Nutritia la plantele parazite.ppt

7/18/2019 Nutritia la plantele parazite.ppt

http://slidepdf.com/reader/full/nutritia-la-plantele-paraziteppt 1/26

Nutritia la planteleparazite

Proiect realizat de :Maftei Roxana-MihaelaOnea Adelina-Iuliana

Huhurez Ramona-Iuliana



Ce sunt plantele parazite?

Plantele parazite sunt cele care depind de alte

plante pentru a-si asigura necesarul de substante

nutritive sau pentru sustinere (in cazul plantelor

agatatoare).Au ca formatiune specica haustorul

sau sugatorul! de ori"ine endo"ena saumezo"ena! adesea foarte ramicai! prin careparazitul #si extra"e din planta "azda se$aela%orata! precum si apa necesara&



'eplasarea se$elor si a altor meta%olitieste in ma(oritate unidirecional)

*do$ada: fosforul este retinut demulte ori #n parazit! desi "azda poatesuferi carente se$ere #n acest elementsau #n alti nutrienti eseniali&



In functie de locul de atac asupra "azdeisau de prezenta sau a%senta clorolei!

plantele parazite se impart in:-Specii semiparazite sau

hemiparazite: *80% dintre plantele parazite)

*corespund plantelor cloroliene cesunt tri%utare "azdei numai pentrualimentarea cu apa si saruri minerale)

-Specii parazite propriu-zise

(holoparazite): *20% dintre plantele parazite *depind #n #ntre"ime de "azdapentru apro$izionarea cu apa! saruri

minerale si su%stante hidrocar%onate



Plante semiparazite

• Facultative (Rhinanthus,Melampyrum, Thesium)-

ThesiumMelamp+rumRhinanthus crista-"alli



Rhinanthus crista-galli

,ste intalnita deo%icei in zonelede ses si deal

O sin"ura plantasemiparazitaemite! de o%icei!haustori #n

radacinile maimultor plante!adeseoriapartinnd la

specii diferite."raminee!le"uminoase etc&/)

Prezenta sa a%undenta #n pasuni! alaturi de alte

specii semiparazite siparazite! indica

#m%atrnirea side"radarea acestora& aai ales in zonele de ses



Viscumalbum

-paraziteaza pe

ramurile de plop, stejar, mar, par, paducel,molid

-este o plantasemi-parazita,deoarece nu

provoaca daunegazdelor. Arefrunze verzi,capabile sa

sintetizeze

• bligate-neputându-se dezvolta în lipsa plantelor gazda&



'e la %aza tulpinii salepornesc prelun"iri su%scoarta plantei gazda siapoi de aici haustori!care se pun #n le"aturacu vasele de lemnsi! mai rar! cu cele deliber din tulpina plantei

"azda&

0rmarind actiunea hipotensi$a a unorextracte de $sc! recoltat de pe plante

"azda apartinnd unor specii diferites-a constatat ca acestea difera! infunctie de planta "azda! ceea cedemonstreaza ca ramurile de $sc

primesc si su%stante or"anice de la



1e considera! de asemenea!ca schim%ul de su%stantece are loc #ntre $sc siplanta "azda ar explicaimunitatea do%ndita decatre unele specii de plante

fata de atacul cu $sc&

Aceste speciide$in indiferentela atac! iar #ncazul altor speciisemintele de $saduse ulterior pe

ramurile lor! numai "ermineaza&



2oranthus europeus- $asculste(arului

Are frunzele verzi, iar toamna cad. Bacele suntgalbene. Trăieşte semiparazitie pe speciile destejar şi uneori pe castanul bun.



Specii parazite propriu-zise(holoparazite)

- epirizoide .parazite peradacini/ - aproximati$ 345

dintre plantele superioareparazite:

-lianoide

.parazite cutulpina $olu%ila!ce ataca or"aneleaeriene ale

"azdei/: Cuscuta,



Aceste specii se ataseazaat!t de "ilemul, c!t si de#oemul gazdei cu

a$utorul haustorilore"trem de specializati.

