Muscalu - Forme de manifestare spirituala.doc

8/16/2019 Muscalu - Forme de manifestare spirituala.doc

1/24

Bogdan Muscalu

Formele de manifestare spirituală a sarmaţilor iazygi

Spiritual manifestations of the Sarmatian Iazyges

Abstract: The spiritual life and the religious beliefs of the Sarmatian Iazyges, is far from being elucidated, shows eventually a complex religious conception, strained with symbols and rituals,which doesn’t make the Iazyges lower than the other peoples of the Antiuity, which were in the samestate of development!

"e must also consider a fact that is vital in the process of reconstitution of a globalimage on the spirituality of the Sarmatians! The Alans to whom is the epopee about the #artes, whichhave kept their old beliefs for a long time and are also part of the common $ore of the Sarmatian populations! %ne thing must kept in mind that, with the beginning of the second century p!$hr, the&oxolans or the 'white Alans( will migrate towards the )reat *ungarian +lain, revitalizing the spirit

and the material culture of the Iazyges!Cuinte cheie: zeit-i, religie sarmatic, .amani, ritualuri, arta tatua/ului!!ey"ords: deities, Sarmatian religion, shaman, rituals, art of tattoo!

0espre religia sarma-ilor nu se cunosc foarte multe informa-ii, datorate 1n mare parte de lipsaunei limbi scrise, dar .i interesului redus al autorilor antici pentru aspectele vie-ii spirituale a sarma-ilor!

Totu.i, credin-ele religioase ale sarma-ilor se pot reconstitui 1n baza a patru surse2 scrierileautorilor antici, arheologie, lingvistic .i etnografie! 3iturile .i practicile religioase ale sarma-ilor aufost uneori men-ionate de autorii greci .i romani, dar men-iunile antice trebuie privite critic, fiindconsiderate dovezi indirecte! %bserva-iile etnografice au un caracter ipotetic .i nesigur, datorit marii perioade de timp scurse de la dispari-ia sarma-ilor .i p4n 1n prezent! +u-inele studii lingvistice

comparate au la baz limba din %setia .i completeaz celelalte trei surse!Sarma-ii se 1nrudesc cu sci-ii, am4ndou popoare de origine iranian! Astfel, se pot face analogii

cu izvoarele care vorbesc despre religia sci-ilor! Apropierea .i procesele de acultura-ie 1n urmacontactelor cu mediul grecesc .i roman, au produs muta-ii .i la nivelul formelor de manifestarecultural5!

&eligia sarma-ilor era una politeist, credin-ele religioase fiind specifice popula-iilor nomade!Scriitorii antici greci sau romani, nu au pstrat numele scitice .i sarmatice ale zeit-ilor, ci au atribuitzeilor sarma-i, cunoscu-i de ei, numele ce le corespundeau din panteonul greco6roman! $ercettoriifenomenului spiritual sarmatic consider c zeii sci-i existau .i la sarma-i, cu toate c formele foneticeale onomasticii lor sunt necunoscute7!

$ercettorii ru.i sus-in c panteonul sarmatic este compus din .apte zeit-i 8, cunoscute pe baza

analogiilor dintre informa-iile lui *erodot .i Ammianus 3arcellinus!+e baza celor doi autori antici, A! *! 9aday a realizat un tabel comparativ:, privitor la credin-elereligioase ale sci-ilor .i sarma-ilor2

5 9aday 7;;;, 75antalov 7;;5, 1n http://earth.prohosting.com/history3/ ?consultat 5:!57!7;5eodosia din $rimeea .i care 1nsemna '.apte zei(, se reflect otradi-ie religioas indo6european de a venera .apte zei! Acela.i numr este cunoscut la sci-i, sarma-ii alani cf! &yabdsun5, 1n http://theodosia.chat.ru/history.htm. ?consultat 5:!57!7;5


2/24

Sciţiidup *erodot<

Sarmaţiidup Ammianus 3arcellinus=

#$ocuri sfinte% cualtar

Bn kurgan fcut din ramuriuscate, acoperit cu un acoperi. patrulater, plat!

C

&ntreţinerea

altarului

Anual, c4te 5iecare teritoriu are o 'veche(

sabie din fier, 1nfipt 1ntr6unkurgan

% sabie oarecare 1nfipt 1n pm4nt!

Sacrificii Fovine, oi! $ai, oi!

Sacrificii umane Sacrificii umane 1n perioadatimpurie!

&eligia sarma-ilor se poate reconstitui .i pe baza mitologiei alano6osete, o mitologie caucaziance se pstreaz .i astzi! 0escenden-a sarmatic a osetinilor a/ut la reconstituirea unor forme de cult .imitologie popular a vechiului neam iranian al iazygilor! $el mai cuprinztor mit, cel despre #ar-i?grup de zei, eroi .i strmo.i totemici@, este prezent 1n diferite variante la ma/oritatea popoarelor caucaziene, dar originea sa este cea sarmato6osetinG! #ar-ii sunt eroii legendari din antichitate,diviz4ndu6se 1n trei neamuri sau ramuri genealogice2 Alagata, Ahsartagkata .i Borata, fiecare cuatributele specifice ?1n-elepciune, vite/ie .i avere@H! $ei din neamul Alagata, pstrtorul unei cupemagice, de-in func-ia regal sacerdotal, fiind .efi politici .i .amaniJ 1n Ahsartagkata sunt rzboinicii,succeda-i de dou genera-ii Bryzmaeg .i *amy tz, Soslan .i FatrazJ cei boga-i erau 1n ultimul neam!0intre to-i, cel mai glorios este Fatraz, care a devenit invulnerabil 1n urma clirii lui 1n atelierulfaurului ceresc, Kurdalagon! Deii din mitologia oseto6alan au un pronun-at caracter cinegetic, pastoral.i agrar! Batsilla era adorat ca productor al fulgerului .i ploii ?sincretizat sub influen-a cre.tinismului1n Sf4ntul Ilie@, a/ung4nd mai apoi protectorul cre.terii vitelor .i al agriculturii! Animalele 1.i aveau patronii lor2 >alvar pentru oiJ Avsati pentru animalele slbatice nobile ?cerbi, zimbrii, cprioare@, fiindreprezentat ca un btr4n cioban cu barbJ Anigal era protectorul albinrituluiJ Tutyr era pstorul lupilor ?echivalentul Sf4ntului +etru L S4npetru din mitologia rom4neasc@! Farastyr era zeul dur, stp4nullumii mor-ilor 5;!

