Gradinarit in Orice Anotimp - 7

STRATURI DE FLORl51 PIANTE DE BORDURA GRUPA i

A

~nie-august

30-40 cm Digitalis purpurea

Ffori in forma' de cfopo I tei Degetarul atrage privirile datoriti formelor sale neo bijn uite.

Dcgrrarul-l-ogu (Di,oirnlis pur- /,urea) esrc o plant2 aspec- ruoasi, cu flori ciispuse in ciorchini prelungi, de culoare pur- purie, roz, galben.2 sau alb5. lnrcriorul florilor esre ornat cu pere de culoare inchisii.

Inflorescentele pornesc dinrr-o s i n g u d rozcr2 Inare de frunze. h e s r e c u l ..(;loxiniacflora" se disringc prin flori deosebir de mari.

Degetarul se autopole- nizeazi: in srrarul de flori, dinrr-un singur exemplar purpuriu pot proveni dcscendenci de difcrite culori.

~Majorirarea spcciilor s u ~ i t plante bienale. i n primul an formeaz2 rozera de frunzr, in al doilea infloresc, sc rcproduc si pier. Printre elc se g5sesc ins5 gi specii perene.

Digitalis grandiflora arc o in8lyinie de aproximariv 1 n~ 8i flori galbc~i-crcn~, cu pete brunc.

Digitalis ferruginea dis p u n t dc tlori brun-glilheniu-pal, m i n d inilcirnca de 1,80 m.

UNDE SE PLANTEAZA?

DarorirH ciorchinilor masivi si drepyi, degcrarul esre o planti foartc a~-%roas.i, fiind o floarc de h ~ n d a l ideal,: pcnrru alrc planre, dar aspccruoasZ > i sub arbugtii inflorirori ai grlidinii dc primawl-.i sau chiar planrnrli solirar.

Planrayi dcgerar-ul in pal-tea pobrcrioarri a stratului de flori. i n 61ya lui plantali margarete sau bujori. Planrcle pe rme a 1 flori rotundc echili- b r c a z ~ cscclenr liniilc vcrticalc ale dcgerarului.

I)cgetar~11 sc cvidcnyinz5 7i dacfi esre planrat aliituri de arbu~ti infloritori, dar si ala- curi dc arhori, deonrcce esre suficicnr de purcrnic pentru n C O I I ~ L I I E I CLI /)1;111tcIe nisi rnari yi 3 - ~ i obyinc suficienrc suh- stance nutritive ~i ap5.

PLANTARE $1 ~NGRIJIRE - - - ACCESORII: O risaduri de degetar L l scoafli de copac

i runt i t i O compost O plantator Q urneras de slrrne

Se dezvolt3 oprim 8i in arbugti. Ss porrivc~~rc ideal cu locuri in penumbrii, cu carac- difcritcle specii de cloporci, rer natural, de cxemplu in cimicifuga gi crini de roam112.

3 CO

apropierca bugrenilor, rrun- Aratfi frulnos yi alaruri de tlorile pr chiurilor dc arbori in purrezire de geranium (ciocul-bcrzei) sau ini sau dc-a lungul alcilor, in corn- de fcrigi. pania ferigilor. I)cgerarul, plant2 ce se auropolenizcazli, formeax5 rimp de ani de zilc colonii in culori prcgnanre.

1)egctarului i se porrivcsc cel mai bine planrele inalrc, suple ai a\.inci flori dc cfccr.

~-\soci~yi-l CLI flori clasice, de excrnplu garonfc, gura-lcului s a u rrandafil-i.

Se dezvolfi deoscbir dc binc in liziera crhgurilor de

5 Culcafi pe sol plantele trecute, pentru ca seminjele sEi

se scutbre sau desfaceti capsulele

Degerarul cu flori mari

Degeta.r . . I - - A- - __ --- p -

GRUPA 7 2

. 7

I- Gridinirit iscusit '-1

R L I -LUMINA 51 SOL

---.- . I -

din capsulele seminale. Transplantati exemplarele

Cumparafi plante de un an ~i tinere la locul definitiv. plantati-le afara, pe vreme

I racoroasi. TOAMPlA

I Mukire VARA Acoperiv plantele tinere cu un ~ - Sprjinire ~i remanare strat de mulci (jos).

I Sprijiniti plantele hake. On - mai-iunie seminati semintele in strat, dar nu le acoperiji cu pimant. Repicafi plintufele dupi trei sgptimani.

C I'

VARA TARZIU %m&nare fl transplantare Semanati inflorescenlele trecute sau fmprastiati semintele

Frunzele, tulpinile $i mugurii risucifi semnaleazi prezenfa paduchilor de frunza ai degetarului. Stropifi planta cu un jet puternic de a p i sau cu o solutie de sipun-alcool.

ISBN 97E963-86092-81

aqp na zo~ (a~~seqp 1.q ap , iuiy~~oi3 .

I lYu-rn;i-uita I GRUPA 7 3

I I

saduri de un verde multi boboci, in gh

Nu-ma-uita de balt i poate f i transplantat3 simplu d a d scoateji din pamlnt clteva fire $i le replantati i n JtSrat.

p8nd din cel de-al doilea an.

rare cu compost - toamna.

Plantafi r&sadurile. Tiiafi florile ofilite. Compostafi partile aiate sau a~ezai-le pe sol ca seminfele si so poati rispandi (ios).

Cei ce vor s2 curnpere rasaduri primavara trebuie sa pregiteasca solul- afanare,

loarea de nu-ma-uita cre! cut3 in sol uscat este sensi- bilri la fsinare. Contarninarea p a t e f i recunoscuta dupg stratul aseman3tor pudrei de pe frunze. Pastrati solul umed ~ i , la nevoie, ad3ugaji-i compost. lndepartaji

lantele contaminate.

O IMP W M P Sfe .

STRATURI DE FLORl51 CARTEA

PLANTE DE B O R D U ~ GRUPA 7 4

Podoa ba stra turilor ji a 1;izilor de flori

-I@u! ~ur 301 U~-JIUE leseldure po~ n3 a~rn~d n3 'alelals auasap qqnp un-JIU! nes eulodure pq~e 'aro103!q ap-Tn!os !lep nes uo3pq ad ~!13adsar '~qre! ad

U! pap? n3 ye!= !S ~EOLU -OSE es a~sa eur!~do e!inlos 'reqnn nm am^!+ u! 'arerlu! ~UI !nl 1nqLg4r el rgde4e -mj au!%eur! o maaJ3 sorqurn -luelp! nlq el qasaA a+m! o era30 apop !-!ie~ueldsue~l-~, s 1 ap XI] un-JIUI .pr!S!urp nlduraxa -msm ap Ixja un pnpord nu

e~nje~adruaa o el jrm~a! el ards rn 'pad 3pbaa a~rnld p ~o~!~apose alpopls :.t?[!r$ esu! !-!iaund !t ru, 01 ap ~xA!@

ui !-!ie~ueld '!u!sepg~ a!relnqol n2 n~duraxa ap (aqp n> aunuy ap alSai\!nod as y ~od pqum apmg du!j un,s ui eyoAzap JOA

!!kana .eqJn$ y.1e4 lugrued tmm p~ D

~I~U$S~S~I~JJIJ alxu !i QI!JOI

ap 3a~arue u! nes ede ernpp pra101 nu rep 'epel ul !-!$ereid '!*owup !rospl rai!~~sad Jr5UnJ.J Irog JP TBI "J nes pqqnp '!JOU ap ~wms

ealeu -alu!d !JOU epasod !5 sojn~ u!Snd

p~ alsa 63!8psou naja un ap (eu~d ap ram-pods

.ai!nsad azunrj ap a~eu~o luns aps ap !pads alaun

P!.'Q!V p=-lmods .ur3 SZ-oz aSu!]e 101 eam!i~u!

'nJo~ ap aluenu alpayp ap

!an sap !cur eseral IS uo3pq

CARTEA

GRUPA 7 4

I Gridingrit iscusit

Cumpilrafi plante cu frunze Gnitoase. CIfiva boboci deschi~i ai sporului-casei vor ,divulga",culoarea florilor.

r

9 Nu cumpgrafi plante alungite, cu frunze galbene sau cu flori complet deschise.

Soare sau umbra. Le suporti pe amandoui, dar evitafi locurile situate la sud.

Sol permeabil. hcorporafi in sol compost sau ingri$3mSnt complex, pentru ca plantele d r i m l n i sinitoase.

m] insrprp .- tot - an uf

Daca dorifi o crestere mai stufoasil, ciupiji de mai multe ori varful risadurilor.

8 Nu indepirtati florile ofilite, deoarece in locul lor vor crese noi flori.

PRIMAVARA TARZIU Plantare Tnainte de transplantare amplasafi ~i cilifi pe un pervaz rlsadurile crescute in locuinfe. La sf l r~i tul lui mai, transplantafi-le afari. Nu plantati pe cildura mare a

r Pentru sporul-casei pitic ~i de gr idini trebuie produs risad din martie. Amplasafi intr-un loc luminos $i cald lada cu seminfe puse in amestec de

. solfiriturbi(dreapta). Repicafi plintufele.

TOAMNA Reproducere $i compostare Taiafi butagii. Puneti-i in p imint sau ap i pani cind dezvoltg rldlcini. Dupi primul ger, compostati plantele virstnice. I I

Este rezistenti3 la majoritatea bolilor ~i este rar atacati de diunitori. Necesiti udare regulata, deoarece tulpinile moi se ofilesc repede. Eventual, folosifi o instalafie automati de iri- gare.

O IMP ABIIMP SRL ISBN 978-963960924-1

STRATURI DE FLORl $1 PLANTE DE BORDURA GRUPA ;

. .

Culori aprinse nen tru ocazii difirite d , t +:. . d ~ - q g A;

d I;.

-- - -- - - -

afanat, cu humus ~ctombrie comestibile

B

F de sol

ACCESORII: D seminte de co l tunqi CI paie CI mluzie de substanfe nutritive

FIorilc xxzibmre sle eolpmqilor sunt & &am p d e , gal- benauriu & d h , m@v de cele mai &mite n w p de rqu pi b m . E d verde- Pnchis, rotunde, m&mare unui mramlar ~~ fru- 1 Rbducera de rtisad: din mar- 2 SemZinare tn strat: la sfAq~ru~

tie, seminafi semintele in lui mai introduceti i n sol, la m e cu pamanz de seminat. De dirtante de 20-25 cm, cate 1-2 la sfargtul lui mai, transplants* seminfe, pl&-itufele in strat.

rnos &aba floral%. 1 d b e n e cu desene I

tari ce ating ,si 3 m lungime, pe care, printre frunzele in form2 I de scut apar noi si noi flori. Exist2 hibrizi In form8 sferid sau cu crqtere tufbA

Tmpaeolum peregrinum este o specie monocolod gal- be& ,si se disting prin flori cu petale qo r h jura te . L&tarii sunt la fel de lungi ca cei ai speaei anterioare. Toate speciile de colrunqi sunt foarte sensibile la Ingher, de aceea la noi se cultiv2 ca plante anuale.

UNDE SE PLANTEAZ&

Oriunde agi planra colpmqii, Caljumgi ca pcopen't~m de sal h sm-- 3 Udati bine semintele. Daca 4 Rirlfi plantutele. Din doua i n

a t e necwr, mukit; sdul cu doui sipt imlni adrninistrati- paie, penwu a-i mentine mai k o solaie cu substante nutri- mull limp umiditatea. tive. . i ,# r l-w

pate tot v2 vor Pnhta cu culorile lor sdinitoare. Soiurile se adapt& multor condifii locale. Combin4 col& cu alte

plante anuale gaben-solar. Alilturi de @benek, d j e sau &cimi&ae md auno$kra unei idi%e de pr&.

Produc o impresie de el5 gulf3 d h r i de flutu.n+ (Cosmos sulphurew) mu Bode de titonia (rirhonia d- blia).

Un ansarnblu de cnlori intense se poate obgine prin asmiera cu flori v i k , spre exemplu, jalqul [Safvia k i - nacea) sau vanilia RIeliouo-

Colpnqii pot fi plante acoperitoare de sol de-a lungul aleilor insorite, pot a&na

- . . --

pT. - 2- Coltuna~ii se pot folosi 51 b - prepararea multor mAn&uri. Florile $i frunzele sale confer8 salatelor o aroma piperat-cond mentata $i o culoare vesela. Culegeti-le dimineata devreme, imediat dup2 ce s-au uxat pic5 turile de rouci. Se pot Nrrra mutt timp infayrate intr-un pergar de hertie umed sau intr-o pivnip r&oro&

ae pe h r i , dar Tmpodobi gi talmuri cu flori multiwlore.

Soiurile cu lilstari lungi pot fi dtivate pe supormri, mloane

., sau garduri, ca p h t e d-

Sub pomii lhdW +u- I nagii dung$ daunatorii, Pn pri-

rnul And pgduchii de fmnd ~ a n p a i n e - ~ d e ~

aceste flori nor fi tr&&le de

GRUPA 7 5 -, .L,+'. I

'I

Gra'dinikit iscusit

r Curnp&ri@ serninfe mu r lsdur i cornpack cu boboci, cu frunze de culoare dniltoasil.

r Mu c e g plant83 deja Tnflorite, a i t & i t e r b ~ l ~ avgnd frwm p@nh sau galbene. I h

Soam dims. Ccilpina~ii prderil lacurile protejate. Sub 12 "C demol'tarea plantei mw. r &A p~a~rneatail, lax, cu h t ~ ~ ~ s a Prea mult azot pnmmx3 6 ~ 0 h r e a Sfuaakr, dar o Onflorire mediocri.

' Mm~~g.r$ire t tot an ul P R I ~ V A R A TIMPURIU sernana direct in strat. inainte Prodwcerea r M u l u i de transplantare, califi Sernanafi sub stick la sfar~itul rasadurile de colfunqi cateva lui martie, Tnceput de aprilie. zile afara. Efectuafi trans-

plantarea la finele lui mai, pe PRIMAVARA TARZIU cst posibil pe vreme tnnorata, H n a r e sipplantare in pentru ca plantele nu strat sufere un yoc caloric. De la sfar~itul lui mai se poate

r ?nde@rtaji sistematic f lorile ~i frunzele ofilite, pentru ca planta si3 poata 'lnflori nestanjenit.

r Colfuna~ii sunt adecvafi ca Ongr&$&dnt wr&.

Rgdacinile lor asigurIi o bung rnaturizare a solului.

Colfuna$i sunt atacafi une ori de paduchii de frunzi.

larna lasati colfuna~ii in strat. 1 Controlafi plantele siste- De$i nu rnai sunt aspeduo~i, matic ~ i , daca descoperiti

I ,~rotejeazi solul cu un strat I daunatori, spalafi-i de pe de acoperire natural. plante. Dacl este necesar

stropifi-le cu solufie de

I sapun ~i alcool.

STRATURI DE FLORl $1 PLANTE DE BORDURA GRUPA 7

1

Mac turcesc Fl ori roman tice roju-aprins

nai-iunie X ZEZ%C' A voxid I I - -

I

Paaaver orientale

I ACCESORII: rasaduri O compost O cazma Li TngrS$4m&nl artificial complex I Cu flode sale uriqe macul turcesc este una din

atra@e grikfhii.

paroase $i conjin o sev5 toxid. Dup5 inflorire se contracd, dar toarnna r%ar din nou. In regiunile mai reci, acoperiji tulpinile cu ramuri de brad.

Macul turcesc dezvolta: d k h i lungi puternic ramificate, motiv din care nu se poate transplants, ceea ce trebuie avut fn vedere la alegerea locului definitiv de cultivare.

Soiurile cele rnai consacrate sunt ,,Beaury of Liver- mere" (1 00 cm) cu flori ropu- stacojiu, ,,Feuerriesen (80 cm) cu flori rogu-ciirhiziu pi Pete intunecare ~i ,,CatharinaV

Macul turcesc (Papaver orientale) nu ̂ do rq te , din pgcate, d d t s c d vreme, dar frumusejea florilor sale cu d i a r n e d de 15 un, In f o r d de ceagd, albe, ropu-somon, roz sau rogii cornpens& acest lucru pe deplin. Petalele dispuse in jurul capsulelor serni- nale amintesc h k i a pestri9 creponatI. Deseori baza lor se co lo red 9n violet-inchis sau rnaroniu.

Frunzele uriqe, verzi, A%yare sau a d h c lobate sunt

Inainte de plantare zru &bva 2 -tragefi cu grija plantele din 1 Gpffiiniini d.parp p ghivece fi apzai-le pe un strat de 10 cm de compost ~i suprafaja stratului Tn grupuri de prelucrati-l bine tn suprafapi d t e trei sau cinci plante. acestuia.

(80 cm) cu flori ropu-somon.

UNDE SE PLAN TEA^? . . . . .

I Macul turcesc se dezvolta optim la soare, in sol perme-

I abil.

3 PhtBf i m a d ulrcesc in 4 lnainte de w i r e a iernii mul- grupuri la adBncimea la care cifi sdul cu compost. Marcati

f u s d ? n ghivece. DPstanp din- cu ffiblip locul plantelor, pentru tre plante: 40-50 cm. a fli unde vor rHr i .

I f n straturile in care nu

Cultivafi I h @ macul turcesc stahis ( ~ r a & ~ s bpmrina) &I plante de acompaniament in levi~+ca (Layp~ldula anp&- culori rejinute, reci, ca de lia), d de apunenea minu- exemplu nemjigori nat -lx%ri de macul turcesc. -apsuIe semiinale bine vitibile contractandu-se c r e e d goluri -

in strat, nu-i plantaji in partea din fafl a stratului. Macii reprezintl o pats de culoare suficient de vizibilii Dentru a

(~elihiniurn) cu flori albe ~i albastre sau stiinjenei (Iris barbara) de inalgime medie, cu flori crem si violete.

I putea fi plantati in mijloc sau in hndal.

Plantat i*n f k ~ zidului

Se poate*ob@e un h o s ansamblu din plante ce fnflo- ' 1 IL-.'. ' Fw;- n,, ht- resc h d florile macului turcesc sunt in curs de a se tree. Asrfel de plante sunt margaretele de gAdin8 (Leucan them urn maxim urn) cu flori albe, regina-nopyii I (Nicoriana x sanderae) cu flori

hsor i t a l casei. macul turcesc confer5 un colorit vioi @- dinii. htr-un loc unde soarele bare dupkuniaza k i u , florile

Macii vor fi mai durabili ta

flori Mate daca sunt taiali dimineala devreme. Tineti ~ u r t tirnp deasupra unei i 5 PrimBvara, aflmafi in jurul

tulpinilor un nou strat de compost. tncorporati in sol ingrhgrnht artificial complex, pentru a stimula inflorirea.

Florile imense ale macului turcesc pot fi elementele de I efea deosebit ale g r W o r de f a p a

crern sau caipele (Tagetes) cu flori galben-auriu pi daliiie (Dahlia). , Soi ro,su-ioceadiar

- - - - - 1

Mac turcesc

GrridinZrit iscusit 1

@ Primlivara, curnparaji plante viguroase, cu frunae verzi, Yn container. In magazinele de horticultura se pisesc $i soiuri cu flori de culori deosebite. @ Nu curnpiirafi plante cu lhstari firavi, On curs de inflorire mu cu ffulya irqijkma

LUMINA $1 SOL TRUCURI

Soare. Prefer3 locurile calde, bataia fierbinte a soarelui.

So1 permeabil. Preferi solul lax, bogat i n substanfe nutritive. Suporti3 solul calcaros. In sol compact, umed nuse do;zvdGi arespundtor.

Radicinile lungi, sensibile la apa stagnant3 sunt consurnate cu placere de soareci. Amplasafi din tirnp capcane.

Capsulele seminale m a t m sunt folosite pentru ornamentele florale din flori U t e .

roctorul plantelor I

TOAMNA Plantare MulclreM solului Cea mai favorabila perioada bterneti un strat de compost pentru plantare. Tncorporafi in jurul tulpinilor cu Igstari noi. in sol compost $i plantafi tnainte de venirea iernii, rasadurile. acoperiti solul cu ramuri de

brad. V A M Sprijinire $i aim Sprijinifi cu un tutore, daca este necesar, plantele cu tulpina inalta. in magazinele 1 de specialitate se g i i ex multe feluri de suporturi verificate. Puntre acestea se gisesc $i suporturi cu marimea ~i

Florile colorindu-se i n negru $i frunzele cu Pete de mucegai sunt semnele arsurii bacteriene. Scoateji din sol $i ardefi exemplarele infestate. Pe locul infestat evitafi orice cultura timp de doi ani. Nu compostafi plantele bolnave.

C -

STRATURI DE FLORl51 9' PLANTE DE BORDURA GRUPA

Salutul pxhmat al regiunilor sudice

embrie

sa uwtd b h 4060 cm

fi-unzefor supfe p i parfiunufui plicut.

VARI ETATI Lev5njica este apreciat5 In prirnul rind pentru parhrnul gi ;oloritul ei. fn griidini, alituri de I reprezentanta principali a genului, IevZn~ica obignuit5 (Lavan- dula angusrifolia) se poate intil- ni gi Lavandula sroechas.

Vara, pe tulpinile cenugii sau albastru-deschis ale lev&$cii obipnuite apar spice subfiri de flori. Nuanra de albastru-violet cea rnai profund5 se intilnegte la soiul ,,Hidcote Blue". Pe soiul z.ev;in~ici jn strat hdt popular, compact se dezvolta i'runze argintii gi parhrnate. Un soi consacrat este ~i ,Munsread", scund, cu flori albastre. Sunt trii. Fiind o plant5 cu cerinre pufin cunoscute levznfica alb; gi rnodeste, poate fi plantar5 ,si in cea roz (,,Alba" gi ,,Rosean). ciubsr. 0 singuri plant5 intr-un

Florile albastru-prun; ale vas de teracotii poate crea pe s~eciei Lavandula stoechas terass irnaginea s~ectaculoasi a " apar vara. Tulpina ei poate unui de potop de flori. atinge 90 crn. Toleread iarna gi In gdin i le alpine este adec- rnai dificil decit levinfica obig- vat soiul ,,Munsteadn, nede- nuits. ~Hsind 30 cm.

i - Lev5nrica nu poate lipsi nici

din s t r a d hal; a1 plan'telor UNDE SE p~ANTEAZA? condirnentare, dar re poate cultiva gi ca gard viu scund pi par-

Levinpica prefer5 solul slab, in furnat. Levgnrica tiiiarz se dez- care rnulte alte plante n-ar putea volt2 tufos.

Rozul discret si nuan~ele de albastru-deschis se a r m o n i d 7 bine cu frunzele cenusii ale levilqicii. Pentru arnenajarea unui strat in culori re~inute plantari alituri de l e v b ~ i d vinetele, garoafe sau coada- goricelului albi.

Trandafirul gi levhfica constituie o pereche ideali: uleiurile eterice ale l&~icii a l u n ~ paduchii de f m n d ai tran2afi- rului.

Lwhyica arata bine alituri de plantde gkl in i i condi- mentare, preferhd de asernenea solul d rac gi soarele intens, ca spre exernplu rozrnarinul, cirnbrigorul sau jalqul.

I

PLANTARE $1 ~NGRIJIRE - - - -

ACCESORII: Ci lev&n$id la ghiveci a nisip sau piet J plantai foatfece de gradina

1 Dupa ultimele ingheturi, 2 Hantati leventica la S@M$ .O groapi mare. adancimea la care fusese in

t)epunefi in fundul ei doi pumni ghiveci. Dad este necesar, mai de nbip (in cazul solului argilos puruefi in groapi pamant sau

nisip.

Muqulroifi in jurul plantei putin nisip, astfel TncAt s i

A c i ar sta pe un mic dtimb.

CARTEA

GRUPA 7 7 -

Gridi- irit iscusit

n zone rgcoroase.

=re tot an ul PRIMAVARA T M IndepWa~i lastarii rnorfi ai plantdor Btr2ine $ scurtafi pu@n ceilalP ffistari.

udati-le abundent dteva sap- Grnani, pAnl c a d se dezvoltl riWcinile. Tliag buta$i pentru

astfel levlntica va Tncepe sa infloreasca din nou.

W N A Protecfk ?n regiunile cu clirni aspra protejafi planta prin acoperire cu ramuri ti frunzi~ uscat. Nu o Udati cdnd solul este Tnghefat.

MULBCUL VERll Cukgerea tuEpinilor #ode Taiati rPteva tulpini florale,

Lwgrqka p a t e fi l$f* la aparitia primelor flori.

in conditii de urniditate excesivi levi4ntica poate fi atacata de ornizile veni- gilbui ale fluturelui ciulinilor (Vanessa cardui), care rod frunzele plantei gaurin- du-le. Strangeli dlunltorii $i aflerneti nisip pe sol, pentru a-i rnlri permeabilitatea.

O IMP ABIIMP SRL RC-P-02-10-007

I , L '4 d.a b -. 2 .

ISBN 978-963-8609281

STRATURI DE FLORl51 PLANTE DE BORDURA

CARTEA

GRUPA

spe$ s;ilbatice ji pansele de gridini

" n ~ e

4 perena ) parfurnatl 1 m soare/urnbrZ sau

martie-aprilie, ~ai-octombrie, in se preteaza pen

I bnctie de specie tru floare t3iat3 I / ; ~ I .

I Gddinirit iscusi t

B Cumpiirafi r5saduri:-' 8 *@bare, penumbra, umbra. Viola odorata nu Janitoase, cu frunze ~ 8 2 7 , cu Respectafi cerinfele de lumins ingrijire. Se dezvolta Pulpini viguroase. Risadurik specifice speciei sau soiului corespunzator daca p o d plantate toamna tnfloresg ales. cre~te netulburats. primivara urmitoare, Solul permeabil este optirn Viola wittrockiana este mi

tuturor toporayilor, diferite durabili i n vazi daci in apa re + Nu curnparafi plantgea sunt numai exigentele pun substanfe de conservare frunze moarte sau tulpini * acestora privind substantele disponibile in f l o ra , bubfiri, desfrunzim . ' n m " r

. . grijire tot anul

-

PRIMXVARA TlMPURlU TOAMNA Putregaiul riidkinii sau al Plantam Ptv- de hind coletului a tad cel mai des

. Rtisadurile se pot planta de AcoperQi Viola comuta cu Viola wittrockiana. Boala indat;i ce solul s-a indlait. ramuri de brad, astfel va este cauzata de diferite Fertilizaji solul panselutelor rezista mai bine iarna. pecii de ciuperci. plantate toamna. , 'lantele bolnave se dez-

volt i vizibil deficient ~i se VARA usuci. La tnceput se z&@e brunifica coletul $i partea Pliviji buruienele crescute superioari a ridkinii, mai printre toporqi. Dupi pri- apoi ins&i ridicina, pentru ma inflorire t i iafi Viola cor- ca h final planta s i piari. nuta, pentru a-i facilita a Distrugefi neapirat &ua Tnflorire din toamni. plantele bolnave (nu le Udaf i regulat topora~ii compostafi!). lndepirtafi necesitand api. Turnafi apa toate frunzele ~i tulpinile direct la tulpina plantelor. rupte de pe plantele sin&

toase $i amelioraji-le solul.

STRATURI DE FLORl51 PLANTE DE BORDURA GRUPA 7 ,

A

Uori uscate clasice, in numeroase culori

umina natural&

penneabil,

r l . Florile de pai de gridin$ szmt multiwlore pi foarte E I Florile wlorate, uscate ale

irnortdelor par a fi din paie. - Pot fi folosite la ddruirea unor minunate buchete uscate, durabile.

Tulpina majorit5$i speciilor atinge 60-90 cm. fn v h f d tul~inii ramificate este situat5 d t e o floare rotund& frumoasi, colorati. Diametrul florilor Pnconjurate de frunzig indesat este de 5 cm, ins2 si florile mai mici pot fi &ate gi Soi apaqhhd grupei ,,Bikinin utilizate Pn arta buchetied.

Florile pot fi albe, crem, galben-auriu, portocalii, roz, rogii sau purpurii, de nuanje diferite. Pe a c e q i plant5 pot fi

I intgnite flori de nAnte i a i deschise gi mai inchise ale ace- l q i culori.

Soiurile grupei ,Bikini" ating Pndilfimea de 30 cm, cele ale grupei ,,Monstrumn 60 cm gi cele ale grupei ,Riesenm 90 cm, gi pot avea flori de nuanSe diferite.

UNDE SE PLAN TEA^?

Q furca de sapat Q grebla CI lopate

1

1 A f w i SOIUI cu sapa sau fur- 2 ru ca p6na la adlncimea de min.

20 an. Extirpati buruienile, inla- mal mli. Am&e@ b ssl u turaTi rlidiicinile ~i pietrele. strat gros de 5 gn de camp

Florile dezvolthdu-se erect, tindtnd in sus, reprezinti Florile de p i pot fi PntlPInite h d i k i t e culori petele colorate ale gridinii. Se evidenjiazi? cel mai b' e Pn ~rupuri. T u .

Aceste plante rezistente la necesiti sol bogat in substanje culorile vii sii iasi d t mai bine seceti ~ o t aco~eri eficient o nutritive. in evidenti. Intreagi pant5 pietroasii sau un versant.

fn grklini alpine florile de pai asociate cu plante scunde formeazi o adeviiratii insulii multicolori.

Plantafi florile tn apropierea intrhii, pentru a fi mereu Pnt2mpinaji de multe flori colorate.

Soiurile cu flori portocalii, roz, rogii, galben-auriu sau albe ale grupului ,,Monstrosumn pot fi plantate amestecat cu limba-pegtelui gi floarea-miresei. Din florile stratului putefi obfine buchete minunate, decorative proaspete 'in vadi sau uscate.

CrC~ele, coada-~oricelului,

Soiurile de nuante deschise, monocolore invioreazii arb@ de culori mai hchise. Puteji obfine un efect aparte planthd Pn locuri insorite soiuri de culoare galbeni sau albi, pe fundalul asi- gurat de tisa cu frunzig inchis sau de arbugti cu frunzig rogu ca scumpia ,,Royal Purple"

drciumiireasa gi soiuriie de (cotin US coggyiria , ~ O ~ a l flori de pai ce apaqin grupei Purple") sau corwdugul

CE SE pmALXTu~? ,,Riesenn pot fi asociate gi cu (Pnmus ceruikra ,,Nigra"). - .

alte flori anuale. Plantati florile Florile de pai pot fi asociate cu amestecat, tn stramri neregu- alte plante cu flori rigide ce nu late, astfel ca formele variate 8i

3 Put4 e M n a R g W d de 4 incwporalj ar p b h la ?nceputul lui aprilie. serniaeie in sol # uda'

1mpr;istiati in strat semintele flo- semanatura cu jet fin & a d . rilw de pai pe o fa$@ laa.

5 Ririfi risadurile la distanfe de 20 crn de indata ce

inalfirnea acestora atinge 5 cm.

devreme d a d 'in martie sunt ( sednate in cas8. Rasadurile

Flori de pai CART€A

GRUPA 7 12

Gra'dinirit iscusit

Daca aor~ri s i obfin%fi soiuri Soare. Penrru inftorire Pentru u m r e tgiafi florik de forrne ri culori deosebite, abundenta florile de pai d n d sunt Tnca nedeschise cump&ra$ la sfsqitul iernii necesita foarte mult soare. cornplet. in tirnpul uscarii serninte din catalog. florile se vor deschide.

Nu rwmparafi rasaduri ale So1 afanat, nisipos. Nu ciror frunze inferioarc sunt necesita sol prea bogat in negre, deoarece aceste plante sutwtanp nutritive, deoarece .a Petalele nu vor cadea nici au fost udate prea rnult ~i se fertilizarea excesiva provoaca dupa uscare daca stropifi

IARNA PRIMAVARA Alegere gi comandzi Semanare gi plantare larna alegeji din catalog Sernanati in rnartie in casa, in d

soiurile preferate, ~ i , pentru lazi de inrnultire, iar in aprilie sernanatul de prirnavara afar& In strat. In rnai plantati cornandaji sernintele din

i rasadurile la locul definitiv. ;

tirnp. d

VARA fngrijire I Pe tirnp de seceti indelun- 1 gati udaji plantele. I

TOAMNA i I

Uscare I

hainte de sosirea hghqului I taiafi si ultirnele flori. Pentru '

uscare atsrnaji buchetele cu 1

Florile de pai sau irnortelele ocazional pot fi atacate de phduchi de frunzh. Verificati regulat plantele $i Yn caz de contarninare rnai slabi3 stergeti diunitorii cu un serverel, iar la contarninari rnai grave stropiti cu solutie sapun-alcool.

@IMP ABIIMP SRL

STRATURI DE FLORl 51 PlANTE DE B O R D U ~

1 GRUPA

Astilbe Culori sclipitoare, inflorescen / te aeriene

In florescen I te gra I tioase

aspectuos inflorescen~ele.

Frunzele frumoase, a d h c divizate gi inflorescenjele sale crern, albe, roz, rogii sau rogu- coral constituie petele cromatice intense ale griidiiii. Speciile de astilbe se Trnparr, potrivit perioadei de inflorire ~i taliei, in

I urmatoarele grupe:

Astilbele de pklure (Astilbe rhunbed) sunt cele mai inalte, U ajun&a phri la 120- 180 crn. Inflorescenfele sale in ciorchini risfiraji gi at2rniitori apar in iulie gi august.

Astilbele de gr&din& (Asrilbe arendsii), avind multiple soiuri, fo rmed grupa cea rnai irnportanta. fndjirnea lor este de 60- 120 cm, inflorescenfele-ciorchine dense apar intre iulie gi septernbrie, in hncjie de soi.

AstiIbele japoneze (Asrilbe japonica) se disting prin inflorescenp conice, tulpina lor nefi-

Astilbe japoneze albe

ind rnai l u n g de 40-60 crn. fnfloresc devreme, in iunie gi iulie.

Astilbele chin@ (htilbe chinensis) fac parte dintre cele rnai rnici ierburi ornamentale. Tnfloresc foarte h i u , in august gi se~ternbrie. Varietatea cea rnai mi&, astiibele chin-ti ,,Pumilan ( A d b e chinensis ,,Purnilan), cregte pin5 la cel rnult 20 crn.

7 UNDE SE PLANT-? 1-

I

1 Plantaji asrilbele in straturi protejate, d a t e in penurnbd. Planta este foarte aspectuoasa in grupuri de cinci sau rnai rnulte exernplare de culoare identi&.

Astilbele se dezvoltri bine in locuri cu aer umed, in venum- . . b& de exernplu la umbra arbo- riior sau in jurul lacului de grs- din%, unde florile si frunz.de se pun excelent in valoare alituri de plantele acvatice.

Drept plant5 de bordurii sau acoperitoare de sol cel rnai adecvat este soiul pitic ,,PumilaV,

Pe malul lacului de @dhi caracterizat prin tulpins erect5 ,si

1 Plantare: primavara sau toamm. Afinag solul, apoi s&paJi o

groapii de plantare cu un diametru turnand vasul. de 50 cm. Amestecali p5mhntul cu compost $ ingragmant.

flori de culoarea nalbei. Soiul se turi de ferigi ,si diverse specii de r isphdqte expansiv cu ajutorul ierburi iubitoare de umbrri. lbtarilor gi suporti? gi soluri rnai Pe rnaiurile apelor astiibele uscate fag5 de celelalte specii de se pot asocia cu stinjenei, crini astilbe. galbeni $i cre~i~oare. - - , -

fn ciubiire voluminoase pot fi plantate soiuri cornpacte, diferite ca indfime gi culoare.

CE SE PLANTEA~~~AL~~TuRI? '-.I I

3 Depune$i tn gtoapfi at& 4 Wafi plantde abundent. pamint Tncdt astilbde st4 fie Udag ~titilbile pe timp secetos

situate la a&ncimea,la ears fuse- la cel pqin do& ale. rer4 Cn vas. fmmaji o farfurie de Irdere.

Astilbele se potrivesc bine tufelor gi altor plante perene. Astilbele in culori pastelate deschise form& o pa^ crornatici interesants alrituri de rododendroni, tisa sau alte plante cu frunze aciculare. nllukifi locul planarii cu La marginea zonelor plan- scoarp m5runtiG de arbore

tate cu arbori sau sub arbori entru ca soIuI d-fi mentinti mai astilbele sunt rninunate alsruri 4 I? ine umiditatea. de rozetele de fmnze ale crinilor de toarnnri. excelent gi 4%- ~sri lbe diinQegtipiria ,,~umilil" -

CARTEA

GRUPA 7 14

Cumparati astilbe 'in Taiati florile trecute, pentru

curs de Inflorin. reavan.

Nu cumparati plante cu frunze uscate sau cizute, respectiv cu lastari rari $i

rarnuri de brad.

PrsntaFcg- fiufrunzi5 uaat 9au Sc0ai.p PriMvera este un amtimp adec- rn&lmfitg de arbore ~i acoperifil Mt pntru plantare. Administrei cu rand de brad. o doza de s o l e substam nutrit i i exemplarelor h r W - nate demutt. fncorpom$i bine ?ngra#m&ttul in so1 (dreapGd.

necesiti3 rnuW a@. Pa

Dup# prirnul ger mai serios, tiiqi astilMe la o lungirne de I

Uoctorul plan tek - d e ~ i astilbele sunt plante foarte rezistente, soarele puternic $i seceta le pot dauna considerabil. Semne de vitamare sunt risucirea marginii ~i brunificarea treptata incepand de la rnargini a frunzelor. Solufia poate f i udarea mai abun- dent3 sau transplantarea.

1 STRATURI DE FLORl 51 +-qFT% C A K l t A I I

lndorescen I te gingqe albe sau roz

Cumplrafi risaduri Soere. Planta se dezvolti Pentru flori uscate taiafi primiivara. Alegefi plante optim d a d dispune de soare flori Tntredexhim. Uscafi crescute In ghivece cu toatii ziua sau cel pufin patru florile Tntr-un loc racoros, diametrul de minim 10 cm. ore zilnic. aternate cu capul ?n jos.

Nu cumpHra9 plante de Sol permeabil. Cu drenaj de culoare Tnchisi, cu pete nisip puteji asigura scurgerea mucilaginoase pe tulpini, apei. Nu udafi prea des. deoarece pot f i contaminate Amestecati solul acidulat cu Amestecafi conservant Tr) de putregaiul tulpinii. calcar. apa florilor taiate.

t

'A Pngrijire tot an ul lCllllA PRIM~ARA TIM WRlU TOAMNA Plantare si semiinare Mulcirea solului Plantafi floarea-miresei R sol Pe timp rece de iarni acoperifi permeabil. Semanati plantele perene cu crengi de seminfele soiurilor perene $i brad, paie sau scoarji de anuale de floarea-miresei. copac miiruflita 00s).

VARA TlMPURlU Aridre lnainte de fnflorire, ariciji

I I , . plantele tinere, deoarece plantele fragile mai a n i u pot f i accesate foarte greu.

VARA TiSiere Dad scurtafi ltistarii imediat dupe inflorire, stimul* dezvoltarea noilor lastar:

semne sunt petele mucilagi- 1 noase negre sau mar0 de e tulpina, poate provoca

moartea plantelor. Plantafi floarea-miresei Tn sol permeabil, 'lmpiedicand astfel stagnarea apei Tn zona -5dicinii.

STRATURI DE FLORl $1 PLANTE CARTEA

DE BORDUR~~ GRUPA 7 17

Margare tele Flori silba tice, traditionale, I n epreten I tioase

, pere ly , 1 IuminS naturi , + , iunis & se preteazg ( ,, bogat in sub- septembrie flori t3iate tanfe nutritiw

0-40 an +-

PLANTARE SI ~NGRIJIRE

plan ti ne poate oferi nenumhte flori ACCESORII: O margarete a cazma a compost Cl material acoperirea solului fain2 de oase

Margareta de gr5dinP sau margareta uriqii prezentat5 aici - cunoscutg simplu, sub numele de margaretg - face parte dintre familia crizantemelor. De mult timp este una din florile favorite in griidinii, yi se p r e t e d ca floare t5iat5. Rezistii timp indelungat in v a s .

Petalele care f o r m e d floarea

1 2 Amastecafl pdrnanrul scos cu din container. Saps$ o pufin compost. Margaretele

groa@ pentru sadire in care G trebuie plasate in groapa astfel incapa bine radacinile plantei. tncdt ghemul de radacini s3

rare. Diametrul florilor la anumite soiuri poate dep$ 10 cm. plantele sunt bine tunse, vara

h l 9 m e a florilor depinde thrziu vor inflori din nou, gi de soi. De exemplu frumoasa mai fermedtor. ,,Silberprinzesschenn atinge numai 30 cm. Pe de ald parte,

UNDE SE PLANTEAZA? in$irnea soiului ,,Christine Margareta de grCklin5 este 0

Hagemannn poate atinge 90 plant5 nepreten~ioasii, dar nu o

3 Urnplefi groapa cu amestecul 4 Trnpa$iaji compost Tn jurul de Dzirndnt ~i compost. rnu~uroiului de p8mdnt cm. plantaji in locuri unde stag-

Irbu P margaretele tbrm- un con* Fiecare soi infloreSte toat5 nead apa. D q i va inflori gi in

- . Mufuroiti putin pamdnt in jurul (dar nu direct ldnga tulpina), tulpinii. Udati din bel~ug. menfinand astfel urniditatea

solului. vara. D a d dupg prima inflorire astfel de sol, va deveni pe timp pgmh,td SP se usuce, gi 0 datii garetele in fata gardului viu,

ce trece, tot mai firav5. pe lunii le fertilizari cu alegefi un loc insorit -' ' ' 1 * & .idLA:

insorit. Margaretele cresc ~i penumbd, dar fac flori mu1 CE SE PLANT& ALATU mai purine.

fn rhav sau ca plante dc 1 aproape orice floare. bordurii margaretele umplu foarte bine spa~iile dintre plantele perene sau anuale. f o r m e a ~ un contrast frumos Cine igi doregte o mare de flori cu florile rotunde ale mar- albe, ce se ingrijesc ugor, poate garetelor. planta un strat mare doar cu Florile albe se potrivesc 5 Chiar Tnainte de tnflorire 1

fertiiizafi margaretele de aceast5 plant5 cu inflorire deosebit de bine cu gardurile durabilg. vii din plante perene, f"adnd

Margaretele se dezvold bine mai vesels imaginea arbupilor ~i Pn ciubiir d a d nu 1;Isafi ~i coniferelor. D a d plantari , , B ~ & , , ~ "

gradina cu fain5 de oase sau compost. Udati-le din belyug.

- Grgdinirit iscusit 3 -

, - l . - 7

. 'C

d b

I

l! I

Cumph$ plan&? putemice, eLumlnH naturalti. Se dezvotti Scuwi Ihtarii tineri Fnd L, ,, de un verde-Tnchis. cel rnai bine Tn locuri insorite, Tnceputul perioadei de crestere. Margaretele de gr idini pot fi ferite de vant. Astfel plantele vor &veni rnai procurate de primavara pana ~ermeabil- Margaretele stufoase, ~i vor face mai rnulte toamna. se dezvoltg bine in orice sol de flori, drept, rnai ,,,ici. - a , ; .j-,'.' - *>:: i i - gradin5 bogat in substante

nutritive. Fertilizarea cu a 0 data la doi ani, divizaJi a NU cumptirafi plante cu compost stirnuleaza infiorirea, tufele de margarete. Mfel frunze palide, patate sau Planta nu suporti a p plantele vor trai mai rnult ~i vor

f i rnai r0bus-b.

m

TOAMMA Mantare Plantafi rnargaretele de grading lnainte de aparifia primelor Tngheturi la niwlul solului.

Dezgropafi plantele mail. vechi si divizafi tufele.

!!!!!!@ ingrijim Cu putin tirnp inainte de Tnflorire mai fertilizati o data (dreapta). Din iulie nu rnai administrati Tngri%$irnant,

doarece le poate face wnri- ,

bile la ger.

'In august fertilizafi cu pot* siu. Udati d a d este seceta. ?ndepirta$ periodic florile vegejite.

ioctorul plan telc

Mucegaiul cenu~iu (Botrytis) ste cauzat de o ciuperca.

I bernnul infecfiei este depunerea catifelata, cenugie, care poate acoperi toat i planta, ducdnd rnai devrerne sau rnai tdrziu la putrezirea acesteia. indepar- tali gi distrugeti irnediat ~gr t i le infectate ale ~lantei. I

1 GRUPA

Diversitate de culori estivale vesele

idTnmFl iulie-octombrie se pretead permeabil a pentru fioare rn tnflorire Bias G

tndelungat~ a-iJ 25-35 cm -. -h

Zinnia

Sirbiitoarea culorilor I

Pfante iubitoare de soare, c;ircilunbele de forme ti d o r i diferite iniloresc hdefungat. I

Soiurile inalte gi amestecurile au indjimea de 60- 100 cm. Florile lor seamlnl deseori cu acelea ale crizantemelor, daliilor sau daliilor-cactus. In straturi par intruditva rigide, dar in vazi sunt splendide.

Soiurile semhalte au 40-60 cm. Este celebru soiul ,,LiliputV, cu flori pompon miirunte, ca gi hibridul ,,Ruffles F,", care exist5 in mai multe culori.

Soiurile scunde au o indjime de cel mult 30 cm gi se pot planta 8i in ghivece. Sunt preferaji hibrizii ,,Dreamlandw ~i ,,Peter-Pann. Zinnia angustifolia nu esre

atit de popular5 gi are mai pu~ine soiuri. Fiecare soi dispune de flori albe, galbene, portocalii sau rogu-maroniu, unele soiuri fiind chiar bicolore. Florile sunt mai rnici declt cele ale primei specii, fiind, de reguls, simple sau mai pujin invoalte. fntreaga plant5 este mult mai grajioas5, indjimea sa fiind de cel mult 50 cm.

Clrcium5resele necesid lumins gi d d u d . In conditii ideale davolts flori vesele ~i multicolore pin5 toamna. fn privinja cultiv5rii in gr5din5, merit5 amintite d o d specii.

Zinnia elegans are numeroase soiuri pi varietzji. 2 k+$i lada cu un c r r p ~

mrtffprreftt pentru a-i wn- sww wnidiiea. Arnplasagi mWtwa intr-un loc lurninor 1 ~ d 8 . d

Este specia cea mai cunoscut5, in deosebit de multe culori gi forme.

Florile sale pot fi simple, semiinvoalte sau invoalte, de culoare albri, galbenl, portocalie, rogie, roz sau violets.

f n liizile de balcon sau ciu- D a d preferaji rozd 8i bere sunt corespundtoare albul, plantaji drciumiirese soiurile scunde, dar gi soiul roz in faja reginei-nop~ii albe ,,Classicn al speciei Zinnia ~i inalte (Nicotiana sylvesrris) angusrifolia. sau asociagi-o cu pufuleji albi

(Ageratum houstonianum

CE SE P- ALhURE ,,Schnittstar).

3 DupH ce au rssarit plantutele, ridicali capacul bzii zilnic

dlteva ore, pentru a preveni con- taminarile micotice.

4 lndepirtqi unele de altele rWur l le mai mari. Cu putin

timp lnainte de plantare, expu- nqi-le atara, tn penumbra, pen-F tru a se tali. , J sk'.'! .>

.'

Zinnia angustihlia UNDE SE PLANTEAZA? Asociate cu alte plante anuale, se pot realiza combinajii coloristice pregnante.

Culoarea calda rogu-$be- niu a &ciumHreselor se poate completa cu nuanp de violet. I se potrivesc de minune pufule~ii, salvia albastrri gi floarea-miresei.

Pentru realizarea unui efect de contopire a cdorilor Pn stratul de flori, asociaji drcium5rese albe, galbene gi portocalii cu gdbenele, craije gi condurqi.

Ckcium5resele se @sesc in toate currile rurale gi straturile de flori pentru buchete. Plantati-le intotdeauna intr-un loc insorit.

Soiurile scunde sunt ideale ca b o r d d a aleilor sau ca fafad5 a straturilor de flori.

Soiurile semiinalte gi inalte sunt recornandate pentru decorarea centrului stra- d o r de flori sau umplerea golurilor dintre florile viiratice.

T3iiafi sistematic florile car- cium3reselor Tnci lnainte de a se ofili, astfel stimulafi planta s3 lnfloreasca con- # tinuu.

Soiuri N flori fnwalte

W T E A

GRUPA 7 18

APROVIZIONARE I LUMINA 51 SOL I TRUCURI

Gra'dina'rit iscusit I 4

I I

I

I C

L I

6hmpiia r&sa&ri c m u t e Seare. C~rcium&rese!le a Wi@ florile pentru vaza tn prwdabil. rohsae, cu hfloresc fi d a d a n t expuse numai dup3 ce s-au deschis frunze4e wnh-prokrnd. la soare doar o jumatgte de complet, ade l duread mai Alegqi exempiare htjsbocite, zi, dar atunci tulpina lor se muk. -

tndreapt2i spre soare. Dad u@ flori de Sol permeabil, bogat Tn drciumlrese Tn l iz i cu silice

Nu cumpkgi r&mhrP substanpa nutritive. Udafi @iclxid de siliciu), ot@neji alungite sau rEisaduri cu frunze c&rciumi?mele regulat, mai flari uscate extrem de cu margini brune sztu patate. ales p v rme secetoasi. interesante fi foarte durabile.

,m IARNA in pastile de turb3, astfel le Comandii puteji planta in strat far3 Comandafi semintele. transplantare. Interesafi-v3 asupra noilor soiuri. PRIMAVARA TARZIU

Plantare $i s d n a r e PRIMAVARA TIMPURIU De la mijlocul lui mai, plantqi Semamanare rssadurile in strat. hainte tnG. Din martie seminafi semiflele califi-le! In aceasta perioadi

putefi semina #i direct Tn strat.

Udare si fertilizare Udafi regulat pe weme uscata. Adaugafi lunar ingrwmlnt lichid la apa de udat (stdnga). Tiiafi sistematic florile trecute.

Q IMP AMMP SRL RO-P-02-10-019 lSBN 9 ~ 8 6 0 9 2 8 1

in cazul bolii pati4rii frunzelor, pe tulpini $i pe frunze apar Pete Tntunecate, care se extind. In final, ca urmare a putrezirii tulpinilor, plantele pier. Indepirtafi plantele bolnave. Tn caz de infectare puternici, stropifi cu solujii de fungicide.

PLANTARE 51 ~NGRIJIRE ACCESORII - --..... .,- -- --. -.-...-. --- - .--- -- ., .... -.,., , ,u capac O plantator Cl pastile de turba Cl 1 ingra~amint lichid Pfante iubitoare de soare, &cium;iresefe de forme

Soiurile Inalte gi amestecurile au Endgirnea de 60-1 00 crn. Florile lor searnini deseori CBrciurniiresele necesiti

lurnini gi d d u r i . fn condifii ideale dezvoltii flori vesele gi

cu acelea ale crizanternelor, daliilor sau daliilor-cactus. fn straturi par intrudtva rigide, dar in v~ sunt splendide.

Soiurile serniinalte au 40-60 crn. Este celebru soiul

rnulticolore pBni toarnna. fn privinp cultivirii in griidini, rneriti amintite doui specii. Zinnia elegans are

nurneroase soiuri gi variedpi. Este specia cea rnai cunoscuti, in deosebit de rnulte culori gi

,,Liliputn, cu flori pompon rniirunte, ca ~i hibridul ,,Ruffles F,", care exist5 in rnai rnulte culori.

Soiurile scunde au o indilyirne de cel rnult 30 crn gi se pot planta gi in ghivece. Sunt preferafi hibrizii

1 sedm~ic#nmnrtir. lloopari$ I d a cu tm cap# Amplasaji pasrilele de t u a 2, peritru a-i con-

in k*, 7mBihrrp-le cw a@, qmi s ~ % & miditatea. .Ampka$i int~oduceji in swastaa cste 2 3 sem&ndltura intr-un loc luminor gi unricita mid I forrne.

Florile sale pot fi simple, serniinvoalte siu invoalte, de culoare albi, galbenii, portocalie, ro~ie, roz sau violet5.

, ,~rearnland ~i ,,Peter-Pan". Zinnia angustifofia nu este

atBt de popularii gi are rnai putine soiuri. Fiecare soi dis-

I buhe de flori albe, galbene, portocalii sau rogu-rnaroniu, unele soiuri fiind chiar bicolore. Florile sunt rnai mici i e d t cele ale primei specii, .. und, de regul5, simple sau rnai

I p j i n invoalte. fntreaga planti este rnult rnai grajioasii, inil- girnea sa fiind de cel mult 50 crn.

fn &le de bacon sau ciu- D a d preferari rozul gi bere sunt corespundtoare albul, plantagi drciurniirese soiurile scunde, dar gi soiul roz in fafa reginei-nopgii albe ,,Classicv al speciei Zinnia gi inalte (Nicoriana sylvesrris) angusrifblia. sau asociagi-o cu pufulegi albi

(Ageratum housronianum

CE SE P ~ A L A T U I U ? Jchnittstar).

3 Dupe ce w rHdrit pl&ntufde, indepartafi unele de altele ridicaji capacul lizii zilnic 4 r&adurile mi mad UI puyn

cdtwa ore, pentru a preveni con- timp Inainte de plantare, expu- taminirile micotice. nefi-le afar&, Tn penumbra, pen-

tru a se tali. I Zinnia aogustiblia UNDE SE PLAN TEA^? Asociate cu alte plante anuale,

se pot realiza cornbinagii coloristice pregnante.

Culoarea caldi rogu-$be- niu a drciurn;ireselor se poate completa cu nuanp de violet. I se potrivesc de rninune pufulerii, salvia albastd gi floarea-miresei.

- :oate currile rurale ~i straturile

I de flori pentru buchece. Plantagi-le intotdeauna intr-un loc insorit.

Soiurile scunde sunt ideale ca bordd a aleilor sau ca farad5 a straturilor de flori. Pentru realizarea unui efect

de contopire a culorilor In stratul de flori, asociari b 5 De la mijlocul lui rnai plantali

rBsadurile afar& SBpali gropi, ameliorati solul extras cu ingra$%nlnt 5i sBdili micile plante.

Soiurile serniinalte ~i inalte sunt recornandate pentru decorarea centrului straturilor de flori sau umplerea

drciurnPrese albe, plbene gi I portocalii cu gdbenele, criire

1- Gridiniiit iscusit

Mu C U R I ~ ~ r&&wi alungite sau rIsaduri cu frunze cu margini brune s w m a w .

0 Soam. Cti~ciumL5resele Tnflorerc gi dac& sunt expuse la soare doar o jumatate de zi, clar atunci tulpina lor se TndraptG spre soare. 0 Sd pmmabil, bogat In S J ~ nutritii. Udaf i c&rciumlreseCe regulat, mai ales pe vreme secetoasi.

Tgiafl florile pentru mza numai dupa ce s-au dmhis complet, astfel duread mai mutt.

Daca umqi flori de cdlrciumirese Tn ISzi cu silice bioxid de siliciu), ob$ineji flori uscate extrem de interesante ~i f oam durabile.

1 'mmi,$jire tot an ul 1 -*- rn

in pastile de turba, astfel le putefi planta in strat f i r i

Comandafi serninfele. Interesafi-vi asupra noilor

P R I M ~ A R A TARZIU Plantare si sema'nare I

PRIMAVARA TlMPURlU De la mijlocul lui mi, plantafi I

risadurile in strat. inainte insi, Din martie serninafi serninfele dlifi-le! in aceasti perioadi in cazul bolii plitSrii frun- 1

care se extind. In final, ca ' urmare a putrezirii

I STRATURI DE FLORI $1 PLANTE DE BORDURA GRUPA

Ciu bo I tica-cucului Inflorescen I t i boga ti in locurile cu pen urn bra'

Grzdinirit iscusit 1

a Cumptira~ ciubofica-cuculu$ Ciubo$ica-awlui preferti Crefleli planta in locuinfa la deja inflorita pentru cZ astfel locurile cu penumbra, dar cu o temperatura in jur de 20°C, se vede culoarea florii. Alegejd udare adecvata. Se dezvolti altminteri seminfele nu vor

bine ~i Tn locurile insorite. germina.

frumos in In llzile de balcon plantali wlws. bSne rasaduri viguroase. Replantali- penma- le in gradina numai dupa ce au

inflorit in totalitate.

plantali-o in gradin2 sau in subfire de compost, alt- vase. Pe timp umed apzali minteri r2dBdna plantei va Tn preajma vaselor crengi tai- i e ~ i la suprafala solului. ate in bucali mici pentru ca melcii sa nu roadi planta (dreapta).

WARA TlMPURlU Udare gi fertiitzare Menlineti ciubofica-cucului Tn umereala permanents. Dupa o perioada mai sece-

L- toasa udali-o din abunden*. On perioada de inflorire imprastiai compost o sin- 1 1 guri data la ridacina plantei.

Doctorul plantelor

.a ciubolica-cucului pot apirea frecvent pe frunze pete de culoare brun inchis, i n urrna carora planta se va ofili repede. indepartafi toate parfile bolnave, $i rari- ficati zonele prea dense ale ~lantei.

STRATURI DE FLORl51 PLANTE DE B O R D U ~ GRUPA ; L *- I .', - r

I Lobelia pitici Flori frumoase fn grridina' fi pe terasa

Lobelia pitim' cu florile sale grap'oase produce o atmoskra" romantics' h gridina'fipe balcon.

Florile mkunte ale lobeliei form& din mai p h I in octombrie un covor vegetal dens, in culori vesele. Culoarea clasid a lobeliei este albastru- inchis, de tonalitate intens3 ins5 exisd gi soiuri cu flori albasuu-deschis, albe sau roz cu centrul parfial alb.

In privinp modului de cregtere se disting dous soiuri: lobeliile cu tulpins erects, compacte pi formhd covor vegetal gi lobeliile pendente, lungi, cu lLtari Pnfloritori.

Soiurile ce f o r m e d covor vegetal sunt ,Kristallpalastn cu flori albastru-hchis gi frunze de culoare Pnchisii, ,Cambridge Bluen albastru- deschis, ,,Rosamunden cu flori roz gi Pete albe, precum gi soiul alb-imaculat ,,Schneeballn.

Dintre lobelide pendente merits sP fie amintite soiurile ,,Richardii" cu lsstari de 80 cm gi flori albastru-deschis gi seria ,,Pendulam avand mai multe nuanje.

Din genul lobeliilor fac pane

Lobelia pitid

gi ate specii aspectuoase, ca de exemplu soiul cu flori rogii splendide (Lobelia x speciosa), avand inafimea de 90 cm, gi Lobelia Mgens cu flori rogu- aprins gi frunze de asemenea rogii.

UNDE SE P L A N T E ~ ?

Lobeliile cu forme diferite se pot folosi in variate moduri.

Ca plante in bordutii d e l e c t d privirea nu numai prin florile lor fiumoase, dar prin perioada l u n g de Pnflorire.

Ca acoperitoare de sol plants$ lobelii fn straturile d a t e la soare. Lobelia se evi- d e n j i ~ deosebit de bine in compania florilor cu d i e scunda sau in h p d a straturilor, acolo unde benefici& de soare suficient.

Plantaji soiurile compacte pe terast ca plante intermedi- are sau de bordurs.

Lobeliile sunt aspectuoase gi

sub pomigori cu trunchi Pnalt plantaji Pn ciubere. In ampolne sunt potrivite lobelii pendente cu inflorire bogad.

Lobeliile albastru-inchis gi crZijele portocalii formead un ansarnblu Pn culori vioaie inflorind toad vara. Combinagia dintre lobelia

albastru-Inchis, ciucugoara albs ~i mugcata rogu-carmin produce o impresie fermedtoare in lada de balcon.

Soiurile compacte diversifid gi echilibred prin forma lor compozijiile objinute prin asocierea cu plante de constitufie rnai I d , ca de exemplu regina-nopjii (Nicotiana sylvestris).

1 Compozifia consta din lobelia Extragefi cu grija lobeliile dir 2 ca acoperitoare de sol Fn jurul ghivece ~i plantafi-le la dis- pomi~orului. Amestecafi pamln- tanfe egale de pomi~or. Umpleti tul cu ingra$imlnt. Plantafi vasul cu pamant. ~omisorul. . =

3 Presati pamdntul in jurul 3 lobeliilor. Udafi plantele pen- Lf plantile la 7-8 cm pentru a tru ca solul si se compacteze in stimula a d e l Fnfloririle viitoare. jurul radacinilor.

5 Adrninistrafi plantelor ingra~3minte. Diluati in apa

de udat a lobeliilor ingrA2AmAnt lichid.

GRUPA 7 21

I Gridinirit iscusit

LUMINA 51 SOL 1 TRUCURI

a Cmp%qf pbn* m I

!ping A 'i'

$&adnile horticdra.

* Nu cumpirati plante cu listari subtiri, cu frunze risucite, galbene.

~ M A V A R A M n m gi plantare in martie, semhaji Fn locuinf8. Deoarece seminfele lobeliei genninead la lumini, presati-le bine Tn pimant, dar nu le xqer i f i . Dupi daui sipt;imdni repicati plintutele $i arnplasa$-

le Tntt-un loc lurninos $i aerisit (jos). La mijlocul lui mai transplan.tati risadurile Fn grldinh sau punefi-le afar& On vase.

VARA Tbciere gi lngrijire Tiiati regulat florile trecute. Fertilizati dupi prima inflorire. Pe vreme secetoad -- 1 udali plantele.

Dupi primul Rghef, scoatefi plantele din sol $i compostati-le.

' Lobelia este atacati rar de boli sau diunitori. Pe cll- dura toridg insi e posibil a nu infloreasd. Udati plantele mai des ~i tiiali-le pentru ca pe timp mai ricoros s i infloreasci din nou.

Copiii soarelui Aceste pfante ornamentale perene sunt caracterizate prin Morire abunden t i pi fongevita te.

Rudbeckia prezinta varietsji anuale, bienale gi perene. Vorn prezenta aici inddgitele soiuri perene.

Soiul ,,Goldsturm" (Rud- beckia fulgida ,,Goldsrurm") ofed o priveli~te rnagnifid prin -

florile sale uria,se gi stigrnatul lor specific negru-rnaroniu. Cre9te doar 60-80 crn, fiind cel rnai scund soi.

Soiul ,,Goldball" (Rud- beckia laciniara ,,Goldball") atinge si indtimea de 2 rn si are UNDE SE PLANTEAZX? " . flori rotunde, cu petale biiture. Este floarea cea rnai des intll- nit2 in grsdinile fsriinegti.

Petalele florilor din soiul Rudbeckia nitida ,,Herbst- sonne" atlrni in jos, dlnd florii o imagine glurnea5s, de paragut%.

Toate soiurile de Rudbeckia perene cresc repede, prin lastarire ajungbd in curlnd tufe ample ~i bogate.

Rudbeckia este floarea perfects pentru straturile 8i bordurile de flori aflate in locuri insorite. Soiul ,,Goldsturm", rnai scund, este indicat a se planta in gddini mai rnici. Vara, se sirnte bine in jardiniere pe terasP sau balcon.

Soiurile rnai Pnalte sunt foarte aratoase llngii garduri, de care se ~i sprijins. Devin atracfia gddinii gi in straturi de flori rnai rnari sau pe borduri, datorita faptului d in scurt

I tirnp se transforms in tufe ample. i CE SE PUNT^ ~ T U R I ?

Cornbinariile de iarbs mare (Helenium), Heliopsis helianthoides var. scabra gi splinuja (Solidago) ofera de-a lungul anilor rninunate nuanje de galben gi portocaliu. Cei care sadesc, printre Rudbeckia, ver-

Soiul,,~oldbaU"mpenle hwfte bere in luna rnai, din iunie se

vor bucura de inedite , ,phi- roare" Pete rnov in marea gal- benP de flori. Oferg de asernenea un spectacol ferrnedtor cornbinajia cu albul brurngrelelor, ochiul-boului, Monarda, cu albastrul deschis a1 salviei de l u n d (Salvia uligi- nosa), cu portocaliul florilor de Tithonia rotundifolia, ,si albastrul-violet al pufulefilor

I (Agera rum housronian um). Este de efect gi arnplasarea I printre ierburi ornamentale, ca de exernplu Calarnagrosris varia ori Panicurn virgarum. R u d M a nitida ,,Herbasomem

5 Pentru fnmul$ire, scoateji cu cazmaua rizomul din

parndnt. Taiafi-1 cu cazmaua in patru zi dditi partile separat.

CARTE

GRIIPA 7 22

iscusit , , -1 : , . ,: j. .,.. t{*

ploaie scuturati apa de pe plante, scutind astfel tija

zilnic florala de o greutate in pkrs.

a Soiul ,,Goldsturmn se : inmuljege prin seminje.

trnprHStiaji seminjele ~i apHsaji- frunze ingalbenite sau cu le in plmantul stratului de

flor

,'

r,

- ' y k 8 = PRIMAVARA TOAMNA Gdire lernare Risadurile se pot sadi in stra- Toarnna, soiurile Si speciile tul de flori In lunile rnartie- inalte, se vor t;iia pan3 la aprilie. lnainte Cnsi, neaparat 15 cm, ~i se vor acoperi cu fertilizaji parnantul cu com- cornpost. post ~i balegar de grajd.

Tratare cu lngri$(i;rninte $i ingrijire Premergitor infloririi, se va amesteca in parngnt, in jurul plantei, o doz5 mica de ingra$imlnt. Sprijiniti plantele de arac (dreapta). Pe vrerne de seceta, udati-le din bel~ug. Florile ofilite se vor indepirta regulat, prin tiiiere.

'1.

Viermii de sarma se infig in frunze, lasand in urma lor Pete rnaronii $i gauri. Frunzele deterioarate trebuie indepartate ~i distruse, nu le punefi sub nici o forrni in compost1 Plantele foarte infectate trebuie ,atate cu insecticide.

U n anstocrat

Fforile efegan te, in forma' de fuminare supfa' ale nemu~orului sun t podoaba fiedrei @dini.

Culoarea albastd caracteristid nemgiporiior in&d privirile. Printre soiurile noi se gkesc soiuri cu flori albe, roz gi violete, simple gi invoalte, ba chiar pi soiuri bicolore. Acestea se pot imp2gi in trei grupe.

Cel mai frecvenc se cultiva Delphinium datum. Florile dese, dispuse in inflorescen~e- lumhare cresc p%nl la indjimea de 1,2-2,2 m.

Delphinium x belladoma are o indfime de 0,8-1,2 m, inflorescengele sale sunt mai delicate, mai laxe gi mai pugin rigide.

Hibridul ,,Blue Bird"

prin tre

Hibridul ,,Galahad"

Ddphinium pacific, avhd o f n i l w e de 1,5-2 m, este varietatea uriqa a nem%rului de grkhna.

UNDE SE PLANTEAZ~?

Plant* nerngsorii inalgi in h- dalul straturilor de b o r d d , iar pe cei de talie mijlocie in centrul stratului. De-a lungul aleilor, drumu-

rilor majestuosul Delphinium x belladonna arad minunat. fi vase arad bine soiurile

scunde. Plantafi sub nemfisori flori albe pendente de lobularia sau lobelii.

Nemgigorii albqtri e c h i l i b d p e r f a imaginea perenelor albe sau fn culori pastelate. Penuu a obgine e k t e interesante prii combinafi brmelor, asociag

floriie-lumhxe erecte cu plante a&~toare , reverenfioase, ca de exemplu cu specii de ierburi decorative.

Trandafirii rogii sau roz sunt plante asociate consacrate ale nemfiorului de @din&

Tonurile galbene - de exemplu coada-goricelului sau crewarele - se armonkzi i de asemenea cu albastrul nemfiodui.

Combinaria, considerad deja clasicil de rop-alb-albastru a @dinilor rustice, se poate realiza intr-un strat fermedtor de uandafiri, crini albi gi nem+pri. Nem&orii, perene aspecnloase se pot asoda si cu macul orien- tal sau cu bujorii de grkling.

In perioada infloririi de toarn- M hgrijifi-vii de plantele de acompaniamen~ cea mai bun5

alegere sunt stelufele, bine- cunoscute prii variemea mare de soiuri.

PLANTARE $ 1 TNGRIJBE - . -- -

_ __~OWII: tl r ~ - u r i dk nernahlni C urca de sapat O compost O plantator Gtngrari:mlnt chirnic complex I

Primavara sau toamna, af% 2 S&pa$i gropi de plantare la nafi solul adanc, plivifi stratul distante de 60 cm, cu bun8tlifiti-l cu un strat de adancimea de aprox. 15 cm.

Amestecati pufin ingr6~amant chimic in pamantul extras.

4 in iulFe, dj p l a M e t W u & la 15 cm deasupra wltltd8

fel eke vor retnflori la d%#jtul verii.

, 71-

r _ a -l.' ,\& U l Jra'dina'rit iscusit .I

. 'qi

LUMINA SI SOL TRUCURI

Cum@ra$ plante LuminZi natural& Nernti~od'l sinitoase, in ghivece t% prefer5 locurile protejate de diarnetrul de 10 crn. Planta- vant, dar rkoroase $i aerisite. Si-le toarnna sau prirnavara devrerne.

So1 bogat in substanfe @ Nu cumphrati plante nutritive. Plantele necesit5 un hflorite, pentru c5 rnai tarziu sol af%nat ~i reavan, dar in vor ir4'n.i slah care apa nu stagneaz3.

Toamna tarziu, t3iafi plantele pan5 la lungirnea de 15 crn. bternefi in jurul lor compost ~i acoperiti tulpinile cu rarnuri uxate.

Plantati nemti~orii ling3 un gard sau un zid Tnsorit, pentru a-i proteja de vint. Evitafi stagnarea aerului fierbinte!

1 Jflgrijre tot an m - . I -

T3iafi plantele trecute la in3ltirnea de 15 crn.

Sprijiniti din nou plantele

inflorire, taiati din nou las; .

Plantare tarii la 15 cm deasupra mlu- { AfAnafi profund solul. lui. RispAnditi compost In ;: Ameliorafi-l cu compost $i jurul plantelor gi protejati-le , Tngri@rn$nt complex. contra tnghetului cu frunzir Plantati rkisadurile. uxat 00s). Toarnna este de *

asemenea adecvata pentru VARA plantarea r3sadurilor ri tngroire #i Were transplantare, Sprijinifi plantele cu tutori. Pe vreme secetoad, udati-le. 7

I

)octorul plantelor

I

Uneori, noaptea, melcii dis- trug in intregirne plantele tinere. Protecfie: capcane pentru rnelci sau pesticide. Nernfirorii sunt vulnerabili la boala f5in3rii. Preventie: stropiti cu fiertur3 de coada-calului ~i ap3 in propoGie de 1 :5.

. . . . . , I . < , . ( . .

I Gridinirit iscusk Mu I I .+ 'I. .. . . .: . . - p.

@ Cumparati pla* Soare. D a d ciucupara nu viguroase, compade, care au beneficiaza zilnic de cel pufin linceput s l Infloreasci. gase ore de soare, se alungefle

~i lhflorme insuficient.

ghivece de turbg sau ladi de risphdirea serninjelor. Daci serninat, intr-un loc lurninos, rispindifi florile ofilite fntr-un

strat liber 009, prirnavara urrnitoare din serninfe se vor

Transplantafi risadurile afari dezvolta noi plante. la mijlocul lui rnai. lncepand

cugoara poate f i serninata gi

Dupi Tnflorire, pentru a stirnula formarea bobocilor, t l iaj i la jurnitate toate plantele.

CrsP ABilMP SRL

- k h n . TRUCURI

Clucqoara Pre 4 semanata egalonat, astfel vor

f i totdeauna plante noi care vor acoperi golurile din strat.

.a Marcafi cu fsina locul ciucu~oarelor plantate tn strat. . .' i' .... $ , : ' .

? . I . I . 8 ,

, .%: ; ;.. i,? ;:

I I n sol urned poate surveni putrezirea rgdhcinii sau a coletului. Boala se rnani- f e s ~ prin ingslbenirea gi pieirea diferitelor p l r f i ale plantei. ?ndeplrtafi exernplarele infedate, arneliorafi perrneabilitatea solului ~i reducefi cantitatea apei de udat.

ISBN 97&963-86092-01

aJsOlJ nquad

a~ irosui V I un~~r~s ur v 'auaqp3 my ap ~JEN

I Grdinci t iscusit

Cump&a$ semwe m rasaduri compacte ln ghivece, cu frunzi~ des, verde-Tnchis.

Nu cump&qi plrnte cu frunze wz&e, alungb. Risadurile neingrijite mi

Soare. CrhItek se dezvolta optim fn ware dsplin. Mejaritatea miuribr Fnfloresc toata vara.

m W cu humus. Crhifele se ~mrifti3 blne tn aproape twts wlurile, dar le displace

I mai 9niu. tn luna iulie.

P R I ~ A R A TlMPURlU Tdiere gi fertikare

In februariemartie, semanati Ciupi$ fiorile trecute $i fertili- in vase de semanare, On ghivece zati o data la pahu siptimini. de turba sau in tablete de turba presata (dreapta, jos).

crlitele din sol ~i composts$-le. PRIMAVARA ~ A m u

Gliti plantufele: In mai, timp

Radacina craifelor elimina substanfe care alungl nematodele. Semanati seminfe de craee ~i printre legume. m Plantele obfinute din .semlnare tanie, tn aprilie- mai, direct ?n strat, vor Tnflori

Criitele sunt rezistente la boli, dar, din pacate, constituie hrana preferau a melcilor. Protejati-le cu o plasa contra melcilor sau amenajafi capcane pentru melci. Daca folosifi pesticide, avefi gri j i ca pasarile sH nu aibi acces la ele.

I STRATURI DE FLORl51 PLANTE DE B O R D U ~ GRUPA i

CARTEA

" 26

Stef u I t i fnflorepe de la mJlocul verii p h i h venirea fngbetului /

4 ingrijire sirnpla n , .- .ninl naturals

& permeabil

## 10-25 1 crn

' I

.Jae ap -wo~ ap w~ s ap ieJp un 10s u! alnq ade u!p sa! !ew nu pug:, !$e~a$sa~ue 'Jolaua!nJnq ea~eued

~gd '@nplk? gde n3 nea1e6 -apul edna .e6!ledes n~ !nl a~zui ~n~au!e$uo3~ierwull Z -nze~~ inlos !ie*,e guweol

uwal ap gelat

3tllfItl3N? IS 3UVlNVld I rn

mPJnDgr !~oS!lurau n3 anwqp aiuenu UJ alnla~s euuraa pu! -pose EJaA B a~qmnl mop

B q py~om plseqp areop ap ~ar~s un e[euaure aleod as

.(~.vqPnH) ~op(n1 e euaq@% aruop~ ap

TJOU rn !ruqqp-lap!A !JOB

rn snpm JJIW n~duraxa ap @pose pep naq@-nqseq~e nlquresue un au!iqo !ia~nj

.a~mld ap !mpj alpur n3 alepow y lod

=me ap 'asJaAlp luns alainp~s

eapun3s pur ~01!!3ads e JOT dy uj ~e! 'alpui ~o~!!~ads e puy uj r?an~ppl3 yajo wpow au!Seur! 0

-(.wp!ouy%t.qurn~d aw?aso~was) eur%psole

-la !so~oj a~eod as ps ap 101

-!ladme lda~a .(nurnq~adn~'L urn!uouralod) mn!u

-ouralod ap lalop In!os nr, nes 'ar~seqp !JOU n3 alaqure '(sn3

-rlaumq sdou!yq) !npwqop -wnpp !i (wn!u!yd,raa)

pqyaja~d 'UOU ap aprru -ws ug sap !em alelsape xuns

aua~ad ainlas rnpla13 -aA!l -mnu aimlsqns UJ le%oq wid

nu IS lwsn ~oSn 10s nj NOH

ap apxms ul !S rep <au!dp app8 ug a~aueld rj lod

snu!dp. J~JW !S snllaurr? JaJsv

.(s!suau!p sn yda~s!ym) Bpua anow '!npoq-In!yr,o nr,

(3~3s~ pua8) aua~ad a~aln~au atlapUymOJ amqW nN

.eqp nes ZOJ

<aundmd cu!ur~w-nSo~ 'Fa1 -O!A cp$ul-nnwqp 'a!Jo!A

anop ap mns aps apjpape~ -!.@~J~-!Aou J~IW !S pn3soun3

aqq p!leuurol aJeoU o a1s3 -un 09 1 ap eaur+ul!S aSume

~od al-es apn!os !9 aa!yBue

-amou ~a~sgr .!lpa!~e~ a~pur q a~a!@~r,laurcn !S !ipw

aueoj ap a~@ypuj 'un 0s-s I ap eaurrjp~ pqedapau (sns -amp JJIW) m!~!d alainps

pw~n%y aIa arluyrd .amatroi

py~ogq ap5nlats q pspa areur ~ux !S ala!slanyp 0 pnseqp nes ZOJ pa lo!^ !JO

alp" ~ur aim ap pug JOI!J

-OD mreopr, 'pn!os aseolaurnu ap unds!p pds apquv

.asap !Jn!yJunqur ul asnds!p luns alpold .a!rqura~das !S a!p! aJmJ alb~o~uj 09 el eqd

%nllacm J~JW 'apn! !S ~ur aJ1q alb~oflu~ .eu!dp ad ano~ pun o alp !S un 0s

-S 1 ap aurg~ut o rn %mu 11 -~ar~Jd PJom awds u!p a~wd my mqdp ~a~sgr

'!~opu ale pur aim ul am!ppJaurcn

pu!g !m!os a3?3pmuau 'are1 -ndod ap alueld luns

w~san: ar1q aqnw -!pads ap 009 APFO~~~ p-de nes mpuaS 'pfoq ap umrlxa

am ~o~ainpls wxerpA!a

Gridingrit iscusit

Cumparafi plante Soare. Stelufele infloresc cel Stelufele pitice vor crezte dezvoltate, de culoare verde- rnai frurnos la soare. mai tufos daci le sunt t i iati intens, cu cafiva boboci. listarii tineri.

