licenta mijloace de plata

8/7/2019 licenta mijloace de plata

http://slidepdf.com/reader/full/licenta-mijloace-de-plata 1/27

CAPITOLUL I. MIJLOACE DE PLAT

1.1.Mijloace de plat f r numerar

Mijloacele de plat f r numerar, respectiv instrumentele de plat (transfer creddebitare direct , card de plat , cec, cambie i bilet la ordin), permit transferul fondurilor de inîn conturi deschise la institu ii de credit sau la Trezoreria Statului, în baza primirii uninstruc iuni de plat .

Efectuarea unei pl i f r numerar prin transfer de fonduri de la pl titor la beneficimplic o serie de opera iuni bancare care, în prezent, sunt permise doar institu iilor autorizatsupravegheate pruden ial (respectiv institu iilor de credit) i Trezoreriei Statului.

Principalele etape ale unei pl i f r numerar sunt urm toarele:

a.Faza tranzac ional cuprinde ini ierea, validarea i transmiterea unei instruc iuni de platfunc ie de tipul de instrument, instruc iunea de plat poate fi ini iat de debitor (spre exemplcazul transferului credit), sau de beneficiar (spre exemplu, în cazul debit rii directe). În aceasfaz au loc o serie de opera iuni, care vizeaz în principal verificarea identit ii p r ilor impîn tranzac ie, a autenticit ii instrumentului de plat utilizat i a integrit ii datelor afetranzac iei.b.În faza de compensare i decontare, institu iile (institu iile de credit i Trezoreria Statuschimb între ele crean ele rezultate din pl ile f r numerar, prin intermediul sistemului de pentru pl i de mic valoare i volum mare, i deconteaz soldurile nete ale acestor crean eintermediul sistemului ReGIS.



1.2. Mecanisme de decontareUn sistem de pl i reprezint un ansamblu de instrumente, proceduri bancare i reg

care asigur transferul de fonduri între participan ii la sistem (institu ii de credit sau institfinanciare). Sistemul se bazeaz pe un acord între participan ii la sistem i operatorul de sisteiar transferul de fonduri este realizat prin intermediul unei infrastructuri tehnice agreate1.

Un depozitar central pentru instrumente financiare ("central securities depository", sauCSD) reprezint un sistem (sau o institu ie) pentru depozitarea instrumentelor financiare, carealizeaz procesarea tranzac iilor cu instrumente financiare pe baz de înregistrare în contuInstrumentele financiare pe suport fizic pot fi imobilizate de c tre depozitar sau pot fdematerializate (astfel încât acestea exist doar sub form de înregistr ri electronice). În afarp strarea în custodie a instrumentelor financiare, un depozitar central pentru instrumentfinanciare poate asigura i func iuni de împerechere a ordinelor de transfer, de compensaredecontare a acestora.

Un sistem de decontare a opera iunilor cu instrumente financiare ("securities settlemensystem" sau SSS) reprezint un sistem care permite transferul de instrumente financiare fplat ("free of payment", "free delivery", sau FoP), spre exemplu în cazul execut rii garan iisau contraplat ("delivery versus payment", sau DvP). Decontarea instrumentelor financiare realizeaz în conturile de depozit pentru instrumente deschise în eviden ele unui CSD (care pofi entitate privat , sau o banc central na ional care ac ioneaz în calitate de CSD), saub ncii centrale (în conturi opera ionale de custodie). În cazul din urm , banca central ac ionîn calitate de intermediar custode al instrumentelor financiare. Custodele final este, de regula, uCSD. Decontarea fondurilor aferente tranzac iilor cu instrumente financiare are loc în cadrunui sistem interbancar de transfer de fonduri ("interbank funds transfer system", sau IFTS), printermediul unui agent de decontare. (Sursa: "Glosar de termeni utiliza i în sistemele de plde decontare", elaborat de Comitetul pentru Sisteme de Pl i i de Decontare (CPSS) al b nccentrale ale statelor membre ale grupului G-10, Banca Reglementelor Interna ionale, Basemartie 2003, www.bis.org).

În România exist dou sisteme de pl i interbancare, unul pentru pl i de valoare m(ReGIS) i unul pentru pl i de valoare mic i volum mare (SENT).

De asemenea, exist un sistem de depozitare i decontare pentru titluri de stat certificate de depozit emise de banca central (SaFIR) i un sistem de compensare/decontarevalorilor mobiliare tranzac ionate pe pia a bursier (RoClear).

Toate sistemele men ionate deconteaz prin conturi ale institu iilor de credit deschiseBNR.

1 Raportul CPSS-Core Principles for Systemically Important Payment Systems", Banca Reglementelor Interna ionale, ianu2001



Sistemul ReGIS

ReGIS este sistemul RTGS na ional pentru pl i în lei oferit de BNR. Sistemul efolosit pentru decontarea opera iunilor b ncii centrale, a transferurilor interbancare, precum pl ilor în lei de valoare mare (peste 50.000 lei) sau urgente. Sistemul asigur procesarea în tireal (respectiv pe o baz continu ) i decontarea în banii b ncii centrale, cu finalitate imediat

Sistemul îndepline te condi iile pentru a fi sistem de pl i de importan sistemic consecin , este desemnat prin Ordinul Guvernatorului B ncii Na ionale a României 34/17.01.2008 ca intrând sub inciden a Legii nr. 253/2004 privind caracterul definitiv decont rii în sistemele de pl i i în sistemele de decontare a opera iunilor cu instrumfinanciare (care transpune în legisla ia român Directiva 98/26/CE a Parlamentului European Consiliului din 19 mai 1998 privind caracterul definitiv al decont rii în sistemele de pl i idecontare a titlurilor de valoare).

Ce este un sistem RTGS?

Un sistem cu decontare pe baz brut în timp real (RTGS) este un sistem de pl i în cprocesarea i decontarea au loc în mod continuu (în timp real) i nu pe pachete de instruc iu



A stfel, tranzac iile pot fi decontate cu finalitate imediat . Decontarea pe baz brut înseamnfiecare transfer este decontat individual i nu pe baz net .

Scurt istoric

Sistemul a fost dezvoltat i implementat în cadrul proiectului Phare RO 0005.02Interbank Payment System derulat de BNR i TR A NSFOND S.A . i a intrat în func iune la 8aprilie 2005.

De la implementare, ReGIS a furnizat un serviciu de procesare a pl ilor în lei în timreal i cu finalitate în cursul zilei pentru toate institu iile de credit care opereaz în România. Mmult, opera iunile de politic monetar ale BNR sunt decontate prin intermediul acestuiacontribuie la reducerea riscului sistemic.

Date statistice

În anul 2009, sistemul ReGIS a procesat un num r de 2.521.876 pl i, în valoare total5.116.057 mil. lei. Num rul mediu zilnic al pl ilor procesate în ReGIS a fost de 9.928 tranzaccu o valoare medie zilnic de 20.167 mil. lei, valoarea medie a unei pl i ini iate în sistem fde 2,03 mil. lei.

Managementul sistemului

Sistemul ReGIS este administrat de BNR. În aceast calitate, BNR gestioneaz controleaz func ionarea sistemului, autorizeaz participarea la sistem, stabile te i modiregulile de sistem, urm re te respectarea acestora de c tre participan i i aplic sanc iuni în înc lc rii lor.

