Plantele cartita

Click here to load reader

  • date post

    12-Jul-2015
  • Category

    Documents

  • view

    91
  • download

    2

Embed Size (px)

Transcript of Plantele cartita

  • 5/11/2018 Plantele cartita

    1/7

    Plantele cirtita

    Din cele mai vechi timpuri oamenii s-au convins defaptul di atit uscatul cit si adincurile apelor sint populatedin abundenta cu plante.- Dar oare adincurtle pamintului Ie sint interzise? se 'Intreba un original botanist-amator de la inceputul Evu-lui Mediu. Poateoare 0 planta, asemuindu-se unei cirtite,sa traiasca in pamint?

    Timpul nu a pastrat marturii asupra rezultatului fi-nal al cautarilor perseverente ale acestui botanist dar a-cum putem afirma cu deplina siguranta ca intre hotarelevastului regn vegetal exista si asemenea plante originals.Este vorba fireste despre alte plante decit algele albastrecare au fost mentionate mai inairite ~i care au ajuns sastapineasca nu numai marea.

    S-a constatat di si printre plantele superioare cu floriexista amatori de viata subterana, Planta numita "Mumapadurii" (Latlvraea squamaria] cam 10 luni pe an si lepetrece sub pamint ~i dupa cum se si potriveste unei ade-38

  • 5/11/2018 Plantele cartita

    2/7

    varate cirtite aproape tot acest timp sapa sirguincios siperseverent pamintul cu ajutorul rizomilor sai albi.Tulpinile sale subterane carnoase, acoperite cu solzidesi, amintesc tentaculele unui enigmatic animal. Rami-ficatiile lor curioase, pe masura ce cresc alcatuiesc cele maifantastice figuri formind adesea intersectii caracteristicein forma de cruce de la Care provine ~i denumirea ruseas-ca a aoestei oirtite vegetate ("Crruoea Sf. Petru''). Mumapadurii poate fi descoperita in subterana sa doar din in-timplare sapind in sol undeva intr-o portiune mai salba-tica a padurii. Este greu de explicat cauza, dar aceastapadureata prefer a tocmai asemenea lccuri indepartate.Poate ca ea nu si-ar face niciodata aparitia din ascun-zisul sau intunecos daca n-ar trebui sa se ingrijeasca side urrnasi, In strimtoarea din adincime ,ea nu poate sa-siimprastie semintele, iar intr-o ambianta atit de nefavora-bilacine ar putea sa-si asume sarcina de a-I poleniza 10-rile? De aceea, aceasta tainica locuitoare este obligataca macar pentru un termen seurt sa apara la luminazilei.De indata ee se topeste zapada, in padurea inca dez-golita planta se grabeste sa iasadin ternnita sa la supra-fata aratindu-si tulpinile carnoase, areuite, total depig-mentate. De departe ele pot fi luate drept ghearele unuianimal de prada care i~i pindeste victima. Tulpinile informa de gheare, mai exact florile care le aoopera desi~i asteapta intr-adevar prada. Dar ele nu sint rapitoare,pentru polenul adus aid intirnplator de vreo insecta elesint gata sa plateasca generos cu nectar dulce.

    Cei mai doriti musafiri sint impunatorii bareauni. Darplanta i~i ofera tratatia si oricarei alte insecte cind aceas-ta cercetind minutios rezervele dulci din florile bilabiate,intoarse Intr-o singura parte, in trecere asigura si pole-nizarea acestora. Daca Insa insectele din diferite motivenu si-au putut indeplinl misiunea de polenizare, intreagasperanta ramine in suflarea vintului. De la vint f'loareaasteapta sl un alt serviciu: raspindirea numeroaselor se-minte mici, nearatoase, cu maturizare rapida.

    Dar si in acest caz succesul nu este intotdeauna ga-rantat. Pentru a germina si a da 0 planta sanatoasa, se-mintelor infime le mai trebuie, pe ltnga alte conditii, sio gazda primitoare care este de obicei 0radacina de alun,de anin sau de tei ... Acesti arbori insa le considera mu-39

  • 5/11/2018 Plantele cartita

    3/7

    safiri nedcriti. lata de ce marea masa .a semintelor pierefara a Incolti si scurta incursiune terestra a plantei in ve-:derea inmultirii prin serninte nu da nici pe departe in-totdeauna rezultatele dorite. Mai ramine un mijloc de re-zerva: inmultirea pe cale vegetativa.. prin cresterea con-tinua a rizomilor in sol.Este interesant faptul ca semintele acestei plante cau-ta cu asiduitate radacinile altor plante. Orice botanist vava spune ca 'muma paduri! e 0 planta-parazlta. De acestlucru se poate dealtfel convinge oricine cu usurinta. Daca

    Ii scoateti rizomul din pamint veti observa ca tulpinilesale ca niste tentacule de caracatita se incolacesc in jurulradacinilor plantei-gazda. Fe radacinile parazitului se potobserva U90r niste dispozitive speciale (haustorii) princare el se hraneste -cu seva plantei gazde. Tot anul sehraneste pe seama altuia. .

    Ce-i drept nu toti botanistii Il condamna prea aspru.Ei au fost indusi in eroare de solzii, goi pe dinauntru,care acopera in strat compact tulpinile carnoase ale plan-tei. Pe dinauntru solzii sint acoperiti cu mici glande Ioar-te asemanatoare ou cele ale plantelor insectivore. Aici sepot gasi adesea ramasite ale unor insecte moarte. Pe bazaacestei observatii botanistii au tras concluzia ca plantaapartine insectivorelor, si ca urmare, grupei de plante se-miparazite, nu parazite.

