Impact Riscuri Extraterestre

8/17/2019 Impact Riscuri Extraterestre

http://slidepdf.com/reader/full/impact-riscuri-extraterestre 1/61

Universitatea Babes-Bolyai Cluj Napoca

Facultatea de Stiinta si Ingineria Mediului

Departamentul de Stiinta Mediului

Lector dr. Nicoleta BRIŞAN

Impactul riscurilor naturale siantropice



Natura riscului Tip de risc

Geologic Vulcanic Seismic

Geomorfologic Alunecări de teren Prăbuşiri de roci Curgeri de noroiAvalanşeEroziunea solului

Hidrologic Inundaţii

Climatic Cicloni tropicaliTornadeFurtuni extratropicaleFenomenul El NiñoSeceta şi deşertificarea Altele: Ploile şi ninsorile abundente,Viscolul, Grindina, Îngheţul şi bruma,Depunerile de gheaţă, Descărcările electrice

Biologic Epidemii Invazii de insecte

Extraterestru Impact extraterestru

Furtuni solare



RISCURI DE ORIGINEEXTRATERESTRĂ



RISCURI EXTRATERESTRE

▫ Furtunisolare

▫ ColiziuneaPământului cu

corpuri

extratrestre



Pe Terra cad anual aprox. 16.000 t demateriale cosmice: praf cosmic, meteoriţide dimensiuni mici care se aprind înatmosferă înainte de a ajunge pe sol

În stratele de gheaţă din Antarctica aufost descoperite adevărate arhivecosmice care atestă faptul că în trecutul

geologic acest “bombardament cosmic” a

fost mai intens



Urme ale impactului din trecutul geologic al Terrei :

Majoritatea craterelor formate în trecutul geologic în urmacoliziunii cu meteoriţii au fost distruse prin acţiunea proceselorgeomorfologice

Au fost recunoscute până în prezent 140 de cratere de impact

În trecutul geologic se presupune că au existat chiar cratere cuun diametru de peste 1 000 km, coliziunile respective avândurmări catastrofale pentru întregul Sistem Terestru.



În fiecare noapte peste 100 milioane de fragmente dematerie interplanetară pătrunde în atmosfera terestră.

• majoritatea nu depăşesc câţiva cm în diametru

• sunt “arşi” şi pulverizaţi de către atmosfera terestră

• puţini sunt cei care ajung pe suprafaţa Pământului

Corpuri cosmice implicate în impact



1. Asteroizii

2. Bolizii

3. Cometele

4. Meteoriţii

Corpuri cosmice implicate în impact



1. Asteroizii

Resturi aleunui disc

protoplanetarcare nu s-auregrupat în planete



• primul asteroid a fost descoperit în 1801, de către Piazzi

director la Observatorul din Palermo (Sicilia, Italia)

• astăzi gestiunea descoperirii şi a denumirilor asteroizilor revin la Minor Planet Center , care cu ajutorul unor programe informatice verifică datele comunicate; numele propus trebuie

aprobat de Uniunea astronomică internaţională

Asteroizii



Asteroizii

Source:http://www.tqnyc.org/NYC063368/AsteriodBelt.jpg;

accessed July 11, 2007

Source:

http://www.tqnyc.org/NYC063368/orbit.bmp; accessedJuly 11, 2007

• zeci de metri mai mulţi km în diametru

• grupaţi în principal între orbitele lui Marte şi Jupiter

• se cunosc astăzi mii de asteroizi detrminaţi cu mare acurateţe şi denumiţi(2005: 362.447 asteroizi)

http://www.tqnyc.org/NYC063368/AsteriodBelt.jpg

http://www.tqnyc.org/NYC063368/orbit.bmp

http://www.tqnyc.org/NYC063368/orbit.bmp

http://www.tqnyc.org/NYC063368/AsteriodBelt.jpg



Aglomeratul Amor-Apollo

Nu toţi asteroizii orbitează în interiorul centurii

dintre Marte şi Jupiter .

