reparaţii capitale au fost executate fără întreruperea activităţii instanţelor şi că o parte din birouri au fost

date în exploatare încă la începutul anilor 2000, în prezent se resimte nevoia acută a unor reparaţii

curente, cu atât mai mult cu cât, în aceste spaţii au fost efectuate, între timp, lucrări de înfiinţare a reţelei



11

LAN, cu reţea de energie electrică proprie. Pe parcursul anului precedent, datorită constrângerilor

bugetare, au fost efectuate intervenţii minore la acoperişul imobilului şi la tavanul fals de la etajul trei.

Un spaţiu de la etajul unu a fost recompartimentat, dându-i-se destinaţia de birouri.

Toate sălile de judecată ale tribunalului sunt dotate cu instalaţii de sonorizare şi înregistrare

audio a şedinţelor de judecată. În mod corespunzător, a fost extinsă reţeaua LAN, grefierii având acces

la înregistrări de la distanţă, nefiind necesară deplasare până în sala de judecată pentru transcrierea

conţinutului acestora.

Celelalte judecătorii funcţionează în spaţii care, la rândul lor, au fost supuse unor lucrări de

reamenajare şi reparaţii capitale. În cursul anului 2014 au fost efectuate lucrări de reparaţii curente la

toate judecătoriile din judeţ, după cum urmează:

- La Judecătoria Sânnicolau Mare au fost realizate lucrări de reamenajare a apartamentului din

clădirea corp B, care serveşte drept locuinţă de serviciu; s-au realizat lucrări de renovare la

toaleta publică;

- La Judecătoria Lugoj au fost realizate lucrări de reparaţii la acoperişul şi pereţii exteriori ai

clădirii şi s-au achiziţionat două aparate de aer condiţionat pentru sala serverelor;

- La Judecătoria Deta au fost efectuate lucrări interioare şi la instalaţiile electrice

- La Judecătoria Făget au fost efectuate lucrări de reparaţii curente, dar se resimte nevoia

acută de investiţii mai mari.

Infrastructura tribunalului include, pe lângă imobile, şi echipamente IT, vitale pentru activitatea

curentă, având în vedere că toate lucrările şi întreaga evidenţă a instanţei sunt realizate pe suport

informatic. În proporţie de 80%, echipamentele (calculatoare, imprimante, multifuncţionale, copiatoare,

etc.) au fost achiziţionate în anul 2006, restul pe parcursul anilor 2007 şi 2009. De aceea, în prezent

infrastructura IT nu numai că este ieşită din perioada de garanţie dar, în proporţie de peste 50%

prezintă un grad de uzură avansat, în multe situaţii, o serie de echipamente au fiind chiar scoase din uz.

Probleme deosebite au fost înregistrate în anul precedent la Tribunalul Timiş şi Judecătoria Timişoara,

instanţe cu un volum mare de activitate, unde majoritatea copiatoarelor şi o mare parte a imprimantelor

au necesitat lucrări de reparaţii, de multe ori imposibil de realizat datorită alocărilor bugetare

insuficiente. De cele mai multe ori lucrările de service au fost realizate în regie proprie, de specialiştii IT,

prin achiziţionarea şi înlocuirea unor componente mai puţin costisitoare sau prin preluarea acestora de

la echipamentele imposibil de reabilitat şi montarea pe cele care mai puteau funcţiona. Pentru că

echipamentele rămase în exploatare sunt din ce în ce mai solicitate, este evident că durata de viaţă a

acestora se va reduce semnificativ iar dacă în perioada imediat următoare nu vor fi alocate resurse

pentru înlocuirea acestora activitatea instanţei va fi afectată în sens negativ.



12

Pentru că, aşa cum am arătat în aliniatele precedente, activitatea instanţelor este influenţată, în

mare măsură, de cuantumul alocărilor bugetare, vom prezenta, în continuare, pe scurt, date referitoare

la finanţarea activităţii tribunalului şi a judecătoriilor din circumscripţia acestuia pe parcursul anului

2013.

Astfel, în anul 2014 de la bugetul de stat a fost alocată suma de 49.395.782 lei pentru

satisfacerea drepturilor salariale, urmărindu-se totodată şi acoperirea unor cheltuieli constând în plata

avansurilor de concedii de odihnă, indemnizaţii de delegare sau detaşare, drepturi salariale băneşti

reprezentând decontarea transportului, chiriei şi medicamentelor magistraţilor şi personalului auxiliar.

Suma de 2.114.182 lei a fost alocată pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii, potrivit

fundamentărilor efectuate de compartimentele operaţionale (administrativ, tehnic, informatică,

personal-salarizare, financiar-contabil).

Înainte de a face o analiză a capacităţii instituţionale a instanţei merită prezentată, pe lângă

infrastructură, şi schema de personal a Tribunalului Timiş.

Strict sintetic, schema de personal la nivelul Tribunalului Timiş a cunoscut, pe categorii

specifice, următoarea evoluţie în cursul anului 2014:

• Judecători:

În anul 2014 din totalul de 47 de posturi aprobate au fost ocupate efectiv, la data de 31.12.2014,

45 de posturi, un post fiind în curs de ocupare. De menţionat că unul dintre posturi este blocat,

judecătorul titular fiind detaşat în cadrul institutului Naţional al Magistraturii.

Au promovat la Curtea de Apel Timişoara, 6 judecători, respectiv doamnele judecător Florea

Nela Adelia şi Florenţa Flavia Maria Cristina – începând cu 15.01.2014; doamna judecător Lăsconi

Diana din 01.03.2014; domnul judecător Popescu Ioan din 01.04.2014; domnul judecător Ciucur Lucian

începând cu 01.07.2014 şi doamna judecător Ioţcovici Ramona din data de 01.11.2014.

La Tribunalul Timiş au avut loc 6 promovări, domnul judecător Bugarsky Ivan Endre

promovând de la Judecătoria Arad începând cu data de 01.04.2014; începând cu data de 01.07.2014, de

la Judecătoria Timişoara au promovat 3 magistraţi respectiv doamnele judecător Adam Raluca, Dietrich

Magdalena şi Popeţi Dana, iar de la Judecătoria Oradea a promovat domnul judecător Berindei

Olinmpiu Daniel.

Începând cu data de 01.11.2014 a promovat de la Judecătoria Deva domnul judecător Ţifrea

Cosmin.

În decursul anului 2014 nu au avut loc pensionări din rândul magistraţilor Tribunalului Timiş.



13

•Grefieri şi celălalt personal auxiliar de specialitate:

Grefieri informaticieni – în decursul anului 2014, totalul de posturi aprobate - 6, fiind toate ocupate

la data de 31.12.2013.

Grefieri – totalul de posturi aprobate în schemă la data de 31.12.2014 - 51, ocupate la data de

01.09.2014 – 48. În anul 2014 s-a suplimentat schema cu 2 posturi grefier studii superioare prin

repartiţie de la SNG, în urma repartiţiei din data de 15.04.2014 a absolvenţilor Şcolii Naţionale de

Grefieri fiind încadrate doamnele grefier Buzdugeanu Alexandra şi Vancea Mariana.

A promovat la Curtea de Apel Timişoara, din data de 01.06.2014 doamna grefier Szilvester

Ileana, iar la data de 29.09.2014 s-a pensionat doamna grefier Kiss Elena Maria.

Astfel, la data de 31.12.2014 sunt vacante 2 posturi grefier cu studii medii.

Pe parcursul anului 2014 doamna grefier Bureac Mihaela a fost delegată de la Judecătoria Lugoj.

A fost în concediu pentru îngrijire copil doamna grefier Mărcuşan Mihaela, iar pe postul

respectiv a fost angajată pe perioadă determinată doamna grefier Smărăndache Iulia.

La data de 02.12.2014 doamna grefier Mărcuşan Mihaela şi-a reluat activitatea, iar de la data de

22.12.2014 a intrat în concediu pentru îngrijire copil doamna grefier Roşca Liana Alexandra, pe locul

acesteia fiindu-i prelungit, pe perioadă determinată, contractul de muncă doamnei grefier Smărăndache

Iulia.

La data de 19.12.2014 schema de grefieri a mai fost suplimentată cu 1 post de grefier cu studii

superioare, post vacant la 31.12.2014.

Grefieri arhivari - total posturi aprobate - 9, fiind ocupate la data de 31.12.2014 doar 8, unul fiind

în curs de ocupare.

A fost în concediu pentru îngrijire copil doamna grefier-arhivar Damian Manuela, pe postul

respectiv fiind angajat pe perioadă determinată domnul Fîrdean Ioan, până la data de 01.08.2014 când

aceasta a revenit la serviciu.

În concediu de risc maternal şi ulterior, pentru îngrijire copil s-a aflat, începând cu 01.07.2014 şi

doamna grefier-arhivar Vale Floare Ana, în locul acesteia fiind mutat, pe perioadă determinată domnul

Fîrdean Ioan.

Întrucât la data de 23.06 2014 a plecat prin demisie doamna Covaci Marinela, încadrată ca

muncitor, s-a propus transformarea postului rămas astfel vacant în grefier-arhivar, post transformat

începând cu 01.11.2014.

În acest context, domnul Fîrdean Ioan a fost încadrat pe perioadă nedeterminată postul de

grefier-arhivar transformat, începând cu 01.11.2014.



14

La data de 20.10.2014 s-a mai pensionat un muncitor, domnul Scurt Radovan Ioan, iar postul

ocupat de acesta a fost transformat în grefier-arhivar, postul fiind vacant la data de 31.12.2014.

