Octavian MÂNDRUŢ ATLAS
Transcript of Octavian MÂNDRUŢ ATLAS
Octavian MÂNDRUŢ
ORINTC
B O O K S
RELIEF SOARE
FLUVII
TERRA
AMERI
CA
AMERI
CAOCE
ANIA
OCEAN
IA
OCEANIA
OCEANIA
STELESTELE SAH
ARARESURS
E
HIDROG
RAFIE
HIDROG
RAFIE
SATUR
N
AUSTR
ALIA
AFRICA
CLIMĂ
MARTE
MARTE HIMALAYA
HIMALAYAMEDIU
ASIA
ATLASDE GEOGRAFIA
CONTINENTELORclasele VI-VII
5
I. CONTINENTELE TERREI – PRIVIRE DE ÎNTREG
Caracteristicile comparative ale continentelor (suprafața, populația)
Continent Suprafața Populațiamil. km2 % din total uscat mil. loc. % din total
Europa 10,2 6,9 720 10,5Asia 45,1 29,8 4 477 60,3Africa 30,5 20,2 1 232 14,9America de Nord 24,4 16,2 574 7,9America de Sud 18,0 11,9 423 5,8Australia și Oceania 8,5 5,7 42 0,6Antarctica 14,0 9,3 - -
Planiglob fi zic
În unele atlase și cărți se consideră că în jurul continentului antarctic poate fi de-limitat un ocean (format din părțile sudi-ce ale Oceanelor Atlantic, Indian și Pacific), denumit Oceanul Antarctic (sau Oceanul Austral), cu o suprafață de 21,9 mil. km2.
Caracteristici ale întinderii oceanelor
Oceane Suprafațamil. km2 % din ocean
Oceanul Pacific 179,6 49,8Oceanul Atlantic 92,0 25,5Oceanul Indian 74,9 20,8Oceanul Arctic 14,5 3,9
10
EUROPAII
M -ț i i C au c azM
- ț i i Ap e n i n i
Pe
n. I t a
l i că
M- ț i i D i n a r i c i
M-ții Stara Planina(B alcani)
P e n . B a l c a n i c ă
O C E A N U L A R C T I C
M a r e a N e a g r ă
M. MarmaraM a r e a
T i r e n i a n ăMarea
I o n i c ă
Marea A driatică
Marea E gee
M. A zov
P e n. I b e r i c ă
M-ții C antabrici
Pen. B retagne
Pen.
Iutla
nda
I . Irlanda I. MareaB ritanie
V f. B en Nevis1343
1041
621
2648
34042522
2911
25445642
3478
I-le Hebrid
e
I. Islanda
I. K olguev
V ulc. Hekla1491
I-le F eroë
I-le Shetland
I-le Orkney
C . R oca
C . T arifaStr. G ibraltar
GolfulB iscaya
Marea Mânecii
T amisa
E lba
Oder
D ravaSava
D unărea
Dunărea
T isa
Mureș
Prut
Nipru Don
Don
Daugava
L . L adoga
L . Onega
M. A lbă
M. B arents
Torne
D vina de Nord
Mezen
Peciora
K ama
Ural
Doneț
Volga
N istru
Bugul de Sud
Olt
Main
WeserSena
Rin
L oaraVienne
Garonne
Duero
T ejoEbro
Ron Pad
V istula
M a r e a
N o r d u l u i
M a r e a
N o r v e g i e i
Golful
Botnic
Golful F inic
Str. Calais
I. Sardinia
I. C orsica
I. Sicilia
I. C retaI. Malta I. C ipru
A S I A
A F R I C A
A
SI
A
Pen.C rimeea
Pen. Pelopones
MasivulC entral
Pod.
B oemiei
C âmpia
Panonică
C â m p i a
E u r o p e i
d e E s t
M -ț i i P i r i n e i
C apul Nord
Pen. K ola
PodișulVolgăi
C olineleT iman
C olineleB ielorusiei
PodișulC entral
R us
PodișulValdai
PodișulPodolic Podișul
D onețului
Pe
ni
ns
ul
a
Sc
an
di
na
vă
0 200 400 600 800 1000 km−200 peste 2000 m1000 20002000
1885
1602
2470
1142
4807V f. Mont B lanc
V f. D urmitor
V f. O limp
V f. MoldoveanuV f. E lbrus
V ulc. E tna3323
1895V f. Narodnaia
2654
2592
Str.
Bosfo
rStr. Dardanele
Volga
20°
60°
50°
40°
0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°10°Cercul Polar A rctic
M - ț i i
Ca
rp
ați
M . L igurică
Cordiliera B eticăGuadalquivir
Guadiana
I-
le
Br
it
an
i c e
M a re a
Me d i
t e r a n ă
M a r e a
Ba
l ti
că
M- ț i i A l p i
C âmpi a R omână
OC
EA
NU
LA
TL
AN
TI
C
Mu
nț
ii
Sc
an
di
n
av
ie
i Mu
nț
ii
Ur
al
C â m p i a N o r d - E u r o p e a nă
I-leBaleare
Volga
Câm
p ia
P re c as p i c ă
K ama
C . F inisterre
G. L ion
Mare
aCas
pică
70°
Europa - harta fizică
Europa, privită la scară planetară, are as-pectul unei prelungiri a continentului asia-tic. Din această cauză, cele două continente (Europa și Asia) sunt numite, uneori, ca unul singur: Eurasia.
Europa constituie, față de continentul asiatic, mai mult o regiune de diferențiere culturală și istorică, decât fizico-geografică.
