MARY WOLLSTONECRAFT

In aplrareadrepturilor femeii

Traducere din limba englezi gi note de

ANCA COSTEA

EDrruna$ rpna,.pBucuregti

CUPRINS

Scurtd schiSd a vie{iilui Mary Wollstonerafi 5Cdtre Maurice de Talleyrand-Pdrigord,

fost episcop de Autun 11

Introducere 19I.Drepturile neamului omenesc qi obligafiile

care decurg din acestea 25II. Despre concepfiile predominante privind

caracterul specific sexelor 35Ill.Continuare pe acelagi subiect 61IV.Observafii asupra stirii de degradare la care

este redusi femeia, din diverse motive 81V.Critici la adresa scriitorilor care au fbcut femeile

demne de mili, aproape de disprel 116Vl.Efectul produs asupra caracterului de asocierile

timpurii ale ideilor 168Vll.Modestia, din punct de vedere general,

gi nu ca virtute a sexului feminin L77VIII.Subminarea moralitn$i de ideile sexuale cu privire

la importanfa bunei reputa{ii 191IX. Despre efectele diunitoare ale diferenfelor artificiale

stabilite de societate 204

X.Despre iubirea Pirinteasci 218Xl.Datoria faln de Plrinti 222

XII.Despre educa[ia Publici 229XIII.Exemple de prostie provocati de ignoranla femeilor

gi concluzii asupra progresului moral la care

ne putem agtePta in mod firesc in urma revolu{iei

moravurilor feminine 260

INTRODUCERE

Dupi ce am studiat istoria gi am observat lumea vie cu o grijdnelinigtitoare, o melancolie pitrunzdtoare gi o indignare dureroasimi-au umplut sufletul, ficAndu-mi si recunosc suspindnd ori cdnatura a creat diferenfe considerabile intre oameni, ori cd civilizaliacare s-a dezvoltat in lume pdnl azi n-a fost imparfiald. Am consultatdiverse cdrfi ce trateazd subiectul educafiei gi am observat compor-tamentul pirinfilor gi al conducerii gcolilor; care a fost rezultatul?Convingerea profundi ci sursa principall a nefericirii semenilormei, pe care o depldng cu ardoare, este educafia lor neglijati,precum gi cea ci femeile devin slabe gi nefericite din tot felul decauze reztltate toate dintr-o concluzie pripiti. De fapt, compor-tamentul gi obiceiurile femeilor demonstreazi in mod evident cdmintea lor nu e prea zdravlnd, cici, precum florile plantate in solulprea fertil, le sunt sacrificate puterea gi folosul, pentru a evidenfiafrumusefea, iar frunzele spectaculoase, dupd ce au incdntat ochiimofturogilor, se ofilesc pe tulpini, date uitirii, cu mult inainte de aajunge la maturitate. Pun una dintre cauzele acestei infloriri sterpepe seama unui sistem educalional de proasti calitate, concluzietrasd din cdrfile scrise pe acest subiect de cdtre birbalii care, vizdndfemeile mai degrabd ca pe nfte femeiugti decdt fiinfe uman€, s-aupreocupat sd facd din ele amoreze seducltoare, in loc de sofii iubi-toare gi mame infelepte. Iar inteligenfa sexului feminin a fost atdtde bulversati de acest omagiu fals, incdt femeile civilizate din ziuade azi, cu foarte pufine excepfii, vor doar sd inspire iubire, c6nd ar

20 in apf,rarea drepturil

Introducere 2l

mai bine zis, la dobdndirea acelor talente Ei calitdfi care innobileazacaracterul omenesc gi care ajutd femeia sr urce pe scara animala ;isd devind fiinfa omeneascr in sensul larg al cuvdnturui, mi se parecd, din punct de vedere filosofic, ar trebui s6-gi doreasca, impreunlcu mine, ca ele sa devind pe zi ce trece mai masculine.

Aceastd dezbatere imparte, in mod firesc, subiectul. in primutrrdnd, voi plasa femeile in rangul nobil de fiinfe omeneqti care, ia felca bdrbagii, se afld pe pdmdnt pentru a-gi dezvolta aptitudinile; inplus, voi insista in mod special asupra vocafiei lor proprii.

