Nursing Comunitar Curs

8/18/2019 Nursing Comunitar Curs

1/30

SUPORT DE CURS NURSING COMUNITAR

INGRIJIRILE COMUNITARE

Ingrijirea comunitara presupune implicarea si responsabilitate sociala, angajare si devotement pentru oameni si

sanatatea lor.Sanatate publica ca stiinta si arta de a preveni imbolnavirile si de a prelungi viata isi organizeaza eforturile inurmatoarele directii: controlul imbolnavirilor, educarea in vederea pastrarii igienei personale, organizarea de servicii medicalesi de nursing pentru stabilirea diagnosticului si aplicarea tratamentului preventiv, dezvoltarea unui angrenaj social care sa poataasigura fiecaruia un standard de viata adecvat in vederea mentinerii starii de sanatate si a cresterii duratei de viata a individului.

Semantica referitoare la obiectivele sale s-a schimbat in timp pornind de la perioada definirii sanatatii publice. Hanlonsi Picket !"#"$ defineau relatia dintre starea de sanatate a individului si sanatatea publica dupa cum urmeaza: % Sanatatea esteo e&presie a functionarii fiziologice si psihologice efective a persoanei. In acelasi timp ea are si semnificatia de sistem deingrijire conditionat de cultura, economie, legi si guvern ce poate functiona intr-un cadru privat sau public%.

Scopul ingrijirilor comunitare este de a promova spre binele oamenilor, cel mai inalt nivel de functionare mintala,fizica si sociala. 'onceptul de peroana se refera in sens larg la toate fiintele omenesti. In teoriile nursingului, el a capatatcomple&itatea sa reala conferita de componentele sale biologice, psihologice si sociale. Pornind de la ea asistentele sunt aceleacare se ingrijesc de aspectele comple&e ale vietii oamenilor (uth si Partridge, !"#)$.

'el de al doilea concept major il reprezinta me!iul, care include toti factorii care afecteaza oamenii din interior si e&terior.Indivizii pot reactiona in mod diferit fata de stimuli ambientali interni*e&terni. 'onceptul de mediu include de asemeneaaspectele intelectuale, psihologice si interpersonale ale individului care pot influenta reactiile ambientale.+l treilea concept major sanatatea, poate fi privita ca fiind intr-o continua dinamica si schimbare. a este dependenta de modulin care individul se adapteaza continuu la factorii de mediu si de stres. eoarece teoreticienii nursingului cred ca sanatatea esteinfluentata de multi factori, definitiile date acesteia sunt mai putin consistente decat cele, destinate celorlalte concepte.

Stan!ar!ele !e nuring comunitar sunt orientate mai mult spre activitatea practica si cuprind etapele de analiza, planificare, implementare si evaluare pe baza planului de nursing.iecare asistenta comunitara dezvolta o filozofie de nursing bazata pe pregatirea, activitatea ei profesionala si propria

personalitate. /a ea mai contribuie e&perienta de lucru, colaborare comple&a cu clientul, familial, comunitatea, cu ceilaltimembri ai echipei precum si studiul permanent. ilozofia nursingului comunitar este bazata pe %valoarea si demnitateaindividuala%.Ingrijirea in comunitate trebuie sa ofere confort si liniste, sa ajute persoanele cu probleme de sanatate sa-si vindece corpul sausa-i ajute sa traiasca demnitate cu propriile infirmitati.In urma analizei definitiilor de mai sus s-au desprins urmatoarele standarde pentru practica de nursing comunitar:!. 'ulegerea de date despre starea de sanatate a pacientului*clientului este continua si sistematica.0. diagnosticul de nursing deriva din datele culese.1. Planul de nursing include scopuri ce rezulta din diagnosticul de nursing.2. Planul de nursing stabileste prioritatile de ingrijire in functie de diagnosticele de nursing.3. Interventia de nursing presupune si participarea pacientului la promovarea starii sale de sanatate, a recuperarii si mentineriisale.4. +ctiunile de nursing ajuta pacientul sa - si mareasca potentialul de sanatate.#. Progresul pacientului in atingerea scopurilor propuse este realizat prin participarea comuna a nursei si a sa.). actiunile de nursing implica evaluari repetate, stabilirea*reorientarea prioritatilor, definirea noilor scopuri si revizuirea

permanenta a planului de nursing.Integrarea

5na dintre dimensiunile asistentei comunitare o reprezinta integrarea sa cu celelalte serviciile de sanatate mintala. Pentru

realizarea ei a fost necesara introducerea cunostintelor de psihologie comportamentala si de dezvoltare in pregatirea asistentelor si recunoasterea de catre comunitate a responsabilitatilor ce le revin in raport cu dereglarile*modificarile emotionale alecetatenilor precum si a valorilor rezultate din relatia asistenta - client si asistenta-familie.6ulti membrii ai diferitelor clase sociale sau apartinand grupurilor economice au inceput sa fie preocupati de valoareamentinerii starii de sanatate a fiecarui individ. S-a recunoscut faptul ca sanatatea nu este un privilegiu al acelora care pot plati

pentru ea, ci un drept al fiecaruia."ormele nuringuluiServiciile de ingrijire la domiciliu sunt acele servicii acordate indivizilor de toate varstele. le se adreseaza

varstnicilor, suferinzilor cu diferite dizabilitati, bolnavilor aflati in convalescenta care necesita ingrijiri de scurta*lunga durata.Serviciile de ingrijire a domiciliu pot fi specializate si depind de natura si dimensiunea nevoilor de ingrijire ale clientului.

1


2/30

6ajoritatea spitalelor din uropa si nu numai, au astazi propriile case de ingrijire programe de planificarea sicoordonarea ingrijirilor la domiciliu furnizate dupa e&ternarea din spital.

Regulile nuringului comunitar/iteratura de specialitate a pus in evidenta unele reguli ce tin de derularea in bune conditii a activitatii de nursing comunitar:!. 7ursing comunitar reprezinta o activitate bine stabilita, bazata pe recunoasterea nevoilor de ingrijire si functionarea pe bazade programe. 'a o activitate ce are ca scop recunoasterea nevoilor de sanatate ale comunitatii, nursingul este parte integrala a

programelor de sanatate publica.0. +gentiile de nursing comunitar au definite foarte clar obiectivele si scopurile serviciilor lor.

1. 5n grup de cetateni activi, reprezentanti ai comunitatii vor face parte integranta din programul de nursing.2. Serviciilor de nursing comunitar li se permite sa obtina informatii cu privire la resursele economice, culturale, sociale din ariade referinta.3. In nursingul comunitar familia si clientul*pacientul sunt parteneri al echipei de ingrijire.4. ducarea, promovarea sanatatii si sfatuirea clientului, familiei, comunitatii sunt parti integrale ale nursingului comunitar.#. +sistenta este instruita profesional ca sa lucreze ca furnizor de servicii de sanatate in comunitate.). In cadrul activitatii de nursing comunitar asistentei ii revine sarcina de a face evaluari periodice privind de sanatate acomunitatii a familiei, a clientului.". +sistenta comunitara este membru al echipei multidisciplinare. Pentru buna functionare a echipei fiecare trebuie sarecunoasca contributia celorlalti ai echipei in atingerea scopurilor si obiectivelor propuse, ce constau in mentinerea starii desanatate, siguranta si confort pentru client si comunitate.!8. +sistenta comunitara desfasoara activitati de nursing la indicatia medicului responsabil de ingrijirea medicala si desupervizarea activitatilor.

!!. +ctivitatea de nursing a personalului este supervizata de un personal calificat e&emplu, asistenta sefa, directorul de nursing$!0. 9rganizatiile de nursing, agentiile, elaboreaza permanent programe de educatie continua pentru personalul de ingrijire.!1. +sistenta comunitara este direct responsabila de propria instruire profesionala perioadica.Ingrijirile la !omiciliu fac parte integranta din marea categorie a ingrijirilor comunitare si ele pot fi descrise ca ingrijiri siajutor acordat acasa, in familie, celor ce au nevoie. Scopul principal al acestui model de ingrijire este acela de a face posibil caoamenii sa-si mentina gradul de independenta si sa-si continue viata acasa cit mai mult timp posibil.e obicei, asistenta comunitara isi petrece majoritatea timpului de lucru la domiciliul clientilor. olumul ingrijirilor la domiciliua crescut semnificativ, mai ales a celor de tip geriatric, datorita imbatranii populatiei, a cresterii procentajului de batrani,majoritatea ramasi singuri acasa, a maririi incidentei bolilor cronice, cu precadere a cancerului si a bolilor cardiovasculare, lacare imbunatatirea tratamentului, desi a slava multe vieti, nu a impiedicat aparitia unui numar important de sechele, dizabilitatice impun la randul lor semnificative interventii de reabilitare resocializare.In contactul cu clientul si familia sa in procesul ingrijirii, asistenta dezvolta nu numai oportunitati si planuri de interventie

preventiva ci si activitati practice de ingrijire. 9data ajunsa la domiciliu, ea devine responsabila pentru educarea clientului, a membrilor familiei acestuia si a celorlalte

persoane disponibile*angajate in ingrijirea zilnica a acestuia, pentru a le oferi competenta necesara. Intr-o anumita masura eadevine responsabila si pentru sanatatea celorlalti. In interventia comunitara ea poate deveni responsabila pentru sanatatea celor incredintati din scoli, policlinici, platforme industriale sau alte locuri de munca.

DE"INIREA INGRIJIRILOR DE SANATATE COMUNITARA

De#initia A$N$A$ %+.7.+. +merican 7urses +ssociation$ da urmatoarea definitie pentru nursingul comunitar:;7ursingul comunitar nu este numai o sinteza a practicii de nursing si a educarii in domeniul sanatatii, ci are scopul de amentine si a stimula sanatatea populatiei.Ingrijirile au un caracter continuu. Ingrijirea este orientata asupra individului, a familiei sau a grupului si contribuie astfel lasanatatea intregii populatii a zonei respective sau oras$.

7ursa aplica diverse metode pentru a mentine si stimula sanatatea, coordoneaza activitatea in acest domeniu si stimuleaza

continuitatea. Scopul ei este si acela de a-i apropia pe indivizi, familie sau diverse grupuri.in aceasta definitie reiese ca interventiile nursei nu se orienteaza doar spre pacientii individuali, ci cuprind si mediul social,afectiv si fizic al acestora.

Elementele practicii anatatii comunitare%!. Promovarea unui stil de viata sanatos.0.


3/30

Preceptele ingrijirii anatatii in comunitate% activitate stabilita pe baza nevoilor si a planului general de sanatate,scopuri si obiective clare, integrarea cet>=enilor in servicii pentru intreaga comunitate, familia ca unitate de baza, promovareasanatatii si educatia pentru sanatate, implicarea familiei si indivizilor in luarea deciziei, aprecierea periodica si continua a stariide sanatate, buna pregatire a asistentului medical, asistentul - membru activ al echipei de ingrijire, acordarea ingrijirilor conform recomandarilor medicale, utilizarea inregistrarilor, dirijarea clientului si familiei catre resurse comunitare,supravegherea personalului de ingrijire, planificare programelor de educatie continua si asumarea responsabilitatii.