Asteroizi cuorbiteeliptice, carese suprapunpestesistemulsolar intern

Aglomerările

Troian:

Asteroizi cuorbite stabilede-a lungulorbitei lui

Jupiter

Asteroizii



Asteroizii Asteroizii care se intersectează cu Terra (AIT) -

Earth Crossing Asteroids (l.engl.)

Sursa:

csep10.phys.utk.edu/.../collisions.html

http://csep10.phys.utk.edu/astr161/lect/asteroids/collisions.html

http://csep10.phys.utk.edu/astr161/lect/asteroids/collisions.html



Asteroizii

433 Eros - printre cei maimari AIT identificaţi:

13x13x33 km

Amor, Atena şi Apollo - printre cele maiimportante aglomerări

de AIT

jumk.de/astronomie/solar-system/asteroids.shtml

http://jumk.de/astronomie/solar-system/asteroids.shtml






Poziţiaasteroizilorcunoscuţi

Asteroizii



Asteroizii

Agenţia Spaţială Europeană (ESA) a iniţiat în 2004 un

proiect pe termen lung de protecţie a Terrei faţă de AIT

http://planetarydefense.blogspot.com/2007/11/article-near-miss-asteroid-found-to-be.html



AsteroiziiRiscul de impact cu Terra a asteroizilor se judecă după

dimensiunea lor, şi evaluând frecvenţa căderilor pe planeta noastră.

După mărimea asteroizilor se poate face următoarea evaluare a riscului de impact :

Corpuri sub 10 m diametru. Au o frecvenţă de impact de 200 de ori pe an. În

traiectoria lor spre Terra ele se dezintegrează în atmosferă. Corpuri cu diametru variind între 10-100 m. Au o frecvenţă de impact odată la un

secol . Căderea pe Pământ poate determina distrugerea de localităţi, formarea de

tsunami etc.

Corpuri având diametre de 100 m la 1 km. Ei pot cădea pe Pământ odată la 5000

- 30000 ani . Căderea pe Terra poate determina moartea a cca. 5 -100 mil. deoameni.

Corpuri ce depăşesc 5 km în dimetru. Frecvenţa lor de impact este apreciată

odată la 100 mil. de ani . Consecinţele unui astfel de impact ar fi: o iarnă nucleară,

dispariţia umanităţii, o catastrofă globală (la nivel planetar).



Fenomenul lum inos

• are loc la

altituidini medii

80 – 100 km

2. Bolizii (Meteorii)

Corpuri extraterestre care emit o luminozitateintensă (mai strălucitori ca Venus), odată cu

intrarea lor în atmosfera terestră.



se datoreşte atât corpului propriu-zis în cădere cât şi

aerului încălzit

Bolizii (Meteorii)

Corpuri extraterestre care emit o luminozitateintensă (mai strălucitori ca Venus), odată cu

intrarea lor în atmosfera terestră.

procese de vaporizare şi ionizare, cu

emisia unei trene luminoase.

Fenomenul lum inos



Bolizii (Meteorii)Mecanisme ce cauzează

lumina unui bol id :

Roca înfuziune Atmosfera înconjurătoare

incandescentă

Altitudinisuperioare(80 km)

Atmosfera terestră rarefiată

Frecare redusă



Bolizii (Meteorii)Mecanisme ce cauzează

lumina unui bol id :

Roca înfuziune Atmosfera înconjurătoare

incandescentă

Densitate ridicată aatmosferei

Altitudinimai mici Determină energiatermică de frecaresă încălzeascăbolidul la 17000C

Materia de la suprafaţa rociise lichefiază şi sevaporizează imediat

Căldura se intensifică

Aerul din jurul corpuluiincandescent se ionizează(Schimbul de electroni stăla baza sursei de lumină



Ex.

Corp de 1 m diametru

produce o incendiere aaerului pe cca. 1000m, creând ceea ce pePământ numim unbolid.

Bolizii (Meteorii)



Bolizii (Meteorii)

corp extraterestru care străpungeatmosfera şi atinge solul

Meteorit



Bolizii (Meteorii)

Fenomene pu se pe seama bol izi lor

30 iunie 1908, Tunguska (Rusia)



Evenimentul Tunguska• Produs în Siberia in a

distrus o arie echivalentăunui mare oraş!

