italiana lectia 1

15
CORSO D’ITALIANO PRINCIPIANTI C ONVERSAZIONE: ONVERSAZIONE: LA PRIMA LEZIONE D’ITALIANO LA PRIMA LEZIONE D’ITALIANO V OCI E OCI E S TRUTTURE TRUTTURE G RAMMATICA RAMMATICA : : PRINCIPI RINCIPI D DI F FONETICA ONETICA. L’ L’ALFABETO ALFABETO I ITALIANO TALIANO. LE V VOCALI OCALI E L E LA L LORO ORO P PRONUNZIA RONUNZIA. DITTONGHI ITTONGHI E T E TRITTONGHI RITTONGHI. LE C CONSONANTI ONSONANTI E L E LA L LORO ORO P PRONUNZIA RONUNZIA TRIGRAMMI RIGRAMMI E D E DIGRAMMI IGRAMMI LE D DOPPIE OPPIE LA D DIVISIONE IVISIONE D DELLE ELLE P PAROLE AROLE I IN S SILLABE ILLABE IL V VERBO ERBO – P – PRESENTAZIONE RESENTAZIONE D DELLE ELLE C CONIUGAZIONI ONIUGAZIONI IL V VERBO ERBO A AUSILIARE USILIARE AVERE AVERE ALL LLINDICATIVO INDICATIVO P PRESENTE RESENTE E SERCIZI SERCIZI ABC ABC D IVERTENTE IVERTENTE – B – B ARZELLETTE, ARZELLETTE, B ATTUTE, ATTUTE, M ASSIME ASSIME UNITÀ 1 1

description

ok

Transcript of italiana lectia 1

Page 1: italiana lectia 1

CORSO D’ITALIANO PRINCIPIANTI

CCONVERSAZIONE: ONVERSAZIONE: LA PRIMA LEZIONE D’ITALIANOLA PRIMA LEZIONE D’ITALIANO

VVOCI E OCI E SSTRUTTURETRUTTURE

GGRAMMATICARAMMATICA: :

PPRINCIPIRINCIPI D DII F FONETICAONETICA..

L’L’ALFABETOALFABETO I ITALIANOTALIANO..

LLEE V VOCALIOCALI E L E LAA L LOROORO P PRONUNZIARONUNZIA..

DDITTONGHIITTONGHI E T E TRITTONGHIRITTONGHI..

LLEE C CONSONANTIONSONANTI E L E LAA L LOROORO P PRONUNZIARONUNZIA

TTRIGRAMMIRIGRAMMI E D E DIGRAMMIIGRAMMI

LLEE D DOPPIEOPPIE

LLAA D DIVISIONEIVISIONE D DELLEELLE P PAROLEAROLE I INN S SILLABEILLABE

IILL V VERBOERBO – P – PRESENTAZIONERESENTAZIONE D DELLEELLE C CONIUGAZIONIONIUGAZIONI

IILL V VERBOERBO A AUSILIAREUSILIARE AVERE AVERE AALLLL’’INDICATIVOINDICATIVO P PRESENTERESENTE

EESERCIZISERCIZI

ABCABC DDIVERTENTEIVERTENTE – B– BARZELLETTE, ARZELLETTE, BBATTUTE, ATTUTE,

MMASSIMEASSIME

UNITÀ 1 1

Page 2: italiana lectia 1

CORSO D’ITALIANO PRINCIPIANTI

LLAA P PRIMARIMA L LEZIONEEZIONE D’ D’ITALIANOITALIANO- Buon giorno a tutti!

- Buon giorno signora!

- Io mi chiamo Gianna e sono la vostra professoressa d’italiano, a partire da quest’anno. L’italiano è una

lingua romanza, nata dal latino, come il romeno. L’italiano è una bella lingua dolce e molto musicale.

Infatti si dice che l’italiano „si canta, non si parla”. Ma, per primo, voglio che faciamo conoscienza. Per

esempio come si chiama Lei?

- Io mi chiamo Bianca.

- Piacere di conoscerLa Bianca. E Lei come si chiama signore?

- Io mi chiamo Giuseppe. Piacere di conoscerLa signora professoressa.

- Per dare l’inizio alla nostra prima lezione d’italiano io vi propongo di vedere che tipo di cose osserviamo

in questa aula. Dunque, che cosa vedete in questa classe?