$redin-ele sarma-ilor iazygi se pot deduce .i datorit pstrrii pentru o lung durat de timp acredin-elor religioase ale alanilor! Fatraz, zeul alan al rzboiului, era 1n acela.i timp un erou .i o sabie'nscut din o-el( .i care 1.i are sla.ul 1n 3area #eagr, conform epopeei despre #ar-i55! Bneori acestazboar din mare 1n cer, lu4nd forma unei sbii, pentru a lupta 1mpotriva rului! Mste un sincretism


3/24

religios, prin unirea atributelor mai multor zeit-i2 Fatraz locuie.te 1n mare, al crei zeu esteJ lupt1mpotriva rului, prelu4nd, prin urcarea 1n cer, atributele unui zeu uranianJ totodat este zeu, c4t .i eroucivilizator 57! 3itul popular legat de zeitatea alano6oset, coincide cu informa-iile antice! *erodot 58

aminte.te sanctuarele sarmatice dedicate lui Ares, d4nd .i denumirea de ιρον , pstrat 1nautodenumirea limbii osetine iron! Ammianus 3arcellinus men-ioneaz obiceiul barbarilor legat decultul lui Fatraz2 ' gladius barbarico ritu humi figitur nudus, eumque ut artem, regionum, quas

circumcircant, praesulem !erecundius colunt (5:

! >igura lui Fatraz s6a pstrat mult vreme 1n tradi-iaalanilor, p4n 1n momentul cre.tinrii lor, c4nd zeit-ile pg4ne vor intra 1n lumea pove.tilor .i amiturilor!

Alanii vedeau ca moarte onorabil moartea 1n lupt, iar pe cei care mureau din cauze naturale 1i bat/ocoreau5

$ultul Soarelui este prezent 1n religia sarma-ilor, combin4nd atributele unei zeit-i solare cu uncult al focului! $ultul focului este indicat de primele descoperiri sauromate .i apoi sarmate, lamormintele unor preotese! +uterea de purificare a focului a stat la baza acestui cult, adug4ndu6selumina .i via-a! Rn descoperirile funerare sauromate din spa-iul rus sunt prezente altare portabile simple

.i plate, patrulatere, cu patru picioare, dar .i altare circulare cu trei picioru.e, decorate cu animale saucapete de animale stilizate75! Alturi de altare au fost descoperite mai multe tipuri de afumtori! Se parec 1n zona central se afla altarul, flancat de dou afumtori .i un vas de provizii! Mrau arse diferitemateriale, r.ini .i plante 'magice(, fumul rezultat era unul purificator pentru participan-ii la ritual,a/ut4nd la comuniunea dintre om .i zeu77! +urificarea .i retrirea unor experien-e mistice era fcut prinaruncarea pe /arul din afumtori a unor substan-e halucinogene .i inhalarea fumului rezultat de ctre cei prezen-i! Qa fel ca alte popoare antice din spa-iul carpato6danubiano6pontic, credem c nici sarma-ilor nu le era strin acest obicei78! Qu4nd ca exemplu kapnobataii men-iona-i de Strabon7:, 3! Mliade nota2'M probabil c expresia umblători prin fum se refer la un extaz provocat de fumul de c4nep, mi/loc

57 3iller 7;;;, 7G567G7!58 *erodot, I9, =7!5: Ammianus 3arcellinus, NNNI, 7, 78!5


4/24

cunoscut de sci-i .i de traci V!!!W! Rn acest caz, kapnobataii ar fi fost dansatorii .i vr/itorii ?.amani@misieni .i ge-i, care 1ntrebuin-au fumul de c4nep pentru a provoca transele extatice( 7

9asele rectangulare t4rzii sunt bogat ornamentate ?fiind redate schematic2 persoane, animale,simboluri solare, simboluri geometrice@, perfora-iile pere-ilor vaselor dispar, fiind sugerate de cercule-esau puncte incizate 1n pasta crud87! Asemenea vase au fost recuperate de la2 *Ydmez\vXsXrhely &olt- 'al#, TiszafZldvXr (#glagy%r , Szeged, AlsYtanya, KenyOrvXrYhalom, 9r]ac )r!enka, +an[evo *o+lo!ica, Kova[ica, Sarkad rs-h%t 88 .i de la $ioreni8: ?+lan.a II, 568@! Soarele simbolizeaz 1nviziunea antic focul, via-a, sntatea familiei, este legat de rolul femeii, pe c4nd Sol apar-ine divinit-iimasculine, fiind prezent pe amulete 1n mormintele sarmatice .i sarmato6alane din spa-iul nord6pontic 8

Rn legatur cu simbolul solar, dar .i cu un cult al focului .i fumului mistic, sunt puse vaselerectangulare .i afumtorile! Qa $ioreni a fost descoperit un pahar, care pe partea interioar era decoratcu semne incizate 1n pasta crud ?+lan.a II, 5@! Rn plan central, era reprezentat o cru" gammata L s!astika, cu termina-iile bra-elor sub form de bucle! Rntre bra-ele crucii apar reprezentate2 un cal sau o pasre, .arpe unduit, o alt reprezentare de pasre, posibil un coco. ?C@! Animalele erau urmate de trei posibile reprezentri umane redate schematic, pstrate fragmentar, orientate 1n mers spre st4nga! Rn fa-a

7


5/24

calului apare o imagine unui om, cu bra-ele 1ntinse orizontal, czut pe spate! Imaginile nu se 1nscriuhaotic pe circumferin-a vasului, ci ele respect o suit! Fanda decorat este organizat 1n /urul imaginiicentrale, care este o cru" gammata! &egistrul inferior al benzii decorate, con-ine reprezentrile umane.i cele animaliere, dar nu cunoa.tem care din cele dou deschideau seria! Rntregul 'cortegiu( esteorientat 1n sens de mers, spre st4nga! Sub bordura dreapt a vasului, deasupra bra-elor crucii, aparereprezentat 1ntr6o unduire un .arpe ?sau sensul de ap@, sub care se distinge un alt semn asemntor

cifrei <

8H

! Mlemente zoomorfe amintesc de credin-e religioase vechi ale sarma-ilor, dar .i cele daciceanterioare cuceririi romane! $orelarea acestor semne cu simbolul crucii nu apar 1nt4mpltor, av4nd osemnifica-ie! 0up 0! Fenea, pozi-ia central a crucii sugereaz cui 1i era 1nchinat recipientul .i posibila sa semnifica-ie! Rn opinia sa, exist dou posibilit-i2 imaginile reprezint un ritual agrest, dena.tere, rena.tere a vegeta-iei dup un ciclu anualJ a doua posibilitate este pus 1n legtur cu pozi-iacentral a crucii cu bra-ele fr4nte, care ar putea sugera un obiect cre.tin cu elemente de cult dincredin-ele pg4ne necunoscute, apar-in4nd daco6romanilor! &eprezentrile de .erpi pot fi legate deatributele chtoniene ale .arpelui, iar calul are func-ia de aprtor al ad4ncurilor htoniene, de unde-4.ne.te la lumin fiind purttor deopotriv al vie-ii c4t .i al mor-ii! Semnul crucii sub forma de cru" gammata intr 1n iconografia cre.tin, odat cu preluarea unor culte .i ritualuri pg4ne8!