Agenţi procedurali – prevăzute în schemă – 4 posturi, toate ocupate la data de 31.12.2014.

A fost în concediu pentru îngrijire copil un agent procedural, doamna Blaga Cosmina, iar pe

postul acesteia, fiind angajat pe perioadă determinată domnul Sîrbu Ioan Radu, până la data de

20.07.2014 când a revenit la lucru doamna Blaga Cosmina. Domnul Sîrbu Ioan Radu a mai fost delegat

de la Judecătoria Timişoara pentru o perioadă de două luni, în intervalul 01.08.2014 – 01.10.2014.

Şoferi – schemă completă, fiind prevăzute 3 posturi, toate ocupate la 31.12.2014.

Funcţionari publici – în anul 2014, totalul posturilor aprobate - 10, fiind ocupate 10 posturi la data

de 31.12.2014. începând cu data de 01.07.2014 şi până la 31.12.2014 doamna Sârbu Nadia a fost

detaşată pe 6 luni la CA Timişoara.

Personal contractual – în anul 2014 au fost aprobate 10 posturi, iar ocupate la data de 31.12.2014 –

8, în urma transformării celor două posturi rămase vacante prin demisie şi pensionare, în grefier-

arhivari.

Nr.

crt.

Categorii

de personal

Schemă

posturi

aprobate

Locuri

ocupate

Locuri

vacante

Locuri în

curs de

ocupare

Ob

serv

aţi

i

1. Judecători 47 46 1 1 1 detaşat la INM

2 Asistenţi Judiciari 4 4 0 0

3. Grefieri Studii superioare 39 38 1 1

Studii medii 11 9 2 2

4. Grefier statistician Studii medii 1 1 0 0

5. Informaticieni 6 6 0 0

6. Grefieri arhivari 9 8 1 1

7. Grefieri registratori 0 0 0 0

8. Agenţi procedurali 4 4 0 0

9. Şoferi 3 3 0 0

10. Funcţionari publici 10 10 0 0 1 detaşat la CAT

11. Personal contractual 8 8 0 0

TOTAL 142 137 5 5

În cursul anului 2014, funcţia de preşedinte a fost ocupată de domnul judecător Eduard

Smîntînă, acesta aflându-se la cel de-al doilea mandat de preşedinte, început la 01.01.2012.



15

Funcţiile de vicepreşedinte in cursul anului 2014 au fost exercitate de doamnele judecător

Alexandrina Ioja şi Adriana Petronela Stoicescu.

În ceea ce priveşte celelalte funcţii de conducere din cadrul Tribunalului Timiş, acestea au fost

ocupate de doamna judecător Eugenia Corina Balcu - Sectia Civilă, doamna judecător Ramona

Ioţcovici - preşedinte a Secţiei a II-a Civilă – până la data de 31.10.2014, iar de la data de 08.12.2014 a

fost delegată în această funcţie doamna judecător Laura Rudăreanu - Mihancea, domnul judecător Radu

Herciu - preşedinte al Secţiei Penale şi doamna judecător Gabriela Bărăgan – preşedinte a Secţiei de

Contencios Administrativ şi Fiscal.

Conducerea instanţei este întregită, aşa cum o cere art. 49 din Legea nr. 304/2004, cu organul

colegial de conducere, zis altfel cu Colegiul de Conducere, ai cărui membri au fost aleşi de adunarea

judecătorilor instanţei.

Activitatea de management la nivelul personalului auxiliar de specialitate din cadrul Tribunalului

Timiş a fost asigurată de către domnul prim-grefier Cătălin Trăistaru (aflat în exercitarea primului

mandat începând cu data de 01.01.2013), iar la nivelul secţiilor instanţei, funcţiile de grefier-şef de secţie

au fost ocupate – pentru Secţia I Civilă de doamna Rodica Kovaci, pentru Secţia Penală de către

doamna Viorica Duma – ambele aflate la în exercitarea celui de-al doilea mandat, pentru Secţia a II-a

Civilă de doamna Diana Cecilia Ţolescu (aflată în exercitarea primului mandat începând cu data de

01.01.2013), iar pentru Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal de către doamna Carmen Mihalcea,

prin delegare, începând cu 01.07.2013. La nivelul Arhivei, activitatea specifică funcţiei de management a

fost dusă la îndeplinire de doamna Crăciun Elena, grefier-arhivar şef.

Infrastructura şi resursele umane anterior prezentate, mai exact modul în care acestea sunt

angrenate în activitatea specifică acestei instanţe, are implicaţii directe în ceea ce priveşte capacitatea

acestei instituţii, dar şi a judecătoriilor cărora are obligaţia de a le asigura resursele necesare funcţionării,

de a face faţă imperativului realizării unui act de justiţie de calitate şi într-un termen rezonabil.

Pe lângă cele două componente – infrastructura şi resurse umane - capacitatea instanţei este

determinată şi de măsurile luate de colegiul de conducere şi conducerea administrativă atunci când

tribunalul (sau o judecătorie) s-a confruntat cu probleme de natură a perturba activitatea curentă.

În acest sens, ar trebui amintită permanenta insuficienţă a resurselor materiale, mai ales

imposibilitatea de a achiziţiona mobilier, conform legislaţiei în vigoare şi în acest an.

În cursul anului 2014 nu s-a mai înregistrat nici un dezechilibru evident între secţii, aşa cum s-a

întâmplat în cursul anilor precedenţi, ci doar fluctuaţii care, sperăm noi, se vor diminua şi rezolva în

cursul anului curent.



16

S-a constatat o uşoară creştere a numărului de dosare înregistrate în materia insolvenţei, datorită

intrării în vigoare a noii legi care reglementează acest domeniu, ceea ce a generat înfiinţarea a încă unui

complet în această specializare.

În ceea ce priveşte schema de personal, dacă la judecători, cu mici excepţii, a fost completă, pe

parcursul anului precedent numărul grefierilor în activitate a fost inferior posturilor aflate în

organigramă, ceea ce a determinat efectuarea unor şedinţe suplimentare, potrivit unei planificări de

permanenţă la nivel de instanţă, cu efecte negative asupra calităţii actului de justiţie, de vreme ce, pe

lângă lucrările completului în care era titular, fiecare grefier a fost nevoit a gestiona, sub toate aspectele

(redactare încheieri şi adrese, întocmire citaţii, pregătirea părţii introductive a hotărârilor pronunţate,

etc.), dosarele din şedinţa suplimentară.

S-a menţinut astfel măsura privind delegarea doamnei grefier Bureac Mihaela de la judecătoria

Lugoj la Tribunalul Timiş.

În fine, capacitatea Tribunalului Timiş de a reacţiona eficient faţă de provocările apărute pe

parcursul anului 2014 a fost afectată şi de modul în care ordonatorul principal de credite a înţeles să

finanţeze activitatea instanţei, ca de altfel întregul sistem financiar.

Astfel, în condiţiile unui buget insuficient, pentru a asigura funcţionarea instanţelor, s-a efectuat

o reevaluare a nevoilor şi la o prioritizare a cheltuielilor, în aşa fel încât activitatea de judecată să nu aibă

de suferit.



17

Secţiunea III

Calitatea actului de justiţie

3.1. Accesul la justiţie

Pentru a realiza o protecţie eficientă a drepturilor omului nu este suficienta consacrarea unor

drepturi materiale; este la fel de necesară existenţa unor garanţii fundamentale de procedură de natură

să întărească mecanismul de apărare a acestor drepturi, stipula Curtea Europeană a Drepturilor Omului

într-o decizie de speţă.

În spiritul dispoziţiilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, al practicii Curţii Europene

de la Strasbourg şi, nu în ultimul rând, al prevederilor art. 21 din Constituţia României, care garantează

fiecărei persoane dreptul de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor

sale legitime, în cursul anului 2012 Tribunalul Timiş a manifestat o preocupare permanentă pentru

îmbunătăţirea liberului acces la justiţie.

Dintre măsurile susceptibile a conduce la îmbunătăţirea accesului liber la instanţă şi-au găsit

aplicabilitate practică în anul 2014, la nivelul Tribunalului Timiş, acordarea asistenţei judiciare în

procesele civile şi comerciale, aducerea la cunoştinţa victimelor infracţiunilor a drepturilor ce le revin,

distribuirea unor ghiduri de îndrumare pentru justiţiabili, afişarea la sediul instanţei a informaţiilor de

interes public, soluţionarea cu celeritate a petiţiilor şi a cererilor vizând furnizarea informaţiilor de

interes public, precum şi organizarea unor manifestări de tipul „uşilor deschise”. De asemenea, prin

aplicarea normelor de drept comunitar în materia comunicării actelor procedurale a fost îmbunătăţit

considerabil accesul la justiţie în litigiile transfrontaliere.

În cursul proceselor desfăşurate în faţa instanţei, judecătorii au adus la cunoştinţa părţilor

interesate dreptul de a beneficia de asistenţă juridică gratuită prin intermediul unui apărător din oficiu,

desemnat de barou.

Tot astfel, în materie penală a fost garantat accesul efectiv la instanţă şi dreptul la apărare al

inculpaţilor prin asigurarea avocatului din oficiu în cazurile în care legea prevedea obligativitatea

asistenţei juridice. De asemenea, în cazul infracţiunilor de trafic de persoane au fost desemnaţi avocaţi

din oficiu şi pentru victimele infracţiunii.