Majoritatea speciilor preferi solul permeabil, bogat in Nu plantafi Aster novae-

Nu cumpirafi plante firave, substanje nutritive ~i humus. angliae in sol compact, sfrijite, in sol uscat, cu frunze Aster arneNus se dezvolti deoarece efectivele frurnoase ofilite awnand. optirn in sol usor calcaros. vor cidea.

TOAMNA Fertilizare

Perioada de plantare cea Mulcifi cu compost solul din rnai favorabila a stelutelor. jurul plantelor. Tiiafi rizornii

intinerire, operafie necesara rnai ales in cazul exemplarelor rnai vbrstnice.

Udafi bine plantele pe weme de seceti indellingatti. Sprijiniti soiurile Tnalte cu tutori, pentru a nu se apleca. i nde~ r t a f i sisternatic florile trecute, astFel plantele nu rnai produc serninfc, rimbn viguroase ti infloresc rnai fru-

cauzati de ciupercile din sol. Florile se ofilesc subit, la baza tulpinilor devine vizi- b i l i o peliculi rnicotici de culoare deschisi. Nirnicifi exernplarele infectate. Tirnp de cafiva ani nu rnai plantafi stelufe in stratul infectat.

IMP ABllMP SRL

A . %' . n u . . -- .. ,&. ~ La--*.:: -, ,

C Artificii colora te --

--" - - -9 Ffode b o a s e ale mentei decorative Moresc deasupra fiulmfor cu partirm p b t .

I

Varianta s5lbatid a mentei decorative cu florile rogu-stacojiu (Monarda d i d p a ) provine din America de Nord. Pe tulpina puternid, cu muchii hfloresc multe flori labiate ce form& g u l e q late. Frunzele au par- fUm asemhiitor mentei gi cim- brigorului.

Pentm plantare sunt potrivite h special soiurile hibride. ~ib r i z i i pot fi albi sau de diferite nuanfe de rogu, roz gi purpuriu. Soiuri foarte indZigite sunt ,,Cambridge Scarlet" cu flori stawjii, ,,Crofiway Pinkn cu flori roz-deschis, ,,Prarie- band" cu flori rogu-somon gi ,,Adam" cu flori rogu-cirqiu- fipiitor. Soiul ,,Schneewittchenn are flori albe. Soiurile mov- inchis ,,Blaustrumpf' gi mov- purpuriu ,,Priirienachtn cresc foarte inalte.

UNDE SE PLANT^?

Menta decorativi se plant& in straturile cu plante perene,

dar gi in c o l d insorit a1 &- rigului sau in straturile cu plante aromatice. Menta decorativii prefer5 sold umed, astfel poate fi plantad gi in apropier& lacurilor mid.

riispindqte cu ajutorul I&tarilor subterani i , cu timpul, form& tufe mari, fiind astfel Plantafi menta decorativii in k +e de ierburi aro- ideals in straturile colorate, cu tend stratului gi mascqi-i matice menta decora t i~ p a t e caracter sabatic, natural. tulpina god5 cu flori anuale sau colora straturile cu jdq, cim-

Parfurnu1 gi culoarea floriior plante perene de toamni brigor si mrhon. atrage fluturii gi albinele. Plan- scunde, cum ar fi ochiul-boului

I taji menta decorativZ htr-un sau iarba-grasii. s m t din apropierea te& si fn stnturi cu plante perene vefi putea&tfel admira toaG vara flumrii ce roiesc in jurul platei.

Gu lewle de flori de culori vii ale mentei decorative sunt h o a s e a& in strat dt gi ca flori f n mz.5 se pkueaz.5 timp indelungat.

Menta decoratid rmraintz o tu@ frumoass in fiecare strat de flori.

se asort& cu florile de culori vii ca rudbechia, lipdnoaiele, veronica gi coada-goricelului.

kscraturilecucuacterna- tural asociafi menta decorativii cu ierburi inalte, splinup gi rudbechia rogie. Stelufa, ciocul- berzei gi salvia a c c e n t u d cu culori contrastante frumusejea plantei.

La marginea lacurilor mid plantafi menta decorativii aliituri de shjenei siberieni, i p a g e , crini galbenhgi crini de toamnz.

D a d avefi fn gradin& varianta silbatid a mentai decorative, gustali fruma1e parfumate. Folosind frunzele putei face ceai cu gust de r n e m sau, taiate marunt, putefi condi- menta cu ek ralate sau d r - nuri. Recoltafi frunwle dimineata devrerne, splilafi- le 5i scuturati-le de apl.

Men ti decorativa' C h m A

GRUPA 7 27

I* APROVIZIONARE LUMINA 51 SOL TRUCURI 8 . ."I' -r .&'-i

1) Cumpara$ plante Fogs% mrnificate, cu f runz i~ s i n b . Flantele la container au radl- dnile dezvolt-

r Nu cumparafi plant@% fiunze ofilite sau plante peKiZe 4% f%a&

'r sdare sau penumbrs. I n locurile Tnsorite necesita sol urned iar 5n cele serniumbroa-

r So1 permeabil, bogat I n substanfe nutritive. Menta decorativa tolereazs ~i solul slab m d .

I ' Y 1 m g r y l r c tot an ul k 1

PRIM AVARA TlMPURlU Divizarea plantei Primavara la trei-patru ani divizafi tufele. Scoatefi , rizomul ~i taiaji-l cu o cazrna ascufita (dreapta jos). Replantafi parfile sanatoase, viguroase cu rnulji Iastari

TOAM MA T1km Dupg Tnflorire p@fi a i a florile, dar pute$i apta pi pentru @&area lor: caste seminale rotunde reprezinta decorul de toarnns si iarnB al grgdinii.

Plantati rnenta decorativa Intr-un vas mare de plastic ~i a~ezaji planta cu vas cu to t i n pirn%nt, pentru a-i putea veri- fica lastarii din sol.

r Clnd planta inflorepte mai slab, divizafi-o.

1-2 ori pe sZipt3rnAni. I

tineri.

VARA Udat e Menta decorativi necesita multa api. Vara, pe vrerne fare ploaie, udati planta de

octorul plan telc

Numeroase soiuri ale rnentei decorative sunt sel, sibile la fainare rnai ales cdnd sunt plantate prea des sau solul este prea uscat. Pe frunzele contaminate apare un strat fi inos alb. Scurta! plantele contaminate pan2 la inilfimea de 15 crn, pistrati solul urned si divizati plantele la 3-4 ani.

&.g 2

8 $2

i s

ag

-

s.:g E

a,

.E L m

3 L

m9

w

a:-cr$

2g

.s

c c

=;;za !s;asm

QU

m

p.g

~

=E

EN

a

u 4,

E m

saz rn

CARTEA

GRUPA 7 28

I Gridinirit iscusit -,

APROVIZIONARE LUMINA SI SOL 11 Cumpiirafi seminfe salli

rasaduri Tndesate, avandiel putin o floare, pentru a put- alege culoarea doritR

Nu cumplrafi plan% sau plante a caror radec~ iesw p&i d i c i i l e && a api &e p fun& ~ I 4 f .

Soare. Planta se dezvoltl optim ~i tnflorefle abundent Tn locurile expuse la soare.

Sol cu humus, nisipos. Planta necesita sol permeabil ~i bogat Tn substanp nutritive-

* Ameliorati solul argilos cu amestec de compost-nisip.

Pentru iernare, toamna ti iafi frunzele uxate, scoatefi planta din pamint si pana primavara pastrati florile in ghivece in loc luminos ~i ferit de inghet.

~ngryire tot an ul 1 I

Semanare In martie semanafi gazania Taiafi regulat florile ofilite in casa, In ghivece sau lazi. fjos), astfel stimulafi dez- Pistrafi solul uniform slab voltarea noilor flori. La c5te umed. patru saptamdni adaugafi tr

apa de udat ingrZ@mant MIM~VARA TAWIU lichid. Adaptsre $i plantare Repicafi rasadurile in rlsad- nite reci incepind de la finele lui aprilie. in mai, odata cu trecerea tnghefului se pot planta Tn gradinl, la locul definitiv. K? aprilie putefi cumpara din unitiifile horticole rasaduri crescute h prealabil.

Putregaiul rldgcinilor ~i putregaiul cenu~iu apar pe plante dupa perioade ploioase mai lungi, tn special in locurile in care apa stagneaza. Scoatefi plantele contaminate. In anul urmator ameliorafi solul cu compost $i nisip.

Potopul de flori a1 @ei este podoaba straturilor

1 Gazania este originarai din / Africa de Sud.

Din rozetele ddtuite din frunzele b a d e verde-inchis vara se Pnalp tulpinile scurte in v k h l &om sunt situate flori de culori fipaitoare, cu diarnetrul de 7- 10 cm, care se deschid doar la soare, seam pi pe timp noros Pnchizhdu-se.

Planta origin& este peren'i, ins5 in regiunile noaswe nu FermecaWtor aovor floral t o l e r d iarna, astfel este plantad ca floare anudai. ~ l a n t a poate ierna in casai, in locurile fir5 ger.

f n wmerj se @ a c numerosi hibrizi cu flori de culoare Abai, galbenl, bronz, portocalie, roz pi ropie.

Soiurile Mini-Star 4 soiurile mixajelor Chansonette 0: 15 an) pi Morgentau (P: 25 cm) au form5 scund& hdesatiX. Exemplarele mixajelor hibride Sonnenschein ating indilfimea de 30 cm.

UNDE SE PLAN TEA^?

Gazania nu necesitii rnultai apai pi Pnflorqte abundent in locurile uscate, astfel este planta ideals a locurilor fierbinji, uscate pi expuse la soare. Poate fi plantats h stratwile insorite de Iin@ trepte sau pe coama zidurilor. fn graidinile alpine poate fi utilizatai pi ca plant5 intermediad.

Mixaj pestrif de hibrizi

Soiurile cu crqtere deasii (Helio tropium arborescens) sunt decorative plantace pi in sau felicia (Felicia amelloides). l h i de balcon, suporturi pen- Margaretele albe arbusti- tru flori sau ghivece. forme (Argyranthemum

fiutescens) produc un efect

Gazania de culori vii, cu creionki aparte se asorteazii cu alte flori anuale de culori vii, ca de exemplu dimorfoteca (Dimorphotheca sinuara), asteriscus (Asteriscus mari- timus), doroteantus (Dorotheanrh us bellidiformis) pi ursinia (Ursinia anethoides).

Gazania poate fi asociad pi cu vanilia cu flori dbastre

relaxant printre florile pestrije de gazania.

Gazania coloratii plantatii in bordura stratului de flori scoate tn widen@ frumusejea stratului de limba-pqtelui albastrg sau albii (Limonium sinuatum) sau cu salvia albast1-5 (Salvia hrinacea).

PLANTARE SI ~NGRIJIRE ACCESORII: R seminfe de gazania P p2mBnt pentru rgsadu.. Q rasadnifil cu capac Q stropitoare R ghivece R plantator

1 La hceputul lui martbe 2 Presarati sern&nfitura 'cu un umpleti vasul pentru incoltire strat rubfire de pPimint, abdi

sau un bol cu amestec de urrcezi+l fin cu stropitoarea J

padnt-nigp A$emeJi seminplc @strati solul uniform urned. pe sol.

3 Acoperili risadnifa cu capa- 4 Repicati risadurile dezvo cul de sticla, aerisind-o prin tate, cu cdte 4-5 frunzulite,

aFzarea sub sticla a ni$e pene Tn ghivece cu diamentrul de de lernn, evitlnd astfel 6-8 cm. putrezirea plantelor.

La finele lui mai plantali ) rAsadurile in grupuri de 3-5 fire. Udafi plantele 9 asigurati-le substanfele nutritive necesare.

Gazania poate f i Tnmultiti prin butisire. TZiati lgstarii,

CARTEA

GRUPA 7 28

Gridinirit iscusit

& ' , - .. CumpHrafi sem~nfe saGi

risaduri indesate, avAndk4 pufin o floare, pentru a p u t e alege culoarea dorita . .

Nu cumpHrafi plan€@ 0- sau plante a ca r~ r r&i&& +im# @#I orificiile h a apei de pe fundul d a f V

LUMINA $ 1 SOL 11 TRUCURI

I Soare. Planta se dezvolta optirn ~i Tnflorefle abundent in locurile expuse la soare.

Sol cu humus, nisipos. Planta necesita sol perrneabil $i bogat in substanfe

mngrijire tot an ui w

Arneliorati solul argilos cu arnestec de compost-nisip.

Pentru iernare, toarnna ti iap frunzele uscate, scoatefi planta din pirnant ~i p l n i prirnivara pistrati florile in ghivece Tn loc luminos ~i ferit de Tnghet.

in rnartie sernanafi gazania ~ G a j regulat florile ofilite in casi, Tn gh ime sau lizi. O'M), &el stirnulati dez- Pistrati solul uniform slab voltarea noilor flori. La d t e I urned. patru si%ptirnani adiugati I r

apa de udat ingraim3nt PRIMAVARA T ~ Z I U lichid. Adaptare P plantare Repicafi risadurile R r isad nife reci Tncepind de la finele lui aprilie. i n rnai, odati cu trecerea Tnghefului se pot planta Tn gridini, la locul definitiv. ?n aprilie puteti curnpira din unitafile horticole rasaduri crescute Tn prealabil.

loctorul plan telor I

I Putregaiul riidkinilor ~i putregaiul cenu~iu apar pe plante dupa perioade ploioase rnai lungi, Tn spe-

I cial b locurile b care apa stagneazi. Scoatefi plantele contaminate. in anul urrnitor arneliorati solul cu compost ~i nisip.

I I In florire dura biki PLANTARE SI ~NGRIJIRE

I

HLLraunm. u laaauur 1 u= vlvalca aualelut u 1uIr-a u rreblF Fforile halte ale fforii soarelui se hgr&sc u~or t i M o - resc h galben sducitor pba' toamna.

VARIET~TI I

C;l plantator IJ compost

M&uW bulghrii mai &I .. 2 Amstecalihlsol m l f m d e compost cte cca, 5 cm grwime, apoi greblqi 51 newt$ r & m t l .

Oamenii cunosc florea-soarelui de rnilenii, iar in irnperiul i nq i lo r era considerat5 ~ l a n t 5 s&nt~. Floarea, de o frurnuse~e deosebit5, a fost adus% in Europa de spanioli in jurul anului 1570,pi de atunci a devenit un frecvent locatar al gradinilor.

Cea mai popular5 este specia anuala de floarea soarelui Floarea-soarelui cu tulpina rogie

-*ur...y r r r r , ...A ."...", r. ... 1 hfigwea repetata a m e i a 'In sol, la intervale de o palml. WIivaJi furca Tnainte ji hapoi.

cornun5 (Helianthus annuus) care cregte la un rnetru inal~irne. Pe tulpina groas5 gi rnoale, cu rniez gelatinos, apar flori uriqe care amintesc de coroana solark Serninfele sunt un aliment valoros.

CeaIaltZi specie a n d 1 este floarea soarelui cu frunzele mici (Helianthus debilis). Aceasta are o tulpina care se rarnific5, florile sunt rnai rnici pi crepte

doar la jurnatate din fndilfirnea

florii-soarelui comune.

Exist5 rnulte soiuri anuale. fn3Fimea acestora variaii intre

40 crn pi 3 rnetri.

Floarea-soarehi perenH este

de rnai multe feluri, de exernplu

cea cu tulpina ropie (Helianthus

atrorubens) sau soiul popular

cu rnulte flori (Helianthus

decapetalus). Florile rnari ale

acestor soiuri stau pe d t e o

ramur5 separad. Florile nu

necesita vreo Pngrijire deosebit5

pi infloresc necontenit din

rniaul verii p h 5 toarnna.

Florile soiurilor perene sunt

gi ele galbene dar, contrar flo-

rilor soiurilor anuale, acestea

sunt cu petale involte sau semi-

involte.

UNDE SE PLANTEAZ~?

Floarea-soarelui se simte bine

Sipaji groapZi separat& pen- 4 Safi plantele. In jurul

P pe b d n l r e c l p ~ e n ~ ~ ~ d m on'ficii de smgm tru fiecare ghem de radikini. tulpinii, acoperiti cu campost Raadurile W u i e weate la Tn aroslme de 5-10 ern. Tul~irlfh I

I d

aceea9 adancime la a r e au fat trebuie neawat lasate libere. Tn ghiveci.

Locul trebuie sa fie hsorit ~i apiirat de vht. In zone cu v h t sau curengi de aer, floarea-soarelui igi pierde rapid frurnusegea.

- -- -

Minunata floarea-soarelui arrnonizeaii cu orice floare din grPdin5. Se pot forma straturi

adtoase d a d florile sunt plantate grupat.

Obgine~i o armonie coloris- ti& d a d plantagi alaturi de floarea soarelui de un galben strducitor, Monarda (Monarda maririma) gi margarete uriape.

I nurnai pe sol bogat in substanre nutritive.

. . I 1; Gridinirit iscusit .- , .

LUMINA 51 SOL

e Din flaarea-soarelui pereni aump&ra$i doar risaduri bine lrlezvoltate ~i indesate. Cumpirafi numai seminfe proaspet1

Soare. Lumini natural&. Florile au nevoie de mult soare, se dezvolti gel rnai bine Tn ktaia soare lui, Tn locuri apirate de vant.

Taiali florile ve#tejite ale plantelor perene. Astfel se vor dezvolta rapid flori noi.

Floarea soarelui perenl poate f i tnmuljiti prin divizarea in primivari a ghernului de ridacini, #i plantarea sepwat3 a acst.ora.

Sol af inat bogat in substange nutritive. Plantele cu Tnflorire fndelungaa necesita un sol bine fertilizat.

Nu cumpZira$i plante ofilite, risfirate sau ve$t~i*a.

Pnpririre tot an m 1

TOAMNA Pregitirea pentru iarni Siidire

Ameliorati solul ristavului: afsnafi-l #i introducefi compost. Plantele trebuie sidite dupi aproximativ trei sip- t imini.

lo sea-soarelui cu tulpina rosie trebuie acoperiti cu un strat gros de iarbi uscati sau cu crengi de brad.

PRIM AVARA Semiinare Floarea-soarelui anuali poate f i seminati din aprilie.

Velcii nu cruti floarea- oarelui cu frunzele netede

sau doar slab piroase. Mai ales plantele tinere sunt ameninfate de a f i roase. Melcii pot fi tinufi departe daci in jurul tulpinii preserafi crengi tocate rnirunt sau paie.

lngrijire Soiurile inalte ~i cu flori mari, trebuie legate (dreapta). Udafi din belgug Si, pe calduri mare, acoperiji tulpinile plantelor cu compost sau paie.

STRATURI DE FLORl51 PLANTE DE BORDURA GRUPA 7

Florde fkrmecitoare ale sipicii fmpodobesc stratwile de flori, bordurile ji Fiuberele.

VAIUETQI I Florile sipidi arad ca nigte mici perne de ace.

f ntr-adeve, fiecare floare este in acelqi timp gi o inflorescen@ compusa in interior dintr-o multirudine de flori dense. Inflorescen5ele albe, albastre sau violete sunt dispuse ,,Miss wimon" pe tulpini cu peri fini, care au doar dteva frunze lanceolate, verde-cenugiu. Florile rubulare, inguste sunt preferate de flu- turi, deoarece insectele pot accede la nectarul din interior cu ajutorul trompelor lor lungi.

Cele mai &ecvente soiuri sunt urmiitoarele: ,,Clive Greaves" albastru-deschis, ,,Blauer Atlas" gi ,,S&a" albastru-inchis, ,,PrachtkerlV albastru-intens, ,,Nachtfaltern violet- inchis gi ,Miss Willmott" de culoare crem.


Sipica este o floare clasid, aspectuoas5, perenii, adecvad pentru cultivarea in bordura straturilor ~i in ciubere voluminoase.

Plantafi sipid in stratude de perene expuse la soare, unde atenueazii efectul plantelor mai mari gi form& o tranzifie intre floriie perene. Arata cel mai bine plantatii in formafiuni de trei sau mai multe flori.

Planta se davolti optim la liziera c&gudor de arbori ti arbugti. Semiinhd cu florile de &mi, se potrivesc excelent in culturile naturiste.

Pentru piidha alpin5 alegegi soiuri scunde. Sipica este Gtoasii ~i in ciubere, astfel flo- f i e sale interesante ~ o t fi obser-

1

vate de aproape. Plantari pe marginile ciuberelor lobularia (Lobularia rnaritirna) sau lobelii

,,Clive Greaves" pitice (Lobelia erinus).

Sipica' h hp hnzelor de iris

Florile in culori wastelate ale sipicii se potrivesc bine cu alte perene gi plante anuale simplu de ingrijit. 0 asociere krmdtoare se

poate ob~ine plantiind sipid alba gi albastrii in grupuri intr-un strat incadrat de o bordud for- mat5 din lobularia alba (Lobularia maritima).

..Clive Greaves" cu flori violete este planta clasid a grii- dinilor rusrice, aliituri de care aratii minunat margareta albH (Leucanthemum &m urn), brumiirelele (Phlox paniculata) gi nepeta (Nepeca x b e n i i ) .

0 compozifie dbastru-galben, du&d tot saonul, se poate realiza din sipid dbastru- inchis ~i coada-goricelului gal-

benH (Achilles filipendulina). fn straturile de sipid ~i

floarea-miresei (Gysophila paniculata) floriie arad pard ar fi cuprinse intr-un buchet de flori parfumate. Arnbele plante preferii solul uscat.

PLANTARE $ 1 INGRIJIRE ACCESORII: CI sipica la ghiveci compost Ll nisip Li ingragiimdnt lichid U plantator

1 Plantare: primilwara. Afanafi 2 SPipafi pentru fiecare plana o a&nc solul stratului. fncorpo- groapi de doui ori mai mare

rafi compost in sol, iar in cazul declt balotul ridkinii. Plantati la soiuluiargilos-gunrtratde5 distantedeMcm.AmestecqiTn cm de nlsip. sol ingr&s&mant lichid.

3 Ampbellafi plantele in gropi 4 Prsrrrfi solul. Udati abundent, asffd 'indt sri se situeze la itstfel ca parnPntul din jurul

a&ncimea la care fuseseri in radkinii sri se Tmbibe uniform cu ghivece. ap&.

5 Dupi ce incepe inflorirea sipicii, taiali sistematic florile

ofilite pentru a stimula infloririle ulterioare.

-

iscusit

I Primivara, cumptira dp1ta la ghiveci. Avefi grija sB aibi ihnze sanatoase $i viguroase.

Nu cumpirfli plante cal manifest% semnele putrezirii riidicinii sau pe ale cirei fsunze se afla insecte.

LUMINA 51 SOL

r ioare. Sipica se dezvoita optirn la soare. 'ln regiunile foarte calde suportl $i umbra parfiala.

So1 permeabil. Necesiti sol aflnat, bogat in substante nutritive, dar In niciun caz excesiv de urned.

lngrijire tot and I

Perioada admatii pentru Udati regulat pe vrene I plantare. Divimti tufele rnai bgtrilne saw pe cele care Fnflo- rex pqin. Planqi Nrfile divizate On wiul dinaimte pregxi. in fiecare prirnSvarli adrninistraji plantdm cornpost gi IngrZ@rn%nt Ifchid (sBngaI ios). t 1

u d . Mentineti solul reavan, dar nu prea urned.

TOAMNA T91jlem $l ampetire T5iaJi sipica la o palm& deasupra solului. Acoperifi solul cu materiale wware, frunze de arbori sau paie. Cornpostul m i n e prea mutt8 urnezeala h jurul radacinilor, ceea ce pa te duce la putrezirea rkld3cinilor.

fic regtunfle v&,-ase sprijiniti sipica pentru ca vlntul sa nu-i rupl florile. Ca tutore, puteji folosi $i rarnuri de arbore.

Thiaji regulat florile ofili* pentru ca planta s3 dezvol@ boboci noi ~i inflorirea &$ dureze rnai rnult.

Sipica este foarte sensibilii la apa stagnant& Radacinile sale putrezesc usor, parfile superioare par ofilite. La tnceput poate f i util3 taierea radicala a ridacinilor, dar rnai tlrziu plantele bolnave trebuie indepartate.

I STRATURI DE FLORl $1 PLANTE DE BORDURA GRUPA c;(- &'

Lilicele Flori albe ca zipada, fiunzij vepic verde

- Ti- ,*!.,. '

. r 1 >-@$ r7'$ 4 : 2,

\ a& %\:I i . . r .

Covor verde-alb I I ACCESORII: Ll lilicele in strat D foarfece 5 praf de stirnulare a inri-

dicinirii D ghivece de plastic O amestec de pirndnt f i r i turbi C o v o d verde-inchis se tmnsfbrma' primivara htr-un adevht covor floral.

,,Schneeflocke" (,Snow- M e " ) form& covor htins, inalt de aprox 30 cm, care este acoperit din aprilie ph?i in iunie de flori albe.

,,Findel" inflorqte foarte abundent dar nu prea Pndelun- gat, Pndilfirnea sa atinge 20-25 cm.

Cel rnai devreme inflorqte soiul ,,Winterzaubern, la care prirnele flori apar deja in rnartie.

Soiui ideal a1 gddinilor

Lilicelele (Iberis sempervirens) fnfloresc foarte abundent i n e p h d din aprilie p h i i in iunie. Florile albe, rareori cu nuante fine de roz sunt foarte decorative deasupra covorului des, vqnic verde format din frunze lucioase, verde-inchis. Unele soiuri populare sunt disponibile in magazinele de specialitate.

I tarului. Cnmuiati baza IHstarilor in I I~IIII IJI~I~I planta prin but@:

la inceputul prirnaverii, dupa fnflorire, tiiati de pe lastarii vi- I ' guro~i vdrfuri de aprox. 5 crn. praf de stirnulare a inradicinaii. I

w

alpine este ,,Zwergschnee- flocke", foarte Pndesat ,si Pnalt de 15-20 crn.

,,Climax" este un soi relativ inalt, atinghd chiar 30 crn. T o l e r e d tGerea, astfel a t e o ideal3 pland de bordud. Pard cu pereode &dinii alpine I Iberis saxatilis este o specie

inrudid cu Iberis sempervirens. Florile sale albe se dechid In Lilicelele sunt plantele aso- sthjenel pitic (Iris barbata aprilie. Form& un covor ciate din straturile de nana). indesat de 10-1 5 cm ind~ime ~i trandafiri, unde prirnkara Obfinegi o imagine de aratg ce.1 mai bine &d se cul- reprezintz t u p vie a stratului, primgvad fermedtoare plan- tiv2 in gddini alpine. rnai t k i u devenind ins2 un &d lilicele, lalele ro~i i ~i nar-

cadru neutru. cise galbene de-a lungul dru- rnulii piermit din g&in& Soi ,,Schaeeflodre". UNDE SE PLANTEAZ~?

I Diferitele soiuri ce f o r m 4 covor scund pot fi utilizate in rnoduri diferite.

Florile albe ca dpada ale lili- I celelor a c c e n t u d culoarea 1

Locul clasic al plantei este +na aping sau zidul de piatd. Cu ajutorul covorului de form2 placuta pot fi mascate col~urile si conturul rigid a1 zidului. Datoritg formei hde-

plantelor perene Pnvecinate. Asocierea cu alte plante ce

form& covor este foarte p~pularii. Astfel de plante sunt aubrieta (Aubrieta), ciucu~oara (Alissurn saxa tile) $i brum&elele (Phlox subulata).

I 5 Aerls@i zilnic, pentru xurt 6 Toamns planwi plantele tirnp. Dupi Tnradacinare tinere In gridid. Pe timpul

ciupiti vdrful plantelor pentru iernii acoperQi plants CU c F @ ~

a stirnula formzvea tu*plnr. de brad. I sate este Si idealz plant2 de bor- durH.

Florile albe se potrivesc in - stratwile pestrip de prim%

Plantailfi intre ele plante scunde cu bulbi, ca de exemplu rnuscari (Musari), lalele dbatice ro~i i (Tulip) sau soiuri de &ri~ sprncilis

8 d

CARTEA

GRUPA 7 36

I Gra'din&it iscusit

* cum$r@ = M e sau risadzrrl ck 1B;ieE.s Qimb- rnirii, lhbugnaraj fn ghbm de 10 m, cu frun* a n i t o m , lud~~m, care au rnulfi l&ari.

Mu mQljr@ plante Tnflorite, cu frunze ofilite sau

LUMINA 51 SOL I I TRUCURI

a Soare. Lilicelele se dezvottii frurnos In soare deplin. In locuri urnbroase Itistarii nu se pot dezvolta corespunziitor. a Sot de b u d calitate, permeabil. Pentru a asigura buna perrneabilitate a solului, adiugafi compost.

Dupa Inflorire scurtafi plantele pani la o treirne, pentru a se deavolta rnai indesat.

Apoi arnestecafi solul cu o lopati de compost sau pq in

I lastari slabi. I I gunoi de grajd.

PRIM~IARA post sau Vngra~amant ~n jurL I

Semilnare $i pplsntare plantelor. Incep8nd de prirnivara serninali lilicelele tn liizi de TOAMNA T~RZIU serninare. Dupi Tncot$ire Mukire riirw risadurile, iar cend au On regiuni reci protejafi frun-

i atins inilfirnea de 5-6 crn. zigul plantelor cu crengi de ciupiti verful plantelor, apoi brad pentru a evita uscarea platafi-le In griidina. provocatti de soare (jos). Risadurile cumpiirate se - planteazii In aprilie 'ln solul pregatit corespunz5tor.

VARA Taiere gi fertiIlzarre Dupi inflorire scurtafi plantele p8ni la o treirne din Tnilfirnea lor. Wernefi corn-

Lilicelele sunt plante voluminoase ~i rezistente, ins2 pentru a se dezvolta corespunzitor necesiti locuri expuse la soare. Daca totugi planta este atacati de p5duchii de frunzi, trebuie stropiti cu un jet puternic de api sau soluJie sapun- alcool.

ISBN 978963-86092-8-1

Y

'9 : 3

4 j,

.3

$.fl 4

$

'crl a

9 'Is

,rj$.h $44 k.3

.- zt .3

3g

48

y

a.L

.s .

F!"

4d

aP

. -

aJ .g

43, .,

8.r an

sg

.3~

33

2;,

..g

a~

ga

1.9.~ ~

g~

.g

~~

4

3-2 4

$3

$.

. 04g -

2-g

ip

a~

:a.r)~

qg

:l.Qi~

i3

.5 f~~~~ f -ii.&

:z

44

, - ,,+a S

2a .> 2

a

0 8 a

2j,$

s g 8

" s "

-2

c

"'z

8 K

~4

~+

08

9

2-3

&&

dnatoase, verzi. Nu cumparati plante ale Solul permeabil, alcaros,

semn hr, 1 s brurnlrelelor. I separat

PRIMAVARA TOAMNA Cump&rare #i pkntare Mulcire Plantafi rasadurile imediat in regiuni cu temperaturi dupa cumpiirare. Udafi-le ~i scizute protejafi plantele prin fertilizafi-le cu grijri, altfel mulcire cu frunze dzute sau devin sensibile la micoze. acoperifi zona rBdiidnilor cu

crengi de brad.

Tdiere gi udat Dupii lnflorire tBiafi planta la jumiitatea hibirni i originale, astfel toamna ea va Inflori pentru a doua oar& Pe timp de seceti lndelungatii, udafi plantele regulat (dreapta).

I Nematodul tulpinilor atacl deopotrivii soiurile scunde pi tnalte. Daunatorii de 1-1,5 mm pltrund Tn interi orul tulpinii. Llstarii vor f i mai scurfi sau mai gropi, frunzele se tncrejesc sau se deformeaza. Scoatefi ~i distrugefi plantele bolnave. 1

ISBN 978-963-86092-8

STRATURI DE FLORl $1 PLANTE DE BORDURA

A GRUPA 7

Flori stelate de toamna'

Caracteristic

n:, 1-!5!9gdsap nes enewze:, n:, Inwoz!J fi9edwj .!ue E

-2 el g e p o alaxueld !iez!ya .&azunqsap as ~olaua~ad

~rnol[gw 'lndu!~ n3 i I .puurnlne

I $zuny sou~ny un ~ F A B

apu nes !uaA 3!ub~ arajrom urp ~ e u u o j p p u y un n3

naldurm a~eod as p ~ q m s q -EUUEOI ap

!rn13!d pun erajsoune pp~8 uj au!iqo !imnd (sap!o.rn~adop

um~x;uuq) urruaspad nes (~uau!s sntpuws!~) mum - s y 'n~duraxa ap ' a l p j nes

Y apun3s ~ q ~ & r ap pads aiga~s

ap u r u w r i n y d p a -(apqm~ads urnpas !S

urn!ydaja~ umnps) @-eqm! ap !~n!os asJaAfp n3 !S @ a ~ ~ u i

~ o d as $ ~ o d u r m ap pj~sy '(T!%Y ~?!~YP"Y) r F q P n J

!S (snsoump ra~5-y) a3!1!d ainpls nlduraxa a ~ d s Q p m aua~ad

nmld ~ o d as JOT dy u l .zio~dpa~ ~ l a l d u r o r ,

as asualu! alpop3 aanoap '(suaqnroni? s n t p u w p ~ )

mlanos-eanou nes (o%pyos) dnugds <(um!uq~~)

urn!uapq ap m m o ~ nlduraxa

aP Q m q f l PO0 'aVUt apueld ru aurq 3sa~!aod

as alaloy !d a~lseqp apn!oS

a ~ e u r ~ o j ap WTnq UI au!q ~san!aod as ~ o ~ a i ! ~ a ~ s

a p !%unla~d a l a p z q ~ d .aluqd a lp m !iwseur

y ~ o d e n b e za, me ui 'polru m a m y p ! - ~ .!!u!dp

e po!~yu! m m d ~ y 3 s e u r a1 apurus ~ u r alaua~ad

' l a j w -@puy ap a l m ~ d w a ~ a p p a ~ d m uog ap apJm=s

ur, alnmld luns ' m q u ~ d a p as poasap JOT al!u!dp p m p dy !S 101 !!u!i~uj p!Jolea

.annpmu aiwsqns ui l d o q IS snurny n3 c~3edurm 10s ui

ur!ldo p l o m p as - ~ o p ~ d a $ u ~ m ~ ! u a ~ el ~ q d 3sa~

- o m al!~osuj aua~ad ap alpru waja ap

Epuurnlne pneuron pd o a n -=I aleod as ceuureol pu !~o~u j

auarad a lp ru aleposy

.puumlna almolm p n u m nas ~ q n ! ap p a d s '" '!nla~eos

-mnou ap p n x p nlduraxa a ~ d s <alpuj !S alpur !IOU u!p

.alpu!UTe akpn alpn!os ap ~y q d a n d

'aqeo~u! 'u!qn~-nSo~ !JOU n3

'= 09 ap am ''hqnx @QI" ' Z U ~ ool-og ap aurfipuj o ne

!Jn!os a l m v -su!~da-zo~ !JOU ru "i~nopualds ~ap~oqLe3" !S urn3

'axmsum pn!os luns .palop !9 p s e q p nes ZOJ

1 <a!So~ '3p y aleod JOT m n o p 3

.alponuj nes aldur!s NOD

aseolaurnu u p asndwm p3!u -ed dn a p i u m s a ~ o p p n l ! s as c s p p q - a p ~ a ~ apxau azung ap asuaur! e p u r wdnseaa

.auqurowo 15 ~!~quua~das ur, m d auarad ap p w ~ s sualu!

GRUPA 7 38

r Grgdinir~ t iscusit

i, ,) ~ r i r n h r ~ ' c u t i i ~ ~ Soare. Prefer2 Iocurile 'v lante la ghiveci, cu frun* tnsorite, dar nu suport2

Ikinitoase, tinere, viguroase, de culoare verde-inchis. 2 So1 bogat Cn substanp

1911 ' nutritive, cu humus. * , .I I Amestecafi cu compost solul

* Nu curnparafi plante tn curs nisipos afanat, pentru ca de ofilire sau plante cu urrne planta s l se dezvolte de fiiinare pe frunze. mrwunzritnr.

PRIMAVARA VARA TARZIU Plantare pi ciupire Sprijinire cu tutori Primivara este perioada cea In straturi, sprijinili cu tutori mai favorabili plantsrii. exernplarele inalte. Tnfigeti Pentru a se dezvolta mai in sol tutori de bambus sau stufos ciupifi vlrful listarilor rnetalici ~i legali ramurile. la tn2ltimea de 15-20 cm. Este practic ~i suportul circu-

-

7 Astfel se ramifici mai bine ~i lar, folosit la plantele forrneazi mai multe flori. perene 00s).

Dupi Inflorire, taiati plantele la o palm2 de sol. AcoperiP-le cu frunze uscate sau cu compost.

Fertiliz@i abundent, dar cu Tngra~arninte ce nu contin prea mult azot, deoarece plantele vor dezvolta rnulte frunze gi w i n e flori.

VARA Udare Plantele necesiti sol reavgn, pentru a se dezvolta optirn. Udati-le sistematic pe vrerne de seceti. L

Pe vreme secetoasi ~i fierbinte, plantele pot f i atacate de fainare. Boala se poate prdntlmpina prin udare regulati $i stropire cu o solufie cu extract de coada-calului. lndepZrtatt piqi le vegetale contami-rn nate.

%!JJ el ~sako~u! pnq - -1nq q alau!uas .aladr~ord

ZUnS pep JeOp JO~~ZU~&~JO> ~sailo>u! ameoap 'l!qeleaJd

U? l!$@a~d $ells Un-JlU? apada~ !ew 193 al-!ieupwas !Z %do:, ne-s a> Repu! ap alaiu!uas !ieunpv

.alaiu!was eJn1eU.I !$-e n~luad a$n>aq !JO~J eAa$p !fe~isp,j

-iuwpws u!~d nldw!s aueoj

yeo om%!^ a~axb~:, n3 JOI~

-oqJe nes rolphqle ea~a~do~de UJ ea~enpp3 -lalo1 nu

!T3nqpq '!~JOL 'J+?J?l a@ TLJ" apmq ap a~eruuame

luns auaqp8 aIpoU 'pawn p10s n3 camoJqwn!was nhqm

ap JOI!!SU rd~a!do~de u~ .~a-(o!~ 15 !!to1 uou

"3 (D!UO~E/ t?[n KU!3d) ~~pl~d ap !JIUEF pnqd au!%w!

o pyo ~olapqd 1npm aj -(a&!nael S!JI nzs

wp!q!s s!q) puauo !S ue!Jaq!s mplaua(qs ap amxqp ap

-OU nes (enws~pw& pfiap~ '(asua1~1.d um.ma3) !avaq

-11130'3 n3 mqd ~ISJI

-urn ~opnqpq ap n~e-uaq -@ ap app afmu uj al!roId

imw vzlmNnfI as a3

-uad apnleJIs u uog d n~luad yS pfa~ as powru~

t~u!df~~ p!;lolea '~oprn3e1 JopJnpw ap apaurn

q rje~111n3 a!nqan ~Gsn alsa p~os pep Jep raJeos el asndxa

!m>o~ ~~1.4 rimmid rj ~od !pnq

10s ap undsp pea -paurn lnlos n3 !J~IEJIS uj nes Jol!Jn3el

"OF1 V PP! !PI-P a FJnQPB

~~JNVI~I as aaNn -~olaiuasa~op! wdns

-eap EueoJm o m :,f@uV as aps apuaurely JE! 'sua~uy-n!po~

-JO~ 'n!3!p ap pmoj q L!~eur I yuaupp sn6nwo~~ epads

.au+un~ un 09 ap !u!dpu ad amys s!tpsap-uaq@ 'aluapunqe !JOU nr, 'asnq~adn~u

nes pros epueurrnaJ as pup98 u~ an~l~p3 nnuaj -(snaedo.rna sn!qo.r~-) unmm

mqpq ap pefa~o~d epads paum Inlos n:, aldwp ad m amj I!URIU~ rj amod !S a!un!

U$ ewd ~w up a~Sarop]~ -33mdz zm

un ~u!zardar ala~dq m aqp ap apad n2 =~aseqeW ~!OS

.sua~u!-n!po~~od potf n3 ,aqol3 a8wo" !S n!po~~od

-uaq@ 'mpajs!uras !.IOU n3 uallanbp~03a ca!gql-uaq@

!JOB n3 =uaanb uourqu :n!me -uaq@8 !.IOU ne !!~anew!~d

pmdaul q zisa~o~ua ua~oqsSu!lv~d" !S ul~

jo 1sa!pegC' ~uns aln3soun3 !em !J~!OS 'w3 08-05 ap !!u!dp~

InjJgA uj p!qxap as aqJajs <!nu alpo1d .a!un! uj eqd

a!pde u!p 3saJoUuJ ale:, $q -EJS ap pqpq ap pn!os urn3 -011~13 x sn.qlo~~, ap wqwnuap

qns a1y2 y ~od ilawo3 UI

.a!xo~ luns aps al!Jn!os !S apads aleoL .aImDas 3qpe <s!q3u!-ap~a~

<alesapu! ~olazuny wdnseap @pu! as a aseo~n2p !S !Sun1

~opu!dp~ pyq~ UJ a~en~!s~uns ap pu~oj uj nes apajs

apJOId .s!rpu$-n~0~0d

CARTEA

GRUPA 7 39

Dupi inflorire scurtafi plantele, udafi abundent 5i

S d semicompact, umed impri~tiafi in jurul acestora

u fie contaminate cu astfel ?n luna septembrie o a osduchi de frunzi.

ulbucii, foarte rezistenfi, sunt rareori atacafi de boli , ~i dsunatori. Uneori insi pe ei se instaleazg psduchi de

.) frunzs, care rug seva plantelor. Spilafi planta cu apa sau stropifi-o cu solufie

. ( sapun-alcool.

P AMMP SRL ISBN 978-963-860924-1


<

GRUPA 7

Plan t i rezisten t i cu flori aeriene I

CARTEA

40

ve~nic verde 25-30 cm

rnai. Arabis caucasica are soiuri

Floare cu farmec clasic LANTARE 51 INGRIJIRE

G&c;iri~a, pfanta' simpfu de ingrqit, prima'vara formea. un covor floral de cufoare alba' fi roz.

VARIET~TI

In grgdini se planteaz?i nurnai clteva specii, respectiv soiuri de gLsdrij5. Toate se extind pe sol asemhiitor gazonului, ca un covor de frunze mzrunte, vegnic verzi. Plantele infloresc, in funcgie de specie pi soi, de la inceputul lui martie plna in

cu flori albe sau roz. Un soi compact, inflorind abundent este ,,Schneehauben. ,,Plenan, Soid,,PlenaY' cu flori invoalte gi pi rnai inalts (20-25 crn), este un soi popular. Soiul ,,Variegatan, ce se aubrieroides. Soiurile sunt, in distinge prin flori verde-galben general, de diferite nuanFe de cu desene, este adecvat rnai roz. degraba gradinarilor Arabis procurrens igi dez- colec~ionari. Soiurile rnai noi, volts florile albe in aprilie de pavaj - peste tot frumusefea (Aubriera) gi brurn?ire (Phlox ,,Cornpinkien 8i ,,La Fraicheur", printre frunze verde-inchis ei simpla este remarcabilii. subulara) sau ciucqoare imbogH~esc paleta cu nuanfele lucitoare. Cel rnai cunoscut soi Plantats pe pante Pnsorite, (Alyssum saxatile). Lalelele de roz ale florilor lor. este ,,Neuschneen, inflorind glsdrifa se extinde repede gi tlrzii gi narcisele albe

Arabis x arendsii a luat bogat gi foarte indelungat. protejeazii solul de eroziune. (Narcissus poeticus) se nastere din incrucisarea s~eci - evidenf ia~ frurnos in covorul ilor Arabis caucasica gi Arabis UNDE SE P L A N T E A Z ~ CE SE PLANT*A~TURI? floral a1 glsciZriyelor.

Datorita frunzelor gi crqterii sale asemhatoare gazonului, gbdriga este ideala pentru bordura straturilor, ca plants interrnediars in gradinile alpine ~i ca plant5 acoperitoare de sol.

Ca plant2 de bordur5 incadreaza straturile in mod lax gi ju&ug.

Printre pietre se poate folosi de asernenea multilateral: poate urnple spagiile goale din gradina alpins, poate atlrna de pe creasta zidurilor sau completa rosturile dintre pietrele

Trnpreuna cu alte plante inflorind prirnavara, glsdrifa constituie o pat5 vesela in griidina.

Se poate realiza o cornbinarie de alb-albastru plantlnd Arabis caucasica de culoare alb3 alaturi de zambile gi rnuscari (Muscari armeniacum) albqtri. 0 priveligte indntiitoare o ofera aliituri de stlnjenei pirici albqtri gi vio- l e ~ i (Iris barbara nana), inflorind tot in aprilie gi mai.

fn grgdinile alpine aratii bine alaturi de aubrieta

W t r a ~ cu degetele 4 %pa$ gropi la distanle de rzidacinile incdlcite. TBiati 25-30 cm $ Gdiv plantele.

I ldacinile lungi ce deborda vawl. Umplefi gropile cu p2rnant. Udafi

plantele cu grij8.

Primavara, dupB Pnflorire, gascarifa se poate inrnulti prin divizare. Desfaceji rozetele de frunze ~i plantafi-le Tn ghivece cu amestec de sol lipsit de turba. Menlineji solul reavgn. Amplasaji vasul Tntr-un loc protejat, In penumbra. Toamna devreme plantali rgsadurile la locul definitiv.

CARTEA

GRUPA 7 40

Gridinirit iscusit -

., mr: Primavara sau toarnna :ifr Soare. GAxirita prefers

devreme cumparati rhdlle9 - A locurile tnsorite, dar inflore~te mmpacte, cu frunze 1 ~i In locurile in care cBteva ore dnatoase. Plantafi gBxiritele pe zi este penumbra. btotdeauna In grupuri. So1 permeabil. Ameliorafi

perrneabilitatea solului compact cu compost sau nisip. GdscZrifa cu stoloni suportZi

w frunze galbene. mai multa umiditate.

H

TOAMNA B l a m @ I B r n -

h acest anotimp putei semina semintele 9&carr@i in stratul de rasaduri, deoarece semintele germineaza la ger.

Perioadti adecvata pentru plantare. Administrati ingrqmant complex plantelor inrikl~cinate (dreapta).

compact% Acum se poate diviza In mai multe covorul vege tal crescut prea mare. TSiiafi rozetele de frunze ti plasafi-le Intr-un amestec de sol farti tur- bil pentru a prinde radlini, sau plantqi separat piirfi despaate de planta-mamL

VkRA mere $ divizare Dupa inflorire taiafi tulpinile florilor pentru ca planta si3 ramlna

Dupi fnflorire scurta$i planta, pentru a forma covw vegetal.

Frunzele cu &sene galbene ale soiului ,,VariegataV cu tim pul se I"nvetzesc, ceea ce se poate evita prin tiierea regulata a rozetelor de frunze vw-:

irifa este rar atacatg de daunstori. Daca interiorul plantelor incepe s i se usuce, probabil, cauza este putrezirea apgrutg din cauza urniditafii excesive. Dezgropafi planta, Tnde- partafi radacinile putrezite, afanafi solul ~i arnestecafi-l cu nisip, dupi care sgdifi din nou planta.

STRATURI DE FLORl51 PLANTE DE BORDURA L GRUPA 7

Pla ticodon Flori uriaje, fn formi de clopot, pe tulpini graGoase

m Caracteris ti

Gridinirit iscusit 1

L SOL

* Prl Soare. Cele mai multe tipuri dsaduri verzi, compacte, @ii de platicodon necesita mult ~Zidicini groase. Este de dw& soare, ins% cele roz i ~ i menfin

soiul ~i culoarea si i 4 & ~ mai mult timp culoarea in Indicate p Pch,eG~. penumbra.

b Nu cumpi Sol permeabil. Ameliorafi Tr@lW% solul greu, argilos cu pufin r~&lnl m%. nisip sau turba.

PRIMAVARA TOMNA T ~ R Z I U SemInare $i plantare Marcare $i protecfie Din martie, semanafi Marcafi locul florilor de semintele de platicodon in platicodon pentru ca prima- locuinfi. De la mijlocul lui vara ridicinile d nu fie mai, transplantafi risadurile vatamate cu ocazia sipatului crexute in prealabil intr-un ~i plantarii. Dupi tiiere, strat bine afanat. predrafi in jurul plantelor

compost. VARA ingrijire Mentineti solul constant reavin, dar nu umed. In iunie, fertilizafi plantele. In perioada de inflorire sprijinifi tulpinile, pentru a nu se rupe sub greutatea florilor (dreapta).

(E fiqpjirre tot an ul I-

* Putefi prelungi perioada de inflorire, indepirtand sistematic florile trecute.

Platicodon se poate inmulfi S i prin seminfe, care germineazii repede. Din cauza radacinilor sale specifice nu se poate reproduce prin divizare.

Platicodonul este preferat de rnelci. StrBngefi melcii sistematic, seara ~i dupi ploaie, sau amplasafi capcane de bere. Ziua melcii pot f i capturafi de sub sdn- luri, saci sau frunze mari.

-

STRATURI DE FLORl51 PLANTE DE BORDUM A

GRUPA 7 -

Panselu I te de gridini Flori varia te, culori strducitoare

noiembrie ~i 1 - I permeabil

2ndr;igite plante de g d d h E I

V A R I E T ~ I Marginea petalelor este

Se deosebesc diferite variet5ji I"ncreyit% gi pot fi folosite la ale pandugelor, de la cele tim- buchete stil biedermeier. purii plnii la cele tgrzi cu flori In comer! se g5sesc gi soiuri mari. fnfloresc din martie pan% individuale, in culori minu- mai gi au flori unicolore, cu stigm% sau bicolore, cu creionki.

Amestecurile de soiuri tim- purii sunt rezistente la ger gi hfloresc in culori pastelate sau nuanje mai puternice. Florile ce a p q i n mixajului ,Scherbetn infloresc devreme gi au flori galben-deschis, roz sau albastru-deschis.

Soiuri thdi cu flori mari sunt cunoscutul ,,Schweizer Riesen", "Rogglis Riesen" sau ,,Schweizer Sarnt". Le sunt caracteristice florile cu stigmii Si nuanjele calde precum galben- auriu, rogu-rnaroniu, rogu- inchis gi mov.

Amestecul rococo evocH atmosfera timpurilor strrivechi.

nate, care Pn general sunt rezultatul unor noi hibridki. Astfel de soiuri sunt Jolly Jokern cu flori violet gi portocaliu, ,>Flirt" cu petale albe Si stigmii rogie sau ,Gletschereis" cu flori tricolore: alb, violet-lnchis ~i violet-deschis.


PlantaG panselujele intotdeauna Pn grupuri. Exemplarele cu flori monocolore ofed o suprafa55 calm%, soiurile bicolore sau cu creionHri au efect mai vesel.

Datoritii formei indesate, panselupele asigurii un cadru ideal straturilor, sau pot fi plantate ca vegetajie sub- arboricolii.

Ofed o imagine plgcud $i panselupele plantate fn ciublir.

Se practic5 gi plantarea panselujelor pe morminte, deoarece infloresc indelungat gi nu neesit5 multZ ingrijire.

Panselu~ele pot fi plantate gi inflorite, astfel in spajiile &ase goale ale straturilor perene, in g d i n i alpine sau la marginea tufbiei pot fi folosite la umplerea golurilor.

Pentru flori date sunt optime soiurile h i i , cu flori mari, catifelace.

dl Panselup aa plate acopen'toam de

Datorit5 culorilor variate, panselugele pot fi asociate cu multe alte plante.

Alegiind soiuri de culori corespunzittoare, panselu5ele pot fi acoperitoarele de sol ale florilor cu bulbi sau plantelor perene de primiivarii.

Putefi obfine minunate compozi* trimlore asociind panseluje albastre cu lalele rogii ~i narcise galbene.

Pot fi asociate gi culori de nuanp asembHtoare. Plantagi panselure roz-hchis l i n g lalele-papagal roz- deschis.

]at% si un efect elegant de culori reci: panselute albastru-

sol sub lalele

PLANTARE $ 1 TNGRIJIRE . .,CESORII: U seminte de panselute U ladi de inmultir~ , ,,,,,... pentru rasaduri C1 folk sau hdrtle de ziar Cl solqie nutritivg

Re la m i j b l lul iunie semi%- 2 Sednag Tn fiecare rofitparti- 1 nafi pamlufele In grddinl ment 2-3 semi* 9 acoperigi- intr-un strat prealabil pregatit, le cu pu$in ph i ink AEope&i s_au tn a$%, In lad5 de inmul$ire. vasele cu folie neagra sau Mrtie

ImpZiturita de ziar.

3 Pune~ lazile Intr-un loc 4 Dacll riZsadurSlt ating h$l- rkoros. Udati serninfele M n l fimea de 2 cm, drei plantele

la aparitia primelor frunze. zi pastrati-le doar pe cele mi vi- Dexoprifi vasele gi puneg-le la guroase. Udati ~i fw%liza$ regulat, IuminEi.

5 Aflnati solul, adaugafi compost, apoi plantali tinerele

plante Tn septembrie. DistanJa dintre plante: 15-20 crn.

CARTE 1


LUMINA 51 SOL

Cump3rafTplante ~"ri'esafe, Inatoase, cu frunziy verde- hchis, sau cumpirafi seminfe bamna sau primavara pentru seminatul din iunie.

Nu cumparafi plante alungite, cu tulpina Lgarnis i t i zau frunze plhene, afiiik

Soare, penumbra. Tn locuri expuse la soare panselufele infloresc mai repede, 5nsi in penumbra inf lorex mai indelungat. a So1 pmmeabil. Pentru ame- liorarea confinutului de substanp nutritive al solului, adi- u ~ $ i ingri#mht organic

Seminfele plantei pot fi colectate. PBni la semanatul din iunie, pastrati seminfele coapte intr-un loc uxat $i Tntunecos.

Florile panselufelor sunt comestibile. Pot f i folosite la salate sau decorarea phtourilor m h .

Uoctorul plantelor I

PRIMAVARA TIMPURIU neite. Semanafi panselutele Prantare $i tingtijire incepand din iunie. Plantafi rasadurile ~i aflernefi in zona r idk in i i ingra~rimant TOAMNA cu descompunere lenta. Plantare Scoateti buruienile sa nu sufoce Toate soiurile pot f i plantate panselutele. Prin mulcirea solu- toamna. Pe durata iernii aco- lui se reduce Tnburuienarea ~i perifi plantele cu crengi de se menfine umiditatea solului. brad.

PRIMAVARA $1 VARA CurS$are $i seNnare Culegefi regulat florile ofilite, Tnainte de maturarea semintelor (dreapta). 0 data la cateva aptamhi scurtati @na la 3-5 cm lastarii prea lungi, astfel plantele vor f i rnai gar-

- Q IMP ABAMP SRL ROP-02-10-026 lSiW!3

Putrezirea coletului yi idacinii provoaci ingi l -

benirea $i moartea frunzelor, totodata coletul putrezeyte. Contaminarea apare deseori dup i vreme racoroasi $i ploioasa.

I Scoatefi zi distrugefi plantele bolnave (nu le

unefi i n compost). I

L Gomphrena CARTEA

GRUPA 7 43

I G6dinirit iscusit

I APRPVIZIONARE - $ .

a Primivara cumfi* Gmphrena se Semln$de seminfe sau rasaduri d ' q&m la dilduril gi repdo dad frunze verzi ~i cu bob&, m m , protejata de v(Lnt. semlnare le tnmuiqi tn

fierbinte &wa minute.

a Pentru Ba15 taiafi S a d dbat. 401ul permeabil flori complet d h i s e .

ispensabil.Urnezeala Agapfi-IelaumbraGse dauneazl radacinilor. usuce.

TOAMNA ' Semiinare si piantare Uscare si curitire I Din aprilie s~rthnafi In De tndak ce florile s-au I locuinfa. Plantali rasadurile deschis complet, tiiafi-le

In strat sau amplasafi ghive- pentru uscare. hainte de cele afarl de la rnijlocul lui venirea iernii t i iafi plantele mai (dreapta, jos). ~i Tndepartafi-le din start.

Compostafi piqi le vegetale VARA sanatoase, iar pe cele bol- w i r e nave distrugefi-le. Soiurile mai Inalte de Gomphrena trebuie sprijinite, rnai ales pe vreme ploioasa. lnfigefi tn jurul plantelor mai mulfi pari ~i legafi-le de jur-Imprejur. Lunar, fertilizafi moderat

lara, Gomphrena poate fi atacata pe vreme umeda ~i calda de ve~tejirea fuzari- an&.'Frunzele se ofilesc ~i se tngalbenesc. Udarea nu remediaza situafia. Tnde- partafi ~i distrugefi plantele contaminate si solul din jurul lor.

Q IMP ABnMP SRL

STRATURI DE FLORl$I PLANTE DE BORDURA

lnflorescen te deosebite, cu flori pendule

I

cu humus,

80-100 crn

Ffori cordiforme Floarea indnigiti a straturilor rustice confer; gragradinii o vraji roman ti&.

Cerceii-doarnnei este o plant2 de gddinl longeviv5. Florile sale cordiforme sunt dispuse pe Iktari penden5i, frunzele sunt asemsngtoare ferigiIor.

Dicentra spectabifis are o indgrne de 60-90 un, florile cu diametrul de 2,5 crn sunt roz sau albe. Frunzele verde- albktrui, penate, dupi Pnflorire se reuag. Datoriti culorii sale albe rninunate, soiul ,,AIban se poate asocia excelent cu alte plante. Specia Dicentra specrabilis este rnult rnai &phdit5 ded t speciile inrudite de rnai jos.

Dicentra eximia nu de- p4qte indjirnea de 20-30 crn ~i forrneazii covor vegetal dens.

Fermedtoarea Dicenaa s p e d i l i s i d o r q t e vara timpuriu august. Inllllimea sa este de I 25-35 crn. Specia de b h , de culoare crern, este planta hor- ricultorilor avizaji, in schirnb soiurile roz cu Pnflorire abun- zelor, planta nu va Ika spa@ dent5 se pot recornanda gode in urrna sa. tuturor.

1 Plantare: pvimavara. AfAnafi 2 Udafi ~i scoatei planta din stratul profund. Incorporati in ghiveci. Extrageli cu grija

sol compost %pati o groap2i de radlcina, pentru a nu o vitima. d w a ori mai mare decAt balotul radacinii.

u

Florile roz grupate Pn ciorchini indesari Pnfloresc in rnai- CE SE P L A N T E A ~ A L ; ~ ~ august. Frunzele aserniidndu- . . - . .

UNDE SE PLANT^? . .

se cu cele ale ferigilor sunt tin Asociaf~ cerceii-doamnei cu - penate si nu se retrag. Cerceii-doarnnei se dezvolt5

Dicentra hrmosa ssp. ore- optirn intr-un scrat cu sol afs- gana inflorqte asernenea nat, bogat in humus, aflat in speciei precedente, Pn rnai- penurnbrp. N-o plantaji ?n

grupuri rnari sau in rsnduri. Vraja florilor se face remarcat5 dacz sunt alinate de v h t una d t e una.

Planta nu poate lipsi din nicio gddini cu atmosferi mti&

Planta peren5 sirnplu de ingrijit, inflorind tirnpuriu este planta generoasii a g&linilor de din penurnbrg.

f n straturile de perene din penumbrg planta~i cerceii- doamnei la rnijloc: aici lktarii grariogi dispun de destul spariu gi vara, dupP retragerea frun-

plante'ce prefed penumbra. Florile fragile arati? rninunat

in faja plantelor vqnic veni cu tulpinii lemnoasii, ca de exernplu cirnisirul, tisa sau rododendronul. 0 privelipe superb5 a t e

oferitii de ansarnblurile formate din cerceii-doarnnei si ferigi (de exernplu Marreuccia strurhiopreris) sau ierburi decorative. Avantajul acestor asocieri este d plantele asociate acopera spariul dwenit go1 du ii retragerea frunzelor. fi stcad de d timpurie flori asociate ferrnedtoare sunt: bujorii (Paeonia lactiflora), florile de nu-rnii-uita (Myosotis sylvatica), brunera

(Brunnera macrophylla) gi d d k q e l e (Aquilegia), precum ~i narcisele h i i ~i lalele.

Cele doui specii inrudite arat5 bine aliituri de alte plante acoperitoare de sol, dc exernplu epimediurn (speciile de Epimedium), urzica moan5 (Lamium maculatum) sau tiarela (Tiarella cordi1Lblia).

- 3 Plant& florile la aancimea

la care fusesera In ghfved. Presaji solul, udafi-l abundent $ frunzelor, rLp%ndi$i

I - -

rnukiti-l cu scoaa. tulpinilor compost. . .. . - I . I

~Ziiafi &&a buciti - cu cel putin un mugure - din

, P l a n w - l e vertical In ghivtre separate si acopew- le cu pamint. Menfinefi M Whvan. lama, pastrafi butadi tn loruir@~, prim&

CARTEA

GRUPA 7 44

Griidinirit iscusit --I

Cumpihjf pfantele primavara, cand fncep s i Pnfloreasci. Alegeti exemplare au rizomi ~i radacini bine dezvoltate.

e PenudH. Cele rnai multe specii necesith umbra moderatlr. Suporti3 soarele numai i n regiunile cu veri

Cerceii-doamnei sunt plante foarte sensibile la tnghet. Protejati-le de gerurile tarzii cu cartoane.

Planta se dezvoltlr optim daca este netulburatS. Divizati-o numai dupa m&e ani.

Nu cumparafi plante i n pimBnt mustind de apa sau cu frunze rare, ofilite.

So1 afhnat, cu humus. Ameliorati permeabilitatea solului cu materii oraanice.

TOAMNA Plantare $i fertilizare Matrare $i protwie contra -

Udare $i mulcirea solului

/ULiorul plan tel"1

Du@ mijlocul lui mai plantati inghefului afari, intr-un loc aflat in Marcati locurile in care vor ri3- penumbra rasadurile produse sari primivara cerceii-doamnei in prealabil. Administrati (jos), pentru a nu sadi acolo ~i ingra$Zmant organic si mine- alte plante. larna, protejafi ral plantelor sadite in anii solul cu scoafll mi3runfitZ de anteriori. Taiati regulat florile copac sau frunzi~ uscat. trecute.

I Ierceii-doamnei pot fi conta- minati de putrezirea coletului. Cea mai frecventi cauza a acestei afeqiuni este faptul c i Tn solul urned sau compactat se acurnuleazi api R jurul tulpinii. Frunzele se tngilbenesc ~i planta piere. Afiinati solul ~i ameliorati-i calitatea; pe solul compact amenajali straturi Tnillate. I

Pe vreme uscata menfineti moderat reav5n solul plantelor retrase. Evitati insi stagnarea apei, care cauzeaza putrezirea rizomilor carno~i. -

ISBN 978-963-86092-8-1

Heuchera r CARTEA

GRUPA 7 45


dar la soare necesiti mai

6 Soare, penumbra. Plantele Heuchera arati cel mai plante compacte, verde- -sup& soarele ~i penumbra, frumos daci este plantati in fraged, cu frunzi~ sinitos. grupuri monocolore, formate

multi api. din numir impar de plante. Sol cu humus. Este in regiunile cu clima rece

Nu cumparafl examplare importanti buna finefi-le solul acoperit toat3 vegejite, cu frunze galbene permeabilitate a solului. Mrna cu frunzi~ uscat ~i sau cu Pete maronii, respectiv Amestecafi in solul calcaros protejati plantele cu ramuri inflorite. turbi. uscate.

4

PRIMAVARA VARA Plantare ~i feflilizare Curafire ~i udare

I Perioada favorabili plantirii. T5iati de la baz5 tulpinile flo- Indepirtafi acoperirea de rale trecute, pentru a evita iarni de pe plantele sSdite formarea serninfelor (stanga, anterior. lncorporafi i ng r i ~ i - jos). Udati de indati ce strat- mlnt organo-mineral com- ul superior se usuci. Mulciti

t plex in jurul tulpinilor $i mul- solul in jurul tulpinilor pentru cifi SOIUI cu un strat gros de a mentine mai bine umidi- compost. tatea acestuia.

1

TOAMMA ProtecJie contra fnghefului Tiiafi plantele $i a~ternefi pe iol xoar$i maruntiti de copac. Protejafi plantele cu

R ramuri uscate.

O IMP AWIMP SRL

neuchera este rar atacati de boli sau diun5tori. Uneori, totusi, apar pe plant5 nematode, a ciror prezenfi este semnalati de petele maronii dintre ner- vatiunile frunzei. Indepir- tati plantele bolnave. S3diti in locul lor flori care alungi nematodele.

ISBN 978-963-86092-8-1

i Grzdinririt iscusit I , .

* Curnpzkafi r ~ d d u r l cu tiulpini viguroasri, cornpa@# @ proaspete, Tn ghiwce separate. I I . .

m Nu e"p,pb3ra$i plan* i' alungite, u lastari subfiri sau r u r i d k i n i ce debqrdeaza fundul ghiveciului.

I -" LUMINA 51 SOL 1 TRUCURI

bare. 3pBt3cioasa trebuie expusii toata ziua la soare, deoarece 'ln umbra frunzele i ~ i pierd luciul argintiu.

Sol permeabil. Amestecafi tn solul argilos un strat de 2,s un slrt nisi@ $ campest

mijlocul lui februark Seminfele germineaza la 18 "C i n dou i sapt8rnani.

Nu dministrafi plantelar prea mult tngrigamdnt azotat, deoarece frunzele li se

- (&I- tot an ul PRIMAVARA Semdnare gi pkntm De la mijlocul lui februarie semanafi semintele cruciulifei sau spalacioasei in locuinp. Press$-le in sol, dar nu le acoperiti cu pamant. Dupa ce apar plantuJele, amplasafi-le intr-un loc luminos ~i rkoros (10-1 2 "C). Dupa gase d p t g d n i transplantari-le tn ghivece & turM. De la mijlocul lui mai se pot tramplanta ~i in gradini, dar zi pani atunci trebuie tinute in loc luminos ~i rgcoros.

trebuie ciupite. Taiati lastarii puternici, Trial*.

W A M T~RZIU Comportam inainte de venirea ingherului, xoateti din sol plantele $i compostaji-le. Nu compostati plantele contaminate. Spillcioasa poate fi atacata

de putregaiului radgcinii ~i coletului. Frunzele se ingal- benesc, se usud ~i pier. Tndepartafi plantele contaminate. Prevenfie: Tnainte

1 de plantare afdnafi profund solul ~ i , d a d este necesar, ameliorafi-l cu

1 nisip. Nu udafi excesiv!

WARA DEVREME ciupire Pentru ca plantele d se der- volte tufos, vcirfurile lastarilor 'L

Covor floral inc2n ta'tor Clopofeii orneaza' toad vara gridinJe alpine pi zidurile de piatr;i,

Clopofeii infloresc in nuanfele cele mai variate de albastru, dar exist2 gi dteva soiuri albe gi roz. Florile grajioase, in forma de clopot sau stea, se deschid deasupra unor frunze groase, voluminoase ce f0rmeaz.i covor vegetal.

Campanula carpatia f o r m e d covor vegetal indesat, Campanula 4 l e a r i i b f i a inflorind in iunie-august. Sunt de culoare albastd caracteristic5 soiurile ,,Blaue Clips" gi daordonatg, dar nu are ,,Karpatenkrone". Are albii soiul ,,Weisse ,,Kobaltglocken este violet- inchis. 1n;ilFimea plantelor este de aproxirnativ 20-25 cm.

Campanula portenschfa- giana inflorqte abundent in iunie-iulie. Florile sunt stelate, de culoare violet-deschis gi plantele f0rmeaz.i covor vegetal dens, cu indyimea de cel mult 30 cm.

Campanula poscharskyana este asernhiitoare, avgnd nenumarate flori violete, albastre, albe gi roz. Prin liistarii sPi lungi, penden~i face o impresie

deschis are o crestere deosebit de viguroasii. In schimb, ,Stellan cu flori stelate violet- inchis are o crqtere reginutii. Soiul ,,E. H. Frost" are flori albe, iar ,,Lisduggan Var." flori roz.

Campanula cochleariifblia cu lujerii d u numerogi se extinde sub forrna unui gazon. Clopoyeii f q i l i gi rnarunji apar In iunie-august. Florile soiului ,,AIban sunt albe.

Campanula gacgadca este extrem de scundii, indesatl gi - .

f o r m e d un covor vegetal vegnic verde; are flori mici, stelate, albastre.

1 UNDE SE PLANT^?

Clopo~eii, datoritii cregterii lor dense tip covor vegetal, sunt adecvari in gradinile alpine ~i pe .idurile de piatfi. Campanda ruparica formgnd un covor flo- al compact este potrivit5 la

incadrarea straturilor de bor-

Campanula oupatica

duri sau a aleilor. DatoritFi perioadei lungi de inflorire este adecvata gi pentru ciuberele ~lantate mixt. 0 uriveliste krmdtoare

Coama zidurilor este acoperita de Campanula poscharskyana ca de o cascadii albastd, riicoroas2.

f n criipgturile zidurilor pot fi plantate speciile Campanula cochleariifolia, Campanula porrenschlagiana gi Campanula prpnica. Acestea acoped rapid

ofed soiurile mai scunde alzturi de siipunarijii (specii de Saponaria), ciocul-bemi (Geranium dalmaricum) sau cimbripor (Thymus serpyllum).

Culturile de clopojei pot fi mai aerisite prin cultivarea aso- ciat2 cu pGly (Fesruca ovina).

- - locurile cu sol uscat gi subyire.

CE SE PLAN TEA^ ALATURI?

Nuan~ele de albastru ale clopojeilor c o m p l e t d culoarea roz-pal a garoafelor (Dianthus grarianopoliranus gi Dianthus plumarius) sau nuantele de galben ~i rogu ale ierbii-osului (Helianrhemum). 0 plant5 asociats inalt5 exce-

lent2 pentru Campanula Campanula carpatica

5 T o m a prestirati abundenL in Tmprejurimea planfelor

compost maturizat. Fertiliwi moderar ' )oteie - m*nd COV(M.

I

Tndepartati bwimile. %pap Scoatefi rhdurite dih gropi de plantare, amestecati ghirece. Plantati soiurile

Tn sol o lop& de compost fi o p i t ~ e la distanp de 20 cm, pe mini% de fain3 & oase. cele mai halte la distante de

3040 rm,

I

I P r m i bine ralul din jurul plantelor $ uda3i-I. Vara. pe

canicuw, u&fi ocazional.

I GRUPA 7 47

;-- --=- -- - a Gridingrit iscusit -- II

Cumpkafi clopofei toarnna Soare, penumbra. Toate Clopofeii pitici arata bine sau prirnivara. Alegefj plante speciile pitice rnenfionate se in crapaturile sau pe creasta , cu radacini dezvoltate, tn dezvolti frumos deopotriva la zidurilor de piatra. balot de p i rn in t cu rnulfi soare ~i tn penumbra. lastari ~i frunzi~ dens.

1 Sol afhnat permeabil. I ! Nu cumpgrafi plante cu Clopoteii prefers solul sarac Clopofeii dezvolta stol ' '

I frunze galbene sau ofilite ~i in substante nutritive, cu I care pot f i taiafi usor ri 1 pitate. confinut de calcar. plantafi altundeva. t

lrnF 8 ingrJire toEnu1 - PRIMAVA~A ~IMPURIU VARA Plantare ~i divizare w i r e Plantafi rasadurile in gradina Dupa perioada principali de primavara timpuriu. La 3-4 ani inflorire indepartafi piqile scoateti din sol cu furca de ofilite. Campanula poschars- sapat plantele mai virstnice ~i kyana $i Campanula porten- divizafi-le cu mlna sau cu caz- schlagiana infloresc astfel inc: maua (ios). o data. Udati plantele pe

vreme uscati. Fertilizafi moderat, astfel covorul floral va rsmine compact. I TOAMNA

1 Protecfie contra hghefului I Perenele scunde suporta bine gerul. Numai Campanula gar- ganica aflati intr-un loc

1 insorit necesiti acoperire cu crengi de brad sau paie.

Rugina provoad b l ~ i c i ro~u-galbeniu pe dosul frunzelor. Frunzele puternic

Nrtafi frunzele infestate (nu le corn pastati). Stropifi :u fierturl de coada-calului. Nu plantali clopofei In I : L apropierea coniferelor

- - -

O W WIMP S B fnPJX-10Q87

Flori in culor i splendide Inflorescenfefe aspectuoase in stratul de flori de varri.

$op%rliya sau veronica este o plants popular5 datorita nuantelor sale rninunate de albastru. Unele soiuri sunt ins5 albe sau roz. Variedgile inalte,

de departe. Veronica longifolia dispune

de inflorescenfe-spic lungi gi gra~ioase, cu flori albastru- rnediu, situate pe tulpini ramificate. Un soi foarte inddgit " este ,,Blauriesinn pi ,,Schneeriesinw cu flori albe, ambele cu indgimea de 80-90 cm. Soiul ,,Blaubartn nu depigegte indlirnea de 50 cm.

Veronica virgnica este ca- racterizati de inflorescenfe cu flori albastru-pal, rarnificate, aserninitoare candelabrului. jndyirnea acestei perene respectabile este de cel rnult 2 m, dar tufa ce o f o r m e d se risfiri considerabil. fn magazinele de horticulturi se gasessc soiuri rnai rnici gi rnai stabile. ,,Rosean are flori roz-pal, ,Albarosean flori gi rnai

Veronica longifolia

deschise, iar ,Aha" este cornplet albk

UNDE SE PLAN TEA^? m . - 1

La origine soiurile inalte de gopirli5i cresc pe pajigtile urnede, pe rnalul piraielor gi in luminigurile insorite.

Din acest rnotiv sunt excelent adecvate locurilor situate aproape de naturi, de exemplu pe malul lacurilor artificiale. Aici profits de umiditatea necesari a solului gi se pot dezvolta optirn. Sunt adecvate gi pentru delirnitarea zonelor piduroase.

Veronica longifolia rnai poate fi cultivatii gi in straturile de perene de bordurk in sol reavin sau in care vara este udati corespunzitor. Deoarece se poate rupe ugor, din precaufie, legafi-o de tutori.

Inflorescentele in culori aspectuoase ale gopirlipei forrneazi

CombinaFie de Veronica virginica ,,AlbaPfi Veronica longifolia

un contrast frumos cu multe alte flori.

Pe malul lacului de gr5din5 soiurile albastre se potrkesc excelent cu lisirnachia (Lysimachia punctara), cu ligularia, cu crinul galben, dar gi cu litrum (Lyrhrum salicaria) ~i soiurile roz gi violete de eupa- toriurn (specii de ~upatorium). Plante asociate aspectuoase ii pot fi gi coada- goricelului (Achillea prarmica), lisirnachia sud-asiatici (L ysimachia clerhroides) sau fldri~e albe ale creluptei (Filipendula ulmaria). fn fayade planta~i creyigoare (Alchemilla molllis). Forma lor rotunda accentuead inflo- rescenyele inalte gi rnai t2rziu rnascheazi frunzele rnai puyin estetice.

perene arati frurnos alituri de margarete (Leucanrliemum

maximum) gi arginic (Lychnis chalcedonica). 0 compozi~ie cromatid in culori rnai fin nuantate se poate realiza cu clopo~ei inal~i (specii de Campanula) albi, albagtri ,si roz.

ACCESORII: CS rasaduri Cl grebla CI furca d e l i p a t Li compor ngr3)arnAnt complex Cl plantator CII solufie nutritiva

1 Plantay primavara. Aflnaji 2 Udaji rasadurlb inainte de solul, apoi indepartaji buruie- plantare. Pentru grupurile de

nile ~i pietrele. incorporati in sol perene dpafi gauri situate la dis- compost ~i ingra@mtint de grajd. tanje de cIte 45 cm.

3 ExtrageJi cu grijH rzsadurile 4 Plantai rkadurile la din ghivece. Rafirati pufin cu addncirnea la care fuse~erii Tn

mtina radJcinile incalcite, eventu- ghivece. Presaji solul, formaji far- a1 scurta$-le. furii de udare 21 udafi.

5 Pe vremcs secetoa%, udafi plantele. Evitati ca apa d

ajunga pe frunze. Tnainte de Tnflorire dizolvafi lunar i n g r w - mInt lichid i n apa de udat.

Gridinirit iscusit

PrimSvara sau tam@&g

f run= gakne, g h r b sw cu Pete htmecate, demrece acestea sunt semne ale unei bali micotice.

Soare. $oparlip prefer2 locurile insorite, dar suporta gi umbra moderata. La soare, udafi-o regulat.

So1 reavIin, bogat in substanfe nutritive. Ideal este solul proaspit, aproape mll$inos gi calcaros.

D a d are multe frunze sau se rupe, poate d solul are prea multe substanp nutritive. Fertilizai mai pq in gi sprijinifi plantele cu tutori.

Se dezvols optim in locurile protejate de vint, printre tufe, langa garduri sau alzturi de ziduri.

TRUCURI

PRIMAVARA Plantare $i divizare Perioada favorabila pentru Fixafi suporturile la timp, plantare. Divizafi plantele pentru ca plantele s i poata varstnice o data la 3-5 ani, cregte tnalt. Tliafi de la bazZ astfel plantele raman sans- florile trecute pentru a evita toase ~i se dezvoltZ viguros formarea seminjelor gi pen- 00s). Dezgropafi plantele pe tru a stimula Tnfloririle ulte-

~)ocrorul plan telor

timp Tnnorat. rioare. Udafi abundent pe I irunzele umede mult timp vreme secetoasl. 0 data pe sau urnezeala gi caldura luna diluafi substanfe nutri- uneori pot provoca infec-

1 tive in apa de udat. 1 tarea cu fainare. Pe frunze apar Pete pale gi un strat

TOAMNA I

fainos cenugiu. indepartafi Ingrijire paflile contaminate gi Tn TZiafi plantele perene la o cazuri grave stropifi cu fun- palmi de sol. Mulcifi solul cu gicide. I-,, compost ri frunzig uscat.