    Dar materialele obtinute in urma unei cercetari de-taliate auadus 0 eluoidare definjtiva. S-a dovedit ca mu-rna padurii este totusi parazita. Cavitatile de sub solziau 0 destinatie foarte pasnica. Ele sint utilizate de plan-ta ca un fel de rezervoare pentru evaporarea excesuluide umiditate - adaptare foarte necesara in subteran.

    Mai exista inca. 0 serie intreaga de plante-cirtita -sugatoarea (Monotropa hypopithys), burzisorul {Corallor-hiza), trinjii (Neottia), asa incit planta mentionata nu con-stituie un fenomen unic. Un concurent de seama in aceas-ta directie este ciuperca.

    Ciupercile . " lata 0 lume complet aparte, Ioarte va-riata si nurneroasa. In natura exista peste 70.000 de spe-cii de ciuperci, Ele due un mod de viata indeosebi sapro-fit, hranindu-se cu resturi in putrefactie ale unor plantemoarte, mai rar paraziteaza pe plante vii, pe animale si,chiar pe oameni. Dar aduc 9i multe Ioloase ...40

  • 5/11/2018 Plantele cartita

    4/7

    lata de pilda marea grupa a ciupercilor care impreunacu -bacteriile asigura fertilitatea solului. Cu ajutorul lorsubstantele organics complexe se descompun si devinutile pentru nutritia plantelor verzi, asigurindu-se prinaceasta in ultima analiza inflorirea a tot ce este viu pePamint. Intr-un singur gram de sol se pot numara peste100.000 de ciuperci microscopice - mid truditori ai pa-mintului care aduc un mare folos,Dar ciupercile care distrug lemnul? Este pe deplinsuficienta 0 mica crestere a umiditatii unor buturugi sauconstructii de lemn pentru ca ele sa fie periclitate deciupercile distrugatoare. Acestea nucruta nici traverselecailor ferate, nicistilpii de telegraf, nici pilonii podurilor.Un ordin de ciuperci numit ciuperci de casa s-a specializatin distrugerea activa a constructiilor de lemn care ser-vesc drept Iocuinte. De foarte multe ori aceste lacomeciuperci constituie cauza unor catastrofe distrugind total-mente orice tel de constructii din lemn.

    Tot atit de distrugatoare sint si ciupercile care atacaplantele verzi. Taciunele si ruginacerealelor; mana car-tofului si rria neagra a cartofului; mana vitei de vie 9ioidiumul vitei de vie; fainarea arborilor forestieri si ru-gina alba a trandafirilor; putregaiul brun al merelor 9iperelor (monilioza), piciorul negru al rasadului de legu-me, maturile de vrajitoare, cornul secarei si multe, multealte boli ale plantelor cultivate sau salbatice sint cauzatede ciupercile parazite care adue pagube mari agriculturii. .;lntr-o masura ceva mai mica dar. foarte pregnanta estesi activitatea daunatoare a ciupercilor parazite pe ani-male. Incursiuni distrugatoare fac ciupercile care atacaviermele de matase provocind 0 boala foarte I,?;,reanu-mita muscardina. Ciupercile de mucegai Mucor J.?iAsper-gillus ataca bronhiile 9i plaminii pasarilor domestice. 0serie de ciuperci siciie mamiferele 9i chiar omul provo-cind diferite boli de piele, printre care tricofitia, favusul,actinomicoza ...

    Se injelege ca omul nu a fost niciodata de acord sacapituleze-In fata armatei ciupercilor. Nici varietatea for-melor 9i nici perfidia mijloacelor acestora nu l-au descu-raj at. Studiind lumea ciupercilor oameniii de 9tiinta aureusit sa anihileze actiunea multor reprezentanti ai aces-tora, obligind totodata unele specii sa lucreze in folosulomului.41

  • 5/11/2018 Plantele cartita

    5/7

    lata de pilda levurile pe care specialistii le consideraca fadnd parte din clasa Ascomycetes. Ele sint de pro-venienta destul de recenta si inca insuficient elucidata.Multe specii de levuri sint considerate, 'pe buna drepta-te, "plante de cultura", intrucit in conditii naturale numai exista in prezent.Dintre cele mai "civilizate" se pot mentiona: drojdiade bere (levurile, Saccharomyces cerevisiae), care ajutala fabricarea sub supravegherea omului a minunatei bau-turi care este berea. Drojdia de bere este reprezentataprintr-un mare nUJffiike soiuri dintre care fiecaT confe-ra specialitatii de bere pecare 0 produce rnsuslri aparte.Zeama strugurilor ~i a altor fructe este prelucrata dedrojdia de vin. Larg cunoscuta este drojdia Iolosita inpanificatie. Fara aceasta drojdie aluatul nu dospeste si nuse poate coace piinea.Toata lumea ounoaste desigur actiunea atotputernice-lor antihiotice: penicilina, streptomicina, eusintomicina,albomicina ~i atitea altele - ce constituie 0 armata demedicamente care a salvat vietile a milioane de oamenisi care provin din ciuperci. .

    Doua specii de Mucor (M. racemosus si M. javanicus),provoaca ferrnentatia zaharului si a alcoolului, asemeneadrojdiilor; ciuperca de mucegai numita Citromuces pro-duce in conditii de uzina acidul citric atit de pretios, iar. 0 alta specie de ciuperca este Iolosita cu succes in fabri-carea unui sortiment special de brinza - Roquefort.In acest spatiu restrins nu este posibil sa mentionarntoate grupele si toate speciile de ciuperci, mobilizate inslujba omuluLPe aceasta cale au fest facuti deocarndataprimii pasi, iar viitorul apropiat ne mai pregateste multedescoperiri uimitoare; nu degeaba depun eforturi in acestdomeniu al stiintei botanice specialistii micologi.- Dar ce se intimpla totu