- Io vedo una cáttedra e dietro a questa vedo la lavagna. Davanti alla cáttedra si trovano i banchi degli

studenti.

- Con che cosa si scrive e si cancella sulla lavagna?

- Sulla lavagna si scrive con il gesso e si cancella con la spugna o con il cancellino, mentre nei quaderni si

scrive con la matita (il lapis), con la penna stilografica, o con la biro e si cancella con la gomma o con il

raschino.

- Che cosa osservate sulle pareti?

- Sulle pareti ci sono bei quadri., la carta geografica d’Italia ed il mapamondo celeste.

- Come è la nostra classe?

- La nostra classe è grande e piena di luce perche ha delle finestre grandi e i muri sono dipinti in colori

giocondi.

- Che cosa c’ è in più in questa classe.

- Sotto le finestre ci sono i termosifoni e vicino alla porta c’ è un attacapanni.

- Che fanno gli studenti durante le lezioni d’italiano?

- Durante le lezioni gli studenti e le studentesse ascoltano le spiegazioni della professoressa, leggono e

scrivono nei quaderni e rispondono alle domande.

- Questa e una buona risposta e con questa la nostra prima lezione d’italiano è finita. Ci vediamo la

prossima volta! Arrivederci!

-

l’attaccapanni cuierl’aula aula, salaascoltano asculta ascoltare a ascultaavere a aveail banco bancabella, bello frumos, frumoasãla biro pixulcancellare a ştergeil cancellino ştergatorulcantare a cântala carta hartala carta geografica harta geograficala cáttedra catedrachiamare a chema

il mapamondo celeste harta emisferelor cereşti la matita creionulmolto foartemusicale muzicalãil muro zidulnascere a se naştenata nascutã, provenitãla nostra noastrãosservare a observaosserviamo observãmla penna stilografica stiloulla porta uşala professoressa profesoarail professore profesorul

UNITÀ 1 2

Page 3: italiana lectia 1

CORSO D’ITALIANO PRINCIPIANTIchiamarsi a se numila classe clasa, sala de clasail colore culoareacon cuconoscere a cunoaştedipingere a pictadipinti pictatidire a spune, a zicedolce dulcela domanda întrebareafare a facefanno facla finestra fereastrail gesso cretagiocondo vesella gomma guma, guma de creiongrande marein înincominciare a începeincominciano începinfatti de faptl’italiano limba italianãil lapis creionulla lavagna tablail latino limba latinãla lezione lectiala lingua limbala lingua italiana limba italianãla lingua latina limba latinãla lingua romanza limba romanicãla lingua romena limba românãleggere a citileggono citescla luce lumina

proporre a propunepropongo propun pieno, piena plin, plinãil primo, la prima primul, primail quaderno caietulil quadro tabloulquesto, questa acesta, aceastail raschino guma de cernealãrispondere a raspunderispondono raspundil romeno limba românãscrivere a scrieil signore, la signora domnul, doamnalla spiegazione explicatialo studente, la studentessa studentul, studentail termosifone caloriferultrovare a gãsi, a aflatrovarsi a se aflasi cancella se ştergesi canta se cântasi dice se spunesi parla se vorbeştesi scrive se scriesi trova se aflã (sg.)si trovano se aflã (pl.)dare l’inizio a da startul, a începedavanti a în fatadietro a în spateledunque deci, aşadardurante în timpul mentre în timp ceper primo pentru începutper esempio de exemplusu pe

EESPRESSIONISPRESSIONI C COMUNIOMUNI E EXPRESIIXPRESII O OBISNUITEBISNUITECome stai? // Come state? Ce mai faci? // Ce mai faceti – Voi? - Grazie, bene. Non c’è male. Multumesc, bine.Come sta Lei, Signore, Signora? Ce mai faceti Dumneavoastrã, Domnule, Doamnã?Come stanno loro, Signori, Signore? Ce mai faceti Dumneavostrã, Domnilor, Doamnelor?