• Explozia unui obiect decirca 15 megatone, la

aproximativ 8 kmaltitidine; probabil unasteroid aparţinândsubgrupei Apollo de circa50 m diametru,

•Energia eliberată a fostde circa 15 megatoneTNT (1000 de oriHiroshima)!

Area of destruction from the Tunguskaevent superimposed on a map ofWashington, D.C. and surroundingbeltway.



Bolizii (Meteorii)

Fenomene pu se pe seama bol izi lor 9 octombrie 1992, Peekskill (SUA)

• Bolidul a traversat SUA în direcţia

New York pe 700 km, pentru a-şi sfârşicursa la Peekskill pe capota unei

maşini Chevrolet

• Majoritatea martorilor l-au descris caavând o culoare verzuie şi o

luminozitate comparabilă cu a Lunii.

•Se apreciază că acesta a fostmeteorul cel mai filmat din istoriaacestor fenomene (fiind înregistrat de15 video-amatori).



Coadă ionică: Gazeionizate îndepărtate decometă de către vântulsolar. Se menţine înpartea opusă a Soarelui

Coadă alcătuită din praf : Particule de praf

îndepărtate de cometă

de către fluxul magneticsolar de mare viteză. Semenţine în lungultraiectoriei în spatele

cometei.

Cometele



Clasificare

4. Meteoriţi

Sunt corpurilor naturale

extraterestre care atingsuprafaţa Pământului

Meteoriţi pietroşi (litici, sticloşi sau aerolite) constituiţi în principal dinsilicaţi de Al, SiO2 şi alcalii.

Au culori în toată gama de gri, fiind acoperite de o peliculă finăvitrificată neagră, formată în timpul traversării lor prin atmosferă.

După unele estimări (M. C. Michel-Lèvy 1992) 64% dintremeteoriţii catalogaţi aparţin la clasa meteoriţilor pietroşi.



Clasificare

Meteoriţi



Meteoriţi metalici (sideritici), în care predomină Ni şi Fe şi care, înlumină reflectată, se caracterizează prin nişte benzi sau „figuri alelui Widmann Stätten”. (Această textură particulară este explicatăprin stadiul răcirii sistemului Fe-Ni).

Cei mai mari meteoriţi cunoscuţi aparţin acestei clase. Celmai important este cel căzut în 1947 în M-ţii Sihote-Alin (dinExtremul Orient rus) şi care câtăreşte 23 t.

Peste 32% din meteoriţii identificaţi aparţin acestei clase.



Clasificare

Meteoriţi



Meteoriţi litosideritici (siderolitici sau semimetalici). Aceştimeteoriţi numiţi şi „micşti” însumează 3,6% din ansamblulmeteoriţilor observaţi.

Meteoriţi neclasaţi (0,3%) care au caracteristici chimiceparticulare în raport cu meteoriţii clasificaţi în clasele mai sus

menţionate.



M i i



Meteoriţii din România

Meteoriţi

Mădăraş (jud. Mureş), 4.IX.1852; Ohaba (jud. Alba), 10.X.1857; Jădani (jud. Timiş), 31.III.1875;

Mociu (jud. Cluj), 3.II.1882; Şopotu (jud. Dolj), 27.IV.1927; Tăuţ (jud. Arad), căzut în anul 1937.

C t l d i t



Craterele de impact

Impactismul - disciplina care studiază craterele deimpact meteoritic

Depresiuni în general circulare care rezultă

din impactul unui corp de origine meteoriticăcu suprafaţa unei planete sau sau cu sateliţiai acesteia

Importanţa mare a fenomenelor de impact meteoritic

Conservare precară în timp geologic

C t l d i t



Craterele de impact

începe cu ajungerea unui meteorit (asteroid sau cometă) la suprafaţaTerrei sau a unui alt corp planetar

afundarea în sol a bolidului, cu propagarea în faţa lui a unei unde de şoc

puternică, care va comprima şi topi rocile cu care vine în contact, formând o

cavitate circulară.