Limita dintre Europa și Asia poate fi con-siderată pe aliniamentul Munților Ural, flu-viul Ural, Marea Caspică, Munții Caucaz, Ma-rea Neagră, Marea Mediterană.
La o privire mai atentă se observă că Eu-ropa este formată dintr-o întindere conti-nentală (în est) şi o întindere cu un aspect peninsular (în partea centrală, vestică şi su-dică). Linia imaginară de demarcaţie poate fi trasată între Marea Baltică şi Marea Neagră.
Europa este un continent mijlociu, ca po-pulație, dar mic în ceea ce privește întinderea.
Civilizația elenistică și cea romană stau, în mare măsură, la baza dimensiunii cultura-le actuale a continentului european. În Evul Mediu și în Epoca Modernă a reprezentat continentul cu cea mai mare importanță în evoluția lumii. Din nefericire, de aici s-au de-clanșat și cele două războaie mondiale.
În prezent, constituie un important nu-cleu de dezvoltare economică, științifică, cul-turală și tehnologică al lumii contemporane.
Harta de mai sus redă fizionomia ge-nerală a spațiului natural european, recu-noscându-se pe aceasta principalele siste-me montane și trepte de relief, țărmurile și articulațiile lor, cele mai importante fluvii și lacuri.
Puncte extreme:
N – Nordkyn71°08’ lat. N
S – Capul Tarifa36°00’ lat. N
V – Capul Roca9°31’ long. V
E – Munții Ural (NE)66°23’ long. E
11
Europa
Europa - harta politicăCifrele de pehartăreprezintă:1. LUXEMBURG2. MONACO3. LIECHTENSTEIN4. SAN MARINO5. VATICAN6. ANDORRA7. Teritoriu aparținând FEDERAȚIEI RUSE8. REP. MOLDOVA9. MUNTENEGRU10. Partea europeană a TURCIEI11. MACEDONIA DE NORD
Aglomerații urbaneși orașe
peste 10 mil. loc.
5 – 10 mil. loc.
1 – 5 mil. loc.
0,5 – 1 mil. loc.100 000 – 500 000 loc.
F E D E R A Ț I A
R U S Ă
REGATUL UNITAL MARIIBRITANIIȘI IRLANDEI DE
NORD
PORTU
GALIA
S P A N I A
MonacoMadrid
Paris
Moscova(Moskva)
Londra
Dublin
Reykjavik
Roma
Valencia
Barcelona
Milano
Napoli
Palermo
MALTA
I. Sicilia
I. Creta (Gr.)
I. Sardinia(It.)
I. Corsica(Fr.)
I-le Baleare (Span.)
SevillaMalaga
Porto
ZaragozaLisabona
FRANȚA
ITALIA
BULGARIA
GRECIA
SERBIA
ALBANIA
AUSTRIAELVEȚIAUNGARIA
CROAȚIABOSNIA ȘIHERȚEGOVINA
SLOVENIA ROMÂNIA
BELARUSP O L O N I A
GERMANIA
1
2
11
6
3
4
5
7
10
8
Luxemburg
IRLANDA DANEMARCA
OLANDA
ISLANDA
CEHIA SLOVACIA
LITUANIA
LETONIAESTONIA
MareaIonică
MareaEgee
Marea AdriaticăMarea Tireniană
M. Azov
Marea Mânecii
GolfulBiscaya
M. Albă
M. Barents
MareaNordului
MareaNorvegiei
G.B
ot
ni
c
M a r e a
B a l t i c ă
TorinoMarsiliaBilbaoOviedo
La Coruña
Berna
Le Hâvre
Liverpool Manchester
Glasgow
Oslo
Stockholm
Helsinki
JaroslavlSankt Petersburg
Arhanghelsk
Uhta
SmolenskMalmö
Göteborg
Trondheim
Turku
Tampere
Espoo
Bergen
Nijni Novgorod
Sevastopol
Iași
Constanța
Cluj-Napoca
Timișoara
Volgograd
Saratov
Harkov
Odessa
Lvov
Cracovia
Poznan
Wroclaw Lódz
Rostov pe DonDonețk
Dnipropetrovs’k
Krasnodar
Chișinău
București
Sofia
Istanbul
Varna
Iraklion
Kiev
Minsk
Varșovia
Praga
Viena BratislavaBudapesta
Zagreb
Belgrad
Skopje
SalonicTirana
Podgorica
Atena
Ljubljana
Sarajevo
Berlin
Amsterdam
Copenhaga
Bruxelles
GdanskHamburg
KölnLille
Haga
Frankfurt
München
Vilnius
Riga
Tallinn
Astrahan
Groznâi
Murmansk
Kazan
Samara
Ufa
Perm
Ekaterinburg
I-le Orkney
I-le Shetland(UK)
I-le Feroë(Dan.)
I-leHebr
ide
Belfast
Birmingham
Lyon
Voroneț
Kursk
20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°
60°
50°
40°
70°Cercul Polar A rctic
M a r e aM
ed i t e r a n ă
Nantes
Bordeaux
Toulouse
U C R A I N AF
IN
LA
ND
A
SU
ED
I
A
NO
RV
EG
IA
A F R I C A
9
Ma r e a N e a g r ă
O C E A N U L A R C T I C
OC
EA
NU
LA
TL
AN
TI
C
KAZAHSTAN
Mar
eaC
aspi
că
0 200 400 600 800 1000 km
A S IA
BELGIA
Harta politică a Europei este formată din 44 de state. Există diferite statistici și hărți unde provincia sârbă Kosovo (capitala Pristina) este considerată stat indepen-dent, dar nerecunoscut internațional (de exemplu, de ONU, China, Federația Rusă etc.).