Rolul #amiliei5n membru important in actiunea de ingrijire este familia, reprezentata de orice persoana din grupul familial care ajuta direct la

ingrijire sau care asista clientul la domiciliu in rezolvarea de catre el insusi a nevoilor sale de autoservire si de ingrijire, adicarealizarea igienei personale corespunzatoare, prepararea mancarii si administrarea medicatiei. le rezolva acest tip de nevoi pana la sau intre vizitele personalului de specialitate.Scopurile clientului sunt raportate la principiile ingrijirilor primare privind ma&imizarea cresterea$ gradului de independenta.+sistentele care ofera ingrijiri la domiciliu pot asista clientul pentru a functiona la cel mai bun nivel posibil, preintampinandastfel dependenta. +cest timp de asistenta se poate e&prima prin instruirea acestuia sau prin crearea de legaturi intre client si alteinstitutii comunitare care efectueaza servicii ce-i pot fi necesare pentru a ramane acasa, neinstitutionalizat.In plus, se realizeaza prevenirea complicatiilor posibile la persoanele cu probleme cronice ca si micsorarea riscurilor derecadere. 'omplicatiile ce pot apare in cazul suferintelor indelungate pot fi preintampinate prin acordarea unor interventiiadecvate la domiciliu. ?olile terminale pot fi monitorizate la domiciliu mai bine decat spital, daca acest lucru este acceptat declient si familia sa.

Planul !e ingrijiri alcatuit initial poate sa intampine o serie de rezistente de ordin psihic prin:!$ mecanismele de aparare psihice inconstiente ale pacientului ca negarea, evitarea, rationalizarea, distorsionarea, care il

impiedica sa accepte rezervat rolul de bolnav, de persoana asistata, precum si interferenta actiunilor sau procedurilor propuse cuvalorile morale, credintele religioase, opiniile si prejudecatile proprii si ale grupului familial.0$ (efuzul pasiv de implicare prin demisie depresiva, pacientul fiind coplesit de stresul anterior boli, produs de alte evenimente

psihotraumatizante.1$ ?oala fizica acuta poate duce la regresiune, dependenta, pasivitate fata de starea patologica actuala. Si in tulburarile mentalorganice, caracterizate prin deteriorarea functiilor intelectuale si emotionale, clientul poate neglija semnele lor ca siconsecintele pe diferite planuri, cum ar fi nevoia de tutela juridica.

EecuriSituatiile de stres legate de raspunsul inadecvat al sistemului social de ocrotire sunt legate de comple&itatea, lipsa defle&ibilitate, incapacitatea de a raspunde nevoilor si circumstantelor specifice fiecarui pacient si familiei sale. 7umarul mare defactori cu potential contradictoriu pozitiv sau negativ, implicati in fiecare sistem, impune dezvoltarea unor abilitati speciale deevaluare si coordonare a actiunilor de nursing din partea asistentei.

MODELE CONCEPTUALE

Procesul de nursing, se define@te ca un proces dinamic, adaptabil la cerin=ele individului @i trebuin=ele societ>=ii,mentinAndu-@i nealterat obiectivul principal, ob=inerea unei mai bune st>ri de s>natate pentru individ, familie, comunitate.

+st>zi procesul de nursing a c>p>tat valen=e noi, rolul asistentului medical a devenit mai comple&, Bn sensul l>rgiriisferei de activitate, una dintre Bndatoriri fiind aceea %de a diagnostica @i stabili atitudinea terapeutic> adecvat> pentru r>spunsulindividului fa=> de o problem> de s>n>tate actual> sau poten=ial>C.

Dn centrul Bngrijirilor de s>n>tate se afl> pacientul, dar el nu mai este perceput simplist doar ca un individ ce sufer> de oanumita boal>, ci este apreciat holistic ca o persoan> cu necesit>=i fizice, emo=ionale, psihologice, intelectuale, sociale @ispirituale."Nu poti sa tratezi ochiul fara sa tii cont de cap, nu poti sa tratezi capul fara sa tii cont de minte si nu poti sa tratezi mintea

fara sa tii cont de sufletul si spiritul omului" (Zamolxe)

'onform dictionarului e&plicativ roman, &olim inseamna: conceptie care interpreteaza teza ireductibilitatii intregului lasuma partilor sale, socotind drept "factor integrator" al lumii un principiu imaterial si incognoscibil.omeniul in care se

aplica cel mai frecvent termenul de holism este cel medical. =i inter-rela=ioneaz>, sunt interdependente, de egal> importan=> @i reprezint> fundamentul interven=iilorasistentului medical ce va trebui s> se adapteze la o infinitate de reac=ii, manifest>ri, tr>iri, rela=ii interpersonale, generate deunicitatea profilului psihic al protagoni@tilor implica=i @i de specificul situa=iei concrete Bn care B@i desf>@oar> activitatea.ste important ca asistentul medical s> fie familiarizat cu aspectul comple& al naturii psihice umane, s> Bn=eleag> c> indivizidiferi=i au reac=ii diferite fa=> de aceea@i problem> urmare a structurii lor unice de personalitate. om putea aprecia pe deplin unindivid doar dac> Bi vom cunoa@te mediul de via=> @i activitate.Suntem ceea ce suntem @i devenim ceea ce devenim, Bn mare parte, datorit> conte&tului social Bn care e&ist>m @i ne desf>@ur>mactivitatea. Socializarea se realizeaz> Bn interiorul diverselor grupuri umane familie, @coal>, prieteni, colectiv de munc>$.Erupul intermediaz> individului rela=ia cu societatea @i cu sine.

3


4/30

Individul dezvolt> concomitent @i continuu rela=ii informa=ionale cu lumea e&tern> @i cu propria fiin=>, Bntre=inAnd lanivelul normalului, un echilibru Bntre cunoa@terea de sine @i cunoa@terea realit>=ii. iecare ne na@tem cu un poten=ial uman carese valorific> @i se dezvolt> treptat pnn . socializare, asimilarea valorilor @i comportamentelor sub forma unei Bnv>=>ri continue.'onceptul holistic de apreciere a individului poate fi rezumat Bn cAteva idei principale ce stau la baza sus=inerii @tiin=ifice adesf>@ur>rii procesului de nursing:F individul este un tot unitar caracterizat prin integritate @i el reprezint> mai mult decAt suma p>r=ilor sale componenteGF individul este Bn permanent> interac=iune cu mediul Bnconjur>tor, schimbAnd materie @i energie cu acestaGF evolu=ia fiziologic> a individului este ireversibil> @i unidirec=ional> Bn timp @i spa=iuG

F individul uman se caracterizeaz> prin capacitate de abstrac=ie, imagina=ie, senza=ii, emo=ii. evolu=ia conceptului %Bngrijirilor de s>n>tate% de-a lungul timpului @i adaptareaacestuia la principiile de organizare actual> a sistemului sanitar, urm>rind Bn principal rolul aitentului me!ical:F asistentul medical reprezint> un element important al echipei medicaleGF asistentul medical desf>@oar> o activitate autonom>, cu competen=e bine stabiliteGF activitatea medical> nu vizeaz> doar tratarea eficient> a Bmboln>virilor, Bn prezent accentul se pune pe prevenirea bolilor @i

promovarea st>rii de s>n>tateGF rolul asistentului medical intervine atAt Bn Bngrijirea individului cAt @i a comunit>=ii promovarea s>n>t>=ii, educa=ia pentrus>n>tate$.

9rganizarea datelor culese Bn vederea Bntocmirii planului de Bngrijire se poate face conform unui model conceptual.'onceptele sunt necesare Bn nursing pentru a lega teoria de practic>, iar pentru a fi complete trebuie s> con=in> elemente criticesevere precum procesul de nursing, un scop anume, un ra=ionament, o specificare a rolului profesional, o descriere a clientului@i a a@ez>rii clinice.

Proceul !e 'ngrijire lucrea() cu trei concepte een*iale + omul, )n)tatea -i .oala.Omul es t e o f i i n => un ic> , u ni c i t a te a f i in d d a t> de nev oi l e p s ih olo gic e , so c ia le @ i culturale ce se al>tur>nevoilor de baz>, biologice ale supravie=uirii. +sigurarea e&clusiv> numai aanumitor nevoi, e&cluzAnd alte aspecte , duceinevitabil la un e@ec terapeutic.S)n)tatea definit> conform 96S, ca o stare de bine fizic, mintal @i social, ce nu const>numai Bn absen=a bolii sau ainfirmit>=ii.(aportat> la bo al>, s>n>ta tea reprez int> ansamb lul f or=elo r bi ologic e, fi zice, afectiv e, psihice @isociale, mobilizate pentru a Bnfrunta, a compensa sau a dep>@i boala./ o a l a 0reprezint> ruperea echilibrului sau a armoniei individului, prin apari=ia uneisuferin=e fizice, psihice sau

pri n ap ar i= ia une i di fi cu lt >= i de ad ap ta re la o si tu a= ie no u> , pr ov iz ori esau definitiv> Bn e&isten=a individului.

Concepte !e .a() corelate% -S>n>tatea se ob=ine prin facilitarea procesului natural al organismului de a func=ionaG- P r e o c u p a r e a p r i m a r > a a s i s t e n t u l u i m e d i c a l e s t e d e a m e n = i n e u n m e d i u s > n > t o s G-Dngrijirile de baz> men=in sau spijin> adapt>rile persoanei prin participarea sa activ>.G-Dngrijirea persoanei reprezint> obiectivul practicii nursingului @i este un proces interactivG- P e r s o a n e l e s u n t s i s t e m e d e s c h i s e c a r e i n t e r a c = i o n e a z > c u m e d i u l G-inta nursingului o constituie o persoan> @i cre@terea r>spunsului ei adaptativG- Preocuparea nursingului o reprezint> o persoan> @i ac=iunile ei de autoAngrijireG- D n g r i j i r e a i m p l i c > p r o m o v a r e a u n e i i n t e r a c = i u n i o p t i m e B n t r e o m @ i m e d i u G- i i n = a u m a n > e s t e u n B n t r e g i r e d u c t i b i l c a r e n u

p o a t e f i B n = e l e s r e d u c A n d u - l l a p > r = i l e componenteG- i i n = a u m a n > @ i m e d i u l s u n t c A m p u r i d e e n e r g i e c a r e i n t e r a c = i o n e a z > u n e l e c u a l t e l e @ ic a r e converg constant c>tre poten=ialele lor ma&ime.Concepte !e .a() concor!ante conform c>rora orice persoan> este un individ unic. 7ursingul centrat pe pacient semnific> Bngrijiri de baz> individualizateG fiecare om este un individ unic, @i astfel el solicit> oserie de abilit>=i unice, de tehnici @i idei special desemnate lui.6Jra /evin a elaborat o teorie unic> care prevede: i nt er ve n= ia nu rs in g es te ba za t> pe co ns er va r ea en er gi e ii n d i v i d u a l e a p a c i e n t u l u i G-Interven=ia nursing este bazat> pe conservarea integrit>=ii structurale individuale a pacientuluiG-Inter ven=ia nursing este bazat> pe conservarea integrit>=ii personale individuale a pacientuluiG-Interven=ia nursing este b azat> p e conservar ea int egrit>=ii so ciale individuale a pa cientului.Ideea de baz> atuturor conceptelor este aceea c> Bngrijirea persoanei reprezint> obiectivul practiciinursingului @i este un proces interactiv. e f i n i = i a e l a b o r a t > d e ' o n s i l i u l I n t e r n a = i o n a l d e 7 u r s i n g : ; 7 u r s i n g u l , c a p a r t e i n t e g r a n t > a s i stemului de asisten=> social>, cuprinde ocrotirea s>n>t>=ii, prevenirea bolilor @i Bngrijirea bolnavilor fizici,mentali, ca @i a celor

4


5/30

infirmi handicapa=i$ de toate vArstele, Bn toate formele de asisten=> social> @i a@ez>ricomunitareC.in aceast> defini=ie reiesec>:- I n t e r v e n = i i l e n u r s i n g c u p r i n d @ i m e d i u l s o c i a l , a f e c t i v @ i f i z i c a l p a c i e n t u l u i G- + s i s t en t u l m e d i c a l c o o r d o n e a z > a c t i v i t > = i l e d e m e n = i n e r e a s > n > t > = i i G- S t i m u l e a z > c o n t i n u i t a t e a a c e s t o r a c t i v i t > = i .Scopul nursingului este acela de a acorda Bngrijiri cu rol Bn p>strarea sau restabilirea independen=ei individului pentrusatisfacerea nevoilor proprii. Persoana va fi ajutat> s>-@i conserve sau s>-@i restabileasc> independen=a sa, astfel BncAt s>-@i

poat>satisface nevoile singur. Se va favoriza vindecarea @i se va asista muribundul spre un sfAr@it demn.