Operarea tehnic a sistemului este externalizat c tre TR A NSFOND S.A ., societatecomercial constituit în anul 2000 de c tre BNR (care de ine 33,33% din capitalul sociaacesteia) i un num r de institu ii de credit (care de in 66,67% din capitalul social al societÎn anul 2009, au fost înregistra i ca ac ionari ai acestei societ i, în afar de BNR, un num23 institu ii de credit.

Participarea la sistemul ReGIS

Sunt eligibile pentru a participa la sistemul ReGIS urm toarele categorii de institu ii:institu ii de credit din Spa iul Economic European, inclusiv când acestea ac ione

printr-o sucursal înfiin at în Spa iul Economic European;institu ii de credit din afara Spa iului Economic European, cu condi ia ca acestea

ac ioneze printr-o sucursal înfiin at în Spa iul Economic European;Banca Na ional a României;Trezoreria Statului;



organiza ii din Spa iul Economic European care presteaz servicii de compensare sdecontare i sunt supravegheate de o autoritate competent .

Pentru a participa la ReGIS, o institu ie solicitant trebuie:s îndeplineasc cerin ele de eligibilitate de mai sus;s dovedeasc c au capacitate opera ional corespunz toare;în cazul institu iilor de credit guvernate de o legisla ie str in , s pun la dispozi

opinie juridic privind capacitatea (cu excep ia cazului în care informa iile i declara iilurmeaz s fie furnizate printr-o astfel de opinie juridic au fost deja ob inute de c tre BNR încontext);

în cazul institu iilor de credit din afara Spa iului Economic European, dar care ac ioneprintr-o sucursal înfiin at în Spa iul Economic European, s pun la dispozi ie o opinie juprivind ara (cu excep ia cazului în care informa iile i declara iile ce urmeaz s fie furprintr-o astfel de opinie juridic au fost deja ob inute de c tre BNR în alt context).

La sfâr itul anului 2009, sistemul ReGIS a avut înregistra i ca participan i: 41 de institde credit, Trezoreria Statului, BNR i 6 sisteme auxiliare.

Tipuri de tranzac ii

ReGIS proceseaz transferuri credit în lei, la nivel na ional. Categoriile de tranzac ii plat procesate în ReGIS sunt urm toarele:

pl i aferente opera iunilor b ncii centrale (opera iuni de politic monetar , de pvalutar i de creditare, opera iuni cu numerar etc.);

opera iuni de decontare a pozi iilor nete calculate în cadrul sistemelor auxiliare caproceseaz pl i în lei (SENT, RoClear, VISA , MasterCard, DSClear);

pl i interbancare i ale clien ilor de valori mari (peste 50 000 lei) sau urgente;pl i pentru decontarea fondurilor aferente opera iunilor cu instrumente financiare;debitarea direct a comisioanelor aferente particip rii la cele trei componente al

sistemului electronic de pl i (ReGIS, SaFIR i SENT).

Transferurile credit se ini iaz în sistem de c tre participan i prin mesaje SWIFT, folosserviciul SWIFT FIN Y-Copy (MT202, MT202 COV i MT103).

Programul de operare

ReGIS func ioneaz de luni pân vineri, între orele 8:00 a.m. i 6:00 p.m. (ora local )un cut-off pentru pl ile clien ilor prev zut pentru ora 4:00 p.m i un cut-off pentru plinterbancare prev zut pentru ora 5:00 p.m, conform programului de operare ReGIS.



Sistemul nu func ioneaz în zilele de s rb tori legale sau religioase (când acestea sus rb torite în alte zile decât sâmb t i duminic ), respectiv 1 i 2 ianuarie, a doua zi de Pamai, a doua zi de Rusalii,A dormirea Maicii Domnului, 1 decembrie, 25 i 26 decembrie.

Disponibilitatea sistemului

În anul 2009, disponibilitatea general a sistemului a fost de 99,96% (fa de 99,98% anul 2008).

Disponibilitatea ReGIS este un indicator ob inut prin raportarea perioadei reale dfunc ionare la durata programat de func ionare.

A sigurarea continuit ii activit ii

Pentru cazurile în care ar putea ap rea situa ii de urgen , sistemul are prev zposibilitatea transfer rii proces rii de la sediul principal la un sediu secundar.

Totodat , în cazul apari iei unor evenimente neprev zute la nivelul participan ilor, BNpoate ini ia pl i în numele i pe contul acestora, în baza Procedurii privind asigurarea de cBanca Na ional a României a continuit ii activit ii opera ionale pentru participan ii la sReGIS.

De asemenea, în conformitate cu Cerin ele pentru certificarea tehnic a participan ilorsistemul electronic de pl i, fiecare participant la sistem are obliga ia de a- i asigura procontinuitate opera ional , prin implementarea unor proceduri specifice i a unui centru secunpentru recuperare în caz de dezastru sau, dup caz, a unor aranjamente (conven ii, contracdiverse tipuri de în elegeri cu ter e p r i etc.) care s permit continuarea activit ii în cazuincident la sediul principal. Procedurile trebuie s asigure continuitatea opera ional participantului astfel încât s nu fie provocate incidente de natur s conduc la blocareîntreruperea func ion rii sistemului sau la inducerea unui risc sistemic.

Managementul lichidit ii

În ReGIS, lichiditatea poate fi gestionat într-un mod foarte flexibil.

Rezervele minime, pe care institu iile de credit sunt obligate s le men in la bancentral , reprezint fonduri depozitate în contul de decontare din sistemul ReGIS i pot utilizate pentru decontare pe parcursul zilei.

În plus, BNR acord participan ilor la ReGIS credite pe parcursul zilei f r dobân(facilitatea de lichiditate pe parcursul zilei - intraday credit), colateralizate cu acelea i tipuri dactive care sunt eligibile i pentru opera iunile de politic monetar ale BNR.



Principalele instrumente de management al lichidit ii în sistemul ReGIS puse dispozi ia participan ilor sunt:

prioritizarea pl ilor;managementul activ al cozii de a teptare;controlul activ (on-line) al informa iilor aferente lichidit ilor proprii;stabilirea de rezerve pe contul propriu.Comisioane

Sistemul ReGIS are o politic de comisionare transparent . Sistemul de comisionaraferent sistemului ReGIS este format din:

comision fix pe tranzac ie procesat i decontat indiferent de valoarea pl ii, perceparticipantului pl titor;

comision fix pe tranzac ie aferent decont rii fiec rei pozi ii nete, perceput participanla sistemele auxiliare;

comision fix pe decontare pentru decontarea pozi iilor nete, perceput sistemelor auxiliare

De asemenea, sistemul mai are prev zute o serie de comisioane pentru administrareprofilelor i detaliilor participan ilor i utilizatorilor, precum i un comision pentru ie ireasistem i comisioane pentru elaborarea de rapoarte la cerere i pentru organizarea de sesiuni instruire i atestare a utilizatorilor.

ReGIS Helpdesk

BNR, prin operatorul tehnic al sistemului ReGIS (respectiv TR A NSFOND S.A .), pune ladispozi ia utilizatorilor un serviciu de helpdesk în timpul programului de func ionare (tel. 0201 75 30).