Trei state (Federația Rusă, Turcia și Kazahstan) se întind atât în Europa, cât și în Asia, fiind astfel state eurasiatice.
Statele europene dețin „teritorii exterioare”: Spa-nia are două enclave pe teritoriul Marocului (Ceuta și Melila), Franța are departamente de peste mări (DOM) și
teritorii de peste mări (TOM), iar Danemarca are o legă-tură preferențială cu Groenlanda.
Harta politică actuală a Europei este rezultatul trata-telor ulterioare Primului Război Mondial (1920–1922), al efectelor celui de-al Doilea Război Mondial (1945–1949) și de la sfârșitul secolului al XX-lea (după 1990).
În această ultimă perioadă au apărut state noi, pro-venite din divizarea URSS, din separarea Cehoslova-ciei, a Iugoslaviei sau provenite din unirea a două state (Germania).
State eurasiatice
StatulSuprafața (km2) Populația (loc.)
Totalpartea
europeanăparteaasiatică
Totalpartea
europeanăparteaasiatică
Federația Rusă 17 125 300 4 265 525 12 859 775 146 804 400 111 731 528 35 072 872Turcia 780 043 23 743 756 300 80 810 525 11 498 021 69 312 504Kazahstan 2 724 900 148 715 2 576 185 18 157 100 759 354 17 397 746
12
6020°
60°
50°
40°
60°
50°
40°
0° 10° 20° 30° 40° 50° °10°
10° 20° 40°
2470
70°Cercul Polar Arctic
0 200 400 600 800 1000 km−200 peste 2000 m1000 20002000
A S IA
A
SI
AA F R I C A
0 200 400 600 800 1000 km
20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°
60°
50°
40°
70°
Cercul Polar A rctic A. Primul nucleu continental cu structuri:Areale de relief pe substrat aparținând de:
a. la suprafață
b. în adâncime
B. Europa veche (caledoniană și hercinică):
a. masive caledoniene
b. masive hercinice
munți, platouri, podișuri
regiuni depresionare
C. Europa recentă (alpină):
Alte semne:
a. munți
b. regiuni depresionare
vulcani
catene muntoase
regiuni vulcanice recente
A. Primul nucleu continental cu structuri:Areale de relief pe substrat aparținând de:
a. la suprafață
b. în adâncime
B. Europa veche (caledoniană și hercinică):
a. masive caledoniene
b. masive hercinice
munți, platouri, podișuri
regiuni depresionare
C. Europa recentă (alpină):
Alte semne:
a. munți
b. regiuni depresionare
vulcani
catene muntoase
regiuni vulcanice recente
Treptele hipsometrice (trepte de relief)Trepte
hipsometriceAltitudini % Exemple
Munți înalți peste 2 000 m 2 Alpi, CaucazMunți mijlocii 1 000–2 000 m 4 Ural, ApuseniDealuri înal-te, podișuri și munți joși
500–1 000 m 10Podișul Boemiei, Podișul Castiliei, Masivul Renan
Câmpii înal-te și dealuri joase
200–500 m 27Câmpia Europei de Est, Podișul Podolic
Câmpii joase 0–200 m 55Câmpia Nord–Europeană
Câmpii foarte joase
sub 0 m 2Câmpia Precaspică
Europa – relieful majorMunți ai orogenezei alpine Munții Alpi, Munții Pirinei, Munții Apenini, Munții Carpați, Munții Caucaz
Depresiuni ale sistemului alpinDepresiunea (Câmpia) Padului, Depresiunea (Câmpia) Panonică, Câmpia Română, Depresiunea Transilvaniei
Regiuni vulcanice Islanda, bazinul Mării Mediterane (Etna)Munți și podișuri pe structuri hercinice Masivul Șistos Renan, Podișul Boemiei, Munții Harz, Podișul Castiliei, Munții UralCâmpii pe structuri hercinice coborâte Câmpia Nord–Europeană (fluvio-glaciară)Podișuri și „câmpii” pe structuri prote-rozoice și paleozoice
Podișul Suediei, Podișul („Câmpia”) finlandeză a lacurilor, Câmpia Europei de Est (deluroasă)
Munții caledonieni Alpii Scandinaviei, Munții Scoției
Europa – harta tectonică și a substratului reliefului
EUROPAIIEuropa – trepte de relief
13
M-
ți
i
Ur
al
M-ții CaucazM-ții Alpi
M-ții ApeniniM-ții Dinarici M-ții Balcani
A S I A
A F R I C A
Oc
ea
nu
l
At
la
nt
ic
Marea Neagră
Marea Nordului
Masivul Renan
Pod. Boemiei
C â m p i a
E u r o p e i
d e E s t
M-ții Pirinei
M-ții
Scan
dinav
iei
0 1000 km
C âmpia N ord-Eu rope
ană
M a r e aM
e d i t e r a n ă
MareaC
a sp ică
M-ții Carpați
Tipuri principale de țărmuri (exemple):
Țărm cu fiorduri
Țărm cu riass
Țărm de tip dalmatic
