Model evaluativ al selfului

8/16/2019 Model evaluativ al selfului

http://slidepdf.com/reader/full/model-evaluativ-al-selfului 1/30

UN MODEL EVALUATIV AL SELFULUI

Aurel Ion Clinciu

1. Precizări conceptuale le ate !e pro"le#atica $el%ului

În articolul de faţă vom utiliza termenul englezesc de self şi nu pe celromânesc de sine, în pofida bunei suprapuneri semantice dintre aceştia. Faptulse datorează nedoritei contaminări a celui din urmă cu semnificaţia psihanalitică a termenului deid , ce definea unul dintre nivelurile structural-dinamice ale psihicului uman. În mod secundar, o întreagă psihologie aselfului s-a dezvoltat în ultimele decenii, tinzând să penetreze chiar domeniul psihanalizei, cum ar fi Psychoanalysis of the Self a lui ohut !"#$"%. &e de altă parte, conceptul de 'ine are el însuşi conotaţii distincte în funcţie de şcoala psihologică în care apare. (stfel, dacă pentru Freud 'inele este prelungireainconştientă a )ului, fiind o instanţă bazală a aparatului psihic, pentru *ungacesta este o instanţă supraordonată a )ului, incluzând atât inconştientul, cât şiconştientul care a a+uns să-şi precizeze scopul vieţii, adică s-a substanţiat prinindividuare.

idl cher !"###% apreciază că noţiunea de 'elf s-a dezvoltat în psihologia anglo-sa onă sub influenţa combinată aegopsihologiei americaneşi a şcolii psihanalitice engleze !/untrip, innicott%0 1... faptul de a

individualiza acest concept ţine de gri+a de a-l deosebi de conceptul psihanalitic de eu2ego, care, în psihanaliză, are de la '. Freud încoace un sensmult mai restrâns decât cel care îi este atribuit de obicei3 !p. $45%. ) tensiaenormă a câmpului său de aplicaţie dincolo de sfera psihanalizei rezidă dindouă considerente interrelaţionate0 pe de o parte este vorba de ambiguitateageneratoare de confuzie a termenului de )u2)go, pe de altă parte din vocaţiatermenului de self de a se aplica dincolo de domeniul patologic al nevrozei,spre psihologia omului comun, dotat cu o identitate specifică.

În mod distinct, termenul de )u a supravieţuit în şi prin psihanaliză, undeel defineşte în mod clar o instanţă a personalităţii care are ca funcţie specifică păstrarea coerenţei psihice interne în vederea adaptării la realitate, el

conformându-se principiului realităţii 6 în opoziţie cu sinele, care ascultă de principiul plăcerii. 7tilizat în psihologie de foarte mult timp şi de omultitudine de şcoli, definirea precisă şi univocă a termenului pare a fiimposibil de realizat, fapt care a condus la o e cludere aproape totală aacestuia din psihologia contemporană. &sihologia )ului, dezvoltată în anii 894în '7( a accentuat funcţia adaptativă a acestuia, în timp ce psihanaliza vedeîn )u gestionarul libidoului care face posibilă această adaptare la realitate. )leste şi locul unde se elaborează o multitudine de reprezentări !printre care şireprezentarea de sine%, incluzând şi modurile de prelucrare şi de coordonare aacestora.

"



'elful nu poate fi definit doar ca entitate fizică, în virtutea faptului căeste încorporat, că e istă printr-un purtător material care este corpul său, deşi

acest lucru este de o foarte mare importanţă, subliniată încă de (llport !"#5$%01:e-a lungul vieţii simţul eului corporal este mărturia de bază a e istenţeinoastre3; 1&robabil că primul aspect al identităţii proprii care se dezvoltă estesimţul unui eu corporal3; 1'imţul corporal rămâne pe toată durata vieţii oancoră a conştiinţei de sine3 etc.

<recând în revistă o multitudine de studii despre self şi identitate dinultimele decenii !=osenberg, "#>9, "#$#; ?@nn, "#>#; AamacheB, "#$", "#C$;Daumaister, "#CE; arver şi 'cheier, "#C9; roger, E444; ?ear@ şi <angne@,E449% am elaborat un cadru conceptual al acestuia care nu are rolul e plicit demodel teoretic !caz în care ar trebui pus la probă şi testat%, ci mai curând desistem de referinţă care selectează, triază şi organizează o masă enormă de

informaţii rezultate din aceste studii. 'chema propusă de noi !vezi Figura "%subliniază următoarele aspecte fundamentale în legătură cu selful0• (cesta este un sistem multidimensional care articulează cel puţin patru

componente fundamentale0 dimensiunea fizică bazală !eul corporal%; douădimensiuni de valorizare complementare, dintre care una emoţional-afectivă şi una cognitivă; o dimensiune socială largă.

• 1'elful nu este doar o entitate fizică încon+urată de piele; el este unconstruct psihologic în care conceptele demie şi al meu se amestecă într-oidentitate unică3 !AamacheB, "#C$, p. G%.

• Hecanismul de formare şi de dezvoltare a selfului este diferenţierea şiintegrarea progresivă a structurii sale şi a comportamentelor aferente!(llport, "#5$, p. "4$%, fiecare dintre cele două componentecomplementare +ucând roluri distincte în perioade distincte ale vieţii.

• =ezultatul acestor procese se evidenţiază în comple ificarea progresivă asinelui, dar şi în creşterea congruenţei sale şi a consistenţei interne, fapt ceconduce la sporirea puterii adaptative a selfului şi prin aceasta a valoriisale intrinsece.

• :ezvoltarea în cele patru sectoare artificial delimitate de cadrul conceptualal selfului este una inegală, de unde necesitatea de a compensa deficitele pentru a ma imiza dotările sau reuşitele.

• Incongruenţa dintre dimensiuni este cauza discrepanţelor la nivelul sinelui,cu consecinţe în diminuarea puterii de adaptare la lumea reală a persoanei,disfuncţiile putând conduce spre adaptări de tip patologic !nevroze%.

• 'elful reprezintă nu numai zona de convergenţă a celor patru dimensiunimenţionate anterior, ci este chiar motorul coordonării resurselor fiecăruia.

• În fiecare dintre subdimensiunile celor patru domenii ma+ore intervin şiinterferează într-o formulă specifică toate celelalte subdimensiuni. (stfel,imaginea de sine include nu numai aspectul fizic şi elementele deatractivitate, dar şi funcţiile de autocontrol, schemele de sine, conştiinţa desine, satisfacţia2 insatisfacţia de sine, automonitorizarea în raport cunormele şi valorile colective, autoacceptarea sau respingerea de sine etc. În

E



mod similar, autoevaluarea nu este e clusiv o componentă cognitivă aselfului, ci implică în mod necesar dimensiunea afectivă şi socială, iar

pentru anumite aspecte, şi pe cea fizică.• :imensiunea autorefle ivă a selfului se evidenţiază prin aceea că el este înacelaşi timp o vastă bază de date, un sistem cognitiv comple de prelucrareşi stocare a informaţiilor despre sine !memoria autobiografică%, de reperareşi obiectivare a valorii de sine !autoevaluare%, de determinare a sensului deansamblu al evoluţiei personale !sinele viitor, prin opoziţie cu cel actual%,toate posibile prin cunoaşterea de sine.

• 'trategiile de autoevaluare sunt puse în serviciul autoreglăriicomportamentului real, prin raportare la cel ideal, dezirabil, sau la normeleşi valorile grupurilor sau culturii de apartenenţă.

• 1*udecarea autodescriptivă implică !...% un nivel de prelucrare profund,caracteristic celor mai bine articulate structuri de cunoaştere3 !H. &iolat,""E$"%, deci cunoaşterea de sine este o formă privilegiată de informaţie, preponderent semantică, ce a+ută la determinarea locului în lume al persoanei şi a sensului e istenţei sale.

• 7n rezultat al diferenţierii şi dezvoltării selfului este construcţia identităţiide sine, el însuşi concept compozit şi comple .

• ?a nivelul conceptului de sine percepţia de sine +oacă un rol esenţial,conectând dimensiunea afectivă cu cea cognitivă a selfului. (ceastăautoevaluare răspunde la întrebări importante legate de bunătatea, valoareasau semnificaţia pe care persoana le atribuie componentelor structurale ale

propriului sine.• 'tima de sine se dezvoltă în spaţiul dintre nivelul de aspiraţie al persoaneiconsiderate şi feedbacB-ul primit de la alte persoane din grup sau societate,mai ales de la alterii semnificativi. :imensiunea sa socială largă apareastfel ca indiscutabilă.