GRAMATICÃ L’ALFABETO ITALIANO ALFABETUL LIMBII ITALIENE

Alfabetul limbii italiene contine 21 de litere: A (a) D (di) G (gi) L (elle) O (o) R (erre) U (u)B (bi) E (e) H (acca) M (emme) P (pi) S (esse) V (vu/vi)C (ci) F (effe) I (i) N (enne) Q (cu) T (ti) Z (zeta)

Existã inca 5 litere cu ajutorul cãrora se scriu cuvintele ce provin din greacã sau din latinã, sau cuvintele strãine: J (i lunga) K (kappa) W (doppia vu) X (ics, iccasse, ichese) Y (i greca)Exemple: Jacopo, Ojetti, Jabot, Jazz, Kefir, Nuova York, kantiano, Wagner, xilofono, yogurt, yoga.

LE VOCALI E LA LORO PRONUNZIA VOCALELE ŞI PRONUNTIA LORIn limba italianã sunt 5 vocale: A, E, I, O, U .

UNITÀ 1 3

Page 4: italiana lectia 1

CORSO D’ITALIANO PRINCIPIANTI

Dintre acestea, trei se pronuntã ca in limba românã: a , i , u : màdre (mama), àmico (prieten), rumòre (zgomot). I final se pronuntã dublat, asemeni unor doi i in limba românã: lùpi [lupii], amìci [amicii]. Vocala A este intotdeauna deschisa: àvo (stramos), ànno (an), àmore (iubire);

vocalele I si U sunt intotdeauna inchise: ìnno (imn), impiànto (instalatie), ùno (unul), umàno (uman).

Vocala E situata la inceputul unui cuvant se pronuntã ca in cuvântul românesc “etapa”: elementàre (elementar), educàto (educat).

Vocalele E si O pot sa fie atât închise cât şi deschise, în functie de silaba cu sau fãra accent: Deschise: bène (bine), vènto (vânt), ruòta (roatã), còsa (lucru). Inchise: séra (searã), létto (pat), fióre (floare), colóre (culoare).

DITTONGHI E TRITTONGHI DIFTONGI ŞI TRIFTONGIDiftongii şi triftongii sunt rezultatul contopirii a doua sau trei vocale care se pronuntã intr-o

singura silaba: ia, ie, io, ua, ue, uo, au, uoi, uai Diftongi: cuoco (bucãtar), uomo (om, bãrbat), fiore (floare), cuore (inimã). Trittonghi: buoi (boi), guai (necazuri). Cand vocalele contopite sunt pronuntate în silabe diferite nu mai avem de-a face cu diftongul ci cu hiatul (Iato) : idea (idee) – i-de-a, inviare (a trimite) – in-vi-a-re, maestro (invãtator) – ma-e-stro, poema (poem) – po-e-ma.

LLEE C CONSONANTIONSONANTI E E CCONSOANELEONSOANELE

L LAA L LOROORO P PRONUNZIARONUNZIA ŞŞII P PRONUNTIARONUNTIA L LOROR

Alfabetul italian contine 16 consoane: b c d f g h l m n p q r s t v z .

Consoanele b d f l m n p r t v se pronuntã ca în limba românã: bastone (bãt, baston), data (data), fontana (fântânã), lavoro (muncã), madre (mamã), nipote (nepot), padre (tatã), riga (rând), tasca (buzunar), vaso (vas).

Consoanele c, g urmate de vocale si de l, m, r se pronuntã ca în limba românã: camera (camerã), comune ( comun), caldo (cald), calmo (calm), cielo (cer), caro (drag), cortile (curte), clima (climã), critico (critic), gamba (picior), gomma (gumã, cauciuc), gallina (gainã), gelato (înghetatã), giorno (zi), gloria (glorie), grande (mare).

Grupurile che, chi, ghe, ghi (I Trigrammi) se pronuntã ca în limba românã: barche (bãrci), parchi (parcuri), chirurgo (chirurgi), spaghetti (spaghete), ghirlanda (ghirlandã).

Litera H se intâlneşte în interiorul grupurilor che, chi, ghe, ghi şi în interjectiile ah [a], oh [o],

ahi [ai], ahime [aime]. În rest litera H este mutã, servind doar ca semn grafic: Hegel, herz, himalaiano, hocheista, hitlerismo.