%rec!nd &n parazit,toate substaneleorganice alegazdei sunttransformate,deci se realizeazaprelucrarea

elementelor



ro%anche ramosa-

lupoaia

-paraziteaza pe

radacinile detrifoi, lucerna,oareasoarelui,

cânepa, bob,maz are si alte

plante erbacee

Haustorii suntsu% forma de

um6aturi! inpartea %azalaa plantei



uscuta campestris

Atunci cand estexata pe tulpinaplantei! le"atura cusolul se $este(este!

de$enind complet

Planta este lipsitade frunze! iartulpina ei su%tire si

de culoare sla%$erzuie se #nfasoara petulpina plantelor

suport& Plantaadulta este lipsitade radacini



7ulpina cuscutei contine siun mic procent de

clorola!e$identia%ila prinextra"ere cu alcool) eaeste deci capa%ila sa

realizeze fotosinteza&

Cantitati$ #nsa!pi"mentii clorolieni

sunt foarte putini! iarsu%stantele or"aniceproduse pe aceastacale nu au! practic!importanta #n



Ra8esia arnoldi

-este cea mai mare 6oaredin lume! dar si cea maimare dintre planteleparazite&

-are aprox&9m indiametru ! de

culoare rosie-portocalie! cuun miroscaracteristic!foarteneplacut&



'eputand sa isiprocure singurahrana, din cauza

faptului ca nu arefrunze si clorola,

depinde intotalitate degazda ei,adica deradacinile si

tulpinile



Oamenii de tiin;< au descoperit c< o plantaparazit< din "enul Ra8esia nu numai c< sehr<nete pe seama altor plante! dar i =fura>por;iuni mari din A'N-ul plantei-"azd<! inserndu-le #n propriul "enom! f<r< ca specialitii s< tie la ce

folosete Ra6esia aceste "ene&

Practic, planta parazită trăieşte în mare măsură în corpul

plantei gazdă, sco!nd lasuprafaă doar florile gigantice,cu ajutorul cărora se reproduce.



2a fanero"amele parazite auaparut unele modifcari

morologice:• or"anele asimilatiei cloroliene - frunzele- lipsesc complet la Cuscuta sau suntreduse- la !athraea si "robanche

• culoarea tulpinii si a frunzelor nu estecea $erde! ci una "al%en- %runa.exceptie face nuanta $erzuie la

Cuscuta! la "robanche/)• radacinile lipsesc .de exemplu laCuscuta/ sau sunt reduse)



• lipsind frunzele sau acestea indreduse! plantele parazite transpira sla%si din aceasta cauza $asele lor de lemn

sunt sla% dez$oltate• apar haustorii - or"ane de #$are si de

sugere)

• or"anele de #nmulire - orile siseminele sunt numeroase! pentru aasi"ura perpetuarea speciei



Spre e"emplu, salicina din radacinile de salcie

nu este degradata dehaustorii de Lathraea sinu se regaseste nici &ninteriorul lor, deci nueste nici macar

absorbita.

*nii compusidin corpul

gazdei(substaneleoleo-r asinoase,

taninurile,cristaleleminerale) nureprezinta o

hranapreferatapentruparazit



1u%stantele or"anicepro$enite din planta "azdasunt utilizate #n crestereasi dez$oltarea parazitului

sau sunt depozitate su%forma de su%stante derezer$a #n haustor&



Paraziii pro$oaca pa"u%e marispeciei "azda! prin su%staneleor"anice pe

care le iau de la planta "azda si



• Necrozarea tesuturilor atacate - ceea cereduce suprafata foliara asimilatoare a plantei

"azda si are ca efect nal diminuareafotosintezei acestor plante&@ Nanismul - planta "azda ramnnd pitica&@ Hipertrofa - or"anul infectat marindu-se

mult) de exemplu! carpenul infectat deTaphrina carpini se ramica mult! formndasa-numitele maturi de vr a &itoare&

@ paritia de monstruozit ati !orale - de

exemplu virescenta #n care or"anele 6orale se

"intre reaciile moro-anatomo-fziologice maniestate de plantelegazda #n urma atacului

parazitului amintim$



unoasterea nutritiei si biologieiplantelor parazite este deosebit deimportanta pentru

realizarea combaterii lor.

+ulti factori pot afecta sau pot afectatide interaciunea gazda-parazit diferite

organisme pot interaciona:cu "azda .er%i$ore! nematode parazite!ciuperci parazite sau micorizante etc/)cu parazitul .consumatori de semine! er%i$ore!

insecte pato"ene/



i%lio"rae:

• MARIA-MAB'A2,NA AMDIRACH,!E44F& Diziolo"ie $e"etal<& Gol I&,ditura Azimuth! Iai

• http:&descopera&ro

Nutritia la plantele parazite.ppt

Documents

Transcript of Nutritia la plantele parazite.ppt