• &entru a evita prăbuşirea stimei de sine, selful pune în funcţiune omultitudine de mecanisme. :intre acestea AamacheB !op. cit., pp. E4-E>%evidenţiază distorsiunea prinautoservire !tendinţa de a presupune că noinu putem greşi%,egocentricitatea !tendinţa de a ne accentua propriaimportanţă%,conservatismul cognitiv !tendinţa de a presupune că nutrebuie să ne schimbăm% sauautohandicaparea !invenţia de scuze pentru ae plica un posibil eşec, diminuîndu-i anticipativ efectele%.

• Hecanismele de apărare ale eului sunt alte tactici instituite inconştient înfavoarea conservării unităţii şi integrităţii de sine, a menţinerii unui nivelridicat de autostimă.

" In Larousse. Marele dicţionar al psihologiei. Ducureşti0 )ditura <rei, E44>.

5



Di#en$iuneaFI&IC'a $inelui

Di#en$iuneaCO(NITIV'

a $inelui

Aparen)a%izică

A"ilitatea *i%or)a %izică Prezentare

!e $ine

Mana e+#entuli#a inii

Auto$upra+,e -erea

aten)ionalăPerceperea

!e $ine

u!ecata/

0eprez.!e $ine

E,aluarea!e $ine/i!ealul$inelui

Auto+re larea

Con*tiin)a!e $ine

(tractivitate fizImagine de sine

'ine corporalIdent. se uală

'ănătate2 boală

(ptitudinifizice

'ine perceput

Self- presentation

&romovareade sine

Self-management

(utoobservare'inele actual

Self-awareness

Honitorizareaşi perc. de sine

S-monitoring S-perception

Self-efficacySelf-reference

Hemoriaautobiografică

Self-reflection(utoevaluare

a(utoverificar e

'inele moral

Sef-regulationSelf-schemata

Hotivaţia decreştere

Self-concept/s.-consciounsness

privată/publicăunoaşt.de sine

(tribute ale sinelui Hultidimensionalitatea sineluiIdentitatea de sine:iferenţierea2 Integrarea sinelui(utodeterminarea(utodezvăluirea ! self-disclosure%

ongruenţa2 onsistenţa sineluiomple itatea sineluiompensările sinelui

Jaloarea de sine&atologie a sinelui0 self-handicapping self-discrepancy

S E L FS I N E2

)gocentrarea(utobunăvoinţa(utoconfirmare

onservatismul

=efularea&roiecţiaIntroiecţia

Kegaţia etc.

(n .2depresie(trib.eşec2suc.

Self-deceiving Self-confidence

KarcisismulSelf-esteem(utoaccept.2autoblamare

omparaţiasocială0

asc.2descendentă

=epere valorice

Kivel deaspiraţii'inele

realizat2autoactualizat

:imensiuneactivă de sine

Sineleecologic

Korme, valoricolective

'tatusuri şiroluri

Social self-monitoring ategorizare

(tribuire soc.

ulturiindividualiste2

colectivisteIdentit.cultural

ă

Si$te#e!e%en$i,e!e alar#ă

Mecani$#e!e apărareale Eului

Mul)u#ire/ne#ul)u#.

!e $ineE. ne ati,ă

Iu"irea/ura

!e $ineE,aluarea

$ocială

E%icien)aper$onală

$ocială0ealizarea

Sineleco#porta+

#entalI!entitatea rupală

I!entitatea $ocială

Sinele cae3pre$ie aculturii

Di#en$iunea Di#en$iunea

G



EMO4IONAL' SOCIAL'.

9



• :iagrama prezentată în Figra " prezintă separat cele patru dimensiunistructurale ale selfului, deşi acestea funcţionează doar simultan şi integrat.

Lrganizarea sa sugerează e istenţa unui pol bazal, fundamental al selfului 6 celfizic şi emoţional-afectiv din partea stângă, şi un pol superior, supraordonat,care este cel cognitiv şi social 6 din partea dreaptă a diagramei.

5. O"iecti,ele *i ipotezele cercetării

7nul dintre scopurile cercetării noastre a fost acela de a determinacalităţile psihometrice ale instrumentelor &ercepere de 'ine !&'% şi &ercepere de'ine orporală !&' %, aşa cum rezultă ele din datele furnizate de eşantionulutilizat. (plicarea acestora în con+uncţie cu alte instrumente psihometrice agenerat posibilitatea studierii interrelaţiilor dintre aceestea pentru a stabili formespecifice de validitate convergentă. 7n obiectiv specific a fost şi acela de aconstrui bareme orientative pentru categoriile investigate, deşi eşantionulnormativ final va trebui să fie mai larg şi mai reprezentativ pentru populaţiaavută în vedere.

(nticipăm o relaţie strânsă dintre stima de sine !fizică sau psihică% de peversantul psihologiei individuale şi stima de sine socială, în virtutea funcţieiintegratoare a selfului şi a congruenţei2 consistenţei sinelui, argumentată în partea teoretică a cercetării, prin cadrul de referinţă propus.

(şteptăm, de asemenea, să constatăm o relaţie negativă a tuturor celor treidimensiuni ale stimei de sine cu an ietatea şi cu depresia, ca şi componente aleemotivităţii !chiar dacă negativă%, ea însăşi una dintre cele patru dimensiuni aleconstructului analizat, care este selful.

:acă modelul avansat de noi este valabil, o primă confirmare a sa ar rezulta din faptul că analiza factorială e ploratorie a acestor dimensiunimăsurate de &', &' , 'tima de 'ine 'ocială !'')I%, chestionarele de depresie,an ietate şi suport social s-ar regăsi coagulate într-un singur factor general,chiar dacă la poli diferiţi, ca o e presie clară, dar nuanţată, a aceluiaşi construct 6 selful.

6. Meto!ă

6.1. Participan)i

?a studiul nostru au participat E4> elevi de liceu din clasele a IM-a şi a MI-a, cu vârste cuprinse între "9 şi "#,C ani, vârsta medie fiind de "$,"5 ani, cu oabatere standard de ",9". &e total, lotul investigat a fost echilibrat numeric dupăcriteriul apartenenţei de gen, cuprinzând câte 94 de procente din fiecarecategorie. &entru cele două categorii de vârstă investigate separat !"> şi "C ani%repartiţia după criteriul apartenenţei de gen este indicată în diagrama de mai +os.

>



scoraţi de la " !complet diferit de mine% la > !e act ca mine%. Heritulchestionarului este acela de a include în mod e pres dimensiunea socială a

stimei de sine, capacitatea de afirmare a selfului în circumstanţe sociale fiinddirect 1asociată cu an ietatea şi depresia, ceea ce limitează portanţaconceptului3 !Douvard, E44E, p. E5>%. Includerea sa în baterie este +ustificată denecesitatea studierii validităţii convergente a celor două chestionare descriseanterior şi de detectarea relaţiei de similaritate a celor trei instrumente cuan ietatea şi cu depresia.

• hestionarul de #ficacitate de Sine Sherer !S#S , 'herer et al. "#CE;'herer şi (dams "#C5% este un instrument constând din E5 de itemi scoraţi de la" !în foarte mică măsură% la 9 !în foarte mare măsură%, dezvoltat pentru a evaluaeficacitatea personală generală. 'tudiile de validare pe adulţi au demonstrat căinstrumentul are o consistenţă internă şi o validitate de construct pentru douăsubscale, (utoeficacitate generală !"$ itemi% şi (utoeficacitate socială !> itemi%.În cercetarea noastră s-a luat însă în considerare doar scorul total la acestchestionar ca fiind indicativ pentru eficacitatea de sine.

• !hestionarul de $epresie %urns, constând din "9 itemi !tristeţe,descura+are, respect de sine scăzut, vinovăţie, indecizie, pierderea motivaţieivitale, imagine de sine scăzută etc.%, scoraţi pe o scară de la 4 la 5, în care 4înseamnă deloc iar 5 mult.

• "nventarul pentru &n'ietate %urns, constând din 55 de itemi, scoraţi dela 4 la 5 şi grupaţi pe 5 subdimensiuni0 sentimente an ioase !> itemi%, gândurian ioase !"" itemi% şi simptome fizice an ioase !"> itemi%. (ceste trei scoruri parţiale se cumulează pentru a da o e presie sintetică an ietăţii.

• !hestionarul de Suport Social al lui :Night :ean constă din E> de itemiscoraţi de la ( !acord puternic% la ) !dezacord puternic%, furnizând o măsurăglobală a nevoii de suport social resimţită de cineva, scorurile ridicate fiind unindice nu doar al nevoii de suport, ci şi unul al vulnerabilităţii sociale.

