Mar,ti, 3 mai

La inceputul lui mai a venit in sfirfit $ primdvara in Scolia.

Iama nu se diduse b5tuti" se tinuse cu ghearele, mult prea multivreme, refuzaid sd-gi imbldnzeascd apriga strinsoare. ln totcursul lunii aprilie, vdntul aspru suflase dinspre nord-vest, rcte-

zdnd primii boboci de brinduge gi culcdnd la pdrnant corolele

galbene ale primelor narcise. Zdpada inghefase pe pantele dealu-

rilor gi se agtemuse intr-lm stmt gros peste vale, iar fermierii,

renunlAnd sE mai spere la ia$6 proaspiti pentru vite, i$i secaseri

p6minturile de ultimele urme de ridicini, ln timp ce animalele

rdmAneau inchise h adiposturile de piad.Chiar s,i gds,tele silbatice, care plecau de obicei la sfiryitul lui

martie, int6rziau intoarcerea in patria lor arcticd. ttltimele dispi-

ruser6 la nijlocul lui aprilie, indreptdndu-se spre nord, in necu-

noscu! intr-un cor de tipete, zburAnd atit de sus, incat formafiile

in formd de sigeati pireau doar fue de pdianjeni cfuse de v6nt.

. Iar apoi, peste noapte, capricioasa climd din Higblands s-a

imblirzit. V6niul a fiicut cale-ntoarsd spre sud" aducend cu sine

brize parfimate ti vreme mai bldndri" de care restul tirii se bucu-

rase de cateva siptirneni, 9i mireasma pnmentului reaviq a rena-s-

terii. Tinutu! a cipitat culoarea dulce a verdelui proasp6t, cireqii

albi silbatici gi-au revenit dupi prigoani, s-au infemat $i $i-au

l0 Rosamunde pilcher

intins mmurile incercate de petale albe ca neaua. Dinh_odati,grddinile de l6ngi case au explodat intr-un torent de culori iaso_mia galbend de iamd, sofranul puryudu si albastul_inchis al zam_bilelor. Pisdrile ciripeau, iar soarele, pentru prima dati dupdtoamna becut.d, incebea cu adevdral.

in fiecare dimineafd a vie,tii sale, fie ploaie, fie soare, VioletAird se ducea in sat sd ia de la magazinul universal al doamneiIshak dou6 sticle de jumdtate de litru de lap E, zimull Times si alK-articole de becinie $i alimente necesare pentru subzistenta uneidoamle in varsti care trdieste singuri. Doar uneori, in miezuliemii, c6nd zipada se Etemea in n6me1i cat casa !i gheata ili jucafeste, se eschiva de la acest exercifiu, pe principiul cd prudenlaeste mama intelepciunii.

Drumul nu era ugor. Un kilometru de cobordg pe dealulabrupt, intre cempurile care altddatd flcusere parte din parculdomeniului Croy, proprietatea lui Archie Balmerino, iar apoidrumul de intoarcere, aceeagi chinuitoare jumitate de mild, inurcu$ de asti datd. Avea maqini si ar fi putut foarte bine si facddrumul cu ea, dar era convins6, printre altele, cd atufci c6nd tecuprinde bitrdne{ea, din clipa in care lncepi sd te foloseqti dema$ind pentru drumuri scurte e$ti in pericol si uili sd te maifolosegti de picioare.

in toate lunile hurgi de iamd fixese nevoiti sd se infofoleascdin stratud peste straturi de haine pentru aceasti expedifie. Ciznegmase, pulovere, haina unpermeabili" firlar, mdnugi, o pdldrie deHni trasd bine peste urechi. in dirnineala aceea purta o fust6 detweed qi un pulover incheiat cu nash[i, iar capul ii era descoperit.Soarele ii ridica moralul si o ficea si se simti plind de energie sidin nou tAndri, iar faptul ci scdpase de strdnsoarea ve;minreloratit de strdine sieqi ii amintea de satisfaclia din copildrie, c6nd

