Nutritia la plantele

download Nutritia la plantele

of 26

  • date post

    13-Jan-2016
  • Category

    Documents

  • view

    500
  • download

    20

Embed Size (px)

Transcript of Nutritia la plantele

  • Nutritia la plantele paraziteProiect realizat de :Maftei Roxana-MihaelaOnea Adelina-IulianaHuhurez Ramona-Iuliana

  • Ce sunt plantele parazite? Plantele parazite sunt cele care depind de alte plante pentru a-si asigura necesarul de substante nutritive sau pentru sustinere (in cazul plantelor agatatoare).Au ca formatiune specifica haustorul sau sugatorul, de origine endogena sau mezogena, adesea foarte ramificai, prin care parazitul si extrage din planta gazda seva elaborata, precum si apa necesara.

  • Deplasarea sevelor si a altor metaboliti este in majoritate unidirecional; *dovada: fosforul este retinut de multe ori n parazit, desi gazda poate suferi carente severe n acest element sau n alti nutrienti eseniali.

  • In functie de locul de atac asupra gazdei sau de prezenta sau absenta clorofilei, plantele parazite se impart in:-Specii semiparazite sau hemiparazite: *80% dintre plantele parazite; *corespund plantelor clorofiliene ce sunt tributare gazdei numai pentru alimentarea cu apa si saruri minerale;-Specii parazite propriu-zise (holoparazite): *20% dintre plantele parazite *depind n ntregime de gazda pentru aprovizionarea cu apa, saruri minerale si substante hidrocarbonate

  • Plante semiparaziteFacultative (Rhinanthus, Melampyrum, Thesium)-

    ThesiumMelampyrumRhinanthus crista-galli

  • Rhinanthus crista-galliEste intalnita de obicei in zonele de ses si deal

    O singura planta semiparazita emite, de obicei, haustori n radacinile mai multor plante, adeseori apartinnd la specii diferite (graminee, leguminoase etc.);

    Prezenta sa abundenta n pasuni, alaturi de alte specii semiparazite si parazite, indica mbatrnirea si degradarea acestora. a ai ales in zonele de ses si deal

  • Viscum album

    -paraziteaza pe ramurile deplop, stejar, mar, par, paducel, molid-este o planta semi-parazita, deoarece nu provoaca daune gazdelor. Are frunze verzi, capabile sa sintetizeze hidratii de carbon, insa ii lipseste radacina normalaObligate-neputndu-se dezvolta n lipsa plantelor gazda.

  • De la baza tulpinii sale pornesc prelungiri sub scoarta plantei gazda si apoi de aici haustori, care se pun n legatura cu vasele de lemnsi, mai rar, cu cele de liber din tulpina plantei gazda.Urmarind actiunea hipotensiva a unor extracte de vsc, recoltat de pe plante gazda apartinnd unor specii diferite s-a constatat ca acestea difera, in functie de planta gazda, ceea ce demonstreaza ca ramurile de vsc primesc si substante organice de la planta gazda.

  • Se considera, de asemenea, ca schimbul de substante ce are loc ntre vsc si planta gazda ar explica imunitatea dobndita de catre unele specii de plante fata de atacul cu vsc.Aceste specii devin indiferente la atac, iar n cazul altor specii semintele de vsc, aduse ulterior peramurile lor, nu mai germineaza.

  • Loranthus europeus- vascul stejaruluiAre frunzele verzi, iar toamna cad. Bacele sunt galbene. Triete semiparazitie pe speciile de stejar i uneori pe castanul bun.

  • Specii parazite propriu-zise (holoparazite)- epirizoide (parazite pe radacini) - aproximativ 60%dintre plantele superioare parazite:-lianoide (parazite cu tulpina volubila, ce ataca organeleaeriene ale gazdei): Cuscuta, Cassytha

  • Aceste specii se ataseaza att de xilemul, ct si de floemul gazdei cu ajutorul haustorilor extrem de specializati.

    Trecnd n parazit, toate substanele organice ale gazdei sunt transformate,deci se realizeaza prelucrarea elementelor extrase din gazda si sinteza elementelor proprii parazitului.