Sistemul SENT

SENT este un sistem electronic de compensare multilateral a pl ilor interbancare în lde valoare mic i volum mare transmise între participan i, pe parcursul mai multor sesizilnice.

Sistemul a intrat în func iune în anul 2005, fiind dezvoltat i implementat în cadrproiectului Phare RO-0005.02 - "Interbank Payment System".

Sistemul este operat de Societatea de Transfer de Fonduri i Decont ri - TR A NSFONDS.A ., societate comercial constituit în anul 2000 de c tre BNR (care de ine 33,33% d



capitalul social al acesteia) i un num r de b nci (care de in 66,67% din capitalul socialsociet ii). În prezent, societatea are ca ac ionari, în afar de BNR, un num r de 23 institucredit.

Sistemul proceseaz atât transferuri credit i debit ri directe interbancare de valoare micât i instrumente de debit de tipul cecuri, cambii, bilete la ordin, asigurând:

schimbul de instruc iuni de plat între participan i, desf urat în mod continuu parcursul sesiunii de compensare;

compensarea multilateral a instruc iunilor de plat ale participan ilor, desf urat în continuu pe parcursul sesiunii de compensare;

ini ierea automat a decont rii finale în sistemul ReGIS a pozi iilor nete la sfârfiec rei sesiuni de compensare;

gestionarea automat a garan iilor pentru decontare (prin intermediul interfe elautomate cu sistemele ReGIS i SaFIR).

La sfâr itul anului 2008, sistemul SENT a înregistrat un num r de 42 de participan(institu ii de credit i Trezoreria Statului). În cursul anului 2007, sistemul a procesat un num rcirca 55 milioane tranzac ii de plat , în valoare total de 167 miliarde lei.

Sistemul îndepline te condi iile pentru a fi sistem de pl i de importan sistemic consecin , este desemnat prin Ordinul Guvernatorului B ncii Na ionale a Românnr.34/17.01.2008 ca intrând sub inciden a Legii nr.253 din 16 iunie 2004 privind caracterdefinitiv al decontarii în sistemele de plati si în sistemele de decontare a operatiunilor cinstrumente financiare (care transpune în legisla ia român Directiva 98/26/CE a ParlamentuEuropean i a Consiliului din 19 mai 1998 privind caracterul definitiv al decont rii în sistemede pl i i de decontare a titlurilor de valoare).

Sistemul SaF IR

Sistemul SaFIR este un sistem de depozitare i decontare a instrumentelor financiaradministrat de BNR. Sistemul realizeaz depozitarea titlurilor de stat i a certificatelor de depoemise de BNR, precum i decontarea opera iunilor cu astfel de instrumente financiare. Sistemasigur o procesare în timp real a ordinelor de transfer (respectiv, pe o baz continu ), precumo decontare cu finalitate imediat .

În plus, sistemul SaFIR gestioneaz garan iile constituite de participan ii la sistemele pl i, precum i garan iile constituite în cadrul opera iunilor desf urate cu banca central .



Sistemul este desemnat prin Ordinul Guvernatorului B ncii Na ionale a Români

nr.34/17.01.2008 ca intrând sub inciden a Legii nr.253 din 16 iunie 2004 privind caracterdefinitiv al decontarii în sistemele de pla i i în sistemele de decontare a operatiunilor instrumente financiare (care transpune în legisla ia român Directiva 98/26/CE a ParlamentuEuropean i a Consiliului din 19 mai 1998 privind caracterul definitiv al decont rii în sistemede pl i i de decontare a titlurilor de valoare).

Scurt istoric

Sistemul SaFIR a fost de asemenea dezvoltat i implementat în cadrul proiectului PharRO-0005 "Interbank Payment System", derulat de BNR i TR A NSFOND S.A . i a intrat înfunc iune la 3 octombrie 2005.

De la implementare i pân în prezent, sistemul SaFIR a cunoscut numeroase dezvolt

între care:adoptarea sistemului de inerilor indirecte (2006);depozitarea i decontarea emisiunilor de titluri de stat de tip benchmark (2006);depozitarea i decontarea emisiunilor de certificate de depozit emise de BNR (2006);interconectarea SaFIR cu sistemul RoClear (sistem de depozitare i decontare pentr

valorile mobiliare tranzac ionate pe pia a bursier , administrat de S.C. Depozitarul Central S.A .),în scopul cre rii condi iilor pentru tranzac ionarea titlurilor de stat i pe pia a bursier (2008

Date statistice

În anul 2006, prin sistemul SaFIR au fost procesate un num r de 3.115 tranzac ii, îvaloare total de 8.049,72 milioane lei. Num rul mediu zilnic al tranzac iilor procesate în SaFa fost de 12 tranzac ii, cu o valoare medie zilnic de 31,69 milioane lei.

Valoarea nominal total a instrumentelor financiare depozitate în sistemul SaFIR lsfâr itul anului 2006 era de 3.123,41 milioane lei.

În anul 2007, prin sistemul SaFIR au fost procesate un num r de 3.371 tranzac ii, îvaloare total de 36.456,40 milioane lei. Num rul mediu zilnic al tranzac iilor procesate SaFIR a fost de 13 tranzac ii, cu o valoare medie zilnic de 143,53 milioane lei.

Valoarea nominal total a instrumentelor financiare depozitate în sistemul SaFIR lsfâr itul anului 2007 era de 8.584,55 milioane lei, valoare substan ial mai mare decât cînregistrat la sfâr itul anului 2006, ca urmare a revitaliz rii pie ei primare a titlurilor de stat plas rii de noi emisiuni benchmark.



În anul 2008, prin sistemul SaFIR au fost procesate un num r de 5836 tranzac ii, valoare total de 33.995,47 milioane lei. Num rul mediu zilnic al tranzac iilor procesate SaFIR a fost de 23 tranzac ii, cu o valoare medie zilnic de 133,32 milioane lei.

Valoarea nominal total a instrumentelor financiare depozitate în sistemul SaFIR lsfâr itul anului 2008 era de 17.570,48 milioane lei.

Managementul sistemului

Sistemul SaFIR este administrat de BNR. În aceast calitate, BNR gestioneaz controleaz func ionarea sistemului, autorizeaz participarea la sistem, stabile te i modiregulile de sistem, urm re te respectarea acestora de c tre participan i i aplic sanc iuni în înc lc rii lor.

Operarea tehnic a sistemului este externalizat c tre TR A

NSFOND S.A

., societatecomercial constituit în anul 2001 de c tre BNR (care de ine 33,33% din capitalul sociaacesteia) i un num r de b nci (care de in 66,67% din capitalul social al societ ii).

Participarea în sistemul SaFIR

Sunt eligibile pentru a participa la sistemul SaFIR urm toarele categorii de institu ii:institu ii de credit din Spa iul Economic European, inclusiv când acestea ac ione

printr-o sucursal înfiin at în Spa iul Economic European;institu ii de credit din afara Spa iului Economic European, cu condi ia ca acestea

ac ioneze printr-o sucursal înfiin at în Spa iul Economic European;Banca Na ional a României;Ministerul Economiei i Finan elor;societ i de servicii de investi ii financiare admise pe pia a primar i/sau secun

administrat de Banca Na ional a României.