Un aspect important al îmbunătăţirii liberului acces la justiţie este folosirea mijloacelor moderne

de comunicare între justiţiabili şi instanţă (e-mail, fax); prin intermediul acestora petiţiile ajung de îndată

la instanţă şi, fiind rezolvate cu celeritate, răspunsul îi parvine cu promptitudine petentului. De



18

asemenea, prin intermediul aceloraşi mijloace moderne de comunicare, în repetate rânduri au fost

expediate de către părţi acte destinate dosarelor instanţei, fiind listate şi ataşate la respectivele dosare.

Accesul liber la justiţie a fost îmbunătăţit şi prin afişarea, pe site-ul tribunalului, a adreselor de e-

mail ale purtătorului de cuvânt, a consilierului din cadrul biroului de informare şi relaţii publice şi a

secretariatului instituţiei, asigurându-se, astfel, celeritate în furnizarea informaţiilor de interes public.

În fine, având în vedere modificările legislative survenite pe parcursul anului 2013, pe site-ul

tribunalului au fost publicate informaţii cu privire la noile reguli de procedură vizând competenţa

instanţelor de judecată, conţinutul obligatoriu al cererii de chemare în judecată, al întâmpinării precum

şi al celorlalte cererii adresate instanţei.

În acelaşi spaţiu virtual au fost postate formularele impuse de legiuitor pentru anumite cereri,

cu valoare redusă, precum şi informaţii cu privire la taxele judiciare de timbru instituite prin OUG

80/2013.

Extrem de important în acest context este generalizarea şi implementarea sistemului de scanare

a dosarelor nou intrate cu posibilitatea părţilor de accesa şi de a-şi vizualiza propriul dosar.

Scopul declarat al conducerii este de a asigura aceste facilităţi şi judecătorilor care, astfel, să

poată accesa de oriunde dosarelor propriului complet.

Pe de altă parte, un deziderat asumat al conducerii este asigurarea unei mai bune şi eficiente

colaborări cu Baroul de avocaţi, pentru a da un nou suflu relaţiei cu justiţiabilul.

3.2 Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate.

Indice de casare

La nivelul Tribunalului Timiş din totalul de 18675 hotărâri pronunţate, 6755 au fost atacate cu

apel şi recurs, rezultând o pondere a atacabilităţii de 36,1 %. Din numărul total de căi de atac exercitate

împotriva hotărârilor tribunalului, în 163 dosare s-a dispus casarea hotărârilor atacate şi trimiterea

cauzelor pentru rejudecare, rezultând un indice de casare de 2,41 %.

Ponderea hotărârilor deduse spre analiză instanţei de control judiciar precum şi indicele de

casare au scăzut faţă de cele din anul 2013 (38,1 %, respectiv 5,06 %).

În ceea ce priveşte motivele pentru care s-a dispus modificarea/casarea hotărârilor pronunţate

de tribunal, vom face o scurtă trecere în revistă a acestora, separat pe materii.

În materie civilă, motivele de casare reţinute de instanţa de control judiciar au vizat:

- necercetarea fondului cauzei ca urmare a greşitei soluţionări pe excepţie, necesitatea

administrării unor probe inadmisibile în recurs (expertize, interogatorii etc.).



19

- greşita interpretare a dispoziţiilor legale care a condus la nesoluţionarea fondului cauzei (în

cauzele întemeiate pe art.5 alin.1 lit. b din Lg. nr.221/2009).

- nesocotirea dispoziţiilor legale privind compunerea completului de judecată.

- nerespectarea dispoziţiilor legale privind judecata în complet de divergenţă (motivarea opiniilor

divergente înainte de judecata în complet de divergenţă).

- schimbarea practicii judiciare in materie de către instanţa ierarhic superioară.

- interpretarea eronata a dispoziţiilor legale de către prima instanţă în ceea ce priveşte situaţia de

fapt si de drept aplicabilă spetei.

Este de subliniat că nu au fost identificate în cadrul activităţii judecătorilor Secţiei I Civile, cazuri

de repetabilitate a motivelor de casare, hotărârile casate pentru motivele indicate nefiind pronunţate de

aceiaşi judecători. Este de observat totodată că, raportat la volumul de activitate, ponderea casărilor este

mai mică faţă de anii 2012, 2013.

Hotărârile Secţiei a II-a Civilă au fost modificate sau casate în căile de atac preponderent pentru

următoarele motive:

- interpretarea greşită a actului juridic dedus judecăţii;

- interpretarea greşită a probatoriului administrat;

- lipsa motivării sau motivare contradictorie;

- interpretarea greşită a legii;

- încălcarea normelor de procedură;

- motive neimputabile instanţei (renunţare la judecată sau drept, rămânere fără obiect, etc.).

În anul 2014, la nivelul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal s-au înregistrat 76 de dosare

casate de către Curtea de Apel Timişoara.

Dintre motivele de casare în materia contenciosului administrativ şi fiscal menţionăm :

- necercetarea fondului cauzei (fie ca urmare a greşitei soluţionări pe excepţie; nu se impune

anularea unei decizii de impunere în situaţia necomunicării contribuabilului, deoarece acest aspect ţine

de executare; practica neunitară a instanţei de recurs cu privire la momentul de la care începe să curgă

termenul de 30 de zile pentru emiterea deciziei de imputare în cazul funcţionarilor publici, ulterior

controlului efectuat de Curtea de Conturi; aprecierea instanţei de recurs cu privire la natura de act

administrativ a certificatului de urbanism; aspectele ce urmează a fi analizate în acţiunea prin care se

solicită anularea procesului-verbal de control întocmit de Inspectoratul Teritorial de Muncă);

- neîndeplinirea procedurii de citare cu pârâţii;

- obligarea în calitate de pârât a unei persoane/autorităţi ce nu a fost citată în cauză;



20

- neadministrarea unor probe inadmisibile în recurs ( expertize : fie pentru lămurirea cauzei, fie

pentru a fi efectuate de experţi calificaţi);

- nemotivarea hotărârii;

- nesoluţionarea tuturor capetelor de cerere sau nesoluţionarea excepţiilor;

- pentru corecta stabilire a cadrului procesual.

Referitor la dosarele modificate în calea de atac a recursului, acestea au fost în anul 2014

aproximativ 187, dintre motivele de modificare amintim :

- greşita interpretare şi aplicare a legii,

- greşita apreciere a probatoriului administrat;

- s-a apreciat de către instanţa de recurs că admiterea acţiunilor privind plata despăgubirilor de

către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor este greşită faţă de intrarea în vigoare a

OUG nr. 10/2014, impunându-se respingerea acţiunilor ca premature,

- acordarea dobânzilor în cazul acţiunilor având ca obiect plata taxei de poluare de la data plăţii;

- respingerea acţiunii faţă de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara în

situaţia acţiunilor având ca obiect plata taxei de poluare;

- modificări în ceea ce priveşte acordarea cheltuielilor de judecată.

Principalele motive de casare identificate în materie penală au vizat modalitatea de individualizarea

a pedepselor aplicate sau modalitatea de executare a acestora.

În aceste situaţii instanţele de control judiciar fie au diminuat, fie au majorat cuantumul

pedepsei, fie au ales ca modalitatea de executare suspendarea executării pedepsei sau suspendarea sub

supraveghere a executării pedepsei, fie a eliminat această dispoziţie din hotărârile atacate.

Alte cazuri de casarea au vizat dispoziţiile tribunalului cu privire la măsurile preventive privative

sau restrictive de libertate, evidenţiindu-se, in unele cazuri, puncte de vedere diferite ale instanţei de

control judiciar cu privire la pericolul pe care îl reprezintă sau nu lăsarea in libertate a unora dintre

inculpaţi, cu consecinţa modificării încheierilor tribunalului în sensul admiterii sau respingerii

solicitărilor relative la măsurile preventive.

Au fost situaţii când instanţa de control judiciar a modificat sentinţele tribunalului pentru

omisiunea pronunţării asupra măsurii asigurătorii sau a măsurii de siguranţă a confiscării unor bunuri,

dar şi pentru a se dispune asupra anulării unor înscrisuri.

S-au înregistrat şi câteva situaţii, în care s-a dispus de către instanţa de control judiciar,

schimbarea încadrării juridice a infracţiunilor care au constituit obiectul sesizării sau soluţii de achitare

cu aplicarea de amenzi administrative.



21

3.3. Elemente statistice privind durata de soluţionare a cauzelor

Pe parcursul anului 2014 s-au efectuat periodic analize care au vizat dosarele cu o vechime

cuprinsă între 5 şi 10 ani şi mai vechi de 10 ani.

Întârzierea soluţionării dosarelor s-a datorat fie unor motive obiective (complexitatea cauzei,

fluctuaţie de personal, prezentă pe larg la punctul dedicat resurselor umane, abordarea unor domenii şi

instituţii noi de către judecătorii promovaţi de la instanţele inferioare sau transferaţi de la alte instanţe,

ştiut fiind că inclusiv amplasarea geografică sau potenţialul economic al unei anumite zone determină

cauze cu un specific aparte), fie unor motive subiective, reţinute atât în sarcina justiţiabililor, ţinând de

comportamentul acestora, al avocaţilor, experţilor, martorilor şi altor participanţi la proces cât şi a

instanţei, printre care modalitatea în care se încuviinţează şi administrează proba cu expertiza tehnică,

tehnica obiecţiunilor la obiecţiuni, acceptată cu uşurinţă de către instanţă, necenzurarea obiectivelor

expertizei, etc.

De asemenea, se menţine ca motiv constant de întârziere a soluţionării dosarelor, reacţia

autorităţilor locale sau ale diferitelor instituţii publice care, în lipsa unor măsuri ferme din partea

instanţei, răspund cu mare întârziere la solicitările acesteia.