Mo!ele conceptuale

I. 6odelul Henderson. II. 6odelul de adaptare (oJ.III. 6odelul (ogers.I. 6odelul conceptual orothea 9rem. 6odelul conceptual ?ettJ 7eumanI 7ursingul bazat pe stilul de via=> - 7ancJ (oper II. 6odelul conceptual Hildegard PeplauIII 6odelul conceptual Ida Kean 9rlandoIL. 6odelul conceptual orothJ KohnsonL. 6odelul conceptual /evine

LI. 6odelul conceptual Imogene Ming LII. 6odelul conceptual ?ettJ 7euman

I$ Mo!elul conceptual al 1irginiei 2en!eronDn cartea sa, ;Principii fundamentale ale Bngrijirii nursingC, define@te func=ia nursei astfel:

;(olul esential al nursei este de a ajuta individul bolnav sau s>n>tos prin activit>=i ce contribuie la men=inerea sauredobAndirea s>n>t>=ii sau sa-l asiste Bn ultimele clipe$, pe care ar putea s> le Bndeplineasc> singur dac> ar avea puterea, voin=asau cuno@tin=ele necesare, s>-l ajute s> fac> aceasta pentru a-@i recA@tiga independen=a cAt mai repede posibil.C

6odelul conceptual al irginiei Henderson apreciaz> individul ca fiind un tot unitar caracterizat prin nevoi fiziologice@i aspira=ii denumite generic nevoi fundamentale. +cestea sunt:+ respira+ bea @i a mAnca

7evoia de a elimina 7evoia de a se mi@ca @i a avea o bun> postur> 7evoia de a dormi @i a se odihni 7evoia de a se Bmbr>ca @i dezbr>ca 7evoia de a men=ine temperatura corpului Bn limite normalenevoia de a fi curat, Dngrijit, de a-=i proteja tegumentele @i mucoasele

7evoia de a comunica 7evoia de a evita pericolele 7evoia de a ac=iona conform propriilor convingeri @i valori, de a practica religia 7evoia de autorealizare 7evoia de a se recreea 7evoia de a Bnv>ta cum s>-=i p>strezi s>n>tatea

I$ Mo!elul conceptual al 1irginiei 2en!eronDn cartea sa, ;Principii fundamentale ale Bngrijirii nursingC, define@te func=ia nursei astfel: ;(olul esential al nursei este de a ajuta individul bolnav sau s>n>tos prin activit>=i ce contribuie la men=inerea sau

redobAndirea s>n>t>=ii sau sa-l asiste Bn ultimele clipe$, pe care ar putea s> le Bndeplineasc> singur dac> ar avea puterea, voin=asau cuno@tin=ele necesare, s>-l ajute s> fac> aceasta pentru a-@i recA@tiga independen=a cAt mai repede posibil.C

6odelul conceptual al irginiei Henderson apreciaz> individul ca fiind un tot unitar caracterizat prin nevoi fiziologice@i aspira=ii denumite generic nevoi fundamentale. +cestea sunt:

II$ Mo!elul conceptual al lui A.ra&am Malo3

Psihologul american +braham 6asloN afirm> c> individul uman este rezultatul interac=iunii dintre nevoile sale fundamentale @irealitatea mediului Bnconjur>tor. 7evoile fundamentale pot fi ierarhizate Bn ordinea priorit>=ilor pe cinci niveluri diferiteinterconectate Bntre ele:

5


6/30

4$ Ne5oi #i(iologice%F asigur> men=inerea homeostaziei mediului internF includ trebuin=e organice respira=ia, nutri=ia, e&cre=ia, men=inerea temperaturii organismului$ dar @i nevoi psihologice nevoiade odihn> @i somn, evitarea durerii$F nevoile se&uale sunt importante pentru individ dar nu indispensabile. Se&ul este esen=ial pentru supravie=uirea speciei nu aindividului.6$ Ne5oia !e iguran*) -i ecuritateF include siguran=a @i securitatea fizic> ap>rare, ad>post, locuin=>$ @i psihic> confort, protec=ie$ .

7$ Ne5oia !e apartenen*) -i a#ecti5itate, ne5oi ocialeF apartenen=> la un grup social familie, prieteni, colegi de munc>$F integrare @i acceptareF iubire @i Bn=elegere.8$ Ne5oia !e tim) -i repect

F recunoa@tere @i apreciereF considera=ieF recuno@tin=>F valorizare.9$ Ne5oia !e cunoa-tere, autocunoa-tereF a @tii, a Bn=elegeF a rezolvaF a crea.

Ierarhizarea trebuin=elor individului permite aprecierea sa pe ansamblu @i se dovede@te a fi e&trem de util> Bn organizarea procesului de nursing permi=And adaptarea interven=iilor asistentului medical la nevoile pacientului.volu=ia spre o nevoie superioar> se poate realiza doar atunci cAnd nevoia inferioar> este pe deplin satisf>cut>, de aceea aceast>ierarhizare mai este cunoscut> sub denumirea de %piramida sau spirala trebuin=elor individului uman%.

III$ Mo!elul conceptual 2il!egar! Peplau

Hildegard Peplau, nurs> de psihiatrie, a prezentat Bn !"30 modelul teoretic ;(ela=iile interpersonale Bn nursingC, unde nursinguleste un ;proces terapeutic interpersonal importantO7ursingul este un instrument educativ, o for=> matur> care =inte@te s>

promoveze mai departe mi@carea personalit>=ii Bn direc=ia curativ>, constructiv>, productiv>, personal>, @i e&isten=acomunit>=iiC.Peplau folose@te termenul de nursing psihodinamicC, descriind si cele patru faze ale acestei rela=ii:

Q orientarea - pacientul @i nursa identific> problema de boal>Q identificarea pacientul cunoa@te nursa @i apoi accept> ajutorulQ e&ploatarea pacientul se folose@te de ajutorul nurseiQ rezolu=ia pacientul accept> noile obiective Bn mod voluntar

I1$ Mo!elul conceptual I!a Jean Orlan!oIda Kean 9rlando a identificat patru practici pe care le-a considerat de baz> pentru nursing

observarea, raportarea, Bnregistrarea @i Bndeplinirea ac=iunilor, pentru @i cu pacientul$ descriind dou> tipuri de ac=iuninursing:Q +c =iuni nursing planificate sunt cele care stabilesc sau satisfac nevoile imediate ale clientului

6


7/30

Q +c=iuni nursing automate sunt cele care au fost decise pe alte considerente decAt pe nevoile imediate ale clientului, daracestea sunt consecvent ineficiente. interac=iunii nurs>-pacient. Scopul asistentului este de a determina @i de a r>spunde nevoilorimediate ale pacien=ilor @i de a Bmbun>t>=i starea lor, prin scutirea de suferin=> sau disconfort. 9rlando pune accentul pe ac=iunea

planificat> mai degrab> decAt pe ac=iunea automat>$, bazat> pe observarea comportamentului pacien=ilor verbal> @i non-verbal>, care duce la o anumit> concluzie, confirmat> sau neconfirmat> de c>tre pacient, ducAnd la identificarea de c>tre nurs> anecesit>=ilor pacientului, putAnd astfel s>-i ofere acestuia o Bngrijire medical> eficient>.

1$ Mo!elul conceptual Dorot&: Jo&non sau 6odelul Sistemelor comportamentale care se concentreaz> pe compotramentul pacientului luat ca un Bntreg organizat si integrat, format din # subsisteme strAns legate Bntre ele:Q ata@amentulQ dependen=aQ ingestiaQ eliminareaQ se&ualitateaQ agresiune*protec=ieQ realizareaAl ;0lea u.item + reintegrarea - a fost ad>ugat mai tArziu Bn !""# de HoladaJ. iecare subsistem Bndepline@te sarcinispecializate pentru sisteme integrate si fiecare este structurat prin 2 elemente motiva=ionale precum scop, set, alegere @iac=iune*comportament.unc=ia nursingului este s> ajute restaurarea echilibrului fiec>rui subsistem @i s> previn> Bn viitor tulbur>rile sistemului.

1I$ Mo!elul conceptual Dorot&ea Oremorothea 9rem se bazeaz> pe 1 concepte: autoBngrijirea, deficitul de auto Bngrijire @i sistemul nursing.6odelul se centreaz> pe abilitatea fiec>rui individ de a realiza autoBngrijirea. Dn acord cu acest model e&ist> 1 categorii decerinte pentru autoBngrijire:Q 'erin=e universale asociate cu procesul vie=ii @i men=inerea integrit>=ii structurale @i func=ionaleQ 'erin=e de dezvoltare - asociate cu procesul de cre@tere @i dezvoltare Bn diverse stadii ale ciclului vie=iiQ 'erin=e determinate de starea de s>n>tate devia=ii de la s>n>tate, de la devia=ii structural func=ionale sauconstitu=ionale*defecte genetice.Dn modelul orothea 9rem scopul nursingului este s> ajute oamenii s>-@i satisfac> propriile cerin=e de auto Bngrijire. . 9rem aidentificat 1 tipuri ale sistemului nursing:Q Sistemul complet compensator compensarea Bn totalitate a incapacit>=ii pacientului de a Bndeplini activit>=ile deautoBngrijire, sprijin @i protec=ie.Q Sistemul par=ial compansator compensarea par=ial> pentru pacien=ii care sunt incapabili de a Bndeplini activit>=ile deautoBngrijire.Q Sistemul de sprijin @i educa=ie nursa ajut> pacien=ii care sunt capabili @i pot Bnv>=a activit>=i de autoBngrijire, Bi asist> pe eiBn luarea deciziilor @i-i ajut> s> dobAndeasca BndemAn>ri @i cuno@tin=e.

1II$ Mo!elul conceptual Le5ineImaginat de 6Jra /evine, numit @i 6odelul 'onserv>rii are la baz> trei mari concepte: integritate, adaptare @i

conservare. +cesta se concentreaz> pe indivizi ca fiin=e holiste iar domeniul major de interes este men=inerea persoanei ca unBntreg. 6Jra /evine a sugerat 2 principii ale men=inerii conserv>rii, care au ca scop s> faciliteze adaptarea pacien=ilor:Q 'onservarea energiei pacientului conservarea resurselor energetice, fiziologice @i psihologice ale idividuluiQ 'onservarea integrit>=ii structurale conservarea formei @i func=iilor corpului pacientuluiQ 'onservarea integrit>=ii personale men=inerea stimei de sine @i a identit>=ii psihologice a pacien=ilor Q 'onservarea integrit>=ii sociale p>strarea familiei, comunit>=ii @i afilierilor culturale ale pacientuluiDn esen=>, /evine vede via=a individului ca un proces a men=inerii integrit>=ii prin adaptare, facilitat> prin adaptare. /evine a

notat c> modelul ei este potrivit pentru investigarea interfe=ei dintre mediile intern @i e&tern ale persoanei.