$onsiderm c vasul de la $ioreni are legtur cu adorarea soarelui sau a focului! 0e.i pstratfragmentar se observ anumite simboluri care ar putea fi acel 'copac al vie-ii( de pe vasele rectangularesarmatice! _arpele este reprezentat la fel ca .i pe vasul de la Sarkad rs-h%t :;! $rucea de tip s!astika, apare .i pe vasul descoperit la +ontes, dar unde soarele apare rotund, radiat, 1n plus fiind .isimbolul labirintului:5! Simbolul solar este prezent .i pe vasul de la Kovacica ?+lan.a II, 7@! Rn vasuldescoperit la Timi.oara >reidorf se pstrau urme de crbune .i mici crengu-e arse :7! Tamgaua de pevasul de la )yula ar putea s nu fie un 1nsemn de rang, ci s aib legtur cu monograma unei zeit-iiraniene sau de cult:8! 9asele rectangulare, descoperite 1n mediul sarmatic sau cel adiacent lui, denot prezen-a lor legat de un cult al focului sau un cult solar! Mste foarte posibil ca vasul de la $ioreni sapar-in unei persoane membr a comunit-ii daco6romane, 1n care ptrund elemente sarmatice, dac nucumva vasul apar-inea unui etnic iranian!

3aterialele care indic un cult al focului sunt prezente 1n riturile funerare sarmatice! 3aterialeleminerale sunt de culoare alb ?cret, lut alb, nisip alb, ghips, scoici@, de culoare ro.ie ?ocru, realgar@,mai rar galben ?sulf@! +rezen-a mineralelor 1n mormintele sarmatice este explicat prin caracterulcultual, constituind o dovad a simbolului sacru al culorilor amintite ::! Albul reprezenta puritatea, fiindlegat .i de ritualul cur-irii trupului! 9! F4rc este de prere c purificare nu se fcea neaprat cu acestemateriale minerale, deoarece acestea nu sunt prezente 1n toate mormintele! &o.ul simboliza s4ngele,fiind legat 1n ritual de 1nsufle-irea s4ngelui .i de sacrificiile s4ngeroase! 3aterialele de culoare ro.ieerau legate .i de cultul focului! )albenul este legat de cultul focului, sulful fiind prezent 1n mormintelesarma-ilor estici! Acesta se aprinde foarte u.or :

Mxisten-a urmelor de arsur, indic o cutum legat de cultul focului! $ultul focului este practicat tot timpul de sarma-i, neexist4nd o diferen- cultual 1ntre practicile sarma-ilor estici .isarma-ilor iazygi! &itul se simplific 1n timp:=! Rn morm4ntul 3!8 de la Szeged )songr%di 0t se pstreaz urme de mangal ?crbune vegetal@! Brmele unui strat negru sau material de culoare neagr,care acopereau partea inferioar a morm4ntului se pstreaz .i la Szeged akkoserd , Szentes 8H Fenea 5


6/24

&%rgapart :G! 3ici grmezi de crbune de lemn .i cenu. erau depuse la picioarele mortului sau l4ngcap! Rn unele cazuri focul era aprins l4ng marginea gropii proaspt spate, uneori deasupra gropii!>ocul era utilizat 1n apropierea mormintelor pentru efectuarea banchetului funerar :H!

$ealalt zeitate astral, Quna, este personificat 1ntr6o femeie! +andantivele de tip lunula au fost purtate de sarma-i, drept talismane protective, fiind legate totodat de femei! 1unula este numele datamuletelor de form semicircular, purtate 1ndeosebi de femei .i copii, av4nd un caracter apotropaic!

Sunt rsp4ndite 1n mediul familial roman

:

! 0ecorurile 1n form de lun .i stele de pe monedele ponticeau fost transpuse pe monedele imitate de sarma-i ?la 3ez\t`r@


7/24

$aii au legtur cu adorarea soarelui, conform informa-iilor lui *erodot despre message-i!Ace.tia ofereau cai Soarelui


8/24

$ultul strmo.ilor este prezent 1n credin-ele .i ideile religioase ale sarma-ilor iazygi din $4mpia+annonic, fiind identificat .i la nivel arheologic! % dovad a cultului strmo.ilor este plasarea celuimai timpuriu morm4nt 1n centrul necropolei=!

$ultul familiei este atestat de existen-a mormintelor perechi, de dovada prezen-ei 1nmorm4ntriitatlui cu fiul sau a mamei .i a copilului minor! 0ac un copil era foarte mic, era 1nmorm4ntat 1n pozi-iaftului, alturi de mama! Rnmorm4ntrile nu sunt neaprat cronologice! Se cunoa.te cazul unui copil

care murit 1naintea mamei, iar odat cu decesul mamei morm4ntul a fost redeschis pentru depunereaadultului! &ar, se 1nt4lnesc morminte de tineri cstori-i, 1ngropa-i 1mpreunG;!Rncon/urarea anumitor morminte cu un .an- reprezint, probabil, un 'cerc( sau 'ring( ritual,

destul de ambiguu! _an-ul poate sugera un rol 1n scenele actelor rituale, legate de banchetul funerar .ide alte elemente ale cultului mor-ilor G5! $aracterul arhaic al acestui obicei iranian const 1n faptul c,din cele mai vechi perioade, intrarea este situat tot la sud, indiferent c este vorba de ramura sarmaticvestic sau ramura estic! Astfel de morminte au fost identificate 1n necropolele sarmate de la2$sanytelek >+halast?, $songrad =elgy , KatymXr t#glagy%r , Kisk\rZs =eketehalom,KiskunfOlegyhXza 5$s%ki 0t , KiskunfOlegyhXza !%g?#ri d@l , KiskunfOlegyhXza '%ka 9?satanya, KunfehOrtY o!%cs tanya, 3adaras almok , %roshXzi tanyXk, SXndorfalva 6per+et ,Subotica *erusi , Szeged )songr%di 0t , SzegvXr @tt?, SzOkkutas %polna d@l G7! Rn cazulcimitirelor cu un numr mare morminte, morm4ntul sau mormintele 1ncon/urate cu .an- situate central par a indica locurile de veci ale unor pater familias sau al unor strmo.i comuni ai unei familii extinse,deci un cult al familiei .i al strmo.ilor G8!

Rnmorm4ntrile 1n tumuli .i marcarea lor 1n teren uneori cu pietre au un social, dar .i cultual!Statutul social este reflectat prin tipuri rare de descoperiri funerare scuturi, harna.ament, arme etc! ,indic4nd o aristocra-ie rzboinic! +entru necropolele cu un numr mare de tumuli, prin analizainventarului funerar, s6a dovedit c statutul social al defunc-ilor este foarte apropiat celor 1nmorm4nta-i1n morminte cu gropi simple! S6au descoperit 77; de morminte tumulare la *ortobXgy 'orosh%t G: .iG; la 3adaras almok G

Stilul animalier, larg rsp4ndit la sci-i .i sarma-i, trdeaz urmele unor credin-e totemice .ianimiste! 9! Kernbach nota c baza mitologiei alano6osete se regse.te 1n cultele primitive de formanimist .i totemic ?de exemplu, lan-ul de at4rnat ceaunul pe vatr era socotit sacru, era personificatchiar, numindu6se &afa o persistent datin oset presupune /urm4ntul pe vatra casnic@ GG! % serie deanimale reale sau fantastice 1nso-esc zeit-ile iraniene! Mle uneori reprezint personificri ale divinit-ii!0intre animalele cu care sunt decorate fibulele, falerele, aplicele, pandantivele, statuetele .i pieseleceramice au fost uzitate2 calul, cerbul, psri de prad, lupi, porci mistre-i, berbeci, .erpi, pe.ti, dragoni.i grifoni ?sub influen- sasanid .i greceasc@GH! Acestea au un rol apotropaic, de aprare 1n fa-aduhurilor rele, dar .i un rol 1n 'captarea aten-iei .i bunvoin-ei( divinit-ii asupra purttorului!