Defalcat pe secţii, la 31 decembrie 2014, situaţia dosarelor cu o vechime cuprinsă între 5 şi 10

ani şi mai vechi de 10 ani, a fost următoarea:

Secţia I Civilă: 42 dosare cu o vechime între 5 şi 10 ani şi 4 dosare mai vechi de 10 ani;

Secţia a II-a Civilă: 13 dosare cu o vechime cuprinsă între 5 şi 10 ani şi 1 dosar cu o vechime

mai mare de 10 ani;

Secţia de Contencios administrativ şi fiscal: 1 dosar cu o vechime cuprinsă între 5 şi 10 ani.

Comparativ cu anul 2013, în anul 2014 Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al

Magistraturii a solicitat doar situaţia dosarelor cu o vechime cuprinsă între 5 şi 10 ani şi cele mai vechi

de 10 ani, în timp ce, în anul 2013 s-a solicitat o situaţie mult mai detaliată, respectiv dosare mai vechi

de 1 an în primă instanţă şi mai vechi de 6 luni în apel şi recurs, situaţia fiind următoarea: Secţia I Civilă:

106 dosare mai vechi de 1 an în primă instanţă, respectiv 33 in apel şi 35 dosare mai vechi de 6 luni în

recurs; Secţia a II-a Civilă: 636 dosare mai vechi de 1 an în primă instanţă - 22 litigii cu profesionişti iar

614 dosare de insolvenţă, zero dosare în apel, respectiv 6 dosare mai vechi de 6 luni în recurs; Secţia

penală: 8 dosare mai vechi de 1 an în primă instanţă, iar în recurs un dosar mai vechi de 6 luni; Secţia

de Contencios administrativ şi fiscal: 97 dosare la primă instanţă şi zero dosare în apel, mai vechi de un

an şi 2 dosare mai vechi de 6 luni, în recurs.).



22

După cum se poate observa situaţia dosarelor mai vechi în sistem, respectiv 56 dosare cu o

vechime cuprinsă între 5 şi 10 ani şi 4 dosare mai vechi de 10 ani, se poate constata faptul că magistraţii

Tribunalului Timiş au valorificat principiul celerităţii procesului de judecată, numărul dosarelor aflate pe

rol scăzând semnificativ, fapt reliefat şi prin reducerea stocului de dosare.

Cu privire la procedura insolvenţei, nu se poate aprecia, din cauza procedurii speciale sub

imperiul căreia se desfăşoară, un termen mediu în care aceste litigii se finalizează. Procedura insolvenţei

este una de executare silită specială, colectivă şi concursuală şi implică un mare număr de participanţi şi

o serie de alte demersuri specifice.

În prezenţa unor modificări legislative eficiente s-ar putea înregistra şi în acest domeniu un

reviriment care, din păcate, în prezent este doar un deziderat.

3.4. Mecanisme de unificare a practicii judiciare la nivelul instanţei

Şi în anul 2014 problema unificării practicii judiciare a constituit o preocupare constanţă a

conducerii instanţei, problemele ivite în această materie fiind discutate în cadrul şedinţelor lunare de

învăţământ, organizate la nivelul fiecărei secţii.

În scopul uniformizării practicii judiciare, la şedinţele de practică neunitară organizate la nivelul

Tribunalului Timiş au participat, fiind invitaţi, reprezentanţi ai judecătoriilor din circumscripţia

Tribunalului Timiş.

Tribunalul Timiş, prin reprezentanţii săi a participat de asemenea, în cursul anului 2014, la

şedinţele de unificare a practicii judiciare organizate la nivelul Curţii de Apel Timişoara, fiindu-i

solicitate de asemenea şi puncte de vedere scrise cu privire la practica neunitară existentă la tribunal.

La nivelul Secţiei I Civile a Tribunalului Timiş s-au discutat următoarele probleme de practică

neunitară probleme ce au fost de altfel aduse şi la cunoştinţa Curţii de Apel Timişoara:

posibilitatea ca instanţa sesizată cu o acţiune privind exproprierea de terenuri pentru construcţia

de autostrăzi în baza Legii 255/2010 să dispună şi exproprierea suplimentară a parcelelor de

tren rămase neexpropriate dar imposibil ori dificil de a fi suspuse exploatării fireşti;

problema de ordin procedural constând în ceea ce primează în faţa instanţei între calificarea căii

de atac declarate şi timbrajul căii de atac;

stabilirea valorii obiectului litigios în funcţie de care se procedează la calificarea căii de atac într-

o acţiune având ca obiect rezoluţiunea unui contract de întreţinere;



23

actualizarea creanţelor recunoscute jurisdicţional revoluţionarilor răniţi în Revoluţia din

decembrie 1989 şi prescrisă în prezent în ceea ce priveşte executarea lor;

taxele de timbru aplicabile cererilor de recuzare formulate în cadrul căilor extraordinare de atac

în condiţiile în care hotărârea atacată a fost dată sub imperiul vechiului Cod de procedură civilă

iar cererile de recuzare au fost formulate după intrarea în vigoare a OUG nr.80/2013;

chestiunea competenţei cererii de ajutor public judiciar formulată în vederea declanşării căii de

atac în condiţiile modificărilor aduse OUG nr.51/2008, mai exact în raport de prev.art.13 din

OUG 51/2008;

obligativitatea sau neobligativitatea regularizării cererii reconvenţionale în lumina Noului cod de

procedură civilă;

aplicabilitatea art. 17 din Legea nr.146/1997 în cazul acţiunilor declanşate de instituţii publice

atunci când obiectul cauzelor nu vizează venituri publice ci acţiuni civile de drept comun:

grăniţuire, revendicare etc.

La nivelul Secţiei II Civile discuţiile privind problemele de practică neunitară au vizat:

aplicarea prev. art. 720 ind.8 CPC în ipoteza în care litigiul s-a purtat între un profesionist şi un

neprofesionist;

momentul invocării excepţiei de necompetenţă materială, teritorială exclusivă sau generală a

instanţelor, respectiv dacă în situaţia în care se observă competenţa se urmează procedura

regularizării cererii de către instanţa care se declară competentă urmând ca excepţia să fie

invocată la primul termen de judecată acordat după parcurgerea procedurii reglementate de

art.200 al 3 CPC sau se fixează termen de judecată în vederea discutării incidentului procedural

după care regularizarea ar urma să fie efectuată de către instanţa competentă;

calificarea acţiunii în rezilierea contractului de comodat ca fiind evaluabilă sau neevaluabilă în

bani;

interpretarea dispoziţiilor art.167 din Noul Cod de procedură civilă privind efectuarea citării

prin publicitate a persoanelor juridice, respectiv dacă în situaţia în care în baza art.167 al.3 se

dispune citarea prin publicitate urmează să se procedeze şi la numirea unui curator în baza

disp.art.58 Noul Cod de procedură civilă;

aplicabilitatea OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru,. respectiv temeiul de drept în

baza căruia se percep taxe judiciare de timbru în căile de atac în situaţia în care procesul a

început anterior intrării în vigoare a noului act normativ dar, calea de atac a fost formulată după

acest moment;



24

distincţia ce trebuie făcută în materia dreptului comercial între motivele care pot fi invocate pe

calea opoziţiei la executare şi pe calea contestaţiei la executare, având în vedere că în practică

acestea nu sunt clar delimitate;

reprezentarea în instanţă a societăţilor comerciale intrate în procedura insolvenţei prin raportate

la prev.art.20 al.1 lit. e teza a II-a din Legea 85/2006 republicată coroborat cu art.86 pct.5 CPC,

respectiv dacă persoanele juridice intrate în procedura insolvenţei pot fi reprezentate în faţa

instanţei de către o altă persoană juridică sau dacă pot fi reprezentate convenţional numai prin

consilier juridic sau avocat;

Referitor la practica instanţelor de contencios administrativ în recurs, la nivelul secţiei, s-au purtat

discuţii cu ocazia şedinţelor de practică neunitară, organizate lunar.

În urma acestora, s-a constatat că nu există soluţii neunitare.

În ceea ce priveşte cauzele soluţionate în primă instanţă de către Secţia de contencios

administrativ, nu s-a constatat o practică neunitară.

La nivelul secţiei de contencios administrativ au fost organizate şi şedinţe de practică neunitară

la care au participat judecători de la judecătoriile din raza teritorială a Tribunalului Timiş, ocazie cu care

au fost discutate aspectele semnalate de către aceştia, în special în materia plângerilor contravenţionale

şi contestaţiilor la executare în materie fiscală.

În materie penală, în cursul anului 2014 la nivelul Secţiei penale a Tribunalului Timiş nu au fost

sesizate aspecte de practică neunitară.

Anumite neconcordanţe în materia judecătorului de drepturi şi libertăţi precum şi în cameră

preliminară au fost inerente odată cu intrarea în vigoare a noilor coduri, dar acestea au fost înlăturate în

totalitate pe parcursul anului.

Extrem de eficientă s-a dovedit a fi respectarea ad literam a principiului separării funcţiilor

judiciare, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. 3 cod procedură penală, evitându-se, astfel,

încărcarea judecătorilor şi golirea de conţinut a instituţiilor procesual-penale, asigurându-se respectarea

principiului protecţiei drepturilor fundamentale ale persoanelor implicate în procesul penal.

S-a constatat și în cursul anului 2014 o preocupare constantă şi susţinută a judecătorilor

Tribunalului Timiş de la nivelul tuturor secţiilor Tribunalului Timiş de perfecţionare profesională ca

urmare a aplicării Noului Cod de procedură civilă începând cu 15.02.2013 şi de unificare a practicii

judiciare raportat la problemele de drept cu a căror soluţionare au fost investiţi în cursul acestui an.