• !hestionarul de (alori )o*each !=J'% ce constă din "C valoriinstrumentale !valori scop, cum ar fi o viaţă confortabilă, incitantă, împlinire, olume a păcii, fericire, mântuire, iubire etc.% şi "C valori terminale !valori mi+locîn raport cu primele, cum ar fi ambiţia, capabilitatea, cura+ul, onestitatea,supunerea, responsabilitatea etc.%. Haniera particulară de scorare a acestuichestionar !prin rangare de la " la "C% conduce la construirea unor ierarhii particularizate în funcţie de diverse conte te, dar face dificilă utilizarea sa pentru obţinerea unor scoruri globale, asociate eventual cu alte date demăsurătoare tipice scalelor numerice şi de interval. )ste şi motivul pentru careîn lucrarea de faţă nu am raportat datele reieşite din utilizarea acestui chestionar.

C



7. 0ezultate

+.,. !hestionarul de Percepere de Sine PS . $ate preliminare

Instrumentul a fost creat de noi în anul E44E pentru studierea stimei desine la alcoolici, unde a furnizat rezultate convingătoare, motiv pentru care afost utilizat în con+uncţie cu alte instrumente într-o multitudine de alte cercetăriulterioare. hestionarul a fost generat prin metoda empirică şi constă din 54 deitemi care dau o dimensiune de ansamblu a perceperii de sine, şi implicit astimei de sine ! self-esteem%, prin modul de cotare el furnizând separat ocomponentă negativă şi una pozitivă a autostimei. &entru că se află încă în fazade studiu, nefiind pus în circulaţie largă, furnizăm câteva informaţii despre

caracteristicile psihometrice ale acestui chestionar, reiesite din studiile preliminare în care a fost inclus. )l constă din itemi care au o structură specială0fiecare item este alcătuit din perechi de afirmaţii polare, de genul0 1 mi trebuie foarte mult timp să iau o deci0ie.3 versus 1 "au deci0ii u1or fără să am2n sau sătergiverse0 prea mult .3

=ăspunsul ales este bifat de subiect pe o scală orizontală cu şapte trepte,aflată între cele două afirmaţii reciproc e clusive, căsuţa din mi+loc fiindmarcată cu zero0 aceasta este opţiunea pentru situaţia în care subiectul nu se poate decide între cele două afirmaţii polare, unele scorate negativ !cele dinstânga%, celelalte scorate pozitiv !cele din dreapta%. :upă ce a optat pentru unadintre cele două afirmaţii polare subiectul are posibilitatea să îşi gradezealegerea de la prima treaptă !uşor%, la a doua !mediu% spre ultima !mult saudeplin%. 'corarea fiecărui item se face deci cu -5, -E, -", pentru varianta negativăa răspunsului, şi cu O", OE, O5, pentru cea pozitivă, trecând prin situaţia deneutralitate, notată cu 4.

'uma scorurilor negative dă componenta negativă !autodepreciativă, auto-devalorizatoare% a stimei de sine, iar suma scorurilor pozitive dă componenta pozitivă a acesteia. 'corul la întregul chestionar este suma algebrică a celor două subcomponente ale stimei de sine, negativă şi pozitivă, care reprezintă unscor brut total, ce se va raporta la un etalon elaborat diferenţiat după criteriulapartenenţei de gen, al vârstei, eventual al nivelului studiilor. Lpţiunea pentruacest tip de notare a fost +ustificată de supoziţia că comportamentul celor douăsubcomponente ale stimei de sine va fi diferit în funcţie de situaţii de testarespecifice !temperamente, categorii demografice etc.%, lucru care s-a confirmat în bună măsură.

+.3. $ate despre PS re0ultate din cercetare

Jerificarea omogenităţii constructului măsurat este un pas obligatoriu înconstrucţia unei scale, pentru a răspunde la întrebarea dacă ea este sau nuunidimensională. 7rmând indicaţiile specialiştilor în construcţia de scale!:eJellis, E445; linciu, E44#%, am aplicat o analiză factorială e ploratorie

#



!(F)%, urmată de o analiză de scală !consistenţă internă prin determinarea luialfa al lui ronbach şi split-half al lui 'pearman-DroNn%.

ondiţiile pentru aplicarea (F) sunt îndeplinite0 gradul de adecvare aleşantionului dă un e celent indice aiser-He@er-LlBin ! HL P 4,#4>% iar testul de sfericitate al lui Dartlett dă un chi pătrat e trem de semnificativ statistic!p Q 4,44"%. <abelul " oferă un răspuns afirmativ la problema omogenităţiiconstructului măsurat, în raport cu care comunalităţile şi mai ales saturaţiile înfactorul analizat !stima de sine% sunt foarte mari.

Ta"elul 1. omunalităţile şi saturaţiileîn factorul stimă de sine al testului &'.

Item omunalităţi 'aturaţii F" Item omunalităţi 'aturaţiiF"

&'R4" .959 .G$> &'R"> .>5# .>49&'R4E .9>$ .GC" &'R"$ .>4G .G"9&'R45 .9$" .GG> &'R"C .>$" .94G&'R4G .99C .9"9 &'R"# .G$# .GE5&'R49 .9$# .99C &'RE4 .G9E .59"&'R4> .9$> .GCC &'RE" .9>5 .>9G&'R4$ .>EC .9#4 &'REE .>CG .$4G&'R4C .9$> .9#4 &'RE5 .>5# .>CE&'R4# .9>C .GCG &'REG .9$> .$44&'R"4 .$45 .GC$ &'RE9 .9#C .$""&'R"" .9#9 .9>" &'RE> .>9" .$"$&'R"E .G$E .954 &'RE$ .>95 .>#>&'R"5 .9GC .9CC &'REC .>"$ .>>9&'R"G .9$9 .G45 &'RE# .$G" .$C"&'R"9 .$## ."#4 &'R54 .>9G .$5$

u o e cepţie 6 itemul "9, care în principiu trebuie eliminat 6 toţi itemiiscalei au saturaţii mari şi foarte mari în acest factor, marea ma+oritate !EC deitemi% de peste 4,G4 şi destul de numeroşi !> itemi% peste valoarea de 4,$4. umaceştia din urmă se află în cea de a doua parte a scalei, ne aşteptăm ca ei săformeze un cluster de itemi înrudiţi, măsurând o aceeaşi faţetă a stimei de sine.:e asemenea, corelarea celor două +umătăţi ar putea da valori mai ridicate pentru partea a doua a scalei, ceva mai omogenă.

&entru studierea faţetelor care contribuie la scorul total al stimei de sineam aplicat analiza factorială, metoda componentelor principale şi rotatorieJarima , care furnizează outputul din figura 5. (ceasta a permis selectareaitemilor care au valorileeigen mai mari de " pe şase faţete. (stfel, prima faţetă astimei de sine, identificată prin analiza de conţinut ca fiind &utoevaluarea,acoperă "#,$S din varianţă şi constă din cei "" itemi din partea finală a scalei,acolo unde saturaţiile în factorul stimă de sine sunt şi cele mai mari0 E", EE, E5,EG, E9, E>, E$, EC, E#, 54. ( doua faţetă !acoperind C,GS din varianţă% estecompusă din itemii G, 9, "$ şi "C şi a fost identificată ca &titudinea faţă de risc.

ea de a treia faţetă !$,CS din varianţă%, compusă din itemii 5, $, # şi "" dau

"4



e presie )eacţiei la critică. Faţeta a patra !$,$S din varianţă% se referă la41urinţa deci0iei şi include cinci itemi, adică ", E, "E, "5, şi "G. Factorul al

cincilea !>," S din varianţă% a fost identificat ca fiind 5ivelul de aspiraţie şiconstă din itemii ">, "# şi E4. 7ltimul factor !>S din varianţă% este6răireae1ecului şi constă din itemii >, C şi "4.

Jaloarea cumulată pentru primii > factori acoperă 9>S din varianţa totalăa chestionarului. Itemul "9 !ce acoperă doar G,GS din varianţă% tinde să formezeo dimensiune separată de celelalte > faţete şi de aceea el trebuie eliminat.