crusta se decomprimă ejectând material din aria de izbitură unda de şoc măreşte craterul, ejectând în direcţii radiale, mari cantităţi dematerie (1000-2000 de ori masa impactorului)

resturile proiectate la mare altitudine vor cădea în aria carterului şi în împrejurimi; puzderia de fragmente ejectate se subţiază pe măsură ce ne

îndepărtăm de punctul de impact

în momentul impactului, o parte din meteorit şi roca impactată sevaporizează

vaporii mineralelor rezultaţi se vor răspândi în jurul craterului şi la diferitedistanţe, în funcţie de curenţii formaţi – vor recădea ca o ploaie fină pe sol

Formarea unui crater de impact

C t l d i t



Craterele de impact

formarea craterului se suprapune peste o etapă de compresiune a rocilorimpactate, care pot fi brecifiate, topite parţial sau total şi, eventual, vaporizate

are loc şi un proces de fracturare a rocilor vecine craterului, care determină o

lărgire ulterioară a excavaţiei, cu apariţia mai multor fracturi inelare, circulare crusta se decomprimă ejectând material din aria de izbitură

către sfârşitul procesului de impact care finalizează formarea craterului, areloc o mişcare de ridicare a suprafeţelor adânci ale craterului, ca efect al unordetensionări mai bruşte, rezultând un dom central – care rămâne specificcraterelor complexe

interiorul unui crater în curs de definitivare are înfăţişarea unei cavităţi roscate

la care pereţii sunt tapisaţi cu roci topite care se rostogolesc spre adânculcraterului.

pereţii craterului suferă un proces de stabilizare în timp şi panta se va îndulciiprin prăbuşiri şi alunecări de teren.

Formarea unui crater de impact (continuare)

C t l d i t



Craterele de impactFormarea unui crater de impact (continuare)

Momentele producerii unui crater de impact (din Melosh,1985)

Evenimentele care seproduc în decursul unuiimpact sunt reunite subnumele de metamorfism deşoc .

C t l d i t



Craterele de impactFormarea unui crater de impact (continuare)

Tipuri principale de cratere de impact

cratere simple (a) cu

margini supraînălţate

cratere complexe (b) careau un dom central

C t l d i t



Craterele de impactInventarul craterelor de impact

Repartizarea craterelor de impact pe Terra

Circa 300 decratere de impactsunt astăzi

inventariate peTerra

33% Europa,

27% America de N,

17% Asia, 11% Australia,

9% Africa şi

3% America de S



Urme ale impactului din trecutul geologic al Terrei

Name LocationDiameter

(km)

Age

(megayears)

Vredefort Free State, South Africa 300 2020

Sudbury Ontario, Canada 250 1850

Chicxulub Yucatán, Mexico 170 65

Manicouagan Quebec, Canada 100 214

Popigai Siberia, Russia 100 35.7 Acraman South Australia, Australia 90 590

Chesapeake Bay Virginia, United States 90 35.5

Puchezh-Katunki Nizhny Novgorod Oblast, Russia 80 167

Morokweng Kalahari Desert, South Africa 70 145

Kara Nenetsia, Russia 65 70 Beaverhead Idaho and Montana, United States 60 600

Tookoonooka Queensland, Australia 55 128

Mistastin Newfoundland and Labrador ,Canada

28 36

Charlevoix Quebec, Canada 54 342

http://en.wikipedia.org/wiki/Vredefort_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/Free_State

http://en.wikipedia.org/wiki/Sudbury_Basin

http://en.wikipedia.org/wiki/Ontario

http://en.wikipedia.org/wiki/Chicxulub_Crater

http://en.wikipedia.org/wiki/Yucat%C3%A1n



http://en.wikipedia.org/wiki/Manicouagan_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/Quebec

http://en.wikipedia.org/wiki/Popigai_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/Siberia

http://en.wikipedia.org/wiki/Acraman_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/South_Australia

http://en.wikipedia.org/wiki/Chesapeake_Bay_impact_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/Virginia

http://en.wikipedia.org/wiki/Puchezh-Katunki_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/Nizhny_Novgorod_Oblast

http://en.wikipedia.org/wiki/Morokweng_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/Kalahari_Desert

http://en.wikipedia.org/wiki/Kara_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/Nenetsia