25

3.5. Situaţia pregătirii profesionale a judecătorilor şi personalului auxiliar de specialitate

Formarea profesională a judecătorilor şi personalului auxiliar de specialitate în cursul anului

2014 a reprezentat o preocupare constantă a preşedintelui de secţie, având conform dispoziţiilor

regulamentare această atribuţie, atribuţie tradusă în organizarea lunar a întâlnirilor de învăţământ

profesional unde s-au discutat şi dezbătut argumentat chestiuni de drept substanţial şi procesual stabilite

prin tematica elaborată la începutul anului, pe materii, dar şi aspecte de drept controversate ivite în

practica judiciară a Secţiei I Civile.

În cadrul şedinţelor de învăţământ profesional organizate la nivelul Secţiei I Civile, au fost

analizate aspecte de drept specifice ţinând de principalele instituţii şi acte normative cu impact major în

activitatea Secţiei, cum ar fi acţiunile în materie de carte funciară, contractul de vânzare cumpărare în

viziunea Noului Cod Civil, contractul de mandat şi plata nedatorată într-o abordare comparativă între

vechiul şi noul Cod Civil, căile extraordinare de atac, procedura declarării judecătoreşti a morţii ori

consideraţii privind raporturile de drept internaţional privat în reglementarea Noului Cod de Procedură

Civilă.

Totodată, în cadrul întâlnirilor de învăţământ profesional au fost analizate şi dezbătute şi

deciziile pronunţate în interesul legii, deciziile Curţii Constituţionale şi hotărârile CEDO pronunţate

recent în materie civilă.

În materie penală au fost analizate şi aprofundate următoarele teme de învăţământ profesional:

asistenţa juridică în procesul penal; prezumţia de nevinovăţie; dreptul la un proces echitabil şi accesul

liber la justiţie - art.6 din CEDO; arestarea preventivă, aspecte problematice ale practicii; modificarea

pedepselor definitive; corupţie, faptă asimilată; probleme speciale în materia participaţiei penale;

judecata în cazul recunoaşterii vinovăţiei.

Cu precădere judecătorii secţiei penale s-au axat pe studierea şi aprofundarea noilor coduri, a

instituţiilor care generează soliţii neunitare.

Referitor la practica instanţelor de litigii cu profesionişti în căile de atac, la nivelul Secţiei a II-a

Civilă, s-au purtat discuţii cu ocazia şedinţelor de practică neunitară, organizate lunar. În urma acestora,

s-a constatat că există soluţii neunitare în privinţa interpretării unor clauze penale din contracte de

leasing, din contractele de agent rezultate din interpretarea strictă conform principiului pacta sunt

servanda, de către unii judecători ai secţiei, şi una mai puţin strictă a altora.

În ceea ce priveşte cauzele soluţionate în primă instanţă de către Secţia a II-a Civilă, nu s-a

constatat o practică neunitară.



26

La nivelul Tribunalului Timiş au fost organizate şi şedinţe de practică neunitară la care au

participat pe lângă judecători ai secţiei a II-a şi judecători de la judecătoriile din raza teritorială a

Tribunalului Timiş, ocazie cu care au fost discutate aspectele semnalate de către aceştia, în special în

materia dreptului procesual civil.

Totodată, în cadrul întâlnirilor de învăţământ profesional organizate la nivelul tuturor secţiilor

Tribunalului Timiş au fost analizate şi dezbătute şi deciziile pronunţate în interesul legii, deciziile Curţii

Constituţionale,hotărârile CEDO şi hotărârile Curţii de la Luxemburg.

Formarea profesională continuă a reprezentat un obiectiv urmărit şi prin participarea

judecătorilor Tribunalului Timiş la seminariile organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, Curtea

de Apel Timişoara sau alte instituţii sau organizaţii de drept specifice.

Formarea profesională continuă s-a realizat şi în cadrul seminarilor organizate de INM,

exemplificând în acest sens cu următoarele participări ale judecătorilor de la nivelul Tribunalului Timiş:

„Practica neunitară în materie civilă. Drept civil” la care au participat d-na Mihaela Roibu în perioada

26-27.11.2014, „Expertiza tehnică judiciară din perspectiva Noului Cod de Procedură Civilă. Aspecte

tehnice şi juridice”la care a participat d-na Ioana Amalia Dumitrescu în 16.05.2014, „CEDO - aspecte

civile”, seminar în cadrul proiectului „Asistenţă pentru consolidarea capacităţii sistemului judiciar în

România de a face faţă noilor provocări legislative şi instituţionale”, la care a participat d-na judecător

Olimpia Monica Matiaş în 08-09.09.2014, „Rolul instanţelor naţionale în interpretarea şi aplicarea

dreptului Uniunii Europene” la care a participat d-na judecător Alina Crăiniceanu în 30-31.10.2014,

„Aplicarea directă a Convenţiei CEDO de către instanţele judecătoreşti naţionale - Aspecte civile” la

care a participat dl. judecător Cosmin Ţifrea, „Medierea familială transfrontalieră”, seminarii la Cluj

Napoca şi la Sofia unde în iunie şi iulie 2014 au participat d-nele judecător Ioja Alexandrina şi Dana

Jebelean, „Management judiciar” la care a participat d-na judecător Ioja Alexandrina în septembrie

2014.

Şi personalul auxiliar de specialitate de la nivelul Secţiei I Civilă a Tribunalului Timiş a

desfăşurat o activitate de formare profesională susţinută, întâlnindu-se periodic şi dezbătând probleme

ţinând de aplicarea normelor procedurale: circuitul dosarelor restituite de instanţele de ape sau de

recurs, atribuţiile grefierului de şedinţă în şedinţa de judecată în faţa primei instanţe, activitatea

grefierului de şedinţă în procedura prealabilă conform NCPC, raporturile de serviciu cu publicul.

Judecătorii Secţiei Penale au participat în cursul anului 2014 la cursuri de formare profesională

astfel: doamna judecător Anişoara Ţira a participat la Seminarul organizat la Bucureşti în perioada 10-12

februarie 2014 cu tema „Noul Cod de procedură penală”; doamna judecător Monica Badescu a

participat la seminarul organizat în perioada 04-06 iunie 2014 la Timişoara cu tema „Întărirea capacităţii



27

ARO – urilor şi a organelor judiciare din UE în lupta împotriva criminalităţii economice şi în

recuperarea creanţelor”; iar domnul judecător Olimpiu Daniel Berindei a participat la seminarul

organizat la Timişoara în data de 19 septembrie 2014 cu tema „Îmbunătăţirea cooperării dintre

judecătorii şi notarii publici în materie civilă cu caracter transfrontalier”.

În cursul anului 2014, pregătirea profesională a personalului Secţiei a II-a Civilă s-a concretizat,

prin desfăşurarea şedinţelor de învăţământ profesional la nivelul secţiei, cât şi prin participarea la diferite

seminarii. Astfel, personalul auxiliar din cadrul Secţiei a II-a Civilă a participat lunar la şedinţele de

învăţământ profesional coordonate de doamna judecător Crăciun Cristina.

Judecătorii din cadrul secţiei au prezent lunar temele de învăţământ profesional, purtându-se

discuţii pe marginea acestora. De asemenea judecătorii au participat şi la şedinţele de învăţământ

profesional organizate la nivelul Curţii de Apel Timişoara.

În cursul anului 2014, au participat la seminarii următorii judecători din cadrul Secţiei a II-a

Civile: Miheţ Popa Corina şi Rudăreanu -Mihancea Laura – 19-20 mai 2014 – Timişoara – Noul Cod de

Procedură Civilă, seminar organizat de INM şi Curtea de Apel Timişoara; Smîntînă Eduard – ;

Ioţcovici Ramona – 05 - 07.10. 2014 – CEDO. Aspecte Civile – Cluj-Napoca; Balaban Geta şi Crăciun

Cristina – 14-16.11.2014 - Insolvenţă - Morahalom – Ungaria.

În cursul anului 2014, pregătirea profesională a personalului Secţiei de Contencios Administrativ

şi Fiscal a continuat, atât în forma şedinţelor de învăţământ profesional organizate la nivelul instanţei,

cât şi prin participarea la diferite seminarii şi conferinţe.

Astfel, personalul auxiliar din cadrul Secţiei de contencios administrativ a participat lunar la

şedinţele de învăţământ profesional coordonate de către domnul judecător Mircea Todor.

Judecătorii din cadrul secţiei au prezent lunar temele de învăţământ profesional, purtându-se

discuţii pe marginea acestora. In acelaşi sens, participarea la şedinţele de învăţământ profesional

organizate la nivelul Curţii de Apel Timişoara a fost benefică, stârnind în rândul judecătorilor un interes

major.

În cursul anului 2014, au participat la seminarii următorii judecători din cadrul SCAF:

- Ionescu Ioana – 2-3 iunie 2014- Bucureşti – Judecătorii naţionali şi dreptul UE cu privire la egalitate

- Bărăgan Gabriela – 18-19.11.2014 – Bucureşti –Procedura azilului organizat de UNHCR

- Taloş Iuliana - 15-16.10.2014 - Bucureşti – Drept comunitar

De asemenea, grefierii Tribunalului Timiş au participat în cursul anului 2014 la seminarii

organizate de Şcoala Naţională de Grefieri la centrele de pregătire profesională de la Giroc, Sovata şi

Orşova, tematica dezbătută vizând: implicaţiile noilor dispoziţii din Codul civil, Noul Cod civil şi Noul

Cod de procedură civilă, vizând activitatea grefierului de şedinţă, comunicare şi deontologie, cooperare



28

internaţională în materie penală, dispoziţiile dreptului procesual penal vizând măsurile preventive,

judecata în materie penală, punerea în executare a hotărârilor penale precum şi o practică vizând

activitatea arhivei şi registraturii şi comunicarea interpersonală.