I = O IMP ABIIMP SRL ISBN 978-963-86092-8-1

. .. ap atue !f au!q rgp~v 7a~o !f lenel -&Xi 'pn0 U!p JOl!JnJpUgW $n>~ld ~sns un g~a~uol un 10s ul !ie~~nla~d 'leu ul

CARTEA

GRUPA 7 54

I GrZdinZrit iscusir

TRUCURI

Soare. Crege cel mai abundent in locurile insorite, dar suportl Zi penumbra.

Dacri stringefi $i semlnati seminfele, pe terenurile mai mari, dupa cdfiva ani vor domina iara~i soiurile silbatice cu flori mici.

Primlvara cumpar@ seminfe sau risaduri de filimicl forfate, la ghiveci. Alegefi plante viguroase cu frunze sanatoase ~i boboci de~i. Sol perrneabil. cu humus. Se

dezvolta in toate solurile ce nu sunt prea nisipoase 2i nu 60n$in a@ stagnant&

Filimica semiinata vara devreme trlieste pdnH la primul inghef.

Nu cumplrafi plante sfrijite , sau cantaminate cu fAinare. I

I

Frunzele de filimici sunt sensibile la flinare, boali cauzati de ciuperci. Fainarea produce un Rve l i~ alb pe frunze, flori ~i tulpini. Peronospora formeazri un Tnvelis cenuyiu, flinos pe dosul frunzelor. hdeparta ~i distrugefi frunzele bolnave $i plantele grav contaminate.

I

fngrijire tot an ul VARA

Semihare $i plantare yngrijire Seminafi fiim-ica In februarie-martie tn locuinfi sau In aprilie-mai direct in strat 00s). hceplnd din mai, siditi in gr ldini plantele forfate, la distanfe de 2 0 - 3 crr

indeplrtafi sistematic parfile ofilite pentru a stimula formarea florilor noi. Evitati ca solul s i fie prea umed, deoarece astfel filimica Inflore~te mai putin.

TOAMNA Compostare Filimica piere dupii primul tnghet. Scoatefi din sol plantele moarte ~i compostafi-le. Eventual, putefi llsa resturi vegetate h strat, ca acoperitoare de sol.

I O IMP ABllMP SRL

Gaillardia sau flunueii - cum se mai numqte - incephd din iunie, inflorqte abundent toaG vara, in nuange de galben, portocaliu, ropu ~i maro- cald. Printre speciile pi soiurile sale pot fi indnite a d t anuale d t pi perene.

Flutureii anuali apargin de specia Gaillardia pulchella. Pe l h @ soiurile cu flori simple, Pn general bicolore, trebuie amintit amestecul ,,Lorenziana Plenan, ce atinge indgimea de 60 cm pi are flori invoalte monocolore sau bicolore.

Plutureii pereni sunt soiurile sau hibrizii speciei Gaillardia aristara. Dintre soiuriie inalte de 80 cm sunt decorative ,,Burgunder" cu florile rogu-intens, ,Fackelschein" cu flori bordo-aprins pi cu margine galbena gi ,Bremenn care are flori stacojii cu margine galbens. Soiul ,,Koboldn tufos, indesat, de doar 30 cm

indgime are flori galbene cu margini rogii.

UNDE SE PLANT^?

Gaillardia prefers soarele fierbinte pi dldura. Perenele cu viabilitate nu prea lung: necesid sol &at si uscat.

CE SE P- AL~TuRI? de mnmn a

L obfine prin plantarea abturi a Udag rtratulg pastrati solul

I I m 1 3 4 Mu IBsati Wur f l e sii se

Florile nu se i n c a d r d in unor flori cu nuanp de albas- umed timp de 2-3 sZipt%rnlni, me, &r @vita$ udahrl I Plantagi plantele ce infloresc indelungat Pn mturi bine luminate. Semihati soiurile

compozigii elegante, ins5 sunt tru sau violet, de exemplu 1 p%na ce semintele hcolJesc. R&riii exagerat. Distrugefi buruienlle foarte decorative in buchetele veronica (Veronia longitblia), pllntqele la distante de 30 cm. dintre flori. rustice, vesele. monarda (Monad) sau ialq anuale in spafiile riimase libere

dinue perene. In piidhide alpine cu sold

s h c in substante nutritive se

Plantagi alaturi de fluturei flori anuale galbene, portocalii sau stacojii ca de exemplu gdbenele (Calendula offi- cinalis), tunbergia (Thunbergia data), floarea-soarelui (Helian thus annuus), crilige (specii deTageres) sau titonia (rithonia rotundifblia).

Pot fi amenajate straturi monocolore prin asociera cu plante anuale de var& ruji galbene (Rudbeckia fllgida), splinu$ (Solidago), heliopsis (Heliopsis helian thoides var. sabra) sau heliantemum (Helianthemum).

, - (Salvia nemorosa).

recomandii plantarea soiurilor scunde ce infloresc toatii vara.

In @dini rustice sunt decorative florile de culori st&- citoare. CumpkaG soiuri anuale pen& a varia imaginea Gdinii in fiecare an.

Florile sunt pretabile pentru flori &ate. Cultivate Pn straturi de legume unde recoltarea gi plantarea este contindi, tulpinile ciuntite prin recoltarea florilor se remarc5 mai greu.

CARTEA

GRUPA 7 55

Q Adunati seminp && aeumpirafi plante p e r m precultivate la ghivecb Indesate, cu frunzis s i n i t a

em " PI- cu - M M I pWI allM mu cu rnuqwi Tng&4hn&j.

Soare,&ldMia se dezvolt3 pofrivit in locuri fierbinfi, expuse la soare. In umbra infloregte slab.

Sol permeabil. Necesiti sol afgnat, cu humus, nu prea U W $ bogat In substanfe nut~tve.

aprilie. Nu acoperifi semiinatu- ta$i plantele sanatoase de un ra pi timp de 2-3 si3ptitrdni PAS- an. Plantele perene se taie trafi wlul umed. ?n loc mld gi @nl la Tnal$mea de o palm& luminas. In aprille-mai put@ se mutcesc cu frunzig MU mm- semgna direct afar8, rerpwtiv p a t $i se acopril cu crengi M pot planta rhdurile. Ood.

lndepartati regulat paqile ofilite. Udafi pe vreme uscat8.

I Lunar adlugafi plantelor o jurnatate de poqie de solutie

Spuma ce apare pe tulpina, frunze ~i subsuoara frunzelor este semnul atacului de cicade. D a d diunatorul

' s-a tnmulfit exagerat stropifi plantele cu solufie

1 de sapun lichid ~i alcool,

I respectiv cu insecticide pe hazi de piretroizi.

- - - - -

Ingriiire tot an ul A V M TaAaWNA

Adunetul *pl*$p*

Semina$i Tn casi seminple jam trnpmf14a wrufui plantei anuale, h martb Scaateji din p&m8nt ~i cmpos-

Daci plantelor nu li m kt ttiieri, nu tnfloresc abundent Dupi pierderea petalelor s m t vizibile casele seminale sferice, decorative.

DupLT aierile de toamnl plantele perene mari pot f i divizate.

WPM-1 0-029 ISBN 978963-86092-8-1

PLANTARE SI ONGRIJIRE decorative Feriigile cu h z e grafioase sun t podoabele aspectuoase ale locurilor umbroase fi umede.

Ferigile cu asp& lor elegant pot ̂ mpodobi l u n g vreme pwile umede, umbroase ale gkhnii.

Osmunda regalis este cea mai mare specie autohtonii. Crqte p b s la idgimea de peste 1,5 m gi poate ajunge, in wndigii prielnice, la un diameuu de chiar 3 m. Culoarea fiunzelor sale dublu penate se transforrdi toamna in galben- aprins, iar fiunzele soiului ,Purpuraxensn devin purpurii. Este o specie ce crqte lent. Necesid sol reavk gi, in mod unic pentru specia sa, supod razele solare. Frumusqea sa se widenjiazii cu adevht pe malul unui lac sau pMu.

Matteuccia strutliiopteris, ating2nd 80-140 an este gi ea una din ferigile cele mai mari. Frunzele sale in hrm9 de pdnie, de un verde-bed, iarna se retrag. Plantagi-o inu-un loc vast, deoarece se extinde repede prin ramifica~iile ddkinilor.

D~yopteds &-mas este o ferig nepreten5ioas5, a drei idgime poate depQi 1 m.

Adiantum p&um este o specie deosebit de aspectuoass si cu crqtere viguro&. Nu depQqte inailfimea de 40-60 cm, dar se dezvold ca o tufi rotund& exuem de extind. Phyllitis scolopendrium de

numai 30-60 cm, vqnic verde are fiunze verdedesjlis, ondulate, cu margini nedecupate, in forms de limbs, fiunze care se a r a n j d in forms de p&e. Polytichum aculeatum

asemkstor celorlalte ferigi de psdure are frunze vqnic verzi aspectuoase ~i dublu aripate, care sunt nu numai fiumoase, dar ~i lucioase.

UNDE SE PLAN TEA^^?

Ferigile menGonate se dezvold optim in penurnbd ~i in sol

Multe ferigi prefed maul umbros a1 lacurilor, unde pot beneficia de umiditatea solului gi aerului a&t de necesare.

Cele mai multe specii cresc gi in naturii, in primul dnd la liziera zonelor fluroase. Aici se pot dezvolta in voie la umbd, protejate de efectul usditor al vbtului.

f n vecinhtea zidurilot umbroslse ferigile se dezvold de asemenea wrespunziitor, cu condifia d fie k i t e de v b t .

Deoarece ferigile sunt plante cu frunze ornamenmle, puteji alege liber plantele asociate de diferite culori.

Plante perene in culori aspectuoase, davolt8ndu-se bine si in penumbd sunt astilbele, dopofeii (Campanula la tifblia), degetarul (Digitalis purpurea), geranium (Gera-

ACCESORII: Cl ferigi Pn ghivece Q furca de sapat Q cazma 0 turba sat compost Q pamlnt de frunzis de fag 0 materiale de rnulcire

Wloada de piantare: prim& vara. Afbnag adlnc solul ~i rporati-i turM, compost sau dnt de frunsi~ de fag. ferigile mici $i 60-80 cm pentru

nium himalayense) 8i crinii (Lilium martagon).

Un ansarnblu ce in&a ochii poate fi alGtuit prin asocierea ferigdor cu rododendronii gi azaleele.

Imaginea ferigiior verzi poate fi diversificad cu bulbaase scunde de primiva&, ca de exemplu narcisele.

3 Scoate ferlgile din ghiiece cu grijS pentru a nu le vgitama nivelul sdluki. &qw@b , frunzele. htoatceti ghiveciul $ cel mult 1 cm de p&m&t.

1 lovlfi-l qor de o suprafag tare.

I

I I

Gr~dinirit iscusit -

e Curnpirafi ferigi s3n8toase4 cu frunze verzi, care fusesera finute intr-un loc umbros.

n k cump&@9 pla- a frunze uscate sau cu InmZe

I pe tulpini.

6 PenumbrS. FTanIafi ferigilb sub arbari mu tufe inalte, unde nu se af l i in bataia direct2 a soarelui.

Sol reavan, cu humus, Ameliorafi solul cu turbi, compost sau pimant de frunzig.

PRIMAVARA VARA PIantare gi fertr7izam Ud8m Plantafi ferigile afar& dupa Menfinqi reavin solul ferigi-

' rnijlocul lui mai. &@erne$ Tn lor, dar nu umed. Dacci solul ; jurul plantelor mature cam- se usuc& plantele se ofilex ~i , post sau o mPna de pamht trec intr-o perioadi de

de frunzig de fag. repaus sau pier.

TOAMNA I : ---T MUEM hi;mprasp&tati rnulcirea cu mteriale ryoare, de exern- pb cw f runr i~ (Et(Snga1. &afi

O IMP ABRMP SRL

TZiaji frunzele speciilor cu frunze cizitoare numai primivara, frunzele uscate protejeazi planta de inghef.

Ferigile se dezvolta bine gi in ciubere. Plantele cu un contur marcant confers o noG de elegangi intrarii

loctorul plan telor

Brunificarea marginilor frunzelor gi pieirea acestora sunt semnele arsurilor solare, survenite mai ales pe timp fierbinte, uscat.

' Udafi ferigile mai mult in aceasti perioadi, astfel ca apa s i ajungi $i pe frunze. Mulciti solul i n jurul ,lantei.

Limba-pqte1ui lovioreazi cu florile ei longeviw-e casa f i 1

Lirnba-pqtelui sau sica, cum se rnai nurnqte, este o floare de varg utilizat2 in rnulte feluri. f n d t ~ de 60-90 crn, are rozete de frunze gi tulpini florale bifurcate.

Florile adevsrate, albe sau galbene, cad foarte repede.

Caliciile de culori vii, aserngnkoare hlrtiei sunt foarte longevive. Lirnba- pegtelui poate fi intdnit5 in diferite culori: alb, galben, roz, albastru-lavandg, albastru gi purpuriu. Soiuri rnonocolore sunt ,,Candissimurn" (alb), ,,Goldkiisten (galben), ,,Roseurn superburn" (roz), iar ,~rrocoeruleurnn pi ,,Modra" au culoarea albastru-Inchis.

Florile adevktte sunt albe sau

tdbene

de portocaliu, piersiciu gi culoarea caiselor.

,,Celor ce prefed nuangele calde li se recomandii plantarea UNDE SE PLANTEAZ~? CE SE P W ~ T U R I ? (haphdis triplinemis) sau . . . . - . .. . . . , - rnlxajului ,,Sunburstr' Pn culori centrantus (Centran thus

Sid 2n la& & flori

Lirnba-pestelui prefer2 locurile calde, expuse la soare. Datoritg aspectului aparte nu se asorteazii cu toate florile de var9, ins2 In grupuri colorate este decorativg in firs zidurilor sau a gardurilor.

Soiurile rnai scunde, ca de exernplu rnixajul ,,Petit Bouquetn, Inalte de 30 crn, sau mixajul ,,Biederrneiern sunt ideale plante de bordurg sau pentru cultura in vase.

D a d doriri sP uscafi lirnba pqtelui, planca~i-o in straturi, alaturi de flori de pai (Helichrysum bractearurn), helipterurn (Helipterum roseum) gi plevaiga (Xeranthemum annuum), astfel oridnd puteri taia din flori.

Limba-pqtelui, datoritg culo- ruber). rilor variate, este ideal2 pentru Vefi obfine o cornpozirie a inviora straturile de bordurs. parfumatii gi vioaie planthd

Soiurile albastru-inchis gi algturi de lirnba-pqtelui mov sunt foarte decorative alH- floarea-rniresei (Gypsaphila). turi de gbenele, ruji galbene sau crgige galben-auriu gi portocalii.

Soiurile roz sau albe se asortead cu anurnire plante de bordurg ca cirnbrigorul (specii

I deThymus), IevPnjica (Lavandula angustifolia) gi salvia albastrii (Sdvia hrinacea).

Lirnba-pqtelui poate fi aso ciat2 cu plante perene care t o l e r d seceta: coada- goricelului (Achillea), flornis (Phlomis russeliana), o~gcel , -

(Lychnis viscaria), a n d i s Soiul ,Petit Bouquet Blue"

- 3 Pumti tava acoperit2 cu 4 a n d rzsadurile ating

placa de stkla sau plastic pe fnllpmea de 2-3 cm, rgvrip pcnazul unei ferestre expuse plant&. PBstltali doar cele mai la =re, la temperatura de viguroass plante. ax. 23 "C

Pentru uscat aiafi tijele florale aproape de

dt, la mijlocul lui mai punefi irnpreuni 3-4 fire ~i athr- plantele cateva ore in aerliber ti nati-le cu capul in jos in loc de dteva ziie Tn wdew calirii, apai plantali rasadurile Tn strat

I Lim ba-vestelui

CARTEA

GRUPA 7 57


I

1 1, Cumparati serninfe sau I &saduri sanatoase ale c a w ; I ~ d g c i n i nu ies din ghiveca, "

prin orificiile de scur- g 1 apei.

r Seminfele curBfate pi m o frecate Tncolfesc mai repech

. I decdt serninjele alipite, necurajate.

SFARSITUL IERWII Procurarea seminfelor Cornandaji sau curnparafi serninfe din tirnp pentru a avea posibilitatea de a alege din intreaga garna de culori.

Semiinare kmanafi limba-gegtelui i n casA incepdnd din rnartie. In regiuni rnai calde ~i Tn locuri expuse la soare floarea poate f i sem3naGi in aprilie direct in gridinci (dreapta). Aceste plante infloresc pufin rnai tdrziu.

VARA T i i h Se pot taia oricsnd dteva fire pentru vaz8. Pentru uxat t ~ l , cele rnai potrivite sunt firele cu bobocii abia dexhi~l. Inainte de sosirea prirnului inghef t i ia j i toate florile ~i punefi-le la uxat.

Limba-pe~telui poate f i atacata de paduchii de frunza, care sug seva plantei ~i transmit diferite boli. in caz de contaminare gravii, stropifi cu solufie sspun- alcool sau cu insecticide cu onfinut de piretrum.

~~WPUOB qqummt un adqo +~nd

ag a~pw Xi EWqW03 lod 3s ap7,uOJD

'dWLLvmBm

'm='J=% ut ayomqaJ W~WOXY ad w 9nd apue UOIJ asp @ am-

YP-apTnQ-sq .~m.m pour tq apue uog aq +a0 daue~d @ mTru- PPP

-Zmf UE alamP daueld Fm -odp a wruss uud pmw

~!J"B'"=~nJ .a+pnu almsqns

UI 1- !$ EFM lm un I6 tunmd 'lW ap lrJy Eq!& Ip 3d 'IUOSUJ 901 Un p!S333U

lhrn PUUOTfUE Quqd T"!m-- - ~IPPF"~JT'~~J =e3aW=kmd@s

.mlqdau sap un wuxa a3areoep <durp ~pur

$+od dmueqo ares UE Imml UE aurWP d!PF nN

-=~!d!l 16 aseoM ~uns <apuydp 16 w 'alaqol IEUJ$ luns apxmxd

'+IF~~IWUI 33 uyp 4uasaogu! UJ uog IOU 6 !ou nnupum re& ~~ TVJd V WJ '-1 3taF -ss *ua[ueIgd mun ~opreoqd Wuaumse amg am39

u!a -aaloV nB $a lzar 'aq@ - !OSapa*UI-luns$~S~ ~up[ewapprpa~!P~~- -Ow U6 md?P 3uns~m

Cleome


Primavam wmp&ra$f seminte m u Bsaduri crescute Tn prealabil, compacte, mMolri te.

Soare. Prefer8 soarele. In penumbra planta inf lore~te mai pufin $i este mai firava.

Sol pe~maUI. NecesitA mutte s u h n $ e nutritive. AmelforaJi solul cu compost $i PngrZapamlnt complex.

rngr~jire t i t *if - 7 - w-

~dmlni dill re)^ W ~ S W I I ~ V rlu~rl- semdhff$mtere tive in apa ck d a t . Sprijinifi, 'In martie reminafi rerninfele d x i este necesar, plantele Tn locuinfg. Nu le acoperiti cu Tnalte. brnant (qermineazs la 1 iumina). Amplami semln;itura TO- Tntr-un loc lurninos, dar ftir5 - soare, la temperatura de 18 oC, a- ier dup& germinare la ternpe Dupa prirnul inghef Giafi rattura de 15 eC. De la mijloclll plantele pilna la nivelul solului, I lui rnartie caliti-le, kar la sf&$- a ~ i c m ~ W i - l e . tul lui mai, plantafi-le &arc?. . I Udati cu grija plintutele tnainte de plantare (dreapta).

Pe vrerne uxaG u&$i plantele

TRUCURI

@ Sprijiniti exemplarele Tnalte. In magazinele de specialitate se gasesc diferite suporturi.

lnflore$e Tndelungat, fiind excelenti ca floare taiat5. Capsulele sale seminale arata foarte bine In ornamentele de flori uscate.

Larveie buhei semina- turilor pot ataca tulpina cleomei, 'in acest caz planta se apleaci. Infigeti in jurul tulpinii plantelor tinere faaii de hartie, astfel d iun i - torii nu pot ajunge la tulpina pentru a o vatama.

app~o!lad UJ I!qJSOJp 13333 un mnpold ~od ~o1alaunh!m

a@ arqos alaluen~ '(EWU!

'dss ElE3!dS E~!UOJJ~ ID!UOJaA ala~aunb!ur p~u!quror, au!lqo

~od puesa~a~u! augem! 0 .npu!Sn

~6 leIaj!]er, S~zuny n3 pmld 0 '("IadlE'J .IJA[!S" ~~!ldq

dpss) s!yeis !lelmld 'aprog !a!lyoduros e elnploq ED

-(E![oJ!~!sJ~~ e1nuedrtr~~) ro~ralodop ap 14 (snl

-up aurq reur elsrza.~ e rS 20.16 I adeorde !le~uel~ -aurar~ap

!em ~sarogu~ !P a~pu~ !em rnm ala '!lop ap ~ola~aq~nq aaen -pap ~ola~aunb!m p !l~ra~

-el !!.IEI~I do1 !S!dn!s pea .e_sera1 !S urn

-1eq ad au!q py!rop~ as ase~ ut a~!pes ~01aiueld la 1nx1d

~nwyr~ J -Jeqnp u~ a~e~ueld !I rep '.IoI!~@ ernploq UJ JI!SOIOJ

IJ IO~ apums !cur al!m!og .J.Ia!lJ~3nq !JlJE alEUpS2p

!.IOU er, 15 !>!w pur !.1ndm8 q nes .I~I!~OS a~e~ueld sour

-ny eauamase ap pery .asuaiu! ~~!IEUIO.I~ alad er, 101 due!qun: I

. I-. Gridinirit iscusit -1

a PrlWwa cumpiire@ semin- Je proaspete w u achit@bnati tn rnai rasaduri crescw On prealabil, anhtoase, cu frunze verzi.

a Nu c p1wtt(d tnflorite, deoarere mi a n i u forrneaza W o c i m i n i .

a %wm In locuri tmorite tnflorqte ahndent gi demola tulpini deosebit de puterniee.

a W il. Prefera solul calcaros ugor alcalin, confinand o cantitate mare de rnaterii organice.

a Soiurlle xunde arata bine in vase ~i in vaza.

a Miqunele sunt sensibile la druri. Fertilizarea excesiva, desi accelereaza creqterea, slibe$e tulpinile, astfel planta se poate rupe u p .

I PRIMAVARA TlMPURlU Repicati plintufele mai vi- Semanare #i repicare guroase in ghivece separate. De la sflr~itul lui martie,

I serninafi serninfele intr-o PR IM~ARA 51 VARA lad: de inmullire a~ezati la Plantare #i fngrijire gerrninat pe pervazul feres- Dupi rnijlocul lui rnai, plan- trei. Acoperifi sernintele cu tafi plZntufele afari. TSiafi un strat subfire de pimint. florile trecute. Sprijiniti cu un

tutore soiurile inalte (stanga, jos). Udafi bine inainte de

-1 taiere florile pentru vazi.

I TOAMNA CuraJirea stratului

1 Dupi prirnul inghef puternic, smulgefi din sol plantele ~ i , daci sunt sinitoase, corn-

- postafi-le.

boctord plantelor I

Micgunelele pot f i atacate de plopifa r o~ i e $i larvele sale care sug seva frunzelor, mugurilor gi IZstarilor. h acest loc fesutul vegetal moare $i planta se deforrneazi. Adunafi diun5torii. DaccS sunt nurnero~i, strogifi cu insecticide

Q IMP ABllMP SRL

--*L. A

ISBN 97&96366062-8-1

STRATURI DE FLORl $1 PLANTE DE B O R D U ~ - - - ~ - - - -

Ciucuri florali mirun I ti, colorati I

.JJ!J~~o>~ ap Inle!Jaaeur !$eyed apUl n!~ndur!a eJeAeU!Jd 'PeJq ap !~U~JJ nes a!ed ap aeJp un n3 &tau!% epueld !ie!ap~d euJel s

.sod -rum n~ lnlos !$e~o!laure !b !$eug$e .W 8 'xo~de ap a>an!y6 ul ae~uetd ap atu!euj .atalofizap az al-!$aueldaJ 'aqeul ap Inwp wns -un& ep aaazo~ clap a~e pup alaaueld pun .H!upese~ ul

F!pft~6 ul ~n~of!an~ !$e&ueld

.$!Jaj TlES a3!lEqJp !.IOU

aseo!iw$ m a~epose appads luns arem amojnd alpold

elrodns ywau ala~ue~d al!q!zp JoSn

'aJaqg aprn3oI UJ .pnJol aJs;ne UJ ~ml%!se pu!y ~olalueld e

a$sg 'alpul !!u!dp~ plrodns 'uxndmon~drp 1 IS Xmepp

"J.apJn!os ~p IS a~maja~d luns poq~~ auu!p nes eiy

u!p aseoJqurn!uras alprug '!!A JOIU~@

ely uyp nrs re^ par !roq.m qns ap aseoJqurn!aras apn3ol

ut - TP mv1 PF ad a~eluqd aAummap luns

.Turn ap~n301 UJ ~o~~undsa~m p~omp

as p!p@ UJ !S JE!rl=) .JOl!Jnp pp" el ap !I"@ al!Jnpd

13 axpunu! a~pnp~d q xm m 'auarad a3peqEs pop luns um~~,yx 19 uxn!y$a~Irnba .J

.sualF-apq -uaqp UO~ are 'uxn3nElg -dss um.4~8 u~JJ~~~E~J, e apdsqns o '~uoneu!urn~~IU ~OS -wl%ne

UE ~4 aITnr uv ro~~ -pi3 eqvopod luns ~BB

~~II.Iw.~~J !auads ap auaq -$ ca~empuj ca3uajs apJolg

-!mqqp-nlor aI!JoU ,pnop

I Griidin %it iscusit

I Toamna sau la inceputul primavwii cumparati rasaduri tndesate ~i stufoase.

Nu cumparati plante cu lastari lungi gi subfiri sau plante hflorite. Exemplarele mari gi bitrane deseori sc prind fearte greu.

Soare )i penumbra. Rutigorul prefer& locurile semiumbroase din fafa sau de sub copacii inalfi. Planta tolereaza soarele doar in sol umed.

So1 permeabil, umed ~i bogat 'in substanfe nutritive organice.

Vnmul$re prin divizare: xoatefi plantele din sol fn octombrie, divizati planta in rnai rnulte pat$ gi replantafi-le separat.

Rutisorul poate provoca slabe reaqii alergice cutanale, in timpul Tngrijirii plantei folositi manugi de protecfie.

locrorul plan telor 1 lngryfre tot an ul

- . . . --

PRIMAVARA TIM~GRIU TOAMNA

7 kg- Planhm $ divizare Plantare si adunarea In martie plantafi rutigorul h seminfelor straturile deja pregatite. Nu Octornbrie este la fel optima divizafi plantele prea des, plantarii. Adunati seminfele este suficient doar o data la Qosl dupa rnaturarea capsu- 4-6 ani, deoarece necesita 2-3 lelor, apoi plstrafi-le ?n loc ani, plna ce plantele ating racoros ~i uxat. Din ianuarie din nou inilfimea maxima. pani h aprilie sernanafi-le in

lizi de inmugire. VARA Udat Pe timp secetos udafi regulat plantele pentru a evita

- uscarea acestora. 5aluI poate fi pastrat umed prin mulcire r-

I Rutigorul este atacat rar de diunatori, insa pe timp cal- duf gi umed poate apirea fainarea. Aceasta ciuperca apare sub forma unui strat albui, fiinos pe dosul frunzelor. Pentru a evita raspandirea bolii, indepartafi gi distrugefi partile contaminate.

cu scoarfi marunfit2 de copac sau iarbi tunsa.

CARTEA

GRUPA 7 61

Gridinirit iscusi t 1

Primavara, cumpard plante compacte, dnitoase ~i neinflorite.

a Soare. Opaija prefera locurile tnsorite, ferite de vlnt.

Dupi inflorire taiaji la 10 crn tulpinile $i toamna plantele vor inflori din nou.

a So1 penneabil. Se dezvolta optim Tn sol cu humus ~i bogat Pn substanfe nutritive. Suporti seceta, dar nu ~i solul compact $i umed.

a Examinali cu atenfie frunzele opaifei pentru a nu confunda primavara exemplarele r i d r i t e din seminfe cu vreo buruiani.

Nu cumplrafi plante cu Mstari subfiri ~i frunze pufine a u plante deja tnflori'

Din martie semanei seminfele in locuin@. Germinarea poate

gerului Reproducefi prin divizare o data la 3-4 ani plantele perene. in regiunile cu ierni aspre a.$eptaJi pans primavara. Depunei in jurul plantelor compost, apoi acoperQi-le cu ramuri de brad sau frunzb uscat.

dura patru dptarndni. Din mai, p w i semana $i in strat fdreap- ta, jw) sau putqi planta rasadurile crescute h prealabil. Exemplarele oRinute din semifle vor Fnflori numai in anul uni tor .

I- Opaifa - mai ales pe vreme

umedi -din cdnd in cdnd poate f i atacati3 de ciuperci care cauzeaza patarea bruni a frunzelor. Tndepirtav frunzele ~i tulpinile patate Si distrugefi- le. In caz de infecfie mai grava stropifi cu solujie cu confinut de cupru.

VARA IngMire Udafi plantele pe vrerne de sece. 0 data pe iuna presarqi in jurul tulpinii ingra@mlnt complex. Culegefi sistematic flo-

I rile trecute.

ISBN 97&963-W@-S-t

CARTEA

GRUPA 7 62

A DRT\\1171T\hl ARC

- - =

irit iscusit T

Curnperafi h magazinul cu Soam. Linarifa necesiti

d Sernsnaji serninlele epalonat

plante perene ramduri ci5ldurZ ~i soare pentru a pentru a v i putea delecta cu eompacte. Seminfele crefle ~i a se dezvolta sini5tos. florile sale c i t mai mult timp. plantelor anuale se pot Multe specii de Linaria se procura numai in magazinele So1 perrneabil, calcaros. inrnuljesc prin r5spAndirea de specialitate. Speciile de Linaria se dezvolti serninfelor. Refinefi forma m Nu curnpirafi rasaduri cu optim Tn sol afanat, sirac in frunzelor, pentru ca mai taniu listari subtiri, alungiti sau substanfe nutritive sau in sol si nu confundati linarija cu tngilbeniti. ptartros. vreo buruiani.

C = ] i n g r - I

PRIMAVARA TIMPURIU lui rnai plantali rasadurile SernBnare g plantare afara. Astfel linarita va incepe in rnartie sernanati seminfele sa infloreaxi deja in iulie.

I

in locuinfa. Arnplasati vasul intr-un loc lurninos; de indati ce apare a doua pereche de Taiere frunze, repicati plantutele in Dupi prima inflorire, taiati ghivece de turba. De la rnijlocul tulpinile florale dedesubtul ,

inflorescentelor. Dad este I

necesar, sprijinifi speciile inalte cu tutori.

TOAMPJA TARZIU 1 Mdcire Taiati tufele perene inainte de

~ - I

venirea ingheturilor. Mulciti solul cu frunzig (stAnga) gi

I acoperiti-l cu crengi uscate. I

Q IMP M P SW. ROP-02-1-7 ISEN 97-81

Noaptea rnelcii rod cu mare sat frunzele si tulpinile linarifei. Strangeti diunitorii sau amplasati capcane de bere. In caz de daune importante presirafi rumegus in jurul stratului, care va impiedica accesul melcilor.

CARTEA

GRUPA 7 63

t Gridinirit iscusit

In martie sau aprilie cumpara$ seminfe p r o w e sau risaduri cu rozete Tndesate ~i frunze sHn3toase. verde-vioi.

I @ Nu cumparafi plante cu ~stari lungi ~i slabi sau frunze

I ufilite, patate.

Soare. Lurninifa se dezvolta ~i Tnfbrege corespunzator Tn soare deplin. In umbra plantele se lungesc ~i Tnfloresc rnai slab.

Solul permeabil, nu prea bogat tn substanfe nutritive, poate fi $i usor uscat.

=- ' mmmfiPr~r~re tot an ul -i

I PRIMAVARA Cre$erea prealabil& si plantare Semiinati seminfele in casi. Acoperw semiinitura cu un strat de pimint de 3 mm ~i pine la incoltire tineti vasul la 21-24 "C. In martie divizaji plantele mai bii2rine. Din aprilie plantaji On straturi riisadurile cultivate h prealabil.

Seminafi luminifa In mai $i iunie. Acoperiti semintele cu un strat subfire de pimAnt zi pk- trati semiinMura On loc umed. Repicati o dati3 pliintujele, iar din august plantafi-le h straturi. Indepartati-le piioile ofilite

Plantati perenele toamna. Tiiiaji lastarii pinil la inaltimea de o palmii tnainte de sosirea tnghefului, apoi acoperiti plantele cu compost ~i crengi

I

Pentru stimularea Tncolfirii punefi seminfele semiinate Tn ghivece rnici Tn pungi de plastic $i a~ezafi-le Tn frigider.

Pa vreme foarte tala luminifa se poate opri din Tnflorire pan3 la sosirea vremii rnai racoroase.

Luminifa este foarte rezis- tent3 la daunitori $i boli.

I Rareori plantele ~i florile rnai tinere sunt atacate de melci. Seara sau dirnineafa devrerne adunafi ~i distrugefi daunatorii.

Flori asem enea stelu telor 1 PLANTARE $ 1 INGRIJIRE ACCESORII: D risaduri de bunghisor R furci de sapat O compost Bunghi'orul nepreten~os pi hilorind buiac confers' o ingrisamint complex plantator O suporturi O foarfece de gridina

mja' aparte graWdinii de var;i.

VARIETATI . - v 7

Din genul Erigeron fac pane plante cu aspect exterior diferit.

Bunghipod (Erigeron) este o plant3 longeviv3, asemb.3- toare stelu~elor. A altg denumire a bunghigorului este aceea de bgtrhig. Inflorejxe in iunie gi iulie, dar dacP dispune de ingrijire corespundtoare irdoregte pentru a doua oar5 in august- septembrie. Diarnetrul florilor este de 2-5 cm; florile pot fi simple, cu petale serniinvoalte sau invoalte. Toate soiurile au flori in nuange rgcoroase: alb, roz,

g urpuriu, violet gi albastru. ndgimea lor este de 60-80 cm.

Un soi cunoscut este ,,Adrian cu flori mari, semiinvoalte gi indgimea de 60 cm. Soiul ,,Strahlenmeern se remard prin flori simple, violet-deschis 8i indjimea de 70 cm. ,,Violettam are o ind+me identid, dar se distinge prin flori dens invoalte, violet-inchis. Un soi consacrat este ,,Foersters Liebling", cu flori semiinvoalte, rogu-carmin. Florile roz-pal, frumoase ale

Erigeron karvinskianus

soiului ,,Mikchenland" sunt de asemenea semiinvoalte. ,,Rota Meer" are flori rogu-inchis pro- find. Cel mai cunoscut soi alb este ,,Sommerneuschnee", cu indjimea de 60 cm.

B-od ropu (Erigeron karvinskianus) pe meleagurile noastre se cultiv2 doar ca floare anualZ Deoarece florile sale mirunte seaman3 mult cu bhugeii (pardugele) se numesc gi bkutei spanioli. Florile grafioase apar intre mai gi octombrie, pe lktari pendenji sau t2dtori. Pe aceq i plant3 pot fi la inceput albe, apoi &p3ta o nuan@ de roz- Bunghigorul rogu este o floare adecvatii lHilor de balcon, dar poate fi plantat gi in grsdinii. In timp ce hibrizii de bunghigor seamkina cu arbugtii ornamentali, b~n~higorul~anual, cu Ik- tarii sHi indcipi, seaman3 mai mult cu florile Bbatice.

UNDE SE PLAN TEA^?

Pe dt de diferiji sunt bunghiprii ca aspect exterior, pe a&t de diferite pot fi locurile in

care se pot planta. Caracteristica brurnklele (Phlox panicdam) comuns a celor doua categorii gi menta decorativi (Monarda). este d prefers soarele gi sold nu Arblqdi l d c a $ - prea compact. trandafirii sau coniferele - arad

Hibrizii de bunghigor sunt de asernenea excelent algturi de ideali pentru straturile h r i t e bunghigori. de perene gi de bordurZ.

Bunghiprul rogu igi manifad din plin bo&ia floral5 Pn vase susbdacs& Iki de balcon. Ca plant5 acoperitoare de sol, algturi de plante cu tulpini halte, reptaint5 o pad crorna- t i d deosebid in g6dinL

Bunghigorul se poate asocia bine cu alte plante.

Plante asociate frumoase pot fi perenele ca de exemplu nernfigorii (Delphinium), rudbechia (~udb&a fidgida),

1 Perioada de plantare: prima- 2 Udap rhadurile din ghhrem. vara. Afdnati stratul profund La distanfe de cite 44 cm

cu furca. Fertilizati din belsug cu stipa* cu plantatorul gropi de compost rnaturizat ~i ingrti$5m%nt plantare. koatqi rkadurile din romplex. ghiveci.

Plantali rasadurile la nivelul 4 Tufele nu rtimin Tntotdeauna solului. Umplefi gropile cu compacte, ma5 ales pe timp

mestec de sol. Presafi pamintul de ploaie. Sprijinifi-le cu suporturi formati farfurii de udare. sau araci.

- Dupa inflorire, scurtati p e l &~;al&l r & ; ~ i a ? tulpinile cu o treime. Tmprti~ti-

1 aji compost In jurul tulpinilor, cFa ce stimuleazi a doua inflorire.

Gridinkit iscusit

- - 'IZIONARE

m Cumplr@i rasaduri cornpacte, viguroase, cu frunze fragede, pe care nu siunt diunatori.

Nu cumpirafi rbaduri Blungite, cu lastari subjiri sau galbeni, ori plante pe care se v id urrne de fainare aserninitoare pudrei.

Soare. Bunghi~orul se dezvolta optirn In plin soare, la caldura, Tn loc protejat.

So1 permeabil. Prefer3 solul cu humus, bogat in substante nutritive. Aflnafi solul -pact cu nisip ~i compost.

Serninaji bunghiprul r q u anual in locuin@, inceplnd din rnartie. Nu presati sernintele decdt putin, deoarece bunghi~orul gerrnineazi la lurninl.

Tufele mai vlrstnice fnfloresc mai tlrziu. De aceea divizati-le o data la trei ani ~i pbntati-le separat.

I ?

.HI A

Im-A A

Ingrijire tot an ul PRIMWARA Transplantare ;F divizare fngruire Perioada adecvaa pentru Sprijinili tufele in creflere. plantarea perenelor. Dupi prima Onflorire scurtati- Dezgropati exernplarele le cu o treime pentru a stimu- batrlne, divizati-le balotul la infloririle gi forrnarea frun- radacinii gi transplantali-le. zelor ulterioare. Plantali afar2 doar de la rnijtocul lui rnai bunghirorul TOAMNA rosu, sensibil la inghet. Protecfik $i acopen're

Dupa prirnul fnghef, taiati la 7 o palma de sol tufele perene (dnga). Mulciti solul cu compost, acoperiti plantele cu frunzi5 uxat sau rarnuri de brad. Scoateti din ghivece plantele anuale, ~i dad sunt dn8toase, cornpostafi-le. I

I Bunghi~orul poate f i atacat de fainare, care estc o boalti micoticti. Frunzele sunt acoperite de un strat alb, asernti- nator pudrei. In caz de contaminare gravl frunzele se ingllbenesc ~i apoi se usucl. Stropiti cu solujie fungicidl, disponibila in magazinele de specialitate, inca de la aparifia prirnelor sirnptorne.

O IMP ABnMP SRL ROPM-10-031


Frunze argin tii tot an ul

1 perens

1C) iulie- septembrie

4 hgrijire simpla

acoperitoare de sol - 1 lumins naturals n

Frunze catifelate F Ala'turi de fi-unzele late, argintii ale jalqului pute+ plan ta flori de toate culorile.

Jalqul este o plant5 ce c q t e repede gi fbmd rapid cu lujerii & un covor wgeral argindu. Frunz.de late, o d e , cenqiu-pilroase, moi gi catifelate la palpat sunt asemkiltoare urechilor de iepuq. Tulpinile sunt de asemenea dens p&oase. Este o plant5 acuem de nepre- tenpod, dezvolthdu-se bine la soare sau In penumbrZ, peste tot. fn umb& puternid sau In caz de aces de substan5e nutritive fiunde $i pierd culoarea argintie. fn sol compact, umed r?kl?icinile pot putrezi. In comeq se g k s c in general dou2 soiuri.

Soiul ,Cotton BoW"'ste compact, florile sale se asea- mainn cu n$e mind mici de bumbac. Covorul de frunze are ^dfimea de aproximativ 10 an. Tulpiniie florale se ridid la PnidGmea de 30 an. fn magazinele de horticultud soiul se gihqte frecvent sub denumirea de ,Sheila McQueenn.

Soiul , , S h Carpet" ̂ d o - rqte rar, dar form& un covor

dens, razant gi expansiv. Frunzele pbloase, cu lungimea de 5 an, sunt arginai ~i larg- o d e . Dad soiul *dorqte totqi, tulpinile florale nu de@esc ih@imea de 20 an.

UNDE SE PLAN TEA^?

J d q d este o plant5 aspectuod gi utilizabii5 multilateral. Frun- zigd s?iu argintiu se pouivqte cu oricare ald culoare.

Este o pland excelend de bordud a s d o r , deoarece a t e scundii gi frunzele sale awpe6 razant sold.

fn gmdinile alpine, ?n sol slab, permeabil are condifii de via - corespdtoare. E @a arbodor i &or f b r m d o pat5 cromatic5 luminoad

Pe creesta zidurilor de pia- trP dispune de suficiend lumin3 gi sol permeabii.

Nu poate lipsi nici din straturile de perene, deoarece culoarea sa neut6 wnstituie o nanziGe lin3 spre plantele In cdori mai pregnsmte.

Q SE PLAN- am p d i f f o m ) sau d o p ~ e i (campanula arpatica). I

Pot fi plante asociate adecvate Jalqul este valoros In primul gi ierburile cu hum dnd ca plant5 cu fiunze orna- abgstriu, de mentale gi acoperitoare de sol. (Festuca

Asociate cu fiumiiul cenusiu, honul (Helctotrichon semmr- culorile de rogu pi &ben- '

auriu pard ar &tek Plan* alsturi de jalq coada-pridului (Achilles miUet5Iium), titonia (Zthonia rotunditblia), cr8ipe (Tageres), roman@ (Anthemis rinctoria) sau lobelii rqu-aprins (Lobelia Mgens).

Compozipile de cenugiu- alb-albastru au un efect dcoros si elegant. Acestea pot fi realizate prin asocierea jalqului cu salvia (Salvia aemorasa), anaf=alis(Anaphalis mplinervis), lev&ficii (Lavandula angut& lia), plaacodon ( p w d o n

-.- i. - -

1 toamna. Afdnag adanc solul ~i ghivece. RZisfirati cu d n a , amestecaji-l cu putin compost. cu grijs, balotul compactat al

ridzcinii.

3 Slipaji cu plantatorul gropi la 4 Udafi bine plantele nou distaqe de 30 cm. Plantati Sdite, pentru ca ridacinile si

rasadurile la nivelul solului. se integreze d t mai strans in sol.

, PreMfi solul in jurul tulpinilor.

CARTE.


a Primavara sau toamna curnptirafi plante cornpacte, cu frunzis viguros $i dnitos.

a Nu cumptir9.fi plante cu frunze ofilite, patate sau cu parfile interioare tngilbenite $ desfrunzite.

a Soare. Jalesul se dezvolti optim In locurile insorite. La urnbri, frunzele se tnverzex. a So1 permeabil. Se dezvolta ~i in parnant slab, dar crege- rea sa poate f i stimulata prin adrninistrarea de compost i n jurul tulpinii. Nu plantafi jale- ~ u l i n zone cu apa stagnant&

'=?Yn~riiire tot a n u m

I Plantare @ divizare post o d~ pe an, primavara. I In aceast2 perioadl putefi efec- tua divizarea plantelor viirst- TOAMNA nice. wernefi compost h jurul Plantare #ipmte@e contra plantelor tinere, On dezvottare. fnghefdui Indep8rta~i sisternotic partile in regiunile cu ierni reci, uxate. acoperei partile de deasupra

solului cu frunzi~ uxat sau

YE!! ramuri de brad. hgrijire Dupa Inflorire, taiqi tulpinile florale (dreapta). Dad cultivafi jale~ numai pentru frunze,

. taiag tulpinile florale imediat ce apar. Pe vreme de seceta Tndelungata uda$i din d n d Pn

d ciind plantele. Este suficient sri

Jalesul arata deosebit de frumos la marginea aleilor, cand frunzele argintii sunt iluminate de luna.

a Udati plantele dirnineap devreme, dar evitati ca apa d ajungi $i pe frunze, astfel putefi preveni putrezirea lor. -

Doctorul I

apare putr&irea riidacinilor. Unele p i @ ale plantei se brunifica ~i tncep s i putrezeascci. Ca prevenfie, afiinafi profund solul, amestecafi nisip si compost Pn sol. Indepirtafi piiqile contaminate. Transplantafi

I exernplarele sinitoase.

I P Frunze argin tii, strducitoare ,

6 Fmzefe cenqii afe pefinului se asort- cu florife 9i iiyn&pfantefor din imprejurimi. .-

t T

tarhonul (huruSia dracuncu- lw) gi roanarinul (Arrm'sia abmmum). Floriie dbe sau gdbene hibresc din iulie pAn3 Pn mmbrie . Pelinul d b . L a m b ~ d Silver" (Arreaisia aLbin&ufpf ,Lambrook s~w") atinge hidpmea de

50 cm, este foaru b r a - h, are tan minunat fru* W t i u gi este rezkent la ger.

~ ~ ~ c u ?Ral$ma sa de 1,5 m, s l h d fhme yerde-cenqiu, flori dbe, padtunate ce b m d pamiad pi Whesc din septen-

brie piW In octombrie, se numM printre specllle de pelin ME. Aceastii plantit se cregte gi penm florile frumoase, &i. Este foarte popular gi soiul ,Silver Queen" speciei htemkia ludoviu'ana, care atinge Mlfimea de 70 cm gi se extinde nepcde.

Se d e o k ti diferite miuri d e p e l i a d c a A r t & a scbmiduana ,&anan cu f;unzig: fin (25 an), ArremisE;1 d e n ' - ana ,MoriW (20 cm) pi Arccmisia desiacs (40 an).

1 UNDE SE PLANTU? I In +us Arreaisia

In +&mi alpine expuse la clopo* (-&a) gi cim- mare se plan& soiuri semi- briprul ysb!pmus chedki). U t e gi scunde. Toamstsm fbme decom- In mtui puenk soiurile tiv pelinul m bri albe &turi

cunoscute asigud d l r~k t .ea de stelup dummus, argintie ce d i v i d &rile ti ' Aster e m u h , frunzele veni. novi-

Sold duzurilm hlw&e poate fi fixat de s o i d acoperitoare & sol.

Pelinul decorativ e m 4n s p e d B plant2 decorasid prin fiun- re, care poate fi asociatil cu orice dt5 pland.

In &@@ dc aPbuJei are & elegant soiul ,Silver ~ e e n " p h l % € f n ~ ~

3 Afgnafi cu mana ridicinile 4 Tasati solul ?n jurul radkinii gi compacte ~i plantali in a ~ a fel udali planta. In regiuni

ca partea superioari a balotului ploioase acoperifi solul cu pietrig, de ridacini sa fie la nivelul solu- impiedicand astfel aparitia mico- Iui. zelor.

I Speciile de pelin pot fi inmuBite primlvara prin bagire. TZiiafi llstari de 10 cm sub un nod a1 tulpinii, Tndepartafi-le frunzele inferioare, apoi hfigefi-i Tn

1 amestec perlit-vermiculit. I Nu udafi plantele In mod I 1 exagerat, deoarece ?n sol

1 prea urned vor punzi. ,/

f

Pelin decora tiv

Gridinirit iscusi t 1

Prirnivara cumpirafi plante Ondesate, tinere, sanitoase, cu bunzi~ul viguros.

a Nu cumpgrafi plante cu frunze ofilite sau care poarti

?rnnele fain2

I I I A A ~ R I ~ CI C A I

a Ssare. Preferi locurile insorite. In aceste locuri planta dezvolta frunze

. argintiu-vioi.

So1 permeabil, afanat. In sol urned ~i compact planta nu se dezvolti gi putrezege repede.

Pelinul alb este intrebuinfat in gastronornie dar are S i efecte terapeutice. Plantat printre coacizi, i i va proteja irnpotriva ruginii. a Rarnurile cu parfurn de lirnlie al pelinului alb atdrnate in ~ifonier au efect antimolii.

) Doctorul plantelor

PRIMXVARA T~MPURIU aparifie 00s). NU fertilizafi Plantare 2i Fiiere plantele pentru d frunzele igi Prirnivara este perioada opti- pierd nuanp argintie. rni plamrii. Soiurile halte, tufoase (ca de exernplu TOAMNA TlMPURlU "Lambrook Silver" sau ,,Powis Divizare Castle") gi arbuflii de pelin se Pelinul poate f i inmulfit sirn- tund p h i la inibirnea de plu prin divizare. Plantafi 30 crn, stimuland astfel dez- noile exernplare. voltarea noului frunzis. Amestecafi solul cu compost.

hdepilrtarea florilor Tulpina unor soiuri de pelin nu sunt decorative pe langs frunzi~ul argintiu. Taia$i tulpinile irnediat dupi

Pe vrerne caldci, cefoasi

I pelinul decorativ poate f i atacat de fainare. Frunzele devin maro-rnurdar sau pitate gi se usci. Plantafi pelinul in loc uscat $i aerisit.

I lndepinafi frunziyl conta- minat $i stropifi repetat cu fungicide.

.elgal6 n3

'al!u!sppp~ al-!ieugje !£ !s~!y6 !i!za$a~ .iuglugfp~6u! !£ lsodluo~ ulp alaaueld !iaaeox OE !ierod~o~ul '!nlnae~as lnlos pun4

ap eluewp el alenvs -old !ieugv 'eulueol nes em !do16 p~oaweld n, !iedp~ z -pu!~d :p4ue@ ap epw!~q

-. - . ,

e n= F=omq ?Pdp xi pppq ;~~PIOTM 3p iola~mld

i ~q~-l=~ezen~roP'~ =3PP 3OlIJO0 =hmd

'a~eo~wwxx aluy~ar, .p$qns !f @unl ap lmu$qoau m fF38dS tW ehqpp *pose IUnS p IJ~u!~ .I* Iq rgaplc5-03 3-1 WI"~ 4 F ufp pukrede aua9$

aTes TOU '~*PP~E pu)"om apds o aq sun 08 q

~utjd a%un!-e a-ead w -nqasoap lxya un wnp

=m'?6r @P~V ml ad le~7- *W -n~ pzm uj sap 'apms 'm oz ~umu

~op!os almapz !mml aP wUJ!$~ an ure)sn"Na eatmuase ap luns pqrunuad !os polpawad .aluapunqe -auw.~odur! IJF~""~ p-

'~~-!!~ UP *?dl= ~~3 ap wanxa luns @rus !ku nu JQ~~UI~T~ sp szwq -r;n, m atnq hk""f 1s eh -~opnpp ezeq -axqd rn <qp-naseqp apolg -am -9 ap- aul

q n= foFW =@w!VPeA .UD sz ;rp =ewt a-P 'qp-nh ems St? =8 %Qnm 7 auIq PI0- aS nu am '-fit& ~ud u0suru3~ !4 qp-wlalop

I .-A apaqd ap am o ow wqppp +aprhv "rns anlfl" 'uaq@%-nh *~03

-dm J~S ~ag B PF~~K% a~~f ia-@J fid* F A~ -108 qd+o" :3ms !m!os p! ap w nnuad el o-$aqd <fia%p y @spa eaa~e al~ !Seual~d !f aseouv

zoppads -e * d 'fmueo~ pqxoq ap a- u~ ap '3% ap p-elao~d alsa aqd -n~o~ uog plomp uq3w

1

CARTEA

GRUPA 7 67


Primawgra tau toamna cump&@i r isdn- l vfguroam, compact@, cu frunae wmi fragede gi pe care se v&d &fa bobocii.

Penumbra C%ldaru~a se 8ervolGi optim I n penumbra, &P tn mm@11 de umiditate

wportpl $i tmrfk Tnwke. a MI humus. Este impor- tant3i k n a permeabllitatea a solului. I n solul compact rlldlcinile putrezex.

Caldtirup este o plant6 cu via* scud. Lasali G-gi xuture seminple Tn strat sau plantali risaduri noi o data la trei-patru ani.

fn locuri vanturoase sprijiniti soiurile tnalte. Folositi befe de bambus ~i material de legat lax, moale.

Plantare ~i sernanare Perioadi adecvata pentru

Pentru obfinerea de rasaduri ca plantele s&+i raspindeasci proprii din martie putefi sema- semintele, tiiafi tulpinile flo- na seminfele cumparate in rate trecute deasupra frunzelor

(stan&. LBsafi sa se coad semintele in dezvoltare pe plante, apoi culegefi-le ~i semanafi-le imediat. Caldiru~a poate f i atacata

de musca miniera ale carei larve rod galerii sinuoase i n frunze. htr-un an pot aparea mai multe generajii

Perioadi de plantare de ase- de dsunatori. tndepirtafi ~i

menea fworabila. Inainte de distrugefi imediat plantele

venirea inghefului, acoperifi bolnave. Nu le compostati!

I

63 IMP ABHMP SRL W P M - 1 0-033 ISBN 97&963-860825-1

Nemp'porul anual hpodobqte cu spicele sale elegante deopotriva' gridha pi locuin,ta.

NernfiSorul anual este ruda cunoscutului nern~bor peren. Este Pnsi rnai pugin pretengos gi b se poate Pngriji rnai sirnplu. Caracteristidle sale sunt frunz.de fin aripate ~i florile cu pintenqi, dispuse unele Ian@ altele, in I - ciorchini prelungi. Consolida aiacis este o pland 'c

cu tulpini erecd si cu flori albe, roz, rogu-carrnin, albastru- deschis gi violete. Se cornercia- l i d de reguki in amestecuri. ,,Niedrige Hyazinthen" dispune de flori invoalte Si are o indfime de aproxirnativ 50 crn. Cu indgirnea de 1 10 crn, ,Riesenhyazinthenn este ace- lent pentru flori titiate. ,,Early- Bird-Mischung" inflorqte foarte tirnpuriu 8i este inalt de aproxirnativ 80 crn. Consolida regalis pe rnelea-

gurile noasue a t e autohtoni ca buruiani pe terenurile agricole. fn gddini sunt recornandate soiurile ,,ExquisitV ~i ,,Regal", cornercializate separat gi irnpreuni deopotrid. Acestea cresc

Delphinium grandiAorum

tufos, se rarnifici bogat, iar florile le sunt dispuse pe tulpini de 80-1 10 crn.

Delphinium graodi8onun apargine de fapt nern~i,sorilor pereni, dar avlind o viap scurd, se cultivi de regulg ca planti

sau bienali. Florile albastre apar pe I&tari ramifica~i rufos, care in cazul soiului ,Blauer Spiegel" au inidgimea de 50 crn. ,,Blauer Zwerg" are o indgirne de nurnai 20 crn.

UNDE SE PLANT^?

fericit straturiie multicolore de flori de v d , dar se potrivesc bine ~i in straturile de borduri rnixte. Arad cel rnai frurnos plantari h grupuri rnai rnari, risipiji lax printre celelalte plante.

Este important s% dispuni de un sol de gGdini a&nc, bogat in substanp nutritive, care poate confine ~i dca r . f n locurile vin- turoase plantele inalte se pot fnclina qor. Din acest rnotiv este indicat s i fie sgdite in fara zidurilor sau a gardurilor, de

care se pot sprijini gi unde pot beneficia deplin de soare.

Hori Gate rninunate, foarte durabile sunt asigurate in primul r b d de soiurile inalte. Dupa ce s-au deschis cornplet, pot fi uscate deoarece culorile

lor fine nu se vor decolora rnult tirnp.

Culorile pure, pastelate ale nerngi~orilor se widen~iazZi cel mai bine in forrnagiuni multicolore, de exernplu a l f uri de floarea-rniresei (Gypsophila paniculara), degetarul alb sau roz-deschis (Digitalis purpurea) sau jalqul albasuu (Salvia hi- nacea). king3 nerngigori arad bine ~i florile galbene, de exemplu lips&noaicele (Coreopsis) sau lisirnachia (Lysimachia puncrara).

- +sorb,. - ,,,,~in%e de nemti~or Q compost rartala rulra

d k ~ b ~ a t CI arebla Q material de mulcire

1 jemhnare directa in strat: de 2 hcorporafi compostul superfi- la sfB~itul lui martie. Indepar- cial in sol, cu furca de sapat.

tali buruienile, afanati solul ~i Tndepartali pietrele Si radicinile. SmprB~tiafi compost. Netezili solul cu grebla. I


- =- rn [I lngrijire rotanu

I PRIwLMVARA v MW

SernBnam Sprijinim $1 Mare De la sf2qitul lui martie Sprijinifi din timp soiurile

1 nemji~orii se pot semlna tnalte cu beje de barnbus 1 afarl. Pot fi crescufi si in sau araci pentru a nu fi

/ prealabil in ghivece de tur- rupte de vdnt sau ploaie

1 bA. &w, stAnga). Udati a bun- I dent pe vreme seceto&.

TOAMAIA Culqerea sernintelof Culegefi seminfele mature pentru samlnarea din primlvara urmltoare $i pastrafi-le intr-un loc rece gi uxat. Pentru 09nflorire foarte timpurie sernlnali Inca de taarnna. larna

A r&sadurile trebuie protejate. I

So1 fertil, profund. Amestecati putin var in solurile prea acide, deoarece nemfi~orii se dezvoltl cel mai bine In sol usor alcalin.

Indephr ta~ i tulpinile florale ofilite deasupra primei frunze superioare pentru a prelungi perioada de inflorire.

l Nernfi~orii isi pastreazl culoarea pala si duph uscare. Aglfafi florile cu capul in jos, lntr-un loc intunecat, aerisit.

bacterii, produce pe frunze si tulpini Pete rotunde, asernlnltoare smolii. Boala este incurabili. lndeplrtafi ~i distrugefi plantele bol-

ave. Nu le compostafi. ~

t I -

de pddh& wndifii apthe. I n v s t c : s e P t e ~ 6 € l

are p k *darin,d lxmnwb

larba de 3oaldinZ poate deveni i n cursul anilor foarte tufoad ~i cornpactti. Multe plante se inclina daci nu sunt sprijinite. Fixali Tn

moale sau folosili un suport cu balamale, practic ~i multi-

PLANTARE SI INGRIJIRE AccesonI: u lama ae roalalna la Gonramer u cazrna u cornpon O aranule de tngraglrnant cu degradare lentil

1 Plantme: primavara. Aflngi 2 Ameliorafi solul de p f m r e stratul, 'Incorporati-i compost. cu o d n I de lngrisamant cu

Sapafi o groapi de doua ori mai degradare lent& Depuneg tn mare declt balotul radacinii. groap3 o park a acestuia.

Extragefi cu gfijB planta din w*

Gridinkit iscusit

Cumpi5rafl rasaduri Soare. Se dezvolta cel mai Toamna nu aiafi iarba de cornpacte, verzi 5i cu frunze bine la soare ~i caldurii. ~a ld ina, deoarece iarna arati viguroase, crescute in ghiveci. minunat acoperita de

chiciura. So1 permeabil. larba de Primivara sau toamna se

Nu cumpiraji plante cu ~oaldini se adapteaza la poate inmulji prin divizare. frunze gaurite sau cu multe feluri de habitate, insi Taiafi cu cazmaua o parte din radacina care in mod vizibil solul trebuie s i fie peste tot planta ~i transplantafi-o intr-o nu incape in ghiveci. cu buna permeabilitate. a l t i zona a gradinii.

Plantali iarba de Soaldina in 0 al t i ocazie pentru repro- sol bine afanat. Tiiali exem- ducerea prin divizare. Nu plarele mai bitrane. tncorpo- taiafi capsulele seminale: ~i rali in sol compost ~i ingri- iarna arata splendid. Ca pro- jamant complex. Daca este teqie de iarna a~ternefi necesar, divizafi-o in acest frunzir uxat in jurul anotimp (dreapta, jos). plantelor.

VARA Udare larba de ~oaldini suporti bine seceta, dar udata sis- I

tematic inflorqte rnai frumos. Pe weme secetoasa udali-o o data pe &p- tamdna.

(B IMP W M P SRL ISBN 87E96388092-8-1

,,rba de ~oaldini este rezi: tenta la boli $i diunitori. Daca frunzele inferioare devin gilbenii sau ro~iatice $i pe dosul lor apar Pete brune, inseamna c l planta a fost atacata de nematode. lndepartafi ~i distrugefi imediat plantele contaminate.

aJe1.m azuny urrd . rrmdwi~ . . . iro[d

oaDa graalnli tot anul

a M o r sale.

VARIETQI Bergenia cu frunze gi h i &nqi reprezinc3 o p h d deosebit.5 In @did.

F d e & sunt roninde sau cordiforme, lucioase pi in general vqnic verzi. La unele soiuri numai dosul fiunzelor P este brun-ropt, la altele ~i fap, dar exist5 ~i soiuri care se c o l o d numai iarna.

Florile albe, roz sau rogii a ~ a r in martie-mai. P I

Inflorescenrele formate din flori m5runte se ridid cu mult deasupra fcunziplui.

fn privinp fbrmei, bergenia este o plant5 acoperitoare de sol. Planta davolG rizom in apropierea suprafegei solului, unele soiuri fiind foarte viguroase.

Planta peren% nu necesit5 o tngcijire specials, dar unele specii pi soiuri nu raist% la inghg. Frecvent numai floriie cad victim5 ing+eturilor %i.

Plantafi Pn regiunile cu clim% rece soiuri ce infloresc k i u .

fn gradini cel mai frecvent cultivate sunt foarte diversele soiuri ameliorate. ,&endglut" este rogu-inchis, cu ind5imea de 20-30 cm, tndjimea soiului alb ,Winter- mechen" a t e de 40 cm, ,,Pinnebergn rogu-carmin crqte p h % la Pndgimea de 40 cm, ,SunningdaleV, violet-rqiatic, este Pnalt de 30-40 cm, iar ,,Admiraln rogu, halt de 30 cm se remard prin frunze maronii, respectiv rosu-intens toamna iau iarna. ,,Purpurglo&enn, purpuriu, cu inh&ea de 40 cm pi ,MorgenroteY', roz, Pnalt de 20-30 cm infloresc deseori pentru a doua oar% Pn septembrie. ,,Oeschberg", roz, cu ind- Fimea de 50-60 cm pi ,,Pugsleys Purple", ro~u-carmin, halt de 40 un infloresc drziu, din acest motiv sunt mai wutin

Bergenia cordiEolia alituri de m u s ~ a ~ i i albqtzi ,

Bergeaia md%lia este o stituie un cadru estetic celor- specie viguroasg vqnic verde, lalte perene. cu flori roz-violet. Planta tnald Se dezvold bine ~i pe malul de aproximativ 40 cm inflo- lacurilor, intr-un loc reavh, rqte din aprilie p h % Pn mai. dar nu urned-mocirlos.

-~eqgeni^a a&.&& este de asemenea vqnic verde. In flo- . ,

CE SE ~ m d m rile sale roz-purpuriu vS puteG delecta deja din martie. Nu sgdi~i plante delicate al%turi

de bergen& cu constitufie vigu-

UNDE SE PLANT^?

Bergenia avhd un frunzip aspecruos a t e considerat% plan- t% cu fcunze ornamentale.

Ca acoperitoace de sol se poate planta sub plante cu tulpin% 1emnoa.G sau Pn vase de piau5.

f n straturi pi ca planti4 de b o r d d frunzele dtoase con-

PLANTARE $ 1 INGRIJIRE - Accesorii: 3 agrofolie neagra U rasaduri de bergeni, 3 cazrna O compost U scoarfa rnaruntita de copac

1 Cu un an inainte ds plantam 2 Menlineti sub folk mlull acoperiv o fa~ie de gazon reavan. Radacinile ierbii vor

bine udat2 cu folie neagra (even- putrezi 'intr-un an, astfel $e paate tual, de-a lungul aleii). obline noul loc de plantare. I

roasH. In penumbrii asociafi-o cu

ciocul-benei 6pecii de Geranium), astilbe, narcise ~i ferigi.

Pe maul lacului plantali in vecinztatea ei sdinjenei siberieni (Iris sibirica), lisimachia (Lysimachia puncrara), ptolemonium (Prolemonium caeruleum) pi crini galbeni (Hemeromllis).

Bergenia GRUPA7 70

Chmqwxg pbnts! viguream, eu r h m tare, pe care inch n-au a@rut primordii florale.

8 PenurnM. Bergenia preferi penumbra, dar suporti4 $i saarele $i umbra.

8 Sol permeabil. Planta se dezvolti bine i n toate tipurile de sol, cel mai bun t ip de sol fiind cel reavan, bogat i n substanfe nutritive.

fngrijire tot an ul PRI~GVARA VARA Piantare @ cur~,tiire lngrijire Perioada de plantare favorabila Udati pe vreme de canicula in regiunile cu clima asprl. (stanga, jos), mai ales dad sunt Curafafi plantele sadite anterior, plantate alaturi de arbori CIJ

indepartafi frunzele moarte. rBdacini superficiale, care le Divizafi exernplarele rnai vlrst- absorb apa. Pe vreme umeda nice. Tiiafi tulpinile florale t re strlngefi melcii sau amenajati cute. ca~cane de bere.

TOAMNA 1 -

8 Folositi frunzele r o ~ i i ale plantei la alcituirea de compozifii florale. Produc un efect interesant ~i sunt mult tirnp frumoase puse in vazi. 8 Soiurile de bergenia sunt rezistente la inghef, dar florile sale pot csdea victim3 inghefurilor tdrzii.

lnghe@hii Perioadi favorabila de plantare R regiunile cu clirna bllnda. A-$emeJi compost sau frunzi~ uscat in jurul plantelor M i t e anterior )i acoperifi-le cu ramuri.

Bergenia rlu este sensibils la boli, dar atrage melcii, care-i rod frunzele, lasbnd urme argintii pe plants ~i in jurul ei. Amenajafi capcane de bere, amplasafi momeals sau dimineafa devrerne ri seara tbrziu strdngefi sistematic daunitorii.

I 9 IMP AB/IMP SRL RO-P-02-10-033 ISBN 978-963-8809281

PLANTARE SI INGRIJIRE

Eremurus, Boare de o tiwnusefe exotica', reprezinta' podoaba bogata' in culori a graUWor de v&

Inflorescenjele florilor- lurnhnare se End@ la inceputul verii din rozete de frunze

I inguste gi dese. Florile de Eremurus, r n h n t e gi nurneroase, in formi de clopot, se deschid continuu de jos in sus.

Cei rnai decorativi sunt hib- P rizii de Eremurus, denurnifi Erunurus I- -a decoratie deseori dupi arnelioratori, hibrizi Shelford sau Ruiter. Florile lor albe, galben-lrim%e, portocalii sau roz se Pnalj5 phni la 0.8-1.8 rn. Al5turi de soiurile de 2 rn. Soiul s5u ..AlbusS se , ,

incruci~ate se cornercializeaG distinge prin flori albe ca Eremurus de culoare roz-somon alZturi de anemone

gi speciile de bazii. neaua. Eremurus robustus este una Eremurus stenophyffus, cu acoperit de alte plante, alt- sau Allium aflatunense, sunt

din speciile cele rnai inalte. Pndjirnea de 80-120 crn, este rninteri planta nu va rk5ri din plante cu caracter aserninator. Tulpina sa florali, cu flori roz, indrggitz datorita mai ales nou. Pot fi plante asociate neutre poate atinge 2,5 rn. inflorescenjelor sale de un gal- Toate speciile gi soiurile de ierburile ornamentale, de

Eremurus himalaicus are ben pregnant. Eremurus sunt excelente flori exernplu trestia (Calamagrosris flori albe si inflorqte in rnai. Gate. x acutiflora).

Cu pujin dup5 acesta incepe s i infloreasd Eremurus elwe- UNDE SE PLANTEAZA? sii, cu flori roz-pal si Pndtirnea CE . - y SE PLANTEAZA

A =

Plantaji Eremurus in grupuri ALATUKI? de cel pujin cinci exernplare: nurnLastfe1 florile ga$oase se valorifid cu adev3rat.

fn straturi hsorite, protejate, in faja gardurilor vii, brazilor sau zidurilor constituie un element decorativ sur- prindtor. Dar frurnusejea florii se pune bine in valoare gi in straturiie de perene.

Plantaji-o totdeauna in mijlocul stratului sau ca plant5 de fbndal. Astfel florile anuale scunde vor acoperi dupg inflorire frunzele ce se retrag repede. Avefi grija ca deasupra rizornilor solul s5 nu fie

Se poate asocia cu perene semitndte, spre exernplu sthn- ienel (Iris barbara), lupin I

omi de Erem I nisi ant; eji~oare

Alituri de Eremurus se pot planta perene scunde, de exernplu planta-rnhjei (Nepeta), stahis (Stachys byzantina) sau laptele-dinelui (Euphobia polychroma).

(Lupinus), centrantus rogu este o plant4 ce n-. (Cenuanrhus ruber), asfode- Mulc~fi solul cu compost. line (Rsphodeline lurea), cinci- Marcati locul plantirii cu corporati in sol ingr&hm8nt degete (Potenrilla nepalensis) sau miruj5 (Anchusa azurea).

Cepele ornamentale hate, de exernplu Allium giganteurn

CARTEA

Erem urus GRUPA 7 71


Curnpiraji rizomi s i n i t o ~ i si tari la palpat la sfar~itul verii sau toamna.

0 Nu cumpirafi rizomi deterio~aP sau lezafi, deoarece In sol pot putrezi si pieri.

Soare. Eremurus preferi locurile Insorite, protejate.

Sol perrneabil, bogat i n substanfe nutritive. h cazul plantarii i n sol compact, amenajafi neapirat sub ridicini un strat de drenaj cornpus din p ie t r i~ sau nisip.

= 1 ~ngryire tot an ul TOAMNA lastarii tineri cu ramuri da Plantare gi divizare brad 00s). Plantafi rizomii in septembrie. lnainte de primul ger acoperbi solul in jurul tulpinilor cu lngruire frunzi~ uscat $i ramuri de hainte de Pnflorire mai fertili- brad. Dupl patru ani plantele zafi o daa. Sprijiniti cu tutori se pot diviza. Dezgropafi cu exemplarele mai Tnalte, udafi grija rizomii, taiafi-i in mai pe vreme de secetl gi Tndepar- multe par$, pe care apoi plantqi florile trecute. tafi-le separat. -

PRIM~ARA TlMPURlU Fertilizare 9i pprotec$ie Dupa aparifia primilor lastari, amestecafi in sol TngragamBnt organic ~i mineral. Contra Tngheturilor tarzii, protejaJi

Tiiafi tulpinile pentru vazi cand florile inferioare incep s i se dexhidi.

Pentru reproducere, seminafi seminfele imediat dup i maturare, acoperifi-le cu pamkint $i iernafi-le afari. Seminfele germineazi la rece, i n intuneric.

Voctorul plan telor

3 e ~ i in general rizomii nu sunt atacafi de boli ~i diunitori, in sol umed ~i compact pot usor putrezi. La plantare amenajag la 25 cm addncime un strat de drenaj de cel pufin 5 cm din pietris sau nisip ~i amestecafi In sol compost.

ntunul decorativ se Ingrijqte simpfu pi W o r q t e Zndefungat pi abundent,

p l a m h -t p 1 6 *"li"m&&@& tutunulki deco~g* md. Fbrile tabulare, T n k m se &s&dCaiugiephGih anr>mb$e. kenfie: toate pilqile phatei sunr toxic&

Floribe m&d- re~# Sander (Nicoriana x sand pot fi albe, roz, roz-somon, rogii, mov, verde-gbui sau chiar bicolore.

Soiurile scunde ating inailfirnea de 30 cm gi sunt ideale plantate fn ciubiXr sau h lada de flori. Serii populare sunt Domino gi Starship in cinci culori. Ambele se @esc gi in mixaje de culori.

Soiurile semiinalte sunt de aprox. 45 cm. Seria Nicki dezvold flori Pn cinci culori, seria VIP are flori In p a w nuanje. Un soi bicolor aparte, alb gi roz este ,Havanna Appleblossom".

Apaqin soiurilor halte ,Crimson Rock" cu flori rogii (P: 60 crn) 8i ,Daylight" cu flori albe (P: 80 cm).

Nbtiana syhwtris dezvolts flori foarte lungi, at%n%- toare, albe gi parfumate. Planta, foarte mare, atinge inQimea de 100- 150 cm.

Nimtiana ahta are flori albe ~i atinge InaGmea de 80- 150 cm.

UNDE SE PLAN TEA^?

Regina nopGi este foarte deco- rat& adt -plantad in suat d t - si In vase. Pentru a avea flori abundente planta necesid sol bogat Pn substanje nutritive,

I slab acid pi mult soare. Soiurile scunde i semiinate

vor umple foarte repede 1 spajiile goale din mijlocul sau

prim planul stratului. In fun- , dal plantag Nicoriana I syIvesrris sau Nicoriana alata. m f locurilor n apropierea de odihnii &or plantagi mu a

Niwtiana sylvestris, al &ei Soi de culoare verde-giirbui &dB @@ ~ k p h -

~nflorqte Indelungat $ph tn t In p*s

8 ?,'I dqte Pn special in or& & 1 bonariensis). Plantaji fn fun-

Regina-nopjii Sander plan- dalul acestora ciucqoare albe tad in ciubiir crqte inald gi (Lobularia maritima). oferii o imagine p lkud de-a Plantati soiurile albe sau lungul intdrilor. fn I&i sau rogii h acelqi vas, dkuri de boluri sunt ideale soiurile lobelii albastre sau petunii scunde. L mov.

Tutunul decorati

Put+ amenaja o compozi$e a n d & v e d , gdben- alb, forrnad din turun decon

Ofed un efect dergant soiurile Sander scufrde semifnalte, de culdre roz-somon, dad a m & smt

tn martie apzaji ghivecele de Pu@ ?n fiecare ghiveci tre~ 1 turba Mr-un vas cu a@. Daci 2 serninte. Nu amperifi ghive- acestea au absorbit apa, umpleti cele. Stropiti cu api. A~ezati ghivecele cu pamant de semanat. ghivecele La fereastri ~i acoperiJi-

Ie cu folie de plastic.

3 Partrati km%niitura uniform 4 Pastrati tn fiecare ghiveci doar urnedti win stropire. Asigurati planta ma 4 wiguroad,

plantelor teiFiperatura co&ntii celelalte trebuie Indepartate. de 18-20 'C Ciupiq varful Ihtar ib.

I .-

Tutunul Uearativ necesita sol uniform urned ~i rnulte subtan$# nutritive. Udati dlnic, tn special plantele crexirb En vas. In cazul culti*rii Tn Qhlveci adiugafi si4~tddnial TngrB@rnant

con sau Plante cu flori. Tutunu1 decorativ crescut tn strat Se m l i ~ e a z a doar o

lichid Dentru plante de bal- FA

Flori mlidiindu-se domol Frumuse~ea no bifa' a nuferilor constituie ~odoaba lacului de gra'dini

Nuferii se clasifici in trei categorii: nuferi rezistenyi la iernare, nuferi tropicali pi hibrizii pi soiurile rezultate din incruciparea feluritelor specii.

Funzele plantei pot fi ovale, rotunde sau cordiforme, mar- einea frunzelor ondullndu-se L ~n lacurile plantate cu nuteri tniiesc rnu~te animale

P h d a propke plallralll. 2 Umeziti bine sdul IacuSaU, primavara. Puteti planta in dup3 care umplefi cu el

1 cquri &ptugite cu panza de sac co~urile piinti la dous treimi, I uftvi din container, panti chiar in %plnd cu plantatorul M e o

ie groan5 de olantare.

0

upor in api. Frunzele soiurilor rezistente au marginea intreagii, cele ale soiurilor tropicale sunt ,,Pink Sensation "

zim~ate. Alegerea speciilor gi soiu-

rilor se face in funcyie de adincimea apei pi locul disponibil plantririi. Fieciirei adincimi ii sunt indicate soiuri cores~unzitoare, care se extind

plu ,,AIban (alb), ,,Laydekeri Lilacea" (violet), ,,Laydekeri Purpurata" (ropu-carmin), ,,Graziellan ( r o p - portocaliu) sau soiul ,,Maurice Laydeker" (ropu).

Speciile si soiurile de talie mijlocie se vor planta la o adincirne de 40-70 cm, necesarul lor de spa~iu fiind de 1-2 m2. Din aceasti categorie fac parte nuGrul parfuniat (Nymphaea odorara) pi diferitele sale soiuri, spre exemplu ,,Hermine" (alb), ,,FroebeliX (ro~u-aprins), ,,Moorein (galben), ,,Madame Maurice

p i ,,Siouxm (galben pi ropu- arimiu).

