proiectxb2

15
GRUP ŞCOLAR „CARMEN SYLVA” EFORIE SUD Profesor HRIŢCU ELENA-LUMINIŢA Clasa a X-a B Obiectul: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Unitatea de învăţare: „Starea cosmosului. Plânsul materiei” Subiectul: Simbolismul – George Bacovia, „Lacustră” Tipul lectiei: mixtă – de fixare, consolidare şi dobândire a noilor cunoştinţe Competenţe generale: 1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor, în diferite situaţii de comunicare 2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare 3. Argumentarea scrisă şi orală a unor opinii în diverse situaţii de comunicare Competenţe specifice: 1.2. Receptarea adecvată a sensului / sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise 1.4. Redactarea unor compoziţii despre textele studiate 2.3. Identificarea şi analiza elementelor de compoziţie şi de limbaj în textul poetic 2.4. Folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de interpretare a textelor literare studiate 3.3. Elaborarea unei argumentări orale sau scrise pe baza textelor studiate Competenţe operaţionale: a) cognitive: 1. să identifice în textele date trăsături ale liricii simboliste;

description

kkkkkkkkkkkkkkkk

Transcript of proiectxb2

GRUP COLAR CARMEN SYLVA EFORIE SUD

Profesor HRICU ELENA-LUMINIA

Clasa a X-a B

Obiectul: LIMBA I LITERATURA ROMN

Unitatea de nvare: Starea cosmosului. Plnsul materiei

Subiectul: Simbolismul George Bacovia, Lacustr

Tipul lectiei: mixt de fixare, consolidare i dobndire a noilor cunotine

Competene generale:

1. Utilizarea corect i adecvat a limbii romne n receptarea i n producerea mesajelor, n diferite situaii de comunicare

2. Folosirea modalitilor de analiz tematic, structural i stilistic n receptarea diferitelor texte literare i nonliterare

3. Argumentarea scris i oral a unor opinii n diverse situaii de comunicare

Competene specifice:

1.2. Receptarea adecvat a sensului / sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise

1.4. Redactarea unor compoziii despre textele studiate

2.3. Identificarea i analiza elementelor de compoziie i de limbaj n textul poetic

2.4. Folosirea unor modaliti diverse de nelegere i de interpretare a textelor literare studiate

3.3. Elaborarea unei argumentri orale sau scrise pe baza textelor studiateCompetene operaionale:

a) cognitive:

1. s identifice n textele date trsturi ale liricii simboliste;2. s recunoasc teme i motive simboliste n fragmentele lirice date, dar i n poezia Lacustr;3. s explice structura poeziei;4. s comenteze semnificaia titlului poeziei Lacustr;5. s prezinte cele dou planuri poetice ntalnite in textul poetic Lacustr;6. s indice elementele ce compun nivelul prozodic, morfologic, lexical i stilistic.;7. s argumenteze apartenena poeziei la curentul simbolist.b) afective:8. Cultivarea interesului pentru lectur, a plcerii de a citi i a gustului estetic n domeniul literaturii

9. Stimularea gndirii autonome, reflexive i critice n raport cu diversele mesaje receptate10. Participarea cu interes/activ la actul de nvare/comunicareStrategie didactic:

(a) Metode i procedee: brainstormingul, conversaia exploratorie, conversaia reproductiv, conversaia euristic, explicaia, lectura expresiv.(b) Forme de organizare a activitii: se va alterna activitatea frontal, cu activitatea independent individual i lucrul pe grupe.

(c) Mijloace de invatamant: manualul, fie de lucru, cartoane colorate, fii de hrtie.

(d) Resurse:

capacitile normale de nvare ale elevilor;

cunotinele lor anterioare;

timpul de nvare: 50 min.

(e) Material bibliografic:

Limba i literatura romn (Manual pentru clasa a X-a), Editura Corint, Autori: Marin Iancu, Ion Blu, Rodica Lzrescu. Lidia Bote, Simbolismul romnesc, Editura pentru literatur, Bucureti, 1966. diverse poezii simbolisteMOMENTUL LECIEITIMPELEMENTE DE CONINUTCOMPETENESTRATEGII DIDACTICEFORMA DE ORGANIZARE A ACTIVITII

1. Elemente introductive

2.Captarea ateniei

3. Reactuali-zarea cuno- tinelor dobndite anterior

4. Anunarea subiectului i enunarea obiectivelor

5. Dirijarea procesului de fixare i de consolidare a cunotinelor

6. Dirijarea procesului de dobndire a noilor cunotine7. Realizarea feedback-ului

8. Asigurarea reteniei i a transferului

9. Evaluarea2'2'

2'

1'7'7'5'15'7'

1'

1'Profesorul asigur linitea n clas, face prezena i are grij ca elevii sa i pregteasc materialele necesare desfurrii leciei.