Septembrie 1l

-irrapii negri de l6ni emu abandona{i gi simtea senza{ia pldcuti,€coritoare a aerului proaspdt pe picioarele goale.

in dirnineala aceea, privdlia din sat era plind si a trebuit sd

a5tepte putintel ca si fie servitd. N-o deranja, pentru ci asta

iDs€mna sd stai putin la taifas cu alli clienti, toti ace$tia fiind fe{e

flmoscute; sd te mimmezi de weme; sd intrebi cum o mai duce

mama cuiva; sd priveqti cum un bdielel alege, cu multi chib-

zuial6. un pachet de dulciuri pe care-l plitegte mai apoi din baniiproprii. Bdielelul nu se gribea. Doamna Ishak, bldndd qi rnbdn-

nare, agepta si se hotirasci. Cdnd a ldcut, in sfarsit, acest lucru,

Fa pus pachetul de Dolly Mixtwes inh-o pungug de hArtie si i-aluat banii.

- Si nu le mdnanci pe toate dintr-odati, altfel o s5-! cad.i to,tr

dintii, il averti?d ea. Brmd dimineata, doamni Aird.Buni diminea(a, doamnd Ishak. Ce spuneli, ce zi fmmoasi!Nu mi-a venit si cred cdnd am vdzut soarele strdlucind.

De obicei, doamna Ishak, exilati pe acest tdrAm nordic dinnemilosul soare malawian, era infofoliti in pulovere qi tinea unincdlzitor cu parafind in spatele tejghelei, ghemuindu-se deasupra

lui ori de cdte ori avea un moment de liniste. Totusi, in aceastd

diminea{i pdrea mult mai fericitd.

Sper si nu se facd iardgi frig.Nu cred. A venit vara. Ah, mulrumesc, laptele gi ziaml

meu. Iar Edie are nevoie de nigte lac de mobild gi de un sul de

;ewe(ele de hdrtie. $i cred cd n-ar strica si iau si qase ouI.Dacd vi se pare cogul prea greu, pot sd-l trimit pe domnul

Ishak la dumneavoastri, cu maqina.

- Nu, md descurc, mulfumesc foarte mult.

- Aveti mult de mels.

Violet zimbi.

- Dar ia g6ndili-vd c6t de bine imi face.

l,I?

)

Rosamunde Pilcher

incircati, pomi din nou spre cas4 spre Pennyburn, de-a lun-gul drumului pavat pe hngd $irurile de cdsutejoase cu ferestrele

sclipind in lumina soarelui gi ugile lisate deschise pentru a ldsa

sd intre aenrl cald Fi proaspit, apoi, dincolo de po4ile domeniu-

lui Croy qi iardsi in sus pe deal. Era un drum privat, drumul de

acces in spatele vilei, iar Pennyburn se afla la jumitatea sa, inlateral, inconjurat de cAmpuri abrupte. Ajungeai acolo urmindpoteca ingrijitd, strdjuiti de un gard din nuiele de fag impletite pi

era intotdeauna o uqurare si ajungi la cotituri 9i sd qtii ci. nu mai

ai de urcat.

Violet i9i schimbd cogul, devenit prea grer! de pe un brat pe

celdlalt gi incepu si-9i facd planuri cum sd-gi pefeacd restul zilei.

Era una dintre diminelile in care Edie o ajuta pe Violet, iar asta

insemna cd Violet poate lisa casa, si-gi faci de lucru in grddinS.

in ultima weme fusese prea frig pentru ingrijit grddin4 chiar qi

pentlu Violet. Ldsase totul in paragini. Pehza pirea cam obositigi, dupd o iamd asa de lungi, fusese acoperiti de mqchi. Poate

ci n-ar strica sd afheze pim6ntul, siJ aeriseascd. Dupi aceea se

putea pune rm strat gros de bilegar, din cel pdsfat cu griji" peste

stratul cel nou de trandafiri. G6ndul o umplu de satisfactie gi

bucurie. De-abia aqtepia sd se apuce de lucru.