Soeciile si soiurile cu o Plantati nuferii separat, pentru I

crqtere extrem de viguroasii ca valoarea lor s i iasi in evi-

se vor planta la o adlncime de denyi. Nuferii se simt bine peste m. Necesarul de spariu numai in lacurile in care

al acestora este de 3-4 m'. suprafaya apei este liniptita.

Astfel este de e x e m ~ l u nufirul Pe rnalurile lacurilor se pot . .

in diferite proporyii. Plantati speciile ~i soiurile cu

crepere rnai slabs la o adincime de 30-50 cm, necesitatea lor de spayiu fiind de 0,5 m'. In lacurile miniaturale, sau En cele din vase, plantayi nuGrul

alb autohton ( ~ ~ n i ~ h a e a alba) pi clteva soiuri ale acestuia, si anume: ,,Fritz Junge" (roz- inchis), ,,Attractionn (ropiatic), ,,Marliacea Carnea" (roz-pal), ,,Ernst Epple sen."(alb, inflo- rescenyii dublu involta), ,,Hollandia" (roz-ropiatic) pi ,,Colonel A. J. Welch" (galben) .

asocia cu alte plante krumoase de mlaptini, ca spre exemplu Ponraderia cordara, planti cu flori albastre dense sau stinjenelul de balti (Iris pseudacorus) cu flori galbene, rschitan- ul (Lyrhrum salicaria) cu flori rogu-violet, sau vavura (Typha).

mirunt autohton, protejat, cu flori galbene Nymphaea candi- da, sau diferitele soiuri ale nuArului pitic cu flori albe Nymphaea pygmaea, de exeni-

Laydeker" (ropu) pi ,,Pink Sensationn (roz). Din grupa speciilor pi soiurilor cu cregtere viguroasii (adincimea de plantare: 70- 100 cm, necesarul de spaliu: 2 m') fac parte varietatea ,,Richardsoniin (alb) a nuGrului anierican (Nymphaea ruberosa), citeva

Pentru a accedefa ccqterea nuferilor, d a d la fnceput pentru se bucura ck mai rnultl lurnink i-a@ piasart la o adandme de numai 20 cm, ', xufundqi cqurik h mod

:I progresiv. Putep qezta v m l I

cu plante tinere pe ddmizi,

scoate treptat de sub

UNDE SE PLANTEAZA? Luati neavsrat in considerare , L

necesarul de spa+ p i adincimea optima de plantare.

i n lacurile izolate cu folie apezati plantele totdeauna in copr i , iar la 4-5 ani divizari-le tulpinile.

fn lacurile cu albie ar~iloasa U

sau in lacurile naturale plantari nuferii in sol. Soiul ,,Hermine" Soiul ,,Moorein ben-crem), ,,AmabilisV (rosatic),

CARTEA

GRUPA 7 78

Gra'dinirit iscusit a -11IIIm


4 Lumlnl n'akrall. NufBrul necesita cel pufin 5 ore de

m a soare per$ man& So1 lacustru se poate

I achizitiona in rnagazinele de specialitate. Arnestecafi

W pLirnBnt argilos cu nisip (1:l) J. 1. ori parnant de gridin: cernut

cu nisip (2:3). A

a Nuferli rezistenfr pot ierna in lacurile rnai adanci ce nu ingheafi iarna. Pentru iernare luafi plantele aflate in paflile rnai pufin adinci ale lacului ~i rea~ezafi-le in locuri cu apZ rnai adanca.

Nu-i plant* i n parauri sau in lacuri cu fanani arteziene.

PRIMAVARA J nu se usuce, plantafi-i at Plantare #i divbare rnai repede In sol lacustru. Este sezonul potrivit plan- VARA tarii. Daca frunzele G$@e plantelor acoperl o tn perioada vegetqiei intro- suprafafi prea mare, dueefi In piirnant cate o divizafi tulpinile rnai in tablets de fngrA@rnbnt v ~ ~ S G . Scoatt?fi $i clMifi CU mineral cu dizolvare apZ rizornii, tiiafi-i in rnai progresiva. (stdnga, jos). rnulte pgfli, astfsl ca fiecarei TOAMNA parfi sa-i revina cel p@n un rnugure. Pentru ca radacinile Prote@e contra gerului

Taiafi frunzele Rgslbenite. - 1 Plasafi cogul pe fundul lacului. Daca exists pericolul TnghefZrii totale a apei, scoatefi cqurile din apl, acoperifi-le cu rnugchi $i ducefi-le in pivnits sau in garaj.

~uferilor slibesc planta I

sugandu-i seva in tirnp ce secreta o substanfa neagra gi lipicioasa. Scoatefi planta din lac, tiiafi-i piflile puternic infestate, tratafi-o cu insecticide, dupa care udafi-o gi reagezafi-o in api.

ISBN 97&%3%6082+1

1 - -.. , - - - -

-- - - - ---- m d b i n e

larba-mhpi cu Abri de doarea 1ev;inp'cii hflorqte toata' vara.

V A R I E T ~ ~

M a - + f o r m 4 cu b- zele sale moi, cu miros condi- mentat un mic covor vegetal. Florile albastre mihnte, tubulare apar neobosit toad vara a m d multe insecte. Cele mai cunoscute specii sunt N e p racemosa fi Nepeta x h i .

N m raamaca c q t e piin5

PLANTARE SI ~NGRIJIRE

ACCESORII: O iarba-rn8fei la ghiveci Cl cazma CI nisip CI compost

I r w

1 Plantare: primivara. Sapafi o 2 Amestecafi compost ?n groapa de doua ori mai mare m n t u l extras ~i scoatefi

jecdt balotul radkinii. AfB@ planta din ghiveci rasucind-o cu wofund solul compact $i Tncorpo- grija. .ati-i nisip. la i d w e a de 25-30 c& $&e -

frunze ovoide cu nervatiuni ,,Six Etills Giant" este un soi Padt pregnante. Florile de choare albasuu-l&fid apar h iunie- septembrie. Florile soiului ,,Grandifloran sunt deosebit de voluminoase

0 ald specie cu valoare deco- rativ5 ̂ henmad este N w granaora, ale &ei flori vio- Mpoerl eeociad aoe lm~ a tranddhiior

Nepta x fbwenii dispune de flori huudtva mai mid ~i tnflorege h mai. F d e

- lete apar h iunie-aurmst. Florile " albasuu-pal ale speciei Nepem sibirica impodobesc @dinile in tad O k d o privelkte fiu- Se pot J d i &turi de iarba- iulie-septembrie. Ambele specii moasa ~i ca plante acoperitoare , mil* gi p h t e mai ilnate, de cresc pWi la hd+ea de 80 cm. de sol pentru trandafiriialbi, roz exernplu coada-pricelului

sau ropii. (Achilles), romanig (Anthenis

phase sunt hrmste, verde- " knqiu. Indjimea soiului ,Six H i s Giant" este de 40-60 cm. Risfirafi cu degetele, cu grija 4 Presag solul $i formati o far-

r5dScinile Ontrewsute, adifi furie de udare. UdaP planta planta la nivelul solului $i abundent. depunqi Tn jurul acesteia pamdnt.

Constituie o speditate horti- cob ,Snowflakem cu flori albe, nedepQind Pdfimea de 25 cm, dar extimhdu-se puternic.

I da -dge i nu poate lipsi nici tinctoria), ananatslis (Anaphalis), uNDE SE 'LANU? din g k l i d e naturiste Sj bio. asfodeline (Asphodeline lutea), Florile sale atrag multe insecte, centrantus (Centranthus) sau

Iarba-+ei este o pland ce se pa t e folosi Pn multiple tkluri.

Speciile pi soiurile ce

albine ~i flutu& iar parfknd lor IuminiF (Oenochera). al- pAuchii de U.

b&eazii &or vegetal sunt excelente acoperitoare de sol in .. .. . . gritdinile alpine ~i straturile cu F= - - - piene sau cu ierburi. Rezistenp Frunzele cenqii formbd covor lor la seced le face adecvate vegeml ~i florile violet-l&fi& penuu plantarea pe mluzuri, h se pouivesc de minune cu multe @ni de acoperig sau vase de alte perene sau plante de @- flori. Totodad arad bine si ca nP alpin2 I plante de bordud ori in stra- wile de perene.

~Lte asociate -de pot fi I&-caprei (Cerasrium romen- I

spec& pi soiurile mai tosum); floarea-miresei &&toare Mte, datorid Ikarilor lax I%- (Gypsophyla repens), garofip firaG, elansafi fn arc, se pot aso- (Dianthusprianoplitanus) cia cu nenumhte alte plante fn sau d p u f i i p &e (Saponaria &nile imithd natura spon- x IemM)).

L M d c h " e p r d

CARTEA

GRUPA 7 79


Gridinirit iscusit

n

.I

FrimImra amp&@ soare. hflorege cel mai Speciile de iarba-mlfei se plante shiitoase, compcb, bogat in locurile insorite. pot reproduce uwr prin cu Iistari fi frunze viguroase. Suporti seceta, dar nu se seminte. Seminafi seminfele

dezvolti corespunzitor intr-o afari toamna. climi cu un confinut de Pisicile zburdi cu mare

Wcl phrke cu umiditate mare a aerului. plicere in tufele de iarba- frunze ofilite sau In&KPenb So1 perrneabil. In solul mtifei. Daci rispandifi bucifi sau cu riklBdna iqind din compact lutos, mai ales iarna, de limtiie printre plante, le ghiveui. ridicina poate putrezi. putefi fine la distanfi.

ingrijire tot an ul 1 ,.. ~)ocrorul plan relor ~ PRIMAVARA plantele devin mai compacte Plantare gi divirare ~i reinfloresc la sflqitul verii. Perioada cea mai adecvati pentru plantare, deoarece TOAMW iarba-mafei toamna prinde Ptoterple contra h@@J~Ilui radicini greu. Divizafi o data Onainte de sosirea g~ur i l o r la 2-3 ani plantele, astfel le tiiafi plantele la o pa lM de intinerifi ~i le reproduce#. sol, depunei Tn jurul lor com- Extragefi plantele cu furca de post si acoperfii-le cu ramuri ,arbs-mtifei este atacati r,, sipat, Si replantafi-le dupi de brad. de boli $i diunitori. Dupi o divizare. Amestecafi in sol iarni cu precipitafii mai compost. intense poate apirea putre-

gaiul radicinii. larna prote- VARA jali plantele de umezeala T;iieri excesivi prin acoperire cu Dupi trecerea florilor, in ramuri de brad, mai ales pe iunie-iulie, tliafi listarii la solurile mai compacte. jumitate (dreapta). Astfel I

= cb IMP ~ M P SRL WPM-1w ISBN Q~E-S~-WJQZ-~-I

I STRATURI DE FLORl $1 PLANTE DE BORDURA GRUPA 7

Ndba mare Floare inalta' caracteristica' gridinilor - I I

,a 's"2 'a

' -

. . - - Y

0

'2 $&

I.p" g

rs a a

8 u 3

4.

2

p E 9

-p 2

3a

3 2

,

:1% 0

Y"2

Ei!g

g$

p.~

,p.liO

u3

5

4

$3

Y<5$ i

+~

~+

~

g:~

.,

8 'EL G

g2

3

2 n

DI~

,, g

, 8,.

~4

2

2 earn

a:{ -3

n -;a

- .c gaQm

gls 5 2

* '5

Y ~.

e 3 ! g_E

8 3

3 :!

sza s<

E

8 1.3

.- 'c: 0 0 , .2 5 .

a*=

C: d

n

f -2 "

a, Fi2

$ 1 9

31

_j:~

j3~

Ea@

.;B

,C

S

8.4 s.$.;+= .:g

0-

w baa $i $4-Q44J

t 0

"C

3

ak

.c

3

'49

5z

2.2.; 33

. i:33

2:8

~5

.9a

;if

$ a

ds

2

.2

3a

3 w 2~ 9 dn

-2 .; 833%

& e.3 $3

!

Nalba mare , CARTEA

GRUPA 7 80


r CumpBrafi me, mu plante indesatie, cu fnrnze mi @ t n d nehflortte.

NU @~WI%C& EU

f r ~ m w. h serninje din ambalaj dwhk a mutt timp in urma.

r Soare. Nalba Cnftoreste frumos in locuri insorite, calde si ferite de vAnt.

Sol bogat i n substanje nutritive. Ca planta sa se dezvolte corespunzitor, necesita sol perrneabil, bogat in substanfe nutritive.

- - ( E -- 7111gsjil c tot all ul I

VARA Semanare $i plantare Lunile iunie g i iulie reprezinti perioada optirnB serninarii. Rasadurile cultivate in prealabil se plantead 'in gridins in august sau septernbrie.

TOMNA lernat Taiafi nalba mare ofilita p%ni la rozeta de frunze inferioari Otdnga jos). Aceste plante anul urrnator Tnflorex i n d o data, ins3 slab. Pentru iarni acoperifi plantele cu frunzig gi crengi.

PRIMAVARA Fertilizare gi mulcirea solului Adrninistrafi plantelor cornpost gi Tngri$irn%nt organic complex. Pentru pistrarea urnidSWfii rnulcifi solul. Ar&ifi nalba mare h cregere.

r Legafi nalbele de arac una c%te una, cu sfoara mode.

D a d florile trecute nu se taie, planta se raspdndegte prin serninfe. Astfel putefi obfine rasaduri noi.

Nalba mare poate f i atacati 1 1 de rugina. Semnele rnicozei I

Jnt petele galbene de la v%rful frunzelor g i cele I maro-ruginiu de pe dosul

acestora. indepartafi gi distrugefi frunzele contaminate. Preventiv, fifi atenfi ca apa de udat sa nu atinga frunzele.

.azmrn @ ad& !mlos n:, 'aluosq !mjol q anq - P PlOllrPp as Qv' PF'S

ipImd 3s BUM

!"F'!@ =l?JoId -!PSe4I& amp ap 1m as- ap0IJ q c~apreo~ euq ap luns aps apamg "cu I ap ~aurflfnq

!S @qaz p aeod (mqd

CARTEA

GRUPA 7 81

. - , L .y< .i- ' - m- . , - ,-- . k,7 .. Gridinirit iscusit I :

L . I

CumphfI plante puternice, wiguros dezvoltate, aflate in mipiente volurninoase On care ddacinile plantei Oncap mnfortabil. a Nu cu@raJi rasaduri plantate fn vase rnici, cu Bstari subfiri ori cu frunze hgalbenite mu ofilite.

a Luminl naburali. Pentru o a Pentru m r e tairti numai dezvoltare sZn3toasa planta florile deschise total, deorrece necesita cel pufin yse ore dupa Uiere, bobocii nu se vor insorite pe zi. deschide.

a Sol cu pemwabilitate bun& I Recoltati seminfele exew Se dezvolta optirn in sol slab, plarelor aparfinand spaciilor rnai sarac In substanfe de baza $i irnpragtiati-lc nutritive+ u p r calcaros. imediat.

b

locuintil. Tn zone cu condifii , Plantare #i fnmulflre de dim% mai blande, Perioada optima de seminfele se pot sernina plantare. TIiafi i n luna mar- direct In gradina. Pentru tie budf i de rldZcin3, $i buchete de flori uscate taiafi foqafi-le tn Iocuints. tulpinile florale. Tn zonele cu

VARA i ~ r n i hdpz i t e , 1 w i r e t%rziu xurtafi tulpinile

plantei la o palma de la sol caiul v in i t este o planti In perioadele secetoase plantele fragede necesita @s);Tn zonele cu climat mai 3 . .epretentioasi, sirnplu de

- udiri. Legafi tulpinile bland efectuafi aceasta ingrijit, dar nu suporti

plantelor rnai firave de lucrare prirnavara. umiditatea excesiva. in solul

araci. urned ridicinile cirnoase incep s i putrereasci l i plan-

Recoltafi serninfele exern- plarelor aparfinand speciilor de bazB ~i serninati-le cat rnai repede posibil i n

ta va pieri. Pentru a preveni acest lucru, plantali-o in sol cu perrneabilitate bunk in , cazul solurilor cornpacte,

lantafi-o in straturi ridicate.

I @IMP AMMP SRL RQP-02-10-046 1

ajeurnyed juns

aiqa ap n wroj ui v azuny 2-13 ajwnuiur i.~o\i~

Crinul de baltii pitic GRUPA 7 83

I Gridinzrit iscusit

e primllvzrra plante %&pww Fn ylhived, cu frunze wrde-intens.

e Nu cumpamy p l m cu frunze moil hgi4lbsnite sau Ira

optim n e e cel putin 6 ore Mnfte pe e!. c Salcu bavrZl pmmeabilitate. Crinul de baM pitic se simte Mne fn ml mavin, perrneabil, cu co@inut bogat tn

e hrrtat alituri de plamle de primsvari cu bulbl, frunzele tale vor acopri frunzi~ul ofilit al dm lake plante.

La 3-4 ani plantele t m i e divizate, $i lasate apoi s i se

)octorul plantelor

acoperit cu m@i. dguneazi spa stagnant& I dezvolte liber.

'-

I Plantare 9 divizare

?mgri@mant complex tali florile trecute. Daci e . (30-50 g) fn solul plantelor nevoie, relnnoiti mulciul

fnridicinate. Divizati solului. . plantele crescute excesiv. TOAMNA Daci mugurii se umfli, Pnsa

nu se deschid, ci se brunifici ~i cad, Onseamn3 c i planta a fost atacati de

Divizaji exemplarele ues- musca galicoli, ale cirei cute excesiv sau care nu mai larve galben-albui, de Tnfloresc. Pistrati frunzele 2-3 mm, se gisesc On pentru acoperirea de iarni a muguri. Culegeti mugurii

0 IMP AB/IMP SRL ROP-02-10046

STRATURI DE FLORl51 PLANTE DE BORDURX

" ,aracteris tic

Fmzele c;lmoase pi florile M d e ale florii-de-piatri infiwnusefeaza" focurde uscate.

VARIETQI C -- ----

Floarea-de-piatrii, prin tulpinile sale scunde, tiritoare, cu frunze aciculare ciirnoase, forrneazii straturi cornpacte de mica indgirne. Florile sale sunt simple sau serniinvolte, rn5tii- soase, strducind in nuange vii de galben, portocaliu, roz, rogu sau alb. Ele nu se deschid, in general, declt sub efectul razelor solare. Serningele sunt ' trUmoas'pin - cornercializate frecvent Pn arnestec de diverse varietiigi.

Floarea-de-piatrz UNDE SE PLANTEAZX? (Portulaca grandiflora) se giisegte in cornerg ca arnestec de flori simple sau involte, respectiv hibrizi cu flori foarte rnari gi involte, ca de exernplu ,,Sunshine" (serniinvoltii, tirn- purie) pi ,,Sundance" (serniinvoltii, cu flori ce riirnhn deschise gi in slabii lurninz solar%) sub denurnirile de ,,Cupidon sau ,,Calypson.

Floarea-de-piatrii cu flori mici (Portulaca umbraticola) se giisegte pi in culori separate, ca soiurile: ,,Aprikotm, ,,Schwefelgelbn gi ,,KarrninrotP.

- - . . l h L v A L ~ -3-.-.2--.---

Aceasti floare de culori vii pi vesele se davolta cel rnai bine in locuri calde gi uscate.

fn griidinile alpine pi pe povirniguri calde este o plants excelentii de acoperire a solului, durabil5 pi stdlucitoare.

Se rkpindegte rapid pe pietre, parapete gi ziduri de sprijin, dar poate orna cu efect gi rnarginea aleilor pi a drumurilor de griidinii, unde in dldura reflectat5 de pietrig se sirnte deosebit de bine.

Floarea-de-piatd se poate cultiva nu nurnai in griidinii ci este rninunatii gi in vase, liizi de balcon, coguri suspendate. Ca floare de balcon se irnpune rnai ales floarea-de-piatd cu flori rnici.

Planta~i floarea-de-piatr5 ling3 terasa insoritii sau in vase de flori pentru a vii delecta de aproape cu culorile sale vii.

CE SE PLANTEAZK ALATURI? m-. -> L-...-. - --- -- - Culorile striilucitoare ale florii-

Floare-de-piam- cu flori mici de-piatrii se arrnonizeazi de

Coloritului divers al florii-de-piam" i se potrivesc norile albe

rninune cu alte plante ce nece- sits rnult soare.

Cultiva~i floarea-de-piatrii ca planti de bordurii al5turi de eschscholzia (Eschscholzia), nisturei (Gomphrena globosa) sau gazania. Produce un efect crornatic vioi plantatii llngii jaleg (Salvia farinacea), lirnba- pegtelui (Limonium sinuatum) sau vanilie siilbatici (Heliotropium peruvian um), plante cu flori in diverse nuange de albastru.

Dorotheanthus gi Dirnorphotheca au aceleagi ceringe de sol gi spagiu ca gi floarea-de-piatri. fn cazul ansamblurilor rnulticolore lua~i in considerare faptul cii floarea-de-piatri nu se arrno- nizeazii cu toate nuangele.

Putefi atenua contrastele prea stridente prin asocierea cu diverse soiuri anuale de iarbii, curechi de piidure sau albige rnirositoare.

PLANTARE $1 INGRIJIRE ACCESORll O seminfe O amestec de p imdnt lipsit de t u r b i C recipiente, lad5 de crestere a risadurilor Cl plantator Ci folie de alastic Ci nisip, compost

1 De la jumitatea lui martie 2 S d n a f i clte 3-5 reminp fn semhfek se pot s&a fn fiecare ghiveci. Indesafi-le in

cad. Umplefi recipientele, ghive- sol, dar nu le acoperifi cu pamint. cele sau lada in prealabil curatate Pentru a germina, seminfele a" cu amestec de pamant reavan, nevoie de lumina soarelui.

I, f i r3 turbi.

Acoperig ghl& cu o falie 3 4 Ajunse la Tnaltimea de 2,5 cm, de plastic. bezat i ghivecele rssadurile se var rari l W n d

fntr-un loc luminos, ta o temper- d t e dous rssaduri de ghiveci. atura de 21°C. Dupa aparifia Udafi cu gr i j i ~i d l i f i noile plan- riisadurilor, fndepartafi folia. tufe.

8 la mijlocul lui mat va avea r5c5direa 'in --'."-% 1-

distanfe de 15-20 c i . Pamentul compact trebuie ameliorat cu nisip $i compost. Udati din belsuo. I

I Gr;idin;irit iscusit 7

a tnflori rnai abundent

W n u t cu b u d pennerbibte. in parnant

Ptwi grip &&nu Re pgduchi de compact, argnos poate Semifsle i se pot culege frunze p tulpini sau pe putrezi. fncorporafi 'Tn sol nisip uyor. PBstrafi-le lntr-un loc

y i cornpost din belyug. uscat, Tntunecos ~i rkoros.

tot an ul - . .- ,&pt&mani doze rnici de

s i redantare solutii nutritive. De la sf i i i tul iui mai sem&- TQAMNA

k m r e Onainte de prirnul ger de toarnrd replanwi cPteva flori tn ghivece, urmind a fi e

pe unei - ferestre luminoase. Prim&- -

, persind serninfele pe vara urmMoare putefi lua de Dad planta este atacata de @mint sau 'Tntr-0 t-mzd& la ,ea c&$va butar[ ce pMin (dma~tap jos). b%ri foarte devramp tripsi, pe frunzele fragede

. Presati pain sernintele, dar apar Pete argintii, cauzate nu le acoperiti cu Wrn8nt. f

,' Germenii trebuie r&ri$i, I de insecte de circa 1 rnrn,

lasfrnd tntre ei spafii de I care sug seva plantei ~i

I I rZspAndesc diferite boli. Preventie: nu lasafi planta s& se uwce. In cas de infestare stropifi planta cu insecticide.

-.- , I


Mecon opsis & Florile parfuma te ale locuril or cu pen um bra'

C

& permeabil, acid

iunb - octombrie, H 30-60 crn

!Seaax ul ssa~ouui !9 phqre ap pmqe mar3 ;x, auarad

. ( s ! J & ~ Eunlm) gr%eau-eqrey nes (suasa~oq~e e&ue.rp&)

'!!ura! p d u y ad a n ( - a ~ o ~ d p!sasau azung ap alazol

!nJp a p <nSor !S n!mdmd cnJlseqle ap aiaunu UJ ! r o ~

n3 (s!sualn edeu s.rsuodo3a~q) nSo~ maq!l ~nseur !9 auaq@

c ! ~ u r p o ~ ns (~~~OJ!.&JU! s!sdouox~) a~salu! azuny

ns uelaqp pseur nlduraxa ap 'aparq !pads e l s q -n!A-nn -seqp '!JEW POD are !S UI 1 ap eaur!ipu~ a8u!1e <a!un! ui a~Sar - O ~ U J a m (!!uoplaps x srsdou

- 0 3 ~ ~ ) p!~q!q mlaq!] p s e u ~nu!iqo e-s 'alelnueduras pou

ns maq!l p e w ns anur anoU ns uelaqp !npsaur !pgS!snrsu~

@ 1n1nza~ e=> .eun a l p eun ~ e d e aJm %?A-nnseqp '!nu alreof

pov are 'a!un!-pw ul a ~ b ~ -OUUI ' ~ p p u r ! ~ u!p reu!S!ro

alsa ( s ~ ~ ~ d s!sdouo3a~) arem am00 w m a q p p3q.q

-alxeos m auaq -p% ' ~ I ~ O A U J !JOB a n ueuald"

-(eppuadxare3) ppuad pZ0801 !5 (uEle%2!lE~* !!h4OJJOLU me^) ip~sad p z o s o ~ '(mp EAIXS

epm7) In!aparx :s!sdouosaur ap al!!ieu!qurm ap pnlqe

a~mwld ansqd ~ u n s apuaur -EWO a p q q !B a @ a ~

'(X aq1.n-Y) alaql!~sv!S (x em y n a ~ )

way3naq '(!upp elnux!Jd <x tue!saUnq n p u r ! ~ ~ ) e~nur!rd

luns s!sdoumur n3 epeo!rad

1n!os n! '!!po~rod !JOU are ' me!~ueJnv In!oS mapunqe

alalu!uras anMdurj !SJ esu: 'p%un~ giep o a n nN our3 OP-0s

ap eaur!ipuj a%upe !I !npxur areolgugurase 'auaq@% 'a~unqur

!JOB are 'apquro~so-a!un! UJ

a1bro~uJ <gpuap!mo edolng U! uolqolne (W!J~UIW s!sdou -03JN. !auaJ!d ap P M I

-w 1 ieop ap eaur!Spu~ a8une IS aqp !rou are " e q w p!os -e~!l\a%uo~ alreoj alsa r o ~ p n d s a ~ m 301 UJ

elnmld IS <a!p!-a!un! UJ a l b ~ -opuj gleunu!ur alsads p s e a s ~ 'ur 2' 1 u r p n ? ~ ap !u!dp ~ o u n

~J .TFA UJ !ieru!s c!imalde r o h '!be1 !u!~rop p q u r ~ o j 'auaq -@ aralm !S npnze-nr~seqp

a p a d ns <peur !lob a n (e!y0j!~ -ruoJaq s!sdoump~) w p w e d -m pop "9 v q 1 , p J q

.~!XOI u!ind x a q ap ~nu!ium un ne !S <p!n: 'l!qeaurrad

p10s !S e~qurnuad ~ a p d !pads a 3 m a3eoL -E!W u p u!noid (ysdoumaur) m q ! ~ 3eur ap

!pads r o p m q u r mmpo!ep~

.au!dp ~ o p u p p 8 a p nas !roqre qns ap aseorqurn -!mas al!~n301 UJ 'pSnq~e @uq ad a ~ b n ! a t y ~ j ap p u c ~ .uorpuapopoJ ap alpndnr8 n3

au!q v l r o s e as IS !npSgru eau -piem el ap ammeur ajalueld

luns ;x,nqse a p a d ~ ' J m p EJy

!S snurnq uj l&oq 'l!qeaurrad

'w> 0~ el apunx ala, 'VqJnI nes aJeln3pe ad Je! 'w> 09 ap eiuewp el aqeu~ azuny ap lsodwo> n3 lnlos fie3

q!~n!os !io$ueld .puepe !5 -alrawe '~nleas ! i e u ? ~ ale1 a~elueld ap !do16 ! i g d ~ z - p ~ ! ~ d : u 4 q d ap lpeopd I

Meconopsis

> -. - .

I Gridinirit iscusit i , i i

I I -

nje . Penumbra. Se dezvolti cel I . Serninaji speciile pure la 'pentru mi3natu l de la rnai bine i n locuri cu s fA~ i tu l iernii i n t av i de

'tnceputul iernii, sau prirnivan penumbra, urnede, la adipost serninare, apoi a~ezafi-le 7r1 risaduri siniltoase, puternice de vant. sera. Vor incolji primivarak

Sol psrmeabil, acidulat. Arnestecafi solul cu compost Pentru fortificarea tulpi@

Nu cumparafi serninfe vech de frunze aciculare sau turbl. in primii doi ani Irnpiedica* sau risaduri slabe, ce par lntensificaji perrneabilitatea inflorirea prin ciupirea bolnave. solului cu n is i~ .

Meconopsis are nevoie de tem- Pe timp de secet6 udati regulat peraturi scazute b tncoltire, meconopsisul. in iulie plantM asffel semgnafi-l la Ynceputul rbadurile repicate In locul iernii in mi de seminare. definitiv. Thiaji tijele florilor Apzati WLe tn sers r m . trecute, pentru a fmpiedica

I inainte de sosirea primului ger maturarea seminjelor. acoperifi cu vreascuri roze?tele da frunre ale soiurilw ~i speciilor sensibile.

PWWVAM Sem&nan d repiare PrimZivara este p r i o d a ideal& planarii $ divizirii rEicf&inilor. Repicati h sera rbadurile de produae proprie (dreapta).

dP W M P SRL FOP-@-1W

Solul prea umed ~i apa stagnant5 pot provoca putrezirea ridicinilor. Ridicinile nu vor putea alimenta planta cu api, p iq i le verzi ale plantei de la suprafafa solului se vor ofili ~i vor ingalbeni. Distrugeji plantele contaminate. Arneliorafi solul inainte de replantare.

I

ISBN 978-963460924

dun3 v ap ~JEO~ uip . n.n ~uipc.13 ap n ~ua~ad n a veld mm ~rsr~ dvg dk

.

PLANTARE 51 ~NGRIJIRE ACCESORII: CI rgsaduri de baptisia in ghiveci Q cazrna CI .,,,., U cornpost

4 Planwi baptisia la addncimea la care fusese In ghiveci.

Umpleji groapa cu Mmant, presali pamantul din jurul ridacinii.

In zonele vantoase sprijinip planta. Tnfigeli alaturi de ea un bat de barnbus, gi legaji-o de acesta cu rafie.

Baptisia este harte aspectuoasa' timp de luni de zile datoriti florilor $ p&tdor sale surprinzaWtoare.

Baptisia este o plant5 pereni longevivz. Pe IGtarii s5i bine ramificati infloresc in ciorchini indesaji flori-fluturq albastre, galbene sau albe. Sunt foarte interesante si p%tiile mgunte ale plantei. Toate speciile provin din America de Nord.

Baptisia albastrii (Babrisia australis) crepe p h i la indyirnea de 90-1 50 cm, a v h d o cir- curnferinj5 de 90 cm. Frunzele

1 M de plantam prima- 2 PuWi In groapi a L vara. Sapat1 o groa* cu ava compost prelucWo &&1!

mai adend $i mi lati4 d d t balo- ABn@i sulul compact$ UI nfsirp. tul rlidkinii.

Baptisia albii (Baptisia leu- cantha) poate dep4i indy a de 180 crn. Se rernard prln frunze ovale de un albastru sclipitor. Florile albe sau purpuriu-pal, de cel rnult 3 cm, sunt dispuse in ciorchini com- pacji cu lungirnea de 20-60 cm.

trilobate sunt de culoare cenusiu-dbktmi. Florile violet- albktrui. de cel rnult 4 crn. sunt dispuse pe listari ajunghd chiar p3ng la Pndjirnea de 40 cm. Din ele se f o r m e d o%t%le sur-

Baptisia albastri hrmaza' d dense

prindtoare, cenusiu-inchis, de xin frunz.de variind de la tisiei vitoresti produc un efect 1

albhtrui la verde-cenusiu. cromatic puternic. Acesteia i se Acestea pot constitui un hndal potrivesc bine platicodonul

cel rnult 5 cm. Baptisia pitoreasd (~aptisia

tincroria) este specia cea mai . . . UNDE SE PLANTEAZ~~? frurnos pentru plantele perene ~ ~ l a r ~ c o d o n g A d ~ o r u s ) , mu$-

mai putin inalte si, de aserne- cata-dracului (Scabiosa caucasi- nea, pentru florile viratice. ca), clopojeii (Campanula glo-

Baptisia albast15 se potrivqte merara ,,Joan Elliott") gi pelinul 60-90 cm gi circurnferinp de Baptisia se ingrijeste ugor si se 30 crn. Dispune de frunze davolti frurnos in locuri invers-ovate. Inflorescen~ele in insorite, in mai toate solurile. form5 de ciorchini au multe In straturile mari sau de bor- flori, de cel rnult 2 cm, galbene durg planta pereni, inaltii cu sau de culoarea untului. crestere viauroas5 arati deo-

excelent cu perenele scunde cu alb (Artemisia absinrhium flori galbene, de exernplu cu ,Lambrook Silvern). romhija pitoreasd (Anthern~~ tincroria) sau cu lipsciinoaiele cu flori rnari (Coreopsis grandi- " ra).

3rna~sre n irnnwcie a* nirn- ' " sebit. Plantayi irnprejurul ei perene rnai scunde.

Put+ s-o plants$ h Znp zidal- rilor, ca arbust solitar. Aici se vdorifid excelent florile si frunzele verzi-albktmi surprinzr-----

De-a lungul gardurilor o priveli~te frumoasi si protejea si contra privirilor indiscrete.

Uda$ binc, ,-ntru ca rL --,. - na sa intre In contact direct cu

pZim8ntul. Pe timp de seceta udaji - due in schimb o irnpresie aeri- & florile roz sau rosii, ca de exernplu wada-~oricelului (Achilles millefolium x) sau soiurile rosii ale mentei decorative (Monarda x).

Florile violet-albbtrui si frun- I Baptisia se distinge nu numai prin florile sale aspectuoase, dar zele cenqiu-argintiu ale bap- Variand bicolorri

Bap tisia

I Grsdinirit iscusi t

i Primsvara MU toamna amparag baptisia cu frunze anatoase, tn ghiveci.

r Nu curnpirati plante blnave MU batrane, cu ddkini fe iqind din ghiveci, Qoarece sunt greu de

r l a r a . Se dezvolti optim tn b h i a soarelui. Se dezvolt& $1 In penumbra, Tn@i produce mai putine flori.

a Sol cu bun& permeabilitate. Ameliorali solul compact cu un &us de nkip.

@Wars, planta peren5 mif idndu-se puternic formeaz5 un gard viu scund, tncadrati cu baptisia banca sau alte locuri de relaxare dln grading. a Rldecina baptisiei fixeazil azotul, din acest motiv nu I-IBGBS&~~ feairiare.

#II l I ~4 ~ngrljlre tot an ul PRIMXVARA TOAMMA ~ M P U R I U Divkmgiplantare Setmihare planare ~nmultire prin divizare: dez- slefui$ cu gmirghel seminple, gmpati plantele bZtrane ~i pentru a le uyra germinarea taiafi-le cu a@tul in mai multe (ios). Semana$-le Tn rbdni@ parti. Replantat1 imediat ~i mengnqi-le solul reavin. paale astfel obfinute. Plantati Iarna pastrati rasadurile in pfantele noi de Fndat3 ce ~ l u l rkadnip. Tosmna timpvriu deviw practlcabil. ele pot fi transplantate in

exterior. Pe vreme excesiv de umedg VARA baptisia poate fi atacaa de Ma? peronospora. Dosul frun- Baptisia Tnftore$e mai zelor este acoperit de pate abundent dad este udati. aseminatpare pudrei albe. Culegefi-i semintele dupii !ndep&rta$i frunzele v W - ce p&st&i le s-au Innegrit. -ate, pentru a tmpiedica Pastrag-le Tn pungi de brt ie -- ispdndirea bolii. intr-un loc mat.

Viie$ca este o pfanta' awperitoare de sol cu dezvoftare vi'oasa' pi inflorire abundenk I

in formi de rozete, din centrul

Vinejica este o floare sdbatid raistenti, formiind un covor ve eta1 compact in timp scurt.

knfloregte din apriIie pans in iunie, florile ddtuiesc inflorescenje lungi de max. 15 cm. Miiruntele flori labiate sunt situate etajat pe tulpinii gi atrag numeroase insecte. In general vinejica este albastri, dar pot fi intdnite gi soiuri roz sau albe.

In privinp crqterii, vine~ica este o planG acoperitoare de sol vqnic verde, cu frunze aciculare

drora se ind5i grajioasele pani- cule. Planta are lujeri cu rozete de fiunze, ulterior lujerii dez- volhnd ridkini. Lungimea lujerilor atinge 10-30 cm.

In unitifile horticole, pe

Cele mai cunoscute soiuri sunt ,,Atropurpurea" (sau ,PurpureaX) . *

cu frunze maronii, gi ,,Burgundy Glow" cu frunzig pestri~ alb- rogu. Frunzele soiului ,,Variegatan au Pete alb-gdbui. Au un aspect exotic frunzele cu Pete rqii, galbene sau veni ale soiului ,,Multicolorm (sau ,Rainbown). ,,Catlin's Giantn se deosebqte prin frunzele la i'nceput rogii, devenind apoi veni, prin dimensiunile deosebit de mari ale acestora si

Culon' puternice in strat miYt

f n straturile de ffigi dru- muri sau I h @ terasi, vinepca acoped frumos colfurile ascufite gi bordurile.

Prefed sold umed de la malul hcului, astfel ofed pri-

lhngii speciile pure se fi giisite ,si csteva soiuri foarte frumoase. Soiul Aha" cu frunze rogii are flori albe, iar ,Rosea7' flori roz. Majoritatea soiurilor au flori de doui nuanje gi diferi prin culoarea frunzelor.

prin dezvoltarea puternid a velige minunat5 sub copaci sau 4 4 plantei. arbwti.

UNDE SE PLAN TEA^?

Plantaji vinejica intotdeauna in grupuri, in locuri cu penumbd gi cu sol slab umed.

fn straturile de penumbG plantaji vine~ica in prim plan. Evitafi plantarea acesteia in veci- nitatea plantelor slabe, deoarece vinejica le poate sufoca.

Ca plant5 acoperitoare de sol, se davolri ideal in fap plantelor lemnoase sau sub

301m ,,~tropurpurea" acestea.

f n ~ lk i de flori gi ciubere sunt fermedtoare in special soiurile cu frunze pestrise.

Vinepca, cu ajutorul Iktarilor de la suprafap solului, formeazli covor floral indesat, de aceea plantele asociate trebuie plantate concomitent cu aceasta.

Plante ce lnnoresc prim% vara - de exernplu lalelele sau narcisele - se asorteaii cu florile albastre ale vine+%.

Form& fmpreuni cu aceasta un frumos covor vegetal, sub arbori sau arbqti, celelalte acoperitoare de sol cu Pnflorire simultank tiarella f l i d a cordifofiaa) cu frunze cordiforme sau waldsteinia (Walaheinia geoides).

1 Periodti de plantars: prima- 2 Nivelati stratul cu grebla ~i vara. Af6nafi solul, Tnlaturafi sapati gropi la distanfe de 15-

buruienile. Amestecei solul cu 25 cm. Plantafi vinefica Tn grupuri comport $ putin ingr&@rnlnt. m i mari. I

5 PSnZi ce plantete f o r r n d foarte simplu, primavara c o w cornpab, mulci$iglul h sau toamna, prin tiierea ~i

jurul acestora cu compost mu plantarea rozetelor de pe 1

CARTE!

GRUPA7 92

LUMINA 51 SOL

CumpSraG primkara risaduri indesate, verde-aprins, in ghiveci. Tnainte de plantare divizafi plantele dese.

Nu cumpirati risaduri cu frunze pitate, ingilbenite, sau plante cu radicini putre&.

Soare sau penumbra. k dezvolti bine i n locuri semiumbroase. Expusi la

I soare necesiti sol umed.

Sol umed, lutos. Prefer4 solul cu humus, bogat i n substanfe nlltriti\la

Frunzele colorate ale soiurilor cu frunzig pestrif pot deveni verzi. Pentru evitarea fenomenului, inliturafi toate rozetele de frunze verzi.

Se dezvolti viguros, inibugind cu u ~ u r i n f i plantele wcine.

PRIMAVARA PIantare $i fertilizare Primavara este perioada Adunafi cu grebla frunzele optima plantirii. Asternefi cizute. Frunzi~ul cizut, daci compost $i Trigragamint este umed devine compact, organic complex In jurul iar vinefica se sufoci gi plantelor inradicinate. putreze~te sub acesta.

VARA Udate 2i tundere 'in timp de seceti udafi plantele la 7-10 zile. Suprafefele mai mari cultivate cu vinefica se pot tunde cu mcyina de tuns iarba f ixati la inilfirne superioari (dreapta). 'in straturi mai mici t i iaf i florile ofilite

1 'in sol umed, imperrneabil, de rea calitate vinefica poate f i atacata de putregaiul rSdacinilor gi coletului, datoriti ciruia plantele se vor usca. Preventiv, plantali vinefica 'in locuri aerisite ~i divizafi radacinile la trei ani.

Q IMP ABllMP SRL

Ffori ca portefan I ul PLANTARE $1 TNGRlJlRE -- - - - - -- -

ACCESORll O rasaduri de anemone de toarnna Cl fun, , ,,,, post P Tngra~amant organic Culorile pastelate ale anemonelor de toamnii iMu-

r n u s e ~ ~ colfu'ile umbroase ale @din3 tomna tice.

VARIETATI Anemonele de toamna &i deschid tlrziu florile albe sau trandafirii, cu petale involte sau semiinvolte, cu anterele dese de culoare galbena.

r l

Atentie: toate speciile sunt b - a .,, ugor otriivitoare, continand substante ce irita pielea.

Anemonele chin-ti (Anemone hupehensis) au inal~ime de 80 cm. Soiul ..PraecoxV este roz-purputi

1 M& potrlvitii de plantare: weme# pe strat din bebug primavara sau toamna. 2 c o m m $i hgr&aminte

flfdnati profund solul, irvdWrta$i organice, amertedndu-le bine h pietrete )i buruienile, pamant.

. . ,,September Charme" are flori foarte mari, de un roz-pastel, pe ciind ,,SplendensS strducegte in culori vii de roz- purpuriu.

Anemone tomentosa este varietatea cea rnai raistentii la ger. Floarea anemonei ,,Robustissima" este de culoare roz-deschis, iniigimea plantei nu dep4qte 100 cm, ,,Superban trandafirie nu cregte d e d t ping la 80 cm, dar pro-

pins la 120 cm, ,,Konigin Charlotte" are flori roz-aprins, semiinvolte, gi o inidlime de 90 cm. ,Prim Heinrich" de numai 60 cm, ne delec tea~ cu Anemone japonae plantate Ihga' gard flori semiinvolte roz-profund, in timp ce ,,Rosenschale" hal t La marginea zonelor cu

arbori tufe anemonele de toarnnii wmbinate cu plante anuale, ca de exemplu cu omag (Aconirum carmichaelii) GQ . *4 flori albastre, cu Cimi- "'i,..

s im~lex cu flori albe sau cu

-. de 80 cm are petale cu marginile exterioare rosu-trandafiriu, Culorile pure ~i frumoase ale petalele interioare fiind a m - plet roz.

anemonelor de toamnH aratP minunat dkur i de multe alte ulante cu inflorire tomnatid. 3 Spi$i a groa@ mai mare 4 Plasati PI- h groa~8,

decht balotul de radacini. avand grija ca partea supe Extragefi cu grija anemona de rioafi a balotului de radacini toamna din ghiveci. fie la niwlul solului. Presafi

UNDE SE P L A N T E ~ ? Anemonele de toamnl ies cel.

duce flori din abundenti: fn straturile perene i se

potrivqte stelita ((Aster novae- angliae). Pentru a realiza efecte cromatice fine dar strducitoare,

- ~ ~ - - ~ ~ ~ ~

Hibrizii japonezi anemone necesitii pr : v;!

feriga, pot oferi o imagine insolid.

@&ntul5i udari-l temeinic. mai bine in valoare d a d sunt plantate in grup.

f n straturiie de flori perene, datoriti infloririi lor tlrzii, anemonele completeaz5 in mod fericit peisajul.

La marginea terenurilor cu arbori, dar mai ales a v h d drept fundal arbugti de tonali- tspi inchise, aceste flori strZlucesc ptin culorile lor vii crehnd un ansamblu floral de efect.

fn granile cu pgdure, in umbra arborilor gi arbugrilor,

I florile anemonelor de dau impresia unor adevarate Pete incandescente.

timpul iernii. , ,~onor ine ' Jobert" cu flori albe se Inalga

alegeti ca anemone de toarnna soi;l'alb ,,Bonningdale White", iar pentru un montaj vesel soiul cu flori albastre ,,Sailor Boy". Anemona de toarnnz alba ne oferii un spectacol cromatic de efect gi asociati cu soiurile rogii-purpurii, spre

Toarnna hrnulfifl planta prin buta~i de radacinil. Extragei radacinile, din care tiiiafi bucafi groase, cu lungirnea de 10 crn. Plantafi buta~ii - orientafi cu extrernitatea rnai groasa in sus - in ghivece cu parnlnt reavan nisipos. Acoperifi ghivecele cu o folie ~i tinefi- le in &sadni@ pans ciind se vor forma mile rildacini.

exemplu ch , , ~ o i a l ~ubjr". I se potrivqte bine gi rnai putin cunoscuta Chelone obliqua. 0 plant5 a n d 5 asociatii

de contrast poate fi gi salvia albastr2 (Salvia hrinacea), precum si verbena violet5 I-

Anemone tomentosa (Verbena bonariensis). m d =Honorhe Joben"

CARTEA

Anemone de toamna' GRUPA7 93

1( . 8 , . , 6 ,,

b A

i

- APROVIZIONARE

Cum- primhmra sau toamna ribdun' vi~uroase?n ghivece rnari. AIegeTi plante cu frunz$ ~n$itos,

0 Nu C~J&~W$P plane cu f r u m ofiltte, pafide mu mgse de daunitori.

o W M Anemelo r le priegee pimumbra. k dezvolta $ la umb4 dar nu linfloresc abundttnt,

Sol d h e t Pentru amslio- rarea solului Oncorporati Yn el compost sau gunoi de grajd.

Se Pnrnultesc u p prin divizarea tulpinllor. Prirnivara taiafi o bucati din partea exterioari a rizornului. Plantali-o Tntr-un loc cu penumbra.

Planta are nevoie de 1-2 en! p%nl dnd tncepe sll fnfloreaxi ~i s i prolifereze.

. . .- Lam~- B nprmre tot anul

TOAMNA Plantare yi proZe@e

I Este perioada adecvat2 plan- Perioadi potriviti planGrii. t l r i i risadurilor curnptirate. Inainte de gerurile iernii, imprejurul tltfelor deja exis- scurtati la o palrni plantele I

I tente introduce$ Tn sol com- trecute, apoi acoperbi solul I post $i 5ngrl@m%nt complex. cu compost $i frunzi~. ?n Divizati rizornii plantelor zonele cu climat aspru

acoperili-l $i cu uengi de brad.

fnariiire In biioadele de seceti per- I sistenta udati sistematic anemonele. Mulciti solul pentru a-fi pistra urniditatea. Soiurile mai Tnalte se vor sprijini de tutori (dreapta).

.lernatazii cauzeazi Pete galbene sau brune, rnai tarziu deseori negre, bine rnarcate pe nervurile frunzei. In cele din urmi frunzele pier. Distrugeti

I plantele vitimate. Pe terenul infestat vrerne de mai mulfi ani nu cultivaji plante sensibile.

STRATURI DE FLORl $1 PLAMTE DE B O R D U ~

A GRUPA 7

Lampioane de culori vii in griidina tomna ticii

lumid natural&

;.;u~bil, cu

45-60 crn

( P & p d @ ~ * a a ~ > plant2 dM shim pent* mad& ei, M h tegimile nome pima nu m u h a . care aringe d m atd+ea de Seam ewmscum do& 4- 20-30 em gi porn fi lilt

~ & ~ C e a & p o p u - qo~gifnciuk. W ~ e & ~ ~ e s r c PB@s at%ehm$w. h & c i i ~eata.la mrietate, UNDE SE PUU

idkehgi, mal mid gi mai A d plan& ce se kid &u$ Egis& un mi ,Zwerg" foarte viguros ttu:buie planmtg

In locuri spflomz Cr* f m o s h * rrbo-

*̂zifi, de ~ p i u Pn hp garddo; vii, a gm&iior mici de arbori sau arb*.

fn -psehecoman& pkntldril In d&r, penau a-i asp adel r&pkuhea

h u h wawJmntsle.

('ter d m x, k m d - Mg* Asm no ?

splinup (3ohdago beckia.

Fib& se irnpune k mmod -St fn ampazifli h cam faddd sr: ampuae din

hctele piip&kd& fn fafa tau sub err- atbodat cu fnuz- zig a u t d g$b.en, r o p sau p a n d i u precum mrgenul

1 Se paate Tinmu19 p i n seminte incepAnd din martie. Umplei

tava de plantare cu amestec u m d de p3m5nt fara turlsa.

2 Semanafl cbudoui-trei seminfe In fiecare compartiment, apisafi

fin solul ~i lira$ tava neacoperita.

I 45-60 cm in sol fertil gi bine afa- I I nat. Udati abundent. I

CARTEA

GRUPA 7 94

Grgdlnikit 8 .- 4.. \ iscu . .

I . - - r g , ~ . ; , , ; ~ T - *;fi -. .-,, ,& r - . - *-.

Ipalau) la ghiveci. fnainte e doar d a d st2 On u m t sau primlvara tundefi-i .. plantwe, data rldlcinile rldlcinile, pentru ca planta* i t Tndesate sau Indlcite, nu se rlspandeascl prea tam. firafi-1% , . -, d m , , . 4 t . , . , , , A , . I

', tp . ' k% I ( I , I C*L ,<)I . * L ~ A z ~ ~ I

i i * Sol permeabil, bogat ih: J Taiafi ramurile cu capsule 0 Nu cumpZirafi plante ofilite aubstanfe nutritive. P r e f d pentru uscat doar d n d au a u cu frunze tngalbenite. ~ o l u l calcaros. r deja culoarea lor definitivl.

Ingrijire tot an ul

* w m # h ~ ~ Udar Prinkkrara We prioada opti- Manta t&%4&& =eta mai m i plaNrii, h czrzul tufelor m r & Ins1 s demita mai v&rstnice - a di\tiz&rii r&&%ci- h im pmkicc rw6 mai nilor. Planta poate fi I n m l f i bogate dad are a@ $ prin semi-. Sdna$i-Ee sufkienu. direct in gradinti sau m@@i r W u r i Tn prealabil h as&.

, TQrnNA usam

, Pentru uscare Giafi tijek dear a n d lampioamrle s-au

- fonnat pi au culmre strlluci- toare. Pentru uscam Mepar- tati frunzele qi aarnafi firele mu punqi-le On vazi, Ontr-un loc cald fdnga).

Frunzele Ongllbenite, cu Pete ~i dezvoltarea slaba a plantei sunt semnele conta- minlrii cu virusul mozaic al castravefilor. Viroza este transmisa de paduchii de frunzl sau alte insecte sugltoare. Combaterea bolii este imposibill. Distru- gefi plantele contaminate.

I STRATURI DE FLORl51 PLANTE DE BORDURA GRUPA 7

P 4 i

Miciuca-cio ban ului Flori s f i ce aseminitoare scaiului

1

septembrie

.(ea~ndmd emeu!rpg) eaeu!tpa nes ~oS!@unq

'(~aqn.8 sn y WJ ug) sn~uenuar, tf 1e urn3

<zo~ aepm qmld ap pnl -gp gmnqd aupur! o pajo

-(nep!uad s!sdoa~o3) s!sdo -axor, !B (x urn3seqrah) mpeu

-&""I '(EP!~/?? ~."13aqPnx) !uaq@% !!(n~ '(~u!pp

I -uadryy myy!rpv) !n~nlapol-ep

y~nlge sorung 9.e~ .pl -mqp !npueqo!3-mnpeur ap !Jnqp areol!:,nps FW eaqd

a JOA auaqp8 ae~ose aqd

.mp3e.1d .lnlarls souxng pa3a1duro:, !!~saSns enalp :,~ajo l!l r .- -- (sua~!mduras UOI~!JJOJ~!/~~) -!~Bui ap ~o4n !B aseo!jua~a~dau

'~nlos !$esel '!nlrrltr I~JO!~%AO '(~3~au.n p3n~q) a~mld !a~sme eammld q pgn!,d n~duraxa ap m <ela:,as

WJ3 Ob alp ap ~UW!P el paja~d a:, aseoqJa! alaaeId p~oaaueld n:, !do~6 !$a:,ej -(meln3!md i~n1~?\r m1~d 3s 13

~pydosM3) !a!DJ!W-EaJEOv IS (a/!qou um/auraeurr?y3) -1msn nes ~WOJ lalahur '(smsnqor ruluad a1ep aJy EAIOI~ esdq

snmma~g) snmuraJa le[m~ap uaja eane en nu qe n3 puose as mpajs a~~seqp -~JJ !JOB wuad yens ul

~~!JOU pn~uame a~e!:,ose -!~I~IEJIS

iola~w~d ap aqp apold p ~ueu!wop 1ru1ua3 !tu!lsuor,

.FVIBs!liu r6 !VP!J~~ _s-drnE PWWIcl

.!~.ew qa~$s!d !l al!ua!nJnq @emj -plul 'w:, w ap eawpugpe el guw

Inlos !$eup~e !$ !iedp~ .e~en -PU!~ :u~ueld ap epco!r;ld T

-1aio-n~lseqp mpajs aluasa~ow! as-npuph w 1 ap pput eu!dp~ ad 'l@ypu~

amoj alsa UanIg scq:,l!aA" ln!os -!:,n~qps a~eod as

mmld 3!leq~s 13adse n3 al!uyp -513 U! 'qnJajo1nle pu!!~~ .apq -ma~das ul ~qd a!p! u!p a~b~ -OUUI !S ppui!uras a~ads alsa

w ap eaurgpuj upd 's!tp -u~-n~~~eqp pop ale (OJJ!J sdss OJJ!J sdou.yx~) anseqp !mo~f

n3 mpueqo!3-esngg.q snan!~'' aqp !IOU ru e~uepen

q!qmJeuTaJ alq '!ru~qqp-!~% !9 !nqp-!fi aJluE ~!nn, mpajs ~olpou eareoTn3 .pnleu ui !S

alb~pu~ as msea3~ .!pads !an

alm anurp ppul !ew ea:, a~sa !9 ur 2-5'1 ap eaur!j~q .a!nqp

aleoln:, ale (snpydaoratlyds sdou!yx~) pl~o8osso~

.:,!u~a~nd qo~zap as !6 s!~u~-nr~seq@ '!nu pop amp -old 'W 9.1 el ~u-gd alb~:, am aqoI3 an~g" I~!OS nes 'sua~u! -naseqIe a!rajs !JOU aseoJaur

-nu n:, 'ur 1-1 ap 1pu3 ',,anlg ~ojde~" ln!os lepueuro:,ar

alsa m&ne-a!1n! uj alb~ogul (sn3!1aumq sdou!~) em4

-~ueq mpmqop-mnpg,q .p!w !u!ds n:, a,eu!ur~al 'np

-u!Se soluaurol Insop '!nuall -!JB aly ne 'alel:,as :,qpe

~uns apzurug -almg!um xel 'alp! !u!dpl roun pyq~ UE alenl!s mns alalumsa~o~u~

CARTEA

GRUPA 7 96

I Gridioirit iscusit

Cum@rM primiwra plante tinere, cu frunziwl wrdevioi, fare rZfdBcina pivotante,

Nu cumPgm# plante cu frunze pZState sau ?~rt@ite, atacate de d&unetari.

m Soare. Se & d Y g bine In locuri calde sau fiehin$i, chiar si uxate.

m Sal penneabil. Prefer& solul pennmbil, slab uxat si ealcaros.

T R I I f I I R I

Se hmultepte Pmpr@tilndu- gi semintele. ?nde@rt@i naile plante pentru a 'lmpiedica rispendirea nedoriti. k pwteazis pentru flori

uscak. hainte ca florile s l se deschidl, ti%ia@-le ~i atarnafi- le cu capul 'In jas tn loc umbros $i aerisit.

PRIMAVARA iulie. ~ u p a incolfire ririti Hantare $i fnmulfire Primivara este perioada ideal doilea an. a l i plantirii. Exemplarele inridacinate se intinerex la TOAMNA

L

' cinci-~ase ani prin taierea de hgrijire butagi laterali de pe r3dScin3. hdepartaji noile plantufe Nu rinifi radacina pivotanta! fncolfite din seminfele xutu-

t ' rate de pe plant$. Tundeti

! : VARn ~lanta. ?n sol compact mkiuca- =re @ m a n a r e

L. Udafi planta doar pe timp de secetri tndelungati. Dupi frunzelor se formeaza un ofilireindepartafi frunzele inferioare (dreapta). ArgciJi frunzele se ofilex. Indepar- plantele slabe. Tiiaji regulat tati plantele contaminate, , fiorile ofilite. Semanarea aflnafi adanc solul gi ad8u- seminfelor se face intre mai- I

Q RIlP AEilMP SRL

I Gra'dinirit iscusit 1

$emin@ proaspete sau plante tinere, hd netnflorite, de cel w i n 10-15 cm. a Nu cumpirafl plante mari ~i h floare. deoarece formeaza rildkini piwo€ante, ?figmun~nd mplaritarea gi dezvakarea noilor rWcini.

;m .m;/trrsu*ari OnflorqM eel mai bine la soam derr supr t i l #i penumbra de dupii-amiaza.

a kl cu Ixud peirmsabilitate. Solul compact, *or sau nisipos t~ebuie ameliorat prin adaos de compost.

a Daca dorifi un buchet de flori usate, Giafi capsulele seminale dupa ce acestea s-au dezvoltat complet. Uxafi-le agagndu-le cu florile Tn jos.

Planta se autoreproduce. Rarili rasadurile, pentru a avea plante viguroase ~i sanhtoase.

'or I ,.

.--= C' 4 7 - r . . t r =

- b , I- I 8. PRIMAVAC Daca o semanafi e~alonat, '.

Seminare si plantare va Tnflori mult timp. In I

Pentru o inflorire timpurie, perioada Tnfloririi adminis- . seminafi chica-voinicului Tn trati-i solufii nutritive (stan- casi. Dupa ultimul inghef ga, jos). . * replantafi-o in grading. De la mijlocul lui martie se VARA poate Insimanta $i tn camp Curafire (dispersata sau in grup). hdepirtafi sisternatic florile Este rezistenti la cele mai

ofilite pentru ca planta s i rnulte boli $i cei mai mulfi infloreasci i n continuare. daunitori. Ins3 plantele

tinere sunt consumate cu TOAMNA placere de rnelcii f i r i Culeg ere cochilie, mai ales pe solul Dupa ce nu mai tnflorege, reavan $i aflat la umbri. dar cel tarziu dupi primul Punefi melcilor o capcani ger, adunafi plantele 5 i de bere.

1 3unefi-le tn compost.

O IMP AWIMP SRL ROP-02-10448 ISBN 978-963-86092-8-1


Plan ta decora tivi a gra I tioaselor grridini

pr&ratH da flu P md ,, a,,, u

--7 2

Plan ta teren urilor urn ede I l I Florile richitan ului atrag fluturii fi albinele.

Ritchitanul are frunze asemins-

keleagurile noastre. Inflorescengele speciei

Lvthnun salimria, de forma unor spice, ating lungirnea de 25 cm si infloresc din iulie pln9 I in august. In magazine se comer- cidizeaz5 urmiitoarele soiuri: - ,,Robertn (rogu-carmin-intens, NZturi de nepeta i: 60-80 cm), ,,Feuerkerzem (roz- intens, i: 1,2- 1,4 m), ,,Raketen (rogu-inchis, i: 80 cm), ,,Stichflammen (rogu-intens, i: 1,2 m) pi ,,Zigeunerblut" UNDE SE P L A N T E ~ ? (rogu-inchis, i: 1,2 m).

Specia Lytlirum virptum se Ritchitanul crqte in sol umed gi intllnqte mai rar. Are formi reavin, astfel poate fi plantat in mai gratioasz ded t Lythum acele col~uri ale gradinii in care salicaria, florile de nuange rogii alte plante nu ar supraviepi. infloresc din iunie pin5 in Pe malul plrlurilor gi a1 august. Ambele specii prefers lacurilor, respectiv pe terenuri solul umed. Anumite soiuri, ca mliigtinoase este nespus de fru- de exemplu ,,Rose Queen" (roz, mos, iar florile de culori intense i: 60 cm), ,,The Rocket" (roz- invioreazri benzile florale de pe intens, i: 80 cm), ,,Rosy Gem" malul apelor. (roz, i: 60 cm) pot fi cumparate fn straturi de flori se dm-

-- in magazine de horticulturi. volt5 optim daci are asiguratz umiditatea necesara. ~ o c u l corespunzritor plantzrii este solul umed, semiumbros.

fn griidini naturale, in con- 1 dirii iptime, re r&p&dqte forte repede irnpragtiindu-gi semingele.

CE SE PLANTEAZA ALATURI?

Cu rarnurile sale erecte gi florile atriigitoare ocupi un loc aparte printre celelalte plante iubitoare

I&aim&W he sol umed.

Pe mmal lacului al;ituri de ierburi ornamentale

I Pe malul apelor este planta

asociatH a sthjenelului siberian (Iris sibirica), a brunerei (Brun- nera macrophylla), ligulariei cu flori galbene (specii de Ligularia), lisimachia alba (Lysimachia dethroides), cre*&a cu flori albe (Filipendula ulmaria) sau inalta iarbi albastra (Molinia caerulea

poate fi plantat alaturi de s h - jenelul de bald (Iris pseudacorus), de bulbuc (Trollius euro- paeus), de rotorele albe (Achilles prarmica), dcule$ (Polygonurn bistorta) sau lisimachia (Lysimachia n umm ularia).

ssp. arundinacea ,,Transparent"). fn straturi de flori se

asorreaza cu florile de diferite nuanje, precum alb, galben, portocaliu, rogu, violet, maro sau cu cele bicolore ale crinului galben (Hemerocallis), cu tradescantia albii, roz, rosie sau albastrii (Tradescan ria andersoniana), cu cre~igoara cu flori ealben-verzui (Alchemilla mol- " lis) sau cu crinii de toamna 6pecii Hosra) albi sau viole~i.

fn p2gile mai umede ale grii- dinilor naturale riIchitanu1 Rzchitan ,,Rose Queen"

Rachitanul se poate inmul$ prin divizarea rhdticinii, dar prin aceasta metods poate fi opriti ~i rispendirea plantei. Primavara sau tomna scoateti plantele din rgd8cinZ. Cu ajutorul cazmalei t8iati radlcina In mai rnulte pBrfi saw taiafi poqiunile mai rnici de pe margine. Plantafi una d t e una

Cump%ra# primavara sau toamna, la ghiwci, rasaduri indesate, cu frunze s8nAtoase.l

cuRlpHrefi plante cu frunze tngalbenite sau plante ale clror rldacini ies din ghiveci.


Soare sau penumbr5. Se dezvolta bine in locuri semiumbroase in timpul dupb amiezii.

So1 umed, bogat in substanfe nutritive. Aceasta plantl nu prea pretenfioad se dezvolta si in sol compact sau periodic umed.

PRIMAVARA Plantam gi ?nmu@im Plantati r8sadurile de ?ndatS ce solul &vine cultivabil. Pentru mmultire scoatqi plantele din plirnant, divizafi radkina $5 replantali plantele imediat. Pentru but@ire taia@ 'ln mi butasi cu 4 6 frunze, drs I n --

lungime, ~i plantafi-i Tn pa& rece. Pentru Inddn fa re p u q i semintele In g h M $i acoperbi-le cu piimgnt mixt far5 turba. C r e w i rZsadurile la temperatura de 15 "C ~i pastrafi solul umed.

VARA

Pentru a plstra caracteristicile soiului, Inmubirea se face prin divizarea tufei In perioada de repaus, iar i n aprilie-mai prin butasire. a Culoarea exemplarelor crexute din seminp variad intre roz ~i rcqu.

Uocrorul plan telor

21 nachitanul este atacat de micoza Septoria lactucae. Pe frunze apar Pete marunte, maro-dexhis, pe margini apar deseori Pete ro~i i sau violete, care apoi se uxa ~i crapii. In caz de contaminare mai grava frunzele se usca. lndepartaji $i distrugeJi plqile contaminate. I

I - - STRATURI DE FLORI SI i 7 - . 5 , -

PlANTE DE B O R D U ~ *'; GRUPA 7

CARTEA

GRUPA 7 99

Gridingrit iscusit

Cumparafi primavara sau la inceputul toamnei plante tinere, indesate, cu frunze verde-intea

Nu cummrati plante bitrdne cu raidgcinile ie~i te din ghiveci prin orificiile de scurgere a apei, deoaracss m se p r i d intot&sw.

Soare sau penumbra pentru toate speciile. Specia Alchemilla molliscrefle ~i in penumbra.

So1 usor reavsn. Alchemilla 'mollis prefer$ solul argilos, cu humus, bogat in substante nut- fitive, insa celelalte specii se dezvolti mai bine in sol calcaros, &ac h ,%&$&an@ nu&ritiw, - ~ngrijire tot an ur C ;-I7

Divizarea r5&cinilor si rOAMNA Plantare si dlv~z

I plantare Pentru inmullire xoatefi exemplarele batrlne, divizati- le cu un cutit $i replantali-le. Plantele inrsdacinate trebuie tunse radical, stirnuland astfel formarea lastarilor. RBsadurile cumparate se planteazi de indata ce solul

radkinilor Toamna este de asemenea perioada optima plantirii. Tundeli sau divizati plantele extinse. inainte de sosirea iernii tiiati frunzele si impras- tiaji in jurul speciei Alchemilla mollis compost sau gunoi de graid matur.

devine practicabil.

VaRA fngrijire Udati regulat. Tundeti planta dupa Inflorire (dreapta), astfel toamna va inflori din nou.

Florile parfumate, fine ale crefi~oarei se preteaza pentru flori taiate, folosindu-se in arta buchetieri.

In condifii favorabile cretisoara se inmultege impr4tiindu3i seminfele.

vreme foarte umeda crefisoara poate f i atacati de fainare. Frunzele sunt invelite de praf alb asemanator pudrei. lndepartafi frunzele contaminate si rariti plantele. Menfineti solul mai uscat pentru a preveni raspdndirea bolii.

ISBN 9 8 1


fdnii de flori mitisoase 16: - 4

iulie-octombrie I se preteaza ca floare t i ia t i

, inflorire 1

CARTEA

GRUPA 7 100

I Gridinsit iscusit

1 CumNrafi la sfargitwl~~ni*r Soars, plin. Suporta bine ~ r n i n f e proaspete sau caldura mare, se dezvolti prirnivara risaduri robust$. optim numai in locurile

hsor;pt?du 501 cu bung permeabilitate

Nu cum@rafi ptante UI ji cu humus. In snluri cu prea pete de rugina, prea mari, .multe substatrpa rrurrMva subfiri, neramificate sau deja dezvolti ~ 1 % ~TWZQ, dar "3florite. N i t w fk i .

I se poate prelungi hrflorirea, dacl din aprilie pan3 la mijlocul lui mai o seminati egalonat Tn grading.

Ciupind varful rasadurilor, vefi obfine o planta frurnos rarnificata.

PRIMAVARA VARA

- 1

I SemaWnare La mijlocul lui martie semi- Tiiafi cu regularitate nafi serninfele in cad, in ghi- rarnurile uscate, astfel plan- vece sau in risadnifi. Din rnai ta va inflori i n continuare plantafi risadurile in gradina (stanga, jos). Pe vreme de la distanfe de 40-60 cm. seceti udafi terneinic. Din aprilie putefi planta nal- Dac5 e nevoie, sprijinifi bele in locurile lor definitive. plantele tnalte de tutori. Dupi gerrninare rarifi-le.

TOAMNA Culegere $i scoatere Din septembrie strangeli serninfele pentru indmdnfa- rea din prirnavara urrnitoare. Dupi prirnul ger, sau dupa tnflorire, xoatqi tufele din pirnant $i compostafi-le.

. - - - - - - - - - -

in regiuni rEicaroase gi i urnede nalba poate fi atacata de rugin& boalH provocati de o ciupercl. Boala e ugor de recunoxut: pe tulpinl ~i pe frunze apar pete variind de la galben la brun-rogcat. fndepartafi frunzele infectate sau eventual 'lntreaga planti, dar nu le depuneti tn compost.

Fa- - -UgMEiJ $Uw03

-m~!46 ui ala$ueld ~mugw&d [twduaw 'ai!r ap K-OL $elueldsue~$ azuny pup-ruM e ud 3.81-41 ap !lnimadw$ el

B.WI F&wa r*! '(~?Pu ~rl uu~ P@ -DgO boa) koq '(S?~U T !="

-D@O mddlltl) pdoy tu pap! wpuu3s I Anom as pqdqm 'aalo!~ , amad

nrrs; ;u1qp uog tu antauam I ppmn !S luapunqe papom -pm ~"poqd elqnud UI rPur len~~~ru

-erne zp pnp~ !9 p?qzxwap ap~dw! aaareaap ead~ ap apumzs

!3Cqlw #pp= ap ; --p rawul n3 nw p?p>UJ , v-1 Ikl0!h n= !!&q@ I

'Zor rahdap l-n Ymopq 1 -~ag m.~f@laa, !(IF ms ria1 I am~9' W

-fap c~qp !JO&$U~U !!b!lar% =@?a&* %Jf@$ 'm $E 9 =mlS:~~1~*~~3q1g

a~go-d n3 es eua- m capcpatp$a p~os 5%. upd adaods m~dep , a avq wolifns P 34- .-S trml;)Sa rdm $*WCT@

am?-v -am qa upd -TI pmld o am I+B@~ $ ,+m~“ ns uaq@ pq n3 'un 62 ap pmm p un

CARTEA

GRUPA 7 102

Gra'dinirit iscusit 1

reminte proaspete $i amanafi-le'in rasadnip, sau cumparati h mai rasaduri viguroase, dnatoase, la ghiveci.

Nu cump&lra# plante firave, alungite, inflorite sau cu Runze ingalbenite,

LUMINA 51 SOL 1) TRUCURI

Prefera expunerea direct8 la soare, dar tolereaza ~i penumbra.

Sol cu humus, cu buns permeabilitate. Necesita un sol usor calcaros ~i urniditate cso9tana

Plantafi soiurile inalte in

rasadurile la distante de Sem5nare ~i piantatv 20-30 cm. lncepdnd de la

locuri protejate de vent sau legafi-le de un tutore pentru a nu f i doborate de vdnt.

Pentru a evita autoinsamen- prea Fndepirtafi florile vegejite, inainte ca seminfele s i se f i maturizat. Astfel planta va inflori mai abundent.

In martie-abilie seminay seminfele in la&, la temperatura de 15-18 % Duph aparifia plantutelor, transplantali-le in ghivece de 8 cm. Tncepand de la sfeqitul lui aprilie sernintele so pot semana qi afarii. Mai tdrziu, riiriti

rnijlocul lunii mai, plantaji afar& riisadurile proprii ~i pe cele procurate din comerf.

VARA Mlr Ciupiti vdrful Iiistarilor mijlacii pentru a le stirnula crqterea (stanga, 10s). Udati plantele cu regularitate.

Dup2 prirnul ger, xoateti din parndnt plantele degerate. kuturaji capsulele semintelor deasupra stratului, pentru a facilita autoreproducerea. Compostati resturile vegetale.

t

- 1 ~octorul plantelor

Calapgrul este uneori atacat de paduchii de frunza. lnsectele rnarunte, de culoare verde, galbeni sau r o ~ i e sug cu mare energie seva lastarilor tineri, slabind prin aceasta planta. Spalafi plantele cu jet puternic de apa, sau stropifi-le cu o solufie de sipun ~i spirt.

Q IMP AWMP SRL

mqurn uad ur apa3r.y rJoln3 n v

STRATURI DE FLORl I PLAMTE DE BORDU f

Crin galben Culori strducitoare toa t i vara

fnchiigitul crin gafben hflorqte hdefungat f i aduce -

cdoare in stratmile de flori.

Sunt pu+e acele plane care se pot &dri cu atilt de mulG hibrizi &ji are crinul galben. In ultimii d o w i de ani au fost ob@ute in special Pn S t a d e Unite ale Americii anual rnai multe sute de noi soiuri.

Speciile pure, ca de exemplu crinul H e m e r o d i s cirrina, parfumat, de culoare galben-lhaie, Hemerocallis Mva maro-portocaliu- fnflsdrat, Hemerocallis lilioas- phodelus, galben-deschis, par- hmat, Hemerocallis minor galben-deschis, parfumat, cu frunze ca iarba, crinul galben- auriu Middendorff (Hemerocallis middendorffii) sau Hemerocallis rhunbergii, galben-lh%e, cu inflorire tihie, sunt preferate pentru culturile de grldins, dar se Pntdnesc mult rnai rar in grsdini d e d t hibrizii.

Hibrizii pot fi grupagi in trei categorii. Soiurile cu flori mari

au flori N diameuul de cel pu* 1 1,5 cm gi indjimea de 50-120 cm. Soiurile cu flori mici (diameuul de 7,5-11,5 cm) ating Pndfimea de 50-90 cm. Crinul galben pitic cu &dGmea de 30-80 cm ~i flori rnai cu diametrul rnai rnic de 7,5 un. Hibrizii crinului galben pot fi dasificaG gi in funqie de perioada de inflorire: soiurile tirnpurii infloresc incepbd de la sfilqitul lui mai, cele mijlocii Pnceplnd din iulie gi cele drzii in august-septembrie.

Florile crinului galben infloresc pe tulpini rarnificate, deasupra frunzelor aseminstoare ierbii. Florile soiurilor cu petale Pnguste sunt stelate, iar cele cu petale late arnintesc de crinul cu flori Pn forms de cor- net. Florile trliesc doar o zi, tulpina ins: produce in continuu noi flori, astfel inflorqte indelungat. Crinul galben existi in nenurnirate tonditsgi. Cel rnai des intilnite sunt cele de culoare galbeng gi portocalie, ins2 nu sunt rare nici cele cu flori rogii, roz, rnov, rnaro gi albe. Exists plante cu flori bi- sau tricolore.

Crinul galben este plants perens rezistenti, trsiqte indelungat gi se dezvoltl tufos, prefers s5 fie lkat in acelqi loc.

fn straturi sau in straturi- &ii este planta dominant%. ~ L n t a j i ciinul galben pitic in prim planul sau centrul stra-

Plantat pe maul lacului din Dintre arbtqti arat5 h-urnos @ding se oglindqte pitoresc cu diferitele specii de bambus, in apP. cu hortensia (Hydrangea pani-

Pe marginea Pnsoriti a culara) gi cu d i n u l (specii tdbiiului Pnfloregte toatg Viburnum). vara. In acest loc are soarele necesar pentru inflorire abundenti.

PLANTARE $1 ~NGRIJIRE KCESORII: O risad de crin-galben Ll cazma O compc O lngri~imdnt complex O foarfece de gridin3

I I

3 Umplei golul din jt~nrl 4 Udag planta atrundent plant4 $i tasafi pi3mantul, Muki$i mlul cu mat de com-

baza frunrei trebuie a fie sub post de 5 cm, ca xata B nmana ~prafala solului. umed fi si3 nu re pad r-ndi

buruie-nile,

Crinul galben arati plicut plantat alaturi de plante perene gi arbugti.

Se a s o w frumos cu cri- nu1 african (Agapanrhus head- bourne x), cregigoara (Alchemilla mollis), sthjenelul Siberian (Iris sibirica), cu veronica (Veronica 1ongiEolia) gi cu rlchitanul (Lyrhrum sali-

I aria).

I Crin monoaofer

k .. - - - - . A Gridinirit iscusit . , . ,

;iC Cumpika$ crin garben cu -*idicing vinjoasi, ciirnoasi $i 3 u cel pufin dou i frunzulife.

. _I

tadkin8 mica, mwecjPit2 uscatl sau cu f runw putrezite.

Soare, penumbra. h f l o re~ te abundent daca este expus zilnic minimum sase ore la soare.

S d permeabil. Are nevoie de sol fertil, umed, i n care apa nu stagneaza.

Soiurile galbene zi portocalii infloresc foarte abundent, soiurile de celelalte culori, i n timpul verilor ma8 reci, dezvolti mai pufine frbrl.

Soiurile tetraploide au ,

frunze mari, petale $i tulpini groase.

I PRIMAVARA TOAMW !ng@e $ divizm Transplantam $ d v h r e Prim1vara este perioada optima Divizafi tufele mari, care pro- pentru plantare. Tiiia$i frunzele d w pufine flori @). Crinul gal. crinului galhen Omldijcinat zi ben divizat toamna Tnflorege

C i5tiirn-i wlul cu compost abundent ?n anul urmiitw. 50 g de hgrS@m$nt Umli frunzele pe plans, pen- I

I complex de fiecare tufa. t ~ u a asigura p r o t e e 'ln timpu Diviza$i radSKinile petenelor iernii, mukiti solul cu compost foarte mari,

w m Pe timp de 5ecet$i &ti pkfntele dln &u&h d d &p- tcimanl. CCblp@i WIe &rIte, Tnstl taiap tulpina b r dupg ce toate %file s-au vqtejit

locrorul plantelor

.* vreme blbndl, urneda, planta poate f i atacati de melci. Cea mai simpli com- batere este adunarea diunitorilor. Pe terenurile periclitate de melci ingr l - difi straturile mai mari cu garduri contra melcilor gi a~ezafi capcane cu bere.