Se realizeaz printr-un exerciiu de spargere a gheii: profesorul le arat elevilor cteva cartoane de diverse culori (galben, rou, verde, roz), ntrebndu-i cu ce sentiment sau senzaie asociaz culorile respective.Profesorul le solicit elevilor s dea o intepretare insolit semnificaiei culorilor respective. El dirijeaz astfel conversaia, inct s se ajung la conceptul de Simbolism.

Elevii vor afirma faptul c, in contextul poeziei simboliste, cromatica reprezint un principiu esenial, culorile pierznd semnificaia lor uzual, fiindu-le atribuite noi conotaii.

Profesorul anun titlul leciei i obiectivele pe care, la sfritul orei, elevii trebuie s i le nsueasc.

Profesorul cere elevilor s defineasc Simbolismul i s indice manifestul literar al acestei micri artistice. Ulterior, acesta rostete cteva nume Jean Moras, Stphane Mallarm, Paul Verlaine, Arthur Rimbaud i i ntreab pe elevi cine sunt acetia.De asemenea, profesorul solicit elevilor sa-l numeasc pe precursorul simbolitilor (Charles Baudelaire), precum i pe exponenii Simbolismului romnesc. Elevii vor rspunde ntrebrilor profesorului.Profesorul solicit elevilor sa indice principiile Simbolismului. Acesta noteaz cte o trstur simbolist pe cte o fie de carton, pe care o lipete pe tabl.Profesorul mparte colectivul pe grupe (5 grupe a cte 3 elevi) i distribuie elevilor fie de lucru coninnd fragmente din lirica simbolist (Anexa 1). Acesta le comunic elevilor sarcina de lucru, constnd n identificarea temelor i motivelor simboliste din textele-suport. El indic i timpul de rezolvare a cerinei: 5 minute.Profesorul supravegheaz lucrul pe grupe al elevilor, oferind explicaii i indicaii acolo unde este solicitat.

Liderul fiecrui grup prezint aprecierile referitoare la textele-suport, iar profesorul ndrum permanent aceast activitate.

Profesorul anun faptul c, n cele ce urmeaz, vor ncepe studiul unei noi poezii, Lacustr, aparinnd lui George Bacovia.El precizeaz faptul c textul poetic n discuie face parte din volumul de debut. El le solicit elevilor s numeasc acest volum i s precizeze anul publicrii sale.

Profesorul realizeaz lectura expresiv a textului poetic.El i intreab pe elevi daca le este familiar semnificaia termenului lacustr. n cazul unui rspuns negativ, acesta le comunic elevilor sensul denotativ al cuvntului, preciznd faptul c titlul trebuie interpretat prin raportare la valoarea conotativ a termenului lacustr, pe care le-o face cunoscut elevilor.Profesorul le solicit elevilor s identifice tema fundamental a textului poetic disoluia ntregului univers, sub aciunea distrugtoare a ploii, creia i corespunde, la nivelul umanului, descompunearea spiritual prilej cu care acesta semnaleaz corespondenele dintre universul mic (al eului poetic) i universul mare (lumea exterioar).Profesorul cere elevilor s numeasc un cmp semantic ce se contureaz n poezie (al apei), invitndu-i pe acetia s enumere termenii care l alctuiesc.Profesorul i provoac pe elevi s recunoasc sentimentul pe care l degaj lectura poeziei cel al terorii provocate de aciunea distructiv a apei. Acesta face o paralel cu lirica romantic, subliniind schimbarea de conotaie, valentele malefice, violente, dezagregante ale elementului acvatic, din poezia simbolist.Urmeaza analiza propriu-zis a textului poetic. Profesorul recitete cte o strofa i orienteaz interpretarea acesteia, focalizndu-se asupra coninutului ideatic, trsturilor simboliste, temelor si motivelor, imaginilor artistice i figurilor de stil.Profesorul distribuie elevilor fie de lucru (Anexa 2), iar acetia rezolv cerinele individual.Ulterior, se citesc raspunsurile. Profesorul apreciaz rspunsurile i face completri.Profesorul anun tema pentru acas, notat pe fia de lucru distribuit anterior. Aceasta const n redactarea unui eseu de circa dou pagini, n care s se argumenteze carcaterul simbolist al poeziei Lacustr.Activitatea elevilor este evaluat pe baza contribuiei la or, prin aprecieri generale i individuale, pozitive i negative.