Țărm cu limane și lagune
Delte și țărm deltaic
Țărm cu estuar
Taxonomia reliefului (trepte și unități de relief)A. Masive și sisteme montane, munți izolați, podișuri pe structuri mon-
tane și regiuni vulcanice:Munții pe structuri caledoniene, modelați de glaciațiunea cuaternară:
Alpii Scandinaviei, Munții ScoțieiMunți pe structuri alpine: Munții Alpi, Munții Apenini, Munții Carpați,
Alpii Dinarici, Munții Caucaz, Cordiliera Betică etc.Munți și podișuri pe structuri hercinice: Masivul Șistos Renan, Podișul Boe-
miei (și munții din jurul său), Podișul Lysa Gora, Podișul Dobrogei, Munții UralAreale montane pe structuri actuale de rift (I. Islanda)
B. Podișuri, dealuri și câmpii înalte (de eroziune)Podișuri pe structuri hercinice ale Gondwanei: Podișul Iberic, Podișul
Cen tral-FrancezPodișuri, dealuri și câmpii de eroziune modelate pe strate sedimenta-
re depuse pe un fundament foarte vechi: Câmpia Europei de Est, Podișul Podolic, Podișul Volgăi, Podișul Central Rus, Podișul Donețk etc.C. Podișuri joase și câmpii de acumulare
Podișuri și câmpii pe structuri foarte vechi modelate de glaciațiunea cu-aternară: Câmpia finlandeză a lacurilor, podișurile Scandinaviei
Câmpii de acumulare și de eroziuine pe structuri diferite: a. câmpii flu-vio-glaciare: Câmpia Nord-Europeană; b. de acumulare fluvio-maritimă: Câmpia Panonică, Câmpia Română, Câmpia Padului, Câmpia Precaspică; c. câmpii de eroziune pe structuri vechi (Câmpia Europei de Est)
Europa – unități de relief și tipuri de ţărmuri
Europa
Fiord
Munţii Alpi
Podiș vulcanic și cascadă
Câmpie deltaică – Delta Dunării
14
Pe
n. I
t al i c
ă
Oc
ea
nu
l
At
la
nt
ic
O c e a n u l A r c t i c
Marea Caspică
M a r e a N e a g r ă
Marea Tirenianã
Marea Ionică
Marea Adriatică
Marea Egee
M. Marmara
Str. Bosfor
Str. Otranto
Str. Messina
Str. Dardanele
M. Azov
P e n . I b e r i c ã
Pen. Bretagne
Pen.
Iutla
nda
I. MareaBritanie
I. Irlanda
I-le H
ebrid
eI. Islanda
C. Roca
C. TarifaStr. Gibraltar
GolfulBiscaya
Marea Mânecii
Tamisa
ShannonOd
er
OderW
arta
Notec
Elba
Dunãrea
avatl
V
Raba
Vah
Dunãrea
Tisa
MureșDravaSava
Tibru
Morava
Marița
Vardar
PrutSiret
Nipru
Nipru
Neman
PripetDesna
Don
Kuma
Don
Kope
r
Volg
a
Dvina de Vest
L. Ladoga
L. OnegaOnega
M. Albă
M. Barents
Kemi
Pite
Skellefte
Gloma
DalKlar
MezenPeciora
Izma
Suko
na
Viceg
da
Peciora
Usa
Kama
Viatka
Sura
Oka
Unja
agulte V
Oka
Samara
Kama
Ufa
Ural
Doneț
Volga
Nistru
Bugul de Sud
Olt
Main
Weser
Sena
Rin
Loara Loara
Vienne
Garonne
Duero Ebru
IseréPad
Arno
Inn
Guadalquivir
Guadiana
Tejo
Ron
Rin
Ron
Saône
Vistula
M a r e a
N o r d u l u i
M a r e a
N o r v e g i e i
Str. Kattegat
Skagerr
akStr
.
Golfu
l Bot
nic
Golful Finic Neva
Str. Calais
I. Sardinia
I. Corsica
I. Sicilia
I. Creta I. Cipru
A s i a
Pen. Crimeea
P e n. B a l c a n i c ă
Pen. Pelopones
Capul Nord
Pen. Kola
20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°
60°
50°
40°
70°Cercul Polar Arctic
Dordogne
Marna
Belaia
Dv ina de Nord
K uban
Segura
Jucar
M i ño
Bugul deVest
0 200 400 600 800 1000 km
Pe
n.S
ca
nd
in
av
ã
M a r e aB a l t
i că
M. L iguricã
Ma r e a
M
ed i t e r a n
ă
I-leBaleare
Lungimea principalelorfluvii europene
(km)
Volga
Dună
rea
Ural
Nipr
uDo
nPe
ciora
Nistr
uRi
nElb
a
km
2500
3000
3500
4000
500
2000
1500
1000
0
Europa – hidrografia (mări, golfuri, fluvii, râuri, lacuri)
EUROPAII
Defi leul Dunării
15
20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°
60°
50°
40°
70°Cercul Polar Arctic
0 200 400 600 800 1000 km
Climat subpolar
A. Zona polară și subpolară
Climat subpolar cu influență oceanică
B. Zona boreală rece
Climat boreal cu tendință oceanică
Climat boreal continental
C. Zona temperată
Climat temperat-oceanic
Climat de tranziție
Climat temperat-continental
Climat temperat de stepă cu precipitații moderate
D. Zona subtropicală
Climat mediteraneean
Climat subtropical secetos
E. Climat montan