STRATURI DE FLORl51 I PlnNTE DE B O R D U ~

Trosco tul Floarea sdba tici no bili a col I turilor urn broase

.(!!JJE~!~ x JJJSV) '>~ay!rd~ alalnlais n3 'nldmaxa

ap) alnla~s n3 nes alpuj ale1 -uameuJo apinqla! n3 '(~nb!qqo auopy3) auoaq3 '(I!~JE~~!WJEJ

uxn~!uo~v) ln%emo ns apwK)m -aldwz mnudX,~o~ !ie!sosv .a!pam am!lem ap apiuameulo pnqla! nes (yru!s~!n ~?!uora/l)

e!u!81!1\ ap er,!uoraA '("naqo[ aupouo~" e~!uod~/auowauv)

azauoda[ auomaue ede ap ~~~SOJJ ap !lnlep !leiueld

!~a3qdau mne3 aleod x!nq 3!u -land nes Inlal3ere3 y3!1eql~s

eie!~ ei!m! a3 al!u!pe~8 UJ apadas

"pop[ !apsd4 efy UJ apm.p~dm runu08d1od ap ,I.wJJ!~" p!os

.sala!d elp! a3 alueisqns u!luo3 alazunlj a3aieoap '!Snueur n3 ]pap ala~ueld !la%u!le nN -201

alunqur aiua3salo~u! ur3 s 1 A!]

-eur!xo~de ap eam!lpj el ede u!p p!p!J as 'EJEA eleoi .lo[ wdnseaa

.ede ad Ieluozpo 3sainld !S ur3 oz ap eaur!%unl el e~d !S ~sal~ alazunld .m3 00 1-0~

ap al!ur!3u;pe pu~~aja~d 'a~eoi!~n[d azunlj n3 'eJe!nq

e~ueld o alsa (ede ap IO~SOJI) um!q!ydm urnuogXIo~

.!Jew ap i!qasoap !IOU

upd a8u!is!p as "mnqradns"

el gsnds!pa~d ap ~!~asoap eluelj .a![n! UI eu~d u!p a1Sa1

-OUUL '"3 06-0s ap !u!dlnl ad asnds!p iuns ZOJ ales al!.ro~d '!OU

' urnqw 's!q3uknSo~ aJeoIn3 ap c~l!e~al!~c' !S "mnso!~ads'~

:luns a~nssounr, ales apn!oS 'n!A

-0103 as alazunq .eu!dln~ e~eo! -UO~UJ 'elle ap eun a~elua~s!p

3!ulaind 'aieloa~uel 'pew ~olaz

ap !9 aseou!mnloA '3!ds ap ewoj UI 101 alua3sa~o~u! n3 '"Xla!~e~

sapu~o~" ap eal!mnuap qns !S i!iu!me "sapuMo7 pleuoacc

'3!ds ap eurloj UJ aseo!lel8 aiua3salouu! !S punjo~d

-201 !JOU n3 '"pax 8u!laa[~ea" n~duraxa ap '!lpapea

eAaip !S eis!xa aeq ap epads ap !~niew '~3 0s-5 1 ap alley a[!]

ad ca!~quroi30 u! ~u~d a!un! urp aiSa~ogu~ .a~qurnuad !S ueAeal 1oSn Inlos e~aja~d ap~a~ 3!uSa~

~~IO~SOJL 'aieloa3uel azuny ale '~ol!~S![ed e!iala%a~ u!p ailed

pu~39 'eua~ad eiueld .s!q3u~ -201 UJ n!n$i emlojsuen

as !S a!lnqle aJeoln3 ap iuns 'p!q2sap as pup punle '(augf~

wn uo2Aqod) apJaA 3!uba mplmsorj ale al!~isad al!lold

.azuny n3 !peisq ap 1nu!luo3 !nlnu!uel y!lolep

leure isn8 are elueld .pe!nq aralSa13 u!~d alez!Jai3ele3

iuns allnu allu!p '!!3ads ap 05 I ~!~eur!xo~de u!i~ede

!J (wnuo%flod) I~SOII !nInuaE>

I Grzdinirit iscusit

1 - . - s~rimiTv&fa s'au toamna rumpHrafi plante la ghivwl, ldobuste gi dnritoase.

e Nu cump&rafi plante sfrijite, cu frunze vwejite sau cu rgd-dacini ieaind din fundul vesului.

Sowe &rad sau penumbri Se dezvoltii optim deopotrivil i n bitaia soarelui gi in penumbri. * Sol reavHn, bogat Pn substante nutritive. hainte de plantare incorpora$ in sol mult compost, deoarece planta preferl solul cu humus.

@-d PeriiZi de plantare adwas pentru plantarea pbntelor de strat $ a tr~scotului de a@. Triiafi tufek buiace sau diizafi- le h mi muke mi. fngr&Wnt complex in jurul tulpinib planta$iilof arrterbare

qj armte@-I a grfjii Tn sol.

Frunzele devin brune, d a d vara planta nu primeate suficientii apg, din care motiv este necesarii udarea sipternatid. 0 Troscotul este predkpus la crqbre hi&. Toamna sau primavara, t5iiaJi lastarii cresCUfi e&v.

VARR, bw Fertilinqi in& o &t& Tnainte de Inflorim. Pe timp uscat udqi o dat& mu de douzi ori pe $9~- t8knha. Planwe t ima sunt cu cbsebire vulnerabik la xiahidratare.

TOAMNA Hantam fi r#fem kri&Zi fawrabili plantzirii planteIor de strat h regiunife cu dims bi&ndZi. Este ~i perioada diWkii tufebr mari si buiace. Ttiiafi si acoperw cu compost perenete plantate anterior.

#

@IMP ABnMP SRL f%3P-Oa-105&3

Troscotul este atacat rareori de boli sau daunatori, dar pe noii sai lastari pot aparea piduchii de frund. lndepartati cu un jet puternic de apa insectele marunte, verzi, galbene sau cenugii, sau stropifi plantele cu o solufie de sapun gi spirt.

eM~epue u:, OE - -

anp!qnu Juqs ~auaas!za~ a!lquaadas -qns ul ae6oq qun!

y~qunuad 'F1e.r 0

-naeu ~u!urnl pldur!s ~J!!!J~u! I

Strilucire refnn oiti PLANTARE 51 CNGRIJIRE

Pe tufele ierboase cresc abunden t fZori mici, cu d t e trei petale.

Tradescantia de @din5 este o plant5 peren5 ce inflorqte indelungat gi nu necesid ingrijire specialH. fn subsuoara frunzelor apar din iunie florile decorative ce strducesc in nuange de albastru, mov, purpuriu, rosu, roz gi alb, com- 1 Pregatiti primiwa pentru 2 m n e f i compost in strat de

fiecare planfi o suprafa@ de 5 cm ~i cu ajutorul furcii sau a 30 x 30 m. AfAnag salul. cultivatorului amestecaJi solul. puse din trei perale, cu antere

de culoare dben-viu. Durata de via*% a fllori~or este de o sin- - gur5 zi, ins5 zilnic se deschid ,,Zmocence7' de culoare alhii noi boboci, astfel planta este aproape tot timpul in floare. - ~ o i k i l e apreiiate sunt cele

cu flori albe ,,Innocencen, C . - azurii ,,I. C. Weguelin", . .- -

carmin-strducitor ,,Karminglut". Urm5toarele soiuri au io r i deosebit de bWme h o&i, UNDE SE PLANT^ ado r mOs mari: albastru-Pnchis ,,Zwanenburg Blue", albe phabepUC;&tan tkr i ,,Alba Major", roz-deschis a m e ckp&& pe o ~rivehgm f-c p k u d ,,Rosi", rogii ,,Karin", mov 801 &#nu ,,Leonoran gi ,,Mariannen. S W ~ &Y&JI&X~ LE+&Z~ ni~i 0 specie deosebitii este @mi. Medld d prd-

vi$ fl tEpdn@ d u l M d

3 %p@i pentru Rerare piand dte o groa*. Af$ra$i e lu l

Q pe fundul gropilor. -r

5 &za$ planta in groapki, puneti pi%m&nt deasupra

radlcinii $ tasafi solul. Udafi planta abundent.

Tradescantia de mZdinZ

!@ Cump&ra$i primivara sau '

X;oamna exemplare tinerc, puternice de tradescantia Tn ahiveci. Alegqi culorile preferate.

* Nu curnpiirafi plante mari, cu llastari wbfiri sau cu frunze ofilite, patate.

Soare, penumbra. Se L;r dezvolta ~i In penumbra, insa Tnflore~te mai slab.

Sol permeabil, cu numus. Necesiti sol bogat fn substante nutritive, umed ~i nu prea nisipos.

Phgrijire tot an ul AVARA

Pentru dezvoltare ~i Rflorire Primivara este perioada optima optima necesiti sol uniform planarii. Pentru btinerire, la umed. Pe timp de seceti udaji patru-cinci ani divizafl tufa. planta si mulciji solul. Scoateti plantele din pimlnt I (jos), divizat ra&cina cu o cazma ascutiti ~i transp~antaji TOAMNA TARZIU fragmentele objinute. Plantare $i pmtejare

Tmpotriva gerului Toamna este perioada cores- punzitoare plantZirii. Tiiafi tufele doar primivara, deoarece frunzele protejeazi radicina contra frigului. h regiuni cu temperaturi sdzute acoperiti planta cu ramuri de brad sau frunze cizute.

Dace vara v%rfurile I frunzelor se brunifid, solull

plantei este forte uscat.

Tiiaji florile uxate, ca planta s i nu-$ rbpdndeax.3 seminjele. Hibrizii nu dezvolti flori Tn culori decorative.

Tradescantia poate fi ata-

I cati de micoze, care cauzeazi patarea neagr2 I frunzelor. Pe frunze apar Pete negre in dreptul c5ra ra jesutul se perforeazi, dupa care frunzele se pot usca. Indepirtati Si distrugefi urgent frunzele

I Mierea- u r s d u i

Gridinirit iscusit .. , -- ..

* Cumpsrafi primavara sgtu Xoarnna plante robuste Tn ghiveci.

Wri &4Fi, met sau rhircite, cu frunw cu pete galbene sau brune.

Penumbra, umbra. Reaqioneazh sensibil la canicula de vara ~i la seceta.

Sol afAnat cu humus. Se dezvolti optim in sol racoros, aflnat, bogat Tn materii organic&

- 8

*,id b

fngr;iire tot an bl - - PRIMAVARA PRIMAVARA TIMPURIU ! plantare ri rnulcire hgrijire

, PrirnBvara plantaji mierea- Dupi inflorire t i iafi tijele ursului de indata ce solul s-a florilor (stanga, jos). hde- Tncalzit. Reinnoifi sisternatic partaji frunzele rnai in

i stratul de acoperire. Folosiji vlrsti, pentru a favoriza compost, acesta furnizlndu-i crerterea frunzelor noi. ~i substanfe nutritive. Menjinefi solul constant

reavgn in tot cursul verii.

TOAMNA Divizare si protecfie contra gerului Deoarece planta se dezvolta prin radacini tlrltoare, -1 aceasta trebuie divizata din patru in patru ani. Pentru a o proteja contra gerului, asternefi peste mierea-ursului un strat de frunzi~ uscat. 1

Dupa Tnflorire indepirtaji florile trecute.

Prirnivara sau dupa inflorire planta se poataa Tnrnulfi prin divizarea tulpinilor, dar ~i In mod direct, prin semanare seminfelor . maturate.

L Boctorul plantelor

Rosaturile ce se v id uneori pe frunze sunt cauzate de melcii far i cochilie, care se simt bine h rnediul urnbros Si umed. Strlngei-i, arnplasafi o capcana de bere sau procurali-va din rnagazinele de specialitate garduri contra melcilor.

Inul ornamental A -

. . - . , .+ . - :

.r . . -4 I :'' . Griainirit iscusit '-1 '

o mmamnmy8rag risaduri inci neinflorite, In ghivece mari, cu frunze ~i muguri de un verde-viu.

Nu cumplrafi plante imbitranite, cu tulpini lemnificate, deoarece ele nu pot f i replantate

8 putmlk. Se simfe cel mai bine On locurile Insorite, calde.

So1 cu buna penneabilitate, cu u m e m l l moderat& care poate f i ~i calcaros. Nu suporti apa stagnanti. Aflnaji solul compact ~i prgilos cu compost $i nisip.

- - . .-a Soiurile ce se pot inmulfi In zonele cu climat aspru,

iernii. Scurtafi plantele, acoperiti solul cu frunze

seminfe in ghiveci ~i finefi-le miruntite, paie 00s) sau la o temperaturi de circa crengi de brad. 1 5 O C . Risadurile se pot plan-

r Pentru prehnglrea duratet de via@, inainte de formarea semintelor, scurtati tulpinile florale deja trecute.

Din mai pan8 in august sa poate tnmulfi prin buta~i de v8rf. Speciile pure 5i anumite soiuri se pot reproduce ~i prDn seminte.

I h locurile excesiv de umede inul poate f i afectat de

I putrezirea rldlcinilor sau a tulpinilor. Frunzele se ingal- benesc, se ofilesc, mai apoi pier. Plantele vgtimate trebuie distruse. Pentru prevenirea imbolnivirii, cultivaji inul Fn soluri cu permeabilitate buni.

Florile splendide aparptimaWvara deasupm hve&ului compact de haze.

VARIETA~ F l h h z i c a este o pland pereni pitid, b r m h d piituri cornpacte, si se @qte in toate regiunile montane sthcoase din lume. F o r m d covoare dense si compacte sau grupki de rozete, deasupra &ora se ridid primivara flori umbeliforme galbene sau albe.

F l h h i c a montanii (Draba aiwides) inflorqte incepand de la As i tu l lui aprilie. Are flori galbene, umbeliforme, Pnalte de 2-4 cm. Frunzele rigide f o r m d o pi tud laxZ.

F l W c a p i i (Draba lasiocap) poate crqte chiar si p h i la indjimea de 15 cm. Aceasd specie viguroasii, cu flori galben-sulhriu inflorqte din martie p h i in aprilie.

F h h z i c a d b e ~ (Draba bmniitblia) Pnflorqte extrem de abundent. Nenumkatele sale flori de culoare galben-auriu apar in aprilie, deasupra stratului de fiunze i pot acoperi in scurt timp s thci intregi.

F l h h i c a rigid5 (Draba rigda) c r e e d cu frunzele-i

PLANTARE $ 1 INGRIJIRE ACCESORll U flamdnzele in ghiveci C3 nisip sau pietrfs msrunt CI frunzh miiruntit 1 C3 plantator

Primham dweme phtati 2 amestacrrgi in proporfil egale flamPnzka h grWina alpin& nisip sau pi&$ p;im8nt de

in stratul cu dnci, 'fn vasul de grkdlnh ~i frunris miirunfit. piatrti umplut cu pietre sau In Introduce# amestecul in rosturile adSndturik zidurilor. dintre pietre.

I m kIrIm&zica amelloratii

m h n t e o p l tud vegetal; j o d Florile mkunte si galbene se pot admira din aprilie p h i in rnai pe tulpini subGri de maxim 5 cm.

F l h f i c a siberianii (Draba sibirica) dispune de 1%- tari lungi, ridichdu-se deasupra

I ~ U a m ~ d p e parapete

covorului de frunze lax, inalt de 10 cm. Floriie strducitoare gal-

k& tivad Pn vase mari, de piatrl care formeas wvoare plate, inconjurate de pietre. vegetale - f l h h z i a siberianii ji

ben-auriu apar Pntre aprilie pi f lhhzica galbenz - sunt adec- mai. vate ~i pentru a servi drept plante

F ' h b z i a a m e ' i o d cu CE SE PLAN~WZ~ AIATURI? de rnPe- a sod sub flori albe (Draba x suender-

~ l ~ h i ~ se ,,dorid core- scunde cu bulbi, a de exemplu manii) se dezvo l~ formand un ' I

cover veged dens, de forms spundtor cultivati asociat cu laleaua dbat id , narcisa p i t id

alte plante pitice, care nu x -pa-dorii sau srhjenelul. sfericL

extind excesiv. f !i pot fi vecine perfecte in gr;i-

UNDE SE P-? dina alp% arginfia ameliorati (specii de Dryas)), edraiantus

Plantafi fliidinzica intr-un loc (Edraian thus purmlio) ~i laptele- sthcos sau pietros, "in sol s b c s h c i i (specii de hdrosace). si permeabil. Allturi de speciile mai Pnalte

Planta se dezvoltl opcim fn puteFi limba-mlrii tim- p i idh i alpine, pe coaste purie (Iberis saxatilis) sau muntoase, Pe pov*ni?uri, Pe s i unikip (Saponaria x olima). parapete sau in albii de piatd. in 4 &ii uociafi Plantad in sol cu humus, plantei diitre pietre parpian putreqte. (An tennaria dioica), iarbii-grass

Soiurile mai firave sunt (specii de Sedum) i urechelniji excelente pentru umplerea (Sempervivum arachnoideum). golurilor, A c i t u r i l o r gi Astfel veji obvine o compozifie nipelor dinrre pietre sau sthci. de plante de o fmmuse5e pitore- I Oferi o priveligte f r u m o d ad- H ; i m e a sibeti~pp"

S-i planta din ghiveci 51 4 Mag cu gri@ wemefi rWrafi-i rWcinile. Yp$i o pietrh la TnBbima de 2,s an

groapil de plantare gi plantafi sub frunze, in q a fel ca baza planta. I f&dMnii d nu se ~~~~~a.

Primavara inmultifi plantele 1 prin divizare. Extragefi-le I din pamint, separati-le Tn

rnai rnulte piGi $i plantali-le Tn solul pregHtit dinainte, bine afinat. In cazul speciilor formand covoare vegetale, tiiafi rnarginile cu rldacini.

Geca'dinZrit iscusit 1

€urnpara$ plante tinere ~i shatoase. Specii mai rare se pot procura in magazinele horticole specializate in gradinile alpine.

Nu curnparafi flimBnzici cu frunze ofilite sau tulpina vatamati.

Soare. Se dezvolta ~i inflorefle optim in bataia soarelui.

Sol pietros sau nisipos, sfararnicios, in care apa nu stagneaza. Incorporati in sol, daci este necesar, nisip sau pietrir.

Plantafi flamanzica intr-o albie de tuf sau in gradina alpina in compania urechelnifei (Sempervivum) sau a ierbii grase (Sedum).

Plantafi serninfele toamna sau primavara devreme. Frigul le favorizeazi germinatia.

FlZmAnzica se poate planta sau inrnul$ prin divizare Tnceplnd din februarie. Udafi-0 si*matic Pe vwme Tiiafi parfile trecute de pe uscatii. Se h r n u l w e speciile mai inalte. Evitafi ca frecvent de la sine, prin vara pimantul s i fie prea raplndirea serninfelor, dar umed. Pe vreme de ploi

de puriui & pim8nt in prirnul r h d pe timp secetos

TOAMNA T~RZIU de primivari. Dacg ~arazifii se hmutfesc, pot

Pe timp de iarni cu precipi- listruge toate plantele. tafii abundente apare peri- Prevenfie: udafi sistematic colul putrezirii. Acoperifi pe vreme uscati sau, daca plantele cu folie irnperme- este necesar, aplicafi insec-

B IMP ABIIMP SRL RO-P-02-10-055 ISBN 978-963-86092-El

sau roz-maroniu. Aceasd plan- kulji ani. Dac5 vreji & planta sii nu ocupe spajiu prea mare, plantaji macleaia intr-un ciubiir mare sau inconjurafi-i riickcinile cu pliici de acoperig.

Plantad solitar, forma indt5, gragioasz a plantei aratii distins in faja zidurilor de piatrs, a perepilor casei sau a gardurilor.

In &p r?+inoaselor cu frunzig acicular de culoare inchisii sau a arbqtilor cu crengile indesare, paniculele wlorate par chiar luminoase.

fn apropierea locurilor de odihng, pe gazon, pe malul lacului din grsdinii sau in stra-

Macleaia este decorativii aliituri de ierburi ornamentale sau perene inalte.

fi pot fi plante asociate ierburile precum mischanthus (Misanrhus sinensis) sau trestioarii (Calamagrosris x acutiflora ,,Karl Foerstern).

Coloreaz5 compozijia plantele cu Morire &zie ca heliopsis (Heliopsis helianthoides) gi floarea-soarelui (Helian thus arroru bens).

PLANTARE $ 1 INGRIJIRE, ACCESORII: U macleaia in ghiveci O furci de sapat O compost Ci cazma U plantator O minu$

Forme ciudate Macleaia a t e o plants' perena' solitarri, decorativi in fip zidurilor de piatrri, gardurifor sau pereflor casei.

VARIETATI

Macleaia este o ~ l a n t 3 mare, vivace, un ornament curios al griidinii. Are o miirime impu- niitoare, paniculele pot atinge I

lungimea de 90 cm gi se intind I

deasupra frunzelor lobate, albastru-verzui, asemhiitoare frunzelor de smochin. Datoritii staminelor d a t e in unele dintre flori, inflorescen~ele sunt parfumate Si gratioase. f n mod F+ de madeaka asemhinkor celorlalte tipuri de mac, ,si macleaia conjine latex toxic, ce are efect iritant asupra tii este pufin mai scundii, atin- pielii gi lass pete pe g%nd cca. 2,5 m. i m b d m i n t e . Soiurile ,,Korallenfeldern,

Madeaia mare (Macleaya ,,Coral Plume" gi ,,Kelways cordara) atinge indyimea de Coral" cu flori roz-rogcat gi aproximativ 3 m gi are flori frunzig de culoarea scorfi~oarei caracteristice, de culoarea sunt foarte populare. fildegului. Florile albe ale soiului ,,Alban ofed o priveligte turi cu pietrig, planta poate fi Constituie contrast pkcut deoasebit de pliicuts. UNDE SE PLANTEAZA? elementul dominant intre cele- frunzele ~i florile argintii ale

Inflorescenpele speciei lalte plante. artemisiei (Arremisia lactiflora). madeaia m i d (Macleaya Plantaji macleaia cu extindere Plantate in grupuri asigurii fn locuri semiumbroase se microcarpa), contrar celorlalte mare in locuri unde lgtarii se p r o w e impotriva privirilor a so r t ed cu diferitele soiuri de specii, sunt de culoare ariimie pot davolta liber [imp de mai indiscrete. astilbe (Asrilbe rhunbergii).

' 1 Wioada de plantare: toamna 2 SBpafi o groapi mai lati sau primivara. Afinafi solul, declt balotul de radicini ~i d~

amestecafi solul compact sau nisi- adincime identid cu mBrimea pos cu compost. I balotului.

- A .

3 Lovind ufor fundul vasului, 4 Afanati r8di4dnile LtrsiMUt@ scrwt~@ ur grijti pianta din fin $ azezafi planta On grqapg

ghiweci, Afar@-i rrldkinile. Turnag sol On jurul r&dZnilor $ tasafi parnlntul. {T -

>-I->-

5 Uda$ in jurul tulpinii, pentru ca pimantul sa se lipeasci

bine de ridicini.

1- Gridin5it iscusit '-1

Cumpar* prirniivara sau toamna p l aW la ghiveci, av%nd Iastari tineri, puternici ~i frunze &n$i&m.

Nu cump%ra$i plant;e prea mari, cu radicina & W n d ghiveciul, sau plante cu frunze Tngilbenite.

, Soare seu penumbrii. Se Qzvcrlta bine tn Iocuri Tnsorite MU semiumbroase.

So1 p m a b i l , bogat i n substam nutritive, nu prea uscat ~i nu prea umed. Amestecafi solul uzor cu compost.

DacH dorifi sH punefi flori de madeaia On vaza, cufundafi pentru scurt timp tulpina plantei in apa fierbinte, astfel acestea se vor ofili mai tncet. 0 Latexul plantei contine alcaloizi toxici. in timp ce munciti Tn gradinH cu macleaia, purtafi minusi.

rOAMNA Plantare $i semrinare Plantare gi taiere

ntare: martie- in locuri cu temperaturi mode- aprilie. Macleaia poate f i in- rate toamna este perioada multita prin seminare. imp- optima plantirii. Tiiati florile ristiati sernintele intr-un bol ofiiite, pentru a nu se matu- si acoperiti-le cu putin riza prea rnulte seminje 00s). pimdnt. Puneji vasul la loc Daci dorifi s i colectafi cald si pistrati-i solul umed. seminfe, pistrati un panicul.

Frunzele plantei pot fi atacate de l a ~ e l e moliei miniere, care se vor 5nfige Tn frunze ~i vor forma galerii. indepsrtafi $i distrugei urgent frunzele contaminate pentru rmpiedicarea risphdiri i dHunitorilor.

ISBN S7&96388092-8-1

~rfr~Bui ... V ~p n~durrs . n a veld n nrun urn

P h t i nepreten tioasa' C ~LANTARE~ITNGRIJIRE-- / e y -

tCCESORII. J seminje de centrantus III tava cornpartimentattj pen' Centrantus hflorqte indelungat in cufori modeste; I I inmuttire CI plantator Q sol de plantat t2 puiwrizator de a@

s te decoratiG ln toate grdinile. E&& ,,F::: l: 1'- u-8 Ll" P -

..A- .. h i ,

pt. In locuri cu hul t mare $ I ' iol at"anat, cu pietrig, planta @:

' . icuru6 serninfele, acestea fnmlyesc de la sine gi cenuan- '

us se riispiindqte foarte In @din; sunt plan-

bte soiurile de centrantus rogu

I (Centranthus ruber).

Intre iunie gi iulie, fn vf f i l 1 tulpinilor ramgate sunt

nenumhte forrnaGuni dese de flori. Culoarea soiului de b&

I este roz. Pe corola brilor

I m&wte se pot observa pinteni lungi. Dad dup5 inflorire

I tundeyi llistarii, In scurt timp, in august-septembrie centratus va fnflori dim nou. Fnulzele gri-verzui sunt ovate, cu vfirful ascuGt. In @dini, pe I$ngii specia

de b d , p:t fi fndnite alte trei soim "mdritgite: florile roz-purpuritl ale soiului ,Rosenrotm sunt situate pe tulpina shb rardcdd.) "malt5

de 90 a; florile sl ,,CoccineusV sunt rogu min (1: 50 cm), iar florile spcuei Jlbus" sunt albe (1: 50 cm).

UNDE SE PLANTEAZ&

Centrantus prefer5 locurile cu soare gi solul cu pietrig, nefer- tilizat. Poate fi plantat5 gi in strat peren, d a d solul nu este forte bogat sau nu este acidulat. Plantele de centratus araG frumos plantate in grup.

Pe pov&+uri gi pante insorite planta se r&pikndqte fn 2-3 mi.

Aceasti5 plant5 peren$ ce prefer5 soarele puternic, se simte bine gi in strad de liiqii terasl sau in gddinile alpine insorite.

Centrantus se stabilqte gi printre pietre, in partea superioarii a perefilor de susenere sau pe Ihg5 zidurile insorite ale cl5dirilor.

fn straturile cu aqect sZl- batic centrantus se &phdqte gi se sd&ticegte repede.

Centrantus este In-ta gildinilor cu ~ a ~ ~ c t e r

rustic, deoarece nu este prea preten~ioasa gi inflorqte indelungat.

Datoritg culorilor estornpate, poate fi plantar5 in frnpre- jurirnea multor plante.

Una dintre vecinele clasia ale centrantusului este nepea cu flori albastru-violet ( N e w x tkssenii), care de ase fndr%qte solul uscat.

Alte plante albastre sma* let ce se a s o r t d cu ten- tus sunt scabiosa (Scabiosd

&via (Salvia nemom), stelujele (Asrer amdus) gi veronica spicad (Keromb spican ssp. incana).

Florile de centrantus ara& rninunat pi algturi de plante cu Aori ropii mu galbene, a. de

exemplu ashieline (Asphode- line lutea) sau iarba-osului (Helian themum).

Centrantus produce o impresie deosebid in amciere ierburi ornamentale ca acnaterurn (Achnatherum 1 p~ne$f pe pwiual unel feres- de4dm€r&de calamagro~ll's), heliccotricon tre lumimase, la t ~ p e ~ (Helictatrichon ~empe~rens) -a 20°C. Seminjele wx %catp in mmpartiment, ih la miflwuI1uI sau p&iilyul (Festua unerea). 2 Q - 3 dc zlle, mi pls- r&adurile abB.

Centrantus se p a t e inrnul$i 1 5i prin but%ire. La inceputul verii, tiiiafi de i pe planta butagi sringtgi, de I0 cm. indepiirtaji frunzele inferioare. Tnfigefi trei-patru buta2i 'in ghiveci cu so1 far3 turbri. Wmeziti solul, 5 i pan3 la formarea rEid3cinilor, acoperiTi ghiveciul cu folie.

- GRUPA 7 118

- - -

i Gridinirit iscusit


d CtnnmrafS prhivara Jeminte sau plante crescute in prealabil, ce infloresc in culorile preferateiqip

l .

@ Nu cumpirati plant@ bitrane, cu tulpina lemnoasi, h ghivece mici sau plante care

6 Soare. Prefers locurile calde, cu soare.

So1 perrneabil. Se dezvolta ideal in sol usor uscat, calcaros. Nu tolereazi solul

Centrantus 6C r&sp&nde$te seminple, asffel se inmulfqte usor. Primlvara tndepirtafi surplusul de plintute risarite.

Dacl dupi tnflorirea principali tiiiafi listarii, plantele vor inflori pentru

I a doua oari.

-- -

risadurile pot fi plantate Tn stirnuland astfel planta s i pro- straturi. PBna la formarea duca flori pentru a doua oar& radacinii, pastrati solul umed. perioada de inflorire fiind pre-

lungiti pana toamna. Nu fertilizati solul, planta se dezvoltl ideal fara tngra~mant.

Pe vreme um~,, poate ~pirea patarea frunzelor auzati de fungi. Indepar- afi si distrugefi frunzele ontaminate. Ririfi plantele

spunzitoare plantarii. In regi- Irea dese. Pe timp de uni cu temperaturi scazute protejati planta Ompotriva eceta udafi plantele

gerului. Dup3 tiiere acoperiti limineafa, ca frunzele d se plantele cu ramuri de brad sau poati usca p l n i seara. frunze cazute.

L STRATURI DE FLORl51 PLANTE DE BORDURA GR

pentru flori

30-45 cm T-4maaMrn-m

Cuhi vii Florife de cdori vii par ca' plutesc deasupra covodui scund alca'tuit din fiunzele iEn sectate.

Spilcufele, denurnite gi rnog- negei sau iarba-fetei, de origine din Asia OccidentalP, par a fi surorile rnulticolore ale rnar- I 1 Perioada de pla~nta~re: toamna 2 Amestecafi stratul superior cu

sau primlvara. Aflnafi solul compost. Spati la distanje dc addnc gi in locul plantarii ameste- 30 cm gropi de addncime iden- cafi solul cu compost. t id, dar mai late dedt ghiveciul.

garetelor cunoscute in regiunile noastre. Centrul galben a1 florilor este fnconjurat de dmeen may n o 0 ~ ~e ta le rosu-viu sau roz. Frunzele adlnc sectate, verde- pal f o r m e d o adev?iratP tufi grajioasii.

Soiuri riisphdite sunt ,,Eileen May Robinsonn cu flori roz gi ,,Regentm cu flori rogii, arnbele at ingnd iniil- jirnea de 80 cm. Pot fi inrnulfite prin i n s h i n p r e soiurile ,Robinson's Rosa" sau ,,Ro- binson's Rot", inalt de 90 cm, cu flori carrnin-fnchis. Are de

UNDE SE PLANTEAZA? Spilcugele decorative se plan- t e d in grupuri in straturi insorite sau ca plante asociate in straturile de perene. Punegi totdeauna rnai rnulte plante intr-un grup pentru ca frumusejea acestor flori gragioase sii se valorifice d t rnai bine.

Spilcdefe fa pgradina de timpurie I

Se sor t& gi cu alte plante argintii ca ha-caprelor (Cerasrium rornen rosum var.

3 Scoatefi cu grijl plantele din 4 Plantafi rasadurile la ghiveci. Daca planta nu iese, adlncime identica cu cea din

rlsturnafi ghiveciul ~i lovifi upr ghiveci. Punefi amestec de vasul de o suprafall tare. pBm3nt in jurul radscinilor $i

tasali solul

asernenea flori rogii soiul rnai De-a lungul aleilor sau in scund James Kelway" (60 cm). apropierea teraselor rninuna- Soiul ,,Alfiedn atinge indgirnea tele flori pot fi adrnirate tot de 60 crn gi are flori invoalte tirnpul. Arkigi plantele din rogu-fnchis. timp, inainte ca tulpinile sP se

Florile pestrije ale spilculejelor asigurii un contrast rninunat perenelor de culoare albii gi albastrg sau ierburilor cu frunze cenugii sau argintii.

Se a s o r t e d ideal cu flori

columnae) sau gop2rliga (Veronica spicara ssp. spicara).

aplece. Fundalul aldtuit din ziduri

l d t e de piat& sau r&inoase cu frunze aciculare de culoare albe ca margarete (Leucan-

rhemum maximum), floarea- rniresei (Gypsophila paniculara) sau centrantus (Cenrran- thus ruber ,,Albiflorus") gi flori albastre ca scabiosa

inchisii evidenjiad culoarea vioaie a florilor.

Spilculegele se pretead gi pentru flori tiiiate. Sunt rezis-

I tente gi se pot aplica in toate tipurile de buchete de varii. Plantaji in strat separat florile destinate artei bucheiere.

In straturi de flori spilcule~ele colorate asigud nuanp rogie a abundengei flo-

Flori de don' vii rale de var5 timpurie.

(Scabiosa caucazica), clopojei

5 Udafi abundent florile nou plantate ca pamlntul sa se

alipeasca radacinilor. Vara, pe timp de seceti mulcifi solul r i udafi plantele.

(Campanula glomerara) pi iarba-rnljei (Nepera).

DatoritP h ~ u l u i argintiu, pelinul (Arremisia) poate fi ~ l an ta t in fond sau ca Eatadii a spilculejelor.

CARTEA

GRUPA 7 119

TRUCURI

Cum@r@i primgvara sau toamna plante la ghiveci, sanatoase si indesate. Unele soiuri pot fi fnmulfite prin semanare.

Tulpinlle lungi se apleaca usor, de aceea trebuie aricite din timp.

Soare. Prefer3 locurile calde, tnsorite, ferite de vant.

e Sol permeabil, bogat tn substanfe nutritive. Evitafi locurile In care stagneaza apa. Solul compact trebuie amestecat cu compost sau nisip.

Dad fertilizati solul primavara, la tnco@ire sau dupa tunderea florilor, planta va Tnflori abundent.

Nu cumparafi plante tngalbenite, ofilite sau cu frunze patate.

IAVARA TOAMNA

; .=m"-$ bctor p ant or

Sedmre @ p h n m Plantare #i divizarea i n martie semanafi prSntelor seminfele in l lzi cu amestec Toamna este perioada opti- de sol far i turba, apoi ma plantarii si a divizarii asezati lazile la lumini. plantelor &XI. Scoatefi Rasadurile proprii sau perenele si tramplantafi cumparate pot f i plantate tn doar paqile anltoase, gradin5 i ~ e p a n d de la tinere. sfdrsitul lui mai. r

n , lantele pot f i atacate de verticiloza. Funaii vor bloca I a

vasele conducatoare ale plantelor, acestea se vor ofili si vor deveni maronii. Ofilirea plantelor cu toate ca au umiditatea necesarg

I poate f i semnul contami-

Pe timpde seceti udafi plantele. Mulcind solul, acesta va ramane uniform umed. DupA inflorire t i iat i tulpinile la niwlul solului. 1

nirii. Distrugefi plantele

I olnave.

Q IMP AMMP SRL RO-P-02-10-084 ISBN 978-963-86092-8-1

Himalaia. Se cunosc zece specii avhd hd$mea fntre 20-150 cm. Unele specii sunt originare din zona muntoasii a Etiopiei. Baza Ibtarilor rogii se lemnifid, astfel planta este dasificad intre arbugti gi semiarbqti. In regiunile cu vreme aspd, aceasta necesiti protejare.

Tulpina este &toare sau erects, bogat ramificati, glabrii sau in cazul unor specii cu o pufozitate finii, planta fiind o buns acoperitoare de sol. La inceput crqterea tulpinii este anevoioasii, tncead, ins2 mai drziu crqterea se accele- r& gi hcepe o ramificare puter- n i d a tulpinii. Numirul mare de Iiistari laterali care apar fac ca tufa sii devini deasi, asiguhd o bun5 acoperire a solului.

Inflorqte in septembrie- octombrie, pe un lbtar apiidnd mai multe flori. Florile sunt rotund-stelate, cu diametrul de aprox. 2 cm, de culoare albastru- stducitor, dispuse in umbele mici, dese, cilindrice, cu cinci

lacini dentate. Strducirea lor azurie &ke dintre nuan~ele frunzigului autumnal.

Frunz.de ovoide, simple, intregi obovate, cu baza ascujiti, phloase pe partea inferioad gi cu peri asprii pe margine, de culoare rogu-pal toamna, apar priiiivara tirziu pi se dispun alternat pe lbtarii scuqi. Vara, partea superioarii a frunzelor este verde- vioi, partea dorsal5 fiind gri-verzui, iar toamna culoarea frunzigului are nuanpe ccuprinse lntre rogu- bronz gi rogu-porcocaliu.


Asigurapi ceratostigmei loc cald, cu soare gi sol uscat, calcaros. In sol compact nu se dezvold sau piere.

Plantaji-o in partea sudid, la baza &lor, pentru a avea luminii suficiend. Folositi ca awperitoare de sol, sub arbori necesid de asemeni lumini suficiend. Poate dweni un decor p k u t gi la baza unor ziduri insorite, uscate.

Pe pante, ceratostigma va preveni eroziunea solului cauzatii de ploaie sau vint. D a d dorie s5 o

Stduu'toare Aori a l h t r e ;ultivaji pe suprafag5 mai mare,

Armonie aparte: ceratostigma cu stelire mov

luaji in calcul 8-12 plante pe Este foarte decorativi gi la baza metru piitrat. +inoaselor, de exemplu

De-a lungul dnunului, va ienupf gi brad. oferi o priveiigte aparte mai ales Sepoate asocia de asemenea 3 fnmuiati baza butqflor In 4 La marginea ghiveciului fixal in timpul toamnei. cu plantele perene care form& mlufie de RrSdScinan. 3-4 bep fn sol, acoperiti

In g k h i l e alpine ceratostig- covoare florale: struna-cocogului Plantali In ficare gaura cate un ghiveciul cu folie ~i legati-o Tn ma dispune, de obicei, de lumina (specii Cemrium), laptele- butag la 5-8 an adhcime, apoi partea inferioara. Jineti ghiveciu necesarii si sol Anat , Pnflorind dinelui (Euphorbia polychroma) udati-i. In loc luminos. astfel mai drziu. gi jalq ( s t a b b&ci;la).

Aceastii plant2 nu prea pretenpioasa va td i indelungat chiar gi pe ziduri sau in rosmrile dintre pliicile de pavaj.

Plantagi ceratostigma impreuni cu tufe, plante cu bulbi gi perene viguroase, ins5 ~ineji cont de - . . faptul d este o plant5 cu crqtere &firad.

Plantele cu bulbi raistente precum narcisele, ararii frumos primiivara printre ramwile i n d golqe ale ceratostigmei. Ceramtigma toamna devreme

5 Aparif ia noibr frunze este semnul TnrSdScinarii. Plantali

buta~ii Tnradacinati in straturi.

Primgvara, ceratostigma poate fi inmuEfiti ~i prin divizarea plantelor. Cu o cazma taiag cilteva frag- I mente cu rSdacinS.

CARTEA

GRUPA 7 121

Grzdin ririt iscusit I -

I CurnMrafi primiivam a Soar% 3% dezvolti?i&

ceratostigma deasii ~i ideal la soare, s u p o f l s t u f o a s & ~ n ~ i ~ q c e . ~ k ~ ~ . canicula.~npenumbsavaavea

, ) o cre$ere mai laxii. ' '- h a Sol perrneabil. Nuse p*afi plante a & ~ B V dezvolta i n sol reav"

riidacina kse din ghiveci ~i ai ' compact, ins i se ?d caror IWari mt sub* satr m e t & r u in+ l bfioreac&,

a Prin elirninarea zonei lemnificate a coletului, veJi asigura fortificarea exemplarelor mai i n vlrstii. a Marcafi locul pkntelor, astfel nu vor f i riinite cu mazia inceperii muncilor de primiivari. Ceratostigma L t i i r e ~ t e tdrziu.

tarii. Eliberafi plantele tostigma necesita protejare 1 perene de stratul protector lmpotriva gerului. Plantele 1 de iarna. Tundeli ceratostig- pot f i acoperite cu paie, I

ma (dreapta, jos), deoarece frunzi! cazut sau crengi de inflorqte pe lastari anuali, s i brad. I

impr&tiafi pujin compost. La exem~larele mai vlrstnice

I se pot diviza tufele.

VARA TlMPURlE 7nmulf.ire Pentru a obtine mai multe

I plante, recojtafi bu tq i de vlrf, acgtia re Pnradacineaza

I pdnii toamna, putdnd f i apoi plantaji in gradina.

in sol umed 11 compact la ceratostigma poate aparea putrezirea rldacinii. Lastarii de la suprafafa solului se brunif id Si re ofilesc. Pentru a preveni acest fenomen, affinafi adlnc solul compact $i amestecafi-l cu nisip $i rompost pentru a-i mbun5i'tPfi permeabilitatea.

Efect croma tic strducitor ) PLANTARE $1 ~NGRIJIRE ACCESORII: O iarba-ciutei inradacinati L l caz - --,,. ,..=, ,,,w,,

ddph ~ w ~ M W & o lopata o compost

v&a&apt ia tw*

I I

(Domaim orienmlef bdlorqte f n d din aprilie gi mai. h comerf se &kac mdte soiuri, varidji ale mtei specii. ,,Magnificumn cr&d $ni la 50 crn dispune de bri d e o d i t de mari. Pe tip lcuy, tot de 50 an ale sorulw mnase" cresc flori cu pemle a m de fine. .Riedels Goldkranz4 se distinge prin flori foarre mari, cu petale ligulate aran'iindu-se fn fnu-o ooroanl d ub it Acest soi c q t e doar la iidfimea de 30 cm. ,Ri p els Lichtspiegel" are flori similare, fdgimea sa fiind de 40 cm. Soiul ,Go1dcuta, halt de 60 cm, este caracterizat de flori mari, dispwe hu-0 coroad rripla

de pede hplate, neobknuit de late. fdfimea soiului ,Friihling- sprachtn este de numai 40 cm.

Iarba-datei pMtmre (Doroaicum parlianches) 'Inflorqte din iunie p h 5 In iulie, are o Mti rne de 80 cm gi, imediat dup5 tnflorire, se reuage. Fiind o plans puternic expan- siv5 nu poate fi cultivatl tn strat. Soiul slu ,Goldstrauss" fnflorqte deosebit de bogat.

Iarh-ciutei ocxidmd (Doronicum plan taginem) inflorqte din mai En iunie gi c q t e p h 5 la 80 an. Dupl fnflorire, de asemenea, se reu;aae.

Iarba-ciutei caucazid, cu o cregtere mai putin densf esre o plans preferat5 En s d e & flori hociali-o cu plane g a m e &&rind rnai sau cu an +&ratice, pentru a wmp1eta golurile create de re- plantei, femonen ce intervine dup5 fnflorire.

fn acela@ scrat cu iarba-ciud

"19" t d t m a gi plvlte oa M, in orind simultan cu aceasta, spre m p l u muscari ( M m ' armeniacum), narcisa albi sau

Pb, r (specii de Narcisus), aleaua q i e (specii de Tulip.)

sau floma-paatelui cu flori to&, m mtiv rogii ( F R ' ~ imprblJ

1 ma$ in dad cu cazmaua o 2 D k a $ tnd o data On doua planta de iarba-dutei bine cu carmaua sau cutitul cele

dezvottatl. Extragefi din parnLnt Mrfi. Spati gropi de amble p&m. plantare la distan* de 30 cm.

3 htroduceJi in gropi cete o 4 Plantati pinile astfel divizate lopati dde compost. Dacl solul la adancirni identice cu

mtefrrarte argih sau nkipas, adincimea la care se aflase plan- nilirigi cantitatea & compost ta-mard. Rtisfirati radacini1.e.

prim flori exceprional de mari. CE SE PLANT^ ALXTUBI~ Florile galbene Pn form5 de cuib ale ierbii-ciutei se aso& bine

I lnmE sE pLANTUW cu dte plmte hflorind primgvara. Frumuse~ea ierbii-ciutei se evi- Poate fi o pland asociad A-

brnqiuni aldtuite din mai

I multe specii de p h t e . La ~b lq ima zonelor cu

&bod fiecare specie a sa se dm- vold In mod optim, ceea ce este I valabil mai al& In cazul ierbii- ciutei p&coare, care are un macur expansiv.

. - - cL~LL 1-. 1 <

to& autopohizeazii floarea albas~ autofertill de nu-d- nits (Myososis sylvatim). Iarba- ciurei se poate planta gi a l l i d $e soiuri cu'inflorire ?ndel~ngae%~ spre exemplu &mri de vinejm cu flori albasrre (Cennurea montana) sau cerceii-doamnei de culuare ros (Dicenua specrabilis). Al&& aPc

5 TasaP cu grija p5rnijntul in jurul ridicinilor. Dupa udare,

acoperiti solul cu compost. I -

0 data b doi-trei mi &- , tw$ divWi 6 Intinerim. ; Plantele tinere Mflomc

mai abundent.

GRUPA 7 122

. . @ivece cu risaduri viryu~as% Abuste $i rarnificate.

r Nu cump&rafl plante deja kfiorite sau cu sernne de %inare.

Xdinirit iscusit

Sam, pA&umbr&. !& dezvoltl optirn in locuri aflate fn penumbri ~i suficient de urnede, dar bitaia soarelui nu-i dauneazi. i. 501 cu humus, cu buna permeabilitate. Apa Hagnantti ii cauzeazi putrezirea rZ@icinii cirnoase.

I I PerioadH arkvati plantiirii. Semlnafi primivara. Florile

I fnceplnd din rnartie planta are mo7 plante nu vor apirea nevoie de umezeali uniform3. &cat On anul urmitor. Mulcig solul cu comptlst n u scaarrtg d@ mpac m%P~rl$iti,

Gteva specii se retrag du@ inflorire. Locurile rirnase goale pot f i cornpletate cu flori anuale.

Speciile care dupi inflorire se retrag pot f i plantate tn spatele perenelor cu lnflori~e mai tlrzie.

Grridinirit iscusit

~ X V A M TARZIU n sefn&mre

1 I pentru a4 evita umrea. larba-ciutei, rnai ales duai 11 ' tnflorire, poate f i ataca& de

DIdmte #i fngrijire fainare. Pe arnbele parfi ale DupP fnflorire scoatefi din frunzei apare fesutul fibros, plmlnt exernplarele crescute albicios al ciupercilor, usor prea dens ~i Tnrnulfiti-le prin de tndepirtat prin spalare. divizarea rtidicinilor. Du@ Distrugei pirfile bolnave. magerea plantelor, tiiafi-le Deoarece seceta stirnuleazl frunsi~ul (sunga). Nu vii aparitia infecfiei, ingrijifi-vi atingefi de ridkina plantelor ca planta s i dispuni de h retragere. 1 umiditatea necesari.

Q IMP AMMP SRL

I STRATURI DE FLORl51 PLANTE DE BORDURA GRUPA 7

Floarea delicati a grridinilor din pen umbra'

I re usud estetic 20-40 cm

I

Modes ta' floare perena' de cimp

peren& U

&- iunie- septembrie

Aco~eritoare de sol srilbaticri Prunella, specie pereni, cu tlori labiate inflorqte abundent pi nu necesiti ingrijire speciali

I

Speciile de prunella, cu denurnirea populari de busuioc sd- . .

baric, sunr plante perene ce cresc sponran. Riidicina se extinde sub sol, iar la suprafafa forrneazi un covor vegetal des. Dintre cele douisprezece specii cunoscute, in g id in i s-au extins doar trei specii.

Prunella grandiffora esre risplnditi pe clrnp gi la marginea pidurilor. Florile violet-purpuriu cresc in vlrful tulpinilor de 20 crn, gi sunt indrigice de albine. Planta Pnfloregte din iunie p l n i in august. Florile soiului ,,Alban sunt crern, cele ale soiurilor ,,Roseam $i ,,Atenberg Rosa" sunt roz, iar .Rotkappchenn rogu-carmin- inchis. ,,Lovelinessn esre denurnirea unui soi cu flori albastru- deschis, gi a1 unei serii intregi, din care fac parte gi ,,Loveliness White" (flori albe) gi ,,Loveliness P i n k (roz).

Prunella vulgaris esre o planti mai fin5 d e d t busuiocul silbatic, infloregte din iunie p l n i in sep-

Soiul ,,Loveliness Pink"

ternbrie. In gridini insorite, le putegi lasa sii se risplndeasci dupi plac.

Prunella x webbiana este o PruneUa alituri de ciucqoarZ pi garofife planti mare cu flori violet, deosebit de rnari. care a luat nastere prin incrucigare. Florile ce cresc Pn forrni de zgardi infloresc din iunie plna in septembrie.

UNDE SE PLANTEAZ;~? - - . - - - - - - . - -.-

Prunella poate crepe ca planti silbatica in gridini, ins5 esre foarte frurnoasi gi in prim pla- nu1 straturilor de perene.

Se rispindegte repede in locuri ferite. calde. aflate la mar-

caros, prunella poare fi plantats in griidinii de ericaceae.

Datoriri frunzigului decorativ gi florilor gingage, prunella poate fi plantati l lngi nurneroase alte plante. Pe d t posibil, plantati prunella in grupuri, deoarece astfel va fi rnai spectaculoasii.

f n straturi insorite pot fi olantate alituri anafalis

ginea firurilor de plante lemnoase sau in fala unor grupuri de arbugri.

fn griidini alpine infloregte la sfirsitul perioadei de inflorire a ,

planrelor caracteristice gridinilor alpine.

Plantad in straturile de ling5 LJ

aleile din gridini, ne uirnegte cu inflorescen~ele sale bogate.

Cu excepyia speciei Prunella grandiflora, ce preferi solul cal-

Tor din trei feluri de plante se obrine o alti compozifie elegan- ti , acesta ins2 preferi locurile semiumbroase: prunella cu flori albe, crin de toamni cu frunzele ondulate ,,Univittatam sau ,,Undulata" (Hosta undulata ,,Univittatan sau ,,Undularan) gi clopo~ei (Campanula glomerata).

i~napha l j s rri~finervis), drias I (Dryas x suendermannii), iarba- osului (Hefianthemum), in decorativ anual (Linum perene), sau norocel (Sedum spectabile). b

I n locuri cu soarebute5i arnenaja o compozi~ie parhrnati din rrei plante: busuioc sdbatic I cu flori violet, cioroi cu flori galbene (Inula ensifolia ,,Compactan) $i margarete albe de gridini I (Leucanrhemum maximum). Soid ,,LoveLiness"

1 Sednare: primavara sau 2 Facqi gropi de plantare, la toamna. Afanaji solul cu furca distante de 20-30 crn. Cu at

de sapat $ adaugati compost. plantafi mai des, cu at& mai repede se va forma covor.

5 UdaJi abundent ~i impragiaji in jurul plantelor un strat de

2.5-5 cm de material organic de mulcire.

I

Soare, penumbra. Prefers Toamna rup@ lastad de pe planta (cate o rozeta de frunze), apoi butatifi-le tn straturi umbroase sau Tn vas cu amestec de pambnt far&

Alegefi locul plantarii cu grija.

h martie, semanafi seminfe tn Dupi Tnflofire taiqi florile ghivece, In as&, gi acoperiii-le bs), Tmpiedicbnd astfel cu doar 2 mm de Mmbnt. rapbndirea seminfelor ti Pastrag-le la loc racoros extinderea plantei. Covorul de

lbte pl&uti tot anul.

RIsadurile crescute in prealabil sau cumparate pot fi trans- -

Prunella necesita urniditate

- n telor

Aareori, prunella este atacata de fainare. Aceasta infecfie micotid se prezinta sub forma unor Pete gri- albui, ca de pudrg. Taiafi frunzele contaminate ~i distrugefi plantele vatamate. Folosifi fungicid doar tn cazurile foarte grave.

.(run~e -ruawra r~nsn~) !nSeqp !aiodop !S (x eueu seqreq s!q) p!i!d Farla!

-upis '!!Sol as!ieqEs alapl ap!ini -~p eaiea!iln3 upd ~nu!lqo rf aieod iuesaiaiu! 3~1eruoi3 izi~um un

'(x sqnqns xolyd alaiewniq '(suar!nradrrr~s s!~gql)

apia~ 3!uSaa eieofnqm!l '(a/!iexes runs*) eieoSn3np '(x aa!rqnv)

eiapqne nldwaxa ads '13edwo~

leia9aa IEJIS un p~wioj aua~ad ~olaiueld e!uedwo3 ui azonisadse

iuns !n[au!p-alaidel ap apun~s apads au!dp aprp8 u~

'!%pa3 !B aipu! !inqia! ap a[!!xds !S (urn!ma3)

!a~laq-ln30!~ '(~!uasseq x ~iada~) !al!ur-eqie! <(x e!2al!nbv)

aSn~epp ap !Jniep ie~ueld pu!%po i3aja un asnpold .!ioln3 allnw

n3 alepose rf iod !nlau!p-!nlaidel ap !nuat,-uaqle% alazumy !S alpolg

.eu!pp% m!io ui soni~adse a~sa zoi aJeoln3 ap !nlau!p-alaidel

ln~o~!d~ps a3 dm!] U! 'pinleu i3aja n3 al!u!pei% n~iuad ai!n!nod

iuns 'ai!qasoap u!ind !em 'auoi -qoine apads .iol!mped ma!z!l el ap eiqmnuad ap alauoz !S p~iodns

lep emos aimqs pp~oq ap !-s u~ aua~ad ap !!inilns

aiemape iuns aipu! !em al!!3ads

I.' . i / - !

alauoz ui 10s ap areoq~adm aunq ~uns apunx apads

.!nlnue [ndur!~ ioi a~uesaiaiu! 1 iuns !n[au!e~-alaidel ap al!!~ads I

iaix!al' !S "~o[%a~!g" :pads !aisaYe a@

!ln!os pop 3sase9 as Lam03 u 'w3 08-05 aiiu! pu!!ie~ !aiuel d eaur!i~ui <n!poiiod-nSo~ azunij

a!un! u! eupd !ew u!p pup~e '(r!cp -IJ!J~ nq~oydng) zoi aleoln3 ap !nlau!p-ala~del !B amd mej ape%

-ale> psea3e u!p io~l 'a!un! u~ eqd few u!p pupouug 's!q~sap-uaq

-p% ajuax-aiouu! n3 as-npup%u!is!p !S w 2' I ilnw [a3 ap !Ipu; !leisel n3 '(r!uaf/n~ .dss se!JeJeyJ qqroydng)

ue!iaua~ !nlau!p-alaidel aisa J& el yq!snas apads 0

.!!Sol azuny ap euweoi !S eieA -~ur!id i!qopodw! 'w~ op ap ileu;

'' ea~nd~nd" ln!os luesalalu! aisz .!ew u! cued a!l!~de

u!p pupiede !nuaa-uaqp !iou

.a!un! U! ~upd a!l!~de u!p pu!~ouu~ ap

-OU aiazoi ap aunds!p !S 0~-02 el euld aib~s 'anseou ap~n%ealam

ad uoiyoine '(se!ss!rad.t? e!q~oydng) dnl !nlau!p-ala~dg

~pi!ds ap ew~oj u! n!Snua3-apia~ 'aseou~p azuny asnds!~ iuns

aim ad 's!q3u!-apia~ '!%unl !leisq ap emq JE! L!nua~-uaqp8 azuny ap !EN u; ~ued aqpde u!p ieuio

ap azuny ap alein!uo3ul 'aiau -masupu al!~ou !S ~XOI e~eoidel

eaas p!ispa13eie3 aisa a1 eioJninL .eu!pe.15 u; eA!ips iod as !nlau!p

-alaidel ap !in!os aseoiawnN

Lap tele-c&n ellu'

I-: Grridinirit iscusit

m ' 8 T- I r Primavara sau taamna tdmpuriu, cumparsfi plantE anere Pn ghive!\ cu;fr;?fck. gnitoase. - , -.I ,4-. .

d w r rgdacini au iesit din orificiile de scurgere, fi indcl se pot transplanta dificil.

;i3r@n soare, penumbrg. $Punzele superioare se coloreazl optim i n lumina soarelui, dar cele mai multe specii tolereazl qi penumbra.

Sol cu bung permeabilitate. Ameliorafi solul compact cu compost sau nisip.

Toate parfile plantei, inclu- siv seva ei l lptoasl sunt ta* zi i r i t l pielea, de aceea, i n timpul IucrZiritor l n grading, se impune purtarea de mHnu$.

Se inmulfegte prin but&sire. Inainte de plantare pun@i butaqii Tn apa, pentru a li se surge seva laptoas'

r-*- -- tot an ul

TOAMMA Divizare $fproteqk Toamna, tliati speciile inalte.

n vas. hterneti peste serninfe fnde@rtaji llstarii dezgoliti ai n strat de 3 mm de pZrnftnt. laptele-dinelui hopical. Prote- ineti vasul la dldur8, men#- jqi contra gerului plantele &du-i solul umed. i n c e ~ n d tinere de Iaptele-cftirtelui e la rnijlocul lui mai, transplan- venegan ~i roz prin acoperire

tafi rkduri le Tn exterior. cu frunzb uxat. Diviza$i Laptele-clinelui este planta plantele mari.

VARA gazda intermediarl a rugi-

I nii mazarii. Simptomele

hgtijire @ rirmsrlfire Tliafi florile ofilite, pentru bolii sunt ramurile lungi ~i

a le Tmpiedica polenizarea. neramificate, frunze sfrijite,

Dupl Tnflorire taiati din scurte $i lafite. Distrugefi

capetele IZstarilor butad de plantele infectate, pentru 5-70 cm ~ i , perttru Inrsdacinare, ca ciuperca s3 nu se extinaa infigeti-i ?ntr-un amestec de turbfi $ nisip (dreapta).

aiuoda[ uip , n ~~ui2i.10 . . (n n iqasoap n ~.@l uaurau~o n E~JV T

PLANTARE SI INGRIJIRE ACCESORII: 0 imperata In container cazma Cl lopa

I O comport O cutit O material de aoperire a rolului

Pete de culoare ropu-aprins Culoarea strducitoare a imperatei impodobqte gra'dina de prima'vara pha' toamna.

VARIET~TI

I Irnperata este o plant2 provenind din Japonia. La noi este cunoscut soiul Irnperata cylindrica ,,Red Baron", arnintit deseori gi sub denurnirea de ,,Rubran.

Partea superioad a h z e l o r sale aspectuoase prirniivara, in cursul infrunzirii, se coloreaz3 in castaniu. Mai tdrziu rnanunchiu- rile de iarbii se recoloreazi trep- rat in rogu-incandescent, nuanrii ce se rnenjine pin5 toarnna. Nuanfa' estivala'

Datoritii culorii sale deosebite, irnperata se poate asocia cu rnulte alte plante.


Soiul ,,Red Baron" al imper- hpera ta arata bine peste tot in ,,Red Baron" atrage ater#a fn stranwile deplanteperene

atei se demold incet. Planta gradinii, in straturile de plante I

cregte lent, extindndu-se prin perene, printre alte specii de iarbii, sau chiar solitad. soiului ,,Red Baron" se valori- Intr-un strat acoperit cu

ramificayiile subterane ale zead optirn d a d sunt asociate pietrig pute i crea o atmosfed radiicinii. Tufa plantei se intinde In stratwile de plante f cu culori puternic contrastanre. de Orient n d e p h t prinrr-o pe verticalii gi pe orizontalii cam Perene plantaji im~erata in

35-60 deopotriva. D ~ ~ ~ ~ ~ ~ H partea anterioad a stratului gi Coniferele de forms geornet- cornpoziyie de plante alcatuitii

I inconjuraji-o de scunde al rica, cu frunzig verde-~rofund gi din T h a m n o h u s s~athaceus culorii sale rogii pregnante, este ciiror frunzig verde forrneaza un laurul (Ilex) ofed un findal ele- de origine chinaeasd, soiul

una din cele rnai frurnoase gant frunzelor aspectuoase ale ,,Red Baron" a1 irnperatei, pre- plante decorative. Degi Iiistarii COVOr vegetal.

fn compania dtor ierburi ierbii cum gi din ienupL (Juniperus sunt predispugi la o cregtere buiacg, inssgi nu are nici ornamentale, chiar gi o singurl

Pot fi ariitoase ~ l a n t e perene horizontalis) gi arjar japonez planti produce un efect remar- a~ociate heuchera (Heuchera (Acer palmarum). flori, nici sernin~e, din care micranrha ,,Palace Purple"),

rnoriv este foarte ugor de Pngrijit. cabil. In fara i ~ ~ b u r i l o r de dirnensiuni rnari, irnperata poate planti asern5nPtoare aryarului, - produce o imagine insolitz. avlnd flori rniirunte gi frunze

L . b- unui zid de piatrg purpurii, precurn gi goaldina cu

sau in gSdinile alpine, ea consti- flori r ~ i i (Sedum relephium

tuie toata vara un de ,,Herbstfreuden), a1 ciirui frunzig U m t i seiui .W Lrr~n"

un colorit pregnant. Irnperata se verde toanma se &me tufaEnt mmp1et d, cam au pmpW%@i

poate cultiva gi alaturi de zidul lent cu

casei sau de terasii. Frurnusejea In privin~a ierburilor orna- mr1tE de W c I 6

acesteia esre puss in valoare, in mend' ~ ' t e ~ i 'leg'!' 'rep' cubwe r q u m .

mod deosebit, atunci clnd se plant' asOciata iarba ~ t % ? + % k Z@@i& Nht

cultivi printre p]antele cu frun- Hakonechloa macra ,Aureola", ~~SPU$ Ia tm$&m b ~ i &

zig ornamental. cu dungi auriu-antic gi frunze Pnde@rta$U c%t mai 6 w B n d . aplecate, necesirdnd protec~ie

I

I CE SE PLANTEAZ;P AL~~TURI? contra gerului, sau iarba Miscanrh us sinensis

Culorile de verde-fraged ~i rogu- ,,Variegatusn avsnd frunze aple- Algmi de ,,Burgmdy Glow" carmin puternic sacurat ale cate, dungate in alb.

-- 3 Plantafi imperata la o 4 D u p d o udare temeinid,

adhncime identice cu aceea la acoperiti solul cu un strat de :are fusese in ghiwcl. compost de 2,5 cm. Reinnoifi

I.,. 1

->.- 7:,1 - r m stratul de compost uara $ prima- i- %

vara timpuri~

!

* PenumGrL soare. De~ i fi este optim solul cu necesiti dldura, se dezvolta umezeall moderati. mai bine ?n penumbra decat Controlafi solul: d a d la

adancimea de 2 cm este uscat,

colorat. ;o Sol cu bunl permeabilitate, bogat Pn substanje nutritive. Frumusefea plantei este

amperit de un m a t dg pi&@.

uoctorul plantelo fngrijire tot an

, /I TOAMNA drtificial complex. Muby Plantare gi divizare solul. In cazul folosirii preala- Perioadi adecvatl plantarii. bile de compost, nu mai este Putefi revigora imperata CreS- necmar sa fertilizafi,

I cuta excesiv sau cu p iq i ofi- , . Iite 'in mijloc prin divizare.

. ;. Extragefi planta din pimant, VARA &ii@re

I . divizali-i rZidaCina $ replantali Udati plantele pe vreme segmentele oMinute @s).

&$erne$ la o distanp de uscati. ReTnnoifi stratul de

cm de tulpini un acoperire, dad este necesar.

"- lranule de hy-'-imbt 1 - -, TOAMNAT~ZIU

' 1 T&m In aceasti perioada sau primavara, cu pufin tnainte de Tnfrunzire, Giali-i frunzi~ul la o palma deasupra solului. In zonele cu clima rece protejati plantele cu frunzi~ uscat. L

Din cand in cbnd iepurii roc1 lastarii fragezi ai imperate Pentru a fine diunitorii la distanti, inconjurati plantele cu o plasi de protecfie contra iepurilor sau plantati alituri de ele ceapi ornamentali (soiuri de Allium) al carui miros alungi rozitoarele.

Q IMP ABJIMP SFU. ISBN 978-963-86092-8-1

STRATURI DE FLORl 51 I P L A N E DE BORDURA

3alv11 perene

GRUPA 7 #

Tot an ul frunze parhmate

iunie-august 1

lumina natural8

moderat uscat cu humus

&# 20-40 un

7- - 7 -7 -

'(~!IoP- VP-q) '!Jog 3 7 epmq !4 (spydosd-3) apmims nop nu almuaureuro pta~!nr-mnol~ '(ESOX) IJ 10d annwmap apps n3 I

.a~ueld alp aseoraumu 'jar%q 9 IU alv I.J lod a!np ap ap3 yuaoyaJ am 15 ca~s&u~ ~w !i

-ads 'a- JOFJO~ ppolea !s!w yur azuruj aq -un 06-02 reop ap p@u& 15 'pesapq ~nr

I iRIfl,Lwmd 3s 13 asa np 'pbp[ ns gqm

as (=?!lY.!PP-=?l F!*PS) FWPWb9 BIAm .sap alepn amqaJ1 nu gseral .zo~-nSo~

.(T@N ~.WPRX) ![IU nw (EZO~~JXZ~ s!sdoa103)

s!sdoa~cn c(~uyplprrad -.w wml4 mp~1Jd-7

n~duraxa ap w auaq@% uou amue~d luns pep aFo!n

md JOppS eamp3 -(J~W!JO ran*) sew

ap u"w! soumy P- ==l"P, FB=-~EB!JV~T=!QS

n3 azuq 14 s!~sap-laIoyn pol^ aJe ,JO~~!JL" p!oS .lew-lal

-o!n azury an Usua5semdm~u .re! '!JS areolns ap $a17 azwy tu !os un a1sa uuam%hagc'

cn!me-uag~& azuny are

<alsa~a mns ala1oaue1-po -wp ~uns gpuel?t@ ap ~nr~oj ayt.J ~urs 08 ap ppuj 'gp uj apluaxa~op! '~dne-apn!

I Gradingrit iscusit

@ h m p a r q ~ primivara sau toarnna salvie pereni la ghiveci. Alegefi plante wiguroase, cu frunzi~ sinitos,

. dar putefi curnpira $i serninfe proaspete. 0 Nu cumpirafi plante bolnave cu frunze galbene sau ofilite.

Soare. Salvia preferg locurile calde, expuse la soaw. Soiurile cu frunze pestrife necesi~ protejare irnpotriva inghefului.

Sol moderat uscat, cu humus, preferabil calcaros. h timpul plantirii amestecafi solul cu calcar.

I 4'; 1 3 -&&

1

Ingrijire P tundere , . Udafi plantele doar pe timp de

I sec& indelungata. Tundefi niduful dupi inflorire (stsnga,

cumparate pot fi plantate in jos), pentru stimularea infloririi grading Incepand din aprilie, iar repetate. Mulcifi solul cu com- plantele obfinute din semanare, post.

Toate speciile de salvie, chiar ~i cele plantate in ciuhar atrag albinele.

Dupe inflorire jalesul se poate tunde in formi sferid sau se poate amenaja in borduri scundi.

din mai. Agternefi compost in jurul plantelor hradlinate. TOAMNA

Ptvtwie fmputriva fnghefului haintea de sosirea inghefului tundefi naduful pha la Tnalfimea de o palma. Varietifile cu frunze pestrite ale salviei medicinale sunt sensibile lager ~i necesita caldura. Acoper@i salvia medicinals cu crengi de brad.

I Q IMP ABnMP SRL ROP-02-10476

Salvia este rar atacati de dauniitori ~i boli. Rareori, melcii rongie spicele de flori ce atarni pe sol. Adunafi $i distrugefi d iuni- torii sau a~ezafi capcane de bere. Scuturafi spicele ~i la nevoie palisafi-le.

STRATURl DE FLORl#I A PLAE~TE DE BORDURA GRUPA 7

Gra I tioase Eiclii florale fn culori pregnan te

perens

august- octombrie

se pretead * penm tlori LJ

~ Peirnii cu caracter sifbatic Liatrisul este un fiumos element al gridinifor ji al buchetelor pestr$e de var;i.

Liatrisul (Liatris spicara), de origine din America de Nord, este o plant5 perens sdbatic5 cu aspect ciudat. Inflorescen~a I sa siruatii in vlrful tulpinii de 40-90 crn se inal~5 deasupra frunzelor inguste, alterne. - Florile reunite intr-un spic sunt violete, roz-purpuriu sau W albe gi alc%tuiesc tije lungi ce fn @din2 aping infloresc indelungat. Interesant este c5 florile ce alc5tuiesc inflorescen~a se deschid de sus in jos.

Din specia originarP au fost obrinute nurneriase soiuri UNDE SE PLANTEAZA? 1-1 cultivate care pot fi inrnulyitc _:,PCV...P, -.cH..cHw

ugor prin serninfe. Este foarte popular soiul ,,Koboldn cu flori rnov-rogu, care, cu indilgirnea maxim5 de 40-50 crn, este cel rnai scund soi. Sunt recornandate pentru plantare rnixtz liatrisul ,,Floristan Violett" gi ,,Floristan Weiss", arnbele atin- ghnd indyirnea de 80-90 cm. Soiul ,,Picadorn cu flori rogu- purpuriu-vioi este la fel de inalt.

Liatris alituri de crin galben pi iarba' ornamental5 Liatrisul este plant5 nepreten- Fioasa, sirnplu de ingrijit, ins5 foarte rnultilateral5. Se asortea25 frurnos cu plantele anuale sau perene in straturi, CE SE P ~ T E A Z ~ A L ~ T U R I ? Soiul ,,Floristan Weiss" cu ---- in gradini rustice sau extrava- florile sale albe oferg o prive- gante, neobignuite. Aratii bine Lungile tije florale ale liatrisu- ligte plHcur5 plantat al5t;ri de in straturi naturale cu pietrig, lui ofers varietate tuturor stra- echinacea (Echinacea pur- ins% poate fi plantat gi in jurul turilor. Produce un efect con- purea) rogu-inflicirat sau rnen- lacului din gradins sau, in caz trastant plantat al5turi de t% decorative (Monarda) de c5 solul este perrneabil si nu plantele tufoase cu flori plate. culoare rosie sau violets.

Soiul ,,Floristan Weiss"

prea urned, in paryile insorire Soiurile violete se asorread ale tuhrigului. cu alte flori albe sau galbene

Plantar in grupuri laxs este cum ar fi rnargarete de gridinii decorativ in mijlocul (Leucanthemum maximum), stratului. Amesteclnd soiurile ruji galbeni (Rudbeckia fulgi- violete cu cele albe, florile oferP o imagine viu-colorat%.

Liatrisul se pretead pentru flori Gate in buchete pestri~e de var5. Se taie tulpinile d n d o treirne din flori sunt deja deschise. Pentru a avea constant liatris, planta~i clteva tulpini in stratul separat pentru flori t5iate.

d=) $ coada-goricelului - (Achillea Upendulina). Pute~i preg5ti o cornpozi~ie ferrnedtoare plantlnd soiul ,,Koboldn irnpreunii cu lipsdnoaie (Coreopsis verticilla ra) gi creyigoara (Alchemilla mollis). Are aspect elegant aliituri de norocelul (Sedum relephium) cu flori de culoare ruginie. Soiul ,,Floristan Wolett"

I PIANTARE $1 ONGRIJIRE jeminje de liz ' i l n t fara u vas pentru i timente I

Folosiji compost in loc de

5 De la mijlocul l u ~ mar forpti ingr55Zmlnt bogat in azot. plantele inainte de plantare. Datorita concentratiei mari

Vor inflori prima oar8 Tn al doilea de azot tulpina se lunge~te

Gridinkit iscusit ', b v b , ! 3 &. L -

@ - . :, ::&A: - I . . . . .I .

--

APROVIZIONARE LUMINA SI SOL 11 TRUCURI 6, CumpHraji primavara sau Soare. In locuri insorite sau roarecii de d m p consurna

toamna liatris la ghiveci. penumbra formeazi tulpini rridacina liatrisului. Preventiv Alegefi plante sanatoase, puternice, cu multe flori. puneti plasa de sBrmi in jurul kdesate, cu frunze verzi. ridacinii.

a SPI permdi1, hogat In Dupi uscarea plantelor , I substgnpe nutritive. ?n sol marcafi locul acestora, pentru

Nu cumparafi plante ofilite, umed rHdHcinile vor putrezi a nu f i rinite in timpul cu frunze patate, tngtilbenite. repede. lucririlor din gradinii.

PRIMNARA TlMPURlU Plantare $i fnmulfire Plantafi rSdicinile tuberizate in martie-aprilie. In sol compact efectuafi sub radacini strat de drenaj din pietr i~ sau nisip. La 5-6 ani scoatefi plantele ~i divizati radacinile (dreapta), ca acestea s i se dezvolte $i s i infloreasca On continuare. Primavara este perioada optima Onmulfirii prin TnsimBntare. Plantele vor inflori pentru prima oars la doi ani de la semiinare.

rescenfi. I ~ I SUI prea umed liatrisul poate fi atacat de putregaiul Ib. Fungii vor forma psiituri

1 alba Tn jurul tulpinii ~i a radacinii, datorita dreia planta se va ofili, apoi se va usca. Preventiv face$ un strat de drenaj din pietri~ sau nisip sub radacini. Eliminati $i distrugeti plantele contaminate.

~rum%eIe GRUPA 7

I Gddiinirit iscusit '-1

@ Toarnna sau p r ~ ~ ~ ~ ~ d a r a , cumpgrafi plante tinere, compacte, dnaoase, etichetate privind soiu~, tnalfimea ~i culoarea.

Nu cumparafi plante infestate de Winare, cu radacinile incalcite, sau plante cu listari subfiri, hgalbenifi.

* %are deplin. Prefera spafiile insorite. Locurile degajate, traversate de curenfi de aer ajuta la prevenirea fiinarii.

Sol cu humus, cu bun3 permeabilitate. Preferi solul profund, usor reavin, far i apa stagnanti.

necesiti sprijinirea c" tutor#. infigefi befe de bambus In parnant ~i legafi-le unele de altele.

Tiiafi brurnirelele pentru v a d nurnai cand au inflorit deja jumitate din florile inf lorescentelor.

, 7 . .

fngrjire tot an ul PRIMAVARA TOAMNA Planfare p divizam Plantere fl pr0teqi.e Plantqi risadurile de indM ce Brumirelele se pot planta $i R solul devine cultivabil. Pmru acest anotimp. Taiafi florite ce reproducerea plantei scoateji s-au trecut deasupra solului din pSm8nt exemplarele vh t - @I, marunfifi-le ~i nice, divizafi-le radicina cu cap compostafi-le. In locurile cu maua, apoi replantqi imediat clima asp13 acoperifi plantele partile objinute. Administrafi cu compost sau frunzi~ uscat. iiinarea apare rnai ales tn

compost plantelor noi ~i celor locurile slab aerisite $ pe

inridicinate incB 'lnainte de vrerne uscata. Ciuperca 1

infrunzire. Onviluie cu o peliculi alba frunzele ~i hstarii.

VAUA Prevenfie: stropifi plantele fngrijitw I cu fierturi de coada-calului Udqi abunrknt pe timp uxat, ~i alegefi soiuri rezistente. mai ales pe solurile care se Daci este necesar, stropifi deshidrateazg repede. Indepar- cu pesticide. taji partile vegetale ofilite.

Q IMP AMMP SRL ROP-02-10-077 ISBN 97&%73-86092-6-1

STRATURI DE FLORl $1 PLANTE DE BORDUR;~ GRUPA 7 A

larbi ornamen tala' in orice gridini

apribe-august, tn ' funqie de spade wt sau &n,

, frunzif auturn- numemaw specti 21fNl cm , nal pe~trit runt ve9ni.C vmi

Gen vegetal m ulticol or Tulpinile suple 2i tufele dense ale rogozului pot impodobi oricare parte a gridinii.

VARIETATI

Genului Carex ii sunt caractc- risrice culpinile cu crei muchii ,si inflorescenrele lunguieye, cilindrice. Soeciile mulr diversificatc ale rogozului pot fi plantate in cele lnai diferice locuri. I

Carex pendula prefer; de exemplu solul reavitn, locurile umede de pe malul apelor, la fel ca ,si Carex grayi, Cares pseij- Carex buchananii docyperus 9i Cares n~uskingu- mensis. Carex pendula poare acinge o indyime de I ,5 m, dinile alpine insorite ,si pajigrile celelalre specii crescind pins inflorice sunr: Carex monrana, la indrimea de 50-100 em. Carex huniilis ~i Gal-ex balden-

Zonele de penumbrl de sis (rogozul ,,BalsoX). Speciile IlngH cr ing~~r i le de arbu,sri enumerate nu deplyesc in5lri- sunc locuri ideale soiurilor mea dc 30 em. Carex ~norrowii ,,Varicgata", - Carex s,vlvarica ,si Carex omirhopoda, cel din urm5 for- UNDE SE PLANTEAZA? nihnd tufe cu inA+nea de 20- 50 cni. Carex umhrosa, Aproape c i nu exist5 partc a crescind pin5 la 40 cni, gridinii care s5 nu fie potrivirg suporta ,si umbra deplin;. plantirii rogozului.