http://en.wikipedia.org/wiki/Beaverhead_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/Idaho

http://en.wikipedia.org/wiki/Montana

http://en.wikipedia.org/wiki/Tookoonooka_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/Queensland

http://en.wikipedia.org/wiki/Mistastin_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/Newfoundland_and_Labrador

http://en.wikipedia.org/wiki/Charlevoix_crater



http://en.wikipedia.org/wiki/Charlevoix_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/Newfoundland_and_Labrador

http://en.wikipedia.org/wiki/Mistastin_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/Queensland

http://en.wikipedia.org/wiki/Tookoonooka_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/Montana

http://en.wikipedia.org/wiki/Idaho

http://en.wikipedia.org/wiki/Beaverhead_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/Nenetsia

http://en.wikipedia.org/wiki/Kara_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/Kalahari_Desert

http://en.wikipedia.org/wiki/Morokweng_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/Nizhny_Novgorod_Oblast




http://en.wikipedia.org/wiki/Virginia

http://en.wikipedia.org/wiki/Chesapeake_Bay_impact_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/South_Australia

http://en.wikipedia.org/wiki/Acraman_crater


http://en.wikipedia.org/wiki/Popigai_crater


http://en.wikipedia.org/wiki/Manicouagan_crater




http://en.wikipedia.org/wiki/Chicxulub_Crater


http://en.wikipedia.org/wiki/Sudbury_Basin

http://en.wikipedia.org/wiki/Free_State

http://en.wikipedia.org/wiki/Vredefort_crater




Name Location Diameter (km)Age

(megayears)

Siljan Dalarna, Sweden 52 377

Karakul Pamir Mountains, Tajikistan 52 5

Montagnais Nova Scotia, Canada 45 50

Araguainha Central Brazil 40 244

Saint Martin Manitoba, Canada 40 220

Mjølnir Barents Sea, Norway 40 142

Woodleigh Western Australia, Australia 40 364

Carswell Saskatchewan, Canada 39 115

Clearwater West Quebec, Canada 36 290 Manson Iowa, United States 35 73.8

Yarrabubba Western Australia, Australia 30 2000

Keurusselk ä Western Finland, Finland 30 1800

Shoemaker Western Australia, Australia 30 1630

Slate Islands Ontario, Canada 30 450

http://en.wikipedia.org/wiki/Siljan_(lake)

http://en.wikipedia.org/wiki/Dalarna

http://en.wikipedia.org/wiki/Karakul_(Tajikistan)

http://en.wikipedia.org/wiki/Pamir_Mountains

http://en.wikipedia.org/wiki/Montagnais_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/Nova_Scotia

http://en.wikipedia.org/wiki/Araguainha_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/Brazil

http://en.wikipedia.org/wiki/Saint_Martin_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/Manitoba

http://en.wikipedia.org/wiki/Mj%C3%B8lnir_crater



http://en.wikipedia.org/wiki/Barents_Sea

http://en.wikipedia.org/wiki/Woodleigh_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/Western_Australia

http://en.wikipedia.org/wiki/Carswell_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/Saskatchewan

http://en.wikipedia.org/wiki/Clearwater_Lakes


http://en.wikipedia.org/wiki/Manson_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/Iowa

http://en.wikipedia.org/wiki/Yarrabubba_crater


http://en.wikipedia.org/wiki/Keurusselk%C3%A4


http://en.wikipedia.org/wiki/Western_Finland

http://en.wikipedia.org/wiki/Shoemaker_crater


http://en.wikipedia.org/wiki/Slate_Islands_(Ontario)



http://en.wikipedia.org/wiki/Slate_Islands_(Ontario)


http://en.wikipedia.org/wiki/Shoemaker_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/Western_Finland




http://en.wikipedia.org/wiki/Yarrabubba_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/Iowa

http://en.wikipedia.org/wiki/Manson_crater



http://en.wikipedia.org/wiki/Saskatchewan

http://en.wikipedia.org/wiki/Carswell_crater


http://en.wikipedia.org/wiki/Woodleigh_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/Barents_Sea




http://en.wikipedia.org/wiki/Manitoba

http://en.wikipedia.org/wiki/Saint_Martin_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/Brazil

http://en.wikipedia.org/wiki/Araguainha_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/Nova_Scotia

http://en.wikipedia.org/wiki/Montagnais_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/Pamir_Mountains

http://en.wikipedia.org/wiki/Karakul_(Tajikistan)

http://en.wikipedia.org/wiki/Dalarna

http://en.wikipedia.org/wiki/Siljan_(lake)