Totodată, la sediul Curţii de Apel Timişoara s-au organizat mai multe seminarii descentralizate

unde au fost diseminate probleme întâlnite în activitatea profesională a personalului auxiliar de

specialitate.

S-a constatat în cursul anului 2014 o preocupare la nivelul corpului personalului auxiliar de

specialitate pentru pregătirea profesională în virtutea noilor modificări legislative la care s-a adaptat din

mers şi acest corp profesional.



29

CAPITOLUL II

PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE, CU IMPACT ASUPRA ACTIVITĂŢII

INSTANŢEI ÎN CURSUL ANULUI 2014

În cursul anului 2014, au apărut o serie de modificări legislative în domeniul contenciosului

administrativ şi fiscal, astfel:

1. ORDINUL Nr. 544 din 7 aprilie 2014 privind aprobarea Cartei drepturilor şi obligaţiilor

persoanei fizice supuse verificării fiscale

2. HOTĂRÂREA Nr. 304 din 16 aprilie 2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind

asistenţa medicală transfrontalieră,

3. LEGEA Nr. 120 din 18 iulie 2014 pentru scutirea de la plată a unor debite ale persoanelor

provenite din sistemul de asigurări sociale al agricultorilor către bugetul de stat,

4. HOTĂRÂREA Nr. 155 din 29 mai 2014 pentru aprobarea Regulamentului privind

organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor

rezultate din aceste activităţi,

5. DECIZIA Nr. 2 din 2014, LEGE Nr. 112 din 11 iulie 2014 pentru aprobarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului

normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii

cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului

dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003

privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a

acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a

stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la

Paris la 10 februarie 1947,

6. ORDONANŢA DE URGENŢĂ Nr. 47 din 26 iunie 2014 pentru modificarea şi completarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea

neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale

aferente acestora,

7. ORDONANŢA Nr. 17 din 26 august 2014 pentru modificarea art. 9 alin. (3) din Ordonanţa

Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor



30

8. ORDONANŢA Nr. 21 din 26 august 2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

9. ORDONANŢA DE URGENŢĂ Nr. 54 din 28 august 2014 privind modificarea art. 7 din

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe şi plăţi

naţionale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, şi pentru

modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în

agricultură

10. ORDONANŢA Nr. 25 din 26 august 2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea

străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind

regimul străinilor în România

11. ORDONANŢA DE URGENŢĂ Nr. 55 din 28 august 2014 pentru reglementarea unor

măsuri privind administraţia publică locală

12. Legea nr. 138/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de

procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe,

13. Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de

procedură civilă.

14. LEGEA Nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de

insolvenţă.

Aceste actele normative, precum şi modificările apărute nu au avut ca efect creşterea

semnificativă a numărului de dosare, fiind simţită o uşoară creştere în materia insolvenţei în perioada

anterioară datei anunţate pentru intrarea în vigoare a noii legi a insolvenţei.

Cu toate acestea, actele normative recente, precum şi modificările apărute nu au avut ca efect

creşterea numărului de dosare, ci doar cu privire la soluţii pronunţate, care au fost modificate în calea de

atac, ca urmare a acestor modificări.

S-a simţit o uşoară creştere a numărului de dosare în materia insolvenţei în perioada anterioară

datei anunţate pentru intrarea în vigoare a noii legi a insolvenţei.

În anul 2014 nu au fost adoptate în materie civilă acte normative care să producă un impact

relevant asupra activităţii Secţiei I Civile, continuând să se facă simţite efectele intrării în vigoare în anul

2013 a Noului Cod de Procedură Civilă.

În a doua jumătate a anului 2014 au fost aduse modificări legislative, prin Legea nr. 138/2014

atât Noului Cod de Procedură Civilă, cât şi Codului Civil Nou, introducerea alin.1 ind.1 al art. 200

NCPC fiind binevenită în contextul în care s-a dat posibilitatea instanţei investite de a verifica, în

prealabil, efectuării procedurii de regularizare a cererii de chemare în judecată, competenţa sa



31

funcţională în rezolvarea litigiului şi a trimite cauza, prin încheiere, fără citarea părţilor, completului

specializat competent ori secţiei competente.

O reglementare importantă şi care, se prezumă că pe viitor îşi va găsi aplicarea într-un număr

semnificativ de cauze civile, făcând deja obiect al dezbaterilor în cadrul întâlnirilor lunare de învăţământ

profesional şi practică neunitară ale secţiei, este cea dată de Lg. nr. 17/2014 privind unele măsuri de

reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii

nr.268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate

publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului.



32

CAPITOLUL III

INDEPENDENŢĂ ŞI RĂSPUNDERE, INTEGRITATE ŞI TRANSPARENŢĂ

Secţiunea I

Aspecte privind independenţa, integritatea şi răspunderea personalului instanţei

Pe parcursul anului 2014 nu au existat situaţii în care independenţa judecătorilor Tribunalului

Timiş să fi fost afectată. În plus, din evidenţele ţinute la nivelul instanţei rezultă că în anul precedent nu

au fost aplicate sancţiuni (penale, disciplinare, etc.) faţă de personalul instanţei şi nici nu au existat

probleme cu privire la integritatea acestuia.

Secţiunea II

Aspecte privind asigurarea transparenţei la nivelul instanţei

Prin activitatea desfăşurată în anul 2014, Biroul de Informare si Relaţii Publice a asigurat pe de

o parte informarea corectă si promptă a cetăţenilor şi pe de altă parte a contribuit la asigurarea

transparenţei actului de justiţie înfăptuit de Tribunalul Timiş.

Activitatea Biroului de Informare si Relaţii Publice s-a dovedit utilă şi necesară justiţiabililor,

îndeosebi prin soluţiile operative adoptate de consilierul pentru informare publică, la solicitările verbale

ale justiţiabililor .

Au fost furnizate totodată informaţii cu privire la activitatea compartimentelor din structura

Tribunalului Timiş şi a celorlalte instanţe din clădirea Palatului Dicasterial, la care justiţiabilii se pot

adresa.

Biroul de informare şi relaţii publice asigură furnizarea informaţiilor de interes public şi

actualizarea periodică a acestora pe site-ul instituţiei când apar modificări.

La punctul de informare-documentare situat în spaţiul unde are acces publicul, lângă ghişeele

registraturii, Biroul de informare şi relaţii publice şi în vecinătatea sălilor de judecată sunt amplasate

panouri care conţin toate informaţiile care se comunică, din oficiu, potrivit dispoziţiilor Legii nr.

544/2001; modelele de formulare pentru solicitările de informaţii de interes public şi pentru reclamaţiile

administrative; buletinul informativ; conţinutul cererii de chemare în judecată, al întâmpinării şi al cererii

reconvenţionale conf. art. 119, 205 ţi 209 din N.C.p.c.; conţinutul hotărârii judecătoreşti; competenţa

materială şi teritorială a instanţelor judecătoreşti; reprezentarea; asistenţa judiciară; judecata în primă

instanţă; modurile de sesizare a organelor judiciare; regulile de conduită în instanţă; cuantumul taxelor

judiciare de timbru; anunţurile referitoare la organizarea concursurilor/examenelor; extrase din



33

Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti; extras din Legea nr. 677/2001 privind

protecţia datelor cu caracter personal, informaţii detaliate referitoare la procedura aplicării apostilei

prevăzută de Convenţia de la Haga, etc.

Zilnic au fost distribuite broşurile întocmite de Consiliul Superior al Magistraturii conţinând

Ghidurile de orientare pentru justiţiabili( în materie civilă şi penală), Ghidul de orientare juridică pentru

cetăţeni, Ghidul privind mijloacele legale de combatere a faptelor de corupţie în justiţie, Noul Cod civil

al României - Precizări despre familie, moşteniri şi contracte.

De asemenea, sunt distribuite justiţiabililor pliante întocmite de Asociaţia „Centru de Mediere

Timişoara” intitulat ”Alegeţi medierea – calea spre soluţionarea eficientă, ieftină şi rapidă a problemelor

dumneavoastră.”

În fiecare zi de joi sunt asigurate ore de funcţionare ale biroului de informare şi relaţii publice

după încheierea programului de lucru al instanţei pentru asigurarea transparenţei şi a accesibilităţii

justiţiabililor la informaţii şi după-amiaza.

Îmbunătăţirea accesului liber la justiţie s-a realizat şi prin afişarea, pe site-ul tribunalului, a 2

adrese de e-mail (a consilierului BIRP şi de la secretariatul instituţiei) asigurându-se, astfel, celeritate în

furnizarea informaţiilor de interes public şi în direcţionarea spre dosare a înscrisurilor expediate prin

poşta electronică.

Accesul mijloacelor de comunicare în masă s-a realizat prin modalităţile prevăzute de lege, cele

mai multe solicitări făcând referire la informaţii de interes public comunicate la cerere, respectiv

informaţii din dosare soluţionate sau aflate pe rolul acestei instanţe.

În anul 2014, la Biroul de informare şi relaţii publice au fost aprobate toate cererile scrise de

consultare a dosarelor formulate de jurnalişti, cu respectarea reglementărilor legale în domeniu legate de

protecţia datelor personale, respectarea dreptului la viaţă privată, protecţia tinerilor etc .