Ta"elul 5. 'aturaţiile itemilor în componentele obţinute prin metoda rotatorie Jarima .

omponenteItemi " E 5 G 9 > $&'R4" .9$9&'R4E .>$4&'R45 .GE>&'R4G .>"4&'R49 .9EC&'R4> .9"C&'R4$ .>95&'R4C .GG5&'R4# .9$5&'R"4 .$94&'R"" .>5C&'R"E .995

&'R"5 .G4E&'R"G .GC$&'R"9 .CC4&'R"> .G>#&'R"$ .$4#&'R"C .$G4&'R"# .9GC&'RE4 .>"$&'RE" .>9E&'REE .$$4&'RE5 .$"9&'REG .>4G

&'RE9 .>C>&'RE> .$94&'RE$ .>9C&'REC .>EG&'RE# .$G>&' R54 .$G$

(naliza fidelităţii !consistenţa internă% prin determinarea coeficientuluialfa ronbach indică o valoare foarte ridicată !T P 4,#E%, doar un singur itemtrebuind să fie eliminat. (lfa pentru partea întâi este de 4,C5 iar pentru partea adoua de 4,C#, ceea ce arată iarăşi că partea a doua a testului are calităţi

""



psihometrice ceva mai bune decât prima, urmând ca itemii cu saturaţii foartemari din această parte a doua să fie diseminaţi în prima parte, pentru a echilibra

mai bine cele două +umătăţi ale chestionarului. :e altfel, corelaţia celor două +umătăţi ale chestionarului prin formula 'pearman-DroNn este una foarteridicată !r P 4,C9%. <oate acestea sunt tot atâtea elemente care argumenteazăcalităţile psihometrice ridicate ale instrumentului nou creat pentru măsurareastimei de sine.

Ta"elul 6. 'tatistica scaleiHedia (b.'ta K

". &'R4" .$E99 ".$>C" E4> E. &'R4E .5>$> ".C4E5 E4> 5. &'R45 .#E"> ".#"9G E4> G. &'R4G .#$4> ".$4G> E4> 9. &'R49 ".E595 ".>>G# E4> >. &'R4> .5#EE ".#GCG E4> $. &'R4$ .#5"G ".#G>G E4> C. &'R4C .$49# ".#GC4 E4> #. &'R4# ."C>5 ".C#E5 E4> "4. &'R"4 .$$#G ".$#5> E4> "". &'R"" .G9"4 ".C5#4 E4> "E. &'R"E .9#5" ".C94> E4> "5. &'R"5 ".4444 ".C#5$ E4> "G. &'R"G .$4"4 ".C944 E4> "9. &'R"9 ."9># E.E$9G E4> ">. &'R"> ".4"#> ".C54" E4> "$. &'R"$ ".5>$> ".955> E4> "C. &'R"C ".">>$ ".$$49 E4> "#. &'R"# ".44G# ".C$"9 E4> E4. &'RE4 .5#$" E.4C5" E4> E". &'RE" "."4$C ".>5>G E4> EE. &'REE .CG5" ".C4G9 E4> E5. &'RE5 "."9># ".9GCC E4> EG. &'REG ".495# ".>$55 E4> E9. &'RE9 ".E54G ".9G"E E4> E>. &'RE> ".4GG" ".>C9G E4>

E$. &'RE$ "."E$9 ".99"> E4> EC. &'REC ".""$> ".$"C4 E4> E#. &'RE# ".4#5" ".$E"4 E4> 54. &'R54 ".GC4G ".5>#C E4>

'tatistică scală0 Hedia P E>,55; (b. 'tandard P E#,9> Jarianţa P C$5,$C; Kr. de variabile 54

"E



Ta"elul 7. =ezultatele pentru analiza scalei &' cu mediile şiabaterile standard pentru fiecare item !panoul superior% şicorelaţiile item-scală şi alfa pentru scala care rezultă atunci cînditemul respectiv este eliminat !panoul inferior%.

Stati$tica ite#+$calăHedia Jarianţascalei cu scalei cu orelaţia (lfa alitemul itemul itemului cu scaleiscos scos scorul scalei cu itemul scos&'R4" E9.>4E# CE9.4#$$ .GGC9 .#"#4&'R4E E9.#>4C CE5.>#54 .G9E$ .#"C#&'R45 E9.G4># CEG.CE5C .G""> .#"#>&'R4G E9.59$C CE5.5C5> .GC99 .#"C9&'R49 E9.4#5" CE4.$49> .9E$5 .#"$#

&'R4> E9.#5>5 C"C.>$4C .G>4E .#"C#&'R4$ E9.5#$" C4#.54G> .9GC4 .#"$>&'R4C E9.>EE9 C4#.4C5G .9G#9 .#"$9&'R4# E>."GEE CE".55GG .G949 .#"#4&'R"4 E9.9G#4 CE5.C>G> .G959 .#"C#&'R"" E9.C$$9 C"9.G9$C .9E5" .#"$#&'R"E E9.$595 C"$.5C$$ .9449 .#"C5&'R"5 E9.5ECG C4#.#4>G .99#5 .#"$G&'R"G E9.>E$9 CEC.EE9" .5#9$ .#"#C&'R"9 E>."$"> CG5.94EG ."C## .#EG"&'R"> E9.54CC C"".#$C4 .9>4G .#"$G&'R"$ EG.#>4C C5>.#>G4 .5CCG .#"#$&'R"C E9.">"C CE5.EG#> .G>>9 .#"C$&'R"# E9.5E59 CE>.C$4E .G455 .#"#$&'RE4 E9.#5"G CE#.EE>C .559E .#E""&'RE" E9.EE4> C"9.#$9$ .9C#> .#"$"&'REE E9.GC95 C4>.E""> .>E$> .#">G&'RE5 E9."$"> C">.99>> .>"#5 .#">C&'REG E9.E$G9 C4#.GG"9 .>G>5 .#">5&'RE9 E9.4#C4 C"G.>$4" .>GG# .#">9&'RE> E9.ECG5 C4#.4G"# .>G9> .#">5&'RE$ E9.E4"4 C"9."5>$ .>5G$ .#">$&'REC E9.E"4C C"".5"44 .>4C" .#">C&'RE# E9.E595 C4".>#C" .$4#E .#"9G&'R54 EG.CGC4 C"#."5GG .>$54 .#">> K de cazuri P E4>; K de itemi P GG oeficient de fidelitate alfa P 4,#E (lfa pentru partea întâi P 4,C9;

(lfa pentru partea a doua P 4,C# 'plit-half 'pearman-DroNn P 4,C>.

"5



Hetoda în+umătăţirii ! split-half a lui 'pearman-DroNn% are o valoarefoarte ridicată, de 4,C>, iar valorea alfa pentru prima parte a chestionarului estede 4,C>, respectiv de 4,#4 pentru cea de a doua parte, aceasta având deci un plusde omogenitate, aşa cum am presupus. 7n singur item !tot cel cu numărul "9%diminuă prin prezenţa sa nivelul de consistenţă internă al întregii scale, dovadăsuplimentară că acesta trebuie eliminat din forma finală a chestionarului.Jaloarea alfa ronbach pentru întreaga scală este e trem de ridicat !de 4,#E%,indiciu că aceasta este omogenă şi măsoară un construct bine circumscris.

Ta"elul 8. Intercorelaţiile celor şase faţete ale stimei de sine &'.&'" &'E &'5 &'G &'9 &'>

&'"(utoevaluare .9E5 .9#E .999 .G## .9C" &'E (titudinefaţă de risc

.9E5 .GG9 .G$> .GG9 .GG>

&'5 =eacţie lacritică

.9#E .GG9 .99E .G"" .G$>

&'G 7şurinţadeciziei

.999 .G$> .99E .G9G .G#$

&'9 Kivel deaspiraţie

.G## .GG9 .G"" .G9G .G$$

&'> <răireaeşecului

.9C" .GG> .G$> .G#$ .G$$

orelaţiile dintre cele şase faţete ale stimei de sine sunt medii spre mari,cuprinse între 4,G" şi 4,9#, ceea ce pledează pentru faptul că ele măsoară ovariabilă latentă care este un construct comun, fără a fi însă dimensiuniindependente ale acesteia.

L analiză factorială aplicată e clusiv acestor şase dimensiuni găseşte doar un singur factor comun ce acoperă 9$S din varianţă, saturaţia cea mai mare înacesta fiind pentru faţeta " !(utoevaluare P 4,CE%, 9 !7şurinţa deciziei P 4,$C% şiG !=eacţia la critică P 4,$>%, adică pentru acele faţete identificate de noi ca fiindmai dependente conceptual de dimensiunea cognitivă a selfului.

Caz 0 5 10 15 20 25Etichet Nr +---------+---------+---------+---------+---------+1_Autoeval3_RCritică 4_UDeciziei 6_ E!ecului 2_AtitRi"c 5_NA"#ira$ii

Fi ura 6. :endrograma analizei de clusteri ierarhici pentru cele şase faţete ale perceperii de sine.

"G



L analiză de clusteri reconfirmă acest punct de vedere prin dendrograma

prezentată în fig. > de mai sus. (stfel, (utoevaluarea, (titudinea faţă de criticăşi 7şurinţa deciziei se grupează la un pol al dendrogramei, în timp ce <răireaeşecului, (titudinea faţă de risc şi Kivelul de aspiraţii la celălalt pol.