A dministratorul de sistem poate accepta, de la caz la caz, participarea la sistemul SaFIRi a urm toarelor categorii de institu ii:

depozitari centrali pentru instrumente financiare din Spa iul Economic European, carpresteaz servicii de compensare i/sau decontare i sunt supraveghea i de o autoritcompetent ;

contrap r i centrale din Spa iul Economic European, care presteaz servicii în cadrul usisteme de compensare pentru tranzac ii cu instrumente financiare i care sunt supravegheate o autoritate competent ;

organiza ii din Spa iul Economic European care presteaz servicii de compensare i/decontare i sunt supravegheate de o autoritate competent .



Pentru a participa la sistemul SaFIR, o institu ie eligibil , din categoriile mai sumen ionate, trebuie:

în cazul institu iilor de credit guvernate de o legisla ie str in , s dovedeasc c capacitate opera ional corespunz toare;

s pun la dispozi ie o opinie juridic privind capacitatea (cu excep ia cazului în cinforma iile i declara iile ce urmeaz a fi furnizate printr-o astfel de opinie juridic au fost ob inute de c tre BNR în alt context);

în cazul institu iilor de credit din afara Spa iului Economic European dar care ac ioneprintr-o sucursal înfiin at în Spa iul Economic European, s pun la dispozi ie o opinie juprivind ara (cu excep ia cazului în care informa iile i declara iile ce urmeaz a fi furnprintr-o astfel de opinie juridic au fost deja ob inute de c tre BNR în alt context).

La sfâr itul anului 2008, în sistemul SaFIR au fost înregistra i un num r de 3participan i.

Func ii specifice sistemului SaFIR:1. Eviden a instrumentelor financiare

Se refer , în principal, la organizarea i gestionarea registrului principal (evidenemisiunilor de titluri de stat, a participan ilor, a opera iunilor cu instrumente financiarreconcilierea cu registrele secundare i cu al i depozitari conecta i cu SaFIR, precumreconcilierea cu emiten ii instrumentelor depozitate în SaFIR).

Toate evenimentele de plat , pân la scaden a unei emisiuni, sunt procesate automapreluarea rezultatelor licita iei/subscrip iei, preluarea rezultatelor plasamentelor private, plcupon/dobând , r scump rare par ial /op ional /total .

Decontarea se poate face pe baz net sau brut .

2. Decontarea opera iunilor cu instrumente financiare

Sistemul SaFIR proceseaz opera iuni derulate de participan i pe pia a secund(tranzac ii de vânzare/cump rare, înregistrarea, radierea i executarea contractelor de garanfinanciar , opera iuni repo i reverse repo, transferuri de portofoliu).

Participan ii ini iaz instruc iuni în sistem prin mesaje SWIFT.

3. Func ii complementare:Evaluarea zilnic a emisiunilor;Managementul colateralului;



Gestionarea cozilor de a teptare;Mecanism de deblocare a decont rii;Monitorizarea func ionalit ii sistemului;A rhivarea datelor;Calculul automat al comisioanelor;Rapoarte c tre autorit ile competente;Rapoarte statistice.Programul de operare

Sistemul SaFIR func ioneaz zilnic, de luni pân vineri, între orele 8:30 a.m. i 5:40 p(ora local ), cu excep ia zilelor de s rb tori legale sau religioase (când acestea sunt s rb torialte zile decât sâmb t sau duminic ), respectiv 1 i 2 ianuarie, a doua zi de Pa ti, 1 mai, a dzi de Rusalii, A dormirea Maicii Domnului, 1 decembrie, 25 i 26 decembrie, conformprogramului de operare SaFIR.

Disponibilitatea sistemuluiÎn anul 2007, disponibilitatea general a sistemului a fost de 99,99%, valoarea acestu

indicator fiind ob inut prin raportarea duratei reale de func ionare la durata programatfunc ionare.

A sigurarea continuit ii activit ii

Pentru cazurile în care ar putea ap rea situa ii de urgen , sistemul are prev zposibilitatea transfer rii proces rii de la sediul principal la un sediu secundar.

Managementul riscurilor

Managementul riscurilor este stabilit prin regulile sistemului SaFIR i este gestionat cajutorul cozilor de a teptare, plafonului de decontare, mecanismul de gridlock, modulul dvalidare, acceptare i împerechere a mesajelor.

Comisioane

Sistemul SaFIR are o politic de comisionare transparent .SaFIR Helpdesk

BNR, prin operatorul tehnic al sistemului SaFIR (respectiv TR A NSFOND S.A .), pune ladispozi ia utilizatorilor un serviciu de helpdesk în timpul programului de func ionare (tel. 0201 75 30).

Contact SaFIR

Întreb ri generale privind SaFIR pot fi adresate BNR pe adresa de email:[email protected].



Documente utileRegulile de sistem ale SaFIR List participan i SaFIR Programul unei zile de operare în SaFIR Ghidul utilizatorului SWIFT

Sisteme pentru pl ide valoare mic i volum mare

Sistemul SENT

SENT este un sistem electronic de compensare multilateral a pl ilor interbancare în lde valoare mic i volum mare transmise între participan i, pe parcursul mai multor sesizilnice.

Sistemul a intrat în func iune în anul 2005, fiind dezvoltat i implementat în cadrproiectului Phare RO-0005.02 - "Interbank Payment System".

Sistemul este operat de Societatea de Transfer de Fonduri i Decont ri - TR A NSFONDS.A ., societate comercial constituit în anul 2000 de c tre BNR (care de ine 33,33% dcapitalul social al acesteia) i un num r de b nci (care de in 66,67% din capitalul socialsociet ii). În prezent, societatea are ca ac ionari, în afar de BNR, un num r de 23 institucredit.

Sistemul proceseaz atât transferuri credit i debit ri directe interbancare de valoare micât i instrumente de debit de tipul cecuri, cambii, bilete la ordin, asigurând:

schimbul de instruc iuni de plat între participan i, desf urat în mod continuu parcursul sesiunii de compensare;

compensarea multilateral a instruc iunilor de plat ale participan ilor, desf urat în continuu pe parcursul sesiunii de compensare;

ini ierea automat a decont rii finale în sistemul ReGIS a pozi iilor nete la sfârfiec rei sesiuni de compensare;

gestionarea automat a garan iilor pentru decontare (prin intermediul interfe elautomate cu sistemele ReGIS i SaFIR).

La sfâr itul anului 2008, sistemul SENT a înregistrat un num r de 42 de participan(institu ii de credit i Trezoreria Statului). În cursul anului 2007, sistemul a procesat un num rcirca 55 milioane tranzac ii de plat , în valoare total de 167 miliarde lei.



Sistemul îndepline te condi iile pentru a fi sistem de pl i de importan sistemic consecin , este desemnat prin Ordinul Guvernatorului B ncii Na ionale a Românnr.34/17.01.2008 ca intrând sub inciden a Legii nr.253 din 16 iunie 2004 privind caracterdefinitiv al decontarii în sistemele de plati si în sistemele de decontare a operatiunilor cinstrumente financiare (care transpune în legisla ia român Directiva 98/26/CE a ParlamentuEuropean i a Consiliului din 19 mai 1998 privind caracterul definitiv al decont rii în sistemede pl i i de decontare a titlurilor de valoare).