Toate cererile de filmare sau fotografiere în spaţiile publice din incinta Tribunalului Timiş, cu

excepţia sălilor de judecată (unde au dispus preşedinţii de complet), au fost aprobate.

Pentru asigurarea transparenţei actului de justiţie, Tribunalul Timiş a transmis comunicate de

presă şi a formulat drepturi la replică.

De asemenea, începând cu anul 2013, în considerarea adoptării Ghidului privind relaţia dintre

sistemul judiciar şi mass-media, pe site-ul Tribunalului Timiş este afişată atât componenţa completelor

de judecată, aşa cum a fost aprobată de către Colegiul de Conducere al Tribunalului, dar şi date despre

judecătorii instanţei, respectiv studii, vechime în sistem, data susţinerii concursului pentru promovarea

în funcţii de execuţie.



34

CAPITOLUL IV

ROLUL INSTANŢEI ÎN CONSOLIDAREA SPAŢIULUI DE LIBERTATE, SECURITATE ŞI

JUSTIŢIE AL UNIUNII EUROPENE

Obiectivul Tratatului de la Lisabona a fost crearea unui spaţiu european comun care să asigure

circulaţia liberă a bunurilor şi persoanelor, precum şi a unei protecţii judiciare eficiente a resortisanţilor

Uniunii Europene.

Tribunalul Timiş, prin normele de competenţă materială şi teritorială conferite de lege,

contribuie la consolidarea spaţiului de libertate, securitate şi justiţie al Uniunii Europene în domeniile

privind controlul la frontiere, cooperarea judiciară în materie civilă şi cooperarea judiciară în materie

penală.

În ceea ce priveşte cooperarea judiciară în materie civilă, Tribunalul Timiş a fost instanţă

solicitată pentru transmiterea actelor şi a solicitat statelor membre transmiterea de acte în temeiul

Regulamentului (CE) nr. 1393/2007.

În materia dreptului familiei, judecătorii instanţei au aplicat în litigiile cu elemente de

extraneitate dispoziţiile Regulamentului Consiliului (CE) nr. 2201/2003 care reglementează competenţa,

recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie matrimonială şi în materia răspunderii

părinteşti, iar ulterior, Regulamentul (UE) nr. 1259/2010 al Consiliului din 20 decembrie 2010 de

punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în domeniul legii aplicabile divorţului şi

separării de corp. Tot în această materie s-a făcut aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) nr.

4/2009 privind competenţa, legea aplicabilă, recunoaşterea şi executarea hotărârilor şi cooperarea în

materie de obligaţii de întreţinere.

Tribunalul Timiş are competenţe şi în aplicarea Regulamentului Consiliului (CE) nr. 44/2001

din 22 decembrie 2000, privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi

comercială.

Prin activitatea derulată pe parcursul anului 2014 judecătorii secţiei de Contencios administrativ

şi fiscal au contribuit la consolidarea spaţiului de securitate al UE , şi aici ne referim la soluţionarea

cauzelor având ca obiect cererile de acordare de azil sau a protecţiei subsidiare, întemeiate pe dispoziţiile

Legii nr.122/2006.

În materie penală, cooperarea judiciară se bazează pe principiul recunoaşterii reciproce a

sentinţelor şi a hotărârilor judiciare de către statele membre, ceea ce implică stabilirea unui rol de primă

importanţă pentru instanţele naţionale, precum şi apropierea legislaţiilor naţionale în domeniu şi



35

aplicarea unor norme minime comune, norme care se referă, în principal, la admisibilitatea probelor şi la

drepturile victimelor infracţiunilor, precum şi ale persoanelor care fac obiectul unor proceduri penale.

Referitor la consolidarea unui spaţiu european al libertăţii, securităţii şi justiţiei, instanţele

naţionale îşi manifestă cel mai pregnant rolul fundamental în ceea ce priveşte emiterea şi executarea

mandatului european de arestare.

Mandatul european de arestare obligă fiecare autoritate judiciară naţională să recunoască, ipso

facto, şi în urma unor controale minime, cererea de predare a unei persoane formulată de autoritatea

judiciară a unui alt stat membru. Practic, odată cu armonizarea legislaţiei şi intrarea în vigoare a

dispoziţiilor referitoare la mandatul european de arestare, procedurile de predare a unei persoane

căutate de către autorităţile judiciare ale unui stat membru, fie în vederea urmăririi, fie în vederea

executării unei sancţiuni privative de libertate, au fost mult simplificate şi accelerate.

În materie penală, instanţele naţionale îşi aduc contribuţia la consolidarea spaţiului european de

securitate, nu doar în ceea ce priveşte predarea persoanelor căutate în statele membre, ci şi sub alte

aspecte. În acest sens pot fi observate dispoziţiile referitoare la recunoaşterea reciprocă a măsurilor de

supraveghere, mandatul european de obţinere a probelor, recunoaşterea reciprocă a pedepselor şi

măsurilor privative de libertate, recunoaşterea şi executarea hotărârilor de confiscare, recunoaşterea

reciprocă a sancţiunilor financiare.

În anul 2014 au fost emise 29 mandate europene de arestare şi mandate de urmărire

internaţională.

Având în vedere cele ce preced, considerăm că rolul Tribunalului Timiş în consolidarea spaţiului

de libertate, securitate şi justiţie al Uniunii Europene este acela de a asigura scopul juridic universal,

respectiv o armonizare a legislaţiei şi practicii la nivel naţional, în vederea garantării efective a unui

standard minim al protecţiei drepturilor fundamentale.



36

CAPITOLUL V

RAPORTURILE DINTRE INSTANŢĂ ŞI CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME,

PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ

În cursul anului 2014 Tribunalul Timiş a continuat în aceeaşi notă ca şi anul 2013, menţinând

relaţii de colaborare instituţională cu Curtea de Apel Timişoara, cu judecătoriile din Judeţul Timiş, cu

Consiliul Superior al Magistraturii, cu Ministerul Public, precum şi cu Baroul Timiş, corpul experţilor

judiciari şi cel al executorilor judecătoreşti.

Raporturile instanţei cu Consiliul Superior al Magistraturii

Aceste raporturi s-au concretizat în cursul anului 2014 în principal în:

- comunicarea unor date statistice privind activitatea instanţei, date statistice necesare pentru

politicile de personal promovate de Consiliul Superior al Magistraturii, vizând în principal echilibrarea

schemelor de personal atât la nivelul judecătorilor cât şi a personalului auxiliar.

- formularea de puncte de vedere scrise la adresele emise de Consiliul Superior al Magistraturii

în teritoriu, adrese prin care s-a solicitat comunicarea unor probleme de practică neunitară atât la nivelul

Tribunalului Timiş cât şi a instanţelor din teritoriu, a unor puncte de vedere privind modificări ale

Regulamentului de ordine interioară al instanţelor, precum şi pe propuneri de lege ferenda.

Colaborarea cu Serviciul Inspecţie Judiciară de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii a

constat în efectuarea de acte din cele date în competenţa Inspecţiei Judiciare , atât de către conducerea

instanţei cât şi de către judecătorii desemnaţi prin ordin de serviciu de către preşedintele instanţei, în

cadrul fiecărei secţii a instanţei.

Apreciem aceste raporturi ca fiind foarte bune, de colaborare în spiritul respectului reciproc.

Ne dorim pe viitor o colaborare la fel de fructuoasă, cu amendamentul că ne dorim acordarea

unor termene de răspuns mai rezonabile.

Raporturile instanţei cu Ministerul Public.

Pe parcursul anului 2014 raporturile Tribunalului Timiş cu Ministerul Public reprezentat în

teritoriu de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de

Criminalitate Organizată şi terorism – Serviciul Teritorial Timişoara şi Direcţia Naţională Anticorupţie

– Serviciul Teritorial Timişoara s-au desfăşurat în bune condiţii de colaborare interinstituţională, cu

respectarea dispoziţiilor legale în ceea ce priveşte participarea procurorilor la activitatea de judecată

desfăşurată de instanţă.



37

S-a constatat pe parcursul întregului an 2014 că reprezentanţii parchetelor au respectat

planificările şedinţelor de judecată atât penale, cât şi civile desemnându-şi reprezentanţi care să participe

la toate aceste şedinţe.

Procurorii desemnaţi să desfăşoare activitate judiciară au participat atât la soluţionarea cauzelor

penale unde participarea acestora este obligatorie), cât şi la soluţionarea cauzelor civile unde legea

prevede expres că participarea acestora este obligatorie, precum şi în cauzele civile unde participarea

procurorilor nu este obligatorie, dar reprezentanţii Parchetului au apreciat că participarea lor este

necesară pentru apărarea ordinii de drept, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

Colaborarea Parchetului cu instanţa s-a desfăşurat pe toate palierele de activitate ale instanţei,

respectiv atât cu completul de judecată ce a prezidat cauzele la soluţionarea cărora au participat, cât şi

cu Serviciile Registratură, Arhivă, Biroul Executări Penale ale instanţei.

Raporturile cu mass-media

Raporturile cu mass-media au fost bune în cursul anului 2014 şi s-au desfăşurat prin intermediul

Biroului de informare şi relaţii publice, care a dat curs solicitărilor scrise şi verbale de obţinere a

informaţilor de interes public, neexistând niciun caz în care conducerea instanţei să fi fost sesizată

asupra faptului că informaţiile solicitate nu au fost comunicate în termen util.

Şi în viitor se va avea în vedere respectarea dreptului la informare a publicului prin intermediul

mass-media, prin punerea la dispoziţia organelor de presă a tuturor informaţiilor de interes public.