Gribi pasul. Dar chiar in aceeali clipd zdri mapina necunos-

cuti parcata in fata ugii de la intrarc qi inlelese ci, pentru moment,

gddina trebuia si mai agtepte. Un vizitator. Ce neplicut! Cine

venise oarc in viziti? Cu cine aebuia sd stea de vorbd Violet, inloc si poatd se-Fi vadi de s6pat?

Magina era un Renault mic $i ingdjit care nu-s,i trida prinnimic proprietarul. Violet intri in casE pe uqa de la bucdtirie si

acolo o gdsi pe Edie care, langd robinet, umplea ibricul.

Violet trinti cogul pe masd.

- Cine e? qopti e4 arddnd spre casd cu un deget.

Edie ii rispunse, la rAndul ei, in goaptd.

SePtembrie

- Doamna Steynton. De la Coniehill.

- A venit de mult?

- Chiar acum. I-am spus sd a-stepte. E in sufragerie' Vrea,,sd

$a!i putintel de vorbd". Edie reveni la tonul ei normal Vi fac

cite o cand de cafea. O aduc eu cAnd e gata.

Neavdnd nici o scuz6 sau porti{5 de scdpare, Violet pomi in

intempinarea yizitAtoarci sale. Vercna Steynton stitea in picioare,

Enge fereastra sufrageriei sciklate in razele soarelui, privind spre

gridina lui Violet. Cand Violet ind" se intoarse spre ea'

- Vai, Violet, imi pare riu. M6 simt jenati l-am spus lui

Edie cd pot veni alti dati, dar ea rni s-a jurat ci vii indati inapoi

din sat.

Era o femeie inalti qi zvelti, de rrco patruzeci de ani 9i intot-

deauna imaculati qi shilucind de eleganli- Asta o deosebea cate-

goric de celelalte doamne de prin partea locului, care, in cea mai

mare parte, erau femei hamice de la 1ar5, neavdnd nici timp 5i

nici inclinalie pentru a pune prea mare prel pe infiligarea lor'

Verena qi sogrl ei, Angus, veniserd de curdnd prin imprejurirni'

locuiau la Corriehill de numai zece ani. inainte de asta, Angus

fusese agent de bursd la Londra, dar, dupd ce-gi ldcuse plinul qi

obosise de cursa aceea nebune, cumplrase Corriehill, la cinci-

sprezece kilometri distanli de Strathdoy' venise in nord cu sotia

si fiica lui, Katy, qi-gi glsise aici o alti ocupatie, in speranta cinu va fi la fel de gea. Pdnd la urmi preluase o afacere, o fabricd

de cherestea pdrisiti qi, de-a lungul anilor, o transformase intr'o

activitate profiiabila qi prosperi.

Cdt despre Veren4 era gi ea, intr-un fel, o femeie preocupati

de carier{ fiind implicatd pind peste cap in actiYitatea unei com-

panii de turism numiti: Tuml finuturilor Scoliene. in lunile de

vare, aceaslS companie incdrca autocare cu turiEti americani ;i-i

ducea de colo-colo, le aranja cazarea, ca oaspeti pldtitori, in

ceteva case particulare, alese cu grij6. Isobel Balmerino fusese 9i

l3

14 Rosamulde Pilcher

ea ademeniti de aceastd actiune, $i zeu ci era o gremadn de ftab5.Violet nu Si-ar fi putut imagina o modalitate mai epuizanti de a

face bani.

Totusi, din punct de vedere social, familia Steynton se

dovedise a fi un mare cdqtig pentru Cbmunitate, cdci membriiei se ardtaserd prietenos,i qi ferd pretentii, generoEi qi ospitalieri

gi intotdeauna gata sd-$i sacrifice timpul $i sd faci un efofi pen-

tru organizarea de petreceri, seri de dans gi tot felul de acliunipentru strdngerea de fonduri.

Chiar qi-aqa, Violet nu reu$ea sd inteleagd de ce se afla

Verena acolo.