1III$ Mo!elul conceptual Imogene


8/30

Q 're@terea @i dezvoltareaQ laschimbarea mediului, prin procesul de adaptare. 'onform 6odelului (oz Bn sistemele umane e&ist> 2 subsisteme: nevoifiziologice, conceptul de sine, rolul func=ional @i interdependen=a. +ceste subsisteme constituie moduri adaptative care furnizeaz> mecanisme pentru a face fa=> stimulilor de mediu @ischimb>rii. 6odelul de adaptare legat de nevoile fiziologice este interesat de nevoia pentru integritate fiziologica. 6odeluladaptativ al conceptului de sine se adreseaz> nevoii de integritate psihic>. 6odurile de adaptare ale rolului func=ional @iinterdependen=a se concentreaz> pe nevoia de integritate social>. Scopul nursingului Bn acord cu acest model este s> promoveze adaptarea individului Bn cele patru moduri, pe durata s>n>t>=ii@i a bolii. 7ursingul de altfel regleaz> stimulii care afecteaz> adaptarea. Interven=iile nursing, Bn general, dau forma cre@terii @idescre@terii, modific>rii, retragerii sau men=inerii stimulilor interni @i e&terni care afecteaz> adaptarea.

7$ ROLUL SI "UNCTIILE ASISTENTULUI MEDICAL GENERALIST IN COMUNITATE$1.!. unctii:- acordarea ingijirilor in familie, colectivitati, scoli, persoanelor varstnice si bolnavilor psihici, pacientilor cronici si in stadiul

terminal, ingijiri de sanatate ocupationalaG- transmiterea cunostintelor catre beneficiarii serviciilor de ingrijire sau personalul din sistemul de sanatateG- membru al echipei de ingrijiriG-dezvoltarea practicii ingrijirilor de sanatate prin gandire critica si cercetare.1.0. (oluri: educator si pedagog, consilier, facilitator.'odul deontologic al asistentilor medicali * nurselor se suprapune conceptului !e nuring, care consta in :RPromo5area > patrarea anatatii?Pre5enirea im.olna5irilorRReta.ilirea>retaurarea anatatii RInlaturarea u#erintei

8


9/30

Ingrijirile pentru sanatate sunt acordate individului , familiei si colectivitatilor , activitatea asistentului medical fiind ininterrelatie cu a celorlalti profesionisti din sanatate .

CONCEPTUL DESPRE OM, "AMILIE, COMUNITATE

CONCEPTUL DESPRE OM% definitia individului, teoria holistica, omul ca unicat. 9mul este o fiinta unica, avand nevoi biologice, psihologice, sociale si culturale, o fiinta in continua schimbare si ininteractiune cu mediul ei inconjurator, o fiinta responsabila, libera si capabila de a se adapta . 'onceptia individului dupa

irginia Henderson: ,,Individul este o entitate bio-psiho-sociala formand un de leg>turi afective semnificative, mai degrab>, decAt o entitate legal>, economic>, biologic> saugenetic> /eavitt, !")0$Gc$ ou> sau mai multe persoane cuprinse Bntr-un grup Bn care persoanele:au leg>turi de sAnge, c>s>torie, adop=ie sau consim=>mAnt mutualG

interac=ioneaz> unul cu altul Bn cadrul unui statut familial al unor pozi=ii @i roluri desemnate sau asumateGcreeaz> @i men=in o subcultur> comun> Stevenson, !"##$Gd$ 5n sistem semiBnchis de actori care ocup> pozi=ii interrelatie definite de societatea din al c>rui sistem face parte familia, caunic> pentru sistemul respectiv cu privire la con=inutul rolurilor @i ideile leg>turilor de rudenie (obgers, !"#1$Ge$ 5n grup de doi sau mai multe persoane legate prin sAnge, c>s>torie sau adop=ie @i care locuiesc Bmpreun> ?iroul derecens>mAnt S5+ !"#3$G6$Clai#icarea #amiliilor

/a baza clasific>rii stau num>rul persoanelor, rela=iile dintre membrii familiei, func=iile fiec>ruia precum @i rela=iile cucomunitatea.I$ "amilii tra!itionale%a!Familia nucleară T so=, so=ie @i urma@i locuind Bntr-o gospod>rie comun>.$!%iada nucleară T so= @i so=ie, singuri, f>r> copii sau copiii nu locuiesc Bmpreun> cu ei.c!Familia lărgită T perechea U rude

pe vertical> T so=, so=ie, copii U p>rin=ii unuia dintre so=i sau ai ambilorG pe orizontal> T copii U fra=i sau surorile unuia dintre so=iGl>rgit> atAt pe vertical> cAt @i pe orizontal>d!Familia cu un singur părinte decapitat>$.e!&eeaua de rudenii - gospod>rii nucleare sau membrii nec>s>tori=i care locuiesc aproape @i au un schimb permanent de bunuri@i serviciiG

f!Familia poligamă Bn cult islamic$.II$ "amilii netra!itionale :'aracteristici#

structur> cvasi-familial> sau persoane vArstnice neBnrudite, Bmp>r=ind un aranjament comun, gospod>rie comun> @i cheltuieliBmp>r=iteGrela=ie de familie afiliat> Bn care membrii mai vArstnici neBnrudi=i au fost integrate Bn familii mai tinereGafilierea nereziden=ial> prin care poate fi men=inut> rela=ia dintre ruda mai vArstnic> @i al=i membri ai familiei e&tinseGfamilia binuclear>G

familia reconstituit> sau familia vitreg>Gfamilia consensual> concubinaj$, coabitare heterose&ual> cu un mariaj %de facto% dar f>r> forme legaleGuniunea homose&ual> de pereche sau mai mul=i membrii Bntr-o singur> gospod>rie.7$"unc*iile !e .a() ale #amiliei :

Funcii fizice ($iologice şi economice)#reproducereGfurnizare de hran>GBmbr>c>minte @i ad>post, ap>rare de pericole GBngrijirea s>n>t>=ii.

Funcii afectie#

satisfacerea nevoilor afective Bntre so=i, Bntre p>rin=i @i copii, Bntre membrii diferitelor genera=iiG

9


10/30

bucuria traiului Bmpreun>, companie pl>cut>, BncurajareG Funcii sociale#asigurarea grup>rii sociale GBnt>rirea stimei de sineGsprijinirea creativit>=ii @i a ini=iativeiGdezvoltarea @i sus=inerea personalit>=ii membrilor eiGtransmi=>tor al culturii de la o genera=ie la altaG

preg>tirea membrilor pentru locurile Bn ierarhia social>G

imprimarea controlului @i a sentimentului de dreptate reguli, drepturi, obliga=ii @i responsabilit>=i caracteristice societ>=iiumane$.8$Sarcinile !e !e(5oltare ale in!i5i!ului -i #amiliei "amilia%+sigurarea diverselor facilit>=i pentru diferite nevoi ale familiei.Dmp>r=irea responsabilit>=ii traiului familiei.6en=inerea unei rela=ii maritale vitale.6en=inerea unei comunic>ri deschise constructive Bntre genera=ii.6en=inerea contactului @i comunic>rii cu rudele./>rgirea orizontului social al tuturor membrilor familiei.6en=inerea unor standarde morale @i etice s>n>toase."ra*ii%ezvoltarea unei structuri fr>=e@ti afective.

Socializarea Bnv>=area rolului legat de gen$.+ngajarea Bn stabilirea rolului unul fa=> de altul.urnizarea de informa=ii fra=ilor mai tineri privind con=inutul sarcinilor la adolescen=>.6odelarea rolului comportamentelor heterose&uale Bntre cei de vArsta lor.+cordarea de sprijin @i Bn=elegere fra=ilor adolescen=i.ra=ii adolescen=i servesc de mediatori Bn familie @i Bntre fra=ii mai mici @i comunitatea mare.@colari B046 aniDnsu@irea deprinderilor fizice pentru activit>=i fizice pre=uite.ormarea de deprinderi s>n>toase fa=> de propriul corp @i dezvoltarea lui.ezvoltarea unei personalit>=i sociale cu colegii.Dnv>=area de roluri sociale potrivite.ormarea de deprinderi intelectuale fundamentale de e&. cititul$.ezvoltarea conceptelor necesare vie=ii de zi cu zi.ormarea unui control moral interior @i a unui sistem de valori.obAndirea independen=ei personale fa=> de p>rin=i @i al=i adul=i.ormarea de atitudini sociale fa=> de grupurile @i institu=iile sociale.A!olecen*ii 4706 aniobAndirea de rela=ii noi @i mai mature cu colegii de ambele se&e.Dnsu@irea rolului social masculin sau feminin.+cceptarea propriului corp @i folosirea lui.Preg>tirea pentru c>s>torie @i via=a de familie.Preg>tirea pentru o profesie sau o carier>.obAndirea unei identit>=i @i Bnsu@irea unei ideologii.+ dori @i a ob=ine un comportament social responsabil.A!ul*ii 709 ani9biectiv de a fi responsabili fa=> de propria cre@tere @i dezvoltare, ca @i fa=> de proiectele organizatorice @i de a ajuta genera=iiletinere @i vArstnice, f>r> a le controla.

ezvoltarea for=ei socio-economice.valuarea rela=iei dintre ocupa=ia*cariera persoanei @i sistemul de valori.+jutarea persoanelor tinere s> se integreze mai bine.Dnt>rirea*restabilirea intimit>=ii cu partenerul sau persoanele apropiate.ormarea de prietenii adAnci.+jutarea vArstnicilor Bn ultimii ani ai vie=ii.+sumarea de pozi=ii responsabile Bn activit>=ile profesionale, sociale @i ale comunit>=ii.6en=inerea @i Bmbun>t>=irea c>minului.olosirea timpului liber Bn mod creativ @i pl>cut.+comodarea la schimb>ri biologice @i*sau personale.

10


11/30

SNTATEA "AMILIEIFS)n)tatea #amiliei ete a.ilitatea ei continu) !e a men*ine o tructur) a itemului #amiliei care ) #acilite(e

'n!eplinirea #unc*iilor !e#inite 'n interac*iune cu itemele ociale, politice, economice -i anitare$ in perspectivacadrului de dezvoltare, s>n>tatea familiei poate fi definit> ca: Fe=inerea capacit>=ilor @i resurselor pentru a Bndeplini normelede dezvoltare a fiec>rei etape din ciclul vie=ii familieiC.9 familie s>n>toas> poate fi numit> @i evaluat> dup> abilitatea sa de a Bndeplini autoBngrijirea esen=ial> sau capacitatea deBngrijiri independente, s> apeleze cAt mai pu=in la sisteme, organiza=ii sau institu=ii care pot prelua din sarcinile familiei. 'u cBt ofamilie B@i poate p>stra integritatea structural> @i func=ional> @i este mai pu=in dependent>, cu atAt este mai s>n>toas>.

Pentru studiul familiei @i m>surarea s>n>t>=ii ei, 96S recomand> cel pu=in patru indicatori:demograficimedicalisociologicieconomici."unc*iile -i arcinile #amiliei legate !e )n)tate +sigurarea de hran>, ad>post, Bmbr>c>minte adecvat>.6en=inerea unui mediu fizic casnic ce sprijin> s>n>tatea.6en=inerea unui mediu casnic psiho-social care sprijin> s>n>tatea.+sigurarea de resurse pentru p>strarea igienei personale.+sigurarea satisfacerii nevoilor spirituale.duca=ia pentru s>n>tate.Promovarea s>n>t>=ii alimenta=ie, e&erci=ii fizice$.