Climat montan
0 1000 km
20°
60°
50°
40°
70°0° 10° – 5°0°
0°
5°
5°
10°
10°
15°15°
20°20°
– 5°20° 30° 40° 50° 60°10°Cercul Polar Arctic
20°
60°
50°
40°
70°0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°10°Cercul Polar Arctic
0 1000 km
peste 2000 2000
1000
750
500sub 500
mm/an
Europa – caracteristici ale tipurilor de climă (exemple)
Tip de climatTemperatura (°C) Precipitații
(mm/an)Specific al
climeimedie ianuarie iulieSubpolar 1°–2° –8° 10° 500–750 vară scurtăSubpolar oceanic
1°–2° –2°...–6° 12° >750 iarnă blândă
Boreal oceanic 5°–7° –4° 15° >2 000influență oceanică
Boreal continental
2°–6° –8°...–10° 15° <500 vânturi polare
Temperat- oceanic
8°–12° 2°–6° 15°–17° 750–1 000 vânturi de vest
de tranziție 8°–10° 2°–4° 20° 500–1 000tranziție N-S și V-E
Temperat- continental
5°–10° –6° 18°–20° 500–750extins și uniform
Temperat arid 15°–17° –2°...–4° 20°–24° sub 500 caldă și aridăMediteraneean 15°–20° 10°–12° 22°–25° 500 caldă și aridăSubtropical secetos
15°–20° 8°–10° 22°–25° 450 caldă și aridă
Montan 8°–2° 8°–10° 0°–12° 1 000–2 000 etajare verticală
Europa – di ferenţieri climatice
Europa – temperatura medie anuală
Europa – precipitații medii anuale
Europa
34
Densitatea populației țărilor cu suprafețe mari (1–3 mil. km2)
și foarte mari (3–10 mil. km2)
ȚaraDensitatea populației
(loc./km2)China 145India 403Indonezia 137Kazahstan 7Arabia Saudită 15Mongolia 2Iran 50
Densitatea populației țărilor cu întindere mijlocie–mică (0,2–0,01 mil. km2)
ȚaraDensitatea populației
(loc./km2)Coreea de Sud 511Bangladesh 1 086Liban 514Nepal 197Sri Lanka 327Taiwan 651
Principalele aglomerații urbane
Orașul Populația (loc.)Shanghai 20 217 450Beijing 19 520 000Mumbay 18 394 900Dhaka 17 598 000Delhi 16 349 831Karachi 14 910 352Calcutta 14 057 991Tokyo 13 724 000Manila 12 877 253Lahore 11 126 285Guangzhou 10 641 408Jakarta 10 374 200Shenzen 10 357 938Seul 10 010 000Tianjin 9 290 000Bangkok 8 750 600Teheran 8 693 706Chennai 8 653 521Bandung 8 201 900
Continentele extraeuropene - ASIAIII
60º
100º
40º
160º
T ropicul de Nord
Ecuator
0 1000 2000 km
densitate foarte mare (peste 300 loc./km2)densitate mare (150-300 loc./km2)densitate mijlocie și mică (2-150 loc./km2)densitate foarte mică (sub 2 loc./km2)
Ankara
Teheran
Istanbul
Bagdad
Ahmadabad
Bangalore
Rangoon
Guangzhou
Wuhan
Singapore
Jakarta
Shenyang
Osaka
KarachiDelhi
Lahore
Chennai
Hyderabad
Bangkok
Manila
TianjinNanjing
Shanghai
Mumbay(Bombay)
Calcutta Dhaka
Tokyo
SeulBeijing
20º 60º 100º
40º
160º
T ropiculde Nord
Cercul P ola r Arctic
Ecuator
Bandung
HanoiDongguan
Chengdu
Chongquing
Shenzen
peste 10 mil. loc.5-10 mil. loc.1-5 mil. loc. 0 1000 2000 km
35
Asia
Sn
Sn
Sn
Sn
U
U
P b
P b
70°60°50°
40°
30°
20°
10°
0°
0°
10°
20°
30°
40°
50° 60° 70° 80° 90° 100°120°
130°
140° 150° 160°
Cercul Po lar A
rctic
E cuator
T ropicul de Nord
Au
Au
Au
S n
Cu
D
D
U
UU
U
PetrolGaze naturaleCărbuni superioriCărbuni inferioriMinereuri de fierUraniuAurCupruPlumbDiamanteStaniu
U
Cu
Pb
D
Sn
Au
0 400 800 1200 1600 2000 km
Cu
Cu
D
110°
Kuwait Golful Persic
K uzbass
Yumen
Sn 170°
180°
190°
200°
Sn
Sn
Sn
Sn
U
U
P b
P b
70°60°50°
40°
30°
20°
10°
0°
0°
10°
20°
30°
40°
50° 60° 70° 80° 90° 100°120°
130°
140° 150° 160°
Cercul Po lar A
rctic
E cuator
T ropicul de Nord
Au
Au
Au
S n
Cu
D
D
U
UU
U
PetrolGaze naturaleCărbuni superioriCărbuni inferioriMinereuri de fierUraniuAurCupruPlumbDiamanteStaniu
U
Cu
Pb
D
Sn
Au
0 400 800 1200 1600 2000 km
Cu
Cu
D
110°
Kuwait Golful Persic
K uzbass
Yumen
Sn 170°
180°
190°
200°
Taxonomia resurselor naturaleA. Resursele mediului natural
Resurse ale atmosferei: energie eoliană, radiație solară etc.Resurse ale hidrosferei: hidroenergie (Chang Jiang, Angara), apă dulceResurse biotice: pășuni, păduri, pescuit oceanic etc.Resurse de sol: tipuri diferite de soluri pentru agriculturăCondiții ale reliefului: terenuri orizontale, arabile și pentru locuire etc.