Vreau, de asemenea, sI evit o gregeali pe care au ficut-o mulgiscriitori respectabili; cici instrucfiunile pe care le-au primit femeilepAna acum se aplicr mai degrabi doamnelor din inarta societate, d,acae sr l6sdm la o parte acele sfaturi indirecte ce se gisesc ra Sandford ;iMertonr; agadar, in adresarea mea cltre sexul feminin pe un ton maiferm, ma orientez cdtre femeile din clasa de mijloc, cdci sunt celemai naturale. Poate ca aristocrafia este cea care a rispandit in lurnesemintele falsului rafinament, ale imoralitrfii gi ale vanitefii. Fiingeslabe, artificiale, ridicate prematur ;i nenatural deasupra nevoilor ;iale afecgiunilor rasei din car! fac parte, submineazr insdgi baza vir-tufii, rdspdndind corupqia in intreaga societate!Aceastr clas6 socialdeste cea mai demni de mild, cici educafia celor bogafi ii face orgo-liogi gi neputincio;i, iar spiritul lor inci nedezvoltat nu este intdritde randuieli care invrednicesc caracterul uman. Ei trdiesc doarpentru pl5cere qi, dupi principiul natural cauzd-efect, nu va trecemult pAnI sd aibd parte doar de pldceri fdr6 substanfd.

Dar, cum imi propun si adopt o viziune diferiti asupra diver_selor clase ale societdfii gi ale caracterului moral feminin in fiecaredintre ele, aceasta aluzie este, momentan, suficienti; am fdcut aluziela acest subiect deoarece mi se pare c6 insdgi esenfa unei introducerieste expunerea rapidd a conlinutului lucrdrii pe care o deschide.

I 'Ih.mas l)ay, l'rtvt:stta lui san,{ord ;i Merton (r7g3-r7g9): carte didacticdpentru cirpii influenfatd de lucrarea Enr il sau ilespre educatie alui Rousseau.

,, I" "per...r

d..Pt

Sper ca femeile sd ma scuze dacd le tratez cape nigte fiinfe rafi-

onale, in loc si le admir farmecul/ascinant, tratdndule ca qi cum

ar fi intr-o stare de copilirie eternd, incapabile si se bazeze pe ele

insele. Doresc, in cel mai sincer mod, sI precizez in ce constl ade-

varata demnitate Ei fericire a omului - vreau s5 determin femeilesd-gi doreascd dobdndirea de putere, fizicd, dar 9i mintali, 9i si le

conving ci vorbele dulci, sentimentele delicate, sensibilitatea inimii

gi gusturile rafinate sunt aproape sinonime cu sldbiciunea, iar acele

fiinfe care transmit doar mild qi o iubire de acest fel - care inseamnaacelagi lucru - vor ajunge in curdnd demne de dispre!.

Prin respingerea acelor frumoase expresii feminine pe care

blrbafii le :utllizeazl cu infatuare pentru a indulci dependenfanoastrl supusi 9i prin disprefuirea acelei eleganle slabe a minfii,

precum gi a sensibilitalii splendide gi a acelei supuneri dulci, trd-

sdturi ce se presupune a fi caracteristice vasului mai slabl, vreausi ardt ci eleganfa este inferioari virtufii, cd primul scop al uneiambifii demne de laudi este dobandirea unui caracter omenesc,

indiferent de sex, gi ci observaliile secundare trebuie si fie ficutepe acest simplu criteriu.

Acesta este planul meu, in linii mari, iar daci imi exprim con-

vingerea cu emofiile puternice pe care le simt ori de cdte oriabordez acest subiect, unii cititori imi vor recunoaqte dictatul expe-

rienfei gi roadele reflecfiei. Motivati de acest obiectiV refuz sd-mi

aleg cu grijd cuvintele gi s6-mi glefuiesc stilul; finta mea este si fiu

utild, iar sinceritatea mea ma va aiuta s5 evit orice fandoseali; cdci,

vrAnd sd conving prin puterea argumentelor, nu sd impresionez

prin eleganfa limbaiului, nu-mi voi pierde timpul construind fraze

frumoase sau fabricand sentimente artificiale cu caracter bombastic

care, ieqind forfat din cap, nu vor ajunge la inimd - sunt preocupatlde fapte, nu de cuvinte! - 9i, neribditoare sd fac din femei membrimai respectafi ai societifii, voi incerca sd evit acea exprimare pom-

1 Petru 3:7: ,,BIrba1ilor, purtafi-vd 9i voi, la rindul vostru, cu infelepciune cu

nevestele voastre, dAnd cinste femeii ca unui vas mai slab".