Litera Q [cu] este mereu urmatã de vocala U şi de altã vocalã accentuatã (în diftong): ua, ue,

uo, ui : questo (acesta), questa (aceasta), quadro (tablou), cinque (cinci), liquido (lichid), quaderno

(caiet), quasi (aproape), quieto (linistit). Nota: Un singur cuvânt se scrie cu qq : soqquadro, în expresia “mettere a soqquadro” (a da peste cap)

Litera S se pronuntã diferit în functie de pozitia sa in cuvânt:1. ca în limba românã, la începutul unui cuvânt şi înaintea unei vocale: Sicilia, seta (mãtase),

superiore (superior).2. ca în limba românã, înaintea consoanelor c, f, q, p, t : studio (birou, studio, cabinet, atelier),

scambio (schimb), sforzo (efort), squadra (echipã), spalle (spate). Nota: Consoana S urmatã de consoane reprezintã un fenomen specific limbii italiene şi care este cunoscut sub denumirea de “S impura” .

3. în interiorul unui cuvânt, între douã vocale s dubla (doppia S ) se pronuntã surd, ca în limba românã: essenziale (esential), essere (a fi), riassunto (rezumat), rosso (roşu).

4. în fata consoanelor b, d, g, l, m, n, r, v , litera s se pronuntã asemeni literei romaneşti Z : sbarco (debarcare), sdraiato (întins, culcat), sgarbo (mojicie), sgabello (taburet), smarrito (rãtãcit), snello (elan, avânt), svenuto (leşinat).

5. litera S intervocalicã se pronuntã, de asemenea, ca litera româneascã Z : rosa (trandafir), paese (tarã, sat), luminoso (luminos), riposo (odihnã), ventesimo (al douãzecilea).

Litera Z se pronuntã în douã moduri indiferent de pozitia ocupatã în cuvânt:

1. asemeni literei Ţ , la începutul şi la sfârşitul cuvintelor: zio (unchi), lezione (lectie),

UNITÀ 1 4

Page 5: italiana lectia 1

CORSO D’ITALIANO PRINCIPIANTIdemocrazia (democratie), giustizia (justitie, dreptate), pronunzia (pronuntie), grazie (multumesc), prezzo (pret), pazzo (nebun), pozzo (put), carozza (trãsurã, vagon), fazzoletto (batic, batistã), speranza (sperantã), danza (dans), clemenza (iertare).

2. asemeni unui Dz la începutul cuvintelor ca: zolla (brazdã), zanzara (tântar), zaino (rucsac, ranitã), azzuro (albastru), mezzo (mijloc), zoo (gradina zoologicã), organizzatore (organizator); precum şi în cazul cuvintelor de provenientã strãinã: zero (zero), zodiaco (zodiac), zibellino (zibelinã)Nota: În pozitie intervocalicã litera Z se dubleazã: prezzo (pret), sbozzo (schitã).

TRIGRAMMI E DIGRAMMI GRUPURI DE TREI ŞI DE DOUÃ CONSOANE

1. Trigramma sca-, sco-, scu- se pronuntã ca în limba românã: scalla (scarã), scopo (scop), scusa (scuzã), scoiattolo (veveritã).

2. Trigramma sce-, sci- se pronuntã şe, şi : scena (scenã), pesce (peşte), scenografia (scenografie), ruscello (pârâu), scendere ( a coborî), sci (schi), scimmia (maimutã), scintilla (flacãrã), piscina (piscinã), sciroppo (sirop), fascia (bandaj, faşã, banderolã), fascismo (fascism).Nota: Trigramma sci- , în cuvintele scienza (ştiintã), uscio (uşã), sciopero (grevã), se pronuntã sce .

3. Trigramma gli se pronuntã slab, palatalizat lli : figlio (fiu), moglie (sotie), famiglia

(familie), bottiglia (sticlã), battaglia (bãtãlie), sbaglio (greşealã), ciclio (geanã), giglio (crin). Gli se pronuntã gutural [gli] în câteva cuvinte savant, în neologisme: anglicano (anglican), ganglio (ganglion), glicine (glicinã), glicerina (glicerinã), geroglifico (hieroglific), negligente (neglijent).

4. Trigrammele gla, gle, glo, glu se pronuntã ca în limba românã: glandola (glandã), inglese (englez), gloria (glorie), globo (glob), glutine (gluten), glauco (verde marin), glucosio (glucozã).

5. Digramma gn se pronuntã slab, nazal, palatalizat nni : spugna (burete), compagno

(camarad, tovarãş), lavagna (tablã), bisognare (a trebui). De obicei gn nu este urmat de i , cu unele exceptii: grugnire (a grohãi), compagnia (companie, tovãrãşie).