/uare de decizii legate de s>n>tate @i boal>.(ecunoa@terea tulbur>rilor de dezvoltare.(ecunoa@terea tulbur>rilor st>rii de s>n>tate.Solicitarea Bngrijirii s>n>t>=ii.Solicitarea Bngrijirii Bmboln>virii.Solicitarea Bngrijirii danturii.Primul ajutor.5rm>rirea medica=iei prescrise @i neprescrise.Dngrijirea bolii acute sau cronice.Dngrijirea pentru recuperare.Implicarea Bn s>n>tatea comunit>=ii spiritul bun, umanitar$.Programe na=ionale.In!icatorii )n)t)*ii #amiliei 5tilizarea conceptului de S)n)tate a "amiliei porne@te de la faptul c> o persoan> Bn dezvoltarea sa somatic>, psihic> @i social>este puternic influen=at>, @i uneori pentru totdeauna, de mediul familial. 'hiar dac> persoana respectiv> nu aplic> Bn modtradi=ional cultura familiei din care Bsi are originea, ea face permanent referin=>, chiar negAnd, la familia genitorilor s>i.Pentru a putea aprecia s>n>tatea familiei Bn toat> comple&itatea ei ca Bnfiin=are, evolu=ie, satisfacerea func=iilor @i dezvoltarea,

pot fi puse la dispozi=ie diferite metode analizAnd structura, rela=iile, func=iile si diferi=i indicatori:a In!icatori !emogra#ici- se refer> la structura familiei @i evenimente care intervin Bn aceasta: Structura familiei:num>r de persoane care compun familia m>rimea$GvArstaGnivelul de instruireGocupa=ia @i tot ce deriv> din ea nivel cultural, material$.+ceste descrieri se fac, Bn general, Bn raport cu capul familiei. Mărimea medie a familiei: este reprezentat> de num>rul membrilor familiei. +cest indicator este interesant de studiat diacronic pe parcursul secolelor, deceniilor @i ofer> date interesante cu importan=> chiar asupra unor decizii politice, economice, sociale @i

de s>n>tate. 'a urmare a sc>derii natalit>=ii Bn =>rile dezvoltate, fenomen Bnregistrat Bn ultimii ani @i Bn (omAnia, num>rulcopiilor pe familie a sc>zut, a crescut num>rul familiilor f>r> copii, al celibatului @i al familiilor formate dintr-o singur>

persoan>. 'e este important Bns> c> indicatorii structurali @i de m>rime impun noi tendin=e de asisten=> medical> @i social> afamiliei. /a num>rul mare de familii cu persoane singure sau f>r> copii, sistemele sociale sunt obligate s> preia sarcini carealtfel ar fi fost preluate de membrii tineri ai familiei.Tipuri de familie. Importan=a acestui indicator Bn asociere cu cele de mai sus este c> determin> consecin=e pe plan medical:deplasarea centrului de greutate a solicit>rilor medicale din domeniul materno- infantil spre persoanele vArstniceGrestructurarea sistemului de asisten=> medical> cu accent pe serviciile sociale destinate categoriilor dezavantajate @i la riscGnecesitatea colabor>rii serviciilor de s>n>tate, mai acut ca oricAnd, cu organiza=ii @i institu=ii care au preocup>ri Bn noile

probleme ap>rute.

11


12/30

Indicatori demografici dinamici:divor=ialitatea Gmortalitatea general> @i specific> Gsporul natural.e@i par indicatori din domeniul socialului, modificarea lor duce @i la consecin=e pe plan medical dar, @i dezvoltarea asisten=eimedicale poate influen=a, la rAndul ei, ace@ti indicatori e&. mortalitatea specific>$.. In!icatori ociali- domeniu de preocupare a profesioni@tilor din asisten=> social> @i sociologie, institu=ii cu care domeniuls>n>t>=ii @i mai ales cel de 6edicina de amilie, trebuie s> aib> o foarte strAns> colaborare @i ac=iuni Bn parteneriat. 7u rareori

problema pentru care este solicitat medicul de familie este o problem> prioritar social> @i secundar medical>.c In!icatori economici nu constituie Bn mod direct preocuparea profesioni@tilor din s>n>tate dar, nu este indiferent niveluleconomic fa=> de fenomenul s>n>tate boal>:costul bolii pentru familieGnivelul de dezvoltare economic> a =>riiGvenitul mediu pe membrii de familie Gnivelul de dezvoltare, urbanizare @i industrializareGfamilia @i membrii s>i contribuabili solidari la sistemul de s>n>tate.

! In!icatori me!icali%Prevalen=a factorilor de risc Bn familieGPrevalen=a bolilor Bn familieG+gregarea bolilor Bn familie.

"ACTORII DE RISC specifici familiei @i problemele de s>n>tate induse de ei:ETAPA "ACTORII DE RISC PRO/LEME DE SNTATE'uplul @ifamiliaa@teptAndcopiii,

p>rin=itineri

- lipsa de cun@tin=e privind planificarea familial>- c>s>toria adolescen=ilor- lipsa de cuno@tin=e privindrolurile conjugale @i se&uale @iacomod>rile- lipsa Bngrijirilor prenatale- alimenta=ia necorespunz>toare- sub- @i supragreutatea- obiceiuri alimentare nes>n>toase- fumat, alcool, droguri, cafea

- primipar> sub !4 ani sau peste13 de ani- antecedente de H, sifilis, gonoree- factori genetici- factori economici- pericole legate de locuin=>

- dispareunie- c>s>torie nereu@it>- sarcin> la vArstaadolescen=ei- na@teri de copii prematurisau cu greutate mic>- traumatisme la na@tere- malforma=ii congenitale- accidente- moartea subit> a sugarulu

amilia cucopii@colari

- locuin=> periculoas>- c>min nestimulant- folosirea incorect> a resurselor

pentru copii- mediu s>r>c>cios

- maltratarea, neglijarea copiilor- model de via=> de utilizare ainstitu=iilor sociale, copii mul=iapropia@i de vArst>- stima de sine redus>- copil ;=ap isp>@itorC- infec=ii, accidente, spitaliz>ri- p>rin=i imaturi, dependen=i,incapabili pentru responsabilit>=i- pedeapsa fizic> pentru ascultare- substan=e to&ice neprotejate Bn

- tulbur>ri de comprtament- probleme de v>z @i limbaj- boli transmisibile- probleme @colare- carii dentare

- retardare mintal>- boli maligne- boli psihice- accidente casnice- sub- @i suprapondere

12


13/30

cas>- sub- @i supraalimenta=ia

amilia cuadolescen=i

- origine rasial> @i etnic> a familiei- stiluri de via=> @i comportament- inabilitatea solu=ion>rii

problemelor- factori socio-economici carecontribuie la rela=ia cu colegii

- familia pre=uie@te agresivitatea @icompeti=ia- valorile familiei infle&ibile- atitudini riscante- conflicte Bntre p>rin=i @i copii- presiuni de a Bmplini speran=elefamiliei

- mor=i violente @itraumatisme- alcoolism, folosirea dedroguri- sarcin> nedorit>- boli cu transmisie se&ual>

- boli psihice

amilia cuadul=i devArst>mijlocie

- H Bn colesterol- modele ale personalit>=ii legatede stres- predispozi=ie genetic>, se&, ras>

- folosirea contraceptivelor orale- specificul zonei geografice- obiceiuri alimentare- alcool, scandal- poluan=i naturali- clasa social>, locuin=>- depresie, gingivite

- boli cardiovasculare- coronaropatii- +'- cancer- accidente- omucideri, sinucideri

- boli mintale- paradontopatii, edenta=ie

amiliacu adul=ivArstnici

- vArsta, pensionarea- interac=iunea medicamentelor- depresia, tulbur>ri metabolice- boli endocrine @i cronice- pierderea partenerului- venitul redus

- alimenta=ia necorespunz>toare- sedentarism- mediile, stilurile de via=> trecute- lipsa preg>tirii pentru moarte

- confuzie mintal>- sc>derea acuit>=ii vizuale- tulbur>ri de auz- H, pneumonie$

- leziuni ca: arsuri, c>deri- moarte f>r> demnitate

In#luenta #amiliei aupra tarii !e anatate a in!i5i!ului 6ecanismeSituatii patologice Mecanisme: Ere!itatea (iscul mostenirii de catre copii a unor tare genetice manifeste*latente la parintii lor risc crescut daca cei 0 parinti au oincarcatura ereditara proprie sau familiala diagnosticate cunoscute$G/ipsa sfatului genetic in situatii suspecteG(iscul mostenirii de catre parinti a tarelor genetice de la proprii ascendenti -V risc crescut de a dezvolta aceleasi boli genetice

ca si proprii parinti U posibilitatea ca aceste boli sa se manifeste tardiv, in a 0-a jumatate a vietii$.De(5oltarea copilului &ista relatii evidente intre dis$functionarea familiei si dezvoltarea insuficienta a copilului depresie, apatie, perturbariafective, boli infecto-contagioase, suicid$ prin:relatii afective reduse intre soti Grelatii reduse afective intre:

parinti si copii

$unici copii

frati naturali*itregiconceptii gresite ale parintilor despre valoarea sanatatii si caracteristicile starii de bine*bolii suferintei.

13


14/30

Hetrea patologica #amiliala motenita !e copii% ereditate, obiceiuri dizarmonice de viata, mostenirea unor profesii sauvocatii:arsta parintilorStilul de viata familiala:alimentatia (program, calitate cantitate)

timpul li$erconditii de igiena


15/30

locuinta necorespunzatoareGalimentatia necorespunzatoareGobiceiuri necorespunzatoareGrelatii necorespunzatoareGstresuri familiale.

Factori de risc externi care pot fi intretinuti de familie:consum e&cesiv de sare ,glucide,lipide.fumatul %in familie%

consumul de alcool %in familie%sedentarismulagresivitateaabandonul, etcPATOLOGIA "AMILIEIInfertilitatea conjugalaG'ontestarea relatiilor de filiatieGPaternitatea inadecvata si Sindromul de copil maltratat Giolenta familiala.a$ In#ertilitatea conjugala efinitie: absenta unei sarcini la un cuplu dupa cel putin ! an de coabitare se&uala normala 1 raporturi*saptamana$, in absentaoricaror metode contraceptive.


16/30

pruncucidere."iliatia #ata !e tatal !in caatoria legitima se bazeaza pe prezumtia de paternitate conform principiului pater is est Zuemnuptiae demonstrantC.aca tagada se invoca in caz de absenta prelungita de la domiciliu, detentie, sterilitate etc, si contesta prezumtia de paternitatecare se bazeaza pe obligatia de fidelitate din partea sotiei, se considera ca un copil este, juridic, descendentul unui barbat, iar

biologic, al altui barbat.Pot apare conflicte de paternitate intre sotul din prima casatorie si sotul din a doua casatorie caz de dubla paternitate$ , cand ceidoi barbati, ca soti succesivi ai unei aceleiasi femei, cad sub influenta prezumtiei de paternitate.

Paternitatea !in a#ara caatoriei se stabileste prin recunoasterea voluntara sau testamentara sau prin actiune in justitie facutade mama in numele copilului copilul este reclamant$.In ituatiile !e concu.inaj filiatia se atesta prin recunoastere a copilului de catre prezumtivul tata sau prin cercetare in justitie,care incearca a e&clude un barbat incriminat de la o paternitate certitudine$ sau de a afirma paternitatea ca fiind posibilaposibilitate, nu certitudine$,c Paternitatea ina!ec5ata$ Sin!romul !e copil maltratat In toate familiile, aparitia unui copil reprezinta un factor major de schimbare a modului de viata de pana atunci. In unele cazurise pot produce perturbari, stresuri datorate fragilitatii sistemului familial, care nu este pregatit de a face fata actului natalitatii.fectele asupra copiilor vor evolua de la indiferenta catre aparitia abuzurilor si maltratarilor fizice sau psihice.ezvoltarea unei paternitati inadecvate poate fi prevazuta daca se analizeaza o serie de amanunte referitoare la membrii familieianalizate:re#eritor la parinti%e&periente traumatizante in propria copilarieG

casatorie timpurieGcrescuti in familii monoparentaleG boli psihiceGimaturitate psiho-afectivaGalcoolism in familiile de origine.re#eritor la copii%

prematuritateGhandicap psiho-somaticGcopil nedorit Gcopil sensibil, iritabil, care plange mult, cu tulburari de somn si alimentatie etc.Sin!romul !e copil maltratat Sin!romul Tar!ieu0Sil5erman ste o afectiune semnalata de numerosi psihiatri si pediatri.In ultimile decenii s-au semnalat o suma de studii referitoare la acestsubiect, depistarea sindromului,prin natura lui, reprezentand astazi una din cele mai complicate actiuni.atele statistice dinliteratura cu referire la frecventa sindromului se afla cu mult sub nivelul cazurilor e&istente in realitate, situatie datorata:frecventei mari a episoadelor de maltratare devenite obisnuintaC in familiile sau cazurile respective$Glacunelor legislativeGlipsei instrumentelor de depistare si raportareGneglijarii diagnosticului de catre medici, pedagogi, asistenti sociali.