B. Resursele scoarței terestreResurse energetice:• cărbuni (China, 45% din producția mondială)• petrol (60% din producția mondială în jurul Golfului Persic)• gaze naturale (40% din producția mondială: Iran, Qatar, China,
Arabia Saudită, Federația Rusă)• uraniu (Kazahstan, 40% din producția mondială, Uzbekistan)
Resurse minerale: (feroase și neferoase)• minereu de fier (China, India, Iran, Kazahstan, Mongolia etc.)• aur (China, Uzbekistan, Indonezia, Kazahstan)• cupru (China, Indonezia, Kazahstan)• plumb (China, India, Turcia, Iran)• staniu (80% din producția mondială: China, Indonezia, Myanmar)
Substanțe nemetalifere: sare, potasiu, roci de construcție etc.
Petrol
ȚaraProducție (mil. t)
și loc mondialFederația Rusă (total) 527,7 1Arabia Saudită 505,4 2Irak 222,8 4Iran 221,8 5
Gaze naturale
ȚaraProducție (mil. t)
și loc mondialFederația Rusă (total) 694,0 2Iran 213,8 3Qatar 169,1 5China 141,7 6
Minereuri de fier
ȚaraProducție (mil. t)
și loc mondialChina 340,0 3India 190,0 4Federația Rusă (total) 100,0 5Kazahstan 34,0 11
Asia – resurse ale scoarței terestre
36
Continentele extraeuropene - ASIAIII
Cultura plantelor
Produse agricole
Ponderea Asiei în producția mondială
Țări reprezentative (exemple) și locul în producția mondială
Orez 90%China (loc 1), India (loc 2), Indonezia (loc 3), Bangla-desh (loc 4), Vietnam (loc 5), Myanmar (loc 6)
Grâu 40%China (loc 1), India (loc 2), Pakistan (loc 7), Turcia, Ka-zahstan, Iran
Porumb 32% China (loc 2), India (loc 7), Indonezia (loc 8), Filipine
Bumbac 55%China (loc 1), India (loc 2), Pakistan (loc 4), Uzbekis-tan (loc 6), Turcia, Siria
Trestie-de- zahăr
20%India (loc 2), China (loc 3), Thailanda (loc 4), Pakistan (loc 5), Indonezia, Filipine
Cafea 20%Vietnam (loc 2), Indonezia (loc 4), India (loc 7), Laos, China, Filipine
Cauciuc natural
80%Thailanda (loc 1), Indonezia (loc 2), Vietnam, India, China, Malaysia, Filipine, Myanmar, Sri Lanka
Creșterea animalelor Bovine (40% din totalul mondial)
Țara Capete (mil.)India 298,3China 108,1Pakistan 79,4Bangladesh 25,2Myanmar 20,2
Ovine (40% din totalul mondial)Țara Capete (mil.)
China 162,0India 63,0Iran 45,0Turcia 31,5Pakistan 29,8
Pășuni și creștereaanimalelor
Păduri boreale
Agricultură specializată
Păduri tropicaleAgricultură tropicală tradiționalăPășunat și nomadism
Culturi mediteraneene
Culturi de orez (irigate)Regiuni fărăagricultură (munțiînalți și deșerturi)
70°60°50°
40°
30°
20°
10°
0°
0°
10°
20°
30°
40°
50° 60° 70° 80° 90° 100° 110°120° 130°
140° 150° 160°
Ce rc ul Polar A
rctic
E cuator
T ropicul de Nord
0 400 800 1200 1600 2000 km
Asia – modul de utilizare a terenurilor şi tipuri de agricultură
Specificul agricol al Asiei îl reprezintă cultura orezului, care, împreună cu activitățile pe care le presupune, poartă denumirea de rizicultură. De asemenea, Asia are producţii foarte mari de bumbac, cauciuc natural şi grâu. Creşterea producţiei agricole a celor mai populate ţări (India şi China) este superioară creşterii demografice.
37
Asia
Oțel (75% din totalul mondial)Țara Producție (t) Loc mondial
China 831 730 1Japonia 104 662 2India 101 371 3Coreea de Sud 71 030 6Turcia 37 524 8Taiwan 22 438 10Iran 21 236 12Vietnam 11 473 18
Aluminiu (75% din totalul mondial)
ȚaraProducție (1 000 t)
Loc mondial
China 32 600 1India 3 200 4Emiratele Arabe Unite 2 600 5Kazahstan 1 490 6Bahrein 960 11Arabia Saudită 840 13Malaysia 760 15Qatar 640 18
Automobile (65% din totalul mondial)Țara Producție (mil. buc) Loc mondial
China 24,8 1Japonia 8,4 2India 3,9 4Coreea de Sud 3,7 5Iran 1,4 12Turcia 1,1 15Indonezia 1,0 17Thailanda 0,8 18
Energie electrică (60% din totalul mondial)
ȚaraProducție.