LE DOPPIE CONSOANELE DUBLEConsoanele duble se pronuntã puternic, apãsat: labbro (buzã, gurã), molle (moale), sotto

(sub), appello (apel), eccesso (esces), mamma (mãmicã), oggi (astãzi), astuccio (penar), stemma (stemã), occorrere (a trebui), attore (actor), fossa (groapã).

Uneori acelaşi cuvânt îşi schimbã continutul dacã consoana e simplã sau dublã: penna (penitã) pena (pedeapsã) palla (minge) pala (lopatã)bella (frumoasã) bela (behãie) barra (barã) bara (coşciug)carro (car, cãrutã) caro (drag) vanno (merg) vano (van, gol)écco (iatã) éco (ecou) tonno (ton-peşte) tono (ton-voce)sette (şapte) sete (sete) colla (clei, frânghie) cola (strecurãtoare, sitã, teasc)

LA DIVISIONE DELLE PAROLE DESPARTIREA CUVINTELOR

IN SILLABE ÎN SILABE1. O consoanã formeazã o silabã cu vocala ce o urmeazã: ma-dre (mamã), pa-dre (tatã), a-ma-re

(a iubi), ra-pi-do (rapid), su-bi-to (repede).2. O consoanã + l, r formeazã o silabã: co-pri-re (a acoperi), a-pri-re (a deschide), glo-ria (glorie),

glu-ti-ne (gluten).3. Consoanele m, l, n, r + o altã consoanã se despart în douã silabe diferite: al-to (înalt), col-to

(scurt), sim-pa-ti-co (simpatic), ar-gen-to (argint), in-ge-gne-re (inginer), im-pos-si-bi-le (imposibil), in-dus-tria (industrie).

4. S+consoanã nu se desparte niciodatã: sta-vo (stãteam), scar-pa (pantof), sde-gno (dispret), sgra-de-vo-le (neplãcut), spiag-gia (plajã), stru-men-to (instrument), svol-ge-re (a desfãşura).

5. Consoanele duble şi digramma cq se despart întotdeauna: don-na (femeie), lat-te (lapte), sot-to (sub), ac-qua (apã), pen-na (penitã).

6. Nu se separ grupurile de consoane (digramme şi trigramme) care reprezintã un singur sunet: fi-glia (fiicã), sci-a-re (a schia), o-gnu-no (fiecare), i-gno-rante (ignorant), ogni (orice).

7. Nu se despart niciodatã diftongii şi triftongii: chia-ro (clar), cuo-re (inimã), uo-mo (om, bãrbat), buoi (boi), suoi (ai sãi), miei (ai mei).

UNITÀ 1 5

Page 6: italiana lectia 1

CORSO D’ITALIANO PRINCIPIANTI

IL VERBO VERBULLE TRE CONIUGAZIONI CELE TREI CONJUGÃRIDEL VERBO ALE VERBULUIÎn limba italianã existã trei conjugãri ale verbului, în functie de terminatia acestora la infinitiv: Iª conjugare are terminatia – are ; IIª conjugare are terminatia – ere ; IIIª conjugare are

terminatia – ire : guardare (a privi) vivere (a trãi) finire ( a termina)cominciare (a începe) vedere (a vedea) vestirsi (a se îmbrãca)cambiare (a schimba) crescere (a creşte) partire (a pleca)cercare (a cãuta) mettersi ( a se pune) capire (a întelege)tornare (a se întoarce) prendere (a lua) preferire (a prefera)abitare (a locui) leggere (a citi) aprire (a deschide)arrivare (a sosi) chiudere (a închide) dormire (a dormi)impiegare (a folosi) rispondere ( a rãspunde) vestire (a îmbrãca)

IL VERBO “AVERE” VERBUL “A FI”ALL’INDICATIVO PRESENTE LA INDICATIV PREZENTVerbul AVERE este un verb auxiliar foarte folosit în limba italianã care ajutã la formarea timpurilor compuse. La indicativ prezent verbul AVERE are urmãtoarele forme:Afirmativ: Negativ:Io ho Noi abbiamo Io non ho Noi non abbiamoTu hai Voi avete Tu non hai Voi non aveteEgli ha Essi hanno Egli non ha Essi non hannoEssa ha Esse hanno Essa non ha Esse non hanno

EXERCITII1. Rispondete alle domande (Rãspundeti la întrebãri):

- Che tipo di lingua è l’italiano?- Che tipo di lingua è il romeno?- Da quale lingua sono nate l’italiano e il romeno?- Con che cosa si scive sulla lavagna? Ma nel quaderno?- Con che cosa si cancella sulla lavagna? Ma nel quaderno?- Che cosa c’è sulle pareti della classe?- Che cosa si trovano sotto le finestre? Ma vicino alla porta?- Che cosa fanno gli studenti durante le lezioni?