= $ermanovi^6Kuzmanovi^ Sre/ovi^ 57, :


9/24

Atributele apotropaice sunt incluse .i 1n cazul animalelor totemice! 9ulturul, ca simbol al puterii zeuluirzboiului este bine reprezentat 1n arta sarmatic din spa-iul pontic, dar .i 1n cel pannonic! Simbolul pe.telui, prezent pe costumul de preoteas este legat de cultul Dei-ei 3am, aflat pe plan secund 1nierarhia iranianG! Rn animalul totemic era vzut strmo.ul tribului, al neamului, al familiei! Importan-aanimalelor 1n via-a sarma-ilor s6a putut observa 1n reminiscen-ele mitologiei alano6osete, 1n care, dupcum am prezentat mai sus, animalele aveau protectori divini!

$4inii se pare c au /ucat .i un rol religios

H;

! $4inii sunt protectori .i gardieni, 1n via-a de zi cuzi! 0epunerea lor ritual la marginea a.ezrii sau 1n apropierea mormintelor indic o extindere acalit-ilor c4inelui 1n lumea nevzut a spiritelor .i 1n 'lumea de dincolo(! >unc-iile sale rm4n, 1ngenere, acelea.i protector .i gardian , la care o mai adugm pe cea de companion .i a/utor alspiritului celor deceda-i! +lasarea scheletelor de c4ini 1n necropole duce la identificarea lor, subinfluen-a mitologiei greco6romane, cu $erberulH5! 0epunerile rituale 1n spa-iul locuit de iazygi nu suntrare, fapt care denot o tradi-ie strveche a acestor credin-e! Qa Timi.oara =reidorf , 1n apropierea bordeiului F!5L5H= a fost identificat o groap ritual 1n care era depus un c4ine! Sub schelet s6au gsiturme de crbune .i cenu. ro.iatic! Rmpre/urul scheletului au aprut oase de animale dispuse aleatoriu precum .i o mrgea din past de sticl! 0easupra morm4ntului se afla o vatr de foc, refcut prinlutuiri repetate! Rn apropierea gropii s6au descoperit dou oale borcan dacice! S6a a/uns la concluzia cavem de a face cu o 1nmorm4ntarea ritual a c4inelui, fenomen rsp4ndit 1n lumea geto6dacic H7!Analogii pentru depunerile rituale de c4ini gsim la urug &tari *inogradi, 1n a.ezarea de secole III6I9, dar .i 1n cea datat 1n secolul I .i la )yoma cărămidăria Adler , unde exist aproximativ 571nhumri de c4iniH8!

$4inele avea func-ia de protector al spa-iului locuit, dar mai ales al vetrei! 0e asemenea c4inelemai avea func-ia de cluz a omului 1n lumea 1ntunericului de dup moarte! Atributele htoniene,vindectoare .i agreste ale c4inelui au dus la acordarea unei aten-ii deosebite 1n cadrul ritualurilor funerare realizate pentru acest animal, oasele din /urul morm4ntului indic4nd prezen-a unui 'banchetfunerar( 1n cinstea acestuia! S6a avansat chiar .i ipoteza c sacrificarea c4inelui s aib legtur cu1ncercrile de a stabili o rela-ie cu spiritele strmo.ilor .i prote/area 1mpotriva for-elor malefice! Aten-iadeosebit acordat acestui animal poate fi dedus .i din faptul c chiar .i groapa a fost 1n prealabil'purificat( prin ardereH:!

$aii ofereau at4t rapiditate 1n mi.care, mi/loc de deplasare .i de trac-iune, c4t .i surs de hran laptele de iap! $redem c sacrificarea cailor pentru carne era un tabu 1n lumea sarmatic! Rnhumrilecailor 1n lumea sarmatic au legtur cu statutul social, dar .i cu un rit sacrificial la adresa unei zeit-i protectoare sau zeului suprem! 0epunerile funerare care con-in oase de cai ?cranii, din-i, mandibule@apar, mai ales, 1n mormintele tumulare sau cu .an- circular! Mle au /ucat un anumit rol 1n timpulfestinului funebru .i 1n comemorarea defunctului! %asele de cai au fost prezente exclusiv 1n mormintelede brba-i! %riginea 1nhumrii calului alturi de stp4n este una strveche, scito6sarmatic, din vremea1n care defunc-ii erau 1nhuma-i sub tumuli 1nal-iH

Stilul animalier se regse.te .i 1n arta tatua/ului cu rol apotropaic, magic! +ictatul corpului areorigini strvechi .i geografic, este larg rsp4ndit! 0esenelor .i culorilor le6au fost atribuite anumite

G Uacobson 5


10/24

1nsemnt-i! 0e exemplu, ro.ul simboliza via-a .i fertilitatea, albul semnifica puritatea, negrulsimboliza rul .i impuritateaH=! Tatua/ul 1n societ-ile strvechi indica statutul purttorului, apartenen-asa la un trib, etnie sau familie! Rn lumea antic, tatua/ul a avut, 1n general, un scop religios .i magic,oferindu6i celui care 1l purta protec-ie 1n timpul vie-ii .i o identitate .i protec-ie 1n via-a de apoi! Fatereatatua/ului .i durerea resim-it fac parte dintr6un posibil proces ini-iatic ?uneori la statutul de adult,alteori de rzboinic@HG! Qa unele popoare ?cel-i, gali, britoni@, tatua/ul este legat de cultul zeului

rzboiului, de-intorii pr4nd mai fioro.i 1n lupt!% serie de izvoare antice fac referiri la arta tatua/ului la sarma-i! *erodot afirma c tatua/ulindic un statut social, iar cel care nu era tatuat era considerat om de r4nd HH! +liniu cel Ftr4n netransmite c dacii .i sarma-ii practicau arta tatua/ului, informa-ie preluat .i de izvoarele t4rzii H!Aceea.i .tire ne este oferit .i de +omponius 3ela, 1n descrierea popula-iilor pontice, c4nd aminte.te pesarma-ii nord6pontici, traci .i agat4r.i;! 0ion $hrysostomos men-ioneaz c femeile libere din Tracia1.i 1nsemnau corpul cu fier 1nro.it 1n foc, iar cele care aveau cele mai multe sau mai variate forme de1nsemne erau considerate 'mai nobile .i prin-ii mai de isprav(5! Sextus Mmpiricus afirma c'egiptenii .i sarma-ii 1.i tatuau copiii de mici( 7! Mpimenides considera c tatua/ele ge-ilor, dacilor,sarma-ilor .i tracilor erau 1nchinate unei divinit-i, la daci, 1nsu.i Dalmoxis fiind tatuat8! )recii 1ns leconsiderau ur4te .i degradante! Ammianus 3arcellinus 1i aminte.te pe agat4r.i, care 1.i vopseau corpul.i prul 1n albastru, preciz4nd c pe baza numrului de vopsele .i calitatea lor se disting categoriilesociale:! +reotesele .i .amanii sarma-ilor aveau adesea tatuate mai multe desene pe corp2 unul sau maimulte animale totemice erau prezente 1ntotdeauna, alturi de ele apr4nd adesea grifoni, spirale?desenate adesea cu ro.u@, care simbolizau infinitul, energia .i legtura purttorului cu lumeaspiritelor !<