Zona unic de pl iî n euro (SEPA)

Implementarea zonei unice de pl i în euro (în engl. Single Euro PaymentsA rea - SEPA )urm re te extinderea procesului de integrare european i în domeniul pl ilor de mic valoa

euro, prin crearea unei pie e unice la nivel european pentru instrumentele de plat în euro.SEPA acoper un spa iu geografic format din cele 27 de state membre ale Uniuni

Europene plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia i Elve ia, reprezentând o zon a monedei eurocare toate pl ile, inclusiv cele transfrontaliere, sunt tratate ca pl i na ionale (f r acdiferen iere între pl ile na ionale i cele transfrontaliere).

Prin implementarea SEPA se urm re te asigurarea unui nivel corespunz tor de eficieni concuren pe pia , care s stimuleze importante economii de scar i s asigure econ

europene un nivel înalt de competitivitate.

În scopul asigur rii transparen ei pe parcursul procesului de migrare a furnizorilor dinfrastructuri de plat c tre noile standarde SEPA , Eurosistemul a publicat un set de criterii decompatibilitate, sub forma unor termeni de referin .

SEPA se realizeaz prin:adoptarea unui singur set de instrumente de plat pentru pl i în euro (transfer cred

debitare direct i pl i prin card);implementarea unor infrastructuri de procesare eficiente pentru pl ile în euro (denumi

generic mecanisme de compensare i decontare);adoptarea unor standarde tehnice comune;adoptarea unor practici comerciale comune;crearea unui cadru legal armonizat pentru serviciile de plat (inclusiv prin transpunerea l

nivel na ional a noii directive privind serviciile de plat în pia a intern );dezvoltarea continu de noi servicii orientate spre client.



Proiectul SEPA este derulat de sectorul bancar european sub conducerea Consiliului

European al Pl ilor i este sprijinit i promovat de Banca Central European i ComEuropean .

Banca Central European i Comisia European împ rt esc o viziune comun asSEPA , monitorizând i sus inând în mod continuu procesul de implementare a acestui proiePentru detalii suplimentare pute i consulta declara ia de pres comun emis în data de 4 2006.

Consiliul European al Pl ilor (European Payments Council - EPC) a fost înfiin atiunie 2002, ca organism de luare a deciziilor i de coordonare a sectorului bancar european domeniul pl ilor, în scopul sus inerii i promov rii cre rii SEPA .

Calendarul proiectului este construit în jurul a dou date importante, respectiv:28 ianuarie 2008 - data lans rii instrumentului de plat tip transfer credit SEPA ,

instrument care se urm re te a fi utilizat pentru majoritatea pl ilor în euro pân la sfâranului 2010;

sfâr itul lunii decembrie 2010 - data pân la care infrastructurile de plat trebuie asigure adresabilitatea (engl. reachability) tuturor institu iilor de credit din zona euro.

La nivel na ional, proiectul de implementare a SEPA este coordonat deA socia iaRomân a B ncilor organism care reprezint comunitatea bancar na ional în cadrul ConsilEuropean al Pl ilor.

În România, proiectul SEPA se deruleaz în conformitate cu prevederile Planului na ionalde implementare i migrare la SEPA . A cest plan cuprinde strategia formulat i adoptat decomunitatea na ional pentru implementarea SEPA i migrarea c tre utilizarea noilor instrumentede plat (respectiv modul de organizare la nivel na ional a proiectului SEPA , elementele legatede planificare, organizare i conducere a proiectului, precum i angajamentele i termenasumate de toate p r ile implicate în vederea definitiv rii procesului de migrare).

În luna martie 2009 a fost definitivat i aprobat de c tre Comitetul na ional SEA ultima versiune (v2.01) a Planului na ional de implementare i migrare la SEPA , documentuloficial fiind publicat pe pagina de internet a B ncii Centrale Europene.

Structura de guvernan a proiectului SEPA la nivel na ional este urm toarea:



A ceast func ie presupune supravegherea func ion rii sigure i eficiente a sistemelorpl i i a sistemelor de decontare a opera iunilor cu instrumente financiare pentru asiguraremen inerea stabilit ii financiare.A tingerea acestor scopuri poate fi realizat prin utilizarea unor proceduri actualizate de detectare, identificare i control în scopul minimiz rii riscurilor care pot manifesta în cadrul sistemelor i în special a riscului sistemic.

Riscul juridic: riscul înregistr rii unei pierderi din cauza neaplic rii sau aplic rdefectuoase a prevederilor legale i/sau contractuale i/sau din cauza cadrului contractunecorespunz tor sau insuficienta reglementare.

Riscul opera ional: riscul manifestat ca urmare a erorii umane i/sau a unei nefunc iona unei componente hardware, software sau a sistemului de comunica ie, care este crucial procesul de decontare.

Riscul de decontare (riscul financiar): riscul manifestat ca urmare a faptului c decontareîn cadrul unui sistem nu se desf oar a a cum s-a anticipat.A cest risc poate cuprinde riscul decredit i riscul de lichiditate.

Riscul de credit: riscul manifestat ca urmare a incapacit ii contrap r ii, respectiv a uparticipant, de a î i îndeplini obliga iile integral, nici la scaden i nici la un alt moment vRiscul de credit cuprinde riscul costului de înlocuire i riscul principal.

Riscul costului de înlocuire: riscul manifestat ca urmare a incapacit ii contrap r ii dfinaliza o tranzac ie la maturitate. Expunerea rezultat reprezint costul de înlocuire a tranzacini iale la pre ul curent al pie ei.A ceast incapacitate poate l sa partea solvabil cu o pozi ieneasigurat , sau cu o pozi ie deschis , sau poate duce la nerealizarea profiturilor estimaferente pozi iei respective.

Riscul principal: riscul manifestat ca urmarea a pierderii integrale a valorii aferente unetranzac ii (risc de credit). În procesul de decontare acest risc este asociat tranzac iilor cu actcare prezint o diferen de timp între finalizarea decont rii fondurilor i finalizarea deconactivului tranzac ionat (de exemplu absen a mecanismului "livrare contra plat "). Risprincipal care se manifest în decontarea tranzac iilor de schimb valutar (riscul de schimvalutar) este uneori denumit ca riscul Herstatt.

Riscul de lichiditate: riscul manifestat ca urmare a incapacit ii unei contrap r i, respea unui participant, de a î i îndeplini obliga iile integral la scaden , dar aceasta/acesta vcapabil( ) totu i s î i îndeplineasc obliga iile integral într-un moment ulterior.

Riscul sistemic: riscul ca neîndeplinirea obliga iilor care revin unui participant diparticiparea sa la un sistem, sau în pia a financiar , s conduc la neîndeplinirea la termenobliga iilor asumate de c tre al i participan i.A cest e ec în îndeplinirea obliga iilor poate cauzaprobleme semnificative de lichiditate sau de credit i, în consecin , poate periclita stabilitarespectivului sistem, sau a respectivei pie e financiare.