2. Leggete attentamente (Cititi cu atentie):

girasole (floarea-soarelui) finestra (fereastrã) lapis (creion) libro (carte)sedia (scaun) bambino (copil) banco (bancã) liquido (lichid)tavola (masã) carta (hârtie) pavimento (podea) pazzo (nebun)calendario (calendar) scarpa (pantof) leone(leu) nuovo (nou)duomo (dom, catedralã) chiesa (bisericã) acqua (apã) sole (soare)rione (sector) kimono (chimono) uovo (ou) svenuto (leşinat)sbarco (debarcare) azzuro (albastru) muro (zid) seta (mãtase)sforzo (efort) scuola (şcoalã) cortile (curte) snello (sprinten)matita (creion) zanzara (tântar) mezzo (mijloc) quieto (liniştit)gelato (înghetatã) sdraiato (întins, culcat)spaghetti (spaghete) giustizia(dreptate)slancio (elan, avânt) ghirlanda (ghirlandã) riassunto (rezumat) gallina (gãinã)

3. Leggete e traducete in romeno le parole di qui sotto (Cititi şi traduceti în limba românã cuvintele de mai jos):

Squadra italiana Scuola superiore

Riassunto esemplare Studio straordinario

UNITÀ 1 6

Page 7: italiana lectia 1

CORSO D’ITALIANO PRINCIPIANTI

Esercizio semplice Studente snello

Prezzo pazzo Zaino azzuro

Zolla nello zoo Pezzo di fazzoletto

Lezione di clemenza Speranza di giustizia

Grazie allo zio Ruscello snello

Pesce fresco Moglie e figlio

Sciroppo glauco Caratteri geroglifici

Spugna e lavagna Bisogno di scienza

Compagno inglese Lettera smarrita

Bottiglia di glicerina Ragazzo negligente

Uscio della scena Scendere alla piscina

4. Sottolineate i dittonghi, i trittonghi e l’hiato nelle parole di qui sotto e poi grupate le parole secondo questi (Subliniati diftongi, triftongii şi hiatul din cuvintele de mai jos şi apoi grupati cuvintele în functie de aceştia):fianco (şold) tiepido (cãldut) nuoto (notat) utopia (utopie)

gioventù (tinerete, tineret) poesia (poezie) giovane (tânãr) proiettore (reflector)

lauro (laur, dafin) giornaliero (zilnic) mormorio (murmur) gioia (bucurie)

teorico (teoretic) ghiandola (glandã) maestro (maestru) realizzare ( a realiza)

riunione (reuniune) più (mai, mai mult) chiudo (închid) poema (poem)

professionale (profesional) proibito (interzis) cuoco (bucãtar) viale (bulevard)

giocare (a se juca) paura (teamã) giocoso (glumet) aura (aurã)

poetico (poetic) viavai (du-te-vino) giù (jos) giglio (crin)

sedio (scaun) reagire (a reactiona) miei (ai mei) uomo (om)

ghiaccio (gheatã) proficuo (folositor) ufficiale (oficial) fiore (floare)

cuore (inimã) realtà (realitate) primario (principal) idea (idee)

pleonastico (pleonastic) deoclip (videoclip) gladiolo (gladiolã) tacciare (a acuza)

inviare (a trimite, a expedia) pleiade (pleiadã)