- Md bucur ci ai rdmas se me aqtep,ti. Mi-ar fi pdrut rdu sE

nu ne in€lnim. Edie ne face chiar acum o ceascd de cafea.

- Trebuia sd fi telefonat, dar eram in drum spre Relkirk si

m-am gAndit dintr-odatd cd ar fi mult mai bine sd risc sd vindirect. O hotirdre de moment. Sper ci nu te deranjeazd.

- Cetuqi de pulin, minli Violet fird sd clipeasci. Vino gi ia

loc. imi pare rdu, dar focul n-a fost inc6 aprins, insd...

- Vai de mine, pentru numele lui Dumnezeu, dar cui iitrebuie foc intr-o zi ca asta? Nu-i ala cd e o binecuvantare sd

vezi soarele?

Se aqezi in voie pe canapea, picior peste picior, etal6ndu-gi

fiumusetea si eleganta. Violet sc ldsd si ea, mai pulin gralios. pe

scaunul ei cu bra{e late.

Se hoteri si intre direct in subiect.

- Edie mi-a spus cd wei sd vorbeqti ceva cu mine.

- Pur gi simplu, m-am gindit dintr-odati... c[ esti cea maipotriviti si md ajuti.

Violet se ingrozi, imagindndu-qi cine qtie ce bazar, deschi-

dere a weunui parc sau concert de caritate, pentru care urma sd

i se ceard si impleteasci fetele de masi pentru ceai, sau sd vAndi

bilete, sau sd declare festivititile deschise.

Septembrie 15

- Se te ajut? intrebe ea moale.

- \u De fapt nu-i vorba de un ajutor, ci mai degrabd de un

fi- Vezi na mn glndeam si organizez o seard dansantd.

- O sead dansanti?

- Da. Pentru Katy. lnplinegte douizeci 9i unu de ani.

- Dar ce sfat at putea si-ii dau eu? Nici nu-mi mai aduc

aifie de cand n:am mai fdcut aga ceva. Eu zic cd ai face mult

mi bine sd rogi pe cineva care e mai in temi. Peggy Ferguson-

Crombie sau Isobel, de exemplu.

- Adevirut e ci m-am gendit... ce ai atata experienli. Locu-

iesti aici de mai mul6 weme decat oricare dintre cunogtin{ele

mele. M-am gdndit sd te intreb ce pirere ai.

Violet rdmdsese fird replicS. incercand sd-gi formuleze un

rispuns, se bucuri cdnd Edie apdru cu tava cu cafele. Edie o

4sezi pe scauriul Eri spdtar de l6ngi cimin.

- Dori{i biscuili? intrebi ea.

- Nu, Edie, e foarte bine aqa. Mullumesc foarte mult.

Edie iegi. De indatd se auzi aspiratorul wind in sus pe scdri.

Violet tum6 cafeaua in ce$ti.

- $i cam la ce te-ai gandit?

- Ei, qtii 9i tu. Dans, joc...

Violet crezu cE $tie.

- Adicd benzi stereo gi cdteva perechi in holul cel mare?

- Nu. Nu aqa. Un dans cu adevdrat impundtar. Carc sd aibi

clasd. Cu un cort mare pe peluzi...

- Sper cd Angus e sigur pe bogifia lui.

Verena ignord inaemperea.

- ... $i o orchestri potrivitl care si asigure muzica. O sifolosim qi holul, bineinleles, dar pentru odihnS. $i salonul la fel.

Katy, mai mult ca sigur, o si wea muzice disco pentu prietenii

ei de la Londra, mi se pare normal. Poate in sala de mese. Am

putea s-o transfonnam intr-o tavemi sau o groti...

16 Rosamunde Pilcher

Taverne qi grote, se g6ndi Violet. Verena se documentase

serios, <fupd toate aparenlele. Dar, la urma urmelor, era o foarte

brmd organizatoare. Violet rosti blajin:

-Ti-ai frcul intr-qdevdr pla i.- Iar Katy igi poate invita toti prietenii din sud... Va trebui,

bineinleles, si le facem rost de un loc de dormif. . .