7u orice pedeapsa corporala intruneste elementele contituti5e ale in!romului respectiv. +cesta implica:e&istenta obligatorie a unor leziuni serioase si variate osoase, cutanate, organice$Gconturarea unui asa-zis model de conduita patologica a copilului torturatGatitudine parentala*tutorala semnificativa.+gresorii sunt reprezentati de parinti*unul din parinti, o ruda apropiata aflata in anturajul copilului, babJ-sitter, tutore,

pedagog.5n triplu aspect: medical, social si juridic se raporteaza la acesti copii supusi maltratarii.Apectul me!ical este rezumat de tabloul clinic al dr.


17/30

Apectul ocial arata un comportament anormal al copilului maltratat: enurezis, tulburari de comportament, de alimentatie, desomn In plus, este un copil: adesea nascut prematur, adesea cu spitalizari repetate si indelungate, cu u statut social propriu: uncopil din afara casatoriei prezente, etc.Parintii insisi au o serie de caracteristici care e&plica tulburarile de comportament, pefondul imaturitatii. Prezinta adesea:etilism unul sau ambii$Galienare mintala*dezvoltare mintala limitataGdezechilibre psihice cu trecere la acte agresiveGun fond pervers se&ual sau comportamental G

psihoze sau alte boli neuro-psihice involutive./a aceste situatii adaugam pauperizarea, insecuritatea profesionala, familia numeroasa, conditiile improprii de locuit.


18/30

lipsa de comunicare intre membrii familiei instrainare, gelozie, incordare, relatii glaciale, nivel scazut de intelegere a starilor celorlalti membri ai familiei$.

APRECIEREA STARII DE SANATATE A "AMILIEICulegerea !atelor% 0izita la domiciliu#intrarea in relatie:tehnici de comunicare: ascultare, e&primare clara, concentrare, incredere, empatie, capacitatea de a se adapta la situatie:

asigurarea confidentialitatii, respectarea demnitatii. %escrierea familiei si a factorilor care pot influenta starea de sanatate a acesteia#membri: numar, stuctura pe varste, starea de sanatate, probleme deosebiteGrelatii intre membrii familiei: intre parinti soti$, parinti copii, relatiile cu buniciiGrelatii sociale: cu prietenii, cu veciniiGhabitatul: locuinta spatiu de locuit adecvat, dotari, intretinere igiena$, spatiul din jurul locuintei.alimentatia: adecvata, obiceiuri alimentare:activitatea profesionala: profesia membrilor familiei, conditiile la locul de muncaGodihna si timpul liber, posibilitati de recreere:nivel economic: venit, satisfacerea nevoilor familieiGnivel cultural si de educatie, preocupari cultural- educative, comportamentul fata de sanatateGapartenenta religioasaGstabilirea scorului +PE+( pentru familie

CONCEPTUL DE COMUNITATE

De#initia comunitatiiPrin comunitate intelegem ansamblul unei populatii de pe un teritoriu geografic determinat, de care este legat prin interese sivalori comune avand o forma de gestiune administrative , iar membrii sai au interrelatii cu grupuri sociale si institutii. 'unoasterea comunitatii: localizare urbana, rurala$, asezare geografica, structura populatiei numar, densitate, varsta, grupuriminoritare etnice si religioase$, nivel general de educatie, particularitati de clima, flora si fauna, influenta mediului inconjurator,diferente culturale si spirituale, probleme socio-economice venit mediu, populatie cu venituri sub nivelul minimal, ratasomajului, domenii de angajare a populatiei$.Conceptul !epre anatate$

7u e&ista o definitie unica, ci o pluraritate de definitii, pluralitate care tine de cunostintele acumulate, de dinamica si specificulvalorilor culturale si pentru ca sanatatea are un caracter procesual, evolutiv. e aici rezulta si tentativa de a defini sanatateamulticriterial si de a fi masurata in functie de niste criterii de referinta .In lista foarte larga a definitiilor sanatatii se folosesc mai multe criterii pentru definirea sanatatii, fiecare scoala adoptand unul,doua sau toate cele trei criterii utilizate cel mai frecvent.Criteriile pentru definirea sanatatii:-bunastarea functionala-capacitatea organismului de a se adapta la conditiile variate de viata si munca-conditia umana care il face pe individ creativ criteriul utilizat frecvent de francezi$De#initia anatatii in!i5i!uale din constitutia 9.6.S. : ,,starea de bine completa din punct de vedere fizic, mintal si social sinu numai absenta bolii sau infirmitatii este cea mai frecvent utilizata.'aracteristicile acestei definitii sunt:este acceptata de toata lumea ca o ,, aspiratie G-realizarea ei presupune responsabilitateasocietatiiGsubliniaza caracterul pozitiv si multia&ial al sanatatii.Sanatatea grupurilor umane ar putea fi definita ca fiind o sinteza a sanatatilor individuale apreciata intr-o viziune sintetica,globala ecosistemica$ .Starea de sanatate este o zona in care actioneaza si se interconditioneaza o multitudine de factori ai mediului fizic e&tern, factori

sociali si economici."actorii care in#luentea(a tarea !e anatate%Factori biologici : ereditate, caracteristici demografice ale populatiei.Factori ambientali: factorii mediului fizic apa, aer, sol, vegetatie, aliment$ si social factori socio-culturali, educationali$.Factori comportamentali , atitudini, obiceiuri. Serviciile de sanatate preventive, curative, recuperatorii$.In modelul epidemiologic pentru evaluarea politicii sanitare Eeorgia !"#1$ sunt prezentate ponderile acestor factori in aparitiadiferitelor boli dominante .(ezulta ca in multe situatii stilul de viata are un rol dominant .In cadrul factorilor socio-economici seinclude si facorii ocupationali: profesia, calificarea, locul de munca si activitatea la locul de munca, conditii de munca.Concepte care ta.ilec !i#erenta intre anatate i me!icina comunitara i me!icina in!i5i!uala

18


19/30

Sanatate i me!icina comunitara Me!icina in!i5i!uala

Ingrijirea unei comunitati bine definite geografic si populational.

Persoanele izolate care solicita asistenta medicala

Persoane si familii sanatoase si*sau bolnave Preocupari prioritare:bolnavii

/ucrul in echipa:echipe de sanatate,boala

interdisciplinare

Pofesionalismul de sanatate sau boala lucreaza izolat

Ingrijiri integrale:global,sanatate sau medicina iagnostic clinic si terapeutic individual

+plicabilitate generala:cercetare asupra problemelor de sanatate boli colective si nevoi e&primate decomunitate

+plicabilitate individuala-bolnavul izolatGcercetareintraorganica

Preocuparea prioritara pentru mediul:fizic, biologic,pshihologic,social,economic

Preocupare secundara pentru mediul bolnavului

Planificarea activitatilor in raport cu problemele sinevoile Gepidemiologia ca instrument

prioritarGparticiparea utilizatorilorcomunitatea$

ara planificareGfara epidemiologieGfara participareautilizatorilormedicalizarea$

(ezultatele sunt appreciate mai mult de cei care nusunt bolnavi

(ezultatele sunt appreciate de bolnavii ingrijiti

chipa de sanatate trebuie sa preaia initiativeGe&ista unraport permament cu comunitatea

(aportul cu indivizii nu e&ista daca nu sunt bolnavi

Preventia sociala si medicala si educatia pentrusanatate sunt prioritare.

Prioritate:tratamentul bolii

CONCEPTUL DE INGRIJIRI PRIMARE$

1! %efinitia ingri/irilor primare!Ingrijirile primare !e anatate I$P$S$0sunt ingrijiri sanitare esentiale bazate pe metode si tehnologii practice, pertinente din

punct de vedere stiintific si acceptabile din punct de vedere social, facute sa fie accesibile in mod universal indivizilor sifamiliilor din comunitate prin totala lor participare si, la un cost pe care comunitatea si tara poate sa isi permita sa il mentina infiecare stadiu al dezvoltarii lor in spiritul increderi in sine si al autodeterminarii. ormeaza o parte integranta a sistemului de

sanatate al tarii, pentru care reprezinta atat functia centrala cat si problema principala, dar si a dezvoltarii globale, sociale sieconomice a comunitatii.(eprezinta primul nivel al contactului dintre indivizi, familie si comunitate cu sistemul de sanatate national, inceracnd saapropie pe cat mai mult posibil, activitatea din domeniul sanatatii de mediu de viata si de munca al oamenilor, constituind

primul element al unui proces continuu de ingrijire al sanatatii.efinitie.Prin I.P.S intelegem: ingrijiri esentiale de sanatate accesibile tuturor persoanelor si familiilor din societate prinmijloace ce le sunt accesibile, cu capacitatea lor plenara si la un pret de cost abordabil comunitatii si tarii.Ingrijirile !e anatate primare%(eflecta si rezulta din conditiile economice si din caracteristicile socio-culturale si politice ale tarii si comunitatiilor sale si se

bazeaza pe aplicarea rezultatelor relevante ale serviciilor de cercetare sociala, biomedicala si sanitara si pe e&perienta dindomeniul sanatatii publiceG'uprind principalele probleme legate de sanatate in cadrul comunitatii, furnizand servicii de promovare, preventive, curative side recuperare corespunzatoareGInclude cel putin: educatia privind problemele de sanatate predominante si metodele de prevenire si control a lorG promovareaunei alimentatii corecteG asigurarea cu apa potabila printr-o cantitate adecvata si o sanitatie de bazaG ingrijirile acordate mameisi copilului, inclusiv planning familialG imunizarea impotriva bolilor infectioase majoreG prevenirea si controlul bolilor endemice cu caracter zonalG tratamentul adecvat pentru bolile curente si vatamariG asigurarea cu medicamente esentialeGImplica, in afara sectorului sanitar, toate sectoarele legate de acesta si aspecte ale dezvoltarii nationale si comunitare, in specialagricultura, zootehnia, industria, educatia, constructiile de locuit, lucrarile publice, comunitatile si alte sectoare si cer un effortcoordonat din partea tuturor acestpor sectoareG'er si promoveaza din partea indivizilor si a comunitatii, o autodeterminare si participare la planificarea, organizarea,conducerea si controlul ingrijirilor de sanatate primare, utilizand la ma&imum resursele locale nationale, precum si alte resursedisponibileG in acest scop dezvolta printr-o educatie corespunzatoar capacitatea de participare a comunitatilorG+r trebui sa fie sustinute de sisteme de referinta integrate, functionale ducand la o imbunatatire progresiva a unor ingrijiri desanatate cat mai corespunzatoare, dand prioritate celor ce au cea mai mare nevoieG