(mld. kwh/an)Loc mondial
China 5 586 1India 1 294 3Japonia 978 4Coreea de Sud 518 10Arabia Saudită 318 11Iran 265 16Turcia 249 17Taiwan 241 18
70°60°50°
40°
30°
20°
10°
0°
0°
10°
20°
30°
40°
50° 60° 70° 80° 90° 100°
110°
120°130°
1
Cerc ul
P olarA
rctic
E cuator
T ropicul de Nord
0 400 800 1200 1600 2000 km
Concentrări industriale
Asia – regiuni industriale
Japonia Centrală și de Sud
Republica Coreea: Seul–Inchon, Busan
China de Est: Shanghai–Nanking
China Cen-tral-Estică: Changsha–Wuhan
China de Sud: Gu-angzhou–Shenzen–Dongguan și Hong Kong
China de NE (Shenyang)
China metropolita-nă (Beijing–Tianjin)
China Centrală (Sâchuan)
Vietnamul de Nord: Hanoi–Haiphong
Vietnamul de Sud: Mekong–Ho Chi Minh
Jawa: Jakarta–Surabaya
Pakistan: Lahore India de Nord:
Delhi Mumbay Bengalul de Vest Chennai (Madras) Israel Golful Persic Ural Karaganda Siberia de Sud Singapore Taiwan Malaysia (Malacca) Turcia de NV
42
Climat mediteraneean
Climat subtropical secetos cu vară foarte caldă
și uscată și ploi slabe de iarnă (stepă )
Climat subtropical constant cald și umed (savană )
Climatul deșerturilor tropicale
Climat intertropical cu umiditate și căldură
permanente
Climat montan
Climat intertropical cu căldură constantă și ploi
de iarnă
Climat intertropical cu vară caldă și secetoasă,
iarnă caldă și umedă
Climat intertropical cu vară caldă și umedă,
iarnă caldă și secetoasă
Climat deșertic și semideșertic cu precipitații
foarte reduse
20°
30°
20°
10°
10°
20°
30°
0° E cuator
10° 0° 10° 20° 30° 40° 50°
T ropicul de Nord
T ropicul de Sud
0 1750 km20°
30°
20°
10°
10°
20°
30°
0° E cuator
10° 0° 10° 20° 30° 40° 50°
T ropicul de Nord
T ropicul de Sud
Nil
A tbara
L . Nasser
C analulde Suez
Nilul A lbastru
NilulA
lb
Giuba
L . T urkana
L . V ictoria
L . K ariba
L . T anganyika
L . Malawi
Congo
Congo
Benue
L . C iad
L .VoltaVolta
Volta A lbă
VoltaN
eagră C
ompé
N iger
Senegal
Moulou
ya
G . Guineei
Str.
Moz
ambi
c
Str. G ibraltarMarea Mediterană
Niger
Uele
K asai
ChariLogone
OgooueSanaga
C ascadaV ictoria Save
VaalOrange
CubangoCune
ne
Bahr al Jabal
G . A den
0 1750 km
Ma r e a
Ro ș i e
L impopo
Shibeli
OC
EA
NU
LA
TL
AN
T I C
Oub
angui
Zambezi
Zambezi
O CE
A
NU
LI
ND
IA
N
FluviiFluviu Lungime (km)
Nil (cu Kagera) 6 680Zair (Congo) 4 370Niger 4 160Zambezi 2 660Orange 1 860Limpopo 1 600Senegal 1 430Chari 1 400
LacuriLac tectonic: L. VictoriaLacuri de rift: Tanganika, Malawi, Turkana,
AlbertLacuri de depresiuni: L. Ciad (cu întindere sezo-
nieră variabilă)Lacuri hidroenergetice: L. Nasser (pe Nil),
L. Volta (pe Volta), L. Kariba și L. Caborra Bassa (pe Zambezi)
Lacuri sărate de deșert: Șoturi (în Sahara)
Africa - zone, tipuri și nuanțe de climă
Africa - hidrografia
Continentele extraeuropene - AFRICAIV
43
20°
Ecuator
10° 0° 10° 20° 30° 40° 50°
Tropicul de Nord
Tropicul de Sud
0 1750 km
Vegetație mediteraneeană
Vegetație de semideșerturi
Vegetație de deșerturi
Savane și păduri rare
Păduri ecuatoriale
Mangrove
Vegetația munților înalți
30°
20°
10°
10°
20°
30°
0°
20°
Ecuator
10° 0° 10° 20° 30° 40° 50°
Tropicul de Nord
Tropicul de Sud
0 1750 km
Vegetație mediteraneeană
Vegetație de semideșerturi
Vegetație de deșerturi
Savane și păduri rare
Păduri ecuatoriale
Mangrove
Vegetația munților înalți
30°
20°
10°
10°
20°
30°
0°
Africa - harta vegetaţiei
Africa
Uraniu
Staniu
Wolfram
Diamante
Fosfați
Cupru
Cobalt
Aur
Sn
W
D
Ph
Cu
Co
Au
Aeroporturi
Centre industriale
Minereuri de fier
Siderurgie
Gaze naturale
Petrol
Rafinării
Cărbuni superiori
U
U
U
U
U
S n
S n
S n
W
W
D
D
DD
D
D
D
D
D
P h
P h
P h
P h
P h
C u
C u
C u
C u
Au
Au
Au
C o
C u
Ibadan
LagosPort Harcourt
Pointe NoireMoanda
Luanda
Dakar
MonroviaAccra
Cairo
Khartoum
Omdurman
Addis Abeba
Aseh
Mogadiscio
Nairobi
Dar es-Salaam
Tunis
Tripoli Alexandria
AlgerCasablanca
Béchar
Arzew
CapeTown Port Elizabeth
20°
30°
20°
10°
10°
20°
30°
0° Ecuator
10° 0° 10° 20° 30° 40° 50°
Tropicul de Nord
Tropicul de Sud
0 350 700 1050 1400 1750 km
Kinshasa
Harare
Lusaka
Durban
Maputo
Lubumbashi
Johannesburg
C o
P h
Brazzaville
Port Sudan
Asmara
Port Said
Aswan
D
N^Djamena
Uraniu
Staniu
Wolfram
Diamante
Fosfați
Cupru
Cobalt
Aur
Sn
W
D
Ph
Cu
Co
Au
Aeroporturi
Centre industriale
Minereuri de fier
Siderurgie
Gaze naturale
Petrol
Rafinării
Cărbuni superiori
U
U
U
U
U
S n
S n
S n
W
W
D
D
DD
D
D
D
D
D
P h
P h
P h
P h
P h
C u
C u
C u
C u
Au
Au
Au
C o
C u
Ibadan
LagosPort Harcourt
Pointe NoireMoanda
Luanda
Dakar
MonroviaAccra
Cairo
Khartoum
Omdurman
Addis Abeba
Aseh
Mogadiscio
Nairobi
Dar es-Salaam
Tunis
Tripoli Alexandria
AlgerCasablanca
Béchar
Arzew
CapeTown Port Elizabeth
20°
30°
20°
10°
10°
20°
30°
0° Ecuator
10° 0° 10° 20° 30° 40° 50°
Tropicul de Nord
Tropicul de Sud
0 350 700 1050 1400 1750 km
Kinshasa
Harare
Lusaka
Durban
Maputo
Lubumbashi
Johannesburg
C o
P h
Brazzaville
Port Sudan
Asmara
Port Said
Aswan
D
N^Djamena
Africa - resurse şi economie
Africa are resurse energetice și minerale diversi-ficate: cărbuni (Republica Africa de Sud), gaze na-turale (Algeria), petrol (Nigeria, Angola), minere-uri de fier (Republica Africa de Sud, Mauritania, Liberia), uraniu (Niger, Namibia, Malawi), diaman-te (Botswana, Angola, Republica Africa de Sud, R. D. Congo), cupru (R. D. Congo, Zambia), bauxită(Guineea, Ghana), fosfați naturali (Maroc, Senegal), staniu, wolfram etc.