Name Location Diameter (km) Age(megayears)

Clearwater East Quebec, Canada 26 290

Kamensk Southern Federal District, Russia 25 646

Steen River Alberta, Canada 25 91

Strangways Northern Territory, Australia 25 646 Boltysh Kirovohrad Oblast, Ukraine 24 65.17

Nördlinger Ries Bavaria, Germany 24 14.8

Presqu'ile Quebec, Canada 24 500

Haughton Nunavut, Canada 23 39

Lappajärvi Finland 23 73.3 ± 5.3 Rochechouart France 23 214 ± 8

Gosses Bluff Northern Territory, Australia 22 142.5 ± 0.8

Amelia Creek Northern Territory, Australia 20 1660 –600

Logancha Siberia, Russia 20 40 ± 20

Obolon' Poltava Oblast, Ukraine 20 169 ± 7



http://en.wikipedia.org/wiki/Kamensk_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/Southern_Federal_District

http://en.wikipedia.org/wiki/Steen_River_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/Alberta

http://en.wikipedia.org/wiki/Strangways_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/Northern_Territory

http://en.wikipedia.org/wiki/Boltysh_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/Kirovohrad_Oblast

http://en.wikipedia.org/wiki/N%C3%B6rdlinger_Ries



http://en.wikipedia.org/wiki/Bavaria

http://en.wikipedia.org/wiki/Presqu'ile_crater


http://en.wikipedia.org/wiki/Haughton_impact_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/Nunavut

http://en.wikipedia.org/wiki/Lake_Lappaj%C3%A4rvi



http://en.wikipedia.org/wiki/Finland

http://en.wikipedia.org/wiki/Rochechouart_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/France

http://en.wikipedia.org/wiki/Gosses_Bluff_crater


http://en.wikipedia.org/wiki/Amelia_Creek_crater


http://en.wikipedia.org/wiki/Logancha_crater


http://en.wikipedia.org/wiki/Obolon'_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/Poltava_Oblast

http://en.wikipedia.org/wiki/Poltava_Oblast

http://en.wikipedia.org/wiki/Obolon'_crater


http://en.wikipedia.org/wiki/Logancha_crater


http://en.wikipedia.org/wiki/Amelia_Creek_crater


http://en.wikipedia.org/wiki/Gosses_Bluff_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/France

http://en.wikipedia.org/wiki/Rochechouart_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/Finland




http://en.wikipedia.org/wiki/Nunavut

http://en.wikipedia.org/wiki/Haughton_impact_crater


http://en.wikipedia.org/wiki/Presqu'ile_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/Bavaria




http://en.wikipedia.org/wiki/Kirovohrad_Oblast

http://en.wikipedia.org/wiki/Boltysh_crater


http://en.wikipedia.org/wiki/Strangways_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/Alberta

http://en.wikipedia.org/wiki/Steen_River_crater

http://en.wikipedia.org/wiki/Southern_Federal_District

http://en.wikipedia.org/wiki/Kamensk_crater





C t l d i t



Craterele de impact METEORITUL MANICOUAGAN se consideră a fi fost cel mai mare meteoritcăzut pe Scutul Canadian, care a dat naştere unui crater uriaş, de peste 100

km diametru. Actualul lac Manicouagan este amplasat în locul de impact alacestui meteorit.

METEORITUL HOBA (sud-vestul Africii) este considerat a fi cel mai maremeteorit cunoscut ce a căzut pe Terra: 60 t! Este o masă de fero-nichel şi seaflă şi în prezent pe locul de impact.

ASTROBLEMA DE LA ROCHECHOUART (Franţa) este consecinţaimpactului unui asteriod căzut pe Pământ cu 214 MA în urmă (deci, la sfârsitulTriasicului).