Banca Na ional a României monitorizeaz sistemele în baza legii.(Legea nr. 312/28.06.2004, OUG nr. 99/6.12.2006, Legea nr. 253/16.06.2004, Legea nr

297/28.06.2004)



Obiectivele principale ale B ncii Na ionale a României în domeniul monitorizsistemelor sunt:

men inerea stabilit ii financiareB ncile centrale sunt interesate în func ionarea i operarea sigur i eficient a sistem

de pl i care afecteaz stabilitatea sectorului financiar. Participan ii au încredere în func ioni operarea eficient a sistemelor i, atunci când sunt parte a unei tranzac ii, anticipeaz flux

de fonduri. Orice defec iune ap rut în cadrul fluxurilor de fonduri cauzat de ineficiesistemelor de pl i na ionale poate conduce la apari ia i cre terea efectelor negative asparticipan ilor la sistem(e).

asigurarea unui canal adecvat de transmitere a politicii monetareB ncile centrale utilizeaz o gam larg de opera iuni de pia monetar pe

implementarea propriilor politicii monetare. De exemplu, finalizarea swap-urilor sau tranzac iilor de vânzare/cump rare de instrumente financiare depinde de func ionarea i opersigur i eficient a sistemelor de pl i care asigur decontarea fondurilor.

asigurarea eficien ei sistemelor de pl iB ncile centrale depun eforturi pentru a preveni apari ia oric rei defec iuni tehnice

infrastructurilor utilizate de c tre sisteme, i/sau disfunc ionalit i organiza ionale la nioperatorului de sistem, i/sau la nivelul participan ilor, i solicit principii i proceduri eficatransparente de conducere a sistemului.

respectarea de c tre operatorii de sisteme de pl i a cadrului legalA sigurarea i respectarea unui cadru legal bine fundamentat în toate sistemele de drep

relevante pentru sistem reprezint o parte important a oper rii sistemelor.men inerea încrederii publicului în sistemele de pl i, în instrumentele de plat

moneda na ionalSistemele de pl i permit clien ilor institu iilor de credit s transfere fonduri i/sa

efectueze pl i. Cre terea siguran ei i eficien ei acestor sisteme de pl i contribuie la creîncrederii publicului în efectuarea pl ilor dispuse, în instrumentele de plat folosite, în sistemde pl i i implicit în moneda na ional , RON.

A ctivitatea de monitorizare acoper :sistemele de pl i i sistemele de decontare a opera iunilor cu instrumente financiare;instrumentele de plat ;operatorii de sisteme i participan ii la sisteme;furnizorii de servicii de infrastructur utilizate de sistemele de pl i.

Banca Na ional a României monitorizeaz sistemele de pl i care func ioneazRomânia, indiferent dac acestea sunt operate sau nu de c tre banca central .



Banca Na ional a României monitorizeaz sistemul SaFIR de decontare a opera iun

cu instrumente financiare care este operat de c tre banca central i monitorizeaz împreunComisia Na ional a Valorilor Mobiliare sistemele de decontare a opera iunilor cu instrumefinanciare care nu sunt operate de c tre banca central .

Pentru a elimina orice conflict de interese, Banca Na ional a României (fiind simultoperator de sistem i autoritate de monitorizare a sistemelor pentru ReGIS i SaFIR) a decis activitatea de monitorizare a sistemelor i activitatea de operare a sistemelor s fie strict separa

Principalele instrumente utilizate în activitatea de monitorizare sunt:colectarea de date privind operatorii de sisteme, sistemele operate de ace tia i furnizo

de servicii de infrastructur ;inspec ii on-site;

cooperarea/colaborarea cu autorit i na ionale de reglementare i/sau supraveghere;cooperarea/colaborarea cu autorit i de monitorizare a sistemelor;evaluarea sesiz rilor formulate de consumatori;evaluarea respect rii standardelor na ionale/europene/interna ionale de c tre operatorii

sisteme;inducerea de schimb ri (de exemplu prin recomand ri, impunerea de c tre Banc

Na ional a României a unor m suri de remediere i termene de realizare a acestora);aplicarea de sanc iuni dintr-o plaj larg începând cu publicarea (concluziilor) raportu

de monitorizare i terminând cu retragerea autoriza iei acordate de c tre Banca Na ionalRomâniei respectivului operator de sistem.

Standarde interna ionale aplicabile sistemelor de pl iCore principles for systemically important payment systems, Banca Reglementelor

Interna ionale, ianuarie 2001Banca Central European a adoptat principiile de mai sus, care constituie baza evalu

sistemelor de pl i de c tre b ncile centrale din Uniunea European .Oversight standards for euro retail payment systems, Banca Central European , iun

2003Terms of reference for the oversight assessment of euro systemically and prominently

important payment systems against the Core Principles, Banca Central European , noiembr2007

Business Continuity Oversight Expectations for Systemically Important PaymentSystems (SIPS), Banca Central European , iunie 2006

Guide for the assessment against the Business Continuity Oversight Expectation foSIPS, Banca Central European , mai 2007



Central bank oversight of payment and settlement systems (Committee on Payment anSettlement Systems), Banca Reglementelor Interna ionale, mai 2005

Standarde interna ionale aplicabile sistemelor de decontare a opera iunilor cu instrumenfinanciare

Recommendations for securities settlement systems, CPSS-IOSCO, noiembrie 2001 A ssessment methodology, noiembrie 2002

Standards for securities clearing and settlement in the European Union, SistemulEuropean al B ncilor Centrale - Comitetul european al reglementatorilor în domeniul valorilmobiliare, septembrie 2004

Recommendations for central counterparties, CPSS-IOSCO, noiembrie 2004

Standarde interna ionale aplicabile instrumentelor de platElectronic money system security objectives, Banca Central European , mai 2003

Oversight framework for card payment schemes - Standards, Banca Central Europeanianuarie 2008

Rolul b ncii centrale în domeniul monitoriz rii sistemelor Banca central trebuie s defineasc clar obiectivele în domeniul sistemelor de pl

trebuie s publice rolul s u i politicile esen iale privind sistemele de importan sistemicBanca central trebuie s asigure c sistemele operate de c tre aceasta respect Princip

fundamentaleBanca central trebuie s monitorizeze respectarea principiilor fundamentale de c t

sistemele pe care nu le opereaz i trebuie s aib capacitatea de a realiza aceast monitorizareBanca central trebuie s coopereze cu alte b nci centrale i alte autorit i releva

na ionale i/sau str ine pentru promovarea siguran ei i eficien ei sistemelor de pl i.

În cadrul activit ii de monitorizare a sistemelor Banca Na ional a României cooperecu:

Banca Central European ;b ncile centrale ale statelor membre ale Uniunii Europene;Comisia Na ional a Valorilor Mobiliare i Comisia de Supraveghere aA sigur rilor (v.

Protocolul de cooperare).Urm toarele sisteme sunt desemnate prin Ordinul nr. 34/ 17.01.2008 al Guvernatorulu

BNR, completat cu Ordinul nr. 1191/ 29.11.2010 al Guvernatorului BNR, ca sisteme care intrsub inciden a Legii nr. 253/ 2004 privind caracterul definitiv al decont rii în sistemele de plîn sistemele de decontare a opera iunilor cu instrumente financiare care implementeaz Directnr. 98/26/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 19 mai 1998 privind caracterudefinitiv al decont rii în sistemele de pl i i de decontare a titlurilor de valoare:

ReGIS operat de c tre Banca Na ional a României



SENT operat de c tre Societatea de Transfer de Fonduri i Decont ri - TR A NSFONDS.A .