19


20/30

Se bazeaza la nivel local si de referinta pe locuitorii sanitari, inclusiv medici, infirmiere, moase, personal au&iliar, dar estenevoie si de practicieni traditionali pregatiti in mod adecvat din punct de vedere tehnic si social pentru a lucra in echipa si

pentru a raspunde nevoilor de sanatate e&primate de catre comunitate.Toate guvernele ar trebui sa formuleze politici nationale, strategii si planuri de actiune pentru a organiza si sustine

ingrijirile de sanatate primare ca parte a unui sistem national de sanatate cuprinzator si in coordonare cu alte sectoare. In acestscop, este necesar sa se manifeste dorinta politica de mobilizare a resurselor tarii si de folosire rationala a resurselor e&tremedisponibile.Toate tarile ar trebui sa coopereze in spiritul parteneriatului cu scopul de a asigura ingrijirile de sanatate primare pentru toti

oamenii, deoarece obtinerea starii de sanatate de catre oamenii dintr-o tara priveste in mod direct si este benefica pentru oricetara. In acest conte&t, raportul 96S*57I' asupra ingrijirilor primare de sanatate constituie o baza sociala pentrufunctionarea si dezvoltarea in continuare a ingrijirilor primare de sanatate in lume. 'omunitatea este locul de unde pleaca 2!3!4# indivizii, familiile, si grupurile isi asigura singuri responsabilitateaactiunilor de sanatate. Pentru realizarea acestei strategii s-a cosiderat ca este necesara schimbare vechii coceptii de asistentamedicala, anume conceptia dinainte de 'onferinta de la +lma-+ta cand: actiunile de sanatate au fost orientate spre luptaimpotriva bolii, se acorda o pondere mai mare refacerii sanatatii si nu mentinerii si dezvoltarii ei, ingrijirile erau limitate la

partea medicala si in acest caz asistenta era un e&ecutant al indicatiilor medicale, pierzandu-si rolul de baza in procesul deingrijire. In conceptia actuala, se considera ca o buna asistenta medicala o buna ingrijire$ presupune trecerea de la ingrijirileterapeutice carora li s-a acordat un loc prioritar in dauna ingrijirilor menite sa mentina sanatatea, viata$ trecerea deci la I.P.S

2!3!4 sunt denumite si ingri/iri de sanatate comunitare, pentru ca solicita participarea comunitatii.eci omul inglobalitatea sa, cu necesitatile sale bio-fiziologice , psiho-sociale, culturale si spirituale poate activa ca un copartener si nu

numai ca receptor pasiv de diverse prestatii. I$P$S #a5ori(ea(a ingrijiri complete , inglo.an!% promovarea sanatatii prevenirea imbolnavirilor ingrijirile curative curente si obisnuiterecuperareaurgentele

NI1ELURI DE INTER1ENTIE 2!3!4 acopera trei nieluri de interentii si anume#

!. Ingrijiri de prevenire primara0. Ingrijiri de prevenire secundara1. Ingrijiri de prevenire tertiaraSe poate vorbi si de interventia de nivel 2, in cazul bolilor terminale sustinerea familiei.etc$Ingrijiri !e pre5enire primara:4 Prin prevenirea primara intelegem: mentinerea si promovarea sanatatii,precum si prevenireaimbolnavirilor.

2nterentia asistentei urmareste: educatia sanitara din toate punctele de vedere-alimentatie, contraceptie, etc$ prevenireaspecifice vaccinari, profila&ia unor boli$Ingrijiri !e pre5enire ecun!ara% 6 Prevenirea secundara urmareste: Interventii curative-pentru tratamentul bolilor si

prevenirea agravarii sau complicatiilor. &olul asistentei este sa descopere problemele la timp prin vizite acasa, in comunitate-nu asteptam sa ne caute oamenii, iicautam noi, prin controale periodice, etc$Ingrijiri !e pre5enire tertiara% 7 Prevenirea tertiara urmareste recuperarea.

&olul asitentei este sa sustina persoana ingrijita pentru a se adapta la diferite dificultati cauzate de probleme de sanatate -rol inrecuperarea persoanei.In cadrul acestor principii, componentele de baza ale ingrijirilor primare de sanatate sunt:ducatia referitoare la problemele de sanatate, prevenirea si controlul lor.Promovarea unei alimentatii corecte.

+sigurarea cu apa potabila in cantitate adecvata si o sanitatie de baza.Ingrijirea mamei si a copilului, inclusiv planning familial.Imunizarea impotriva bolilor infectioase majore.Prevenirea si controlul bolilor endemice, cu caracter zonal. beneficiarul individul,familia,comunitatea$ se afl> Bn centrul procesului, alocarea resurselor materiale @i umane Bn condi=ii de eficien=> duce la rezultatelea@teptate Bn cadrul procesului de planificare.

20


21/30

Eficiena managementului de caz este analizată !n raport cu:+locarea resurselor umane @i materiale Bn func=ie de cerin=ele fiec>rui beneficiar Eradul de coordonare al serviciilor comunitare integrate medico - sociale @i Bngrijiri la domiciliu$ astfel BncAt s> fie acoperitetoate nevoile identificate ale pacientului*beneficiarului're@terea eficien=ei raportului cost sc>zut pentru serviciu comunitar rezultate preconizate pentru beneficiar.6anagementul de caz la nivel comunitar ca metod> de lucru este definit ca o evaluare a nevoilor individului, a familiei,comunit>=ii, a mediului social Bn care tr>ie@te @i B@i desf>@oar> activitatea, Bn paralel cu re=eaua de servicii medico-socialedisponibile la nivelul comunit>=ii medic de familie, asistent medical comunitar, asistent social, Bngrijitor la domiciliu,mediator

rom$, Bn urma c>reia se construie@te o strategie individual> de interven=ie a&at> pe nevoile prioritare ale beneficiarului @i aresurselor disponibile. +cest concept de lucru Bn echipa de interven=ie comunitar> se caracterizeaz> prin faptul c> furnizorul deservicii specifice nu se mai focalizeaz> pe selectarea beneficiarilor eligibili pentru un serviciu sau interven=ie, ci se focalizeaz>

pe identificarea problemelor comple&e @i multiple ale persoanei beneficiare s>n>tos sau bolnav$ @i a resurselor servicii @iresurse materiale$ din re=eaua comunitar> care vor fi capabile s> rezolve eficient aceste probleme.Dn practica nursingului comunitar, managementul de caz presupune acordarea @i coordonarea interven=iilor necesare

beneficiarului de c>tre managerul de caz sau responsabilul de caz, care Bn acest conte&t poate fi medicul de familie, asistentulmedical comunitar, asistentul social sau mediatorul sanitar rom, Bn func=ie de problem>, nevoia identificat> @i Bn raport decompeten=ele profesionale solicitate.4$Aprecierea ne5oilor comunitatii$a) 'ulegerea datelor#

starea de sanatate si caracteristicile ei in (omania, anchete epidemiologice, screening-ul si studii de prevalentaGfactorii care influenteaza starea de sanatate a comunitatii: factori naturali fizici, chimici, biologici$, factori artificiali

economici, nevoi fudamentale, someri, factori culturali, profesionali, civilizatie, etc.$$) -naliza datelor# selectarea datelor semnificative, identificarea problemelor, formularea diagnosticului starii de sanatate acolectivitatii, diferenta dintre ingrijirile individuale si cele colective, identificarea grupurilor vulnerabile, defavorizate,accesibilitatea la servicii de sanatate, costurile serviciilor.6$ Plani#icarea$Stabilirea scopului.Stabilirea obiectivelor pe termen lung, mediu si scurt respectarea principiilor privind enuntarea obiectivelor.Stabilirea prioritatilor.Stabilirea interventiilor in concordanta cu obiectivele proprii si planurile nationale.Intocmirea planului de ingrijiri de sanatate: stabilirea responsabilitatilor, termenelor.7$ Aplicarea planului$fectuarea interventiilor cu implicarea membrilor comunitatii.Implicarea membrilor echipei multifactoriale: echipa de ingrijire, reprezentanti ai autoritatilor locale si organizatiilor neguvernamentale, reprezentanti ai unitatilor sanitare si responsabili de programe nationale.8$ E5aluarea re(ultatelor%evaluarea initiala, evaluarea de etapa intermediara$, evaluarea finala.(eformularea unor obiective, initierea de noi actiuni in functie de rezultatele asteptate.(eformularea unor obiective, initierea de noi actiuni in functie de rezultatele asteptate.(olul asistentului medical in educarea familiei, pentru mentinerea sanatatii si identificarea problemelor de sanatate.Sintetizarea si aplicarea cunostintelor si a deprinderilor dobandite la modulele de educatie pentru sanatate,mediu si sanatate,

psihologie, sociologie, pedagogie, puericultura si pediatrie, obstetrica, gerontologie si geriatrie$.

Preceptele ingrijirii anatatii in comunitateste o activitate stabilita pe baza nevoilor si a planului general de sanatate, scopuri si obiective clare, integrarea cet>=enilor inservicii pentru intreaga comunitate, familia ca unitate de baza, promovarea sanatatii si educatia pentru sanatate, implicareafamiliei si indivizilor in luarea deciziei, aprecierea periodica si continua a starii de sanatate, buna pregatire a asistentuluimedical, asistentul - membru activ al echipei de ingrijire, acordarea ingrijirilor conform recomandarilor medicale, utilizareainregistrarilor, dirijarea clientului si familiei catre resurse comunitare, supravegherea personalului de ingrijire, planificare

programelor de educatie continua si asumarea responsabiliatii.

NE1OI SPECI"ICE DE INGRIJIRE SI EDUCATIE DE0A LUNGUL 1IETII

NOTIUNI DESPRE INGRIJIREA COPILULUI%-dezvoltarea psihomotorie a copilului 8 ! an, imunizarile, prescolarul,scolarul si adolescentul nevoi de educatie, alimentatie, ingrijire. ezvoltarea copilului urmeaza unele etape cunoscute si se deruleaza dupa un acelasi proces la majoritatea copiilor.+ceste etape si transformarile care le caracterizeaza sunt incluse in denumirea de dezvoltare psihomotorie. In intervalul de timpcuprins intre nastere si varsta de 1 ani, copiii fac principalele progrese care ii ajuta sa devina treptat autonomi si sa faca fataunor situatii compatibile cu varsta lor.