Asteroidul care stă la baza astroblemei de la Rochechouart (departamentulCharente, S-V Franţei) a avut un diametru de 1500 m şi a percutat atmosfera

terestră cu 17-21 km/s, sub un unghi de 450. Craterul de impact astfel format aavut cel puţin 21 km în diametru şi o adâncime de 700 m. S-a apreciat căfragmentele de roci ejectate au fost aruncate la peste 450 km distanţă depunctul de impact, distrugând totul pe o arie având diametrul de 100 km.

* Astroblemă = ansamblul consecinţelor unui impact;

C t l d i t



Craterele de impact

Reconstituirea lacului de la Rochechouart, la câţivaani după impact Sursa: http://fr.wikipedia.org/wiki/Image:Astrobleme-rochechouart.jpg

C t l d i t



Craterele de impact

IMPACTUL METEORITIC DIN MAREA NORDULUI. Impactul care s-aprodus la limita Cretacic/Tertiar (sau la începutul Terţiarului) a afectat zonamarină caldă a acelor timpuri, provocând un tsunami devastator.

CRATERUL DE IMPACT METEORITIC DE LA CHICXULUB (Mexic)

În urmă cu 65 MA (deci la limita Cretacic/Tertiar), pe coasta mexicană apeninsulei Yucatan, lăngă satul Chicxulub, a avut loc un impact extraordinar,cu rol decisiv în evoluţia veţii pe Pământ (Lipkin, 1997). Diametrul corpului de impact a fost evaluat la 6 mile (adică 9,7 km!)

Craterele de impact



Craterele de impact

Efectele impactului extraterestru



Efectele impactului extraterestru

Efectele regionale care s-au desfăsurat imediat se referă la:cutremure de pământ, pulverizarea şi vaporizarea unei mari cantităţi deroci, vaporizarea apei marine în aria de impact, formarea de tsunamicare a nimicit vieţuitoarele din zona de coastă, crearea de valuri etc

Efectele globale pe termen scurt (zile sau săptămâni) privesc:

incendii devastatoare pe suprafeţe terestre vaste, distribuţia globală acenuşii şi a prafului rezultat din impact. Efectele globale pe termen scurt(zile sau săptămâni) privesc: incendii devastatoare pe suprafeţeterestre vaste, distribuţia globală a cenuşii şi a prafului rezultat dinimpact.

Efectele globale pe termen lung (luni sau ani de zile) se referă la:obscuritate globală, ploi acide şi efect de seră cu urmări nimicitoareasupra biosferei. 9% Africa şi

Prevenirea unei coliziuni



O explozie nucleară care ar urmări spargerea asteroidului în bucăţi

inofensive Un impact clasic ar putea avea în vedere ciocnirea cu mare vitezădintre un mare vehicul spaţial şi asteroidul ţintă. Dificultatea este de aghida cu precizie vehiculul – proiectil spre asteroid şi în acest felenergia lui cinetică să poată să servească integral la devierea corpuluicelest

Ablaţiunea este o versiune blândă a unei explozii nucleare înproximitatea asteroidului. Un laser sau o oglindă spaţială uriaşă caresă concentreze lumina solară ar supraîncălzii suprafaţa corpului celest.Materia vaporizată ar propulsa asteroidul în direcţia dorită.

Remorcarea asteroizilor ar ţinti sa-i devieze traectoria, imprimându-io împingere slabă, dar continuă, mai mulţi ani înainte de impactulprevăzut.

“ O cale lungă rămâne de parcurs, pentru a pune la punct o tehnică

sigură, capabilă să devieze un bolid celest, care goneşte spre Pământ ” (Benz et Nyffeler, 2004, p. 17).

Prevenirea unei coliziuni



RISCURI EXTRATERESTRE

▫ Furtunisolare

▫ ColiziuneaPământului cu

corpuriextratrestre



Activitatea solară - nume generic dat activităţii magnetice a soarelui

Generează o serie de efecte:

petele solare de pe suprafaţa acestuia

erupţiile solare

variaţii ale vântului solar care dispersează materie dincomponenţa Soarelui în tot sistemul solar şi chiar şi dincolo de

el.