SaFIR operat de c tre Banca Na ional a RomânieiRoClear operat de c tre Depozitarul Central S.A .Eltrans operat de c tre Casa Român de Compensa ieSistemul de Compensare-Decontare i Contraparte Central operat de c tre Casa d

compensare Bucure tiDSClear operat de c tre Depozitarul SibexBanca Na ional a României este autoritatea desemnat s fie notificat i s notifice

autorit i desemnate despre începerea procedurilor de insolven împotriva unui participant lasistem desemnat conform directivei.

Sisteme notificate Comisiei Euro pene

Conform Legii nr. 253 din 16 iunie 2004 privind caracterul definitiv al decontarii însistemele de plati si în sistemele de decontare a operatiunilor cu instrumente financiare, cartranspune în legisla ia român Directiva 98/26/CE a Parlamentului European i a Consiliului 19 mai 1998 privind caracterul definitiv al decont rii în sistemele de pl i i de decontartitlurilor de valoare, un sistem reprezint o conven ie în form scris , care îndepline te cumulurmatoarele condi ii:

a) este încheiat între 3 sau mai mul i participan i, al ii decât un posibil agent decontare, o posibil contraparte central , o posibil cas de compensare sau un posibparticipant indirect i are reguli comune i proceduri standardizate privind executarea ordinede transfer între participan i;

b) este guvernat de legea aleas de participan i, care poate fi legea român , dac pu in unul din participan i î i are sediul social în România, sau legea unui stat membruspa iului economic european, dac cel pu in unul din participan i î i are sediul sociarespectivul stat membru;

c) este desemnat de BNR ca sistem ce intr sub inciden a prezentei legi, sau esdesemnat de c tre alt stat membru al spa iului economic european a c rui lege îi este aplicab

i este notificat ca atare Comisiei Uniunii Europene.

Sistemele notificate în aplicarea Legii nr.253 sunt:A . Sisteme de pl iB. Sisteme de decontare a opera iunilor cu instrumente financiare

A utoritatea desemnat , conform art. 6 alin. (2) din Directiva 98/26/CE.



Medierea diferen delor î n leg tur cu transferurile transfrontaliere

În baza prevederilor art. 10 alin. (2) din Ordonan a Guvernului nr. 6/2004 privintransferurile transfrontaliere aprobat de Legea 119/2004, precum i a art. 1 din RegulamentBNR nr. 3/2004 privind procedura de mediere a diferendelor ap rute în executarea transferurilotransfrontaliere, BNR poate media, la cerere, diferendele ap rute între institu iile din Româcare efectueaz transferuri transfrontaliere cu o valoare mai mic decât echivalentul a 50.0euro, i clien ii acestora, cu ocazia execut rii acestor opera iuni.

Orice client (a a cum este definit la art. 2 alin. (1) lit. h) din Ordonan a Guvernului n6/2004 privind transferurile transfrontaliere), poate adresa BNR o cerere pentru medierediferendelor ap rute între acesta i institu iile din România implicate în executarea aces

transferuri.Medierea se realizeaz de c tre BNR, prin intermediul compartimentului specializat dcadrul Direc iei Juridice.

Concluziile medierii nu au caracter obligatoriu pentru p r ile interesate i nu intr sinciden a dispozi iilor art. 275 din Ordonan a de Urgen a Guvernului nr.99/2006 priinstitu iile de credit i adecvarea capitalului, cu modific rile i complet rile ulterioare

Partea nemul umit de solu ia formulat de compartimentul specializat al BNR se poadresa instan ei judec tore ti competente, pentru care solu ia formulat de BNR are caraconsultativ.

Continuitatea acti vit ii

De ce continuitatea activit ii este (atât de) important ?

Realizarea i men inerea stabilit ii financiare depinde de func ionarea adecvatsistemelor de pl i i a sistemelor de decontare a opera iunilor cu instrumente financiaIntegrarea pie elor financiare i conexiunile între sisteme favorizeaz migrarea riscului de lasistem la altul (riscul de contaminare) i exportul riscului la nivel global (efectul de dominoStabilitatea financiar poate fi periclitat dac o institu ie de credit, considerat critic , întregul sistem bancar se confrunt cu întreruperi opera ionale cauzate, de exemplu, de dezasnaturale, dificult i i/sau disfunc ionalit i în operarea echipamentelor IT, fraude, întrerupfurnizarea de curent electric i management defectuos.

Ce este continuitatea activit ii?



A dministratorii sistemelor de pl i trebuie s stabileasc proceduri alternative/ de urgeni aranjamente bilaterale pentru realizarea func iilor critice în cazul întreruperii totale a re ele

IT&C.E ecul tehnic al participan ilor la sistem considera i critici poate induce risc sistemic.Operatorii de sisteme trebuie s stabileasc echipe de administrare a situatiilor de criz

proceduri formalizate bine structurate pentru administrarea crizelor i comunica ii interne externe în timpul crizelor.

Schimbul de informa ii i comunicarea sunt esen iale în timpul crizelor.Listele care con in persoanele de contact considerate critice (atât a celor cu atribu

opera ionale cât i a celor cu atribu ii de administrare a situa iilor de criz ), dintre care, cel cele ale participan ilor critici, ale autorit ilor i ale furnizorilor de servicii/ func ii criticinfrastructur , inclusiv persoanele de contact de la sediile secundare ale acestora, trebuie s factualizate i reexaminate în mod periodic i s fie disponibile, atât la sediile principale, cât

cele secundare.Fiecare parte implicat într-un plan de asigurare a continuit ii activit ii trebuie comunice eficient, atât în interiorul entit ii cât i în exteriorul acesteia, utilizând metode comunicare sigure i testate, bazate pe fluxuri informa ionale clare i precise.

Toate elementele planurilor de asigurare a continuit ii activit ii trebuie testate periodaceast testare trebuie s implice atât participan ii la sistem cât i orice alt parte care ar putafectat de sau ar putea afecta aceste aranjamente.

Testarea periodic este o component important a administr rii continuit ii activitîntrucât prin aceasta se asigur c planurile de asigurare a continuit ii activit ii sunt eficinclusiv din punct de vedere al costurilor, realizabile i revizuite permanent.

Con tientizarea i întelegerea aspectelor privind continuitatea activit ii împreun cooperarea la nivel na ional între autorit ile relevante i coordonarea planurilor de asiguracontinuit ii activit ii din sectorul public i cele din sectorul privat precum i cooperarea la regional i interna ional reprezint optima administrare a riscului opera ional din piefinanciare pe arii vaste.