21


22/30

9rdinea acestor progrese depinde de varsta, factori ereditari si de modul in care parintii sprijina procesul de invatare alcopilului. ezvoltarea poate uneori fi perturbata sau incetinita din cauza lipsei de stimulare, a nasterii unui alt copil, de oseparare de lunga durata, de un climat familial conflictual sau de alte cauze imprevizibile.+stfel, cunoasterea principalelor etapeale dezvoltarii este necesara pentru a monitoriza mai bine progresul copilului. Prima copilarie - de la nastere pana la 1 ani se termina dentitia de lapte$ se imparte in:a! perioada de nou+nascut - corespunde primelor 56 zile de iata si are cateva particularitati:F crestere rapida staturo-ponderalaGF e&istenta unor fenomene caracteristice: scaderea fiziologica in greutate, icterul fiziologic, criza genitala, febra de sete,

albuminuria fiziologica, meconiulGF slaba dezvoltare a scoartei cerebrale si deci si a functiilor de relatie cu predominenta centrilor subcorticaliGF importanta imunitatii transmisa transplacentarGF deficienta functiilor de bariera a pielii si mucoaselorGF tendinta infectiilor de a imbraca aspect septicemicGF patologia dominata de malformatii congenitale si afectiuni legate de actul nasterii traumatisme, infectii$.$!perioada de sugar (56 zile +1 an) cu urmatoarele particularitati:F cresterea staturo-ponderala continua in ritm rapidGF dezvoltarea treptata a functiilor de relatieGF dezvoltarea functiei locomotorii care largeste sfera de cunoastere a copiluluiGF aparitia primului sistem de semnalizareGF aparitia dentitiei si dezvoltarea functiei digestive care permit diversificarea alimentatieiGF dezvoltarea imunitatii active proprii cu reducerea rolului imunitatii transplacentareG

F patologia dominata de boli ale aparatului respirator, digestiv, ale urechii medii.c. perioada de copil mic (anteprescolar) 1+7 ani#F incetinirea ritmului de crestereGF modificarea proportiilor dintre cap, trunchi si membreGF completarea primei dentitiiGF desavarsirea functiei motoriiGF formarea refle&elor conditionate - cuvantul capata valoarea unui nou sistem de semnalizare4$ Prima copilarie este caracterizata printr-o functie de nutritie intensa ce e&plica cresterea accentuata si dependenta de mediulinconjurator, si care determina necesitatea unor ingrijiri speciale.6$ Copilaria a 6 a 1 4 # ani -prescolar$ - dentitia de lapte complet aparuta - incep sa apara primii dinti definitivi:dezvoltarea comple&a a S.7.'. si implicit a gandirii, vorbirii, locomotiei, ceea ce duce la cresterea independentei copiluluiGritm de crestere mai lentG

patologia dominata de boli contagioase, apar unele boli noi ca reumatismul articular acut, cardiopatiile castigate, tuberculozaosteo-articulara.7$ Copilaria a 7 a 4 # ani - pubertate$ la fete pubertatea apare la !0 - !2 ani, iar la baieti la !2 - !4 ani.maturizarea zonelor corticale ale creierului,incetinirea cresterii in prima parte a perioadei urmata de o accelerare in perioada prepuberaGapar primii dinti definitiviG

boli contagioase rare datorita imunizarii spontane imbolnavire$ sau provocate vaccinari$PU/ERTATEA - corespunde aparitiei menarhei la fete si dezvoltarii functiei se&uale la baieti:se incetineste ritmul cresterii staturaleGse accelereaza cresterea in greutateGse modifica dimensiunile unor segmente - infatisarea este armonioasa apropiata de cea a adultului.

ADOLESCENTA este in primul rand o perioada de maturizare psihologica, spre deosebire de pubertate, cand dezvoltareamajora are loc in plan fizic si se&ualG majoritatea fetelor au trecut de puseul de crestere puberal, desi unii baieti inca se afla in

plina dezvoltare fizica si se&uala. +dolescenta este marcata de completarea dezvoltarii corporale si se&uale, formarea personalitatii si in cele din urma de ocuparea unui loc in societate, prin locul de munca si familie. Pentru tinerii care nu isi

continua studiile in cadrul universitar, sau cei care renunta si la liceu si trec direct la intemeierea unei familii si la ocuparea unuiloc de munca, pe plan psihologic si social adolescenta se incheie mai repede.Inca din perioada preadolescentei, odata cu detasarea de familie, anturajul castiga o importanta speciala, tanarul vazand ingrupul de prieteni un mediu propice testarii ideilor si compararii nivelului de dezvoltare fizica si psihologica. +dolescentulincearca sa-si stabileasca o identitate se&uala constientizand si acceptandu-si propriile sentimente si propriul corp.+dolescenta este si o perioada in care au loc alegeri ce vor influenta intreaga viata a adultuluiG unele dintre aceste decizii serefera la invatamant educatie. +lt fel de alegeri, din punct de vedere al comportamentului, se refera la tentatiile la careadolescentii sunt e&pusi cu predominanta: droguri, tutun, alcool, iata sexuala promiscua, etc. 9 parte dintre aceste%e&perimente% pot afecta profund negativ viata tanarului, insa in mare parte acest comportament este temporar si nu mai

prezinta interes in perioada adulta. +dolescenta este o perioada in care maturizarea nu este completa si tinerii dau de multe ori

22


23/30

dovada de ignoranta in privinta unei activitati se&uale sau a unei relatii intime responsabile. Sarcina la varsta adolescenta poateavea si grave consecinte medicale.'onditiile sociale si psihologice ale aparitiei unei sarcini in adolescenta variaza mult, insa de cele mai multe ori acest fenomenapare in medii de aracie si ignoranta. +ceste tinere trebuie sa decida daca doresc si au posibilitatile de a-si intemeia o familiesau, daca nu sunt pregatite sa faca anumite sacrificii, ori doresc sa-si continue studiile, optiunea este fie intreruperea sarcinii, fierenuntarea la bebelus in favoarea adoptiei. Sarcina la varsta adolescenta este o trauma psihica majora. In plus, unele fete seconfrunta cu pierderea legaturii cu tatal copilului sau cu familia, cu renuntarea la studii, fie renunta la educatie din proprievointa, adoptand o gandire de %esec inevitabil in viata%.

ara educatie tinerele sunt condamnate la un statut financiar foarte scazut si, conform studiilor, casniciile incheiate inadolescenta au mai mari sanse sa se incheie cu un divort. 'opiii mamelor adolescente se pot confrunta cu probleme de adaptaresociala pe termen lung - rezultate scolare slabe, saracie, boli mentale sau fizice. Problemele aparute odata cu sarcina inadolescenta se rasfrang si asupra familiei tinerei fete - frati mai mici si parinti. ALIMENTATIA Alimentatia precolarului este in general foarte asemanatoare cu cea a adultului, doar ca trebuie sa fie preparata mai dietetic,fara e&ces de sare si sa contina toate elementele nutritive necesare unui copil plin de energie, aflat in plinadezvoltare.+limentatia este foarte importanta pentru sanatatea prescolarului - o alimentatie adecvata previne problemele desanatate cum ar fi obezitatea, diabetul si decalcifierile. 9 alta cerinta ar fi ca prescolarul sa consume alimente sanatoase - carneslaba, fructe de mare, oua, legume, cereale integrale, produse lactate zilnic si fructe proaspete

Principalele elemente de interes in privinta alimentatiei scolarului sunt mentinerea varietatii alimentelor, pastrareaunei greutati sanatoase, echilibrand aportul cu consumul energetic, eliminarea pe cat posibil a grasimilor si a colesterolului din

dieta si asigurarea consumului de fructe, legume si cereale integrale. (espectarea acestor indicatii asigura o viata adultasanatoasa.Alimentatia a!olecentului trebuie sa fie adaptata necesitatilor cresterii si dezvoltarii organismuluisau. In acelasi timp

tanarul devine tot mai independent si ia mai multe decizii privind alimentatiaG din acest motiv, parintii trebuie sa cultiveadolescentilor obiceiuri alimentare sanatoase . actorii care contribuie la formarea unor proaste obiceiurialimentare sunt mancarurile fast+food la un pret scazut si sarace in elemente nutritie, accesul limitat la alimentele sanatoaseatunci cand adolescentul se afla departe de mediul familial, impresia ca alimentele fara grasimi si neprocesate nu sunt

gustoase, lipsa informatiei priind alimentatia sanatoasa, exemplul prost dat in familie, impactul media asupra adolescentilor -incidenta crescuta de tulburari alimentare la tinerele care isi doresc un corp %perfect%.'ele mai intalnite probleme de nutritie la adolescenti sunt deficitul de calciu si fier, obezitatea si subnutritia. actorii de risc intalniti in aparitia deficientelor nutritionale sunt tul$urarile alimentare, afectiunile cronice, consumul de alcool sau droguri, sarcina la adolescente, o dieta egetariana stricta, precum si statutul socio+economic redus. eficientelenutritionale din perioada adolescentei au drept consecinte in viata adulta aparitia mai multor boli siafectiuni: obezitate, diabet, bolicardiovasculare, etc.

POPULATIA 1ARSTNICA

O.iecti5e e!ucationale%intelegerea importantei medico-sociale a populatiei varstniceGdescrierea unor fenomene demografice legate de imbatranirea populatieiGdescrierea caracteristicilor medico-sociale ale populatiei varstniceGdescrierea impactului efectului de imbatranire a populatiei.Atentia deosebita acordata populatiei varstnice este motivata nu numai de ritmul de crestere numerica, ci si de faptul ca

populatia varstnica:este o populatie mare consumatoare de prestatii medicaleGeste mai vulnerabila la diversele stresuri din mediul fizic si social.

/a acestea se mai adauga modificarile inregistrate in structura familiei, in sensul ca in prezent familia se ocupa din ce

in ce mai putin de varstnici, in special daca sunt si bolnavi, si prefera sa fie ingrijiti in unitati speciale pentru varstnici.In literatura de specialitate nu e&ista inca un consens in ceea ce priveste limita de varsta de la care se socoteste o persoana cafiind varstanica. Se folosesc 0 criterii: biologic si cronologic, ultimul fiind cel mai frecvent utilizat desi stabileste arbitrar olimita.

+stazi 975 recomanda varsta de 43 ani drept limita de la care se considera o persoana ca fiind varstnica.Meto!e !e maurare a im.atranirii populatieieterminarea ponderii populatiei varstnice din totalul populatiei.arsta medie a populatiei.(aportul dintre numarul varstnicilor si numarul copiilor.Indicile de dependenta care reprezinta raportul dintre numarul persoanelor inactive si numarul persoanelor de varsta activa.

Starea !e anatate a populatiei 5artnice

23

http://www.romedic.ro/obezitatehttp://www.romedic.ro/boli-cardio-vascularehttp://www.romedic.ro/obezitatehttp://www.romedic.ro/boli-cardio-vasculare


24/30

In ultimele decenii, in aprecierea starii de sanatate a varstnicilor se insista tot mai mult pe metodele epidemiologice si pe autoevaluarea starii de sanatate, capacitatea intervievatului de a si evalua starea functionala si determinarea raportuluidependenta* independenta a persoanei varstnice in legatura cu activitatea vietii zilnice.

Studiile intreprinse au aratat e&istenta fenomenului de supramorbiditate la varstnici, si anume e&istenta in medie, a 0-1afectiuni cronice pe persoana varstnica, dupa unele studiiG dupa altele, care au utilizat tehnici de diagnostic foarte sensibile, !8afectiuni pe persoana in varsta de #3 ani si peste.

3rincipalele cauza de im$olnaire a arstnicilor in tarile dezvoltate sunt:caderi si fracturi consecutiveG

osteoporozaGtulburari de vedereGtulburari de auzGdementa senilaG

probleme de incontinenta.Mortalitatea peroanelor 5artniceIn primul rand, probabilitatea de deces creste pe masura ce se inainteaza in varsta, deci ea este mai mare la varstnici.In al doilea rand, modelul de mortalitate pe cauze medicale de deces difera de la o grupa de varsta la alta. /a populatia varstnica

principalele cauze de deces difera de cele intanite la alte grupe de varsta, precum si de cele care definesc modelul mortalitatii populatiei generale.

CONSECINTELE IM/ATRANIRII POPULATIEI PENTRU SANATATEA PU/LICAConecinte !emogra#ice%

cresterea numarului persoanelor varstniceGcresterea numarului familiilor fara copii si a celor alcatuite din persoane varstnice.6$ Conecinte me!icale%

polimorbiditate mai multe boli la aceeasi persoana$Gcresterea foarte mare a consumului medical.

7$ Conecintele ociale decurg din: pierderea autonomiei persoanelor varstniceGaparitia incapacitatii funcionale partiale sau totale ceea ce necesita servicii sociale adecvate.PRO/LEMATICA PERSOANELOR 1ARSTNICEOrgani(area er5iciilor !e anatate peci#ice peroanelor 5artnicearstnicii, ca parte integrata a intregii populatii, au dreptul la servicii de sanatatecorespunzatoare. ar serviciile pentru varstnici ridica o serie de probleme specifice, ceea ce impune organizarea unei gamevariate de servicii geriatrice specifice. Serviciile medicale pentru

Nursing Comunitar Curs

Documents

Transcript of Nursing Comunitar Curs