DITTONGHI TRITTONGHI HIATO

UNITÀ 1 7

Page 8: italiana lectia 1

CORSO D’ITALIANO PRINCIPIANTI

5. Completare con il verbo AVERE

1. Lui ___________ una macchina americana. 16. Quanti ___________ tua sorella?

2. Io ___________ 20 anni. 17. Lei ___________ 25 anni.

3 Tu ___________ un cane e un gatto. 18. Noi ___________ paura del buio.

4. Quanti anni ___________ tuo figlio? 19. Lui ___________ pochi soldi.

5. Lei ___________ i capelli lunghi. 20. Lei ___________ una camicia di seta.

6. Voi ___________ due figli. 21. Io ___________ i capelli neri.

7. Lui ___________ una giacca di pelle. 22. Tu ___________ freddo.

8. Noi ___________ sonno. 23. Lei ___________ paura.

9. Questa casa ___________ sette stanze e due bagni. 24. Noi ___________ un letto troppo duro.

10. Tu ___________ un fratello e una sorella. 25. Voi ___________ una bella casa.

11. Quanti ___________ Marco? 26. Manuela ___________ sete.

12. Lui ___________ 20 anni. 27. Marco e Gianni ___________ caldo.

13. Io ___________ un orologio svizzero. 28. Questo albergo ___________ 24 stanze.

14. Lei ___________ un paio di scarpe con il tacco alto. 29. Lei ___________ un cane grande.

15. Loro ___________ fame. 30. Noi ___________ fame.

6. Dividete in sillabe le parole che seguono (Despãrtiti în silabe cuvintele ce urmeazã):

Abbicci (alfabet) Inquinamento (poluare)

UNITÀ 1 8

Page 9: italiana lectia 1

CORSO D’ITALIANO PRINCIPIANTIAbbigliamento (îmbrãcãminte)

Mantenimento (mentinere)

Accampamento (tabãrã, lagãr) Muratore (zidar)

Accessibile (accesibil) Nipponico (nipon)

Apparatura (aparaturã)Nominalizzato (nominalizat)

Avvoltoio (vultur) Nottambulo (noctambul)

Badessa (staretã) Occupazione (ocupatie)

Bagnante (vilegiaturist) Ozioso (inactiv)

Barzelletta (glumã, anecdotã)

Pigmentazione (pigmentatie)

Busta (plic) Poggiapiedi (taburet)

Cagnolo (cãteluş)Pupazzetto (paiatã, marionetã)

Cognizione (cunoaştetre)Reminiscenza (reminescentã)

Coinquilino (colocatar)Rimbombante (rãsunãtor)

Disconoscere ( a nu recunoaşte)

Sottoscrivere (a subscrie)

Dignitoso (demn) Suggeritore (sufleur)

Dovunque (oriunde) Sussuro (susur)

Euforico (euforic) Termosifone (calorifer)

Extracomunitario (extracomunitar)

Trascendentale (transcendental)

Falegname (tâmplar) Truffatore (escroc)

Furbízia (viclenie, abilitate)

Uguaglianza (egalitate)

Gàmbero (rac) Utente (abonat)

Guardaboschi (pãdurar) Verdeggiare (a înverzi)

Impregnamento (impregnare)

Vulcanizzare (a vulcaniza)

Ingegnoso (ingenios) Vuotamento (golire)

7. Trducete in romeno le seguenti proposizioni (Traduceti în limba românã urmãtoarele propozitii):

Questo quaderno è di Maria.

Giorgio ha un taccuino.

Il cielo è sereno.

UNITÀ 1 9

Page 10: italiana lectia 1

CORSO D’ITALIANO PRINCIPIANTI

Questa clima è dolce.

Il critico ha un gran quaderno.

L’acqua è un liquido.

Lui ha un bel cuore.

Ho mangiato cinque gelati.

8. Sottolineate le terminazioni dei verbi che seguono e poi grupati questi verbi secondo la loro coniugazione (Subliniati terminatiile verbelor ce urmeazã şi apoi grupati aceste verbe în functie de conjugarea lor):andare (a merge) stare ( a sta) esaurire (a epuiza, a istovi)

accestire (a înfrunzi) avvisare (a aviza) discendere (a coborî)

bordare (a tivi) bufare (a viscoli) dipingere (a picta)

combattere (a lupta) divertire (a se distra) grugnire (a grohãi)

disonorare (a dezonora) acquistare (a cumpãra) corregere (a corecta)

salire (a urca) bagnare (a scãlda) cogliere (a culege)

inseguire (a urmãri) eseguire (a executa) brontolare (a bombãni)

crescere (a creste) accedere (a se aprpia) godere (a se bucura)

espirare (a expira) ammaliare (a vrãji) restare (a r ãmâne)

accogliere ( a întâmpina) cessare (a înceta) gettare (a arunca)

corrodere (a roade, a eroda) costringere (a constrânge) empire (a umple)

gradire (a pofti, a fi pe plac) nuocere (a dãuna) patire ( a pãtimi, a îndura)

punire (a pedepsi) resuscitare (a reabilita) sciogliere (a desface, a dezlega)

seguire (a urma) spargere (a rãspândi) togliere (a lua)