Carex huchananii prefer2 Pe malul unui lac sau de-a terenurile insorite, degajate ~i lungul unui p2r2u conscituie liziera crhngurilor dc arhuyti. un element dc peisaj remarca- Rogozuri ideale pentru gri- bil rogozul lnediilor umede,

Rogoz cu frunzip galben gi crini de toamnl

Carex grayi allturi de ciocul-benei pe malul lacului din griidinl

care, in funcric dc specie, nece- sits sol cu humus, bogar in subsranre nutritive, reaviin, ha chiar poate crcyte q i in a p i de adlncinie ~ n i c i .

I'lanrare printre arbupti pi arbori, speciile prefcrind penumbra sunr adecvace in parrile cu efecr nacural ale gridinii. Accstea se dezl~oltii optirn inrr-un lilediu cu aer umed, in sol cu humus, cu un conrinur mare de subsranre nucritive. Speciile Carcx umbrosa si Carm ornirhopoda, deoarcce fornieazi un covor vegetal verde, dens, pot fi folosire ,si la culrivarea unor suprafere mai inrinse.

Plantari in gddinile alpine gi srrarurile situate in biraia soarelui spccii recomandare penrru zonele insoritc g i dcga- jaw. Acebtca prcfrra b'lraia aoarclui, cilduri qi sol sirac, calcaros.

Tulpinile sclipitoare ale rogozului, armonizindu-se cu altc specii de ierburi y i plante perene, invioreaz; orice parre a gl-idinii.

Vecini pe malul apei: dinrre p la~~te le dc ~nlagrini pureri alcgc ca plance asociare srbn- jenei (Iris pseudacorus) sau lit rum (Lyrhl-urn salicaria).

i n locurile umbroase aflare la marginea supraferelor rufoase asociayi rogozul cu ferigi ~i perene iubiroare de umbd, sprc exemplu cu stelure ~i crini de toanlni (specii dc Hosra) sau cu lisimachia (Lysirnachia cle~liroides), plant5 originar5 din Asia de Est.

in gldinile alpine puneri in valoare frun~useyea rogozului prin intermediul clopoycilor scunzi (specii de Can~panuh). a ic1-1ii-osul~ii ( ~ ~ e l ~ a ~ i t l ~ c ~ ~ ~ ~ r n ) ~i a florilor de ochii-y)ricelnlui (spccii dc Sasifrap).

I CunpHraji la ghiveci r o w e Wm seam. umbra. Rogozul se deMoM optim, h funqie tie specie, fie tn b th ia so@mlui, fie Tn panumbra sau Lar umbra arbugilor.

W reavan, bogat 'ln substarn nutritive. Exista tnd dtcva specii care prefer3 mlul Wac $i uscat.

Pentru a cultiva intr-un strat uscat rogoz necesitind sol reavan, fngropafi-l in pirnlnt plantat intr-o gileata, deoarece astfel se poate

galben% mu usate, ori cu I ridadna i@d din ghhri.

rnenfine rnai usor urniditatea solului.

Rogozul se poate cultiva $i tn duMr.

PRIMAVAIU. TOAMNA Plantare #i divizare P r o w contra lrnghefului Perioadl adecvatl plantlrii. Toarnna nu tliafi tufele, T5iati aproape de nivelul solu- deoarece rogozul acoperit de lui tulpinile rupte sau moarte. chiciurl oferii o privelige fru- Partea de mijloc a speciilor rnoasl ~i astfel Pi protejafi ~i inalte piere dup5 trei-patru rldkinlle, Pe timp foarte rece, ani. Divizafi speciile Pnalte la acoperig plantele cu frunzir trei-patru ani, iar pe cele uscat sau ramuri de brad. xunde la cinci-gase ani. Taiafi Amplarafi Tntr-un loc protejat

.:ogozul, in general, nu este atacat de boli sau diunitori. Totodati speciile necesitind o urniditate mare se pot usca si brunifica daca radecinile capilare sunt lipsite de a@. Din acest motiv, in perioadele secetoase rnai lungi, mentineti-le solul reavin.

plantele tnainte de divizare rogozul rl--tat Pr -L'.--:

(dreapta).

Nu lasafi speciile necesitdnd sol umed si3 se usuce. Mulcifi solul.

0 IMP ABnMP SM. ISBN 978-983880824

STRATURI DE FLORl $1 PLAMTE DE B O R D U ~ GRUPA 7

Flori gra I tioase in pen urn bra'

Clopotei I inalti I

I

4 ingrijire simplg lurninil natural&,

pentru floare stanp nutrsthre iunie-august

GRUPA 7 13 T E I

D Prlmavara sau toamna, Soare, penumbra. Clopofeii Sprijinifi la timp clopofe? preferi locurile de sub arbori inalfi, deoarece se inclina ~i arbugi cu umbra moderati. usor.

Clopopii Campanula lati- folia i s i dezvolt3 radacini r profunde in forma de tea@,

Sol profund, cu humus, care din acest motiv se divizeaza nu este nici prea umed, nici greu. Reproducefi-i mai

degrabi prin seminfe.

PRIMXVARA Plantare Plantqi clopoteii pridvara, de indata ce solul s-a inc8lzit. Perioada optirnti pentru plantare este martie-aprilie. Protejaji stratul de meki, pentru ca plantele d poati r idr i nestingherit.

VARA TlMPURlU hgrQim In vederea Ynfloririi abulzdente administrati clopojeilor din belvg api ti substanfe nutritive. Mulcifi solul pentru a-i evita uxarea rapidi. DUN inflorire, tiiati tulpinile florilor.

TOAMNA Divizare $i prot@c?b Uopoteii se pot diviza o data la dfiva ani, toarnna, du@ inflorire (ios). Frunzi~ul uscat asigurii o proteqie suficienti contra gerului de iarns.

Doctorul plan relor

I ' Umfl3turile portocalii ce apar pe frunze sunt semnul ruginii, infecfie cauzata de ciuperci. 0 infecfie mai serioasa poate provoca ingalbenirea ~i pierirea frunzelor. Tndepartafi frunzele vatamate. Nu ameste- caf i in compost pgrfile bolnave ale plantei.

ISBN 978-9698809281

STRATURI DE FLORl $1 PLANTE DE B O R D U ~

Specie rezisten t i ji decora tivi

Stelu I t i

GRUPA 7 136

1

4 Vngrijire simpla

se preteaza pentru floare taiaa iyq

- lumlni natu.,.,

Lzogat fn sub- I: mnfe nutritive

4650 a

Ffoare cfasica' de toamna' SteIute1e cu inflorire IndeIungati asigura" feeria gra"dinii timp de mdte siptiinhi.

Stelu~ele de Noua Anglie (Asrer novae-angliae) se asearnan5 foarte mult cu stelugele de Noua Belgie (Asrer novi-belgii), ins5 sunt mai indte, au tulpina mai puternicz gi nu dezvolts drajoni. 0 dt5 caracreristid de baza sunt perii indesari ce aco- per5 tulpina gi frunzele.

Florile stelujei sunt rogii sau roz, iar in cazul stelu~ei de Belgia-nous florile sunt albastre sau violete. Steluta de Noua Anglie este o specie mult mai rezistenta gi fags de Ginare.

fnfloregte din septembrie pin2 in octombrie. Diarnetrul florilor este de 2,5-4 cm, miezul galben este inconjurat de cununa florilor limbate rogii, roz, violete, albastre sau albe. Prezinta pi un mic deza- vantaj: seara gi pe timp de vreme noroasa florile se inchid, avind aspectul florilor deja ofilite.

Cele mai populare soiuri sunt ,,Alma Potschke" (culoa-

rea somonului, i: 1 10 cm), ,,Rudelsburgn (roz-somon, i: 120 cm), ,,Rosa Siege? (roz- somon, i: 130 cm, florile nu se inchid), ,,Rubinschatzn (rogu- carmin, i: 130 cm), ,,Andenken an Paul Gerber" (rogu-carmin, i: 140 cm), ,,Barr's Bluen(violet, i: 140 cm), ,,Violettan (violet-inchis, i: 140 cm), gi ,,Herbstschneen (db ca neaua, 9: 130 cm).

UNDE SE PLANTEAZA? - , -

Stelurele se planteazii in locuri insorire, cu sol afinat, bogat in substance nutritive.

fn straturi perene datorita ind~imi i sale, stelu~ele sunt flori de fundal. Ofera o imagine placutii in spatele plantelor perene semiinalte, care vor acoperi tulpinile stelu;elor.

L i b @ garduri ofera o pats cromaticii minunata alaturi de alte plante perene ce infloresc toamna.

fn prim planul lemnoa- Soiul ,,Herbstschnee" cu flori albe selor cu frunzi~ au tumnal

Alituri de dalii in stratul de toamni

colorat, stelu~ele roz sau purpurii invioreaza compoziria.

Pe malul lacului sau al p&&dui se dezvolta ideal, deoarece prefeA solul umed.

Stelu~ele, nu prea preten~ioase, nu prea preten5ioase pot fi plantare alaturi de alte plante, col- orind astfel stratul de toarnna.

Plante asociate de culori vii sunt aconitum (Aconirum carmichaelli), splinura (Solidago), rujii (specii Rudbeckia), norocelul (Sedum relephium) sau dalia (Dahlia).

Pute~i amenaja compozi!ii de culori pastelate data plan- rafi stelugele alaturi de mar- garere (Leucanrhemella serori- - na), anemone japoneze de culoare roz (Anemone japonica), crizanteme de gradin2

(Dendran rhema grandiflorum) sau cimicifuga de culoare albn (Cimicifuga simplex).

Straturile de toamnH se ~ o t cornpleta cu fermecatoare ierburi ornamentale: mei (Pani- cum virgarum), penisetum (Penniserum alopecuroides) gi miscantus (Miscanrhus).

Soiul ,,Alma Potschke"

3 Preglti* stratul Fnainte de 4 Sapati gropi la distanJe de plantare. Afanafi solul, adlu- 40-50 cm. Plantali plantele 51

gati-i compost ~i nivelafi tasafi solul In jurul tulpinii. suprafafa cu grebla. I

Gridinirit iscusit

LUMINA SI SOL 11 TRUCURI ? I

bm@Srap la ghlveci, Soare. Se dezvofa bine In La tnceputul verii aracifi prirnavara sau toarnna, plante locuri calde, ocrotite, insorite. soiurile inalte, eventual Ilndesate, cu frunze sanatoased) Tnconjurafi planta cu suport.

Nu cumpirafi @a& &fa Fertilizati solul cu ingrZ$i- inflorite sau ale d r o r rcidacini So1 cu humus, bogat i n sub- rnant cu confinut rnoderat de at%rnS din ghiveci, deoarece stanfe nutritive. Nu tolereaza azot, i n caz contrar tulpinile acestea nu tolereaza solul cu perrneabilitate slaba, plantei vor f i foarte subfiri ~i transplantarea. sau urned in t i r n ~ u l iernii. inalte.

PRIMAVARA Plantare fi divizare inainte de plantare afanafi

1 adanc solul ~i adaugafi-i compost. Fertilizafi solul plantelor inridacinate cu ingra~arnant bogat in potasiu. Scoateti din pamant plantele batrane, cu rnijlocul rarit, divizafi riidacinile ~i

replantafi doar pit$le rnai tinere.

VARA fngruire Pe tirnp de seceta udafi perenele abundent. Aricifi speciile rnai Tnalte.

TOAMNA T4iere Dupi hflorire sau sosirea prirnului inghef scurtafi la tniltirnea de aproxirnativ o palm3 plantele (stanga). Intindeli compost i n jurul tulpinii. Cornpostafi doar parfile sanitoase ale plantei.

Stelufele pot f i contarni- nate de nernatozi. Sernnul contarninirii este aparifia petelor brune, colfuroase de-a lungul nervurii, dupci care frunzele se usca sau putrezesc. Plantali craife intre stelufe, doarece acestea fin departe driuniitorii. inlaturafi ~i distrugefi plantele contaminate.

- - ISBN 97MW86OB24

Prin tre plan tele de gra'dina' lumhirica se distinge prin avhtul sa'u spre fndumi.

LumdnPrica forrneazi in anul serninirii o rozeri de frunze plan:. Numai in al doilea sau al treilea an i$i dezvolt% tulpina i n d d cu boboci nurnerosi ce se deschid apoi treptat.

Lumhirica Iho& (Verbas- cum bombycihrum) este o plant5 bienal~, lungirnea ei poate ajunge pin: la 1,8 m. Suprafapa ei este acoperiti de peri pklogi. Flonle de un galben-aprins apar in august. Soiul ,,Polarsommer" se distinge prin flori galben-aur~u ~i creSte numai pdna la 1,6 In.

Lumhikica sudid (Verbas- cum chaixii) este o planti pereni, cu frunze verzi $i o i n d ~ i m e de numai 1 n ~ . Florile sale galben- deschis apar p in i in luna august. Florile soiului ,,Albumn sunt albe.

Lumhirica din Asia Mi& (Verbascum olympicum) este o planti bienali, cresdnd pin5 la inilrimea de aproximativ 2 nl. Se distinge prin frunze albe linoase $i prln inflorescenrele ramificate, gal-

bene, ce apar in perioada iunie- august.

Lumhikica violet5 (Verbas- cum phoeniceun~) este tot o planta pereni, avdnd indjimea de numai 40-60 cm. Frunzele sale sunt de culoare verde-inchis, pe tijele-i lungi, foarte grarioase dez- volrdndu-se din mai p ins in iunie flori violet-purpurii.

Soiurile provenind din hcru- c i p e sunt longevive gi infloresc in multiple culori. ,,Pink Domlno" are flori roz $i indpimea de 1 m. ,,Cotswold Queen" se remarc: - prin flori de culoarea chihlimba- rului, ind~imea sa fiind de cel mult 1,5 m. ,,Densiflorumn de 1,8 m are flori galben-limdie, caracterizate prin anterele violete, usor vizibile.

in orice loc insorit ~i uscat ar fi plantar5 lumlnirica, aceasta foca- lizeaz2 atenria trecitorului.

Atrage privirea deopotrivi in - - apropierea casei, in fay zidurilor, l ingi terasi si pe - - .

LuminLica sudicii ,,Album " terenurile in pants.

m P L A N T A R E $1 INGRIJIRE

-

furca de sipat Cl cazma

A f h $ P&I stratului, inde- 2 Perioada de semInare: mai- Mrtati buruienele 21 pietrele. iunie. Preslrati rar semintele

#&I m e mesat-, incorporati Tn lurn%n8ricilor in stratul preggtit antw'or.

Nuaqe de garoen: lumhirica din Asia mica 21 coada-2oriceldui

Plantagi varietipile inalte in fundalul stratului sau bordurii, iar pe cele scunde in fa$ sau En gridina alpini.

De-a lungul drumului sau a1 gardului, in vecinaratea por~ii, lumhirica ti salud de departe pe drume~i sau pe oaspe~i.

thus ruber) 8i iarba-gr& rosie (Sedum telephium).

b g i i roate soiurile de l u m h l i d se disdng prin h- musere perenele alb-+tii, cum ar fi anafalisul (AoapMs margarimea) gi $4 (Scachys byzantina).

Efectul l u m b l ~ c i ~ poate spori prin asocierea cu plante mai scunde, dar cu necesidri asemhi- toare.

Culorile ei alb, galben sau nuanpele sale ro$iatice strducesc mai intens aliituri de perenele albastre, cum ar fi iarba-rnd;ei (Nepera x faassenii) sau jalegul (Salvia nemorosa).

Var~etiplor cu flori albe gi vio- Jete li se potrivesc perenele roz, de exemplu centrantus (Cenrran-

3 Pn'n greblsre acoperifi cu gri- 4 Tmnsplantafi rgsadurile ja cu pamant seminlele si incepdnd din august Tn locul

marcaJi stratul. Udati semBnBtura lor definitiv, In fungi@ de predis ar un jet fin de apa. pozijia de crepe, la distanp b

20-60 c

h iu r i l e obfinute prin incru- dgare se pot reproduce prin butagi de radacina. Toarnna, scoateli din pamant rizomii, taiafi din acgtia bu ta~ i de radacinti de 5-7 crn lungime $i Tnfigefi-i In p5mant nisipos Tn ghivece cu diametrul

I de 10 cm, respectan direeia lor de crestere on

.: rr rrimavara, cumparaji !tLaduri h ghivece, viguroase, .'binatoase, sau cumparati serninfe proaspete.

m Nu cwnparafi plante ~bolnave, Tngilbenite sau batrlne, ale caror radacinl les din ghiveci.

Soare. Se dezvolta optim la soare ~i la caldura.

Sol cu bun5 perrneabilitate, sarac i n substante nutritive. Ameliorafi perrneabilitatea

, solului cu nisip sau p ie t r i~

Sernanafi lurnlnirica tn stra- Scuturafi serninfele de pe tul din aer liber. Acoperifi tijele ofilite intr-o punga de serninfele cu un strat subfire hlrtie 00s) sau t i iaf i tijele ~i de pimant $i udafi cu griji. punefi-le tntregi in pungi. Plantafi rasadurile procurate Plstrafi-le pan3 la semanat din comerf i n luna mai la intr-un loc uscat. locul lor definitiv.

Taia* irnediat tulpina ofilita, deasupra rozetei de frunze, tn acest mod prelungind viafa plantei.

Multe specii se autoreproduc daci lasafi serninfele sa se matureze planti. Deseori se formead ~i rozete de lastari tineri.

Fainarea este cauzata ciuperci. Pe fafa $i dosul

VARA frunzelor se forrneazi o Transplantare gi fngrijire pelicula alba, asernhatoare hdep&rtafi parfile ofilite, rnucegaiului. Frunzele se daca dorifi ca planta s2 tra- rasucesc ~i se sfrijesc. Boala iasca rnai rnult iar vara tlrziu se poate extinde ~i pe 13s- sa infloreasca a doua oar& tari ~i boboci. Distrugefi In august transplantafi parfile vitirnate ale rasadurile. plantei.

palodor %cu!S!uo~ay3pa~c' snllarrre .ra~sy) alalnlals rf loci alermse a~uel,.~ .zo~ nes auaq

-pB !JOB n3 pa110se as lalopi

3 '6 wseqp ap aplmn~

.~IE.ILJ~~ a~alb~3 n3 'apums amqd nr, e~eposv LJ a~eod ap

-!=an ap~nure~ ns ei~y&~olos

-Wp eun '(ap!lra~) !axe pun[ U; !~n3lm UJ alenlrs luns eqp

qwum eared n3 <aleqreq -opt-n!md~nd-zor apqg .ap

-plaA !ydpl are 1-3 ur 5'1 ap wur!lp~ dupe apads psem~

-!woq~ ad !.leru!s JO~TII~ -1sn3ne UJ ~uvd a!un! u!p 3salopuj

~eln3~!3 a1eza.h '!sew amoj aplold 'ur ~'1 ap elpul 'gm ap eurlof axv' .aspol3o 'app

!m3ol ul Furnu pealrreld as !pads apq!suas !em arm

allup tun am (e~~IXydossdry3 S!IUON& "me s-pro~

eanos el asndxa '!iu!qnrf 'app apn3ol

paja~d !S 1eln3a~ alblo~q ellr~o1og .auraJnap rede !S

aworql nes aseoqd luns !pads al!urnm q alqomuel '!nu

apzunld -anseou apnBea1aur ad pn3soun3 cpour m!un n3

!a!uapnJ aiauuras luns ae!qeI c!~eur apolg -!a!y plsaa UJ !1 awa3ppq !!qpy mun!%r q akun+q luns !alwo1os nas !nIns!urov ap pds apl!ly!a

aAne1map aIapeo8 -a!p! ui ~ugrd arun! u!p m.~ogul ale1

-173~13 pnpuy ui a1eza6-e amqel (auaqpB apold -1esapuJ JOA

-03 -WJOf !JOB el3 !!IElW

.p!leqps p!un !,pug o w elere 'ur 1-8'0 ap I@UJ .am -uyd sap !S alnssoun3 !em aim alpads aJmp eun alsa (ew!ps -snJ spro~d) 3yys syoool,~

.!!u!dln~ ly~gr~ UE ampug a1aqm ~ur~oj IS

a!p! UJ eqd arm! uyp >sa~opu~ !nq~~-q@ S (21) !Em

al!Iold .lay%ug q m;ns!wJ ~w ynw esul 'ano!.ianm Fapads

tor florilor. Nu tundeti planta toarnna, deoarece fructele acesteia reprezinta ornarnen-

.. + I - '

SemInare P divizarea

Taiafi ti compostati roadele de florile ofilite, fructele plantei pe plantele mai Tn varst8. ornarnenteaza gradina toamna Pentru lnmultire scoawi rizornul din p i W t ~i taiag-l tn rnai rnulte buclifi, apoi plantati TOAMNA porfiunile cat rnai repede. Plantare $i ptvtecfie impotriva MulciJi solul cu compost oos), fnghe$uIui

Rlsadurile cumpirate pot f i plantate gi toarnna, iar rizornii plantelor mi varstnice pot fi divizafi ?n mai multe par$. Inainte de sosirea primului lnghe rnulci$i solul perenelor cu frunzi~ dzut ~i acoperiti speciilr mai sensibile cu crengi de brad. I I

- - 5 - - Flornisul este rar contarni- nat de diuni tor i ~i boli. Pe vrerne caldi ~i uscati planta poate f i atacati de p3duchii de frunzs, care sug seva plantei. Spilati cu a p i d iuni tor i i sau stropiti planta cu solutie sipun- alcool.

m

C c

m

of

.--

v G

* ti;. .p

8

E I.

.=

cr

~.a

,Bf

.- 2 .e .= 5 sl m

.= dz 2

= 2 g

q.2

w g!

E .-

'C w

w

;

%#

ma

=

..sf +

g $ -0

.a E

2+

*g

zx

7 Crizan tema

. - .

1 . . I , 7

Primivara, pentru a obfine o cregtere tufoasa, Uiag

1 PRIMAVARA VARA Piantare si fnrnulfire hgrijire Perioada adecvata pentru Administrafi plantelor Tngri- plantare. Planta peren2 bine $imant complex de dous ori. Tnradkinati se p a t e repro- Uda$ bine daca sdul este duce prin butagire. Tgiafi de uscat. Nu udafi excesiv pe tulpina plantei lastari crizantemele, deoarece frun- lungi de 10 cm $i Tnfigefi-i Tn zele se Ongalbenesc gi pier. nisip umed sau in perlit 00s). Lipsa de apa, Tn schimb,

provoaci lignificarea tulpini gi dderea treptaG a frunzelor de jos Tn sus.

TOAMNA T M U Proteqk IndeNrtgi cu mdna florile ofilite. Acoperifi tulpinile cu

Doctorul plan telor

:rizantemele pot fi atacate de trip$. Pe frunze apar oete argintii, florile se lecoloreazi, se sfrijesc. 'rotecfie: meflinefi solul eavan ~i mulci# solul. )istruge$i imediat Nrfi le nfestate. Dad este nece- ar, stropiti plantele cu o olqie pe baza de piretru

nes (euv~!nur e!~e[nqo7) eleoln3 -np nlduraxa ap w 'aqp apold

'(EZ~EU

-139 t!!nps) pbp! nes p!leqEs e!l!um ((urnrrt!uolsnog urnwaB~

!!ialynd 'ue!unua81e purnuelos '(snu!~a e!raqq) gp!d eqaqol

nlduraxa alds ID 'anseqp a3yeqA apoU ap mg!suam! asa !!Sol

!S ZOJ 'aq@ ales lo[pn!os 1n13ajg .!IOU alaurpd pede

es dmuj pup eu;d !iada~Se 'app -ads aps!~olo~ anaja n3 !iwado

es $JOP pea .aplov al!!i!zod -uro:, ale01 pu+asnurnqui 'pal

a~ueld ap alpn~e~~s ui aunupt ap ~sa~!nod as aalemy aplog

3!1ado3e ad ap al!u!pp% ui nes eselal

'uo31tq ad ain%~lp ap uranxa luns

ah- aueoj Iuns ynp~oq ap !S !IOU

ap a]!~nlwls nnuad al-emape luns a~!m~a~saure IS apms apm!oS

.aAppmu alad upd Bups!p as Uua!l!3t!~u !ln!os ap ~n~a~sau~v .ur~ OZ-5 1

ap eaur!ileui el epd xa.13 U%uny3 -s!ura!semej slau%e~~~ !S !rop3

!XI ap uauropd" <!~n3alsaurr: !S !lop3 ad ap "XlneagU al!!~as

u!p alalaTurnJg .p!pd-zo~ areoIn3 ap 'a~po~u~ !JOU n3 ',,@~q=)~

spas enou !S aJe aur!i~ui ur:, 0 1 IOL .e~!l~odoap salsaure

uc !S !101n3 aseS ui pa!ppJauro3 a!ras 'UD 0 1 nwnv ap a~pul alueld n3 ',,.illoa" spas enou

ap mu~iap alsa pp103a~ .le!Jer\ ~uaur!~~os un-~~ui Laurcn ui ms$

as aprmas apas !S aprog .eu!dln~ tpo[uo3ui

ar, '!40!3!d!l pad m alazuny -s!~a~sww ~uns a1 eJoin1nL .!JEW

ap uqasoap pow n2 !I ur3 0s-0~ ap aur!ip~ o n3 !ipa!~m !B

pspta aln3soun2 alxdum apn!os ap prupw -es!qDul nas es!y3sap

a~a!puo~ ap m!leuron a~ad ap aleulo ~uns 'eln8a~ ap 'a[!loIj

.poln3 ap aiuenu anqurnuau U! 'ea]s ap ewoj ul nes apunlol

!JOU u!p asndurcn Iuns rolala~ -gunrq ap asuap alaimsa~op~

I L. \.. -q~ay au!y) alunJenr aIau!saJ! !S

pup epel !i!s!~w .~!~seld ap (sua3sa~n~ t!lrra~) el!~ad '(~0102!q i1an1yw ~~VNLNVI~ as 33 -:..~d al-!iepr. :- ,,. ,., SOJOJ~J XI un-JIU? al-!ieseldwe

'~eu!~gpg~ul ne-s a] edna .UJ a-L ap JJJA!~~ U? !ugLUgdg VE

P wov!pm3" puauremo 1n3a1 -saure !S ~@~pui l~nur a19 (as!q3ul

a~ad n3 'zol) Ueu!~u !S (aqp a~ad n3 'ZOJ) uau!peN '(qp) u~ue!g"

ap 'ur3 04-OP ap taw -!ipu~ el Bunie aput aprog

'un 02-S I ap eaur~puj eauaurase ap ne !Jn!os

alsmy .eals ap eurloj ui !IOU

ne $ecn!nadu !S uJaqnauama~S'L m ui <!IOU ad aqp apeuro13

.ede ap ~nJolez!~anlnd nJ unl -eueuras 8[!~6 n3 !i!zaurn .lup~~yl

ap a!iqns le~p un n> !ode a1 -!i!~ado~v yeap eud nu JJ~J

z

Gricfinzrit iscusit

a Primavara devrerne,tfth@- m ~~ tfkplRt. CM mai Pentru budrete raji serninle sau incepand de la frumos infloresc i n lurnini frecvent florile soiurilor inalte. mijlocul lui rnai, curnpirali solar3 deplini ~i pe o vreme Tiierile stirnuleazi infloririle plante tinere, sinitoase, pe cat nu prea umeda. ulterioare. posibil, compacte. Necesiti un sol fertil, cu a Sernanatul trebuie efectuat

Nu cump&rafi ptante deja bung permeabilitate, dar nu la temperaturi joase. inflorite sau cu frunze tngil- fertilizat foarte recent. Seminlele nu vor incolti daci benite. Nu curnpirali nici Dozarea excesivi de azot ternperatura solului d e p i ~ e ~ t e seminle vechi. lantei. 24 "C.

PRIMAVARA Sem1nare CurZipte Semanafi In IocuinG sau i n Brurnirelele infloresc relativ r3sadnigi din rnartie p l n i i n scurti vrerne. Dupi ce florile rnai (dreapta, jos). Seminand s-au trecut plantele se pot de rnai rnulte ori consecutiv, cornposta. Pe locurile la intervale de doua-trei s i p curitate, cultivali plante t imlni, prelungifi perioada cu bulbi sau flori viratice se inflorire. La rnijlocul lunii bienale. mai, transplantali risadurile afari.

VARA &ji@re Brurnarelele trebuie udate sisternatic pe vrerne sece- toas& Fertilizaji-le o data pe luni cu o solqie nutr'utivi pe bazi de potasiu.

Pe vrerne secetoasi ~i calda brumirelele pot f i afectate de fsinare. Aceasti ciuper- c i forrneazi pe frunze, tulpini 5i flori o peliculi albi, aseminitoare rnucegaiului. Fiinarea nu se poate eradica. Indepirtafi S i distrugeli plantele infestate. Pentru a preveni boala, pe timp secetos udali plantele abundent.

O IMP AWIMP SRL ISBN 978-963-86092-8-1

Podoa ha gridinilor alpine ACCESORII: U aubrieta la ghiveci 3 compo . srbonat de calcii O plantator U foarfece de gradini Plantele covoarelor florale formeazi pete de culori vii

in @ife de prima'&

Aubrieta a t e planta indriigiti ~i b - -

simplu de ingrijit a gddinilor alpine gi a celor suspendate. Frunzele mici, spatulate, verde- cenugiu formea2 covoare vegnic verzi. Florile aldtuite din patru petale infloresc atit de des in lunile aprilie ~i rnai, i n d t ascund toate frunzele.

Soiuri cunoscute ce se inrnulfesc prin divizarea

I radicinii sau prin but+ire sunt cele cu flori albastru-rnediu ,,Blaurneisen, albastru ,,Tauricolam, albastru-inchis o perioada mai scurtii, amintim ,Hamburger Stadtpark, albas- soiurile cu flori albastru-mediu tru-lavanda ,,Neuling", albastru- ,,Novalis Blau", mov-inchis lavandi cu frunze cu rnargine de ,,Royal Violet", roz-carrnin culoare deschisa ,Silberrandm, ,,Leichtliniin, rap-purpuriu mov-albktrui .Blue Emperor", ,,Royal R e d gi purpuriu inchis rnov-albistrui-stdlucitor ,,Whitewell Gem". ,,Schloss Eckberg", rnov-inchis

ori ric bo

Aubrieta alituri de lilicele, disum pi bnrmiirele

CE SE P L A N T E ~ A ~ T U R I ? Plantari impreuna cu aubrieta plante cu bulbi pi tubercdi, ca

Se recornandi asocierea cu de exernplu narcise (Narcissus), plante caracteristice gddinilor lalele (Tulipa) gi porurnbel alpine, ce forrnead covoare flo- (Muscari botryoides var. borry- rale. oides ,,Albumm).

Soiurile albastre pi mov se asortea2 cu alisurn (Alyssum

" ,,Dr. Mules", roz-inchis ,,Rosenteppichn, rogu-purpuriu- UNDE SE PLANT-?

I florile la adincirne identics cu cea listiri din nou ~i nu se vor de,gar. din ghiveci. Udafi abundent. nisi in interior. . - I T - I

inchis ,,Red Carpet", rosu- . carmin ,,Vesuv" gi bordo Florile strducitoare ale aubrietei ,,Bordeauxv. supravieruiesc ~i in rosturile din-

Printre soiurile noi, ce se tre pietre gi placi de pavaj. inrnulresc prin serninre si traiesc Aubrieta a t e floarea caracte-

ristid #nilor alpine. Se dezvolta frumos pe ziduri

pi garduri de piatri, unde florile ce se rkphndesc in forrna unor cascade florale oferii o imagine pitoreasd.

Aubrieta, fiind planti scundii gi longevivi, a t e recomandatii pentru plantarea in bordura straturilor.

De-a lungul aleilor este foarte decorativa, deoarece domole~te severitarea tro- tuarelor, fir5 a crqte peste

. , saxarile), laptele-dinelui (Euphorbia polychroma), bir- busoara (Arabis Drocurrens Dupg Pnflorire Tnrnulfifi

aubrieta prin divizare. jcoatefi planta din pirnant, i rn~~rt i t i -o Tn rnai rnulte F ,,N'euschneen), aiabis roz (Arabis I

caucasica ,,Cornpinkie") sau sspuniri~a (Saponaria o q - I moides ,,Rubra Cornpactan).

Soiurile roz pi rofii sunt decorative alituri de plantele inrnulfite prin divizare sau

~ut is i re . UneIe soiuri noi I uerene cu flori albastie si rnov, ca de exemplu stbjenelul pitic (Iris barbara nana), flox Douglas (Phlox douelasii ,,Lilac Cloud") " sau clopoteii (Campanula poscharskyana ,,Stellan). Soi cu flori mpii

- acestea.

I Aubrieta

L

I Gra'dina'rit iscusi

CumpSraji prim3vam e Soare. Se dezvolt3 optim t- rasaduri sau serninte locuri ex~use la soare direct proaspete Tn cazul soiurilor cr oe tnmulmc prin seminte. So1 perm@abil, calcaros, @ Nu cumparafi plante cu preferahll slab uscat ~i nisipo- radaciniTndesate, ale d ro r argilos. Nu feitilizati cu rcidscini ies prin giurile de tngr&@mdnt proaspat sau xurgere a apei sau serninte ?ngri$k-ndnt mineral cu vechi. continut de azot.

Py

DatoriG infloririi tiwe reprezinG o sura de hranli irnportanta pentru albine # alte insecte.

Soiurile cu flori albastre ;$l rnov traiesc indelungat, in& wle roz sau ro$i un ti- m k mai scurt.

~AVARA rasadurile in ghivece cu )tare $i semInare diametrul de 8 cm. Qnd sunt

I Plantafi aubrieta fncepand din deja destul de viguroase, plan- martie #i aprilie. Sernhnqi rar Tn tati aubrieta in gradina. lazi cu sol umed lntre ianuarie Plantele semanate timpuriu poi $i aprilie. Nu acoperiti lazile inflori Tnca din primul an.

divizarea

Dupa lnflorire taiati (scurtati) aubrieta (stanga), sau inmultiti planta prin divizare. Uda$ pe timp de seceti tndelungata.

TOAMNA Plantare Toamna este de asemenea perioada optima plantarii.

Porfiunile goale de pe covoa- rele ve~nic verzi sunt semnele daunelor provocate de Cnghej. Datoriti fertilizarii excesive cu ingr&amant cu confinut de azot R timpul verii, rezistenw fafi de tnghej a plantelor este redusi. Fertilizaji solul cu compost. Scoateji exemplarele vitamate $i replantafi doar pavile vegetale verzi.

Ba IMP ABilMP SRL

STRATURI DE FLORl$I PLANTE DE BORDURA GRUPA 7

CARTEA

142

Flori plicu te fn gr;idni ji pe terasa'

PLANTARE $1 INGRIJIRE - -

ACCESORII: C3 seminte Cl lad2 de inmuljire, sol de seminat CI ghivece de inmullire C3 pulverizator CI plantator CI compost Florde margaretelor ofkd culori vii grkhdor.

Margareta pitic5 sau Coleos- tefus, minunate plante cu flori galbene gi albe, inijial &cea parte din familia ~ h l y i a n rhemum, ins5 cu timpul au fost clasate in altP hmilie floral& dar semnele comune sunt vizibile: ambele

M n a r e : martie-aprilie. 1 Umplefi lada cu sol steril, 2 torul de @. Pani la hcobire Umeziti solul cu pulvetka-

lmpri$iati seminjele ~i acoperiti tineti lada la 15-18 OC ~i pastrati semanatura cu un strat sublire solul uniform umed. de ~aml?nt.

au flori m%runte, de tip margaretg, situate deasupra frunzelor a d h c dinjate.

Florile galben-auriu ale coleostefusului galben (Coleosrephus mufticadis) ce

fiurescens), dar frunzele verde- viu sunt pujin mai aspre gi florile se aseamPn5 cu margaretele de c h p (Chrysanthemum leucanrhemum). Soiul ,,Snow- land", halt de doar 15-20 cm,

f o r m e d covor ~ l a t sunt situate deasupra frunzelor ugor drnoase, verde-cenugiu. Cele rnai cunoscute soiuri sunt ,Koboldn gi ,,Goldzwerg" cu ind~imea de 20 cm.

Coleostefus alb (Hymenos-

vaselor Pnalte, inguste, ins% este plantats al%turi de multe alte decorativ?i si in straruri de plante anuale. inflorqte foarte abundent. plante anuale. Cultivad in grupuri, planta are efect decorativ rnai accentuat.

f n straturi lungi formeaz5 covor indesat, iar in prim plan oferH o priveligte foarte imbi- etoare. Este potrivita ca plant5 de bordurl.

In laii de balcon plantaji coleostehs galben I&@ marginea vasului, ca htar i i s% poad atkna din lads. Este foarte decoratis gi plantats in vase inalte gi inguste, sau ca planta subarbiwls a plantelor cu tulpina inaltii. Coleostehs alb se p l a n t e d intre plante rnai inalte sau cu ramuri athittoare.

V e ~ i ob~ine un contrast vioi

C a r d r&adurile au wa patru frunze, repicati-le in g h i c e durik tat mai des ?n aer liber,

cu 0 8-9 cm. Puneti ghiwcele la & se otrjnuEasel cu cond4iile din lm lumlnas $ nu prea eald, I) gt&din&.

asociind coleoste~hus cu UNDE SE PLANTEAZA? plante cu flori de culori puter- formei iufoase, indesate se asearnan5 cu margaretele arbustiforme (Chlysanrhemum

nice ca de exemplu mugcate (Pelargonium zonale), garofife (Dianthus barbarus), salvie

Coleostefus este populara plan- t H a Ihilor de balcon sau a

iogie (Salvia splendens) sau lobelia pit id albastd (Lobelia erinus) gi pufdeji albqtri (Ageratum housronianum).

Coleostehs alb poate fi planta de bard- a clarchiei (Clarkia unguicdara), ochiului- boului (Callisreph~~s chinensis) sau a drciumZresei (Zinnia elegans).

Are efect simplu gi natural plantats alaturi de ierburi ornamentale sau Derene cu caracter sdbatic gi flori albastre precum jalegul de d m p (Sdvia nemorosa), albastrija

La mijiocd lui mai afanqi rescut in ghiveci. In stra- solul si adaugati-i compost. din gradin; tolereaza

Plantali risadurile In grupuri, la ai usor perioadele rece- ~ (Cen taurea sca biosa) sau clopo5eii (Campanula glome- ra ra).

I distanfe de 20-25 cm. lkoase scurte. J I Datorita florilor colorate ins3 modeste, wleostehs poate fi

I Gra'dinirit iscusit

e Cumpirafi prirnavara serninfe de rnargarete pitlce, sau de la lnceputul lujmai, plante deja inflorite. '4,.

IOu cumparati plante cu frunze ofilitee, cu Pete sau uscate.

:b:

r Soare. 'lnfloreste abundent toata vara doar in locuri expuse la soare.

Sol bogat in substanfe nutritive, cu humus. Pastrafi solul uniform urned. La plantare in lazi de balcon folosifi pamdnt de calitate pentru flori.

- TRl JCURI

Tiiafi margaretele pitice albe la rnijlocul lui august, astfel vor Tnflori pentru a doua oars.

Nu fertilizafi solul exagerat, deoarece vor dezvolta rnulte frunze ~i pufine flori.

PRIMAVAL Seminare $i plantare Udare #i curipre incepand din martie, se pot Pe timp de seceti udaji semana in cad. Dupa Tncoltire plantele regulat, rnai ales pe repicati rasadurile Tn ghivece acelea plantate in ciubir sau mici, iarlnceptind de la rnijlocul lazi de balcon. Taiafi florile lui mai le putefi planta R gra- uscate lmpreuna cu tulpina, din& la distanfl de 20-25 cm pentru a stimula dezvoltarea intre cuiburi. Tn aprilie seminlele noilor boboci (stdnga, jos). pot fi semanate In risadnije.

Scoaterea plantelor

radacina din sol, apoi compostafi-le. Mulcifi stratul pentru

I

Margaretele pitice sunt sensibile la fiinare. Vrernea urnedi favorizeaza rispandirea peronosporei, fainarea apare pe vrerne calda ~i uscats. Pe suprafafa frunzelor, a florilor ~i a tulpinii apar un strat rnaro- cenu~iu. hdepartafi $i distrugefi parfile contaminate.

8 IMP ABllMP SRL 80P-W-10090

Pfanta cu ulp~na areapta' ACCESORll: O rSchi$icA la ghiveci P cazma O compost Luni intregi florile decorative i fiunzele lucioase -

reprezin t;i ornamenrul principal al graWdi.ii.

VARIETATI

%chi5ica are fiunze lungi, lanceolate gi inflorescenje dese, in formi de spic ddtuite din flori albe pi roz situate pe tulpina d r e a p ~ ce aringe indrirnea de 1,2 m, I

Perioadi de plantan: primavara. AfBnaTi solul 'in martie $i 2 Scoatefi planta din ghbeci

rasturnhd-o $ lovind y w I Caracteristica plantei const5 in fiptul d datorid pedunculilor flexibili, florile se pot intoarce fn orice direqie.

adiugati-i compost. Sapafi gropi fundul vasufui. de plantare la distante de 45-60 cm. Soiurile h e t e "Summer

Snow" cu flori albe (80-90 cm) pi "Bouguet Rose" (70 cm) mov-roz infloresc devreme. Spicele de flori ce se deschid Incephd cu cele inferioare se asearnhi cu florile mari ale speciei erica. Florile mov-ropiatic ale soiului ,Summer Spire", ce p a t e atinge ,i 'indfimea de 120 cm, sunt foarte decorative. !nflorqte foarte &u, Pn septembrie gi octombrie gi are flori indesate soiul ,Vividn roz-purpuriu, cu tulpini atingnd ind f mea de 60 cm.

UNDE SE PLANT^? CE SE PWLNTwaTU" ~oia), r u t a n mov (~+m

fdicaria), uadescantia Rgchidca roz-deschis pi pur- (Tradesmntia andersoniana x) puriu bflorqte in perioada ciocul-bemi (Geranium &d sunt dominante florile pratense). Arad minunat galben-vioi pi p o r t d i u . Fiji fmpreun5 cu ierburi decorative atenfi s5 se armonizae cu cele- ca rogozul (specii Carex) pi lalte plante gi s i raulte combi- meiul (Panicurn vipnun). na ii de culori calde.

fn straturi cu flori albe alituri de soiul "Summer Snow" plantari liatris (fiauis spimta ,Floristan Weiss") sau veronica (Veronica Virginia ,,AIbam).

Se asor[& cu flori galbenc precum lipsdnoaia (specii Coreopsis), shianele de gi- dins (Solidago x) gi crefoara Richifica se r isplnde~te (Mchemilla mollis). foarte repede datoriti

Pe kingZi rgchidca r q i e gi rizomilor tdritori. Taiafi roz plantad steluje ((Aster regulat ramificaJiile pentru amellus), brumhele (Phlox impiedicarea expansiunii. panicdata), menti decorativi Lastarii ~i ramificafiile cu (Monarda x) gi crini galbeni ridicini pot fi plantate in (Hemerocallis x). alte pit$ ale stratului.

L h g S lacul din g&diniC ofers o priveligte pl3cutii di- turi de veronica albastd cu --

f iunde lungi (Veronica longi- Soid Jkqte &wem

l y

Riichidca a t e foarte rar i n d - nit5 pe meleagurile noastre. Plantad in loc corespudtor se dsphdqte foarte repede datorid rizomilor Mtori .

!n stratmi tip ban& for- m& un contrast plZat cu plantele scunde, tufoase. Nu plantafi acead plant5 cu d a - voltare vigurod aproape de plante ce cresc mai lent, deoarece acestea vor fi ̂ Wbqite.

f n gr&dini cu cuacter natural se dezvold frumos Pn locuri semiumbroase, unde dispune de spafiul necesar.

La marginea lacului din @ding sau pe malul ph8u- rilor se dezvold minunat, deoarece fn America de Nord, jara de bqtini a plantei, crqte pe h p u r i cu sold umed.

Rezervafi spafiu Pn stratul de flori pi penuu richijid, deoarece ca floare &at3 se pbtr& timp indelungat in d.

3 Plantafi rkhitica la adlncime 4 Wfi planta abundent. Vaf4 identica cu cea din ghiveci. pe timp de secetS, udag

Umpleti cu pamBnt golurile richitica regulat. ramase libere $i tasafi solul.


Cum@ra$i primavara rachifid la ghiveci, avand frunze slnatoase.

Nu cumplrafi plante fnflorite, cu frunze ingalbenite, ofilite sau cu radacina iepitl din ghiveci.

LUMINA 51 SOL

Soare sau penumbrl. Plantatl In umbrl planta, va avea tulpina slabs ~i frunze far5 luciu.

0 So1 cu humus, bogat in substanfe nutritive. Planta necesita sol pq in umed ~i bogat In substanfe nutritive.

la 2-3 ani $i re; replantegza doar porfiunile t$iate de pe margine. In aprilie, ?n grldinii, planta pate fi inrnulfiu pi prin serninfe. Rhdurile Tnfloresc dmr in al doilaa an de la m8nare.

Plantam gi fngr@m Addre y' udare Rachifica se planteaza h mar- fn locuri expuse la vent arEKifi

Dupa tnflorire t l iafi tulpina florilor cu putin deasupra suprafefei solului.

Asigurati plantei s m u s u f l d ~ n t dmrece r&hi$ica se r&@ndqte repede ~i nu tolereaz& hprejur plantele cu denr~ltsre viguraasii.

- tie-aprilie. Planteh se divizead exemplarele rnai inalte

folosind tile de barnbus $i sfoari (stdnga, sau arx. R timp de seed udafi regulat ~i abundent, ~i rnukili solul Trnpotriva udr i i .

TQAMNA mts* & h i 4 Tiiiati twlpinile fnflorite cu pufin deawpra zalului. In zone cu temperaturi reduse acoprifi planteie perene cu crengi de mpac.

Rachitanul poate f i atacat de plolgnifa de dmp, care roade bobocii, lastarii ~i frunzele. Planta se ofilege, se ciuruie~te $i se uscl. Adunafi dlunatorii dimineafa, cAnd nu sunt foarte vioi.

CARTEA

GRUPA 7 144


@ Blin soare, penumbd. Se demvolti optim Tn lumina chplinci, dar gi tn lizierele cu luminfi fikretP ale Mdurilor.

0 501 cu bunt4 permeabilitate, bagat Tn wManJe nutritive. Arneliora$l mlul &rac cu pufin compost.

TOAMNA T6iere si curtitarea solului

0 Florile sale atrag rnulte imwte, astfel bondarii ~i albinele silbatice. Seminfele sale sunt consumate cu plicere ~i de florinte ~i sticlefi.

Frunfele plantei sunt hrana preferat8 a ornizilor fluturelui nalbei ~i ciulinilor.

Nalbele tinere pot f i culti- ~ernintele de k l b a se pot vate In gradina FnceMnd din culege incepdnd din luna luna aprilie. Din rnartie nal- iulie. In octornbrie, taiafi i n ba poate f i semanata i n imediata apropiere a solului ghivece, iar din luna mai, tulpinile vqtejite ~i cornpos- afar& Planta se reproduce Si tafi-le, lndepartafi i n prin raspandirea spontana a intregirne nalbele anuale, serninfelor. Transplantafi rkadurile (dreapta, jos), inainte ca radacinile lor sa pltrunda prea addnc In sol.

~ d b i este o planta nepre tenfioasa, tolerdnd pentru xu r t timp ~i seceta. Udaji-o nurnai i n perioadele rnai lungi de caniculi. Fertilizafi-o moderat.

.'e vreme umed2 ~i cald2 nalbele sunt vulnerabile la rugin& provocati de o ciuperci. Boala se manifest2 prin apariJia de umflituri gilbui sau negru-g2lbui pe dosul frunzelor #i pe tulpini. Taiafi ti distrugeti frunzele vat& mate. indepartafi plantele infestate grav.


Titonia

Titonia

I Grridinririt iscusit

APROVIZIONARE 11 LUMINA $1 SOL

a Prhn&afa, WmPrnP serninfe sau plante cresate prealabll h~ m W

a Soare depth. Se dezvolta optirn la soare. In locurile insorite inflore~te ~i toarnna.

c Sol bogat ?n substanfe nutritive, profund ~i sernicornpact. hcorporafi in sol compost sau ingr3$5rndnt de grajd rnaturizat.

R!ngr;iireTo t an ul

Inainte de prirnul inghe$ rnai serios, ti3iati florile rarnase ~i puneji-le in vaza. Scoateti din piirndnt plantele degerate ~i comportafi-le, d a d n-au fost atacate de boli sau de diunatori.

a fn locurile batute de vanturi #i neprotejate sprijinifi plantele inalte cu tutori.

satorit2 tulpinilor sale lungi, planta este excelenta ca floare Mat&.

Titonia este rar atacata de daunatori. Ocazional poate f i napadits de piiduchii de frunza, care sug rnai ales seva frunzelor tinere. hdepartaji daunatorii printr-un jet puternic de apa. Tn cazul unei contarninari rnai grave, stropiti plantele cu o solujie de Bpun-alcoal.

O IMP ABIIMP SRL ISBN 978-963-86092-8-

I I Alegefi-le die p a I-" de specii pi soi- I - .

spunzaunzatoare pi pfan rafi-le in &re pig5 ale pWdinii.

VARIETXTI I Din genul Geranium fac parte nurneroase specii gi soiuri. Tuturor variedfdor le sunt caracteristice florile deschise, cu cinci petale gi frunzele sectate, asemanztoare piciorului-cocogului, care, la anurnite specii, toamna capat5 culori vii.

Geranium x magtu'ficum (40-60 crn) este o plant5 vigu- roas5. Florile mari, rnov- albastrui infloresc Pn iunie-iulie.

Geranium himalayense (30-60 crn) are flori albastre, de nuan55 pud. fnfloregte in mai- iunie. Soiul ,,Graveryen are flori albastru-deschis cu miilocul

I ropu-purpuriu, iar ,,Johnson's Blue" flori albastru-violet-viu. Frunzele toamna devin portocalii.

Geranium macrorrhizum (20-30 crn) are flori roz-albui ce infloresc din mai p2na in iulie. Soiurile sale indragite sunt ,,Spessartn roz-alb, ,,Ingwersenn roz-deschis, ,,Albumm alb si ,,CzakorV rogu-purpuriu.

1 Geranium cinereum

Geranium x magnificum

Florile rogu-carrnin cu miaul inchis ale speciei Ge-um psilostemon (60- 100 crn) apar in iunie-iulie.

Geranium sanguineurn (1 0-40 cm) are flori rogu- carmin ce infloresc din rnai pdnP in iulie.

hfloresc in iunie-august speciile Geranium cinereum (1 0- 1 5 crn) gi Geranium dd- maticum (1 0-1 5 cm). Ambele soiuri au flori roz.

UNDE SE PLAN TEA^?

Ciocul-berzei este planti atPt de multilateral3, i n d t poate fi plantati in aproape toate colpurile gradinii. Produce ins5 cel mai puternic efect atunci &d se planteaza in grupuri.

fn straturi de bordurii se planteaza in special Geranium x magnificum, Ens5 in aceste straturi se potrivegte gi Geranium ~silosremon.

La marginea tufZriilor se dezvoltg ideal aproape toate

lier re lor piidurilor, Geranium sanguineum se aclirnatized

totugi ugor gi la condiriile gradinilor.

Ca plante acoperitoare de sol se cultiva Geranium macrorrhizum gi Geranium himalayense, care se r%plndesc repede cu ajutorul rizornilor gi drajonilor.

f n grgdini alpine se davolt5 ideal speciile scunde, de exemplu Geranium cinereum gi Geranium dalma ticum care supraviejuiesc gi in fisurile ~ererilor uscari, prinrre pietrele de pavaj sau in vase de piatr5.

Din ciocul-berzei puteji amenaja oriunde compozi~ii decorative.

Speciile cu flori albastre se asorteazii cu d e l e pentru straturi, ca de exemplu bujorii (Paeonia lactiflora), cretigoara (Alchemilla mollis), dar pot fi plantate aleturi ~i tufe de trandafiri cu flori albe sau galbene.

Alkuri de perene sdbatice ca limba-boului (Anchusa azure4 sau inul decorativ (Linum ~erenne), ciocul-berzei ~roduce un peisaj naturist.

Sub tufe rare gi la marginea tuf5riilor plancari ciocul-berzei in apropierea astilbelor, clopojeilor (Campanula persici- folia), crinilor de toamns (specii de Hosra) sau a diferitelor feluri de ferigi sau ierburi.

Geranium psilostemon

Ciocul- berzei

I GrZdinirit iscusit

I-: -,L Cumpara$ primivara de la

cultivatori care dispun de o gama largii de specii plante viguroase, cu frunzig des gf Gnatos, la ghiveci.

Nu curnparafi plante uscate, EU frunze galbene, pe care se pst cbwva semnele uscarii.

gw3 &- *&

LUMINA 51 SOL TRUCURI

a Soare direct, penumbra. Tn funcfie de specie, ciocul- berzei prefera locurile Insorite sau semiumbroase, ricoroase, umede.

So1 proaspat, permeabil. Speciile scunde corespunza- toare gradinilor alpine t~lereazl gi seceta.

"

- Protejare fmpotriva gerului Inainte de sosirea primului ger taiati toate perenele p i n i la o palm3 de la sol. Geranium psilostemon nece- sitl acoperire cu material vegetal, celelalte specii sunt rezistente la inghej.

a Plantafi ciocul-berzei IBnga plante cu bulbi ce tnfloresc primavara, deoarece planta va masca frunzele Tngilbenite.

Ca acoperitoare de sol, plantali priboiul (Geranium macrorrhizum) la distanta de 30-40 cm pentru ca acesta sa distruga buruienile.

Ciocul-berzei este rar atacat de boli sau dlunitori. Rareori rldacinile sunt roase de larvele girgaripei r&d&unilor. Planta se opr* In dezvoltare, frunzele se uscl. lnsectele lasa urmele rosEiturilor lor pe frunze. Adunati insectele pe timp de noapte. Verificati radacinile.

~w gndxa am sap n3 gup -?@ ap ~"pu"l pp ad P~J

-oqd amp3 ap pad o alq

-zap as ~opoqm wqmn q .m;A ap pe(a1o~d

<!!ulppS ap m!~npgdurl al!lcd ui nas phq~~ ap ~opnhp

w+mm el w~~do qomp as .leunu!ur pere !3!w !~ndmS

amid ap ~4~4s UI e~e~ue~d .awo!iads 19 apaurn c~~qwnuad

U!P alunm1 paja~d u!na$ox

-nForeur -nh~ un%w are Ulna'floxu

1n!os Sasuap !I aqp alalumsa~ -OUU! !d !p~ad !3u!~-!an alp u; aledm2 a~ed!le a[azuny mypads

~uns !J Sepun3s !aur e;n epads

alsa UI~ 06-09 ap rn mm$~q U!J~ qOJpn9- ~.~zI

.!uoreur apu -!was alnsdm plonzap as ur 1 ap aps apiumsa~ogu! u!a .un 021

~pur la3 a[ gqd a14an am~d .ur3 5~ ap eaur!2unl2une gmam arels ug re! r3pu!So~-un~q arwln3

ap luns lu!i!u! am '!qol a~deS nus aseS n3 azmj upd -3EJW as .~0PJUd B@POV

.w3 001-OL ap eaw!Bun~ a2unu ~od aps alaiuaxa~ogu~ '!npu -a~m JopzunJj areoleqwase

~qol add n3 azumj ap aunds!p ~3 08 1-OL ap aaur!ipul el guyd

albJ3 ~!lF=? ?!ZI .('D!JU~ y e!sJaspoy)

amde apads o m po alpw

1nm UE ~e! 'w 1 ap eaur!i~ul uj lug !S JE!T pu$un(e 'aIwr?Jy -!m 31u~a1nd ~uns a1ap3unpad alaiumsa~op~ -ppa!Sar anop

ap au!dlm IS 1901 you-aseS ulp asndwm alazuny mmsual

-me3 luns rep 'wpuap! am14 -FT 0 are lr)amrfd eZI

.a&-mq azuy uud a&? -9 as by1 ut am cnqmpqu

!I ummd ',p%ereursU !8 ,ap&g 4 ~ej auerroduq ~ur ap

apmp snug .mpun wmp aP 1IJng *I ~~P~~

-ow1 .!!uo~!uI ap $uadm luns tppmolq tmmp ap pq -- !!d~ .=FI =YP

1U"S wJ OS el apw a PWD '!qo~ pnn ui a-lp alanmrd 'wJ 021-06 aP a~m 0~W'fdOPod~

*!imajde ~o9n !9 gun1 !u!~~Jo!J ap p

-~oj uj aps alaiua3sa~o~u! pzour -ny a~I!la~!~d o muaurase ap

pajo aqn! US gugd apn! u!a .pol -w "Onr Ulp PWsaJ3 -1

!u!dpu ad asndsp 'puype !un!ien -Jau ap aleuJo 'asndmm ~aur@d '!mu azuny n3 'aseop !$ alpl cas\?~wadse auarad alue~d luns y!p@ UJ 101 wm!llns nnuad

alemap luns p!sraSpcu ap p!os apwoJaumu !d pds pup ala3

Rodgersia CARTEA

GRUPA 7 147

e pentru pliwtde perme. Alegefi exemplare cu frunze dnatoase.

Mu cumpara @ante cu M u 1 frunzr%lor r2lskit sau uscat (tlsranp de a@).

Penumbra, umbri. Suporta razele solare doar In conditii de urniditate mare a aerului $i a solului, spre exernplu, pe rnalul unui lac.

So1 reavin, cu humus. Necesiti un sol bogat in s u h p nutritive.

Primivara, fertilizaji-i solul cu compost si faina de oase pentru ca planta s i dispuna de substanle nutritive suficiente.

Necesita un loc ferit de bitaia vantului, pentru ca frunzele sale mari s i nu fie v3tZmate.

.- T - -8

PRIM~IARA plarele bine inradicinate L,

Plan tare #i fngn'jirs compost si f i i n i de oase. '

Perioadi adecvata plantirii. ' In acest anotirnp se divizeaza VARA

si plantele perene mai varst- m i r e nice: extragefi planta din DacS este necesar, udati-o. parnant ~i divizafi-o sau Solul trebuie si fie umed

' ! tiiali-i butasi de radicina si p h i la adancimea de cel ! plantati-i in ghivece pentru putin 20 cm. Mulciti solul,

Gcarlllri. Fertilizati exem- pentru a-l mentine reavin. Dupa inflorire indepirtati " ciorchinii florilor ofilite.

TOAMNA Prote@e de iarnii Tciiafi plantele pans la o palma de sol. Acoperiti-le cu frunzis uscat. Pe meleagurile mai reci, acoperiti plantele $ cu rarnuri (stdnga).

solare directe sau a1 vantului puternic pe frunze apar pir f i uscate, moarte sau marginea frunzelor se brunifici. in lipsa apei frunzele si florile se zbircesc sau cad. Udaji irnediat plantele sau dezgropati-le si plantafi-le intr-un loc adecvat. I

-p9 apun3s alai!p n3 !npoq so~rnlw~s p .[epunf w au!q -p!~o !ie!mse pep ppods ~~M!JIO~ as apt aprn!~~

a~sa zoysn~ JO- 'UOJ@~ ap qasen nes apq .a~euop~o lams JOI!J~I~JIS q 19 qsoqoau 3sasopul 'pde

p3awq el !a pum~~ed upd !9 ap lnresaau !J&!SE as !I pa amq!Jlum (urnsopnpd curura3 .a!namoa% ~dg UE muqd

-SOU~.~~H) ~y&p.u ap pqp q !9 a~eruape ~uns udouro man%npy '(~op.xq o!xu*) !1 suap @sou 10~03 un pqw~og

eseope~ds nr, nes (cur? .pnpJoq !d aJpw nnuad -rnw ~!npqg) e!n?lnqol n3 app! ~uns apmrx ap.m!oS

nldkraxa asds *pasad ap&od .ast!o~38dse a~ep !IOU em -ma, nnnau 3pmuon naja peo~ Mse 'mid uj cajrasad un n3 aluqd n3 garpe3ul pp~oq ap + UOU ap apJans u~

eaiuenu pqmadspu! ass mpoq-pnpo JoIasJaA!p wsaposl: u!sd !9

alenlua33e g ~od aiuasa~opu! tv~md as aaNn

FSP !ZU WID3B ap Ev UI

.dul apad n:, ppoq -mp!ym ap pas !9 !J~!OS aqnw

p~ !S ummd la1poAuj pop N Ussaztq~d-ladn~' !I ussazu!~d

-uasagu 6~ponul !sop 19 nsn%ui apad nr, auapqu '~olawal

-uez!u areolpqurase !rap n3 (uassatpnau nes) ,u!~oua~~

u!hde !J !uo%a~w !aIsaq -papatpnq are nnuad a~!~!nod

aueoj luns (u3 06-OL) mpoq

-PF =P =F'l =Km!Os '- 09-05 aP

eaqi~uj ne alaqwy .a!mdurn ~J!JO~J n3 'Il%~~!mg~f' In!os

16 e3 laj el 'aam pog "mxrad -peaa~d as <pajs!wa ap Fur

-~oj ul pou JOA~ un pqwsoj 'a~po~vj !lop n3 cuuoduo~~~ v"5--s F"P"O9-P3WO

.Mseq@ el qp "1 ap 'anamp pop

ap uop n3 !$ aImg!urw: ~IUJ~I

-nd cU~!qmo~! jU nes uXpe~X~ -SJ~MZ" spas a112ppq lrms .w3 0s-02 nop ap mw!ipul

a= !a PO0 ap ~IF'l-S "mad %po[ a!p ap 'a1@oAuj

GRUPA 7

Cumpiirajl seminfe prim% vara, sau rasaduri de la Onceputul lui rnai.

Nu cumpirafi plantufe w frunze ofilite saw @tat% ori serninfe bitr lne.

Soare deplin. Plantafi, pe rnasura posibilitSfilor, Ontr-un loc insorit ~i cald.

So1 ob i~nu i t de gradina, bogat i n substanfe nutritive. Plantele se dezvolti optim intr-un sol nisipostalcaros. Arneliorati cu compost solul prea compact sau prea lax.

1 ngrijire tot an ul

PRIMAVARA Semanare $i plantare Semanafi ochiul-boului din februarie pane in aprilie, h locuinp. Rariti o data plantutele, iar de la mijlocul lui mai plantafi-le afar% Din aprilie se poate semana direct On sol, On

Udare si cudb$ire Pe vreme uscata, udafi sistematic l i abundent. lndepartaji florile ofilite Tmpreuna cu tulpinile, pentru a stimula aparitia continua a noilor boboci (stdnga, jos).

risadnifa sau sub folie. I TOAMNA fndepJrtarea plantelor tracm Dupa primul ger mai serios extragei plantele din pamant ~i compostaJi-le. &terneti pe sol un strat de acoperire, pentru a proteja iarna solul gol.

- m

So id le h a k e ofera flori t i ia te aspectuoase ~i durabile pentru buchetele pestrife de vari. @ Replantafi-o nurnai pan2 la inceputul lui iunie, deoarece i n cazul unei vremi nefavora- bile se Tnridicineazi anevoio! ~i inf lore~te tlrziu.

a Ochiul-boului este vulnera- bil la boala micotici denu- m i t i ofilirea ochiului-boului. Tulpinile se Onnegresc, plantele se ofilesc ~i pier. lndepirtati irnediat plantele contaminate ~i distrugefi-le. Pe cat posibil, cumparati soiuri rezistente. Plantafi ochiul-boului In fiecare an Ontr-un alt loc.

@lbQ AfYIMP SRL

STRATURI DE FLORl $1 PlANTE DE B O R D U ~ r ! . . I , , , , -$

. GRUPA 7 . s -

Floare parfuma ti de prima'vara' 7 -

I 1 ACCESURII: P risaduri de I U ingr&$3m&nt complex P grebll Q plantator

Acoper~tor de sol albastru Hoarea de nu-ma'-uita caucazlCaZlana' este o plant5 sdba- ti& perena' viguroasa', cu idorescenfe grafioase.

VANETATI

Specie apaqinind genului Brun- nera, provenind exclusiv din Caucaz, brunera sau floarea de nu- ms-uita caucazianP (Brunnera macrophylla) este considerad a fi o planf~ de g6ding. Este o plant2 pereni, IongevivZ, ugor de Pngrijit, preferind sold reavk, Pn penumbd. Cu timpul se extinde pe su- prafege mari. In condi5ii favorabile igi rZspindqte puternic semintele, ceea ce poate fi un factor pertur- bant.

Piorile sale asem?inZtoare florii de nu-ms-uita apar h aprilie, sirnultan cu fiunzele. Culoarea lor este albastru-viu, #i se inale grupate Pn inflorescenfe umbeki laxe deasupra fiunzipului plantei.

F d e sunt mari, de un verde-proaspiit. DatoritH newa~iunilor expresive gi formei mrdifbrme frumoase, fiunzigul,

. mai ales al unor soiuri alb-verde, este foarte aspectuos. Podoaba

. . -4 -I minunad a fiunzelor, dispuse pe pefioluri lungi, orneazi gddina P

' . , I

1 P w W de plantare prima- 2 Udati rHsaduri8e din ghivece. vara sau toamna. Afdnafi MwneJi pe sol hgra$3mPnt

rolul de sub arbyti, avdnd grija organic complex ~i prelucrav-l cu de ridacinile plantelor. indep5r- grebla fn pimant. ta$i buruienele.

Planta de nu-msuim cau- caziad dispune doar de dteva soinri. ,,Blaukuppel" are o hdgime de 40 un gi Pnflorqte deosebit de abundent. Soiul ,,Langtreesn are h n z e ornamentale rotunde, cordiforme gi Pmpodobite cu Pete argintii. Nu mai p u t i fermdtor este soiul

Se dezvold la fel de aspectuos cerenfelul (Gem), iarba-ciutei in gadinile alpine din umbtii (Doronicum orientale), epimedi- sau la baza ziduriior umbroase. um (specii de Epimedium). Pe

Pe malul lacurilor fi a malul apelor asociafi-o cu phielor, dispunhd de ap3 sufi- ciubofica-cucului 6pecii de ciend, supon5 mai bine raze Primula), trolius (TroUius) si s h - 3 Spati cu grijH cu plantatard 4 Scoaw risadurile din

gropi la d i i n t e de 30-40 cm. ghivece, plantati-le tn gr@ la Nu vMmati rSd5cinile arbugtilor. nivelul solului. Presati pam6ntul

pentru a adera bine la radadni.

,~ais;en Creamn, frunzele sale 1 siberian (Iris sibiria). fiind m5rginite de o bordud albL

. . se potrivesc foarte bine gi - - - - . .

Indgimea ambelor soiuri este de plaatele cu bdbi, de exemplu 50 cm. Frunzele soiului ,Variega- CE SE PLANT^ ~ T U R I ? ,pa ( M ~ ~ tan au un desen alb-crem gi sunt aflatunense) si laledua pestrig mai mici gi mai w e . Planta de nu-mii-uita caucazianii (FririlIuia impenpen&;).

se poate asocia excelen cu plante Pnflorind primzvara.

Pot fi phte-vecine aspectuoase plantele cu tulpinii lem-

UNDE SE PLANTEAZ~?

Se dezvolg optim fn locurile din penumbd, protejate de h t .

Extinzhdu-se repede, este adecvad h primul r h d Pn @- b i l e naturiste.

EEte fermdtoare plantad in fap casngarilor de dugti.

Sub f i u d p l arborilor cu comaaidacmacoper i torde sol albasrru se poate A p h d i nestinghuit

noasii, ca de exemplu ame- I lanchierul ('melanchier lamar- drii), cornul (Cornus mas), forsifia (Forsythra x intermedia), spirea (Spirea x arguta) ~i speciile de prun decorariv (Prunus). La liziera &gunlor de arbqti, plan- mgi-o &mri de phte pmne, SF exemplu: dildkqek (Aquiltpa vulgaris), ceceroeii-doamnei (Dicema spectabdis), ,,Laagtreesw cu pete argiatii

5 Udeg plantele abundent. Mulcifi mlul dintre plam,

pentru a evita cte$erea buruienelor ~i a men$ine solul re&n.

Brunera

I Gridinkit iscusit

e Primavara mu twmna, curnp&m# ln ghivece pantru plante perene rgsaduri compade, cu frunzif dens, verde.

Nu cump&r@i plante baene, cu IHstari ofiliti, cu frunze usate, apleate sau cu r3Bcini compactate.

Pmmbrg. In b&ia soarelui, In locuri fiefbinti nu se desvalta.

501 eu huntus. Solul optim este cel bogat tn substante nutritive, reav&n, calcaros. Ameliorati cu compost solul ugor, nisi pos.

Se Tnmut@pte prin r&spAndi- rea minte lor $i este predis- pud la creflere buiad. Scoatefi din pimdnt plantqele Tnainte de a se hridacina profund.

Soiurile alb-verde nu tolereaza nici vdntul, nici razele soarelui. Planwi-le fntr-un loc protejat.

- - - I . m # r * * * Ingrijire tot an ul PRIMAVARA VARA Plantare $i inmulfire -re si seminare Perioada adecvati plantarii. Dupa Tnflorire, tliafi florile Reproducefi acum plantele trecute, pentru a evita matu- rnari ~i vdrstnice. Divizafi rizarea seminfelor. Pe caldura tufele in mai rnulte p lq i sau mare udafi plantele $i mulciti tziafi buta~i de r5dacina de solul. Daca lasati sa se matu- 7,5-10 cm, de grosimea unui rizeze seminfele, semlnafi-le creion, ~i plantafi-i imediat direct in strat. Toamna, plan- 00s). tali afar3 plintufele foqate

in vase. vulnerabili la atacul melcilor, care Fi roade frunzele.

- TOAMNA I Dimineafa devreme sau Plantare $i fngrijire seara, strdngefi dlunatorii. Perioadi de asernenea adec-

J i Presarati printre plante vata plantarii. lndepartafi cenufi de lemn, piatra con- ~ frunzele inainte de venirea casaa sau rumeguf. Dupe iernii. wernefi compost

r i e

reinnoig stratul de I printre tulpini. proteqie.

- - - -- -

uoctorul plan telor -

ISBN 97&963-86092-8-1

Gdbenelele, plan te ornamen tale cu creftere rapidi, cu fi-unzele i florile lor h o a s e impodobesc magnific locurile din pen um bri.

Gilbenelele formeazi tufe risfirate, frunzele lor sunt rnari pi robuste, pe tulpinile de culoare inchisi fiind dispuse flori galbene sau portocalii, in capitule. Iat i speciile care figu- - reazi cel rnai frecvent in oferta corner!ului de specialitate:

Gdbenelele chinezegi (LiRularia denrara) au frunze reni- - forme $i flori portocabi. Prin Gabenele chineqsti ,,Desdemona" iniltirnea lor de 1-1,2 m sunt con- siderate relariv scunde. Sunt extrern de aspectuoase soiurile cu Gdbenelele grafioase (Ligularia frunzi? purpuriu, ca de exernplu srenocephala) sunt de asernenea ,,Moorblur", ,,Othellon ~i inalte, formeazi inflorescenje laxe ,,Desdemona". Au frunze verzi de rip panicul, dar frunzele puter- . - ,,Orange Queen" $i ,,Sommergold". nic zirn;ate sunt cordiforme.

Gdbenelele hibride (Liguhria x Hibrizii se disting prin inflores- hessei) au frunzigul aseminitor, dar cenre in ciorchini $i frunze rotunde. indlirnea lor poate ajunge pin2 la Dintre acestea sunt recornandabile 1,s rn. ,,Gregynog Gold" este un soiurile ,,Weihenstephann gi soi minunat. ,,Zepter".

Gdbenelele din Orientul inde- plrtat (Ligularia przewalskii) se remarci prin frunze cornpuse, UNDE SE PLANTEAZA! palmate, elegante, ~i inflorescenre gralioase. Esre foarte indrigit soiul Gilbenele sunr sensibile la cildura ,,The Rocket". excesivi si la seceti. Se dezvolti

oprim in straturile de borduri din penumbra sau in liziera ricoroasi a pidurilor, dar pot crepe destul de bine pi in soluri ml%tinoase sau cu ap i stagnanti. Pe malurile plriurilor sau lacurilor suporti ceva mai rnult soare. Lisati-le

I spatiu din abundenti, deoarece in scurti vreme vor deveni tufe foarre rarnificate.

Plantate solitar gilbenelele au un efect de pat i crornatici.

Soid , Weihenstephan" zid sau de arbori.

Flori galbene: giilbenele fi splinure

fn grldinile mai mari se pot turi de crini galbeni (Hemerocallis planta pi in grupuri. Plantele x), crejugci (specii de Fjlipendula), nipidesc repede suprafeje inrinse, richitani (Lyrhrum salicaria) sau iar cind Enfloresc oferi o imagine stinjenel siberian albastru (Iris impozanti. sibirica). Alituri de gilbenele

creeaz: un contrast interesant minunchiurile elegante de frunze

CE SE p~ANTEAz' AL'TuR1? a]e ierbii-elefantu]ui iSDecii de , L

Miscanthus) sau cele ale rogozului Florile galben-aprins ale gilbene- (specii de Carex). lelor sunt frurnoase cornponente ale straturilor. Li se potrivesc per- fect florile albasrre, albe sau rogii.

La liziera piidurilor se armo- nizeazi excelent cu cimicifuga (specii de Cimicifuga), asrilbele gi cu omagul (specii de Aconitum). Pot fi plante de acompaniarnent potrivite speciile de rodgersia, ierburi cu aspect aserninitor, cu frunze mari, compuse, crescind pe malul lacurilor fsaecii de

1

Rodgersia). Pe malul lacurilor gilbenelele

pot crea o compozirie inedit: all- Giilbenele hibride I

PLANTARE SI INGRIJIRE I I ACCESORII: O galbenele cazma compost ill ingrigmant organ$ ' complex CI materiale de acoperire a solului El foarfece de gradinaril

Udafl galbenelele inainte de a Plantali glilbenelele la 1 le scoate din ghiveci. UmpleJi 4 adancimea la care fusesera T r t

cu apZ ~i gropile de plantare, pen- ghiveci. Udafi bine, apoi mulciti , tru ca pamAntul sZ devina foarte solul, pentru a ~ i menfine umidi- urned. tatea.

plantele. Toamna tarziu, inainte de venirea inghetului, taiafi tulpinile direct deasupra


Toamna sau primsvara, cumplrafi rlsaduri compacte, cu frunze dnatoase.

a Nu curnpirafi plante cu I - runze galbenii, gaurite sau cu

.narginile ofilite.

LUMINA 51 SOL 11 TRUCURI D

Soare deplin, penumbra. Se poate Cnmulfi simplu, In locurile pe deplin Tnsorite prin semanare. Primavara, necesita un sol uniform reavin. semanafi seminfele 5n lizi, la

temperatura de aproximativ Sol reavln, bogat i n 15 "C.

substanfe nutritive. Optim ii e I Melcii pot provoca daune solul profund $i calcaros. serioase in plantele tinere. Ameliorafi solul cu gunoi de Adunafi-i sau amplasafi grajd sau compost de gridini, capcane pentru molci.

Plantare gi divizare lemare Plantafi rasadurile tn straturi in octombrie, taiafi tulpinile la dinainte pregatite ~i mulciti clfiva centimetri de sol ~i solul. in acest anotimp putefi acoperifi-le cu frunzi~ uscat. reproduce planta prin Tulpinile florale inalte, cu cap-

. divizarea exemplarelor mai sule seminale pot f i pastrate varstnice (dreapta, jos). Dupa ca elemente decorative. perioada de iernat, Inca inainte de aparitia noilor 13s- tari, taiafi tulpinile plantelor. - VARA ingrijire Menfinefi umiditatea plantelor mai ales pe durata caldurii caniculare. indep~rtafi parfile ofilite. DacA dorifi s i colectafi seminfe, lasafi clteva

Gilbenelele, pe timp ume, de primivara, pot f i atacate de nematozi. Pe frunze apar Pete brun-galbui. Frunzele mai tdrziu pier. indepirtafi #i distrugefi

I frunzele vitamate. Contrz viermilor agternefi pe sol ingra~amdnt verde.

@IMP ABnMP SRL - -

ISBN 978-963-86092-8

CAUTEA

GRUPA 7 151

I Grzdinirit iscusit ,-I

LUMINA 51 SOL 1 I ghiveci, ierburi perene cu cre2tere bogata sau seminfe proaspete de specii anuale. . Nu cumparati plante perene tn ghiveci foarte mic. La semanatul speciilor anuale nu folosifi seminfe verhi

locuri calde, Tnsorite. ?n umbra nu infloregte.

Sol cu humus, permeabil. Nu tolereazi solul uscat, nisipos MU compact.

TRUCURI

fertilizeazi solul. Perenele mai Semanare si plantare varstnice se scot din pamant, Semsnafi Tn martie tn casa se divizeaza in mai multe paoi seminfele speciilor anuale. $i se replanteazi (stanga, jos). Rasadurile cultivate sau cumpIirate se planteaza In VARA TARZIU gradina In mai. Spaciile ce au Udatsi tundere iernat se tund pbnri. la Pe timp de seceta udaji florile TnilJimea de o palms ~i li se regulat. lnflorexen~ele sunt

folosite In arta buchetieri de flori uscate.