Gen

FemininMasculin

M e a n

.2

.1

0.0

-.1

-.2

Cogniti F1!F3!F4

"# ecti F2!F5!F6

-.2

.2

Fi ura 7./rafic indicând polaritatea cognitiv-afectiva &' pentru cele două genuri.

/raficul de mai sus constituie o validare indirectă a punctului de vedereanterior, care indică faptul că dimensiunea afectivă a stimei de sine nudiferenţiază câtuşi de puţin între cele două genuri, pe când cea cognitivă produce diferenţe puternic semnificative statistic !t P E,C4, p P 4,44>%.

L analiză specială trebuie făcută pentru a verifica şi confirma faptul căcele două componente ale stimei de sine au evoluţii diferite. L primă diferenţăma+oră reiese din chiar analiza statisticilor descriptive corespunzătoare, dar maiales din forma curbelor celor două distribuţii.

"9



0.0

-5.0

-10.0

-15.0

-20.0

-25.0

-30.0

-35.0

-40.0

-45.0

-50.0

-55.0

-60.0

-65.0

-$0.0

Stima %e sine negati &

F

r e ' u e n c (

60

50

40

30

20

10

0

St%. )e * 13.$2

Mean * -14.5

+ * 206.00

85.0

80.0

$5.0

$0.0

65.0

60.0

55.0

50.0

45.0

40.0

35.0

30.0

25.0

20.0

15.0

10.0

5.0

0.0

Stima %e sine ,o iti &

F r e ' u e n c (

25

20

15

10

5

0

St%. )e * 1 .6

Mean * 40.5

+ * 206.00

Fi ura 8.'tatisticile descriptive şi distribuţiile pentru componentele negativă şi pozitivă a stimei de sine &'.

omponenta negativă a stimei de sine are o asimetrie e trem de pronunţată spre dreapta !asimetrie negativă% şi este de aşteptat ca din punct devedere psihometric să nu fie la fel de diagnostică precum componenta pozitivă,deoarece este leptuBurtică şi dă o împrăştiere bună doar pe creoda stângă acurbei. omponenta pozitivă a stimei de sine are indicatori normali ai simetrieişi boltirii, având şi o abatere standard mai mare !"#,># comparativ cu "5,$E%.<eoria testului psihologic !(lbu, "##C% arată că această formă a distribuţiei estemai diagnostică pentru constructul măsurat, pentru că ea creează mai multeclase distincte de scor pe ambele creode ale curbei.

">



0.080.0

$0.060.0

50.040.0

30.020.0

10.00.0

-10.0-20.0

-30.0-40.0

-50.0-60.0

-$0.0

Stima %e sine total

F r e ' u e n c (

35

30

25

20

15

10

5

0

St%. )e * 30.20

Mean * 26.0

+ * 206.00

Fi ura 9. 'tatisticile descriptive şi distribuţia pentru întregul chestionar &'.

:istribuţia rezultată prin însumarea ambelor componente 6 negativă şi pozitivă 6 a stimei de sine este una e trem de regulată, cu o boltire normală şi oformă simetrică, mai ales pe porţiunea scorurilor de la -54 la #4.

Jalidarea convergentă a testului &' şi a faţetelor sale s-a făcut contracelorlalte două chestionare de stima de sine din baterie, care sunt Inventarul de'timă 'ocială !'')I% şi &erceperea de 'ine orporală linciu !&' %.=ezultatele acestei investigaţii sunt rezumate în tabelul de mai +os.

Ta"elul 9. Jalidarea convergentă pentru &' şicomponentele sale cu '')I şi &' .

PS *i co#ponentele $ale SSEI PSC &' &ercepere de sine .GG9UU .EC4UU &'" (utoevaluare .G5GUU .54CUU &'E (titudine faţă de risc .E>$UU ."$4U &'5 =eacţia la critică .E$$UU ."54 &'G 7şurinţa deciziei .5#GUU ."G#U &'9 Kivel de aspiraţii .EE#UU .E44UU &'> <răirea eşecului .59>UU .E55UU &' ognitiv .G55UU .599UU &' (fectiv .E9"UU .E$EUU &' Kegativă .55GUU .54GUU &' &ozitivă .GG$UU .E9GUU

Jalidarea convergentă a chestionarului de &ercepere de 'ine !&'% şi asubcomponentelor sale este mai bună în raport cu Inventarul de 'timă 'ocială!'')I%, decât cu chestionarul de &ercepţie de 'ine orporală !&' %.

omponentele cognitive (utoevaluarea şi 7şurinţa deciziei ale &' se validează

"$



la un nivel mult mai ridicat decât celelalte faţete, după cum componenta pozitivă a &' se validează la un nivel mai ridicat decât cea negativă. Între &' şi

&' corelaţia este semnificativă statistic, dar la un nivel mai scăzut. =ezultă deaici că dimensiunea corporală a sinelui !)ul corporal% şi cea emoţională suntmai puţin definitorii pentru self, comparativ cu dimensiunile sale cognitivă şisocială, fapt anticipat de noi încă din conturarea cadrului teoretic al cercetării.

8. C-e$tionarul !e Percepere !e Sine Corporală PSC2

7.,. $ate preliminare despre PS!

Instrumentul a fost creat de noi între anii E44"-E449, fiind destinat săofere un indicator cuantificabil pentru nivelul de acceptare2 neacceptare a

elementelor fizice care intră în componenta corporală a stimei de sine. 'copuliniţial a fost acela de a studia diferenţele de gen în perceperea de sine corporalăşi de a urmări diferenţiat evoluţia acestui aspect pe parcursul pubertăţii şi aladolescenţei. 7lterior, chestionarul a fost pus în legătură cu o multitudine de alteaspecte care configurează un nivel mai general al stimei de sine, în carecomponenta fizică poate avea un rol important, cum ar fi comportamentelealimentare şi tulburările acestuia !obezitatea, bulimia şi anore ia%.

hestionarul constă dintr-o parte scorabilă cantitativ, după modelul descrisanterior pentru &' !pe o scală cu $ trepte, cu scorare de la -5 la O5, trecând prin4%, pentru şapte capitole distincte0 înălţime, greutate, apartenenţă de gen, cap,scor, trunchi, membre şi aspecte particulare, ultimele patru capitole cuprinzîndmai mulţi itemi ce definesc satisfacţia sau gradul de mulţumire asociat cu parteadin corp respectivă. (stfel, pentru cap sunt propuse spre scorare fruntea,spâncenele, ochii, nasul, gura etc.; pentru trunchi gâtul, umerii, talia, şoldurile,fundul etc.; pentru membre mâinile, palma, degetele, unghiile, braţul, coapsele,genunchii, gambele etc.; pentru aspecte particulare tenul, pilozitatea generală,depunerile de grăsime, ridurile etc. &artea a doua a testului se pretează la analizecalitative, deoarece subiectul este invitat să descrie $ elemente de ordin fizic alecorpului propriu în raport cu care el este nemulţumit şi pe care le-ar dori cu totulaltfel. &entru a contura mai bine elementele contributoare la atractivitatea fizică! se'-appeal % pentru se ul opus, subiectul este invitat să enumere $ şi să descrie pe scurt elementele considerate definitorii pentru acest aspect. 7ltimul item dintest este tot unul deschis, deoarece invită subiectul să descrie şi să argumentezeîn legătură cu orice element de ordin fizic !incluzând şi problemele de sănătate%care contribuie fie la o deplină satisfacţie legată de corpul propriu, fie lanemulţumire sau2şi comple e de inferioritate asociate cu corpul prorpiu.

=ezultatele preliminare în legătură cu &' , deşi încă nepublicate, au fostfoarte încura+atoare. (stfel, ca şi calităţi psihometrice, consistenţa internă aîntregului chestionar pentru cei GC de itemi a fost e trem de ridicată !alfa

ronbach P 4,#>%, pentru prima parte ea fiind de 4,#> iar pentru cea de a douade 4,#E. Hetoda split-half a lui 'pearman-DroNn a dat o valoarea de r P 4,#".Jalidarea încrucişată a fost studiată într-o primă fază contra altor chestionare de

"C



stimă de sine, cum ar fi &ercepere de 'ine linciu !r P 4,G>% sau 'timă de sine=osenberg !r P 4,9C%. u un nou creat!hestionar de de0ordini alimentare

! ):(, linciu, E44C%, corelaţia găsită a fost de asemenea foarte ridicată !r P-4,9>%. (stfel, saturaţiile într-o variabilă latentă comună pentru &erceperea de'ine orporală de 4,$$, pentru &erceperea de 'ine de 4,#E, pentru :iferenţierea)ului !:) al lui DoNen% de 4,$4 şi pentru factorul " din ):( !:ecepţie privitoare la imaginea de sine% de -4,$" sugerează e istenţa unui singur superfactor care integrează în structura selfului o multitudine de faţete distincteale stimei de sine.