Legisla ie aplicabil sistemelor de pl i

Principalele norme juridice na ionale care guverneaz :Instrumentele de plattransfer creditRegulamentul nr. 2/2005 privind ordinul de plat utilizat în opera iuni de transfer-creditcecLegea nr. 59/1934 asupra cecului, cu modific rile i complet rile ulterioare



Norma nr. 7/1994 privind comer ul f cut de institu iile de credit cu cecuri, cmodific rile i complet rile ulterioare

Norma tehnic BNR nr. 4/2008 privind cecul, modificat de Norma tehnic BNR n3/2009

Norma tehnic BNR nr. 9/1994 privind cecul, completat de Circulara BNR nr. 24/199modificat de Circulara BNR nr. 33/1995 i de Circulara BNR nr. 34/1995

Norma tehnic nr. 3/2009 pentru modificarea Normei tehnice a B ncii Na ionale României nr. 4/2008 privind cecul

Regulamentul nr. 1/1995 privind principiile i organizarea aviz rii tehnice a sistemelor dpl i i decont ri f r numerar, modificat de Circulara BNR nr. 24/2001

cambie i bilet la ordinLegea nr. 58/1934 asupra cambiei i biletului la ordin, cu modific rile i complet r

ulterioareNorma nr. 6/1994 privind comer ul f cut de institu iile de credit cu cambii i bilete

ordin, cu modific rile i complet rile ulterioareNorma tehnic nr. 5/2008 privind cambia i biletul la ordin, modificat de Norma tehniBNR nr. 4/2009

Norma tehnic nr. 10/1994 privind cambia i biletul la ordin, modificat de CirculaBNR nr. 34/1995

Norma tehnic nr. 4/2009 pentru modificarea Normei tehnice a B ncii Na ionale României nr. 5/2008 privind cambia i biletul la ordin

cardRegulamentul nr. 6/2006 privind emiterea i utilizarea instrumentelor de plat electronic

i rela iile dintre participan ii la tranzac iile cu aceste instrumentedirect debitRegulamentul nr. 3/2005 privind debitarea direct executat prin casa de compensar

automat , rectificat in 2005Sistemele de pl iCirculara nr. 23/1996 privind procedurile de decontare ale B ncii Na ionale a Românie

cu modific rile i complet rile ulterioareCirculara nr. 26/1995 privind înfiin area contului 50BBX99.10 "Disponibilit i blocate

instan ele judec tore ti"Circulara nr. 35/2002 privind aplicarea reglement rilor emise de Banca Na ional

României în domeniul sistemelor de pl i i organiza iilor cooperatiste de creditCirculara nr. 36/1996 privind conturile curente ale Casei de Economii i Consemna iu

i ale B ncii Comerciale Române - S.A .Circulara BNR nr. 7/2005 privind m surile care trebuie luate de institu iile d

credit/Trezoreria statului pentru aplicarea Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedena ionale, modificata prin Circulara BNR nr. 24/2006



Circulara BNR nr. 9/1998 privind comisioanele încasate de Banca Na ional a Românipentru serviciile de pl i f r numerar, cu modific rile i complet rile ulterioare

Circulara BNR nr. 39/2008 privind interzicerea utiliz rii instrumentelor de plat de debde tipul cecului, cambiei i biletului la ordin în format vechi, rectificat în 2008

Circulara BNR nr. 40/2008 pentru modificarea Circularei B ncii Na ionale a Româninr. 9/1998 privind comisioanele încasate de Banca Na ional a României pentru serviciile pl i f r numerar, rectificat în 2008

Legea nr. 253/2004 privind caracterul definitiv al decont rii în sistemele de pl i i sistemele de decontare a opera iunilor cu instrumente financiare

Norma nr. 1/2005 privind modul unitar de completare a men iunilor din ordinele de platîn mesajele electronice utilizate în sistemul ReGIS i în casa de compensare automat

Norma nr. 10/2003 privind perioada maxim de întrerupere a func ion rii sistemului pl i i decont ri i a pie elor monetar i valutar

Norma nr. 11/2007 privind raportarea de date i informa ii statistice referitoare la pl

sisteme de pl i i sisteme de decontare a opera iunilor cu instrumente financiareNorma nr. 16/2004 privind tehnicile echivalente pentru garantarea autenticitsemn turii

Norma nr. 7/2002 privind transferurile de fonduri în cadrul unei re ele cooperatiste dcredit

Ordinul nr. 34/2008 pentru desemnarea sistemelor care intr sub inciden a prevederilLegii nr. 253/2004 privind caracterul definitiv al decont rii în sistemele de pl i i în sistemeledecontare a opera iunilor cu instrumente financiare

Ordonan a Guvernului nr. 9/2004 privind unele contracte de garan ie financiar , aprobcu modific ri si complet ri prin Legea nr. 222/2004

Regulament nr. 12/2008 pentru completarea Regulamentului B ncii Na ionale României nr. 10/1994 privind compensarea multilateral a pl ilor interbancare f r numerarsuport hârtie

Regulament BNR nr. 9/2007 privind monitorizarea sistemelor de pl i , a sistemelor ddecontare a opera iunilor cu instrumente financiare i a instrumentelor de plat

Regulamentul BNR nr. 1/1996 privind comisioanele pentru prestarea serviciilor deîncas ri i pl i cu i f r numerar, cu modific rile i complet rile ulterioare

Regulamentul BNR nr. 1/2005 privind sistemele de pl i care asigur compensarfondurilor, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 596/29.08.2007

Regulamentul nr. 10/2005 privind facilit ile acordate de Banca Na ional a Româniescopul fluidiz rii decont rilor în sistemul ReGIS

Regulamentul nr. 2/2004 privind utilizarea codurilor IBA N în România, cu modific rilei complet rile ulterioare

Legisla ie comunitar (documenta ie în limba român )Directiva 2009/44/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 6 mai 2009 d

modificare a Directivei 98/26/CE privind caracterul definitiv al decont rii în sistemele de pl



de decontare a titlurilor de valoare i a Directivei 2002/47/CE privind contractele de garanfinanciar în ceea ce prive te sistemele legate i crean ele private

Directiva 2007/64/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 13 noiembrie 200privind serviciile de plat în cadrul pie ei interne, de modificare a Directivelor 97/7/C2002/65/CE 2005/60/CE i 2006/48/CE i de abrogare a Directivei 97/5/CE

Directiva 2002/47/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 6 iunie 2002 privincontractele de garan ie financiar

Directiva nr. 98/26/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 19 mai 1998 privincaracterul definitiv al decont rii în sistemele de pl i i de decontare a titlurilor de valoare

Regulamentul (CE) Nr. 1781/2006 al Parlamentului European i al Consiliului din 1noiembrie 2006 cu privire la informa iile privind pl titorul care înso esc transferurile de fondu

Regulamentul (CE) nr. 924/2009 al Parlamentului European i al Consiliului din 1septembrie 2009 privind pl ile transfrontaliere în Comunitate i de abrogare a Regulamentu(CE) nr. 2560/2001

Regulamentul (CE) Nr. 2157/1999 al B ncii Centrale Europene din 23 septembrie 199privind competen a B ncii Centrale Europene de a impune sanc iuniRegulamentul (CE) Nr. 2533/1998 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 privind

colectarea informa iilor statistice de c tre Banca Central European

Mai multe regulamente comunitare

MemorandumuriMemorandum of Understanding on cooperation between payment systems overseers an

banking supervisors in Stage Three of Economic and Monetary UnionThe Memorandum of Understanding on high-level principles of cooperation between th

banking supervisors and central banks of the EU in crisis management situations

licenta mijloace de plata

Documents

Transcript of licenta mijloace de plata