Ne propunem o deschidere mai mare spre presă, văzând în această putere o cale eficientă de

aducere la cunoştinţa justiţiabililor a măsurilor care îi interesează direct.

Raporturile cu justiţiabilii

Raporturile Tribunalului Timiş cu justiţiabilii s-au desfăşurat pe două planuri: pe de o parte în

cadrul activităţii de soluţionare a petiţiilor, pe de altă parte în cadrul şedinţelor de judecată.

A fost respectat dreptul la petiţie şi la informaţii de interes public, iar serviciile instanţei au fost

în permanenţă la dispoziţia publicului.

În temeiul prevederilor art. 5 alin. 3 din Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile

de interes public Biroul de informare şi relaţii publice al Tribunalului Timiş a fost solicitat de către

public şi mass-media, după cum urmează:

Au fost adresate 93 de solicitări de informaţii de interes public, care departajate pe domenii de

interes, au rezultat a fi 87 informaţii de interes public din documentele şi evidenţele instanţei şi 5

solicitări de alte informaţii.

Au primit răspuns 83 dintre ele, 10 au fost respinse întrucât vizau informaţii exceptate de la

acces (1) sau informaţii inexistente (2).



38

Dintre solicitările adresate, 87 au venit din partea persoanelor fizice, 6 de la persoane juridice.

A fost înregistrată o reclamaţie administrativă care a fost respinsă.

Numărul estimativ de vizitatori ai punctului de informare – documentare a fost de 40 de

persoane pe zi.

În temeiul prevederilor O.G. nr. 27/2002 aprobată cu modificări prin Legea nr. 233/2002

raportat la art. 77 şi următoarele din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti,

Biroul de informare şi relaţii publice al Tribunalului Timiş a întocmit următorul material privind

activitatea de soluţionare a petiţiilor în perioada 01.01.2014-31.12.2014:

În perioada analizată au fost depuse prin Biroul de informare şi relaţii publice un număr de 174

petiţii, toate fiind soluţionate în termenele legale prevăzute de O.G. nr. 27/2002, aprobată cu modificări

prin Legea nr. 233/2002. Dintre acestea, 51 de solicitări au fost remise Tribunalului Timiş prin e-mail,

iar un număr de 11 lucrări au fost expediate prin fax, restul fiind trimise prin poştă ori depuse de

justiţiabili la ghişeu, în cadrul programului de lucru cu publicul al Biroului de informare şi relaţii publice;

7 plângeri greşit îndreptate la Tribunalul Timiş au fost trimise la instanţele, parchetele ori la instituţiile

sau autorităţile competente; 3 lucrări au fost conexate formulându-se un singur răspuns, potrivit

prevederilor art. 10 alin. 1 din O.G. nr. 27/2002; 5 sesizări cu acelaşi conţinut au fost clasate, în baza

art. 10 alin. 2 din O.G. nr. 27/2002. Un număr de 5 memorii au fost clasate, conform art. 7 din O.G.

27/2002, datorită datelor de identificare lipsă sau indescifrabile ale petentului.

Cât priveşte calitatea petenţilor, 8 memorii au fost depuse de către persoane juridice, 12 de către

alte instituţii, restul solicitărilor fiind formulate de către persoane fizice; în cadrul acestei din urmă

categorii, 5 solicitări au venit din partea avocaţilor , 5 din partea experților şi 15 petiţii au fost depuse de

către persoane lipsite de libertate.

Memoriile înregistrate la Tribunalul Timiş au sesizat în principal chestiuni legate de activitatea

instanţei, precum întârzieri în redactarea unor hotărâri judecătoreşti, nemulţumiri ale părţilor faţă de

soluţiile pronunţate de instanţă, faţă de repartizarea aleatorie în sistem informatizat a pricinilor,

constituirea completelor de judecată în cazul incidentelor de procedură, continuitatea completelor de

judecată, atitudinea judecătorilor în şedinţele de judecată, atitudinea grefierilor de şedinţă şi a altui

personal auxiliar faţă de justiţiabili. Prin unele memorii s-a solicitat acordarea de consultaţii juridice,

promovarea unor căi de atac, informaţii legate de modalitatea de obţinere a copiilor legalizate de pe

hotărâri judecătoreşti sau de pe alte documente întocmite de instanţă ori acordarea de audienţe la

conducerea tribunalului.

În cursul anului 2014 activitatea de soluţionare a petiţiilor a fost laborioasă, prin numărul mare

de solicitări, prin complexitatea unora dintre sesizări, care au presupus verificarea detaliată a faptelor



39

semnalate de petiţionari şi formularea răspunsurilor. Foarte multe probleme au fost soluţionate verbal,

la ghişeu ori prin telefon. Cererilor expediate prin e-mail li s-a răspuns cu celeritate, în cel mai scurt

timp posibil.

Relaţia instanţei cu Baroul Timiş, cu experţii judiciari şi cu executorii judecătoreşti

Pe parcursul anului 2014 colaborarea Tribunalului Timiş cu Baroul Timiş a fost una

constructivă, Baroul Timiş asigurând asistenţa judiciară obligatorie în cauzele penale, precum şi

desemnarea apărătorilor din oficiu în cauzele în care Tribunalul Timiş şi instanţele din circumscripţia

Tribunalului Timiş au admis cererile de acordare a ajutorului public judiciar în baza O.U.G. nr.

51/2008.

Onorariile avocaţilor din oficiu desemnaţi de către Tribunalul Timiş şi de către judecătoriile din

raza sa de competenţă au fost achitate pe parcursul anului 2013 în limita bugetului alocat.

Colaborarea profesională cu Baroul Timiş a constat, dincolo de activitatea desfăşurată în

instanţe şi în participarea unor judecători la seminarii organizate de conducerea Baroului Timiş şi

Universitatea de Vest Timişoara.

Relaţia Tribunalului Timiş cu experţii judiciari afiliaţi Biroului Expertize Judiciare de pe lângă

Tribunalul Timiş a fost una constructivă, experţii de regulă răspunzând solicitării instanţelor de

efectuare cu celeritate a expertizelor dispuse în cauze cu excepţia motivelor obiective (boală, număr

mare de expertize încuviinţate într-o perioadă scurtă de timp, etc.)

Colaborarea Tribunalului Timiş cu corpul executorilor judecătoreşti în cursul anului 2013 a fost

una bună, aceştia manifestând solicitudine la solicitarea instanţelor de comunicare a diferitelor acte sau

de ataşare a dosarelor execuţionale.

Relaţia instanţei cu societatea civilă

În cursul anului 2014 s-a remarcat menţinerea deschiderii manifestată de Tribunalul Timiş în

cursul anilor anteriori în comunicarea cu societatea civilă.

În acest sens a continuat colaborarea cu Universitatea de Drept Timişoara – Facultatea de

Drept, în cadrul acestei colaborări fiind încheiat un protocol în baza căruia studenţii Universităţii de

Vest Timişoara au desfăşurat practică la sediul instanţei.

Totodată, prin intermediul Biroului de Informare şi Relaţii Publice al instanţei, s-a organizat

Ziua Porţilor Deschise, constând în aceea că elevi ai liceelor timişorene au vizitat sediul instanţei, sălile

de judecată şi serviciile Arhivă, Registratură.

Colaborarea cu Corpul de Jandarmi a constat în încheierea şi semnarea unui Protocol de

colaborare în cursul anului, având ca scop asigurarea pazei instanţei.



40

CAPITOLUL VI

CONCLUZII PRIVIND PROGRESELE ÎNREGISTRATE, VULNERABILITĂŢI

IDENTIFICATE ÎN ACTIVITATEA INSTANŢEI ŞI MĂSURILE LUATE SAU PROPUSE

PENTRU REMEDIEREA ACESTORA

Raportat la volumul de activitate al instanţei în anul 2014, la resursele umane şi materiale avute

la dispoziţie, apreciem că activitatea Tribunalului Timiş a fost bună, iar rezultatele cuprinse în acest

bilanţ reprezintă efortul deosebit depus de judecătorii, grefierii şi echipa managerială a acestei instanţe,

ce nu poate fi cuantificat doar în cifrele statistice prezentate.

Acelaşi efort susţinut a condus la asigurarea unui termen scurt de repartizare pentru cauzele

urgente, soluţionarea dosarelor într-un termen rezonabil şi mai ales pronunţarea unor hotărâri

judecătoreşti de calitate reprezintă realizări deosebite.

Identificarea deficienţelor din activitatea instanţei şi luarea măsurilor pentru înlăturarea acestora,

precum şi pentru evitarea celor potenţiale, reprezintă o necesitate atât la nivelul conducerii Tribunalului

Timiş, cât şi la nivelul fiecărui judecător şi grefier, deoarece numai în acest fel se poate asigura o calitate

ridicată a actului de justiţie.

În măsura în care eforturile individuale ale celor implicaţi în desfăşurarea activităţii profesionale

sunt şi vor fi dublate de politici de personal coerente şi previzibile din partea instituţiilor legal abilitate a

influenţa cariera magistraţilor, a personalului auxiliar de specialitate şi a celui conex precum şi de o

finanţare satisfăcătoare a activităţii zilnice a instanţei, vor fi create condiţiile necesare pentru realizarea

unui act de justiţie la nivelul aşteptărilor societăţii româneşti.

Timişoara 09 februarie 2015

RAPORT DE ACTIVITATE PENTRU ANUL 2014portal.just.ro/30/Documents/BILANT TT 2014.pdf ·...

Documents

Transcript of RAPORT DE ACTIVITATE PENTRU ANUL 2014portal.just.ro/30/Documents/BILANT TT 2014.pdf ·...