7.3. $ate despre PS! re0ultate din cercetare

(naliza factorială aplicată celor GC de itemi s-a făcut după verificarea

condiţiilor prealabile necesare unei astfel de analize. (stfel, indicele HL privind adecvarea eşantionului este e celent !4,#5G% iar testul de sfericitateDartlett este e trem de semnificativ statistic !p Q 4,44"%. Fiind o scală maie tinsă decât &', nu am mai furnizat tabelul cu comunalităţile şi saturaţiilefiecărui item în parte, dar acestea sunt foarte consistente. u e cepţia a patruitemi din capitolul (specte particulare, care tind să formeze un al doilea factor şi care au fost eliminaţi, ceilalţi GG de itemi sunt puternic saturaţi într-un factor comun, cel al satisfacţiei legate de aspectul corporal respectiv evaluat.=ezultatele analizei de scală sunt condensate în tabelul de mai +os.

Ta"elul :. ' tatistica scaleiHedia (b.sta. K Hedia (b.sta. K ". Inălţime scor ".5#C" ".>#E$ E4> E5. <49 ".E>$4 ".$5#9 E4>

E. /reutate scor "."995 ".$$"" E4> EG. <4> ".54"4 ".$5E9 E4> 5. (part.gen scor E.9GC9 "."G#C E4> E9. <4$ ".995G ".>4>5 E4> G. 4" ".#4E# ".E55C E4> E>. <4C E.4$EC ".G4$" E4> 9. 4E ".C"99 ".ECE" E4> E$. H4" ".CE4G ".G"C5 E4> >. 45 4.$9EG ".5E9# E4> EC. H4E ".C$5C ".5"#" E4> $. 4G ".CE4G ".5""4 E4> E#. H45 ".#$9$ ".E#55 E4> C. 49 ".CC59 ".EE4E E4> 54. H4G ".#"E> ".5E>4 E4> #. 4> E.EECE ".E545 E4> 5". H49 ".$C"> ".GE## E4>"4. 4$ ".5C59 ".$5"> E4> 5E. H4> ".>995 ".9CG5 E4>"". 4C ".##45 ".594$ E4> 55. H4$ ".$554 ".GGCC E4>

"E. 4# ".#9"9 ".5#E9 E4> 5G. H4C ".>G9> ".GC4E E4>"5. "4 ".E"CG ".>>55 E4> 59. H4# ".>949 ".GG>5 E4>"G. "" ".#4$C ".5">G E4> 5>. H"4 ".>$#> ".94#" E4>"9. "E ".##45 ".E"5$ E4> 5$. H"" ".CE4G ".5#$9 E4>">. "5 ".9444 ".9CE$ E4> 5C. H"E ".>$GC ".99GE E4>"$. "G ".C#C" ".GE#G E4> 5#. &4" ".##9" ".5$$9 E4>"C. "9 ".#C9G ".E$C5 E4> G4. &4E E."$GC ".EE#" E4>"#. <4" ".#$9$ ".54C5 E4> G". &45 ".4"#G ".#C$$ E4>E4. <4E E.44G# ".E9#" E4> GE. &4G 4.>$#> ".CE$C E4>E". <45 ".9E#" ".5$C" E4> G5. &4# ".$"CG ".>G#5 E4>EE. <4G "."G9> ".$59C E4> GG. &"4 ".#E$E ".G5"E E4>'tatistica scalei0 Hedia P $9,#E (b. 'tand. P GE,>4 Jarianţa P "C"9."5 Kr. de variariabile P GG

"#



Ta"elul ;. 'tatistica item-scală. =ezultatele pentru analiza scalei &' , cumediile şi abaterile standard pentru fiecare item !panoul superior% şi

corelaţiile item-scală şi alfa pentru scala care rezultă atunci cînd itemulrespectiv este eliminat !panoul inferior%.

E4



Hedia Jarianţa

scalei cu scalei cu orelaţia (lfa al itemul itemul itemului cu scalei cu scos scos scorul scalei itemul scosInălţime scor $G.9"#G "$95.E#G$ .G">4 .#$4"/reutate scor $G.$>E" "$G$.>$G# .G5G5 .#$44(part. gen scor $5.5>C# "$$#.$$9G .594C .#$44

4" $G.4"G> "$G>.EGC> .>95E .#>#"4E $G."4"# "$5#.CEC> .>CC$ .#>C#45 $G.">94 "$5G."$$9 .$"$E .#>CC4G $G.4#$" "$G$.$5># .9##" .#>#E49 $G.45G4 "$GG.C#"9 .>$GG .#>#44> $5.>C#5 "$9>.CCCG .9944 .#>#G

4$ $G.95G4 "$5C.4$GG .9"E# .#>#$4C $5.#E$E "$EE.9">> .C4#C .#>C94# $5.#>>4 "$E$.>>E5 .$5CC .#>C$"4 $G.>##4 "$EE.G4>9 .>9"> .#>#4"" $G.44#$ "$E#.#>4# .$>"# .#>C$"E $5.#E$E "$94.4GC5 .>E>G .#>#""5 $G.G"$9 "$5".E5#9 .>"$# .#>#E"G $G.4"#G "$5C.$""C .>E5# .#>#""9 $5.#5E4 "$5>.4>5$ .$E># .#>CC

<4" $5.#G"$ "$5".GE"4 .$95" .#>C$<4E $5.#"E> "$5$.GC94 .$EG> .#>CC<45 $G.5CC5 "$G$.GC$9 .9$4> .#>#5<4G $G.$$"C "$E$.9"59 .9C>G .#>#5<49 $G.>949 "$"#.4>$9 .>G94 .#>#"<4> $G.>">9 "$"$.9GG# .>9C> .#>#4<4$ $G.5>G" "$E#.$49C .>E4" .#>#E<4C $5.CGG$ "$59.G$CE .>>E9 .#>#4H4" $G.4#$" "$E5.G#54 .$>"" .#>C>H4E $G.4G5$ "$54.#$C> .$94C .#>C$H45 $5.#G"$ "$54.5EC5 .$$E> .#>C>H4G $G.44G# "$5E.44G# .$5$E .#>C$H49 $G."59# "$E$.449C .$EG5 .#>CCH4> $G.E>E" "$54.4$$5 .>E>5 .#>#"H4$ $G."CG9 "$EE."$4$ .$99> .#>C>H4C $G.E$"C "$54."4"5 .>$E$ .#>C#H4# $G.E>$4 "$EG.#9$> .$55" .#>C$H"4 $G.E5$# "$E5.C$#$ .$"44 .#>CCH"" $G.4#$" "$E>.4E#> .$949 .#>C$H"E $G.EGE$ "$EG.>$E9 .>CE4 .#>C#&4" $5.#EE5 "$E$.$C#" .$G>" .#>C$&4E $5.$GE$ "$55.9EC> .$CE9 .#>C>&45 $G.C#C" "$94.4>E$ .5>$9 .#$4>&4G $9.E5$# "$G>.>949 .GE>G .#$4"&4# $G."##4 "$E$.GEC9 .>"#C .#>#E&"4 $5.##45 "$E>.54E5 .$E#$ .#>C$

Kr. de cazuri P E4>; K de itemi P GG oeficient de fidelitate alfa ronbach P 4,#$ (lfa pentru partea întâi P 4,#G; (lfa pentru partea a doua P 4,#9 'plit-half 'pearman-DroNn P 4,#5.

E"



:atele de mai sus confirmă faptul că tot ceea ce ţine de self, şi mai ales dedimensiunea corporală a acestuia, este procesat cognitiv la un nivel de mareadâncime, de unde coerenţa mai ridicată a acestui contributor la imaginea desine, comparativ cu celelalte elemente componente ale sale. (stfel, dacăeficienţa de sine sau alte elemente valorice sunt rodul dublei evaluări 6 personale şi sociale 6, impunându-se persoanei în timp, prin recuperareafeedbacB-ului social, imaginea corporală se impune atenţiei în mod perceptivdirect, fiind evaluată de la prima vedere, de unde importanţa ei specială în prezentarea de sine şi în managementul imaginii personale. Ha+oritatea

EE



corelaţiilor item-scală sunt puternice !peste 4,94% sau foarte puternice !peste4,>4%, ceea ce ne permite să subliniem înalta omogenitate a scalei şi implicit a

constructuluii măsurat. (lfa ronbach are valori e trem de ridicate atât pentruîntreaga scală !r P 4,#$%, cât şi partea întâi !4,#G% şi partea a doua !4,#9% iar corelaţia prin metoda în+umătăţirii ! split-half 'pearman-DroNn% este deasemenea remarcabilă !4,#5%.