H= Sanders 9eil 7;;H,


11/24

(econstrucţia tatua)elor bărbatului mumificat de la *azyry+ din +urganul nr, - .apud /an0ar 123-4 p, 1554fig, 1-6178

Rn 5:H, arheologii au descoperit la +azyryk, 1n Siberia, un morm4nt scitic datat 1n secolul 9a!$hr! +e cadavrul destul de bine pstrat s6au putut observa tatua/e de culoare neagr, reprezent4nd pe.ti, oi, capre, pisici, care trimiteau spre o semnifica-ie totemic=! Rnrudi-i cu sci-ii, presupunem c .isarma-ii practicau asemenea modele de tatua/e!

Rn ceea ce prive.te magia, aceasta era utilizat .i pentru tratarea diferitelor boli, at4t la cai, c4t .ila animale! Apsyrtos, medicul veterinar din secolul I9, spune c pentru tratarea disuriei la oameni saucai, se pot folosi .i amulete .i incanta-ii magiceG! >olosirea plantelor medicinale ?ricinul, slbnogul,

nalba@ de ctre sarma-i, 1n tratarea unor boli, indic un baga/ de cuno.tin-e medicaleH! +rin analizaoperei lui Apsyrtos, 0ioscorides +edanius, +elagonius, *ierocles etc!, presupunem c tratamentelemedicale la oameni, c4t .i tratamentele veterinare ale sarma-ilor, erau 1nso-ite de incanta-ii magice curol taumaturgic!

= Sanders 9eil 7;;H, !G 3c$abe 7;;G, 5:=65:G, 5


12/24

Mxist posibilitatea utilizrii pietrelor semipre-ioase .i a pieselor realizate din ele, care erau purtate at4t ca accesorii vestimentare .i podoabe, .i pentru tratarea sau prevenirea unor afec-iuni!$uno.tin-ele sarma-ilor despre minerale, par s nu fi lipsit, 1n ciuda faptului c nici un izvor antic numen-ioneaz acest lucru! +referin-ele iazygilor pentru anumite pietre semipre-ioase denot supozi-ianoastr! +linius cel Ftr4n men-iona rolul pietrelor semipre-ioase 1n tratarea afec-iunilor de orice fel,dar .i 1n scopuri magice ?de la deochi, protec-ie etc@! Mxtinz4nd toate acestea utilizri ale mineralelor la

sarma-i, vom enumera 1n mare pietrele semipre-ioase cu atribute magice2 ametistul rol vindector,folosit de .amani pentru protec-ia lor .i 1n tratament, reprezint for-a vie-ii, pentru purificareJ berilul pentru iubire .i fecunditateJ calcedonia pentru pace, abunden-, sntate .i protec-ieJ carneolul pentru afec-iuni sangvine, pentru protec-ia 1mpotriva spiritelor rele, 1mpotriva vr/itoriilor, cu rol 1nceremonialul funerarJ cuarEul pentru protec-ia 1mpotriva energiilor negative, vitalitate, sntateJchihlimbar pentru dragoste, fecunditate, sntate, d putere vr/ilor .i incanta-iilorJ coralul 1mpotriva deochiului, a vr/ilor .i a ghinioanelorJ +asp pentru respingerea spiritelor rele, dar .i pentru1ntoarcerea farmecelor, pentru energie, sntate ?tratarea epilepsiei@, pentru prevenirea co.marurilorJlapis la$uli pentru protec-ie, sntateJ oni"ul era piatra tmduitoare 1n tratarea diferitelor afec-iuniale pielii, prului, unghiilor, a bolilor digestive, pentru protec-ie divinJ opalul pentru ritualuri ce presupuneau transa, fiind o piatr a ini-iatului 1n diferitele ritualuri, pentru noroc, protec-ie, pentru puterea sa de vindecare, pentru iubire ?la romani este piatra iubirii .i a speran-ei@, dar .i pentru prote/area ho-ilor .i spionilorJ obsidianul se folosea 1n magie ?magie neagr@, pentru protec-ia1mpotriva influen-ei negative .i a prietenilor fal.i, 1mpotriva pericolelor, pentru vindecare .i purificare, pentru fecunditateJ realgarul 1n legtur cu purificare .i cultul focului, pentru tratarea unor afec-iunietc5;;!

% serie de pandantive erau purtate 1n scop apotropaic .i rol de protec-ie 1mpotriva unor afec-iuni.i boli! 0intre acestea enumerm2 pandantivele topora., pandantivele tob, pandantivele 1n form defrunz, clopo-eii! Amulete din piatr, os .i metal erau purtate de iazygi 1n acela.i scop, indiferent desex!

Bn astragal descoperit la Mndr\d 8yoma F33 avea incizat o pentagram pe suprafa-a volar,iconografia pentagramei suger4nd un element magic, ritualic5;5! +iesa este o posibil amulet sautalisman, pentagrama fiind asociat fe-ei umane, snt-ii ?1n sensul de integritate fizic@, iubirii 5;7!+entagrama poate fi legat de o zeitate selenar, dar poate primi conota-ii negative, 1n cazul utilizrii ei1n cadrul magiei negre! #umrul indicat de col-urile pentagramei, surprinde cele cinci stri ale materiei!Amnarul .i cremenea au un rol utilitar, c4t .i unul ritual! +lasarea lor 1n morminte sugereaz cultulfocului, dar .i lumina .i cldura vie-ii! Amnarele .i cremenii din inventarele funerare reprezentau .i ocategorie de obiecte necesare defunctului 1n lumea de dincolo5;8!

$lopo-eii purta-i de sarma-ii iazygi au un prezumtiv rol apotropaic .i cultual! Sunetulclopo-elului este simbolul energiei creatoare, care alung spiritele rele, demonii .i 1ntunericul!Simbolistica pieselor at4rnate este ambivalent2 sugereaz preluarea mistic a tuturor lucrurilor suspendate dintre cer .i pm4ntJ .i pstreaz rolul ini-ial de respingere a elementelor negative, a for-elor nevzute5;:!