- Cu Katy ai vorbit despre ideea ta?

- Nu, numai cu tine. Eqti prima care afli.

- Poate nici nu wea o sead dansantd.

- Ba o sE we4 cum sd nu. Totdeauna i-au pldcut petecerile.

Violet, qtiind-o pe Katy, se gindi cd probabil era adevdrat.

- gi cind vrei s-o faci?

- M-am gandit s-o fac in septembrie. E timpul cel mai poni-vit. Mulli vin h van6toare pe-aici li toati lumea e inci in vacanld.

Poate cd ar fi bine pe 16, pentru cd majoritatea copiilor mai micivor pleca la intemate inainte.

- De-abia srmtem in mai. E mult pand in septembrie.

- $tiu, dar niciodatd nu-i prea deweme pentru a fixa o datigi a incepe sd organizezi ceva. Va trebui si inchiriez cortul, sd

rezolv cu aprovizionarea 9i si dau invita,tiile la tipirit...ii veni o noui idee pldcutS.

Si, Violel nu-i a;a ci ar fi drdgu! si prmem lampioane de-a

lungul drumului pind la vilS?

Pdrea un proiect ingrozitor de ambilios.

- O si ai foarte mult de lucru.

- Nu chiar. Invazia americand se va incheia pdnd atunci,pentru ci oasp€tii pEtitori nu mai vin dupd sllqitul lui august.

Am s6 pot si md concentrez. Trebuie se recunosti, Violet, cd e

o idee bund. $i gandegte-le numai la toli cei pe care am sd-i taide pe lista mea de obliga{ii sociale. Putem sd-i tdiem pe ro!i,dintr-o singuri trdsdturd de condei. Inclusiv, adiugi ea, pe

familia Barwell.

Septembrie

- Nu cred ci-i cunosc.

- Nr1 nici n-ai cum. Sunt colegi de afaceri de-ai lui Angus.

.{m hnt de doui ori masa cu ei. Doui seri de plictiseald, sd nu-1i

poli line cdscatul, nu alta. $i nu i-am invitat niciodaE s5 vini la

mi in schimb, pur qi simplu pentru ci nu-mi puteam imagina

pc cineva care si reziste o s€ar[ intreagi intr-o companie atit de

plicticoasi. $i rnai sunt 9i a[ii, igi rememord ea cu pldcere. Cdnd

o se-i amintesc lui Angus de ei n-o sd protesteze in nici u fel la

semnarea cdtorva cecuri.

Lui Violet ii pfuea putin r6u pentru Angus.

- Pe cine mai chemi?

- A pe toati lumea. Familiile Millbum 9i Ferguson{rombie

5i Buchanan-Wright li betrana Lady Westerdate pi tamilia

Brandon. $i Stafford. Toli copiii lor au crescut intre timp, asa ce

pot fi invitati 9i ei. Iar familia Middleton ar trebui si vini de la

Hampshire, iar Luard din Gloucestershire. O s6 facem o listi.

Am sd pun o foaie de hirtie pe panoul din bucdtirie gi de fie-

care datd cdnd imi vine in minte un nume nou, am sdl trec

acolo. $i tu, Violet, bineinJeles. $i Edrnund, qi Virgini4 9i Alexa.

$i familia Balmerino. Isobel va da un dineu in onoarea mea,

sunt sigurd de asta...

Dint-odat6" loh incepu sd i se pard amuzant. Violet se pierdu

cl g6ndul in trecu! c6tre ocazii uitate pe care gi le amintea acum.

De la una la alta. Spuse, frrd si reflecteze:

- Ar aebui sd-i trirnili Pandorei o invitalie.

$i imediat dup6 aceea nu-$i putu explica de ce cedase impul-

sului de a propune aqa ceva.

- Pandora?

- Sora lui Archie Balmerino. Cand te gandeqti la petre-

ceri, te gandeqti automat qi la Pandora. Dar bineinleles ci n-ai

cunoscut-o.

l7