Activitatea solar ă



Activitatea soarelui se desfasoara pe cicluri cu o durata

medie de 11,2 ani, determinand schimbarile climatice pePamant.

Se presupune ca un ciclu solar este determinat de campul

magnetic al Soarelui, care se inverseaza o data la 11 ani.Un ciclu magnetic complet dureaza 22 de ani.

Soarele se afla aproape de un final de ciclu de 11 ani,

iar furtunile solare vor creste in frecventa si intensitate

spre varful activitatii, in 2012.

"Impactul unor evenimente climaterice severe poate cauzanu doar distrugerea sistemelor tehnologice existente, ci

poate duce la distrugeri pe termen scurt si lung pe plansocioeconomic" . (raport NASA)

Activitatea solar ă



Furtuni solare Furtuni solare

eliberări explozive deenergie care aruncă înspaţiu nori de particule

atomice, provocândradiaţii de microunde şi

unde radio

Afecţiuni ale ecranelorTV şi ale calculatoarelorecranele TV şiinterferenţe

electrice

Creează salturi detensiune în reţelele şiaparatele electrice

curent

geomagnetic

care ar satura

transformatorii

pe care se

bazează reţeaua

electrică

pot provoca fenomenul CME (coro nal mass eject ion ) , un

nor incarcat cu particuleemanate de soare, care

traverseaza spatiul cu vitezesupersonice

Ejectie coronala de masa



O explozie puternica de vant solar si

campuri magnetice ce se ridicadeasupra coroanei solare sau sunteliberate in spatiu

ject e co o a a de asa

(CME)

Cand aceste ejectii coronale de masa sunt directionate spre Pamant ajung

ca si ejectii coronale de masa interplanetare (ICME),unda de soc a masei departicule energetice solare aflate in deplasare cauzeaza o furtunageomagnetica care poate intrerupe magnetosfera Pamantului.

Pe langa fenomenul de aurora boreala asociat acestei interferente, ejectiilecoronale de masa pot afecta satelitii, transmisiile radio si liniile de transmisie

electrica, rezultand o posibila intrerupere de curent de lunga durata si lascara mare.

Cele mai multe ejectii isi au originea in regiuni active de pe suprafataSoarelui,precum grupari de pete solare asociate cu explozii solarefrecvente.In timpul activitatii maxime pe care Soarele il atinge se produc

aproximativ trei ejectii coronale in fiecare zi,in timp ce, atunci cand Soareleare activitate minima are loc o sin ura e ectie coronala la fiecare cinci zile



http://dsc.discovery.com

Acti itatea solara



Activitatea solara

- În 1921 şi 1920 au avut loc furtuni solare mai puţin intense – aufost raportate întreruperi ale emisiilor radio în toată lumea

- în 1859 a lovit Pamantul cea mai puternica eruptie solara

cunoscuta in istorie supranumită Evenimentul Carrington, -Au urmat, timp de cateva zile, puternice furtuni magneticecu impact major asupra Pamantului

- a afectat liniile de telegraf din SUA şi Europa şi adeclanşat numeroase incendii.

- 1989 – o furtună geomagnetica a cauzat întreruperea curentuluielectric în Quebec (Canada) timp de 9 ore – pagube demilioane de dolari

Riscul indus de exploziile



- risc foarte mare la care populaţia

umană este expusă, mai ales prin

faptul că suntem foarte vulnerabili.

Dependenţa de tehnologia avansată, de

care ar trebui să fim lipsiţi câteva

luni sau chiar ani


solare




Defecţiuni serioase sistemelor de comunicaţii,

sistemelor de navigaţii, defecţiuni ale softurilorsateliţilor,

Afecţiuni ale sănătăţii umane (şi a mamiferelor îngeneral) prin expunerea la radiaţii – protonii emişide soare, cu o energie > de 30 MeV suntdeosebit de periculoşi

Radiaţiile solare pot produce afecta avioanelecare zboară la mari altitudini


solare

Impact Riscuri Extraterestre

Documents

Transcript of Impact Riscuri Extraterestre