104102 104102+ *

FemininMasculin

210

200

1 0

180

1$0

160

150

PSC /naltimea stiut&

PSC /naltimea %orit&

4$1 $14$24

201

116

1$1168104

152

24

11166

104102 104102+ *

FemininMasculin

100

0

80

$0

60

50

40

30

PSC Greutatea s tiut&

PSC Greutatea % orit&

144241 86

14620644

142814244

11

65

58

153

Fi ura :. Imagini grafice comparative pentru înălţime şi greutate!reale şi dorite% pentru genul masculin şi feminin.

/raficele indică e istenţa unor diferenţe de gen semnificative între percepţia componentelor corporale fundamentale, înălţimea şi greutatea, decătre reprezentanţii genului masculin şi ai celui feminin. :iferenţele de înălţimeşi greutate reale dintre aceste categorii sunt evidente şi puternic semnificative

E5



statistic, dar mai importantă decât ele este atitudinea faţă de aceste două repereale imaginii de sine, e primată de proiecţia lor în planul ideal al dorinţei. (stfel,

şi băieţii şi fetele au o atitudine pozitivă faţă de înălţimea dorită, dorindcentrimetri în plus, dar această atitudine este profund divergentă în cazulgreutăţii dorite, valorizată e trem de pozitiv de băieţi, dar e trem de negativ decătre fete. 'e pare că controlul greutăţii proprii este o problemă cu un specificde gen foarte evident, băieţii integrând greutatea în schema corporală ca pe unelement dezirabil iar fetele ca pe un element indezirabil, sursă ma+oră dean ietate şi depresie. Jerificarea acestor date, regăsibile în ma+oritateacercetărilor de gen, ne-a condus spre crearea unui!hestionar de #valuare a $e0ordinilor &limentare ! ):(%, al cărui prim factor identificat a fost chiar :ecepţia de 'ine legată de problemele alimentare şi de aparenţa fizică.

Ta"elul <. orelaţiile celor şapte dimensiuni scorabileale imaginii de sine corporale. Înălţime /reutate (partenenţă

de genap <runchi Hembre &articula-

rităţi&'total

HOF .G5GUU .G$#UU .5$GUU .#"EUU .C>$UU .#">UU .$$$UU

&'total

H .9EGUU .GG$UU .GGEUU .#G4UU .#"9UU .#G>UU .$>$UU

&'total

F .55EUU .G#>UU .545UU .C$$UU .C"$UU .CC4UU .$C5UU

==r - semnificativ la p Q .4"

&rimele trei dimensiuni scorabile din tabelul de mai sus dau corelaţii maimici cu scorul total la întreaga scală &' decât următoarele patru, şi aceasta pentru că acestea constă doar dintr-un singur item. :intre ele este însă evidentcă modul de evaluare a greutăţii proprii este cel mai puternic asociată cu scorultotal, în timp ce apartenenţa de gen se află în situaţia opusă. :intre celelalte patru capitole ma+ore, definite prin mai mulţi itemi, capul şi membrele sunt celemai strâns asociate cu scorul total, evidenţiind importanţa lor în valorizareaimaginii de sine corporale.

:iferenţele de gen sunt şi aici foarte semnificative0 pentru băieţi, dintre primii trei itemi înălţimea este mai puternic asociată cu sorul total, pentru fetegreutatea; apartenenţa de gen pare a fi mai importantă pentru imaginea de sinefizică la băieţi, decât la fete; capul, trunchiul şi membrele sunt, toate trei, multmai puternic corelate cu scorul total la băieţi, decât la fete, dar diferenţa cea maimare dintre aceste corelaţii o are trunchiul, mult mai puternic valorizat la genulmasculin. În concluzie, integrarea a şase din cele şapte capitole de scor contributoare la imaginea de sine fizică de ansamblu este mult mai puternică pentru genul masculin decât pentru cel feminin. (cest fapt are consecinţe practice deoarece lasă să se întrevadă importanţa specială pe care o poate +ucaterapia legată de aspectul corporal !body-image% pentru genul feminin, ca şirolul special pe care îl pot avea aici elementele au iliare în managementulimaginii de sine fizice !loo*ing -ul, adică aparenţa fizică%.

EG



Caz 0 5 10 15 20 25 Nu%ăr +---------+---------+---------+---------+---------+Ca# 4&e%'re 6

ru(chi 5 A")*artic) ,(ăl$i%e 1

reutate 2 A#art).e( 3

Fi ura ;. :endrograma reprezentând structura ierarhică a clusterilor &'.

:endrograma din figura "G de mai sus reconfirmă din altă perspectivărolul central pe care îl au capul, membrele şi trunchiul, în această ordine, înfundamentarea imaginii de sine corporale.

150.0

130.0

110.0

0.0

$0.0

50.0

30.0

10.0

-10.0

-30.0

-50.0

Masculin

F r e ' u e n c (

30

28

26

24

22

20

18

16

14

12

10

8

6

4

2

0

St%. )e * 4$.10

Mean * 83.0

+ * 102.00

E9



1 5 0 . 0

1 3 0 . 0

1 1 0 . 0

0 . 0 $ 0 . 0

5 0 . 0 3 0 . 0

1 0 . 0 - 1 0 . 0

- 3 0 . 0

- 5 0 . 0

Feminin

F r e ' u e n c (

14

12

10

8

6

4

2

0

St%. )e * 41.$8

Mean * $0.$+ * 104.00

Fi ura <. :istribuţiile scorului total la &' pentru băieţi şi fete.

(şa cum se observă din histogramele de mai sus, din perspectiva formeidistribuţiei scorurilor, aceasta este asimetrică negativ pentru ambele genuri, deşiea este mai aproape de normalitate pentru genul feminin. :e aceea este deaşteptat ca puterea diagnostică a instrumentului &' să fie mai mare pe creodastângă a acestei distribuţii, adică pe cea care indică scorurile medii şi submedii.

L concluzie care s-ar putea formula este aceea că instrumentul pare a fi înmod special util pentru acele cazuri care au mai curând o imagine negativălegată de aspectul2 imaginea fizică proprie, şi cu precădere pentru genulfeminin. Jalabilitatea acestei concluzii este însă dependentă de verificarea peeşantioane mai largi şi reprezentative a celor reieşite din acest studiu. :easemenea se remarcă e istenţa unei diferenţe medii de "E puncte de scor întrereprezentanţii genului masculin şi feminin !în favoarea băieţilor%, diferenţă carenu este semnificativă statistic. um şi varianţa scorurilor pentru ambelecategorii este e trem de apropiată a fost creat un singur tabel de norme pentruîntreaga populaţie investigată.

9. Alte rezultate7tilizarea celor două instrumente de cercetare nou create &' şi &' în

con+uncţie cu celelalte instrumente din baterie descrise anterior a creat posibilitatea determinării mai precise a caracteristicilor acestora prin studierearelaţiilor pe care le stabilesc între ele, dar şi cu variabilele latente reieşite dintr-oanaliză factorială e ploratorie. Hetoda componentelor principale a evidenţiat unfactor de mare magnitudine, care acoperă aproape +umătate din întreaga varianţă!G$S% şi care are o structură bipolară. &olul negativ include dimensiunilean ietate !-4.CG9%, depresie !-4.$E#% şi nevoia de suport social !-4.>4$%, fiind

E>



unul semnificativ pentru aspectele de vulnerabilitate personală şi indicând un potenţial adaptativ al selfului mai degrabă diminuat. ?a polul opus, pozitiv, stau

dimensiuni ale sinelui care conferă acestuia o valoare adaptativă ridicată, înordinea saturaţiilor ele fiind stima de sine !&', 4.>#C%, eficienţa de sine !4.>C9%,stima de sine socială !4.>"G% şi perceperea de sine corporală !&' , 4.9$5%.Hetoda de rotaţie ortogonală a a elor Jarima a+ută la identificarea mai precisăa subdimensiunilor celor doi poli care intră în structura factorului mai larg de(daptare a selfului, care sunt cei descrişi anterior. 'e observă că dimensiunilemăsurate de &', &' şi hestionarul de :epresie Durns sunt saturate în fiecaredintre cei doi factori, pozitiv la un pol şi negativ la celălalt.