+andantivele )ypraea au mai multe func-ii 1n credin-ele religioase ale sarma-ilor iazygi dinspa-iul dintre 0unre .i Tisa! Scoicile purtate pe curele de ctre femei .i adolescente au rol de talisman!Acestea, )ypraea *enerea .i concha *enerea, se refer la con-inutul semantic, fiind legate de dragoste,fertilitate .i cultul Qunii! Scoicile amulete, sugereaz posibila prezen- a cultului lui 9enus, 1n urma

5;; &app 7;;, 5657;J unele informa-ii cf! http://GGG.kristale.ro/inde"! ?consultat 5:!57!7;5agan 7;;


13/24

unei interpretatio graeca et romana, 1n privin-a trecerii tinerei fete la statutul de femeie adult5;

prinse 1n dou .iruri iind legate de ap .i prezente 1n portul brbtesc, putem presupune o conexiune cu zeulFatraz .i ridicarea sa la cer din mare5;H! Ammianus 3arcellinus men-ioneaz faptul c alanii'prevestesc viitorul 1ntr6un chip curios2 fac un mnunchi de nuiele drepte de rchit .i, dup un timp prestabilit, cu incanta-ii secrete desfac mnunchiul .i descifreaz 1n nuiele ce are s se 1nt4mple(5;!

3rgelele sau perlele sunt considerate simbolul universal al reprezentrii primare, al fecunda-iei primare, al feminit-ii creatoare, al apelor primare, al planetelor feminine! 3rgelele reprezintembrionul care se na.te 1n interiorul scoicii, reprezentarea vulvei cosmice55;!

%glinzile se leag de influen-a magic asupra omului viu prin obiectul care 1nlocuia persoana .icare con-inea oglinda proprietarului, .i reprezenta 'un spa-iu al sufletului(555! %glinda reflectcuno.tin-a, sinceritatea, puritatea .i adevrul inimii! Adevrul artat 1n oglind, 1n special 1n oglinzilemagice, poate avea o utilitate, eficacitate, 1n diferite ritualuri! Astfel, adevrul prime.te noi valen-e, deordin superior, spiritual! 0evine simbolul 1n-elepciunii .i cunoa.terii, care preveste.te aflarea taineisupreme, a cunoa.terii cel pu-in al unui aspect din lumea formelor! >olosirea oglinzii magicecorespunde uneia dintre cele mai vechi forme de divina-ie557! &eflectarea luminii, a realit-ii poate fi perceput .i cu o doz de iluzie, de minciun fa- de principiul divin! $unoa.terea 1n acest fel devinespeculativ, indirect, lunar! %glinda este rspunztoare .i de imaginea invers a realit-ii558!

%glinda, la greci, era instrumentul de evocare a mor-ilor! 0atorit analogiei 1ntre oglind .i apaceasta este folosit .i la ghicit pentru c prin ea se pot provoca .i chestiona spiritele 55:!

*reotesele sau femeile 9 aman! 0espre existen-a lor cunoa.tem mai multe pe baza izvoarelor arheologice, dar .i a unor informa-ii ale autorilor antici! Rn spa-iul nord pontic, acestea sunt mai binedocumentate, comparativ cu descoperirile sarmatice din $4mpia +annonic!

Bnul dintre cele mai importante situri sarmatice este necropola cu :7: de morminte de laSzentes ;agyhegy! +unctul este cunoscut din literatura veche, pentru cele 7; de morminte sarmate,din care = datate 1n epoca imperial, restul fiind 1ncadrate cronologic p4n 1n secolul I955

Rntr6un morm4nt cu sicriu sarmatic s6a descoperit o diadem tabl de aur, cu reprezentri umane.i animaliere! 0iadema cuprinde aproximativ 5


14/24

decorative ale unor piese de aur, realizate prin tehnica presrii, au fost descoperite 1n aceea.i zon, ele1ncadr4ndu6se aceluia.i orizont cultural sarmatic, al secolului I p!$hr!

1 a6b 9 (econstituirea rochiei i diadema preotesei sarmate de la ;oocher+ass+ .apud Sulimirs+i 12613


15/24

cronologice! Rn secolele I6II, ma/oritatea diademelor sunt decorate cu motive animaliere, fiind atestate1n peste 5; descoperiri, dintre care cea mai cunoscut provine de la Sokolova 3ogila! +entru secoleleII6III, apar pe diademe .i motive geometrice, pierz4nd astfel rolul sacral, fiind doar elemente de statutsocial57;! 3a/oritatea descoperirilor din stepele nord6pontice provin de pe cursul inferior al 0onului .izona Kuban! Bnul din cele mai importante morminte sarmatice este cel de la #ovocherkassk ?pe 0onulInferior@ care con-inea2 un torues de aur, dou br-ri de aur, trei cutiu-e din acela.i metal pre-ios, un

lan- din aur cu un flacon de aur cu protom 1n form de leu, decorat cu o piatr de /ad, podoabe dinaur, dou cupe din argint, trei vase fragmentare din bronz, resturi de haine .i textile decorate cu fir deaur, o statuet mic din teracot! +e diadem are ca motiv central 'copacul vie-ii(, 1ncadrat de o capr .i berbec575! 0intr6un morm4nt /efuit de la Bsti Qabinska/a a fost recuperat o diadem, pe care'copacul vie-ii( era flancat de un c4ine .i o capr, fiind datat 1n secolul II p!$hr 577!

Bltimul, .i cu cele mai multe analogii 1n morm4ntul de la Szentes, este morm4ntul careapar-inea unei 'preotese 6 .aman( sarmate de la Till/a Teppe! Rnsemntatea cultual reiese din plasarea 1ntregului inventar funerar! +e capul defunctei se afla o diadem, pe care erau desenate odivinitate feminin 1ncon/urat de animale fantastice! 0ivinitatea pare a fi o Afrodita sau, mai degrab,Anahita zei-a persan a apei, a fertilit-ii, a vegeta-iei, fiind protectoarea femeii, dar .i o divinitaterzboinic578! Rnchiztoarele hainei erau decorate cu motive dionisiace, m4inile erau acoperite de o seriede inele de aur cu pietre semipre-ioase! Scheletul preotesei era 1ncon/urat de vase .i recipiente deargint, iar la picioare se pstrau br-ri! Alturi de acestea se mai aflau dou oglinzi, elegant lucrate, cum4nere sculptate din filde., de produc-ie chinez57:! Sicriul a avut deasupra lui un co. 1mpletit, plin de piper, un posibil semn al bog-iei .i luxului ?1n antichitate, piperul era cunoscut .i folosit pentrufunc-iile sale terapeutice@! +e diadem, 'copacul vie-ii( este 1nso-it de palmete, suger4nd frunzele saucrengile arborelui57

')opacul !ieEii( este unul dintre cele mai vechi motive la popoarele stepei, fiind asociat .i luiarbor mundi! $opacul sugereaz ordinea social, ierarhia lumilor, motivul funerar gsindu6se constant p4n 1n epoca hunic57=! +e diadema de la Szentes, simbolul lipse.te, probabil fiind 1nlocuit cu o altofrand!