Iª CONJUGARE IIª CONJUGARE IIIª CONJUGARE

UNITÀ 1 10

Page 11: italiana lectia 1

CORSO D’ITALIANO PRINCIPIANTI

9. Completate gli spazi con il verbo AVERE all’indicativo presente (Completati spatiile cu verbul avere la indicativ prezent):1. Maria____________________________________________un bel quadro nella sua stanza.

2. Gli studenti_______________________________________________________un professore inteligente e molto

interesante.

3. La nostra aula _________________________________una lavagna grande e bianca.

4. Il critico____________________________________________un grande quaderno.

5. Giorgio _________________________________un taccuino.

6. Il mio ufficio_________________________________due porte ed una finestra grande, che dà al giardino.

7. Voi_________________________________degli amici molto gentili e pieni di vita.

8. Tu e essa _________________________________ un esame molto importante.

9. Io e egli____________________________________________una casa grande e molto luminosa.

10. Questa stanza _________________________________quattro pareti.

11. Quegli studenti____________________________________________nuovi dizionari.

12. Quante stanze_________________________________la vostra casa?

13. Tutti gli studenti _______________________________________________________i loro quaderni sulla scrivania.

Nonna: - Pierino, cosa farai da grande?Pierino: - Il soldato.Nonna: - Ma il nemico ti ucciderà!Pierino: - Allora farò il nemico.

Maestra: - Vi do un problema:”Porto alla banca 100 milioni di lire. La banca mi promete un interese dello 0,5 per cento.” Fate il conto.

Tutti si metono a scrivere.Maestra: - E tu perchè non fai il conto?Allievo: - Per lo 0,5 per cento non vale la pena.

UNITÀ 1 11

Page 12: italiana lectia 1

CORSO D’ITALIANO PRINCIPIANTI

Apollo Creed: " Andate a scuola e usate il cervello, fate il medico, fate l' avvocato, trovatevi un lavoro serio, lasciate Apollo Creed: " Andate a scuola e usate il cervello, fate il medico, fate l' avvocato, trovatevi un lavoro serio, lasciate stare lo sport come professione, lo sport fa soffrire e puzzare, ragazzi è meglio pensare che puzzare "stare lo sport come professione, lo sport fa soffrire e puzzare, ragazzi è meglio pensare che puzzare "(Rocky)(Rocky)

"Io non ricordo quando sono nato, io non ricordo cosa ho avuto il primo Natale, e non so quando sono andato a fare la "Io non ricordo quando sono nato, io non ricordo cosa ho avuto il primo Natale, e non so quando sono andato a fare la prima scampagnata, ma certo mi ricordo la prima volta che ho sentito la piu' dolce voce che c'e' al mondo. prima scampagnata, ma certo mi ricordo la prima volta che ho sentito la piu' dolce voce che c'e' al mondo. Non avevo mai visto niente di cosi' bello in vita mia, somigliava a un angelo "Non avevo mai visto niente di cosi' bello in vita mia, somigliava a un angelo "(Forest Gump)(Forest Gump)

" Mamma tu dici sempre che il problema dell' Universo e' che nessuno aiuta gli altri "" Mamma tu dici sempre che il problema dell' Universo e' che nessuno aiuta gli altri "(Star Wars Episode I – The phantom menace) (Star Wars Episode I – The phantom menace)

Vi è gente che è sempre del parere dell'ultimo libro che legge.Vi è gente che è sempre del parere dell'ultimo libro che legge.(Carlo Dossi)(Carlo Dossi)

Capita di dover tacere per essere ascoltati.Capita di dover tacere per essere ascoltati.(Stanislaw J. Lec)(Stanislaw J. Lec)

Continuamente nascono i fatti a confusione delle teorie.Continuamente nascono i fatti a confusione delle teorie.(Carlo Dossi)(Carlo Dossi)

UNITÀ 1 12