Ta"elul 1>. omunalităţile şi saturaţiile instrumentelor utilizate evidenţiate prinanaliza factorială, metoda componentelor principale şi rotatorie Jarima .

omuna-lităţi

omponente principale =otatorieJarimaF" G$S FE ">S F" 55S FE 54S

'')I 'tima socială .$GG .>"G .>4> .C>" &' 'tima de sine .995 .>#C -.5G> .>9C &' 'timă corporală .G5G .9$5 -.G$9 .5E# ') )ficienţă de sine .>>4 .>C9 .G5> .$C5 :epresie .$>4 -.CG9 .$$E -.G49 (n ietate .$>9 -.$E# .GC5 .C>9 'uport social .9$E -.>4$ .G9" .$95

&entru a evidenţia structura factorului (daptare a selfului am efectuat oanaliză de clusteri, prin care este posibilă o clasificare ierarhică a veriabielor menţionate. (ceastă dimensiune unitară, dar bipolară, care este (daptareaselfului cuprinde la un pol !cel negativ% an ietatea, depresia şi suportul social,iar la celălalt !pozitiv% eficienţa, stima de sine socială, stima de sine şi perceperea de sine corporală. :eşi din perspective diferite, ambele metode!analiza factorială şi analiza de clusteri% conduc la rezultate e trem de similare,confirmând natura bipolară a factorului identificat.

CA/ 0 5 10 15 20 25Etichet +---------+---------+---------+---------+---------+DE*RE EAN E A E

U* R C) E C EN

& C *ERC) NE *ERC)C R*

Fi ura 1>. lasificarea ierarhică a factorului bipolar de adaptare a selfului.

'tudiul nostru a evidenţiat e istenţa a numeroase corelate demografice alefactorului de (daptare a selfului. (stfel, acesta diferenţiază puternic după

E$



criteriul apartenenţei de gen, dar numai prin polul negativ0 nevoia de suportsocial şi nivelurile de an ietate şi de depresie sunt semnificativ mai mari la

genul feminin, în timp ce polul pozitiv nu diferenţiază clar între genuri !fig. "$%.&e de altă parte, perioadele de debut ale ciclului liceal şi cele de sfârşitevidenţiază o accentuare doar a polului pozitiv !eficienţă şi stimă de sine 6 fizică, psihică şi socială%, dar concluziile trebuie luate cu rezervă din cauzafaptului că grupele de vârstă comparate !"> şi "C ani% nu sunt perfect echilibratedin punct de vedere al apartenenţei de gen, sau al nivelului studiilor, care ar putea fi variabile incluse.

Kivelul studiilor parentale indică valori medii mai mici pentru an ietate2depresie pentru elevii care au părinţi cu studii generale, simultan cu valori mediimai ridicate pentru eficienţă2 stimă de sine. &rimul născut are un nivel mediumult mai scăzut pentru polul negativ al (daptării selfului şi unul mult mai

ridicat pentru cel pozitiv, comparativ cu cei născuţi ulterior, luaţi ca grup. &e dealtă parte, liceele cu un statut ridicat, recunoscute social ca valoroase, potenţează într-o mult mai mare măsură polul an ietate2 depresie ca şi condiţie a perfomanţelor şcolare superioare, comparativ cu liceele ce au un statut valoricmai scăzut. (ceasta pune în discuţie chiar numele de pozitiv şi negativ acordatcelor două e treme ale factorului (daptare identificat de noi. )ste evident că, înanumite circumstanţe ce trebuie mai atent cercetate, elementele considerate a finegative !an ietatea şi depresia cu precădere% au o valoarea adaptativă ridicată,deoarece deblochează compensator mecanisme de autorealizare personalăimportante. (ceste compensaţii vor trebui investigate în con+uncţie cu altesubstructuri importante ale selfului, cum ar fi sistemul personal de valori,nivelul de aspiraţii, conştiinţa de sine, autorealizarea, realizarea socială etc.

Gen

FemininMasculin M e a n

.4

.2

0.0

-.2

-.4

+ "nx!)e,!Su,

P PS!PSC!Stima! #ic

EC



3arsta

18 ani16 ani M

e a n

.08

.06

.04

.02

0.00

-.02

-.04

-.06

-.08

+ "nx!)e,!Su,

P PS!PSC!Stima! #ic

Fi ura 11.:iferenţele aduse de variabilele apartenenţă de gen şi vârstă. pentru polii negativ şi pozitiv ai factorului de (daptare a selfului.

&rin raportare la schema integratoare a selfului prezentată în (ne a " seobservă că în metoda propusă de noi pentru evidenţierea puterii sale adaptativesunt bine reprezentate dimensiunea emoţională a acestuia, deoarece include atâtemoţionalitatea negativă !an ietatea şi depresia%, cât şi iubirea2 ura de sine !prinstima de sine şi stima de sine corporală%, dimensiunea fizică a sinelui!perceperea de sine corporală%, dimensiunea sa cognitivă !pe laturile de percepere de sine 6 corporală şi psihică, reprezentare de sine şi +udecată de sine,implicate în &', &' şi în eficienţa de sine%, cât şi pe cea socială !prin stima desine socială, prin nevoia de suport social şi self-monitoringul presupus de perceperea de sine fizică şi psihică%. L multitudine de alte dimensiuni suntindirect sau slab reprezentate în acest superfactor de (daptare a selfului, cum ar fi cele de identitate se uală, abilitatea şi forţa fizică, sistemele defensive şimecanismele de apărare utilizate, autoreglarea şi conştiinţa de sine,autorealizarea, identitatea socială sau sinele ca e presie mai largă a culturii. :eaceea considerăm că problema selfului2sinelui rămâne una ce are nevoie de o

cantitate considerabilă de cercetare ulterioară, care să precizeze nu numaiaspectele sale structurale !ca în abordarea de faţă%, ci şi pe cele de genezăselfului şi de dinamică internă evidenţiată de acesta pe scara timpului. &unereaîn lumină a naturii integrative a selfului va proba cu siguranţă utilitatea psihologică a acestui concept nodal al psihologiei contemporane.

E#



?i"lio ra%ie

UUU !"###% Larousse 8 Marele dicţionar al psihologiei. Ducureşti0 )ditura <rei.(lbu, H. !"##C%.!onstruirea 1i utili0area testelor psihologice. lu+-Kapoca0 )ditura lusium.(llport, /. . !"#5$%. Pattern and 9rowth in Personality. KeN VorB, hicago, 'an Francisco, <oronto,

?ondon0 Aolt, =inehart and inston. <radus în limba româna în "##$ caStructura 1i de0voltarea personalităţii, Ducureşti0 )ditura :idactică şi &edagogică, p. "EE.

Daumeister, =.F. !"#CE%. ( self-presentational vieN of of social phenomena. Psychological %ulletin, #", 5-E>.

Douvard, H. !E44E%.:uestionnaires et ;chelles d<;valuation de la personnalit;. Ee Wdition. &aris0 Hasson, p. E5>.

arver, .'., 'cheier, H.F. !"#C9%. (spects of self and control of behavior. In D.=. 'chlenBer !)d.%.6he self and social life !pp. "G>-"$G%. KeN VorB0 Hc /raN Aill.

linciu, (.I. !E44#%. 'tatistică aplicată la construirea scalelor psihologice. InStatistici complementare.urs aflat sub tipar.

:eJellis, =.F. !E445%.Scale $evelopment. 6heory and &pplications. (pplied 'ocial =esearch Hethods'eries, vol. E>. !'econd ed.%, <housand LaBs, ?ondon KeN :elhi0 'age &ublications.

AamacheB, :.). !"#C$%. #ncounters with the self . KeN VorB, hicago etc.0 Aolt, =inehart and inston.AamacheB, :.). !"#C$%. #ncounters with the self . KeN VorB, hicago etc.0 Aolt, =inehart and instonohut, A. !"#$"%.6he &nalysis of the Self . KeN VorB0 International 7niversities &ress.roger, *. !E444%. "dentity development. &dolescence through adulthood . <housands LaBs, ?ondon, KeN

:elhi0 'age &ublications.?ear@, H.=., <angne@, *.&. !)ds.% !E449%. =andboo* of self and identity. KeN VorB, ?ondon0 <he /uilford

&ress.?@nn, :.D. !"#>#%. Parental and se'-role identification. & theoretical formulation. DerBele@, alifornia0

Hc utcham &ublishing orporation.=osenberg, H. !"#>9%.Society and the adolescent self-image. &rinceton, K*0 &rinceton 7niversit@ &ress.=osenberg, H. !"#$#%.!onceiving the self. 5ew >or* 0 Dasic DooBs.

idl cher, :. !"###%, in =. :oron, F. &arot !coord.%, $icţionar de psihologie. Ducureşti0 )dituraAumanitas.

Xlate, H, !"###%. #ul 1i personalitatea. Ducureşti0 )ditura <rei.

Model evaluativ al selfului

Documents

Transcript of Model evaluativ al selfului