I

perene de doua ori pe an. In martie-aprilie $i in iunie adaugafi ingri@rnSnt mineral.

Pentru buchete din flori uscate t i iaf i spicele doar cand sunt deja total dexhise, apoi atsrnati tijele la uscat.

1

TCIAMNA 1 Profeqie fmWm gerului I Mulati rolul deasupra i I rIidBcinii speciilor ~i soiurilor perene acoperindu-l cu frunzis

1- ~i crengi de brad. Nu tundefi frunzele, deoarece acoperite 1 de chiciuri sunt frumoase.

I

Penlsetum nu este sensibila la bolile cauzate de diun3- tori. Partea centrali a speciilor perene, dup i cafiva ani se rare~te. Pentru evitarer acestui fenomen divizafi plantele anual. Scoatefi planta din pamlnt, t i iaf i ~i eliminafi partea din rnijloc. Replantafi doar paflile 'xterioare, mai puternice.

ISBN 978-963-86092-8-1

UJ pupd apqura~das uyp mda 'a~a -!mi apad n:, 'alum ap01.~

.a!zql ar!JoUul m J;~&I ap JOINOIJ suede pmq~q

'-~~~~ .a!So~ amop ap !u!d

-p ad plomp ap q1a!4o~-zor aps al!roU oz ap eaur!l@u~ alb$dap nu ,xla!m~ s,no!nau

ln!o~ 'a!p! !S apn! uj alh -OIJUI -UT~ 0s ap aurg~uj o n3

apoU !u!dp~ u!~d !S =IS ap yur -sq uj 'aluncur <aqp !JOU u!~d

<aIazo~ uj asndsrp 'paA ~!ubn ca3!wsap!da azuny upd pmuraJ

as mnznqm x &qps .!E" uj

eyd aq!~de urp mda !u!q~o!3 UE aednfi ~;uaq@% amolns ap

apold yq~ a1 algnm azuny n3 !np!q3Snur amoIEFurase 'asuap

.eJqurn ~e%unlapua durn prodns am '!aunuq *m 1![9

-rsnuoc, &EJJ!XES ppads U! alb~ -yod as 1a~a3 ~ra+rn q

-PA 16 p~~urud ap earpogu~ n3 !pads alwalar, !S au!q ~ur!s as pn3ol am ui rep Gqn301u~au ap adeo~de a~sa x !!s -pugre &r.ms epads yyqmn

-FS mdp e q Vgqwnuad n3 301 a3po UI a1Sar3 a~eod !4 psaoguau~dau

gueld o am !npp!~oO!~rpo

'(W OZ 'uaqF%l "a~!!TqpjaMZps '("3 OZ 'qp) ''ys!dda~aaurpsU

'P3 S I 'al'-?InPuo 'qp) ura!aur~apa!g" n~duraxa ards 'al!~aj!p !rop3 !& !w$pj ap

!rn!os allnur !~ur 3534 as l~aur -a uj .aIuyur !S aseoJaurnu

luns apad pup IU aps al!rold .Fur uj eyd aypde u!p albr

-OIJUI pupsar3 '!np!q3hur !meas JoleFurase pqur~oj

<apJaA guh pmld o a12 'p!p -ydq ~ur ear, pu!pgS ap q3

-ads alsa x ~~spoart? tz%qps 'pnpy3 uj !!zA!I~~ alemapa luns 'a13uns~ azuny pup

!S a~uaj!p apao!rad uj pu!roUuj 'as~anrp ~oln3 ap '!rn!os !S !pads agnH -snumq ug ldoq 'VaJ

le~apow Inlos !4 pqumuad urp alun3oI py~aja~d '!a!V

!S !adoma ap aseo3-s apuoz u!p aupord t&yrxr:s pua3

.ro~ptrps ule!d mopp JET

ea~nd re p pwd POIJ ap apm -as '~0pq.1~ ap !S !nu

-5+3 pm ala3 q 19 1uap -mqe a1b~3 a~eod (&rJxt.s)

!nppuo&!!cpo ~IUET~

's!y>uj-ap~a~ !mlarls pa~~~oj

?.l+.~~ -s .auaq@ luns

aps apoU ra!l!~de uj luapunqe PU!JOIJUJ 'so!lua~a~dau ppqy

un a~sa e~ep3!d11 x dhap.rs .(LID S 1 'Sualu!

s!~puj-nSor) ,,q3!dda1mdmd" !S (ID 5 1 's!Zpuj-nSo~) ,8~oqa8u1~

'(m s 1 '~SOJ) ,rappq3nqu '(m3 1 L~!~m-~~~) ,q3!d

-dalualn1gu c(w3 <ZOJ) ,a!ydU

a!53un~ u! 'w3 5z-s~ :eiuqs!p) !nl .poduro~ ap w3 s ap lew un !-!ie~ -rips Inlar\!u el qynpesy !jelueld -od~o~u! !P ledgs ap mJn$ n3 lnlos

.aeoxgzundsa~o~ a~queld au!q !ieuv~~ 'euweol nes elerr ap ldo~6 IN@~)UUI~ n3 -g~!~d :a~auetd ap I~PM!.IB~

CARTEA

GRUPA 7 152

dnatoase, ?n ghiveci. fn Cumparafi plante tinere #i Penumbra, umbra Prefera Mierlele, cautend vierrni

penumbra, soarele puternic printre straturile de ochii- rnagazinele specializate in cauzlndu-i anuri. Saxifraga ~oricelului, deseori srnulg ~i plante pentru gradini alpine cortusifolia var. fortunei se cSte un lastar. re gisesc rnulte specii. dezvolta bine ~i la urnbra. Unele soiuri pentru

Nu cumpilraji plante cu Sol cu humus, usor reav2n. gradinarii amatori se frunze vqej i te sau Saxifraga cortusifolia var. inrnulJesc ~i prin sernanare. Tngilbenite din cauza fortunei tolereaza ~i solul Serninfe se pot procura din putrezirii rgdacinii Wilt acid. magazinele de specialitate.

Plantere si divizare Plantali rasadurile. Reproduceti Taiati tulpinile trecute ale soiu- prin divizare plantele mai lui Saxifraga arendsiix aproape v3rstnice. Straturile de de rozeta de frunze (stbnga, Saxifraga arendsiix dupa cdtiva jos). Pe vrerne de secetg, udati ani se desfrunzex Sn paqile abundent.

, ' mediane ale plantei. Divizati-le

o data la patru-cinci ani ~i TOAMNA : replantali-le, dupe care Plantstre gi protecfie de iama

adrninistrafi-le compost. Se poate planta ~i Tn acest

, anotimp. Protejati prin acoperire Saxifraga cortusifolia var. fortuneiln cazul perico-

ISBN 978-963-86092-8-1

Planta este atacata rareor l e boli sau diunatori. fn az de aps stagnant2 in sol

poate surveni putrezirea ridacinilor, stratul vegetal $i rozetele frunzelor ingal- benesc Si pier. Preventie: arnplasafi in sol un strat de drenaj format din nisip grosier.


Spice ma'ta'soase ~i Iinoase

I h- PrimPtufuri in teresan te PLANTARE $1 INGRIJIRE ACCESORII: Cl seminte O risadniti 0 nisip U grebla O ladi ( inmultire U beti~or pentru repicare 0 ghivece de 6 crn Cl plantat, Spicele moi ca mitasea amintesc de codifele iepurqilor.

cele s e d a t e in &adnije, h iunie, iar cele semhate direct, in iulie. Se p m e d i excelent pentru flori uscate.

Frumeie sum plate, de un verde ca &a, cu peri moi, m56rq.i. Form& &.nun- chiuri compane de cel mult 20 cm ̂&rime. T o m aceastii specie de iarbli incepe sa se usuce i se hgbenqte, dar i Pn aceastii perioadZ este f o a e as~ectuoasi & ---,i5z2g;

Iaguru~ul este originar din regiunea MHrii Mediterane, unde c q t e in soluri uscate gi pietrow.

La noi a t e cultivat in primul &d ca pland anudL Semihat Pn august gi iernbd ferit de fnghef, poate fi gi o plantii bie- n& *dorind foarte deweme.

1 Samtinare: de la sfdqitul lui 2 Amestecati seminfele cu nisip rnartie. Afanati pirndntul $i ~i semlnati-le in ladi, Tn

amestecati-l cu nirip. Maruntiti locuing. Acoperiti-le cu pein bulgarii de pimint gi neteziti-i cu pamiint $i umeziti solul. Arnplasati qrebla. lada intr-un loc lurninos.

Planta se rnai nurnqte gi coada-iepurelui, denumire datoratii a s p d u i florilor sale. Floriie de culoare cfem, lmguieje pi ovoide se s i w d pe tije suberi de aproximativ 3 cm, fiind fbarte Ihoase. Din capetele ndrunte a a c ,,mustiif d6- soase, datorid &ora specia a p s i i t numele de ,,spice de p e n . Perioada de fdorire depinde de fbrma de cdtivare. Plantele iernQd h locuri krite de w e 5 fdoresc deja h rnai,

UNDE SE PLANT^?

Plantat hu-un loc cu soare, lagurusul este o pland multilateral%

In +e alpine crqte minunat, d t $ n d cel mai h- mos in grupuri rnici.

Specia de iutG de Pd*e rnijlocie fi cu q t e r e uniform5 este exceientii gi ca planti% de b o r d d soicele sale horase

p d e M . Plantafi &mi de plante asociare penm lagurus lagurus &cium&ese (Zinnja spiillicioasa (Senecio bicolor), angus&lli), fl& (G&- ' jdqul (Salvia offidnalis dia pulchda) mu mimdus ,Berggartenn), srahisul (Srachys (Mimdm x). byzantina), veronica (Veronica

AIbastrul fi doled f$c o spicam ssp. incana) sau l&- impresie de noblge gi +ere. @za (Lavandula angustitblia). Lagurusul arad has a h m i de verbena da$ (V ie rha

3 DUN tmi-patru s i p t h h i 4 Din mai plantati in locul lor repicati plintutele in ghivece definitiv risadurile crescute

cu diametrul de 6 cm. Puneti-le in prealabil. Distanta dintre plante rasadniti pentru a le proteja de r l fie de 20-30 cm. frig.

evidentiiiu-se a d d tn mod special.

f n staturi, printre phtele a n d e gi perene, form& o

bo-em's), &-porumbelului ( S h e cod-m), fdcia (Feli& amdoides) sau cad- prpidui &id&ml pfan- rz&neeun).

PefeneEe ca h u e de tona- l i m kchi& se a r m o w cu M e verde-cen$u. Amiqi-1 GU i k i e (Iresine herbst;i), urziabjii (Gdeus blumeix), ),&# &uga rep mns d $ r r o p u ~ ~ ) gi o+i- priceldui (S+ x urb~um).

Plantele cu h a z e @tii au un efm da lman t . Alegqi ca

Tiiati spicele pentru uscare atunci cdnd s-au dezvoltat pe deplin 5i le-au apirut deja primele antere. indc pirtat i frunzele inferioare, legati in manunchiuri rnai mici tulpinile ~i atdrnati-le intr-un loc bine aerisit, cu capul in jos.

bciag-1 cu plante care nece- de asemenea, soluri &-ace

9n substany nutritive. ~ ~ # w l a u u n

efect viu &turi de doarea verde-cenqiu, dar 8i ramurile Bade de cuLaafe mm atom-

I Grgdinirit iscusi t '-1

Soare deplin. Se dezvolta optim in locuri calde $i tnsorite.

Lagurusul infloregte Tn rnai, d a d Tn august este serninat in lada apoi repicat Tn ghivece. Arnplasafi-l iarna intr-un loc lurninos, racoros ~i ferit de ger. Transplantafi-l afara Tn aprilie.

Se usud foarte bine $i arats frurnos ~i tn buchet.

CumpiIrati serninfe proaspete pentru semanarea din toarnna sau din prirnavarh. Uneori se gasesc Tn cornea Si rasaduri la ghiveci, srescute ,gceaJa.bil, . , , 1 , '

Nu cumpara* sekinfe vechl =au plante bolnava

Sol sarac tn substante nutritive, cu bun2 perrneabilitate, uscat ~i nisipos. Evitafi forrnarea apei stagnan*"

'-'lngrijie tot a n u i )octorul plantelor

Plan- gi sern4~t-e In regiunile cu climii aspr5i se&na$i-l de la d2qltul lui martie h risadnifi. Dupi trei- patru s&ptilm&nl repicati-l On ghfvece, ior dm mai plantaji-1 Tn gr2idiM. fn regiunile cu clirnci bJhd&, semihati-l direct Pn gradina la Rcqitul lul ma!,

apoi rilriti rasadurile la dlsta* , de 20-30 crn (stgnga, )a). Transplantafi din mai plantele iernate sau cumparate.

I lkcam I

Tiisti spicde pentru uscare, de Ondati ce s-au dezvoltat complet

Lagurusul este o planta foarte rezistentl, fnsa fertilizarea excesivz cu azot poate provoca ruperea firelor de iarbi ~i pllirea culorii sale verde-cenu~iu. Din acest rnotiv, adrninistrafi-i nurnai la plantare pufin ingri$arnlnt organic cu fain8 de coarne.

f I TWMM

S d n m # iemare S e m w din august Vn lad& Wpa tmi-patru sapt3mBni repimi pbntutele tn grupuri mki ?n ghivece, pe care amplasafi-Ce la iernat Tntr-un loc luminos, r h r m $ ferit de Vnghq.

CARTEA

GRUPA 7 154

I Gridinirit iscusit 1

Primcivara devreme, cump&ragi seminfe, sau lh luna mai, raaduri compacte, Inatoase, cu frunze verzi.

Nu curnp&rafl, plante eu I h r i firavi, frunze ofilite sau seminte vechi.

e Soare deplin. Se dezvolta pi fnflorqte cel mai frumos in locuri insorite.

Sol cu bung permeabilitate, cu humus. Se dezvolta deosebit de bine lintr-un sol upor acid, Tn permanenfa reavcin.

Putefi infrumuseta stratul de legume plantand calapar printre rdnduri. Planta cu cerinfe modeste de fertilizare nu Tmpiedica dezvoltarea legumelor.

Se poate transplants pi in prioada de Rflorire.

'in locuin@ mu din aprilie intr- plantete. Sprijinifi cu tutori un strat rece. krninfele ger- soiurile Pnalte. Infig@ un mineazi la tempratura de Mrup in p a d n t pi leg@ 15" C. De la lnceputul lui mi tulpina de acesta Irtlngat plantafi in strat rHsadurile jm). indepZrtafi continuu

florile trecute.

koatere dfn sd Tnainte de primek Onghefuri, %ate$ plantele din sol $i cornpostafi-le. AfAnaJi, apoi

I ~ Planta este vulnerabila la flinare. Pe fruhze, lcistari pi boboci apare un strat fainos. hdepgrtafi plantele bolnave sau stropifi-le cu pesticide.

ISBN 97&969-&7m2-8-1

Rapsodie galbena' S W a n a de gdaki hflorqte jh culori schpitoare pihi C Pn timp ce h i a n a (Solidago vjpurea) autohtonH gi pe meleagurile noasue nu se culuvii in grzdini, din speciile sdbatice arnericane s-au ameliorat soiuri aspectuoase. Nuan~ele lor de galben-aprins produc la sfhgitul Gerii ef&te coloristice intense in gtfidini. -

Toate soiurile ob@ute p m Alituri de b n u n M e ?ncru+are dezvolti? frunzig dens pe tulpini inalte de 50-80 un, (Solidago mesia) se dezvolt; precurn gi inflorescente indesate, inflorescenge grafioase de culoare puternic ramificate, de diferite galben-auriu. Planta indd de forme: de la cele rigid erecte la 60 crn inflorqte din august p h 9 cele lejer aplecate. Au o form; in septembrie. lax& degajatii soiurile: ,Goldenmosan, asemhinator rnimozei, ,,Golden Shower" gal- UNDE SE PLANT^? ben-bchis si "Golden Gate" d- ben-deschil. Sunt rigid erecteein schimb, mhunchiurile plate de flori ale soiului ,Strahlenkronen. ,,Goldwedeln are flori galben-pal gi Pnflorqte tirnpuriu si Inde- lungat.

Pe tulpinile albasuu-albui, asemiWtoare &mei ale s$nzienei cu fiurue alb&uii

Shziana de @M este o plan- t i per& extrem de nepretengoasii, p&&d multe din cal iwe varietiigor dbatice. Se pot h d n i des, de exernplu efective sdbtidte ale M- enei canadiene (Solidago cana- densis), pe terasarnente de cale fkrad sau pe munfii de sterii minier.

S k i a n a de g & W prefed M e naturale ale W n i i , pZ+ care sunt mai p u ~ n ingri- jite. fn vecinztatea ei plantag perene dbatice gi specii de i a rb

tului de bor- h fip arbqtilor nia (Tirhonia rotundifblia), sednalji sau garduri. dalia (Dahlia) ~i rudbechii

Sh iana de @din5 este o (Rudbeckia firlgida)). hare M durabii iar c u l d Se poate valorifica bine In fip h faza de boboc poate fi pi o zidurilor gi a arbqfior fn tonali- frurnoas5 floare uscad tzji btunecate. Plante de acorn-

paniament aspectuoase Pi pot fi lerburile 0-entale, idel CE SE 'LANTEAU"~? rneiul (~anicum virganun) sau trestia ( C a l m u s x acuri- "

Nuanjele d ip i tom variind de flora) la galben-lhn$ie la auriu-pro- f&d se pouivesc bine deopot- rivZ tonalidgor albastre, rosului de fbc si culorii aramei cu idlexi- uni portocalii. DatoritZ carac- tenrlui buiac similar, s$nziana de g d i ~ poate fi o plant5 asociad adecvad perenelor dbatice, ca de exem~lu echinacea

I perene s d u q t e prin culorile (Echnacea purpurea), menta sale galbene de K&. Av& inG decoratis (Monarda) ~i heleni-

I grijfca plantele perene cb o urn (Helenium). crqere vigur& &i nu-$ Sihziana de g & b H arat5 h- domine vecinii mai dabi. rnos gi alinaturi de p h d e viira- Maria de & d i n g se poate tice Pnalte, printre care &ciu- dezvolta optim tn hdad stra- mkesele (Zinnia elegans), rim- Soid ,GsMemmtosa*

Pwioada de plantare: prima- 2 AmelioraJi prin adaus de corn vara. AfAnati solul cu furca de post sdul foam compact, cal

sapat la o addncime de 20-25 an, caros sau cu nisipuri migchtoare. de indatl ce solul devine cul- incorporati-l la suprafata solului. I

tivabil. I

m

3 4lpati gfopi de plantare la 4 Scoatai sdnziana de grading distanle de 45-50 cm. din ghivece. Afanati-i balotul

Umpleti-de cu a@ ~i lasafi apa sa radacinii $ plantag-o. Udati phnta se scurg5. Udati plantele din ghivece.

5 Vara, pe vreme secetoad, uda$ plantele. LegaJi soiurile

inalte de bete de bambus sau sprijinw-le cu par;

CARTEA

GRUPA7 155

Gridinirit iscusit p

e Primlvara, cumparafi B8nziene de gridini y u yplinufe, cum se mai numesc, h ghivece suficient de mari. dlegqi plante compacte, rlnitoase, cu mulp lastari rcurfi ~i viguroyi.

Nu curnparaji plante cu

Expunere direct5 la soare, penumbra. Preferi soarele intens, dar se dezvolti ~i in penumbra.

Se extinde rapid datorita drajonilor de radkina. Divizafi-o Tn mai multe plr f i o data la doi-trei ani.

So1 cu bung permeabilitate, bogat in substanfe nutritive. Solul s l fie uniform reavin yi, dacl este posibil, granular.

Atrage albinele, fluturii yi alte insecte folositoare. Nu folosifi in apropierea plantei hsecticide.

PRIMAVARA VARA Plantare ai diviziye M k e Cea mai adecvati perioadi de Pe vreme seetoas& udafi plantare. Divizafi exemplarele abundent, pentru ca plantde mai varstnice sau reprodrrcefi s i infloread bogat. Sprijinifi planta prin buta~i. Seminafi soiurik inalte cu bee sau pari seminfele sanzienei de gri- ding, dar nu contafi pe TOAMNA inflorirea ei decaiZ anul urmi- Tiidere p' fertiizars tor. Tsiafi llstarii cu flori trecute,

pe c8t posibil, inainte de me- 7 turizarea seminjelor (stAnga1,

Pe vreme caldSi de varfi, Tn locuri uscate se pot tnmulfi ciupercile fainat%. Frunzele y i mugurii sunt nipidif i de un strat cenuyiu-albicios. Ca prevenfie udafi sistematic ~i stropifi plantele cu fierturi de coada-calului. Pndephr-

altminteri planta se va inmub. excesiv. Inainte de venirea ingheplui, tiiafi planta la o palma de sol. Mulrifi solul cu compost. Nu se impune proteqie contra ?ngh@ului.

I tafi piflile vegetale infectate.

=p

I

EE - 5 .g 8

2; !

a>

-

C

.=gii, g '

~8

%

Baa.

*of

I Gridin ririt iscusit 1

Cumpiit%@ primavara sau Soare direct. Preferil Ramifka$ile cu seminte toamna r W u r i la ghiveci, locurile cu scare, calde, ferite. frumoase pot fi ushate ~i vigur~am, far2 flori. pastrate tn vazi fiind foarte

decorative.

Sol prmeabil, bogat In AceastZj perenH poate fi 0 Nu cump&r@ rasaduri substan@ nutritive, care hmulfiG ~i prin seminare. bolnave, slabe, ingalbenite poate fi ~i bogat Tn pietri~. Seminjele pot fi procurate din sau cu frunze patate. Tolereaza bi ne ~i seceta. magazinele de specialitate.

-_ PRibai3vARA (stdnga, jos). Dup3 incolfire Plant8I.e si fnmu&h transplantati rasadurile in Incephd din aprilie plantali ghivece de 0 8 crn $ avzati-le rasadurile in grading. Pentru htr-un loc cald, Tn gradini. inrnulqre xoatefi plantele mai Mtrane, divizati-le gi replantati-le. Sernlnati semintele in Uduvr lBzi pline cu pamant de sem&- Udad abuMlmt pe timp de nat ~i qezati-le in risadnite secetS tndelungati.

Asfodeline poate f i plantata ~i toarnna. Rasadurile sendnate re planteaza acurn la locul lor definitiv. Acoperiv planta Dmpotriva ingheului cu vrwscuri.

1 Rareori poate fi atacati dt: I nematozi. Pe frunze apar

Pete galbene sau mar0 delimitate de nervura frun-

I zei, apoi frunzele se usci. I TndepZjrtafi frunzele con-

I tarninate, Tn caz de contaminare gravi distrugeti planta. Nu plantafi asfodeline Tn acela~i loc imp de citiva ani.

PLANTARE SI ~NGRIJIRE 3

ACCESORII: O seminfe de btinuti f u r d de Gpa., ,,,..post 2 grebla O plantator B;inu#i i'fi revam2 Horde p h e de h m e c de prima'vara

pihi toamna.

VARIET~TI

Bhuj i i sau piidujele repraint5 specia bienals ameliorat5 a florilor sdbatice cu acelqi nume. Frunzele sale de un verde fraged, ovoide sau in formii de spatula formeaG rozete dense. h~iil~imea plantei este de 10-20 cm.

Florile sunt deosebit de mari, diametrul lor, in funcfie de soi, poate ajunge gi pin5 la Vas de prima'yiva" 7 cm; sunt semiinvoalte sau dens invoalte, de culoare alb5, roz, virf ropu. Urmkoarele soiuri au rosie sau bicolore. petale tubulare. .Roggli" se

In comerr se gkesc nume- remarc5 printr-o aldtuire com- r o s e serii, care sunt vhdute pact& cu flori de marime mijlo- pocrivit diferitelor soiuri sau cie gi involte, ,,Pomponette7' are drept amestecuri. Florile cu o o inzljime mai mare gi se dis-

lui ,,Rushern sunt semiinvoalte. de pompoane. In privin~a con-

I corol5 median5 galbeng ale soiu- tinge prin flori dense in form5 &up' q i i da'turi de lalele

Se aseamiin5 intrudrva cu stitujiei sale, ,,Tasso" este un soi tive simple, formind un covor plantele cu bulbi, de exemplu banujii sdbatici, dar florile lor asemhStor, dar dispune de flori vegetal. gofranul alb, albastru sau violet sunt mult mai indesate. Soiul mai mari. Diametrul florilor Pe morminte se plant& in (Crocusx), zambilele albe, roz, ,,Teppichn este mai scund gi soiului ,,Robellan poate atinge general in vase; este totodatii gi o rogii, albastre sau violete cregte foarte uniform. Seria se 5 cm, gsindu-se in comeq in plants excelentii pentru com- (Hyacinrhus orientalis), narci-

C c a r a c t e r i d prin flori invoalte culoare rogu-somon. Recordul pletarea golurilor din straturi. sele albe, alb-roz sau galbene frumoase. ,,Habaneran are flori este dejinut de ,,Super Enorma" f n "as, banujii pot impodobi (Narcisus x) gi cu excepjia mari, dens invoalte, existind in cu florile sale cu un diarnetru de terasa, balconul sau intrarea in lalelei albastre, lalelele de toate trei culori de bazii, precum gi 6-7 cm, flori sferice gi extrem de casz, asigurind un decor floral celelalte culori (specii gi hibrizi intr-o variants cu flori albe cu dense. timpuriu. de Tulipa).

3 Semsnafi rar seminfele. 4 Pe vreme uxati, udag plan- Acoperifi-le cu pufin pZimant. tufele. Protejafi-le de melci:

'resafi sernintele Tn sol ~i stropifi amplasafi obstacole pentru melci. 8olul prin pulverizare.

Constituie o asociere dasid

de &orI gi & bordnrgL Datorid florii de n u - d u i t a (Mymotis rrnetelor de frunze scunde pot fi syhrica) sau a pameldor (Viola klasifi bine drept p h t e de wittr&kia x) d b ~ roz, rqii , h d u r ? i (planre de hadrare). dbastre a u vi&te. 1 E u Mnu* re p a r e amenaja ji Sum p l m ~ vecine wo- rn mat cu m o c k dean- nidmhi-se d e n t cu bhuyii e

CARTEA

GRUPA 7 157

I Gridinirit iscusit , . . .

CumNrafi serninfe . proaspete sau plante cornpacte $i sinatoase. Exarninafi plantele, s3 nu poarte sernnele paduchilor de frunza sau ale fainarii.

Nu cumpgrafi serninfe vechi sau plante firave, cu frunze galbene.

Soare depfin, penumbra. Inflorege deopotrivg i n locuri Tnsorite $i In penumbra.

Sol bogat Tn substanfe nutritive, eventual calcaros, dar care nu se usuca repede. Pe vrerne uscata planta necesita rnulta apa.

Se poate transplanta ~i In perioada de inflorire deplini, fara a suferi vreo vatamare. Astfel se pot armoniza culorile florilor.

Cultivate R prealabil i n mod corespunzator, citeva dintre soiuri inflorex parfial Tn prima toamna de la plantare.

mngrijire tot an uf -

PRIMAVARA umbros sau h rasadnifa. Plantare Acoperiti seminfele cu foarte Plantafi plantele tinere crescute pufin pZmant, presafi-le $i

tante de 20 cm. personal sau cumparate, la dis- udati-le. 0 alt i posibilitate estp

seminarea In IBzi, 'in locuinfa, In luna august (stiinga, jos) ~i

VARA cregterea plantelor la tempera- Semzlnare tura de 18°C. De indata ce apar in perioada dintre mijlocul lui frunzele, transplantati plantu- iunie $i mijlocul lui iulie semi- fete 'in ghivece. Pe binufi poate apirea din nafi semintele intr-un strat

TOAMNA cauza umezelii excesive a aerului mucegaiul cenupiu.

Transplanare $1 ~ m t m i e con- ciuperca acopera cu tra inghefului pelicul5 cenu~iu-deschis Transplantafi plantufele vigu- tulpinile ~i frunzele, care in roase Tnca din cursul toamnei la cele din urma putrezesc. locurile lor definitive. Acoperifi Distrugefi parfile vegetale rasadurile din rasadnifi cu o infectate. Evitafi ca apa s i plad de sticlh, iar pe cele din ajunga in timpul udarii ~i pe strat cu ramuri de brad. 1 partile superioare ale plantei.

Covor de dori galben-auriu Florile padimate ale ciucqoarei par a fi mici lumi- nescente deasupra fi.unzelor phloase, verde-cen q iu .

VARIET@I -

Ciucu~oara f o r m 4 un covor vegetal de m i d indyime ce se extinde puternic. Partea inferioad a plantelor se lignifid. Frunzele inguste, cenugii sunt aspectuoase - tot timpul anului, doar primiivara dispar aproape complet sub mul~irnea florilor umbel5 de culoare galben-auriu. Florile au un miros discret de miere gi din aceasd cau5 sunt foarte frecven- tare de insecte. Alpum saxatile, cu o indjime

de 25-40 cm, are soiuri de @din% foarte frumoase. ,,Citrinumm are flori galben-lk%e de tonalitate pal& iar ,,Goldkugel" gi ,,Compacturn", cu o indFime de doar 20 cm au flori galben-auriu. Alpm montanum cu

indjimea sa de 15 cm este mai scundz, dar, in aprilie pi mai, florile sale galben-auriu apar cu aceiqi abundenf5 pe tulpinile culcate pe p h i n t .

Alyssum montanum

UNDE SE P L A N T E ~ ? -- -.

Ciucugoara, fo rmhd un covor parfurnat, de un galben strducitor, este o pland ce poate fi uti- lizad foarte divers.

G&a alpin5 este un loc ideal pentru aceast5 plant5 inddgind soarele. Potopul galben de flori crescut pe pietre sau pe pere~ii stincilor ace deosebit de aspectuos.

N5pHdqte repede cu florile sale ~i pantele cu sol uscat. Aceast5 plant5 peren5 nepreten~ioas5 se dezvold p h 5 pi Pn criipaturile zidurilor uscate. Planta~i-o intre pietre i n d la conscruc~ia zidului.

In bordurile straturilor de flori este adecvatii mai ales Alyssum montanum. Poteca din grsdini poate fi impodobita, de asemenea, cu ciucugoad sau cu alte perene formind un covor vegetal. THiaFi regulat soiurile inalre.

C Aldturi de brum;irele 8i aubrieta ?o gragradina alpind

CE SE P- AMWIU? Prin plantarea ciucqoarei l h g i ldele ro~ii cu inflorire drzie 3 Extrageti cu grija plantele din

Asociari ciucu5oara cu alte plante fldiPa-x) Si muscari albqtri 1 3 ghivece. Risfiraji usor perene formhd covor vegital ,si ( ~ & c a r i armeniacum), se poate radikinile, daca ar fi deveni pis- presali-l bine ~i udali-I. inflorind primivara, dintre care realiza un triptic deosebit de loase ~i prea incdlcite. niciuna nu posed5 flori galbene de arrnonios. I o tonalitateatit de cald;

Se poate obfine un efect puternic de contrast, planthd al5turi de ciucqoar5 aubrieta (Aubriera x) in nuanFe albastre sau violete, sau brumsrele (Phlox panicdata) de culoare ropu-carmin. h a t 5 frumos alaturi de perene de culoare albastri, de exemplu sthjenel (Iris barbara nana) sau floarea de nu- ma-uita (Myosoris sylvarica).

Ciucu~oara creeazi o atmosferi de prirnivarii al5turi de plante parhmate, ca de exemplu @ d r i p (Arabis caucasica) sau lilicelele vqnic verzi (Iberis sempervirens).

F d

Se reproduce prin bu-i. Primavara, taiafi lhstari f W flori, lungi de 10 cm, indepirtafi-le frunzele ~i plantafi-i in grupuri de cate trei- cinci in ghivece confinlnd un amestec de turba $i nisip.

I I Amplasafi ghivecele Tntr-un loc luminos, dar nu la soare. Transplantafi-le In grading dupa ce s-au inradgcinat. I

0 Primivara sau toamna, eump&ra# plante compact@, In ghiveci. Primivara kvreme, putefi cumpira 9 seminte.

Nu cumparsrfi ptante cu , frunze ofilite, tngilbenite s4g I @ante d lnd semne de

1

I putrezire. '

Soare deplin. Se dezvolti optim i n locurile Tnsorite. Suporta bine canicula.

Sol cu buns permeabilitate, care poate f i Grac i n substan- Je nutritive $i uscat. In soluri

. gompacte $i umede planta poate lesne putrezi.

.. , PRIMAVARA VARA S d n a r e @ plantare T&km incepi4nd din martie, semanati Tndepartati ptiflile ofilite, semintele Tntr-o ladl @) ~i &el planta se mentine com-

1 I mentineti-le ?n umezeala uni- pacts $i se poate evita for- forma, la temperaturi cuprinse Tntre 21-24 "C. Semintele necesita aproximativ trei sap- tamlni pentru a germina. in aceastti perioada plantali ~i 1 1 raadurile cumparate. 7 I

marea seminwlor. Pentru a stimula crqterea m e i plante perene, administrati-i 'ingragBmlnt chimic complex.

Perioada optima de plantare. Planta se tnradicineaza bine, 5ar primavara urmatoare va trrflori abundent. Ciucu~oara este reeistentfi la Tnghe ~i poate ramlne Tn acela$ loc timp de ani de zile.

Plantele prea b i t r lne se pot intineri daca dup i Tnflorire le scurtati la 5-10 crn de sol.

Planta dezvolt3 r i d idn i l pivotantS, de aceea se divizeaza greu. Tnmulfifi-o prin bu ta~ i sau semanare.

Ciucqoara este sensibila la solul compact tn care apa stagned. In acest caz poate f i atacat& de putrezirea radacinilor li tulpinilor. Simptomele bolii: fr~wtze li tulpini galbene, care putrezesc $ pier. Scoateti planta din pamlnt $i amenajati In sol un strat de drenaj MU plantati ciu-

1 cusoarele sau albftele Tntr-un

Atractie albastri k f

Pe tulpina ramificati a mirufei lnfloresc siipt;imhni in fir florile albastre.

Mlny;l &ne fidliei phtelor cu fkud wp6, tulpina si b k sum acoperife cu peri. Florile dbastru-viai se a s a m i i d cu cele ale florii de nu-&-&a.

S e a Ancihusa amea este o peren5 h r a t i v 5 cu via* s c 6 . Poate atinge fndfimea de 1,2 m. Soiurile ,Loddon Royalist" pi ,Dropmoren, fnalte de 80-120 cm, au flori de culoare albastru-genjianli. Soiurile ,,Royal Blue" pi ,Little John" sunt scunde, de numai 40-60 cm.

Specia ARchulpa capensis este numit3 fn multe locuri pi ,nu-mS-uim de v d " . Culo- area florilor a t e mai deschisg, are kunze fnguste pi a t e tnaldi de doar 25-50 cm. Soiurile ,Firmament9' respectiv ,Blaua Vogel" au flori albastru-vioi, iar soiul ,&ban flori albe.

UNDE SE PLANTEAZ~ Plantafi mirupl Pn smmri expuge la mate, 'in sol &c, cu hww.

S p t z i a M - - reprezint?i un hnda idea pentru floriie a n d scunde, dar poate fi plantad g i ca plant3 intermediarg Intre perenc fnalte ce Moresc am. Florile dbastre, atrducitoare, plantate fn grup a u wlitar se vor evi- denfia bine fn fip unui grad simplu de lunn sau a mlli zid de pia& Este &me impor- ran& aipmea soldui wcsp prmeabii, deoarece In sol med p h m se d e t e r i e &p p a sfpad de nisip

% p h d ei pxpuri, iar Pn bard~ui, Pn hduri. A w e plante tndndesav se d&-vol& qth$hvasesau lb ide &ri pe balcmme. Se pmeazi% penuu flori t h t e gi smt fa10site PR bu&re pesuip de &&

CE SE )mm ~ T U W I ? Anchusa capensis poate fi plantat2 Ian@ alte plante

M i p repr&d planta am- anu& scunde precum ple~nencd a &ritelor Bori crsijele (Tageres), sdnteiu5ele albe, gdbene, roz sau q i i . (Phlox drummondii), lonas fn eaeatatli paene Pasorite (Lonas annua) sau ciucupoarele

mirup p t e fi planad dgturi (Lobularia maririma). de mac @%pwer orienmleS, st&xjed & I t (Ids barbam ela- tiar] sau in de N d o n n e (Emim &a=). b C n - & ~

f l m r h dlwtre ma minunat plagwm &a@ ff omis (PManzis

prkddd &cdu'h Bip- ddisagj,

Mhga w a dintre plan- '

tek i&xkd-e ale lxamdo-

PLANTARE $1 ~NGRIJIRE ACCESORII: U rasaduri de r n ~ r u t i la ghiveci U compost U furca de s ipa t 3 plantator El material de mulcire

1 Perioada de plantare: prima- 2 Sipati pentru fiecare planta vara timpuriu. Afdnati solul, cdte o groapa la fel de addncs

inlaturati buruienile ~i pietrele, ~i putin mai lata decdt ghiveciul. apoi adaugati-i compost. Distanta dintre plante: 25-40 cm.

4 Cumparati la inceputtd m e r i i plante perena there, anuale, cultivate pealabil sau seminte pentru s~manarea plantelor anuale. N u cumpirafi plante cu frun- ra galbene sau patate, sau plante ale caror radacini au i e~ i t --in orificiile de xurgere a apei.

Soare, penumbra. Prefera locurile expuse la soare, tnsa speciile anuale se dezvolta ~i In locurile semiumbroase.

l Sol permeabil. indeosebi iarna, nu tolereaza solul compact, md.

. - Ingriire tot an ul

PRIMAVARA Semiinare @ plantere fngrijire In martie ~i aprilie semanati Pentru stimularea tnfloririi semintele in lgzi de Tnmultire, abvndente tundefi speciile in sol umed 00s). Acoperiti anuale ~i pe cele perene dupa lada cu folie de plastic ~i ase- prima tnflorim. Pe timp de zafi-o in loc luminos, la 18 "C, seceti udafi plantele abun- Transplantali la mijlocul lui dent. mai rasadurile In gridina.

TOAMNA Pme@e lhpotfiva I fngh@tIuI Toamna scoatqi din straturi #i compostaji plantele anuale. Tiiati tulpinile perenelor deasupra suprafetei solului gi acoperiti-Ie Tmpotriva Tngheului ~i umiditatii cu crengi de brad.

l Soiurile rnai inalte, mai ales i n regiunile vdntoase, trebuk aracite.

e Mirup dezvolta multe plantup netipice. Scoateti surplusul de plante din strat, ca planta sa nu se silbiiticeaxa prea tare.

' 1 i

I

Mirufa, i n special specia Anchusa capensis poate fi atacata de pgduchii de frunzi. Acegi diunatori marunji sug seva tulpinii, frunzelor Si bobocilor, astfel lastarii se deformeara. Spalati plantele cu ap3 sau stropiji-le cu solutie-sgpun-

L. .IATURI DE FLORl $1 PLANTE DE B O R D U ~ GRUPA 7

Flori galben e, trainice

Rudbechia (ruji'

./ ingrijire simpla

pentru flori taiate

,- stane nutritive

d N ,- .I_

I

a Cumparafi la Tnceputul primiverii seminfe, sau la rnijlocul lui mai risaduri la ghiveci. Alegefi plante

guroase, ramificate, cu

I , ddicina dezvoltati. a Nu cumparafi plante alungite, cu frunze

"'~enite sau pitate.

a Soare direct. Se dezvoltg cel mai bine in locuri calde, ferite.

a 501 mijlociu, cu humus. Pastrati solul uniform umed, dar nu foarte ud, ~i fertilizati @mlneul regulat.

I la I(.. Lmwingr+@-e - tot an ul -A PRIMAVARA ae la mljlocul IUI mal, la dis- Semanam si plantare tanfa de 30 cm Tntre plante. In martie sau aprilie seminafi semintele in cad. Repicafi !!!%!!! risadurile o singuri daa. ingrijim Risadurile cumparate sau Pistrati S O ~ U ~ uniform umed ~i plantele crescute personal se fefiilizati Mmlntul regulat.

piantead in gradin3 incepdnd Tulpina Soiurilor bake &e deseori firava, astfel necesita aricire (Wnga, jos). Tiiafi regulat florile ofilite. 1 Adunarea florilor Rujii Tnfloresc p l n i la sosirea primului ger, la sfaqitul lui octombrie. Scoatefi din pimlnt ~i compostafi ridicinile Fnghefate.

Ta i a f i florile la deschiderea totali ~i scurtafi des tulpina florilor din vazi prin tiiere oblici.

a Seminfele pistrate in loc uscat ~i intunecos T$i pistre&+% capacitatea de germinare chiar ~i timp de trei ani.

Pe vreme ploioasa, rudbechia poate fi atacata de pe- I I ronospora, pe dosul frunzelor formdndu-se un strat

1 de mucegai alb-cenu~iu. Pe I I

I fafa frunzelor sunt vizibile doar Pete gerse. Kdepir- tali ~i distrugefi frunzele contaminate. Pentru com- I batere nu sunt necesare

son~3ads~ puurn~nr iizuny n3 (rsroijr~$ 0, n E~J ua UJE UJO n I!~JE~

tive in stratul

Prin silueta sa in teresan t i 9i culoarea fiunzifului siu autumnal, molinia poate reprezen ta un punct de a tracge al gridinii.

Molinia face parte din caregoria ierburilor autohrone cu cre,tterc tufoasa. Se d ~ o l t i oprim in soluri sirace in substanle nutritive, pe dmpie , pe mdul lacurilor zi in liziera cringurilor. Ti sunr carac- trristice frunzele relativ scurte deasupra cirora se inalyi tulpinile florale. I'enrru cultivarea in gridini sunr adcarate d o u i specii, ambele lastiresc la sfiqitul lui aprilie.

M o f i ~ a arundinacea f o r n i e i minunchiuri inguste de iarbi ce crest? p i n i la injlyimca de 50 cm. insi intlorescenyele sale, a p i d n d din iunie pin5 in august, pot ajunge chiar zi pin3 la indyimea de

Molinia arundinacea, toamna

t

m I Molinia caerulea ,,Variegatan

2 ni. Toamn'~, planra are culoare brun-auriu, foartc imprcsionanti. Soiul ..Karl Foerster" are frunze late, verde-inchis ,ri izi mcnyinc frunzizul aurumnal multi \8rmie. ,.Transparentn esre foarte gralios, ,,Windspieln esre un soi rezisrcnr, are rulpini verde-inchis ,ri inflo- rescenye in ciorchini ramificayi.

Molinia caerulea are o talie mult mai scundi. Frunzele sale sunr in majoritate verde-dbistrui, rulpinile florale apar din august p i n i in scptembrie. Demulr, era folositi la curarirea pipelor. Frunzi,rul S ~ L I autumnal variazi de la galben la brun-roziaric. Esre un soi estinzindu-se larg pe sol, moriv din care cstc huni acopcritoare de sol. Soiul ,,Moorhexen are o ini lr i~ne dc 20-70 cm, avind o consrituyie ingusri $i crecti. ,,Kotschopf' crqte pin3 la inilrimea de 40-70 cm. Virfurile frunzelor salc sc coloreazi inci la incepurul anului in rap. , . S ~ ~ ~ I ~ ~ C I ~ Q L I C I I C " arc o inilrimc dc 40-80 cm, rcma~cindu-.\c pri11 rulpini t1or:lle dispusc uniform dca- supra m5nunchiurilor dc frunzc,

Molinia caerulea roamna ofera o privelipe fermecitoare

aseminitor unui foc de artificii. spariului disponibil- pe malul Molir~ia caerul~,a ,,Variegata" se apelor.

disringc prin frunze ornate cu L . .

dungi de culoare galben-viu zi are o inilrimc de 30-50 cm. CE SE PLANTEAZA ALATURI? . UNDE SE PLANTEAZA?

Molinia trebuie asociati cu plante care tolereazi solul sirac in sub-

Nepretenrionsa molinia sc podre uriliza in m~~lr ip lc fcluri, in fiincyic de aspectul exterior a1 difcrirclor soiuri.

Plantad solitar se potrive~rc in prirnul rind ling5 inrrarca in casi, pe terasz sau in fay unui zid.

Molinia arari incintiror plantar5 in grupuri in straturile de plante perene necesitind sol de calirare slabi. Datoriri frunzelor salc tar- care, A.lolinia caerulea .,VariegauV poatc crea o frumoasi par5 dc cro- n ~ a t i d in locurile din penunibri.

'roatr .\oiurile aunt adr~7~~1tc pentru a fi planrate in liziera crhgurilor sau - in Funclie mirirnca

stanye nutritive. Ambele specii ale sale sunt adec-

vate pentru cultivarea aliruri de plante perene. Arari deosebir de bine in cumpania sreluyelor scundr (Asrcr dulnosus x), a florilor rosii dc iarbi-grasi (Scdurn relcphiurn), ling5 hclenium (Hc~lel~iurn x), 8i ruji galbeni (spccii cir Rudbeckia).

in lizierele crhgurilor planraji molinia alzruri de saschii~ (l/inca minor). \riniri@ (Ajugil rqxans) sau gcraniuni (spccii dc (;ernniu~n).

I'c rnalurile apelor sc poate aso- cis cu tlorilc alhastrc dc polcmoni- L I I ~ (1lol~-IIIOII~LIIII C;ZC~LJ/L~LIIII,~, r5cliiran (l.yr111-1~n1 s;llic.~ri;l) $i crcru,cca (spccii dc I~ilipc~~~dul:~).

3 Mantati molinia in sol la 4 Mukifi pamdntul dintre nivelul in care se aflase in plante cu nisip sau cu un

ghiveci. Urnpkti spatiul din jurul amestec de nisip $1 xoarfB radBcinii cu pl idnt . Presati m&runtiiB de copac. pamhtul, apoi udati-I.

I Molinia

1- Gridinririt iscusit ----------i

PrirnXvan, ~ u i n " ~ r a f i plank de rnolinia viguroase si sanitoase la container. Informafi-vi asupra caracteristicilor speciei.

Nu cumparafl plante cu frunze Tngilbenite sau cu radacina iednd din container,

- LUMINA 51 SOL 11 TRUCURI

r Soare deptin, penumbra. Se dezvolta optim deopotriva in locurile insorite ~i In cele din penumbra.

Sol drac in substanp nutritive, moderat reavan. Tolereazi si solul ugor acid. Sunt corespun- zatoare aproape toate solurile nu pea bogate ~i nu prea uwts.

Florile rnoliniei se pot culege de vara p h i toarnna. Este indispensabila in buchetele de flori uscate, dar se poate folosi si asociata florilor tiiate proaspete.

infloregte in culori vii numai solurile sirace.

Nu Q fertilizafi.

PRIMAVARA divizate in ghivece cu un Plantare $i divizare amestec de nisip ~i pimant. Perioada adecvatl pentru P h i la replantarea din prima- plantare. Respectali distanja de vara urmatoare, amplasati-le

. plantare recornandata. Pentru intr-un loc protejat. reproducerea plantei, scoatefi din pirnant exemplarele varstnice ~i divizati-le cu cazmaua sau Mare $1 Were cu rndna. Plantati partile Udafi abundent pe vreme de

seceta persistent8 (stanga). Tiiati florile ~i puneti-le in vaza, de indat8 ce acestea s-au deschis.

, I . I . - ~ A M N A Taien Toamna se pot culege, de asemenea, flori aspectuoase. - - - L

Molinia este rezistenta la boli si diunitori. Mucegaiul cenugiu apare nurnai dac3 plantele cresc prea dens. Tulpinile se frBng la bazi, unde se formeazi un fesut cenusiu de mucegai. Replantafi rnolinia la distante rnai mari.


I Plan ta pereni rezisten t i a locurifor umede

iu&septem- I I I I I J' bgfiiln simpla ampart -,,an

se pretead pen 40-100 cm tru flori uiate

V A R I E T ~ I = ---a-

Tulpina gi floarea crerugtei, denu- b miti gi aglici - originari pe pajigtile urnede - ernani gi dupa cosire un parfum dulceag. Frunzele robuste ale planrei perene sunt aripate sau palmate, inflorescenrele paniculate, inilyindu-se deasupra frunzelor, sunt de culoare alb-crem, roz sau Crepqca ropie ,,Elegansn rogie pi ernani un parfurn discrer.

Crepqca de Kamciatca (Filipendula kamrscharica), atinge dimensiunile unui arbust considerabil avind inilrimea gi diametru deopotrivi de 2-2,5 rn. Dispune de flori rnari, inflorescenrele sale paniculate alb-crem apar din iulie pin5 in august.

Crepqca h a l d (Filipendula rubra) cregte p ins la indrirnea de 1-1,8 m gi infloreste in iunie gi iulie. Florile roz sau rogii emani un parfum puternic.

Soiul ,,Venustan are flori roz, in [imp ce soiul ,,Venusta Magnifica" se remard prin flori deosebit de mari, de culoare rogu- carmin.

Creppca de dmp ,,Aurea "

Crepqca rofie (Filipendula purpurea) are flori roz-inchis sau rogu-carmin ce infloresc in iunie. lnilrimea sa este de 80-100 cm. Soiuri sale cunoscute sunr ,,ElegansV gi ,,AIbam, cu flori albe.

Creppca roz (Filkenduh palmara), cu flori roz-pal, are o inidrime variind intre 30 gi 100 crn, gi infloregte din iunie p i n i in august. Un soi inddgit este ,,Nanan, de numai 30-50 cm, cu flori roz, abundente.

Cr- de &p (Filipendula ulmaria) inflorqte din iulie p in i in seprernbrie, are flori alb-crem gi o indilcime variind intre 50 si 200 cm. Un soi aspectuos a1 acesteia este ,,Plenan, cu flori invoalte.

Crepqca comunii (Filipendula vulgaris) este cea rnai scundi " specie, nedepigind indrimea de 30-60 cm. Diferi rnulr de celelalte specii prin ridicinile sale tuberizate, ingrosate. Frunzele aseminitoare ferigilor sunt dispuse - intr-o rozeti deasu~ra solului. Are flori albui ce apar in iunie gi iulie. Soiuri consacrate sunt ,,Plenax gi ,,Roseam.

Crepqca de dmp ala'tw. de flori de riichitan

UNDE SE P L A N T E ~ ? ---- Creyugca a t e planta gddinilor naturiste.

De-a lungul unui lac sau p h i u , in penurnbra, toate speciile, cu excepria crerugtei comune, se dezvolti optirn.

Cre~ugca de Karnciatca necesiti un spa+ larg.

Crepgca de camp poate fi Iisati s i se silbaticeasci in zone ml+tinoase, unde adincimea apei este de cel mult 3 cm.

Toate speciile sunt foarte aspectuoase cultivate in partea median5 gi poscerioari a srraturilor de bordur i situate I n penumbrg, excep- ;ie kcind doar crerugca comuni, care este in schimb, potrivid in straturile de borduri insorite, cu sol calcaros sau in gddinile alpine.

Asociari crerugca cu planre cu cerinje similare.

Pe terenurile umede, sunt aspeccuoase alituri de creyugca

Buchete de pimitufuri parhmate Dintre numeroasele specii decorative ale crepqtelor se pot alege specii de m;irime potriviti pentru fiecare gridini

I ACCESORII: P rasaduri de cretusca Q cazma P compost Q ingra gamiint organic complex Q plantator Q materiale de acoperire

crinul galben (Hemerocallis), stinjenelul (Iris pseudacorus), stinjenelul siberian (Iris sibirica), crinul de toamni (specii de Hosra), lisimachia [Lysimachia puncrara), tradescantia (Tradescanria andersoniana) si .

richiranul (Lyrhrum saliaria). Asociari crepqca comunii cu

inul peren (Linuh perenne), opirelul (Lychnis coronaria), mugcata-dracului (Scabiosa cauca- s i a ) gi piiugul (Fesruca cinerea).

1 PrhnBvera, aflnafi profund 2 Upaji gropi de plantare la solul stratului. 4ternefi pe distanfe dde 40-100 cm. fnainte

strat compost ~i ingra$im&nt corn- de plantare, udati bine plantele. plex din Mwg, apoi Tncorporafi- le uniform in sol.

ingra~imlnt inca o dau. hgra$~rn~ntul solid se incorpo- reaz& Tn sd, iar solutiile nutritiw

- , j.' 9

Gridinsit iscusit -1

I I

u Plantele provenind din

autoreproducerea soiurilor cu frunzi~ galben nu vor avea

necesit5 o umiditate mai mare decdt frunze verzi. Taind a solului. Se dezvolta optim florile trecute, impiedicati Tntr-un loc ricoros. raspdndirea seminfelor.

Sol reavgn, bogat 'in sub- In locurile urnbrorrse soiurile inalte se aplead. in straturi E-

compact, argilos, cu humus. tute de vdnt, sprijinifi plantele.

I 1 ngrijirr tot an ul - - )..,. * I-. .-,.,... .II.

G I M A V A R A atiptiimdnal. Mulcifi solul, plantare si ferti~izare ~en t ru a-I mentine reavzn. -t Perioada adecvati plantirii. in mai, administrati Inca

I Administrafi Tngra~arnant pufin Tngra@mdnt artificial organic $i compost exem- complex. Sprijinifi plantele plarelor plantate anterior. Tn crestere de tutori. I ~ u l c i f i solul din jurul ~lantelor.

TOAMNA VARA lernare $i divizare

Infestarea cu ciuperci din

m i r e lnainte de venirea genul Ramularia se poate recunoagte dupa petele brun-

inghefului, t i iafi listarii la o galbeniu, cu de palrng de so]. PIantek se pot nuanfa deschisa aparute pe reproduce prin divizare. frunze. Mai tarziu, frunzigul Dupa tiiierea plantelor, dez- se brunifica. Boala ameninti gropafi balotul ridicinii si i a i ales plantele slibite, plan- divizafi-l cu un cufit ascufit 3te in loc necorespunzator. In mai multe p i @ (stings). Deoarece ciuperca ierneazi in Replantali paflile divizate in sol, indepartati de pe ?i - sol reavln.

Q IMP AB/IMP SRL ISBN 978-963-86092-8-1

wqrun uad ui EA~JEJO~~~ los ap ~JEOJ~J~~O~Q n ~n.

I Min una te guleraje florale Fforife pi fiunzefe decorative ale urzicii sdbatice sun t podoaba gridinifor umbroase.

Urzica dccorari\,i are frunze cot-diformc, cu creioniri carac- rrristice '11-gintii sau albr, ~i flori albc, galbene sau purpi~r i i care forrneazi gulera,cc floralc la subsuoara frunzelor.

Urzici moarti cu flori galbene (Lamiast!-urn galeohclo- loll) infloresre din mai p in2 in iulie 8i este indrzgiri datoriri Uni& moarti cu florigalbene florilor ei galbene. S o i ~ ~ r i dcco- rarive sunr ,,Floreririnurnn ~i ,,Silberreppicli" (30-25 em). Soiurile ,,I<onsdorf" >i ,,Varie- Lamium orvala dc 40-60 cm garuni" aring doar inillinlea de are flori mari, ro~u-deschis 15 em. siruate pe 13srari v iguro~i .

Urzica moarti mozaicati (l,a~iiiurn r i~acular~~rr i ) arc mai mulrc soiuri, fiecare de aprox. UNDE SE PLANTEAZA?

Nancv" '111 tlori albe. Sunr de Urzica decorarivi se intinde cu culoare roz soiurile ,.Roseum", ajutorul lujcrilor, fiind asrfel ,,Shell Pink" >i ,,Silber- idca1.i acoperiroare de sol. groschen", care circulz +i suh Spatiile mari, umbroase dcnumirea de ,,Beacon Sil\~er". dcvin verzi plantindu-sc pc ele Soiul ,,ChequersV esrc dc culoare I-oz-violet-vioi, iar ,,Argenrurn" ,ci ,,Red Nancy" au flori rosii.

~1rzic.i moarri cu flori galbenc, ce formeazi covor floral gros, impicdicind dczvolrarca buruienilor. In accsr scop sc reconland5 6-8 planrc la mctru p3trat.

Colturile intunecate ale gridinii devin rnai luminonsr datoriri frunzclor drcorarive ale urzicii cu perc. 0fcr.i o imagine frurnoasi in special planrari sub plantc agiriitoare, arbuyri cu tlori aau conifere pitice.

Lamium orvala prcferi penumhrn de la marginea rufisului ~ i , prin lgsrarii s5i

Soiul alb ,,Albumw

lungi, forr-neaz,i adc\3rare rufc. C poatc fi asociatP )i cu alre perene planrare I ing i at-bori.

ACCESORII: P urzici decorative la ghiveci P cazma compost sau guno i d e grajd matur 1;1I f u r d O plantator

1 Perioada de plantare: toar ... .- 2 Amestecafi-l cu ajutorul furcii sau prirnavara. AfgnaJi solul $i de sapat. Cu plantatorul

intinderi pe el un strat de corn- faceti groapi de plantare (dis- post sau gunoi de grajd rnatur, tanta: 40-50 crn).

Acoperitoare de sol, soiul cu fiunze dcrorative ,,Chequersn

CE SE PLANTEAZA ALATURI? Solomon (polygonaturn x) ~i genriana (Gen riana asclspi-

Urzica dccorarivi ara t i frumos .zdc;z), care ofera o imagine pl3- abruri de roarc plantele cc cu r i de-a lungul anilor. Se 4xeferi locurile umbroase. nsorteazi cu feriga, crinul de

Plantele cu bulbi scunde, toarnni (specii Hosra) sau ier- de exemplu ghiocclul hurile decorative ce prefcri (~alanrLu.7 ni\~alis), ceapa- umbra. ciorii (A4uscari arrneni;lcur~i) sau balusca (Orriirliogzlurn urnbellaruni) sunr primclc flori de prirn5var.i.

U r z i c ~ decorariv?i poare f plantar5 alituri de alte plante acoperitoare dc sol ca pul- rnonaria (1'11lrrioriaria sacchara- ra), viniiri~a ((;aliun~ odora- ru~ri) 8i hruncra (Hrur i~~era r~ iac roph~~l l a i .

I'or fi planarc impreun5 cu UI-zica dccorari\,i >i alre plante perene ce tolereazi umbra: asrilhele, ciocul-bcrzei (specii (;cranium), pecerea lui

lzE&g! Soiul ,,Silbergroschen "

3 Scoatefi urzica ornamental: 4 Udafi abundent plantele, ast- din ghiveci ~i plantati-o la fel ca pamantul sa fie ud $i s2

addncimea la care fusese in nu ramana goluri cu aer in sol. ghiveci. Tasati cu grija solul. I

I Gra'dina'rit iscusit

ghiwi. Aiqp$i emm*re &mh, cu frume Pn& tck3s! * REU p i m fipici sau eu #@ifie M k i n l , Win&& acestea se vor hr&d&ina foarte Fncet.

L U M I N A ~ S O L 11 TRUCURI

PenumbrH, umbrH. Tole- reazi $i locurile umbroase, ins i inf lore~te rnai slab.

r w w humus. Planb se dezvoM optim i n sol urn& begat On humus ~i s u h n J e nutritive.

Toamna, d a d se raspin- d e ~ t e prea tare, t l ia l i cu cazmaua marginile plantei.

Vara poate fi Tnmul.fki4 $i dln butepi de vi3t-F. fn nisip sau vermiculit dezvolta rep@& rsdacini.

Piantere gi inmutfire Mukirea soIuIui $i 5iiw In martie ~i la Tnceputul lui Mulciti solul Fntre plante cu apriiie se planteaza risadurile, compost sau frunzi? dzut. se divireazg plantele multia- Dup& Inflorire xurtati win nuale ~i se seaman& sernintele, planta, ra ateasta sB se dez- Sernintele se impri$ie direct Tn volte mai indesat. gradin%, apoi se acoperg cu un strat subdire de pamant.

Este periortda altenativa de piantare. hainte de sosirea Tnghqului tiiati lastarii Istian- ga). Urzica silbatid f ~ i Tmpra- Sie semintele, dar poate ffi inmultitl f i prin lastari. A-

tn locuri expuse la soare sau 1 prea luminoase creionlrile albe ale frunzelor se pot inverzi. Ca efect al luminii ibundente planta produce rnai rnult i clorofili. Cel mai sensibil este soiul cu frunze argintii ,,SilbergroschenN.

Q IMP ABnMP SRL

- ISBN 97E-2-I

San tolina CARTEA

GRUPA 7 164

Gridinirit iscusit -

7 ,

' I ' I ) Cumph$i pr idvara sau goamna sgntdina la ghiwci. Alegeji plan@ Mesate, GnStowe, cu frunzis viguros

m Nu cumparafi plante cu rhdacina prea cornpaaa ~i frunze ofilite sau galbene.

mai binefn tocuri calde, expuse la roam. Tolereaza seceta si at$@.

m Esl uscat permeabil. Prefera solul sarac In substanfe nutritive.

... - ---

tati rnulciul de pe plante. ducefi plantele la iernat in

necesitli fertilizam. Pentru inrnuljire vara Estari de 5 crn, f ira fM, apoi Infigefi-i in nisip umed pentru a-i tnra&ina (dreapta). DupSi lnflorire xurtaji plantele cu

# Santolina uscata, pastrata I n dulap, irnpiedica aparifia moliilor.

Asernanator pelinului alb arnelioreaza digestia si are efea calmant contra coliciler. Reduce rnancirimea provocata de TnfepBturile & inseae.

loctorul plan telor I

Santolina este rar atacata de boli si diunitori, Insi In locuri cu a p i stagnanata poate aparea putregaiul radgcinilor: planta se ofilefle, se Tngalbeneqe, apoi rnoare. Plantafi santolina h sol permeabil, i n caz de sol compact amenajafi un strat de drenaj din nisip sau pietris.

@IMP WIMP SRL ROP02-tb084

CARTEA

GRUPA 7 165


LUMINA $ 1 SOL 1 TRUCURI

I CumpLa# prirnavar~ Soare. Prefer2 locurile gminfe sau, inceplnd & & ; calde, expuse la soare, aici mijlocul Iui rnai, r2sadM , fnflorind abundent. bdesate, cultivate pre&W. ,

pragtfi-tatsim i*. M, poasptit, bogat in

a Nu curnphrafi p w e substanfe nutritive. cu pete sw EB;I ~ ~ r f d fiu Amestecafi cu compost solul mrwiw. pa mW mu, prea afiinat.

= tot an ui 1

rOA;Mru -- Dupg sasirea primului ger xaateti plantele cu r&WnG din sol $i composta~i-la. Mulciti

de la jumhtatea lui mai. mlul cu rurnegu~ de scoar@i Bufuletji se pot gern5jna tn lstul pentru pmtejarea acestuia definitlv din grain& din mai. Trnpotrh tnghc$ului. Semiinarea periodid este mi- bil2 pan2 la inceputul lui iulic.

r

repede. Pe timp de secet8 uda$ regulat ~i abundent plarttele. T&iafl des florile ofilite, In spe-

Soiurile rnai inalte se preteaza pentru flori taiate.

Tn tirnp de vara uscat6 r

pufulqii runt des atacafi de ~ acarieni, care, a~ez8ndu-se I

e dosul frunzelor, sug seva acestora. Contarninarile mai 1 grave se recunosc dupa ~ aparifia paslei pe frunze. Frunzele ingilbenex zi cad. Prin udare regulata ~i mulcirea solului, contarninarea poate f i irnpiedicata. I

d

mqwn uad ur pu~~sa.13 ~.~~st.qp a~eolg n V V n

Omagul se evidenfiaza' cel rnai bine In compozi$i de pfante naturiste.

Omagul peren esre una din rudele cele mai apropiare ale nem;igorului, unul din membrii cei mai toxici ai faniiliei Ranunculaceae. Planra se disringe prin flori caracterisrice, aseminitoare unui coif de cavaler, dispuse in inflorescenie dense de tip panicul. Frunzele sale sunt rotunde gi palmare, sau adhnc divizate.

Omagul bavarez (Aconirum x carnmarum ,,Bicolor") crejte p in5 la Endrimea de 1-1,2 m. Dispune de flori albe gi albasrru-violet pirate, apirhnd din iulie p i n s in august.

Ornagul de toamnii (Aconirum carmicliaelii var. x arendsii), avind o fndjime de 0,8-1,2 m , se remar- c i prin flori mari, albasrru-azur, ce apar intre septembrie yi octombrie.

U n alt soi de omag de toamnii, inflorind inrre august T i septembrie, Aconirum carmicliaelii var. Wilsonii, se inalri p i n i la 1,7 m. Florile sale delecteazi prin culoarea de albastru-violet-dcschis.

Omagul ,,Henry" (Aconirum h e n v i ,,Spark) i ~ i deschide

Umagul bavarez ,,tlicoIor"

petalele albastru-violet cu tenti vie intre iulie Ti august, gi poate atinge inilriniea de 2 m.

Ornagul napolitan (Aconirum lamarckii = A . lycocronurn ssp. neapoliranurn) are flori galbene, viguroase ce apar din iulie p i n i in august, planra nedepigind inilrimea de 1,3 m.

Specia cea mai rispinditi, avind cele mai multe soiuri, esre omagul alpin (Aconirum napellus). infloregte din iunie p i n i in iulie. Soiurile sale sunt chsate deseori in subgrupe. ,,Carneumm (sub un alt nume ,,Roseurn") roz-mat, are o indrimc de 1 m, ,,A1bunin de culoare albi creste phni la 1,2 m, - A

in timp ce ,,Newry Blue" albastru- marin, se inalr2 p in5 la 1,5 m.

UNDE SE PLANTEAZA?

Ornagul esre planra autohtoni a

pidurilor de munte, rico~oase ~i umbroase.

Se dezvolti in condirii optime la liziera crhgurilor, completind binr ~socicrilc naturalc dc plantc perene.

in straturile dim ~enumbrl, cu

Perene prekrind penumbra: omag dpin ji crini de toamni

nea condi~ii prielnice cre,cterii sale omagului stlnjeneii inalri, albi, buiece. roz, ro$i sau castanii (Iris barbara

elarior), crinii albi (Liliurn can- didum), brumirelele cu corimb

CE SE pLANTEAZB AL*TuR1? alb, roru-tranda6riu sau roiu (Plilox paniculara), anemonele

Asocia~i omagul cu planre care japoneze in nuanie aseminitoarc necesiti condi!ii similare privind (Anelnone hupehensis), precum >i habiratul, avhnd rotodari in vedere stelurele pirice (Aster dumosus). ~i diferitele perioade de inflorire.

La rnarginea crkngurilor i se potrivesc bine astilbele (Asrilbe x arendsii), yrevia (Asrranria majod, de culoare asem.initoare, barba- popii (Aruricus dioicus), colorati in alb-gilbui clopojeii albi cu frunza lari (Campanula larifolia ssp. niacranrlia ,JJbaX), cimicifuga albi (Cirnicihga racemosa var. racemosa), cu listari scur~i , ~i creri>oarele galbenc ( 'chemilla mo1li.r). Alituri dc onlag sc pot planta T i diverse ferigi verzi.

fn straturile de olante Derene )ma& alpin Album" sol uyor reavln, gise;;tc de aseme- sun[ aspectuoyi in vecinlratea Omagul napolitan

PLANTARE $1 INGRIJIRE CCESORII: O omag in ghiveci C! rnanuri C! cazrna C! fain:

coarne O argila Cl plantator

- 1

3 Scoateli din ghiveci amagul 4 Plantag ornagul la adhdm~a bine udat. Wsturnafi ghiveci- la care f mese Cn glrwri. '

ul, lovifi u$or fundul vasului $i Reintroduceti @m$ntUI Fn extragefi balotul rsdkinii. groapii, in jurul riidikini 4 b B -

CARTE

GRUPA 7 166

Prim&vwa mu toamna timpuriu, mmpih#i a m g viguros, cu kunze s&n&toase, 'En ghiveci.

Mu s plante tn v & d , bin-, cu rWk ina iq ind din g h h i , h a r e c e s u p o d grew transplantarea.

Penurnbr&. Nu toleread dogoarea soarelui de la rniezul- zilei, dar dimineap sau du@- amiaza necesit2 p q i n soare.

Sol cu humus, mavan. Ameliorafi solul nisipos prin adaos de calcar, pentru ca acesta a menfini mai bine umezeala.

Toate p iq i le sale confin alcaloizi foarte toxici. fngrijifi planta purtand permanent manu$.

h gridinile frecwntate de copiii mici, nu cultivati ornag.

lnmultire prin divizarea ?ncorpora$ in solul din jurul tulpinilor: scoatei din pamlnt plantei pains fiina de coarne. omagii mai in vlrstA ~i cu un Pe timp secetos udafi $i mulciji cutit axuTit divizati-le rizomii solul sistematic. (ios). Replantali-i imediat. De indata ce solul s-a in&lzit, plan- TOAMMA tafi exemplarele nou cumparate. Plantam #i fnmu/Jire

0 alta perioada de plantare a omagilor tineri S i divizare a celor biltrdni. Majoritatea soiurilor obinute prin incruci~are nu se pot inmulti dedt R acext mod. Semanati acum speciile pure in grgdina. inaintea primului inghet, Siati plantele la iniltimea de o palma. Agerneji compost in jurul lor.

Piduchii negrii de f runzl ataca omagul, daci este

I plantat fntr-un loc excesiv de uscat, insorit ~i vdntos. idepirtafi paduchii cu un

jet puternic de a p i $i udafi plantele periodic. Toamna plantafi omagii fntr-alt loc.

I

Cumparati prirnavara iarba- osului la ghiveci, avand frunzi~ Tndesat ~i radicina sEinitoas2, vigurosa.

Nu cumpirafi plante cu frunze galbene, uscate sau pitate.

Soare direct. Prefer& locurile cu soare, calde sau fierbinji.

Sol uscat, permeabil. Tolereazg seceta ~i se dezvolta

1 bine ~i in sol slab, nisipos, 1 calcaros, cu pietrir.

TDI lPl I I

Pentru stirnularea noii Tnfloriri, dupa prima inflorirl scurtaji radical planta. M d va avea flori p h i toarnna.

Fertilizafi rnoderat soh& altfel planta va avea frunzi~ bogat, dar pujine flori.

Petele maronii cu rnargine Inchis$ uscate, asernan&- toare pergamentului sunt sernnele septoriozei. ?ride- pirtafi #i distrugefi frunzele contaminate. Preventiv, stropifi plantele cu solujie de carbonat de calciu sau

I Trnprifliafi pe sol roca con-

sad ayi~oyd

EpnuE y~oq n

Feerie florala' de vara' G a r o h anuali are flori minunate toata' vara.

Frunde garoafelor anuale, a s e d h o a r e celorldte specii de garoafk, sunt gri-venui ~i fnguste, inG forma ~i culoarea florilor este diferia.

Garoafe chin* (Dianthus chinensis) pot fi Pntdnite in culori diferite, deseori bicolore, florile simple nu sunt parfumate, iar petdele au marginea franjutatii. Aceastii specie este comerciali- zatg sub denumirea de mixai serie sau mixaj soiuri. Astfel de serii sunt ,,Princess2' (7 culori), ,Telstai (5 culori) sau ,Charmw (5 culori). Se @sac

I ins2 ~i doar anumite soiuri sau variafii specifice, ca de exemplu ,,Color Magician".

Categoria diferitelor soiuri ale garoafelor de +ni (Dianthus ~ o p h y l l u s ) este ddtuitii din planre cu flori parfumate, semilnvoalte sau Pnvoalte. ,,Lillipot" pi ,Monarchn sunt soiuri din seriile de hibrizi scunzi. Soiuri

inalte, ce se pi pret& pentm flori diate, sunt garoafele Chabaud, Enfant-de-Nice pi Regina..

Soiuri &niitoare sunt ,,Tiroler Gebirgshhgenelke", .de cilo&e carmin ,,Romeon, de culoare ro~ie pi ,,Julian, roz.

1.n funcpie de indjime si forms garoafele anuale pot fi plantate in diferite locuri.

Garoafele chinezegti pot fi plantate Pn straturi pestri~e pi 9traturi acoperiroare de sol, dar sunt ideale gi in borduri sau l&i de balcon.

Garoilfele scunde de gr;i- 'ding sunt decorative in suaturi de flori sau covoare florale.

Garoafele Pnalte de grklin9 se cultivii Dentru flori destinate artei buchetiere.

Garoafele a&nitoare sunt ideale plantate in l&.i de balcon, vase sau coguri suspendate. Garoafele atlrngtoare, de munte ori in&, se dezvolti%

dmpie plantafi noii hibrizi (Kochia scoparia), straturile de ,Romeon pi ,Julian. flori eman5 pard o senzafie de

calm. In liizi de balcon pot fi

CE SE PLANT^ "TURI? plantate IP~@ garode anvale

flori albastru-violet ca lobelia Garoafele anude ies Pn valoare iti id (Lobelia erinus) sau cel mai bine atunci d n d sunt ;anilia (~eliorropium plantate in grupuri mari de arborescens). exemplare aparfinlnd aceluiqi soi. &at5 f imos si

i combinagile florilor de culori asortate.

In straturi de flori alegeti pe

corespundtor doar in wnele muntoase. fn regiuni de

I&@ garoafe plante asociate neuue, care vor accentua frumusefea garoafelor.

Al~turi de garoafele chine- zq t i pot fi plantate ciucu~oare albe (Lobularia maririma) sau margarete de mlqtini (~ymenosremma paludosum). Asociate cu plante ornamentale decorative prin frunze, ca de exemplu spdiicioasa m (sene& bicilor) sau cochia Garoatk Chabaud

PLANTARE 51 INGRIJIRE --

ACCESORII: D seminte Cl lada ~i sol de semanat Cl furca de sapat sita Cl stropitoare Q ghivece, pamdnt de flori O bat de repicare

De la mljlocul lui naai plantziti geroafele h gradina

(diip: 20-30 un). Udafi ~i fer- , tilizati sdu~ reguiat. I

Gridinarit iscusit

I-'

I -1 i-

APROVIZIONARE I 1- LUMINA ea SI SOL

@ Cumpirafi la lnceputul primaverii seminfe sau lncepand de la mijlocul lui mai &saduri anuale sknitoase, la ghiveci.

Nu cumparafi plante cu frunze pltate sau Tngalbenite, tiindca acestea sunt semnele -Inor boli.

Soare. ~refe'ra locurile expuse la soare, ins5 speck a th i t oa re trebuie protejata de soarele puternic de amiazi.

So1 cu humus, uniform umed. Dacci solul nu este uniform umed, plantele devin sensibile la contaminari.

Pentru stimularea formarti noilor flori, la sfiqitul lui i&s scurtafl garoafele chineteg dupa prima inflorim

Garoafele inalte Regina fl Chabaud sunt ideale pentrb flori triiatdt perfurnate.

1 p ' h g j j i r e L tot anul I PRIMAVARA

Sednere #i plantwe fngrijire I Garoafele anuale pot f i culti- Garoafele anuale necesia I

vate prealabil h casi, Tncephd rnulte substante nutritive, tre- I

I

j din februarie. Din aprilie buie udate regulat fi o daa la sernintete pot fi semanate ~i in saptarnani necesita fertilizare

1 straturi reci 00s). Mriti cu ?ngr&@dnt lichid. rasadurils gi planta$i-le in gra- d i d de la mijlxul lui mi.

I

, TOAMNA Adunarm plantelor Garoafele chineze* inflorex abumient pena in septembrie, iar gamfiple pbinl Tn octornbrie. 4coateti din strat ~i corn- p g plantele uscate. Pentru hmultirea garoafelor a r n l - toare recoltati lastari.

C

garoafele anuale sunt sensibile la diferite boli ale frunzelor, ca micoza numitii rugina garoafelor. Pe frunze ?par Pete ~i umflituri galben-maroniu. Inlaturafi ~i distrugefi frunzele contaminate. Nu se impune Intrebuintarea fungicidelor.

, , I,' '

C .. U'

I Semiarbust min unat I

MorescenfeIe grap'oase, t h i n d spre haft ale peroyschiei reprezinta' ornamentul stratului floral de la s@itul verii.

PLANTARE $1 INGRIJIRE I ACCEY)Rl: O perovschia la ghiveci O cazrna O compost O nisip I

Pedoada de plantare: prima- =

1 2 Amestecati SU~UB cu comp45t vara. La distanta de 50a0 cm ~i nisip. Scoateti plantele din

slpati gropi de doua ori rnai mari ghiveci rasucind qor vasul. decat balotul de radkini. I Gtarii perovschiei cresc anual

din tulpina lignificatii a plantei, semiarbustul cu rim- pul poate atinge tndjirnea de 1,2 rn. Frunzele Pnguste, plroase, gri-argintiu au parhm asernlnltor cu cel al jalqului.

Perovskia atnplicitblia nurnitii ~i jalq rusesc davoltl

Perovskia abrorilooides, gi inaltl de 80-100 crn, are pani- sa culul rnai scurt. F5rZ scurtarea

Afdna$ rMacinlle ?ndesat@. Plantqi perovxhia in aSa fel

ca partea superioara a balotului abundent. PZantele Onrtidkinate s i fie la nivelul solului. tolereaza seceta.

poate planta in gridins.

lrnbibafi suprafafa de Mere a butasitor Pn hormon siirnu- lator de tnradgcinare, apoi 'infigeji bu ta~ i i tn ghiveci cu arnestec urned de turbg- n i p . Acoperifi vasul cu un capac de plastic 5i asezati-l la loc umbras. Du@ far- m r e a rSdicinilar, trans-

Perovschia

I Gridin irit iscusit

a CumpBrafi primgvara Soare. Se dezvolt3 ~i Se dezvolti frurnos daca nu risaduri Tn ghivece mai mari, infloregte abundent Tn locuri este transplantatl timp de &nWoase, cu tulpinl uxate, fierbinti, expuse la rnai rnulfi ani. viguroasl $i mai mulfi llstari. mare.