Introducere

poasd care a trecut de la eseu la roman gi de la roman la scrisori 9iconversafii intime.

Aceste superlative drdgdlage, ce curg nongalant de pe limbd,corup gustul gi creeazi un fel de dulceglrie respingdtoare ce ne facesd nu mai simfim adevirul natural ;i pur; iar un potop de emofiifalse gi sentimente simfite excesiv, indbugind emofiile sincere aleinimii, face ca plicerile domestice sI devind insipide, c6nd ar trebuisI indulceasci practicarea acelor obligalii austere ce pregitescfiinfa rafionali gi nemuritoare pentru o lume mai nobili.

Educafia femeilor a primit recent mai multd atenfie decdtin trecut, dar tot sunt considerate frivole gi sunt ridiculizate oricompitimite de scriitorii care incearci si le corecteze prin satirdsau indrumari. Se ;tie cd igi petrec mare parte din primii ani aiviefii incercdnd si dobindeascd o brumd de talente; in acest timp,for;a trupeascd gi intelectuale este sacrificati in favoarea unei ideiimorale de frumusefe, din dorinfa de a deveni solii - singurul modprin care femeile pot sI creasci in lume. $i cum aceastd dorinfdle transformd in simple animale, atunci cAnd se cdsatoresc, secomporti ata cum ne-am a$tepta de la un copil sd se comporte:se imbraci, igi fac machiajul gi devin caricaturi ale creafiei luiDumnezeu. Cu siguranfd ci aceste fiinqe slabe se potrivesc maidegrabd intr-un harem! Cum sd existe de la ele pretenlia cArmuiriicu discerndmAnt a unei familii sau ingrijirea bielilor copilagi pecare-i aduc pe lume?

Dacd din comportamentul actual al femeilor, din apetitul lorpentru placere, care inlocuiegte ambifia gi alte pasiuni prefioasece deschid gi innobileazd sufletul, putem deduce ca educaqia pecare femeile au primit-o pdnd in prezent a urmdrit, findnd cont deconstitufia societifii civile, si le trarrsforme in obiecte infime aledorinfei * nimic altceva decdt procreatoare de progtil - dac6 poatefi demonstrat c4 prin scopul de a face din ele persoane implinitefiri a le cultiva inteligenfa, ele sunt abdtute de la indatoririle lorgi devin ridicole ;i inutile atunci cAnd floarea frumuselii lor se va

24 in apdrarea drepturilor femeii

fi ofilitt, cred cd bdrbafii ralionoli mi vor scuza pentru efortul pecare-l depun in a le convinge pe acestea sd devind mai masculine qi

mai onorabile.

La drept vorbind, termenul ,,masculin" nu e decAt o sperietoare:

nu existd motiv si credem cI femeile vor dobdndi prea mult curajsau tarie sufleteascd, fiindci inferioritatea lor aparentd din punctde vedere al forfei fizicele face, intr-un fel sau altul, sA depindd debirba;i in anumite momente ale viefii; dar de ce si adiug[m acesteidependenfe prejudecifi care fac din virtute o calitate a femeii qi care

confundi adevirurile simple cu visuri senzuale?

. Femeile sunt, de fapt, atdt de denigrate de concepfii eronate aleperfecliunii feminine, incAt nu paradoxal afirm ci aceastd slibiciunefalsi atrage'asupra lor tirania gi di nagtere vicleniei, adversarulnatural al forlei, ce le face s[ simuleze acele aere puerile demnede dispreq care le submineaza stima in timp ce stdrnesc dorinfd.SI devini bdrbafii mai modeqti qi mai virtuogi, iar dac[ femeile nudevin in acelagi timp mai infelepte, va fi clar ci nu sunt la fel deint"eligente. Nu cred ci mai e nevoie sdptecizez cI acum vorbescdespre sexul feminin in general. Numeroase femei au mai multijudecatd decdt apropialii lor masculini gi, cum balanfa nu se inclindin favoarea nimdnui atunci cdnd existd un efort constant pentruechilibru fird de care se impune in mod natural mai multi gravitate,unele femei igi cirmuiesc bdrbafii ff,rd sa se corupd, fiindcd inteli-ge;rfa va conduce intotdeauna.

. I .Un scriitor glumef, al cirui nume nu mi-l amintesc, se intreabi Ia ce mai suntbur.e inlume femeile care trec de 40 de ani. (N. a.)