ăHtile! Sunt adesea realizate din materiale perisabile! Mxisten-a m.tilor este atestat de prezen-a niturilor! Qa Szentes ;agyhegy apar nituri de bronz! $hiar dac masca are 1n primul r4nd unrol decorativ, ea caut s 'dea via-( defunctului, s 1l umanizeze ca aspect! 3ul-i barbari folosesc acestobicei .i 1n alte contexte, Ammianus 3arcellinus enumer4ndu6i pe iranieni .i huni 57G! 3ulte m.ti eraum.ti de parad, conferind defunctului protec-ie ca identitatea lor s nu fie atins de spiritele rele!+rimele m.ti au brbi .i alte elemente decorative, fiind purtate de v4ntori .i de ctre .amani! Rnsecolele I969I se vor rsp4ndi .i 1n cultul funebru! +ortul lor ne este indicat de figurinele de teracot, precum cele de la Samarkand57H!

$4nd sunt purtate de regi sau lideri tribali, m.tile reprezentau o piedic pentru oamenii simpli, pentru a nu fi accesibili membrilor de r4nd! Adesea, urmresc 1mbunt-irea imaginii liderului, printransferarea unor semnifica-ii divine sau ale unor atribute ale zeului ?motive simbolice, motive

57; IstvXnovits KulcsXr 5G, 5


16/24

dionisiace@! $u timpul, .i caii 1nhuma-i primesc m.ti, personific4ndu6i sau 'umaniz4ndu6i( ?cum apar 1n descoperiri hunice@57! +e baza descoperirilor funerare din spa-iul nord6pontic ?kurganele de la$huguno Krepinka, )iberville kurganele 5G, 5H!@, se observ c decora-ia acestor m.ti poate s fiecomplex ?intarsii de email@, pentru a indica statutul, prestigiul social, 1n fa-a altora! Asemenea m.tisofisticate, confec-ionate din aur, au fost identificate la Tiramba secolul I 58;, +anticapaeum .i Kerch,datate 1n secolele II6III p!$hr 585!

Alte ori m.tile 1ncearc s sugereze du.manii decapita-i, ale cror capete erau at1rnate la .eauacailor 587! &eprezentrile lor erau purtate la vedere, pentru a 1nfrico.a .i tia elanul rzboinicilor adver.i!+rin masc .i diadem, prestigiul defunctului cre.te .i 1n lumea mor-ilor, autoritatea sa se

extinde .i pe lumea cealalt asupra du.manilor rpu.i! 3asca de la Szentes este unic 1n Barbaricum6ulvest dacic, dup tehnic, indic4nd un me.ter roman .i doar posibilele repara-ii .i redecorri apar-in4ndsarma-ilor 588!

Animalele care formau decorurile urmresc s completeze universul mitologic al sarma-ilor!Animale .i psri sunt decorate 1ntr6o manier stilizat sau li se adaug un aspect policrom pentru 'a fi1nsufle-ite(! +asrea ?posibil porumbel@ este pus adesea deasupra 'copacului vie-ii(, simboliz4ndsufletul, mesagerul, dar poate fi .i o alegorie a unei divinit-i supreme! +e.tele indic 1n lumeanomazilor direc-ia de migrare! $4nd apar 1n morminte separat, pe.tii sunt simbolul bunstrii .inorocului! Iepurele, pantera sau lupul nu sunt 1ntotdeauna clar reproduse, cre4nd confuzii! 3area lor rsp4ndire la popoarele de step, denot simboluri ale spiritului liber .i solitar! 3otivele sarmatice vor fi preluate .i de huni, ele indic4nd .i animalele cele mai greu de v4nat 58:! Qupul este strmo.ul totemic al popoarelor stepei, de la care rezid puterea lor ?Ioerhoeg 'cel cu cap de lup(, 1n eposul #ar-ilor@58


17/24

sarma-i5:5! T! Sulimirski crede c tamgalele au un rol spiritual, la care li se adaug .i unul laic, ele put4nd 1mbrca forme magice, dar puteau fi .i mrci sau 1nsemne ale propriet-ii5:7!

M! IstvXnovits .i 9! KulcsXr consider c este foarte important de urmrit mo.tenirile culturalecu care vin iazygii din Murasia! Autoarele maghiare sus-in c o categorie aparte este reprezentat desemnele tamga! Mle sunt rsp4ndite 1n tot spa-iul nord6pontic, mai pu-in 1n arealul dintre 0unre .i3ure.5:8! 0e.i 1ncepe 1n secolul I p!$hr!, ptrunderea iazygilor nu ofer la 1nceput tamgale, deci acestea

nu sunt un motiv ornamental specific 1n zon bazinului $arpatic! %riginea tamgalelor ar trebui cutat1n mediul scitic, care au dezvoltat o cultur de step, influen-4ndu6i apoi pe primi sarma-i!Rnsemnele de tip tamga se regsesc la popula-iile de step dintre 9olga .i Brali, care vor suferi o

acultura-ie treptat 1n momentul migrrii lor spre Muropa $entral, mai ales din partea &egatuluiFosporan! &egatul Fosporan reprezenta sinteza civiliza-iei pontice, puternic elenizat, .i civiliza-iascitic5::! +entru spa-iul iazyg dintre 0unre .i Tisa sunt cunoscute mai multe puncte, unde au fostdescoperite tamgale! Qa $songrXd %tar0t , 1n morm4ntul 3! 55 apar-in4nd unei femei a fostdescoperit o pies ceramic biconic, pe care erau reprezenta-i schematic doi oameni, 1ntre care se afldoi cai .i dou ornamente de tip s!astika, ultimele fiind interpretate de +Xrducz ca fiind semnetamga5:

0e la 0unaharaszti, dintr6un morm4nt /efuit 1n antichitate, provin fragmentele unui relief dinaur, cu dimensiunile de 5=,= x 5,< 5,G cm reprezent4nd un lup fugind! Acesta a fost interpretatasemeni primei descoperiri5:=! A! *! 9aday 1ncadreaz astragalul de la )yoma cărămidăria Ailer ?groapa 78@, cu pentagrama incizat, ca fiind tamga5:G!

+aharul de la )yoma &$eregyh%$a, de form ptrat are pe una dintre laturile fe-ei un 1nsemnde tip tamga5:H! Qa #agyszOnXs *askapu a fost descoperit o fusaiol din lut, care are o tamgascri/elit pe o parte5:! % oglind de la 3uzeul 9iski KXroly prezint o tamga pe spatele ei5


18/24

+resupunem c au existat .i alte forme de manifestare cultual 1n lumea sarma-ilor, dar care nuni s6au pstrat sau sunt greu sesizabile la nivel arheologic .i etnocultural!

9ia-a spriritual .i credin-ele religioase ale sarma-ilor iazygi, pe departe de a fi elucidate, denottotu.i un sentiment religios complex, 1ncrcat de simboluri .i ritualuri, care nu 1i face pe iazygi cunimic mai pre/os dec4t alte popoare ale antichit-ii, aflate 1n acela.i stadiu de dezvoltare politic!