< So1 afanat, permeabil. Se Chiar daca listarii nu

dezvoltl optim in sol nisipos, Ongheafii iarna, trebuie +Nu cumplrafi plante ofilite uscat. Tn locuri umede planta scurtafi, deoarece florile cresc mu cu tulpina putrezitl. poate putrezi. pe llstarii tineri.

~Ioctorul plan telor -- -

~ K I M Y Plantare si );iiere hmulfire Prirnlvara este perioada Cea mai simpll metdii de

I optima plantlrii. lndeplrtafi Tnrnulfire este butl~irea de la

I mulciul de iarnl de pe Fnceputul verii. Este psibila plantele inrldkinate ~i tcSiafi f i ?nmul$irea prin serninfe, lilstarii Tnghetati pdna la de o tnsa aceste plante vor lnflori palma de la suprafata solului doar du@ cinci ani. Perovschia nu este atacatl

de daunatori. 7n sol umed, compact Tn%, rldlcina pi

ProtePm Impotiva tulpina pot putrezi.

I Frunzele yi tulpinile se

Deyi majoritatea lastarilor ofilesc, apoi se usci. fngheafl Tn timpul iernii, Preventiv afanafi addnc prirnlvara rasar din m u de la solul, la nevoie facefi bazl. Pe timp de iarna drenaj de nisip sau pietri~ acoperifi perovxhia cu frun- sub rldacina plantelor.

R. zi? sau crengi de brad.

63 IMP W P SRL

-!a!la:,ej ejm~seqp ap !mIgp 1se11um ap I:,aja s!u~amd

un :,npo~d a ~ m o d 14 v a q -$I a m p : , ap alaiy3 IS (s!pu -1390 ~1npuap3) aapuaqp3 '(Ew!I!~w ~!npqOZ) e!nlnqoI

nes ( s n ~ ~ q n q s n q ~ m a ) ajeore% '(S!IJSW!IJ R T J J R ~ ~ ) ~ q p - a p p s

n:, cnlduraxa ap ap !rob n:, !9 urn:,a~d c ( ~ , r ~ w ~ ! ~ s.mq3X7) laiedo ru !S WJ ! ~ r p p u e ~ ~

n:, e p w aleod as .aunp!o!A ap a!sa~dru! o ampold n40~

14 zoi ap a $ m u n:, @e!:,ov ' ( sdp ~pqdos&j) !asaJ!w

-ranoff nes nure re s!~gq~) alas! -1!1 nlduraxa a ~ d s < a ! l e ~ ~ !JOE ap !itut?p m 6(a~uurnlcn inns -OJUJWOJ urnnserg) urnpsma:,

'(my ap !pads) prppue11 ap p q p mueld aleod as eyaed .leunqw p e n ~ u s e q p ealeoln:, n:, alepose qp ap a @ m ~ .alalue~d ale01 n:, @eaz!uourn

-rop.nuens e p o ~ a ~ u e wnp~oq UJ FeAnlnJ a~sa p u p nes JOAO:, mun europfe 10s ad apupxa

as p u p pume ponuadse aueoj a m e!npuedm ~ ! p s y d

.Eie!a ap alualaxa !&pucn !a~ueld e~r&!se ~ o d aua- ap apmws 14 polj ap a p w s

'Pq' -0101 Inlos @eaJo!laure !S a1 a m

<!!:,ads alaqure ap emqur $ 3 9 UJ !nlnps !!un!zola W I U ~ ale(a

-old mns ptmd q apnuaraJ - a m a % ~ !cur a ~ p n ~

-1113 nrluad ~-npun@a~d 'InIos wo!laure e~ elue~d apun <!ou

!lIllWlS UJ E!IOjn2JEW E!la3EYd

!Seueruas 'apra~ a ~ u n & . d ~ n3 anmpaJ w u a d

.almsn !S au!%!~ pnlos ad IS au!q ah13 :?po!iua~a~dau a m e!laeA

l - n p u ~ u ~ llnlos apada~ Eladme alalueld .aplaA 1ukur~k$4ui ru~uad luamag p!soloj alsa

e!:,ads .age12 p!urnue o a~!%unp lolaiuasaro~u! pa jum !aloJo:,

mye uJ:,!u~a~nd as-npu!%un~a~d alau!urelS .apmdrum eauaurase

ap 1uns a p o l , ~ .:,!IS!J~I:,W~ pour UI ~I!:,~o:,uJ ap~!md ui unduro:,

as !nJlqqp-lalo!i\ a n o p s ap

'~sn%ne q a u ~ d apn! uyp puy~ede <aI!lold - a s e q d !I a ~ e d r n s!u

- ~ a ~ n d 'p!pd-apran 'pew azunij pIoMap !S ur3 06-09 ap a u q i ~ u t

0 a-Te "Twm- '?.FYJ - a n o ~ m d p s gue!iua%-ru~seqp

a~eop:, o ap pop upd %u!ls!p as *lapun& sanela" !S ,,snag anla''

L,'pq%uaua!~u .pn!os a l p m few psFa i~auro:, u~ .aqp !O !nru

ap ~ o l p u ! ~ d ~ n s luns alarmuy .apdas p u p !S ap!pd a p a d uyp asndurm p u y qnuedum aps al!1ov 'apqura~das !I aqn! anuj

a ~ b ~ o g u j epads .a!Jo~ glm!lad o ap !loasap a leu~o mns JEW-ap~a~

asa lolau!qp-eareow nes eqased

~ f ; y ~ a m v ~

I Gra'dina'rit iscusit 1

R i W , mi@e p r o m e . Sdurile scunde se pot arocia bine cu alte ptante.

Fentru a f i siguri c& serni$ele vor Vncolfi, nu cumpllr@i seminfe vechi.

Soam deph. Faalb 1nfloreJte abundent, d a d este expusii intens la soare.

Sol cu humus, chiar uscat. Planta erte nepretenlioasa, dezvol~ndu-se optirn tn toate sdurik de grhdina, cu ex-ia celor cu ap i SSagna-ntii.

Vefi stirnula polenizama arborilor fructiferi d a d plantati tn apropierea lor facetia.

Sernanati planta aliWuri de locul de rekxare din gradin&, ade l vq i putea cantempla rnulgrnea insectelar care o frecventead.

F' Panicul e fragile fn fip unui h d d inchis sunt decorative EnunoaseIe inflomcen~ele db-crem.

VARIETXTI Barba-popii este o planti pereni - - de pidure, viguroasii, care se dezvoltii cel mai fmmos in locuri semiumbroase. In gridini pot fi intdnite doua specii.

Aruncus aethusitblius este I originara din Asia gi are indtirnea de doar 30 crn. Frunzele mici, asemiiniitoare ferigii, f o r m e d covor indesat gi toamna au culoarea bronzului. Inflorescenrele elegante alb- crem in formi de ciorchine infloresc in mai-iunie. Aceasti specie cregte gi in cripiturile stincilor.

Aruncus dioicus este biigti- n a g pe toati emisfera nordid. j n~ l~ imea perenei tufoase poate atinge 2 m. Frunzele sunt paripenat-compuse, ciorchinii de flori, lungi de aprox. 50 cm infloresc in iunie-iulie. AceastP specie este dioid. Inflorescenjele birbiitegti sunt albe gi fin sectate, cele femeiegti sunt mai masive gi galbene.

I'e malul l a d u i din p-&%a'

Plantati in loc corespunzhor, barba-popii triiegte indelungat pi se inmulrqte rikpindindu-gi semin~ele. Plantele tinere pot fi inmultite prin divizare.

r .

Sunt comercializate dou5 soiuri. ,,KneifFiim dezvolti frunze rniirunte si liktari fini, atirni- tori. ,,~weiGeltenkind (care este considerac a fi unul una dintre soiurile speciei Aruncus sinensis) are formi mai masivP, frunzele la desfrunzire au culoare maronie gi infloregte mai tirziu.

UNDE SE PLANTEAZ~?

Cele doui specii se folosesc in scopuri diferite.

Barba-popii se dezvolti ideal la marginea tditriilor. Este minunati in firs fundalului de culoare inchisii.

Pe malul apei, unde solul este potrivit urned, tolereaG chiar pi soarele. Poate fi amplasat5 gi solitar ins5 este foarte frurnoasri plantati in grupuri.

P rumegus de woaul P foarfece de grldinl

Mantam primivara sau toam- lnainte de plantan udaji na. o g r w de dour 2 ahindent planta tn ghiveci.

ori mai mare decit balotul Scoateti planta cu grifi, la nevoie ridacinii. Amesteczrfi solul cu taiaji vasul de plastic. :ompost.

Barba-popiiplantara'la marginea tdiriei

fn grgdini alpine, in locuri In grgdini alpine semium- ferite de soare gi sol umed, bar- broase barba-popii poate fi ~ l a n - ba-~ooii cu frunzele aseminz- ta asociati cu ochii-soricelului I

I I

toare ferigilor este o ~ l an t a ugor (Saxifraga x arendsii), ciocul- de ingrijit, ce triiegte indelungat. bemi (Geranium macro-

rrhizurn), crerigoarele (Alchemilla mollis) pi ferigile, ca de exemplu

cE SE filitis (Phyllitis scolopendrium). I Cele doui specii ale plantei au rol diferit. Barba-popii poate fi asociati cu d t e plante ce prefed locurile semiumbroase.

La marginea tufiiri~ului este pl~cutii aliituri de flori colorate cum ar fi clopo~eii (Campanula lariblia), omagul (Aconirum napellus), degetarul rogu (Digitalis purpurea) gi ciocul- berzei ,,Endress" (Geranium endressii).

Ti pot fi flori asociate in nuanFe roz gi rogu, preferind locurile mliipinoase, rodgersia (Rodgersia pinnara ,,Rubran) gi filipendula rogie (Filipendula purpurea).

3 Wzag planta b adsncirnea 4 Udsti planta abvndent. initial& Puneti amestecul de Pentru asigurarea sdului

p8m8nt in jurul plantei, tasati-l gi umed, acoperiti locul plantirii cu f o m f i farfurie de udat. rumgug de scoafll.

pot fi inmuljite prin divizare. Sroateji planta din pimlnt, 5 La sf&r$tul verii tiiiati florila

ofilite. Schimbafi stratul de rnulci $ udati planta abundent.

I Gra'dinirit iscusit 1

LUMINA - 1 51 SOL 1 TRUCURI

a b & m m M f r w n o s g i p Rtakrl Iacuribor, unde mkeazh w41tmla mlul este umed lrk&@urw.

m S s R m r ji prin hnpri@tksar mminpbr, dadl flor1.k a l i k e nu sunt *Me din timp.

Plantam $i repicare replantati-le la tocul definitiv. Primavara este optima plantlrii. SemHniitura efectuatl = toamna Tn &sadniie se tine in Yngrijire casl, pe pervaz luminos dar Udati abundent pe timp seceti f l ra s&e direct, la temperatu- Tndelungata. ~ a i a t i floiile ra de 12 OC. fn aprilie repicati ofilite. Gsadurile In straturi, iar d n d

TOAMNA 1hZtU Plantare $i semanare Pentru plantare este optima ~i toamna. Semintele ce TncolJesc la rece se seaman3 ~i fn noiembrie, rar, In lazi. Jineji lazile doul slptarnani la temperatura de 20 "C, apoi a~ezati lada Tn sol, tn partea semiumbroaa a gradinii (Mnga).

'lantele ofilite ~i frunzele rasucite sunt sernnele usdrii. Udafi urgent. Pe tirnp de seceta Ondelungata udafi regulat. Evitafi plantarea Tn locuri foarte uscate, Tn sezonul urrnator alegqi locuri rnai urnede, urnbroase.

C PLANTARE $1 ~NGRIJIRE - ACCESORII: P rasaduri de brebenel P compost Li f u r d de

0 multitudine de flori galbene pintenate sducind &pat P plantator E l material de acoperire a sotwlui

lrintre hci i dense de fiunze aripate - d 11'1

VARIETQI verde-albktrui seamana cu brebenelul descris precedent.

P S u p o d ceva mai bine vremea Aliituri de brebmii cu tuberculi uscad dedt celelalte doG 8i cu riwmi exisd si brebenei- spec;: :, , , , , , ' , , ,, , mG, care dezvoltii nu tuberculi, ci riwmi. Florile lor cilindrice de cdoare galben& fin aripate se UNDE SE PLANT

I 1 Plantare: toamna sau prima- Spa# cu pllhntatorul gropi d ridid dintre frunzele de culoare vara. Aflnati sdul cu furca de plantare de marime corespun I

verde-cenusiu. Toate speciile de brebenel se sapat ~i incorporati-i la suprafap zatoare. La plantarea Tn grupuri I Coqdalis nobilis are flori ingriji qor. Fiind o pland citeva lopeti de compost. 7 distanp de plantare este de 30 CN 1

dben-deschis, ornate de Pete perenii cu caracter sdbatic ale- de culoare hchis5. fdo rege frumos in stramrile de flori cu I I htre aprdie ~i iunie. Plantele efect natural, cu sol usor reavb Al5NI.i deplante -sten& la seceti

i d t e de 30-50 cm se ofdesc la si umbroase. scurd vreme dup5 inflorire. Florile si frunzele aspectuoase

Coqdalis lutea are o ale brebeneilor se evidenfiazii Co'ydalis lurea este id& h Brebenelul Co'ydalis lutea indfime de 20-40 cm. Pe bine pe marginea aleilor sau lunci, sub arbori fi gardurile vii este un acoperitor de sol ideal nenumka~ii siii lstari apar Intre intre lespaile acestora, precum cu frunzif bogat, ca planG de pe toat5 durata anului plantat mai i septembrie flori de cu- i in grupurile de plante culti- acoperire a solului cu tngrijire diimri de saschiu W n m minor), loare gaiben-viu. Se inmul5qte vate in fip straturilor de bor- simpl5. epimedium (Epimedium pinna- prin Aphdirea spontanz a d u d umbroase. rum), pochivnic (Asarum seminfelor. Forme& rapid un Plantad intre f a d e sthcilor europaeum), sugel (Lamiastrum covor vegetal, impodobind toad d a t e in penumbd sau pe CE SE pwTu aTuR1' galeobdolon), tiarela marella Extrage$ cu grij&planta din vara @dins. zidurile de piatd, este o planti? wrdifolia) si pachisandra

uca prin auxil id h m o a s i a griididor Brebenelul se potrivqte de mi- (Pachysandra terminalis). ~i f r u n n R i n e . nune cu alte plante sdbatice cu , t J - , : : - , T w y w frunze gi flori delicate.

kA Pentru a realiza un peisaj de

p r i m 3 1 d de o aunosfed deosebid, asociaji brebenelul I Coydalis nobilis cu pulmonaria cu pete albe (Pulmonaria sac- charata), cu dedifeii (Anemone nemorosa), cu brunera deoarece nu sunt proaspete. I

(Brunnera macrophylla) $i cu Toamna devreme, culegei narcisele ~a rc i s sus x si s~eciile semintele ~i sernZna$-le imediat dbatice) in lazi cu amestec de sol far3

fn penumbra limerelor turba sau cu amestec de turba piidurilor brebenelul Co'ydalis lutea fnflorepe splendid toad vara aliimri de crefisoare (Alchemilla mollis), d d g r q e (Aquilegia x), dopojei

G y v a U s oduoleuca, aini de toamna' pipevie de pildure campanda latiblia) si ferigi. eel I-

CARTEA

Brebenelul GRUPA7 172

P r i m - sreu tarrmvra dwrem, cwmp&ria$i brebenei dintr-un loc de tncredere.

Nu cumph$ plante cu -

I W r i ofil@i t i u cu frunze piitate ~i vWmate.


bumbr i l . Prefer& locurile umbroase, dar se denmRB $i tn plin soare mu la umbra.

a Sal af- cu humus. &nelfora$i solul compact sau nisipas printr-un adaos abwndent de compost.

a Corydalis lutea se tnmulle@e deseori prin rgsphndirea spon- tanti a semintelor, implanun- du-se chiar fi tn cele mai inguste falii ale zidurilor. Serninfele sunt rispandite $ de furnici.

Prin rizomi se tnmulpqt-e dificil, este preferrbila reproducerea prin seminte.

Plantare si transplantare Plantare #i sedmre Perioadl adecvata pentru Se poate planta ~i in acest plantare. Brebenelul se anotimp. Serdnafi afara toam- , inmultgte deseori prin na, sau punefi pentru 6-8 sap- I raspdndirea spontana a tamdni in frigider seminfele semintelor. Transplantali inmuiate in prealabil in a@. repede plantutele rasarind in Seminfele brebenelului ger- I

num& mare, altminteri nu se mineaza sub efectul unei tem- vor inradicina corespunzator. peraturi de sub 0 "C. La putin

timp dupa germinare rir6i plantujele, iar in aprilie eans- plantafi-le Tn g rad i~ .

Frunzele speciei Cotydalk I nobilisse ofilesc la pufin timp Protejafi plantele din strat

dupa fnflorirea plantei. cu un gard contra melcilor, ' Acoperifi planta cu un strat de acaperitor de sol, nu-i sApaji M~JI. Udafi Corydalis lutea pe este mare, plantafi-le tn

vreme m t a , mai ales In lacurile aflate la soare.

IMP AB/IMP SRC R~-02-10-077 lSBN 978g63-86092-8-1


1

GRUPA 7

CARTEA

175

Veronica i r - q

Luminiri de flori de un albastru-prohnd

'UD OE-S L ap - lapads .!!u!:,gpgJ ~~rqojeq eueu q!un!suaw!p ep a]&un+ ul - aw

n:, wind al-$eup+e !5. a=n!q6 weld aw!p guado @uqs!a u[p 'alepn au!q JqJaTue .a.Ieoapundsa~o:, ~d-6

'araiuad er1~6 m -0% S

Prirnavara sau toarnna, cumpirafi la ghivece plante tinere, sinitoase, cu ridicina viguroasg.

0 Nu cum@rafi plante glpernicite, bolnave sau @ante cu ridicina iegind prin orificiul de scuraere.

Grridinlirit iscusit =-I

I

Soare deplin. Se dezvolti Toate speciile de veronica cel rnai bine la soare. t ir i toare se dezvolti optirn $i Veronica austriaca ssp. teucrium si Veronica Pentru a f i siguri ca va gentianoides tolereazi ~i I rezista iernii, i n regiunile cu I penumbra. I clirna aspri adtipostifi cBteva I

So1 cu buni permeabilitate, exernplare de Veronica repens semicornpact ~i far& apa in ghivece intr-o sera stagnant& mperita.

plantelor nou plantate, precum ~i celor deja TnrPdPcinate.

acest anotimp se pot diviza toate plantele: sc~awi din &zg@ire

sistenta. Taiaji deasupa primei

A doua per id t i admata planarii. In regiunile cu dirnP asprh qi pe terenurile far& 2%-

1 Speciile de veronica sunt rar atacate de diunltori ~i boli. 'In locurile excesiv de urnede sau dupi o iarni boga?3 tn

1 precipitafii poate surveni putrezirea ridicinilor, a r e Tn cele din urrni cauzeazii vegejirea lgstarilor. DiRrugeJi plantele putern' infectate.

- SQam Cph. Breferil >e dervoM4 blne tn chrbere

locurile Insorite, calde, ~i Ihzi de balcon. Se asociazi pTotejate de vbnt. excelent cu ake plante.

Pot f i p&strat@ iema, d a d Wu amph#i @ante e 501 cw bun& permeabilitate, toamna sunt xoase din sol ~i

bolnave, cu radaana i q ind pe nisipos ~i usor u x a t deoarece plantate tn ghivece amplasate fundul ghiveciului. Nu semiria$ seminte vechi.

- IMAVARA DEVREME

Glire fi plantare Semanati semintele Tn locuinta fncepdnd de la inceputul lui la mijlocul lui martie. Semanati mai, caliti treptat plantele In fiecare ghiveci cate 2-3 afar&. Dupi mijlocui lui mai, seminte, acoperiti-le cu un strat transplantati afarz la distante subtire de pam8nt. Amplasafi da 20 cm rssadurile crescute

.amarea poate afecta peraturh de 15 "C. Dupl ger- llantele pe vreme caldi 5i minare mutati-le Rtr-un loc ~scati, sau din cauza

i o d r i i excesive a azotului. Ziuperca formeazi o

Udaji plantele pe vreme de pelicula alba pe frunze, seceti persistenta. Lunar boboci ~i tulpini. Distrugeti administrati-le Tngrijemant lichid. Din iulie tiiati regulat florile trecute (rt&nga), pentru a stimula formarea Worilor noi.

Q IMP AMMP SRL RUP-02-10-085

LLL ' vuiv3

m1n3erp-lnrms nes (rruasseq rrndn~% ul alelueld alalarlqqw

'J[!UJ!nJnq .d!s!u n3 P~UJO~ lnlos !ie3a1sawv -~pdapul !t ledgs ap emj n3 lnlos

~~duro~ ap w3 s ap %em un !ieup~v 'euueol nes ue~ 10s U? !$~Jo~Jo>u? !f !$@mtv -p~!hd :wQW@ BpeoiJad 1

.!O!A-I~~O!A-~OJ areop~ ne aqn! ,~w ~olsuorrr ~ame7~

-a!un! ui p!ysap as a3 alpol.~ .u13 02 3saSgdap nu s.pw

-p?fdw?s mJnzzpu9 !apads ap a3!rajs!uras alajnl !r,!~

.a!]"!-a!un! U! aSa~opuj .a!paur aurpeur ap 'zor apr

-OH alenl!s luns e!a~p ~n~ol(!w UL 'ur3 02 .mop ap eaur!lpj

n3 'elesapu! 'p3!~ajs 3n1 ap eurroj qns altar3 .rol!ro~ug

lsnqre ap elsnqor apads o alsa t?pq mmaug

.~sn%ne-a!p! ui p!q~ap as !!rndrnd areol!uaur

-ape alpoU !S w I ap eaur!igug are t?so!qws t?amzzprq

-10s U! BlUEU

-%IS ede el q!q!suas al~eoj alsa apads plsear,v .md-zor al!roU

a!~n!-a!un! ug ~a~o~u! aseo~ed 'n!Snum-qp apzuny arluj

.aw!ipug ur3 op reop aSu!le aw?uappd t?amnuq

'201

'~!lero3ap !os un alsa ,snno=)

-u!urrm po~ are u!!&aquaa~~u ln!os -a!~n!-a!un! ug

3sa~opul q~e pw!w ns !o!A-zor

uyop .apqwlo3o ui ~upd !S ,,elop!puer3" !o!A-nnseqle a!]"! u!p 3sa3nlerls ZOJ al!rold In!os !raw ap xqasoap pop arv

-u13 05 JEOP ap eaur!i~ui -S!~~U!-AOLU !.IOU n2 ,,ena1o!~'' are wnalod$ earnqua3 !S zor !lop nr, ~~easo~"

'eu!eS ap no <aq~ !lop nr, '~qw e3 !rn!os !nun eaurpBur ap ~poqoq u!p allnu ~ur ~aqasoap as .urr, op

'a!un! u!p pupda3ui p!q~ap ap eaur!ip~g aSupe e~ueld !S a!un!-!em u! 3saropul arlseqp

~pqd-m w~~~mcq alpold .apads erejndod FLU .

I em luns (euauour e~~nv~uas)

aaunm ap alaaFqw .!Sun1 ales alauIwe1s ap Imleur alsa ~olalaiau!~ @ 3!1spa13em

I 1n13ady .!lop aseoraurnu u!p

awurroj a1!zoduro3 aiumsar -opu! p!'psap as are3 u!p

pElq Jp JOl!lnU03 !JOlBUEUIJSI:

poqoq 2npo~d alarlsgqytr

I~~L~I~VA

CARTEA

GRUPA 7 177

I Grridinirit iscusit '-1

o Cum#@ prim&rara sau b ~ m n a p W tinere, viguroase, s iZnhse cu rMicina On b l o t wu la Bhivaci. himavara putefi rumpara $ seminfe proaspete.

%are direct, penumbrg. Prefer3 locurile calde ~i soarele direct. Centaurea montana ~i Centaurea macrocephala se dezvolti corespunzator 5i in locuri semiurnbroase.

So1 permeabil, bogat in substante nutritive, care

Ca flori tgiate se preteaza Centaurea montanr fi Centaurea macrocephala. Taiai bobocii de tndata ce se h a l g prirnele stamine.

Albistrelele se pot lnmubi tngzilbenite sau ?n putrezlre. I poate f i I simplu prin seminfe.

tot an ul VAIW -

f'lmtaregise- hgrijirs fncepi3nd din aprilie, plantati A rL i i exemplarele Tnalte ce

i cresc in locuri vdntoase. Tiiiafi wrninfe Tn mlul bine pregtit florile pentru vazg. ?nde@rtag UmJ, acoperw-le cu un strat regulat pqi le trecute. Udati sub$re de p&m&nt $ stropei cu abundent pe timp de seceta I spa. RMfi rWuri le ce crex inklungat&.

'e vrerne caldi ~i uscati, TOAMNA

I ~neori, acarienii ataci I Piantare g d i i b m a Prpnte/or ~lbastrelele. Pe frunze apar

Toamna este deopotrivi opti- )icafele rnirunte, argintii; ma plantarii. Plantat1 la bcul nicii daunitori sug seva definitiv plantele crexute din )lantei pe partea dorsali a wminte. Pentru hmultire runzelor. Distrugeli parfile ~oatet i din sol plantele mai ontaminate. Preventiv ba the ~i replantali-le dupa ce tropiti cu infuzie de coada- le diviza*. alului.

PLANTARE $1 INGRIJIRE Prum usete I gratroasa I

Aristele lungi ale onului decorativ stducesc Zn galben, roz fi mov.

Onul decorativ este de origine din America de Nord. Ca plan- t% anual% crqte ca iarba sdba- t i d tn locuri cu soare, deschise, de-a lungul drumurilor gi este foarte raistend la sare. Semhat in august gi h a t la iernat in loc ferit de hgheg poate fi cultivat ca planb bienals 9i astfel inflorqte foarte devreme.

I d o r e s c e n p sa este dciituid din spice piiroase, acoperite des de ariste, care at&n% gragios deasupra frunzelor situate pe tulpini de max. 70 an. Aristele pot atinge gi lungimea de 5 cm, la inceput sunt galben-vioi, apoi in timpul matuei i varfil are diferite nuanje de roz ~i

Florile 5in p h % in septembrie ~i pot fi uscate ugor.

Frunz.de aplatizate, late de 0,5 cm, verde-aprins f o r m e d tufe inalte de max. 50 cm. Toarnna, dupa inflorire, planta se ingbenq te jii piere incet.

mov. i .+ * &"a';.- Perioada de h f lor i re

depinde de data semkiirii: UNDE SE YLANTEAZA? planta s e m h a d in august, apoi k a b la iernat in cas%,-in loc Rezistentul orz decorativ Doate luminos gi r%coros inflorqte fi plantat in orice loc expus la deja in mai, pe plantele crescute soare, nu prea uscat. Are efec- prealabil spicele apar in iunie; tul cel mai decorativ &d este plantele semiinate direct in plantat in arupuri mici. " . ir5dini fac spice doar 'in iulie. In straturi perene va umple -

I locurile r&nA goale dupri - retragerea plantelor ce infloresc primgvara.

fn straturi cu f lori de var$ alrituri de plante ce necesiti? ingrijire asem%n5toare, aceastH plant5 ierboad semiinald, uni- form5 arat5 foarte frumos.

Asociafi orzul decorativ cu plante ce necesiti la fel de mult soare.

ACCESORII: O seminte vas ~i pimlnt de seminat O nisip a scdnduri dt lemn, stropitoare 9 betisoare de repicat 1-I ghivece (0 6 cm) 3 plantator

I 5e&-are: Onceputul lui 2 Semgna# uniform seminple, 1 aptilia Amsstecati p h h t d acoperifi-le cu un strat subtire de semihat cu Cafiva pumni de de pilmdnt, apoi tasafi-l cu &n- I nisip gi pme@ amestecul Tn vas. dura. Stropiti cu a@,

l , l r l m m , ~ $ Privelipte ademwuWUtoarr.* o n decoran'v pe malul l a d u i din gragradina' I

Spicele aristate se asorteaz5 cu alte plante ierboase.

Pme$i vasul b h e a r & , htr- Objine~i nuange modeste verde, gri ~i argintiu dad un loc ferit de soare, la tem- taji d%turi de orzul decoratiy pwatura de 12-16 "C. Seminfele ghivece cu 0 6 cm, CrefGefi specii anuale de agrostis A ? Tncobesc ?n 1-2 s&pta&ni. plantele pe pervaz gi uwi-le (Agrostis nebulosa), coada- iepurelui (Lagurus ovatus) sau penisetum (Pennisetum setaceum).

Meiul peren (Panicum virga- turn) asigur% un ton rojiu-portocaliu compozifiei florale. Plantele cu h z e

De la hceputul lui rnai dlii (Senecio bicolor).

Culorile vii ale florilor de varri sunt foarte plricute in gradin5 la distanp de 20-30 cm. preajma onului decorativ.

On decorativ r

'ROVIZIONARE LUI . cumpl rq i primavara sau w r a t lrziu seminfe proaspete. Primavara uneori pot f i cumpi3rate risaduri crescute prealakd,

Nu cumparafi seminfe vechi sau plante bolnave.

VA - SOL 1 TRUCURI

Soare UIW. Aceasta planta nepretentioasa se dezvolta cel mai frumos i n locuri expuse la soare, calde gi deschise.

Sol permeabil, bogat in substanfe nutritive. Nu suporti solul prea uscat gi

Este o ideala planta pentru uscat $i se folosegte In arta florala.

rnf lore~te devreme d a d este semanata In august i n vas, repicati i n ghivece, lasata la iernat i n locuri racoroase $i luminoase gi plantate i n grtidina in mai.

--_. I -

PRIMAVARA P

Seminare ;ri plantare dupi mijIocuI Iunii mai. In La inceputul lui aprilie, semi- zone cu temperaturi mode- nafi seminfele in vas ~i pastrafi rate seminatul direct este vasul intr-un loc lurninos. posibil de la sfarsitul lui aprilie Dupa 3-6 saptimeni repicafi (stanga, jos). plantele in ghivece cu 0 6 cm. Plantele cultivate personal sau cumparate se planteaza in Udat si uscat

, Udafi pe timp de seceti. Tiiafi S i uscafi spicele dezvoltate.

TOAMNA Semanare si iernare incepand din august semanafi in vas. Repicafi rasadurile in ghivece S i punefi-le la iernat la umini, in loc ferit de inghef.

Onul decorativ este o planti rezistentg. Este atacat de putregaiul cenu~iu doar dad este plantat prea des, fertilizat unilateral cu Tngri~amht cu continut de arot sau pe vreme umeda Tndelungata. Plantap risadurile la distanp mari ~i fertilizafi solul moderat, mai ales cu compost.

Culori vii Sileneie multilaterale sunt pfante extrem de nepretentioase.

Silenele constituie un gen foarte bogat in specii.

S~eciile anuale infloresc din iunie pin% in septembrie. Florile grupate in inflorescen~e umbeliforme de culoare alb3 roz gi rogie ale spedei Silene armeria ating ind5imea de 30-80 cm. Silene coeli-rosa are o indtirne identid gi, alaturi de flori de culoare alb%, roz gi rogie, dispune gi de flori albastre i violete.

Silene pendula se culclva ca pland bieneal& Nu depQqte indsimea de 10-50 cm, florile sale simple sau invoalte de culoare alb%, roz gi rogie sunt grupate in inflorescenp-ciorchine.

Existii mai rnulte specii perene. Silene dioica are o indtime de 80- 100 cm. Florile rogu-purpuriu apar in din mai in% in se~tembrie. Este foarte hrnoasa iarietatea h s e u m Plenum". Silepe e d i s formea- d covor veg& ae 10 cm

Silene vdgar i s ssp. vulganis I

PLANTARE $ 1 INGRIJIRE ACCE'

C lrebl

indgirne. Florile sale m h n t e , rosu-trandaf~riu apar din mai S h e cod-nwa de doare roe $ alb&

in iunie. ,,~lbribunda" inflorqte deosebit de abundent. Specia Silene alpesrris, ?n septembrie. Floriie soiului si soiurile tnalte aratti ~;~ortiind gi peAumbra, crqte ,spl&dens" sunt de o culoare fo$e bine-al%turi de nemgigori pin% la indilgimea de 15 cm. intens% roz-prohnd. (Delphinium x), b+gori Floriie aspectuoase, albe sau (Eri-n x) sau b-ele rogiatice apar din iunie phi2 in

UNDE SE PLAN TEA^? (phl'0.x panitdata 4. august. Soiul ,Pleniflorumn se Soiurile scunde se pot planta distinge prin flori albe gi al%nui de ha-caprelor invoalte. Silene vulgaris ssp. Silene se poate planta in locuri (Cerasuum romentosum var. maritima form& o p%tud diferite, in funqie de indilfirnea columnae), &&i5e (Arabs vegetal% de 10-20 cm ind5ime, tulpinilor. caumica) gi dopofei scunzi florile sale ap%&d din iunie Gr5dinilor alpine li se (specii de Campanula). p h i in august. Floriie albe au o potrivesc silenele scunde, mai &rol% marinie ampl%. Corola soiului ,,WeisskehlchenY' este de culoare verde-pal. ,,Rosa" se c a r a c t e r i d prin flori de culoare rosu-trandafiriu-pal, in t i p ce ,,Plenan prin flori albe, invoalte, asemikZtoare garoafelor. Sifene vulgaris ssp. vulgaris autohton% gi la noi, i n a h de 50 un, inflorqte din rnai pin% in septembrie gi dispune de o coroli similar%. Silene schafia form& un covor lax, cu fnd+mea de 10 crn. Se remare prin flori roz c r e s h d dens. Inflorqte din august phH

des soiurile formind covor vegetal. .- - -

In straturile de plante perene planta~i speciile mai inalte care pot constitui o fru- rnoasii pat% cromatid in strat.

La Liziera cr;tngurilor de arb* gi pe pajistea cu flori arad excelent Silene dioica gi Silene vulgaris ssp. vulgaris.

CE SE PLANTFAZA ALATURI!

Silenele se pot asocia cu multe alte plante. 1 Silene dioica

Pentru Tnmulfim specillor 1

I perene, dupi Miorire divizati plantele $i replantali-le imediat Divizafi din doi In ddi ani Silent? scaulis, altminteri va wea o via@ W e srurta. SiIener dioica nu se poate

HI reproduce decdt prin I

I Silene

I Gra'dina'rit iscusit

Primivara sau toamna, cumpirfl seminp proaspete. PrimAvara, putefi cumpira ~i rasaduri viguroase, cu frunze anatoase.

Nu cumpgrafi seminfe vechi mu plante bolnave, cu frunze hgilbenite ~i ofilitr

Soare deplin. Sa dezvolti ~i Tnflorwe optfm Tn locuri calde, Rsorite. Wnele specii tolereazi penumbra.

S d cu bun3 perrneabilitate, putin uscat ~i calcaros. La plantare prelucrati in sol var de alge.

A " ' 'e tot mu

Smhare$pbntare hgrijire si tZIiere Semanati silenele MU gup- Udali plantele numai pe weme porumbelului, cum mai sunt de seceta persistent& Taiaji numite, din martie Tn rgsadnita, Silene coeli-raca dup inflorire. iar din aprilie la locul lor defini- Efectuali fasonarea in forma tiv. Din aprilie plantati in gra- dorita a speciilor care alcatuiesc dina rasadurile cumpirate. Din covor vegetal (stanga, 10s). mai plantati afara rasadurile din Reproducefi spciile perene prin risadniM, repicate prealabil. divizare. Silene pendula se

poate semana $i Tn august.

I TOAMNA I

Protejali pe durata iernii plan- tuJela speciei Silene pendula acoperindu-le cu frunzis uscat.

Silene pendule este o planti scundi, astfel arata excelent in l iz i de balcon $i Tn alte vase.

Silene c o e l i ~ taiata puternic dupi Vnflorire, infrunzefle ~i Tnflorege din nou.

Este o planta foarte rezistenti, dar poate f i atacata de rugins. In acest caz pe dosul frunzelor apar colonii de spori mai TntAi de culoare brun-galbeniu, ce se colo- reaza apoi in negru. In final, frunzele se usud. Distrugefi plantele infectate. Preventiv stropiti plantele cu o fiertura le coada-calului.

O IMP AWlMP SRL ISBN 976-963-86092-8-1

Curnphj i primavara anafalis la ghiveci, cu frunzi~ Tndesat, viguros ~i sanitos.

Nu cumpita$ plant@ cu balot de radicini Indesit sau cu frunre galkne, uscate.

r Seare @re&. Onflore~te abKlndeM On locuri calde, f e r b de vilnt, expuse la soare. r Sd uscat penneabil. &east8 plantl perena nepreten$ioasl se dezvolta corespunz&or ~i In sol nisipos sau cu pietri~.

@ Pentru flori uscate llstari 'lnmugurbi ~i atarnati-i intr-un loc cald #i uscat.

Planta poate f i Imut$M din aprilie pang On iunie prin but@ire. Tiiati varfuri de 1%~- tari de 5-7 cm #i Inrgdkinafi-i.

)octorul plan telor

din aprilie in lazi sau 'in Plantare si hmulfire gradink Primavara este perioada optima plantirii. Intindeli VARA compost in jurul plantelor Udare rnai batrAne sau divizali Platna tolereaza seceta, dar plantele. Anafalis se infloreste mai abundent

daca Fn perioadele secetoase Este atacati rar de boli sau daunatori, dar nu tolereaza apa stagnanta On sol. Radacinile putrezesc, planta

La s f i ~ i t u l toamnei, t l iati se ofile~te, se 'ingalbene~te plantele la suprafafa solului apoi se usca. Preventiv, (st2nga) si compostali-le. plantali anafalis 'in sol per Planta nu este sensibila la meabil ~i punefi sub plant

un strat de drenaj.

O IMP ABIIMP SRL RO-PQ2-10-082 ISBN 9 7 & 9 6 3 ~ - 8 - 1

e Primivara sau toamna, Soare deplin, penumbra. Se Daca se extinde excesiv, cumparati plante compacte, dezvolta optim la soare, dar taiafi-i parfile laterale care Initoase, in ghivece. tolereaza ~i penumbra pot f i folosite pentru

moderatl. reproducerea plantei.

pete brune sau cu ddacina substante nutritive. Planta emana, mai ales c m u i 3 Fn afara orificiilor de Tncorporafi nisip in solul dupB ploaie, un parfum de

tulpini. Se tnmulfqe ~i prin Plantare #i reproducere diviza re obi~nuita: scoateti Perioadl a d w a a pentru din primant plantele vdrst- plantare tn regiunile cu nice, t l iafi cu un cufit clima asprii. Plantafi-o de rizomul in mai multe pirfi, Tndata ce solul devine cul- pe care apoi replantali-le tivabil. Putefi s-o inmulfifi imediat (stbnga, jos).

geroase ~i lipsite de zapad% pe planta pot aplrea wme

secet8 indelungatci. de degeraturi. In aceste

TOAMNA sau nu rlsare deloc. Plantele Pdantare Perioada adecvatl plantarii in regiunile cu clima bland&

R l a n t i pereni decora tivi Speciile halte au flori albe

VARIETATI Eupatorium denumid gi &epa- codrului are peste 600 de specii dintre care numeroase sunt b4rinqe gi pe meleagurile noastre, i n 6 in ggtdini sunt

sau roz-estompa t.

cultivate doar d t w a specii, care prefer5 solul umed. Pe tulpina viguroas5, indd, vertical% sunt situate frunze lanceoalte. Pe I&- tarii ramificafi, In partea supe- rioarz, de la sfargitul verii p h 5 toamna strducesc urnbele parfumate.

lnAilgimea speciilor Eupatkwium maculatum gi Eupatorium purpureum poate aringe 2 m. Soiul ,,Atropurpureum" cu flori rogu-purpuriu ce infloresc in iulie-septernbrie este atribuit arnbelor specii. Soiul ,,Gateway* are flori deosebit de rnari. Euparorium purpureum spre deosebire de Eupatorium Aacularum se dezvoit2 bine gi 'in sol rnai uscat.

Eupatorium cannabium este o specie peren2 ce crqte gi In acesre regiuni, poate fi intill-

M5turi de plante ierbome ,si conifere

nid in locuri umede, la marginea pgdurii sau pe maul Eupatorium maculam pe rmuginea laculai iacurilor. Planta aiinge indgimea de 1 -1,5 m, are flori roz-inchis-sters si infloreste din

3 .

iulie D ~ H Pn sevtembrie. Din ddiniie naturale nu salicaria), uadescantia (Trades- " Florile hvoalte ale soiului p a t e lipsi hepa-codrului, can ria x andersoniana), crin ,Plenumn (cunoscut ~i sub florile sale atr?i&d albinele gi galben (Hemeromllis) gi ier- - denumirea de ,Pur~ureum bondarii. buri ce prefer5 solul umed (ca

I' I

Plenum") sunt roz-purpuriu, fn borduri perene h e p a - de exernplu rogoz gi ~ i ~ i r i ~ ) . iar cele ale soiului ,,Albumw codrului este plant5 de fond ce La marginea t&rigului sunt alb-crem. neces i~ pu~in5 lngrijire fiind oferii priveligte phcud plantad

Eupatorium rugosum de totodatg podoaba grgdinilor la alaturi de omag de grdin5 30-50 cm PnZlgime reprezint2 finele toarnnei. (Aconitum carmichaelii), mar- un soi scund. Pe tulpinile ra- Se dezvold optim pe malul garete (LeucanrhemeUa seroti- rnificate se deschid flori albe. lacurilor 8i plantad in grupuri ;a) sau stelu~e (Asrer dumosus). Planta prefer2 locurile semi- asigurii o imagine frumoasg. umbroase. ~ l d t sold Gte mai umed, cu

Eupatorium p&liatum at2t mai bine toleread soarele. necesitg sol urned. lndjimea La marginea tufkiiului cu plantei atinge 1,5 m, iar sol urned asigud trecerea spre lungimea frunzelor lanceolate celelalte p5rfi ale Mdinii.

Canepa-codrului poate fi aso- UNDE SE ""T"~? ciatii cu plante ce tnfloresc vara thziu.

20 cm. Florile albe orna- rnenteaG planta din iulie phH CE SE PLANTEAZA ALKTURI? fn octombrie.

Majoritatea speciilor necesid Pe malul lacu~ul plantap al5- sol umed $i locuri semi- turi lisimachia (Lysimachia I

Eupzutwim lligclllatrtm , w p umbroase.

1 Plantare: primavara. Afanafi lndepartag pietrele mari. wlul cu furca de Gpat sau 2' Netezifi suprafafa stratului.

cazrnaua, apoi fertjllzafi-l din Faceti gropi pentru plantare la ,#

belyg cu compost gi fain& de dirtanfe de 60-80 un. oaSe, r

3 Scoateji rasadwrile din 4 Umpbqi groapa cu Mmant, ghiwece. AMna* pNin balotul tasafi wlul $i udati plantele.

de rBdBcini $ plantafi dnepa- Pentru pBstrarea umiditatii solului codrului la niwlul solului. rnulciti solul intre ~lante.

Euvatorium GRUPA 7 182

# Cumpiwaji primivara Msaduri de c8nepa-codrului hdesate, viguroase, la ghiveci.

Nu cumpgraji plante ce au dep i~ i t mirimea ghiveciului ~i @dicinile ies prin orificiul de turgere a apt '

Soare, penumbra. Preferi penumbra, Tnsi daci are solul umed se dezvolta frumos ~i in locurile expuse la soare.

Sol cu humus, umed. Nu tolereazi solul nisipos, amestecafi-i pamlntul cu compost.

T R I I f I IR I

Daca seminjele nu 7ncol . f~ nici dupi 3 siptamlni, acoperiti vasul cu folie de plastic $i tineti-l cinci Gptamdni in frigider (semintele incolpsc la rece).

Plant& tndte stau rigid, IW neces* argcire.

ferti i plantele cu compost $1 ~ a i n l de coarne,

cumpirate. Dupi iernare, 7nibtqirea buruieniler, mulcifi solul dintre plante. -upatorium nu este sensi-

b i l i la diunatori, dar une- TOAMNA T ~ I U ori este atacata de mina-

toare. Larvele albe de 6 mm Scurtati dnapa-codrului rod galeril Tn interiorul cand plantele nu mai Onflo- frunzelor. Nu compostafi, ci resc $1 frunzele devin rwgre distrugefi piflile tiiate ale din cauza gerului (sanga). olantelor contaminate.

BEN 978-96386092-8-1


Ceren I tel Flori de culoare in tensi, cu o ha' grqiioasa'

aprilie-augwt 9 in funqie ds specie

penumbrg M nt sub- & 29 nutritive

20-30 cm

& se pretearLL pentru floare

~ r i m ~ = f t i gii" taa"a cumpiirati risaduri de cerenfel viguroase, sinatoase, cu o constitufie compacti, cu hunze verde-fraged.

6 Soare depiin, penumbra. Se dezvolti optim i n locurile moderat insorite sau pufin umbroase.

Soiul Geum rivale este deosebit de adecvat pentru cultivarea pe malul apelor.

Cerenfelul este o excelenta floare tiiatS. Tiiafi tulpinile ~ 2 n d bobocii sunt doar pe jumitate deschi~i. Puneti-le imediat i n apa.

Sol bogat i n substante nutritive, usor reavhn, f i r i i a p i stagnanti. incorporati i n sol mJt compost.

Nu cumparafi exemplar@ ve$ejite sau bolnave, cu frunze ingalbenite.

u _'A-

Pngrijie tot an d -

PRIMAVARA FOAMNA r Plantare Plantare #i acoperirea solului Cerentelul poate f i plantat de PerioadB de plantare de lndati ce solul devine cul- asemenea adecvati. AcoperiJi tivabil. fnainte de plantare solul in jurul plantelor atat fertilizafi solul cu compost. nou plantate c8t ~i bitrane,

pentru ca acestea s i reziste mai bine vicisitudinilor iernii. Protejati soiurile ameliorate cu frunziz uscat. I

In apa stagnanti radac~n~~e nu primesc aer suficient ~i poate surveni putrezirea riidicinilor. Deoarece ridicinile putrezite nu mai pot transporta apa, parfile plantei de deasupra solului se ingilbenesc $i On cele din u rm i se ofilesc. Scoatefi din sol $i distrugefi plantele bolnave. Nu le compostaji.

VARA hgrijire TBiaJi continuu florile ofilite, lastarii trecuti ~i capsulele seminale (dreapta), pentru a stimula o a doua inflorire. Udati abundent pe vrcme de secetB, altminteri frunzele cerentelului se vor ofili.

3 IMP ABIIMP SRL


CARTEA

GRUPA 7 184

Saschiu Acoperitor de sol vejnic verde a1 locurifor urn broase

aprilie-mai toare de sol aflnat

ve~nic verde 30-40 cm Vinca minor,

Acoperl tor de sol rezlsten t Primivara, datorira' &unzelor sale dense si fl orilor sale m h t e , sasctu'd poate wnstitui o para' cromatica' fiu- moasi a umbroase a gridnii.

Frunzele de un verde lucios, cu structuril pieloas5 sunt situate pe Iktari lignificafi. Saschiul se extinde prin lujeri, formind in scurt5 vreme un covor vegetal " vqnic verde. Florile compuse din cinci petale dispuse asemininator unei farfurii apar incepind din aprilie. Toate parrile plantei sunt toxice. Vmca minor are o indgime viac~ mejor ,,variqqeaw

de 10-20 cm. fn padurile noastre cregte gi in mod sdbatic. Florile sale sunt m b n t e , de culoare albastru-pal. fn afaa de Vinca major are flori albastru- varianta sdbatid, exist5 gi mai pal ~i este rnai inalta (20-30 cm).

Amperitor de sol cu flori albastre sub arbyti

multe soiuri de gddinii, de Frunzele sale sunt, de asemenea, " exemplu, ,,Bowles Variety", cu de dimensiuni pugin mai mari. flori mari, &urea Plana", cu Soiul ,,Acutiloba" este un soi cu flori invoalte si ,,Griiner inflorire t k i e , ,.Reticulatan si

CE SE PwALK'IZTR1? primivm timpuriu, plant*e cu bulbi. de exem~lu lusca - -

Teppich" ce se remard prin frunzigul sau dens. Soiul alb- pestrig ,,VariegataV este deosebit de decorativ. ,,Alban gi ,,Gertrude Jekyll" au flori albe, ,,Rubran flori rogii ~i ,,Multiplexn flori purpurii, invoalte.

. .. ,,Variegatan sunt preferate pentru frunzigul cu desene galbene gi albe.

Frunzele gi florile decorative ale (Ornithogalum umbellarum), saschiului se potrivesc bine cu hiacintoides (Hyacinchoides florile multicolore cresdnd in nonscripta) sau narcisele Extragefi cu grip planta din 4 Uwi abundent, pentre ca '

locurile umbroase. Asociaji-1 stdpung frunzigul dens al ghiveci. Plantati-o la rcidiicina ~i @dntul si4 88 ,

numai cu perene cu constitufie saschiului, oferind o priveligte ad$ncimea, la care fwse Tn 'Imbibe bine cu apA @ s4 nu viguroasg, deoarece planta poate minunad. ghiveci. Presati pamdnt In jurul ramlnl bule de aerfn sol. invada ugor plantele vecine cu o rakinii.


Extinzhdu-se prin lujerii ssi lungi, saschiul este o plant$ excelend de acoperire a solului in col~urile umbroase gi din penumbra ale gradinii, sub arbori ,si arbugti, in fap zidurilor, precum gi in liziera cringurilor. &ca minor p r e f e ~ locurile

scoroase ,si umede. Vara, udagi-o pe vreme de secets persistenta. Vmca major, provenind din Europa de Sud, tolereaza locurile moderat uscate gi calde de la liziera crhgurilor. Ambele specii necesita un sol &anat, cu humus.

crestere mai firava.

n i z e ~ bine cu saschiul sunt: urzica-moart&gdben5 (Lamia- strum galeobdolon), sugelul 6peciile de Lamium) gi vald- steinia (Waldsteinia geoides).

Plantele perene rnai halte

Cu timpul, saschiul se extinde puternic, din acest motiv il puteti planta $i la distanfe de chiar 1 m intre plante. Pliviti sistematic planta sau completafi

1 spatiile ramase goale, , deoarece saschiul se

inmulte~te lesne atcit prin divizare. cit si ~ r i n butasire

arats bine D; covorul de frunzis dens. Plantaji printre saschii crini de toamna &pecii de Funkia), astilbe, degetari rogii (Digitalis purpurea) sau geranium (Geranium sylvaticum). . , .

>i marcotaj. I se pot asocia, de asemenea, ferigi sau ierburi ornamentale tolermd umbra. Vinca major ,,Reticdata"

Saschiu

Grzdinirit iscusit

.rt-y I I

b ~ p ~ . *i.+

I

w LiIia I I

I

I- * Toarnna sau primlvara, cumpHra$ saxhiu h ghiveci. Alegefi risaduri cornpacte ~i eu frunze sinetoase.

I 8 Ffnumbril, umbra. Planta este sensibila la razele solare directe ~i la dldura, din , aceasta cauzi plantafi-o cel pufin In penurnbra. 8 Sol cu humus, afsnat. Se dezvolta optim in sol bogat in humus, cu buni perrneabilitate.

* larna, pe terenurile degajate, acoperifi Vinca major cu frunzi~ uxat, deoarece planta este sensibili la ingheful fera zapad%.

? Nu cump&ra$i plante LU

Eidkini mici sau p@ne, deoarece se vor tnr&dScina anevoios.

8 De pe soiurile alb-pestrit putefi taia frumoase accesorii pentru buchetele de flori.

Udam si mdcire Perioada adecvati plantirii: Pe vreme de seceta, udaji des din martie pane Tn aprilie. $i abundent. Murciji solul cu Indepartafi frunzi~ul uscat de un strat subtire de compost pe plantele TnredBcinate. sau frunze uscate, pentru a-i Divizati tufele warstnice qi conserva mai bine umezeala.

I TOAMNA PJentam gi reproducere P5tarea frunzelor, cauzate

% poate planta $i in acest I de un virus, poate ataca in

anotimp. Tot in aceasti prirnul rand Vinca minor.

perioad8, efeduafl $i Pe frunze apar dungi gal-

inrnultirea prin buta~i. Taiati bene, lastarii ~i florile se

lastari lungi de 5 crn ~i intro- contract& Deoarece contra

duceti-i 5n nisip Pans ln virusului nu existi remediu, primavare vor prinde radacini. Pndepirtafi ~i distrugefi

Acoperifi specia V i n a major -1antele infestate.

I I 9 - - - . .*

axpn o gdna .1n3upu@ w!q -qp) lnlnlos ~np!u q apfiesueld Ja!q3mlam !B (m~nhndoqr“ @a~d !3 !!u!~~py ln~n! ul '!!U!W~J lnloleq J~!L!P!J !$ rrS~2quncp s!.rxpag) elpmp nld weid ap edeo~6 !hph~n P F!@ U!P W.WI~ Maws :wax. a~ds <i!nsad pmne f!r

-unrf n3 !!~hqre !S FA 3pb~ I I apymm ap !m~p duap!~ ui

au!q sa! a1nuGa1 ap apop3 -(apqm3ads urnpas

'myyda/a~ mpas) g&-eqre! n:, IS urn:,a.~d '(urn!ua/a~) run

-!uaIay '(o%p!yos) einu!lds nld -uraxa ap w cpuureo~ ap aua~ad

ru epose a~eod as auarad arreld ap apmns u~

~!u!Io~) ~ixq@-eqre! nes (urm&.r!~ run3!ueJI !aru n:, !ie! -&p o PEP exel FLU !t !uamp

a~eod ~!i!wdmo3 .snsorunp

.!a/Su~.rd 1a1s-v !a!ds p OU!Sse=) a1uoJq" p!os al!qasoap IU paja~d apog !am !!1a1b~q

.eumol ap lopaq:,nq p so!ia~d muauralduror, ~uaur -ala un a!rupsuo:, aw.o$mS alai

-uassalogu! '?pmJ areog €y) -aip~sad

apururune po~ru UJ pSnq= !S eqre! ap !!:,ads n:, !iepose a1 pep

sap !eru 'q~eq~s oh lal:,mm un n:, '~eunu!ru (es!ad un ea13

!ia~nd aspm a- uj

.luau --e!mdrum ap apunx almld ap !nln~o~o3 e~dnwap as-np

-up!p!~ !f ax?mrua13y as axel 'pdala ~u~oj o ap ajapL

-a~mu%a~d !lop:, UJ

'a~pul ~op~mld m1n!p!i3!~ pd -ruolsa a@+ apaeJls u~

-~u!pp% U! pa~elplnru ap rua~lxa ~soloj ~od as alainlais

F'" .Lw

-amd &lnl!dm dp ~iuar,sa~opy ap !iepe~q advo~de luns suap

as-npupg!urar !!msq .reu!Spo 3!1eq~s mpanqre puaueres ur~

em lensed ne am <aseo!imS ap ~!qasoap !pads emp pspca arn3soun3 alainlals ap !JTU~W

/? u w e ~rac i;b -iscus.' I

.I .dL sib i I &

I,L 7 r l L~ I 'L , ,. : ,'C l Primivara, cumpHrati plants l Soare deplin. Preferi I n locurile bitute de vanturi tinere, viguroase, in ghivece. locurile Onsorite, calde, dar nu sprijiniji-le cu befe de Avefi gri j i ca plantele s i aib& tolereazi cildura toridi ~i bambus, bare rnetalice sau

toase, de culoare seceta. pari. Sol cu bung permeabilitate, l Primivara, administrati

bogat in substante nutritive, stelutelor compost sau 0 Nu cump&afi plante ofilite lipsit de ap8 stagnanti. Ame- ingri$1m6nt complex bogat in -sau plante prezentand urmele liorali solul afbnat, nisipos cu potasiu. Azotul excesiv dh? & fWriL o mare cantitate de compost. d&neazA plantei,

1 K#l r-

ISBN 978-96368092-8-1

fngnjire tot an ul 1 - P R I M ~ A R A loc, pentru a preveni Plantare 9i divizare Onmultirea nematozilor. Perioada adecvaa plantirii. FertilizaP plantele dupi VARA perioada de iarn8.O dati la Udare $i spryinire patru-cinci ani, dnd plantele Pe vreme de seceti persisten- incep s i se desfrunzeasci On ti, udati bine stel@ele. Legati interior, divizati-le Pn mai listarii in cregere de tutori multe parti. Dad este posibil, corespunzitori. Mulciti solul. replantati tufele Pntr-un alt

TOAMNA Taiere Dupi tnflorire, tiiati plantele la aproximativ o palmi deasupra solului, pentru a evita &pandirea semintelor (stanga). Indepirtati tutorii. Mulcif~ zona redscinii cu frunzi~ uscat sau cu compost.

m Daci stelufele sunt atacate de nematozi, pe plante apar pete brun-gilbui, frunzele se usuci ~i cad. Tndepirtati $i distrugefi plantele infestate. In locul infestat nu mai plantafi stelute ~i dezinfectati solul cu un amestec corespunzitor de Tngri~imbnt verde.


e PrimJma sau t ~ n n a , cum@m$i plam sihltoase, cu frunze v e i d e - f r w , la container.

1

Nu cumph$i plante bolnave, ofilfte, cu rrid&lnile iq ind prin orificiile de xurgere.

PenumbrH, umbr%. Se dezvott3 optirn Tn penumbra, dar suporta $i soarele Vn condifiile unei aprovizion3ri corespunzZitoare cu ap3. Lpimacha nummularia se dezvoltl bine ~i 'in umbri. e 401 bogat 'in substanfe nwtrstive, u$or reavan.

TRUCURI I m Lysimamw nummularia

este o plant3 cu crefiere buiad. Pentru limitarea ei, amenajafi o bordura solidi din metal, material plartic sau beton.

T3iafi florile de Lydmachia clethroides pentru vaza cand spicele i se 'intredeschid.

L g r ~ i r e tot anul PRIM~ARA VARA Plantare 3i divizare Udare Perioada adecvati pentru Lisimachia necesiti mult i api. plantare. Intinerifi speciile in perioadele de seceti udaji- inalte prin divizare. Replantati o din bel~ug (stsnga, jos). pirfile exterioare, mai tinere ale balotului ridicinii ~i compostafi restul. Pentru repro- TOAMNA ducere, dezgropati pirfile cu Plantare $i protecjie contra De~i este 0 planti rezistenta~

ridicini ale plantei ~i plantali- inghefului uneori daunatorul Otiorhynchus le din nou. Perioadi de asemenea adec- ligustici, o specie de girgarita de

vati plantirii dar adecvati ~i culoare intunecati, activi noaptea, lung8 de 1 cm, roade in

divizirii. in regiunile cu climi semicerc marginea frunzelor. aspri, acoperiti cu crengi La~ele sale asemhatoare plantele speciei Lysimachia lawelor albe ale carabu~ului de clethroides. mai rod ridacinile plantelor.

I Daci se inmultesc foarte mult, plantele se vgtejesc. Noaptea

I adunati diunatorii ~i distrugeli-i.

ISBN 978-963-86092-81

Fl ori-pdnie verzi Molucela cu florde sale in formi de scoica' constituie o podoabi minunati a gra'dinii.

Molucela a t e o floare v5ratid plantati% sporadic, dar foarte aspectuoass, provenind din Asia de Vest. fn g ~ d i n i l e culti- vatorilor de flori se intslnegte mult mai des, deoarece inflorescenfele sale prelungi sunt deosebit de durabile ca flori tiiiate.

Inflorescenp este compusii din hipsofile verzi, cu newariuni fine, dispuse in rniinunchiuri pe tije erecte, nerarnificate, care inconjoad in form2 de piilnie florile albe, mkunte, neinsernnate. fntre acestea se situead pe codire lungi frunzele rotunde gi dan- [elate.

Dintre soiurile de griidinii face parte ,,Winterglocken, cu o indgime de 75 cm, precurn gi ,,Clocken von Irland" inalt de 60-70 cm. Acesta din urmii se

Cu flori viratiw

UNDE SE PLAN TEA^?

gssegte gi sub denumirea de ,,Irlandglocke".

Aceasts plantii se poate utiliza intr-un mod extrem de variat.

Aspectul siiu exterior estetic este foarte potrivit pentru straturile de flori pi straturile de diniament. Cu iniilfirnea sa medie de 60-75 cm aratii bine printre plantele perene, dar gi ca plants de fundal cultivad in spatele florilor varatice rnulticolore.

De-a lungul mdului unui

Nuanfa sa de verde-fraged o face potrivit5 pentru toate coloriturile florale. Plantafi-o in grupuri mari, pentru a i se evidenria mai bine silueta inalt5, asemPn5toare unei 1umlnPri. D a d este plantatii

Produce o impresie de elegan* aliituri de flori in culori gi forme pure, de exemplu aliituri de trandafirii de strat albi, c9rcium~resele rogu-aprins (Zinnia elegans), jalqul albastru (Salvia nemorosa) sau lwiinfica cu frunze argintii (La vandula angusrifilia). - -

lac de griidinii sau a unui solitar, igi pierde mult din val- p ldu , tulpinile sale prelungi oarea decorativii. oferii o priveligte foarte intere- Tulpina sa inalt5 produce un sand, aliituri, de exemplu, de efect hvioriitor printre florile rnimulus (Mimulus x). Nu viiratice rnai scunde, spre plantaji molucela intr-un loc exemplu printre salvii (Salvia . . . " . . . . . .

I prea umed. splendens), pufulejii albagtr~

Aratii excelent gi ca floare (Ageratum houstonianum) t i i i a ~ in buchetele multicolore gi verbena violets (Verbena de varii. Florile arstoase se pot rigida). folosi si Tn corn~ozitii de flori Molucela echilibreh efec-

1 ,

uscate. fn acesc caz indepsrtayi-i tul de contrast dintre diferitele frunzele de pe tulpinii, pentru flori de culori aprinse sau din- ca florile in form5 de scoid sii tre ~lantele Derene si florile de

Ca floare iasP mai bine in relief. var5 scunde. Soiul ,Glocken von Irland"

I Gridinririt iscusit

L fngrijire tot an ul I

Pentru uscare, t i ia t i flori cumparati serninfe sau chise cornplet, Tndepzirt*

cu buna perrneabilitate, frunzele ~i puneti-le la uscaR i n substanp nutritive. atbrnandu-le cu v3rful 'ln jol,

mrnpaae, la ghiveci sau T@ cu tulpinile legate i n b u c h e vase cornpartirnentate.

Nu curnparafi risaduri c p Serninjele gerrnineazi r n l frunze Tngilbenite sau bine daci le pbtrati cateva aeminL- echi. siptirn3ni i n frigider.

pliintutele $i de la mijlocul lui ternbni, administrati plantelor mai transplantati-le afarh. solgie nutritivh. incepdnd de la sfaqitul lui

I aprilie, puteti semhna $i afar& In acest caz plantele vor 'lnflori

TOAMNA Curatire

? I Plantele crescute h prealabil I ? ca rhsad se vegejesc deja Tn

august, cele semenate mai I ' Urziu fnfloresc hwi toamna. I Dupe primul ger, smulgeti plantele din strat ~i

I compostati-le (st$nga). L

I Pe vrerne de seceti plantele pot f i atacate de Nduchii de frunzh, care le sug seva 5i depun pe acestea picaturi lipicioase. Indepirtati-i cu un jet de a p i sau stropifi plantele cu o solulie de sipun lichid ~i alcool.

. , ., :. - - 4 . . .

I Griidinirit iscusit -, ! I -

b~m7d c Primsvara, cump rF$ deminfe proaspete sau risaduri la ghiveci, sinitoase, bogat ramificate, cu un balot de r id ic in i viguros.

a Nu cumpirafi seminfe rechi, nici pJante firave.

I ~

LUMINA SI SOL 1 TRUCURI

a Soare deplin, penumbra. Se dezvolta cel mai frumos in razele directe ale soarelui, dar inf lore~te ~i i n penumbra. a So1 bogat I n substanje nutritive, calcaros. Arneliorafi solul compact printr-un adaos de nisip, sau arnenajafi un strat de drenaj.

a Se dezvolta excelent i n ghiveci, l ad i sau ciubir ~i ge asociaza bine cu alte plante anuale ~i plante ce se pot cultiva pe balcon.

a Nu plantafi rezedi alaturl de trandafiri, deoarece aceste plante ss suporti greu.

PRIMAVARA Sembare 2i plantare Pentru producerea dc risad, reminafi in ghivece de 10 cm, la inceputul lui aprilie, c i te trei-patru seminje. Arnplasafi-le i n fereastra, la ternperaturi cuprinse intre 16-18 "C. Dupi germinare nu pistrafi decdt doui-trei plintufe de fiecare ghiveci.

Plantafi-le afar i la rnijlocul lui mai. IncepPnd din aprilie puteti semina afar i serninfele, presirsndu-le rar in strat (st8nga, jos).

VARA &ji@re si Were Udafi pe vreme de seceti penistenti. Tiiafi florile pentru vazi imediat dup i deschidere.

~ a i a f / gi ultimele flori ~i punefi-le i n vazi. Adunafi din strat ~i cornpostafi plantelc trecute, respeaiv pe cele cizute victimi primelor inghefuri.

.:isadurile sunt atacate deseori de puricii de pamint. lnsectele de o lungirne de aproxirnativ 2 rnrn, de culoare inchisa rod frunzele tinere giurindu-le. Presarafi pe plintufe pulberc de roca concasata sau cenu~i de lemn. Ca prevenfie, acoperifi plantele cu o plasa de ~rotecfie contra insectelor.

ISBN 97&W3%60924-1

I STRATlJRl DE FLORl51 1 PLANTE DE BORDURA GRUPA 7

Mixandra Allioni Covor floral galben -a uriu

lumin5 natur*. 4 5

bogat Tn sub- X s

rnai-iunie,

L1 f Erysimum x allioni; + a

VARIETATI AUioni sunt sensibile . la - hernia 1 Mirmndrele Allioni sunt, probabil, rezultatul tncrucigkii speciilor Erysimurn humile i Erysimum perovskianum gi se ase-5 cu miqunelele ruginii (Cheimthus cheiri). FormeazZ tufe de 20-40 cm Pndpime.

Flori le simple au nuan~e de galben-auriu iau portocaliu. Florile cresc indesat Pn ciorchini apicali gi pe vreme bung &phdesc parhm dulce.

Perioada de h f l o r i r e depinde de sezonul de culti- v&. Plantele bienale, sernP- nate ih iulie gi puse la iernat Pnfloresc Pn mai-iunie, cele semihate Pn martie-mai Pnflo- resc mai tuziu, 2n iunie-iulie.

Ftunzele sunt inguste,

Adgcinii. AceastP beak este provocat5 de ciuperci mucilaginoase, care atad legumele pi florile ce aparfin h i l i e i cruciferelor. BdZcinile se Pngroqii exagerat pi plantele se pipernicesc. Agentul patogen se &pandqte prin intermediul r?im+iyelor de plante sau prin solul conm- minat. Boala este des Indnid Pn sol acid. fngrijiFi-v% ca solul sg aiba un con~inut adecvat de calcar gi respecta~i perioada de asolament de 4 ani recoman- dad in cazul plantelor crucifere. Nu plantapi niciodad mixandre Allioni lib@ v d , ridichi sau ridichi de luna, deoarece gi acestea aparpin familiei cruciferelor.

b d plmd d t i & gd&dar alpine se &Pg,drpte re@

ovoid-alungite ~i cdoarea lor verde-viu contrast& cu - .

UNDE SE PMTEAZ~ CE SE ~wlrukm culoarea florilor.

Asemh5tor celorlalte M s m t e l e &dre Allioni Mixandrele Allioni pot fi plante crudere, mixandrele pot fi plantate Pn 1ocw-i hm- afo&te cu p-ene de ~ulari

rite, nu prea wcate. Smt d e .

- Gi + cu aawtet~ - mav pLtfind algnrsi &vie tic pot fi d a t e cu flori dbaafti (Wvia hin&, pearipe a n d e ~i perene. panselup (Mioh x wr'mrrc-

fn d perene &d o b)> h i de nu-mii-uit9

ism@= apace dupP mmgera (Mpmbis &sica), v m n i a I h i I ~ r deplbl3- (Vm& austriaa ssp. tm- - Planta d ~ tufoas5 ewe cn'wn) sau lev&qic%

A s o c ~ - i 3 cu flori galbenc, portocaIii ~i mgii okqkqi wm-

kt pozi* f l d e le nuanye uni-

1

1 PLANTARE $1 TNEIGRIJIRE 1 ACCESORII: seminfe de mixandra Allioni O furci de a p a t P compost O carbonat de alge O greb12i I

1 S e m h m : martiemai sau Amestecati solul cu mutt corn- iulie. Af&na$ solul pard la 2 p a t iar solul acid cu @ i

adancirnea de min. 20 cm. hde- pumni de carbonat de alge, p2irtafi buruienile $i pietrele. Neteziti suprafala solului.

3 Semanaji rar seminjele 6 4 b W f l fin semintete Tn sol 3 mixandre Allioni in sol sttopiti cu un jet slab de a@

granular. stfatul.

fWfl rbadurile ce cresc prea des de Fndati ce ating

inAttima& 5 cm. PSktrati 10 cm dEstanzFi Inwe plante.

in regiuni cu temperaturi xazute acoperifi risadurile cu vreascuri Onainte de sosirea gerului, protejandu-

I GrZdinZrit iscusit 1

LUMINA Sl SOL 11 TRUCURI

Cumparaji prirnivara sau la Soare. Este o plants mijlocul verii serninfe nepretentioasa, dar se Croaspete sau risadur ., dezvolta cel rnai bine in locuri uiguroase. calde, ferite de vdnt ~i expuse

% P I

I substanfe nutritive. Evitafi

Nu cump5rafi seminfe solul prea uscat sau cu apa m u plante slabe.

Tn zone reci, vdntoase puneti planta la iernat in ghivece, in rasadnifi.

Nu plantaji niciodati mixandra Allioni de dou2 ori consecutiv in acela~i loc sau Tn loeul plantelor crucifere, de exemplu "i locul verzei.

VARA S m 1 m #i plantare Sema'nare $i ingrijire Pentru culturi anuale sema- Pentru culturile bienale naji rnixandra din martie sernanafi in iulie. La sfbrgitul p h i in rnai. R l ~ verii plantaji rasadurile la rWdurile ce cresc prca des. locul lor definitiv. Udati pe Plantaji la locul definitiv tirnp de seceta. rasadurile cumplrate sau iernate in r kdn i f e @).

TOAMNA lernat ?n regiuni reci acoperiji rasadurile cu crengi sau plantafi-le in ghivece rnai rnici inainte de sosirea gerului, apoi puneji plantele la

I iernat in loc lurninos si ferit,

Mixandrele Allioni uneori sunt atacate de puricii de pgmbnt. InsecteJe de aproxi mativ 2 rnm lungime rod frunzele tinere giurindu-le. ?n caz de contaminare cerneti pe rssaduri roc3 rngcinati5 sau cenugEi de lemn. Preventiv, acoperiji plantele cu plash

1 contra insectelor.

@I IMP AMMP SF

einuqds '(x aurnoqpeay sny~u~dd~) nriwqp Inu!rs

.(x eyoycf![r);) egof!u> '~auaurase ap '9 10d !g pput evdp

nj aseomny a1epose aluelj .(~~030LuaU €?!APs)

1nh@! IS (V~JYJP~ ~!~3~11!~3) !!ainlnU '(s!llow E[~IJ~J~)

alaieoS~lars '(ep~~d ~JIJ~EJ.)

apun~s alai!ers '(r!uass~ y x EIJ~W) !al;ur-eqre! urnsard

10s ap areo~padm nes ~piy ap ala~ueld aiemape iuns !I . ~

.isn%ne u!p puedau~ iede as a11 .!!Sn;as -seqle !JOU n~ '(s!suauopuq~ x azuny ns ~ola~ueld ap !!I

s!ra~doh~2) s!iaido!rm !S urns -u!%re alaiuenu !S Inlalo!A '1nSor -aid '(~o103!q O!JJUJS) eseo!s

-queld a~ulp 106 lnlas (-dm !ode '!nlnla ,&allnw Bdlaq U!P alaueld !Sepn Inlar\!u el !Sepqd .!!ia~ad J& quorad m!uora~ '(E!S!UJIJV

'uepn ap a!lnpeJ wqd !-!$!AOI !i I~!xA!~@ !W~F~J ap apsads) ~nuqad '(EU!IUE~~

CWWd lmnl 4 !iewJod ? :PA!@ U!P WW* @~h%l skpws) ps!ysea aiapuewosar iuns m+re azmLlg n3 luaw

-evdmm~ ap alueld ~daia '(,,rayled"

~~!l"~u~4rly EJll!YJV) !nlnlaspoS-epeo3 IS (tcraj!sn~"

t'rO~!!UISOJOJJ X E!UI~0303~)

e!UIS03013 '(x W~JSB~JJA)

.lmsn IS soicngr 'sou!wnl3ol un-r~ug :!san!y% ap aiueld allnu

~ur alas ad m laj el '~iu!nsol ug 1-!ieseldure !!ma! eleinp

ad '!m !l1nw ap dwp sournq alnoj elloi\zap as .mqn!:, ui

ug giuap!~a UJ au!q ap uraJ1xa sa! !! al!iold 'eie13avar ernpp

ap !B a!i3a1ord ap peprfauaq pns el JEW p;rz !nun elg u~

.!n~nlElls 1nIepuy UJ nes 1n301!!w UI !3!u

!rndni% ug ~-!ie~ueld aua~ad

-uaqp% !iov ,,rayeiuobNi~ ~!OS re! Lauaqle2 laldwos

!IOU are U~a~adurnr~ MO~A"

P!OS -uaq@ .ro!ralu! un-r~upd

aieoIn3 o ap luns arnd !apads a\-e aiuapuad '!!So1 al!sold -so!ie~%

!cur em3 alsa urs 06 ap es eaur!ll~ui n3 -qpu?dsgr u!lnd

~ur aisa s!pnbae snsnp%'y J

~qp aieoln3 ap 'U

snqv In!os !S urnsard Lnrq-eu!3

gluenu o-rlug ',,snau!mo3" ~!OS eis!xa ~ur ernd epads ap pep u~ us OZI ap eaur!l@ug

el eu;d albrs iod !!y3nur nr~ed nJ !es !!rn~? .a!iq

-wa~das ug euyd apn! u!p altar -ovug eluelj -euaqle% areoln3

ap psu~ [nro!iaiu! ns 'n!p -oliod-nSor aisa rol earaoIn3

.urs 5 ap aur!%unl o n3 aiepqnl !io~ ale s!suadw sn!g&y J

.ro~!re~q~ le ro!raju! ~n~edes ad asnds!p iuns

s!q3u!-apiaA aieolns ap 'apao -l!lnsse alazunid .~ol!u!dlru

Injr;A ug axel !in!y3unueur u! !ledni% 6!%unlard !aiodop ap 101

eurioj u!rd eseA yaol al!r!~!id pal3alap '!a!s3y aJeo1eueuras.e

'aiuapuad aps alpold .nou u!p aiesei 'auaiad iolalue~d eauaurase 'ere~eurpd yre! ap a!baiord pu;l!mau laj

-1se 'al!Jnwer laldwo:, !ia!d ~od !g ewe! !ou el pug 'apra~ s!uh giueld o alsa es e!iied u~ .para eu!dlni n3 lsnqn!uras un aisa -

srnpp !f !nlaiaos e~~eq eiajard aim u!p A!IOU - pns ap m!rn u!p ereu!%po elue~d 'sn!lay%!d

CARTEA

- Figh elius GRUPA 7 190

I Gra'dinZrit iscusit

0 1ncep$nd din mi& mmpirafi figheliur h ghivece pentru plante perene. Alegefi plante compacte, ssnatoase, cu frunzi~ verde.

@$bare deplin. Prefer& Isturile ferite de vln't, expuse la soare. larm necesita proteqie Tnghelului.

prmeabilitate, *gat in substante nutritive.

Vara dewam, Xmk$l$ planta prin butagi. P adlnc vlrfurile list&rikw hr de sol lipsit de turM. FWm$i doar frunzele superioan. Acoperifi buta~ii cu o f o k .

Fertilizafi anual plantele bitrane cu compost ~i fain2 de oase.

- --

(I w lngrijire tot an ul I - -

cele crexurc In casa (protecfie contra Inghefului!). wernefi in jurul plantelor sllbite de perioada de iarni compost gi pufinl f i i n i de oase. Indep&-tafi buta~ii

-le Intr-un loc lumi- prea expnsivi. roximativ 21 "C. in

nsplanta$i in gridinl VARA ile cumparate ~i pe Udare Este foarte rar atacati de

Udaf i pe vreme secetoasii. boli sau diunatori, cu Vara arziu, tiiiafi plantele xceplia melcilor care con- inalte pn t ru a le conserva sums cu mult sat listarii forma cornpact&. +;neri. Adunafi daunitorii

TQAAIINA TARZIU 2ara sau pe vreme

Proteqie ploioasi, sau amplasafi Tgiafi planta la 10 crn (fin-

-

capcane pentru melci $i gal $i protejafi-o cu un strat aolifi-le sistematic. de frunzb uscat de 10 cm. I"

Gradinarit in Orice Anotimp - 7

Documents

Transcript of Gradinarit in Orice Anotimp - 7