  • Orobanche ramosa- lupoaia-paraziteaza pe radacinile de trifoi, lucerna, floarea soarelui,cnepa, bob, mazare si alte plante erbaceeHaustorii sunt sub forma de umflaturi, in partea bazala a plantei

  • Cuscuta campestrisAtunci cand este fixata pe tulpina plantei, legatura cu solul se vestejeste, devenind complet dependent de gazda.Planta este lipsita de frunze, iar tulpina ei subtire si de culoare slab verzuie se nfasoara petulpina plantelor suport. Planta adulta este lipsita de radacini

  • Tulpina cuscutei contine si un mic procent de clorofila,evidentiabila prin extragere cu alcool; ea este deci capabila sa realizeze fotosinteza. Cantitativ nsa, pigmentii clorofilieni sunt foarte putini, iar substantele organice produse pe aceasta cale nu au, practic, importanta n economia plantei.

  • Rafflesia arnoldi -este cea mai mare floare din lume, dar si cea mai mare dintre plantele parazite.-are aprox. 1m in diametru , de culoare rosie-portocalie, cu un miros caracteristic, foarte neplacut.

  • Neputand sa isi procure singura hrana, din cauza faptului ca nu are frunze si clorofila, depinde in totalitate de gazda ei, adica de radacinile si tulpinile copacului Cissus.

  • Oamenii de tiin au descoperit c o planta parazit din genul Rafflesia nu numai c se hrnete pe seama altor plante, dar i fura poriuni mari din ADN-ul plantei-gazd, inserndu-le n propriul genom, fr ca specialitii s tie la ce folosete Raffflesia aceste gene.Practic, planta parazit triete n mare msur n corpul plantei gazd, scond la suprafa doar florile gigantice, cu ajutorul crora se reproduce.

  • La fanerogamele parazite au aparut unele modificari morfologice:organele asimilatiei clorofiliene - frunzele - lipsesc complet la Cuscuta sau sunt reduse- la Lathraea si Orobancheculoarea tulpinii si a frunzelor nu este cea verde, ci una galben- bruna (exceptie face nuanta verzuie la Cuscuta, la Orobanche);radacinile lipsesc (de exemplu la Cuscuta) sau sunt reduse;

  • lipsind frunzele sau acestea fiind reduse, plantele parazite transpira slab si din aceasta cauza vasele lor de lemn sunt slab dezvoltateapar haustorii - organe de fixare si de sugere;organele de nmulire - florile si seminele sunt numeroase, pentru a asigura perpetuarea speciei

  • Spre exemplu, salicina din radacinile de salcie nu este degradata de haustorii de Lathraea si nu se regaseste nici n interiorul lor, deci nu este nici macar absorbita.Unii compusi din corpul gazdei (substanele oleo-rasinoase, taninurile,cristalele minerale) nu reprezinta o hrana preferata pentru parazit

  • Substantele organice provenite din planta gazda sunt utilizate n cresterea si dezvoltarea parazitului sau sunt depozitate sub forma de substante de rezerva n haustor.

  • Paraziii provoaca pagube mari speciei gazda, prin substanele organice pecare le iau de la planta gazda si prin infectarea puternica a organelor ei.

  • Necrozarea tesuturilor atacate - ceea ce reduce suprafata foliara asimilatoare a plantei gazda si are ca efect final diminuarea fotosintezei acestor plante. Nanismul - planta gazda ramnnd pitica. Hipertrofia - organul infectat marindu-se mult; de exemplu, carpenul infectat de Taphrina carpini se ramifica mult, formnd asa-numitele "maturi de vrajitoare". Aparitia de monstruozitati florale - de exemplu virescenta n care organele florale se transforma n sepale de culoare verde sau petaloidia - n care staminele se transforman petale.Dintre reaciile morfo-anatomo-fiziologice manifestate de plantele gazda n urma ataculuiparazitului amintim:

  • Cunoasterea nutritiei si biologiei plantelor parazite este deosebit de importanta pentrurealizarea combaterii lor.Multi factori pot afecta sau pot fi afectati de interaciunea gazda-parazit; diferite organisme pot interaciona:cu gazda (erbivore, nematode parazite, ciuperci parazite sau micorizante etc);cu parazitul (consumatori de semine, erbivore, insecte patogene)

  • Bibliografie:MARIA-MAGDALENA ZAMFIRACHE, 2005. Fiziologie vegetal. Vol I. Editura Azimuth, Iaihttp://www.descopera.ro/

    *Universitatea Alexandru Ioan CuzaUniversitatea Alexandru Ioan Cuza*Universitatea Alexandru Ioan Cuza*