Activitățile industriale (2% din totalul mon-dial) sunt inferioare potențialului natural și popu-lației (16% din populația mondială).
Fauna (exemple)Zona de vegetație Animale caracteristice
Păduri ecuatoriale
leopard, antilopă-de-pădure, gorilă, cimpanzeu, pavian, pă-sări, cro codil, hipopotam, ele-fant, rinocer
Savane
antilopă, zebră, girafă, rino-cer, elefant, bivol-sălbatic, leu, leopard, crocodil, hipopotam, struț-african
Deșerturiscorpion, șopârlă, șerpi, dromader
Cuprins
Cuvânt-înainte 3Semne convenționale 4I. CONTINENTELE TERREI – PRIVIRE DE ÎNTREG 5Terra – trepte și unități de relief 6Harta politică a lumii 8
II. EUROPA 10Europa – harta fizică 10Europa – harta politică 11Europa – trepte de relief 12Europa – harta tectonică și a substratului reliefului 12Europa – unități de relief și tipuri de țărmuri 13Europa – hidrografia (mări, golfuri, fluvii, râuri, lacuri) 14Europa – diferențieri climatice 15Europa – vegetația naturală 16Europa – soluri 16Răspândirea geografică și concentrarea populației 17Europa – diversitatea lingvistică 18Europa – mari aglomerații urbane și orașe europene 18Europa – principalele resurse ale scoarței terestre 19Europa – concentrări urbane și economice 20Originea și expansiunea revoluției industriale 21Europa – utilizarea terenurilor și agricultura 22Principalele porturi și căi de comunicație feroviară 23Principalele aeroporturi și căi de comunicație rutieră 23Uniunea Europeană 24Uniunea Europeană – organizarea spațiului geografic 25
III. Continentele extraeuropene – ASIA 26Asia – harta fizică 26Asia – harta politică 27Asia – harta tectonică și a substratului reliefului 28Asia – hidrografia (mări, golfuri, fluvii, râuri, lacuri) 30Asia – diferențieri climatice 31Asia –vegetația naturală și zonele biopedogeografice 32Asia – elemente de diversitate umană 33Asia – resurse ale scoarței terestre 35Asia – modul de utilizare a terenurilor și tipuri
de agricultură 36Asia – regiuni industriale 37Asia – ansambluri regionale 38Asia – principalele porturi și aeroporturi 39
IV. Continentele extraeuropene – AFRICA 40Africa – harta fizică și harta tectonică 40Africa – harta politică și principalele orașe 41Africa – zone, tipuri și nuanțe de climă 42Africa – hidrografia 42Africa – harta vegetației 43Africa – resurse și economie 43
V. Continentele extraeuropene – AMERICA DE NORD ȘI AMERICA DE SUD 44America de Nord și Centrală – harta fizică
(trepte și unități de relief, hidrografie) 44America de Nord – harta politică și principalele orașe 45America de Nord – clima 46America de Nord – vegetația și fauna 46America de Nord – harta tectonică 47America de Nord – resurse ale scoarței terestre 47Utilizarea terenurilor 48Concentrări industriale 48Transporturi 48America Centrală – trepte și unități majore de relief 49America Centrală – harta politică 49America de Sud – harta fizică și tectonică 50America de Sud – harta politică și principalele orașe 51America de Sud – diferențieri climatice și biogeografice 52Resurse ale scoarței terestre 53Utilizarea terenurilor 53Concentrări industriale 53
VI. Continentele extraeuropene – AUSTRALIA ȘI OCEANIA 54Australia – harta fizică, state federale și orașe,
principalele resurse naturale 54Australia – harta vegetației 54Oceania 55Noua Zeelandă 55
VII. Continentele extraeuropene – ARCTICA ȘI ANTARCTICA 56
VIII. ELEMENTE DE GEOGRAFIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR 57Tipuri de medii pe Terra 59Planiglob fizic 60Planiglob politic 62