C10C2C4C2

C1

C6

C1,C2,C3,C5

C6

C7conversaia exploratorie

conversaia reproductiv

explicaiabrainstormingul

fii de carton scriseexplicaia

fie de lucruconversaiaconversaia reproductivlectura expresivmanualulconversaia euristicconversaia euristicmanualulfie de lucruconversaiaexplicaiaconversaiafrontal

frontal

frontal

frontal

frontal

frontal

lucrul pe grupefrontal

frontal

frontalindependent, individual

frontal

frontal

frontal

Anexa 1I.

...............................................................

Ca nite lungi ecouri unite-n deprtarentr-un acord n care mari taine se ascund,Ca noaptea sau lumina, adnc, fr hotare,Parfum, culoare, sunet se-ngn i-i rspund.

Sunt proaspete parfumuri ca trupuri de copii, Dulci ca un ton de flaut, verzi ca nite cmpii,Iar altele bogate, trufae, prihnite,

Purtnd n ele avnturi de lucruri infinite,Ca moscul, ambra, smirna, tmia care cntTot ce vrjete mintea i simurile-ncnt.

(Charles Baudelaire, Corespondene)

Dicionar:

*mosc substan cu miros ptrinztor i plcut, secretat de masculul moscului (mamifer rumegtor), care se folosete n industria parfumurilor, n cosmetic i n medicin.

*ambra substan ceroas, brun-cenuie, cu miros de mosc, format n intestinul unei specii de caalot i care se ntrebuineaz n parfumerie.

*smirn rin extras din scoara unui arbore exotic, care arde rspndind un miros carcateristic i care se folosete n medicin, n parfumerie, la ceremoniile religioase i la mblsmare.

*tmaie substan rinoas obinut prin crestare din scoara unor arbuti exotici, care, prin ardere, produce un fum cu miros aromat ptrunztor, folosit n ceremoniile religioase.

II.

Al toamnei lin Pendule bat i singur sunt

Prelung suspin i-ndurerat n aspru vant

Ca de vioar N-ascult nici una Care m poart,

Rnete greu Cci n urechi De pare-acu

Sufletul meu Simt zvonuri vechi Asemeni cu

i m-nfioar. i plng ntruna. O frunz moart.

(Paul Verlaine, Cntec de toamn)

III.

Sunt civa mori n ora, iubito,

Toarn pe covoare parfume tari,Chiar pentru asta am venit s-i spun;

Adu roze pe tine s pun;Pe catafalc, de cldur-n ora,

Sunt civa mori n ora, iubito,ncet, cadavrele se descompun.

i-ncet, cadavrele se descompun...Cei vii se mic i ei asudai,

Cu lutul de cldur asudat;

E miros de cadavre, iubito

i azi, chiar snul tu e mai lsat.

(George Bacovia, Cuptor)

IV.

E toamn, e fonet, e somn...

Eu stau, i m duc, i m-ntorc,Copacii, pe strad, ofteaz;

i-amanii profund m-ntristeaz -E tuse, e plnset, e gol...

mi vine s rd fr sens,i-i frig, i bureaz.

i-i frig, i bureaz.

Amanii, mai bolnavi, mai triti,Pe drumuri fac gesturi ciudate -Iar frunze, de venicul somn,Cad grele, udate.

(George Bacovia, Nervi de toamn)

V.Vioarele tcur. O, nota cea din urm

Murise ns cntul de veche voluptate,Ce plnge rsleit pe strunele-nvechite,

i triste i stinghere vioarele pruri-n noaptea solitar, o, cntul ce se curm

n noaptea-ntunecat de grea singurtatePe visurile stinse din suflete-ostenite.

Fecioare-mpovrate de-a viselor tortur.

Arcuurile albe n noaptea solitarSttur: triste paseri cu aripile ntinse,Preau c-ateapt semne, i strunele vibrar,Ah, strunele, ce tremur de via le cuprinse!

(tefan Petic, Cnd vioarele tcur)......................................................................Anexa 2Fi de lucruLacustr, de George Bacovia

1. Completeaz urmtorul tabel cu elemente ce compun nivelurile morfologic, lexical, stilistic i prozodic ale poeziei Lacustr, de George Bacovia.

LexicMorfologieStilisticProzodie

2. Scrie un eseu de circa dou pagini, n care s demonstrezi caracterul simbolist al poeziei Lacustr, de George Bacovia. Sursa DEX online