Trebuie avut 1n vedere .i un fapt, pe care6l considerm vital 1n 1ncercarea reconstituirii unei

imagini globale asupra spiritualit-ii sarma-ilor! Alanii, crora le este atribuit epopeea despre #ar-i, .i6au pstrat o lung perioad vechile credin-e .i fac parte din acela.i trunchi comun al popula-iilor sarmatice! Trebuie re-inut un lucru, acela c, 1ncep4nd cu secolul al II6lea p!$hr!, roxolanii sau 'alaniialbi( vor migra spre $4mpia +annonic, revitaliz4nd spiritul .i cultura material a iazygilor! Socotim czeit-ile, miturile .i tradi-iile sunt comune tuturor sarma-ilor, prezent4nd totu.i mici diferen-e zonale!+ersisten-a unor mituri la urma.ii moderni ai sarma-ilor, osetinii, ne6au permis o reconstituire modesta panteonului lor! Qipsa unor informa-ii scrise direct ?a unei limbi sarmatice scrise@ a dus la pierdereaunor informa-ii politice, etnografice, culturale .i spirituale pre-ioase! &eferirile anticilor la via-aspiritual a sarma-ilor sunt 1n egal msur rare .i fugitive, partea politico6militar prim4nd 1n scrierileautorilor greco6romani! +rin analogiile cu spa-iul scitic .i est6sarmatic, considerm c am reu.it, par-ial,s trasm c4teva aspecte ale spiritualit-ii acestui neam iranian! +osibil ca viitoarele cercetri slmureasc via-a spiritual a sarma-ilor, respectiv a sarma-ilor iazygi!

Bibliografie

Izoare anticeAmmianus 3arcellinus, 5storie romană ?Studiu introductiv, traducere, note .i indice de +rof!

0avid +opescu@, $lu/6#apoca, 5H7!Apsyrtos, *eterinariae edicinae 1ibri 9uo, %xford, 7;;G!0ion $hrysostomos, 9iscursuri, >*0&, I, p! ::6:*0&, II, p! 5G;!*erodot, 5storii, edi-ie bilingv ?traducerea A! +iatkowski vol! I, III, .i A! >! _tef @, vol! I6I9,

Fucure.ti, 5H!3artinus de Fracara, 5n Basilica, >*0&$h, p!

Bachrach 12


19/24

F4rc, 9!, 5storie Hi ci!ili$aEie. &armaEii Ln spaEiul est-carpatic Msec. 5 a.)hr. C Lnceputul sec. 55 p. )hr.N, $lu/ #apoca, 7;;=!

Beldiman 122=Feldiman, $!, (amga type signs from 'reroman 9acia, Thraco60acica, 55, 5;, p! 586

5

Fenea, 0!, 5nterferenEe spirituale Ln aHe$ările daco-romane din sud-!estul 9aciei Ln secolele 555-5* , Sargetia, 7=L5, 5=, p! 8=68H8!Benea 122>Fenea, 0!, 9acia sud-!estică Ln secolele 555-5* , vol! I, Timi.oara, 5=!Blo+ 1223Flok, U!, (he early Ama$ons. odern and Ancient perspecti!es about on a persistent

myth, Qeiden, 5Fulatovi^, Al!, 7ectangular gra!e !essels and stamped ceramics from the 7oman period

in the )entral Balkans Ma )ontribution to the &tudy of 'rehistoric (raditions during the 7oman 'eriodN, Starinar,

Qandscapes changes in South Mast *ungary, II! +rehistoric, &oman Farbarian and Qate Avar Settlement at )yoma 588 ?FOkOs $ounty 3icroregion N, Fudapest, 5=, p! 8;G6877!

Cirlot 122$irlot, U! M!, A dictionary of symbols, +atsdow $ornwall, 58!Gre"s -==30rews, &!, 6arly 7iders, #ew ork Qondon, 7;;

Iron Age, Ferkeley, 5errari, A!, 9icEionar de mitologie greacă Hi romană, Ia.i, 7;;8!uscsina 9 'aszec+a)a 1227


20/24

I! I! )u][ina, I! +! Dasecka/a, ' Rolotoe kladbiTeU 7imsko+ epohi ! 'rikubanVe, Sankt6+etersburg, 5:!

/an0ar 123-*an[ar, >!, (he 6urasian animal style and the Altai )omple", Atribus Asiae, 5

the ellenic Iorld , Qeiden, 5

s$ok%sai, Tisicum, 57, 7;;5, p! 5:865


21/24

KulcsXr, 9!, A k%rp%t 6medencei s$armat%k temetke$#si s$ok%sai, AszYd, 3`zeumi>zetek, :, 5H!

Mare 9 Nănase -==3are, 3!, Tnase, 0!, (imiHoara C =reidorf , $$A 6 $ampania 7;;7, Fucure.ti, 7;;8, p!

85G!McCabe -==<

3c$abe, A!, A By$antine 6nciclopaedia of orse medicine. (he &ources, )ompilation,and transmission of the ippiatrica, %xford, 7;;G!Miller -===3iller, 0!A!, (he epic hero, Faltimore, 7;;;!Opreanu 1225%preanu, $! *!, 9acia 7omană Hi Barbaricum, Timi.oara, 5H!*@rducz 1233! +Xrducz, A$ els pontus C germ%n eml#kcsport legkor%bbi eml#kei agyarors$%gon,

Szeged, 58

?5::@ III ?5+Xrducz, 3!, BeitrYge $ur 8eschichte der &armaten in ungarn in 55 und 555

[ahrhundert , ActaArch*ung, G, 5


22/24

)arpathian Basin, $ommArch*ung, 58, p! =86H!aday 12529aday, A! *!, 9ie sarmatischen 9enkmYler des omitats &$olnok , Anteus, 5G65H ?5HH6

5H@, Fudapesta!aday 1252a9aday, A! *!, &armatisches Ynnergrab mit 8oldfund !on 9unaharas$ti, >olArch, :;,

5H, p! 5758=!aday 122>9aday, A! *!, 7oman 'eriod Barbarian settlement at the site of 8yoma F33, $ultural and

Qandscapes changes in South Mast *ungary, II! +rehistoric, &oman Farbarian and Qate Avar Settlement at )yoma 588 ?FOkOs $ounty 3icroregion@, Fudapest, 5=, p! antalov, Al!, )ulture of Barbarous 6urope: typology problem of mythological characters, 0octor

dissertation, Sankt +etersburg, http://earth.prohosting.com/history3/ ?5H!57!7;5

Kiss, *!, &emnificaEia simbolică a brDului ornamentat cu oglin$i Hi mărgele, +atrimonium Fanaticum,


23/24

*lana I

Giinizarea sabiei Pn stepele pontice:6 (ăzboinic sarmat din caaleria grea

6 ;obil aors


24/24

5

7 8

*lana II

Muscalu - Forme de manifestare spirituala.doc

Documents

Transcript of Muscalu - Forme de manifestare spirituala.doc