125988637 Gradinarit in Orice Anotimp 11 Fructe PDF

GRUPA 11

sori~~B urod isouraz J~~J,.J

r

Gama' variata' de soiuri 1 - ._ - = -

ACCESORII: C3 rr&r cu &cfkin$ liberg 0 cazrna C3 foarfece C3 compost Q arac de suport

iar toamna cu roade gustoase.

Merii pot atinge d i m i Unele &id nu &rite, &el penuu fiecare sunt autofertile, gradmi pot fi *&site soiurile mrespmzihoare. hGl+rnea lor atinge 1,8 m (mroanH hs) gi .1,5 m (pomi cu tulpina hdtg), dar pot fi chiar gi mai Pna+. Diametrul pomilor mai mici este de 2-3 m, iar celd merilor mai mari de 8-10 m.

Merii lncep sH produd rod dupH 3-5 ani. Cele rnai mari producfii le dau la *te de 10-

condiFia de ba rodirii. Un@ a e s pomi trebuie culti vate a te soiuri, cu rolul de polenizator. La cumphrea pomilor, informag-d despre soiurile bune polenizatoare.

PrimKvara merii imbrad minunata lor hain% flo& alb5 sau roz.

1 !%pati o groapi de 15-2 ori 2 Ti%@ radicinile uscate si mai adsnci ~i de 2 ori mai pe cele cr6pate. Wi@i

lata dedt rgdgcina. Adunafi gri- rildicinile la lungime egala. mad6 solul xos. kurtafi coroana pornului cu

o treime. 30 ani, dar pot rodi gi la 50 de ani.

MA'I'U KAKE CAKAC'l'EKlS'l'lCI

mijlocul lui octornbrie

3 Am-$ solul scos cu 4 infiieji aracul 7h sol, la dir- compost $ repunefi-l in tan@ de 5-8 cm de trunchi.

groap&. &anjag rtidkclnile Fiti atenti sa nu raniti rad6cinlle. pomului. Coletul sfi fie deasupra Tasati solul in jurul araeului. suprafqei solului,

,,Ingrid Marie" m i j l d septembie "v-a~; p+ PC duke- acrisoc ideal oentru &mitare; d n t I

Pentru evitarea daunelor din timpul creflerii, fixafi :orespunzZtor merii de uport. Folositi sfoari sau

area curnpirati din rnaga- zinele de specialitate. Fixafi pornul cu noduri opt cu 10 crn sub rarnura inferioara. Ca pornul s3 n u se sufoce, desfacefi legatura cdnd rnirul incepe si creasci.

1 ,,Gravenst,&" ( sh i tu l lui august I d-gbu i ; ~arfum ~licurmmat; foarte

,,"Y.UCL. U W W U U ulce; parfumat; ideal penuu depozirare; rcren+a Eqi & I d de culdvarc

\ &ma Grieven tmpuarl lui "pmbrie *b PCD e k d u b a+r; nu pate fi depozicat

*Boskoopn ma; tan; ideal pcntru dcpmtan; poaivit p w prijicuri $ con-

Forrnafi o farfurie de udat Forrnafi rnu~uroaie Tn jurul trunchiului, astfel apa de 5 A~terneti la ridacinile maru-

lui pamintul in straturi $i tasafi solul. Udati pomul abundent ~i regulat.

lr~itul lui septembrie ulce; cu pulpa crocanta; roade abundenre

--. . -- GRUPA 11 1

- -- . P . 4 ' . I .<

I Gridiniiit iscusit " = " 5- 1

Cumparagi rneri cu radicina libera, de calitate garantat& Alegefi porni dt rnai rnari pentru a rodi cat rnai devrerne.

Soare. MBrul necesita zilnic cel pufin aase ore de soare.

Taind fructul se poate stabili sirnplu d a d merele sunt coapte sau nu: daca serninfele sunt rnaro, marul este cornestibil.

Pentru depozitare Trnpa- chetafi rnerele unul cate unul In hartie, ca sa nu se atinga tntre ele.

So1 permeabil, bogat R substanp nutritive. Marul, d a d are sol corespunzator, rodese tirnp de decenii.

Nu c u w r a f i porni uscafi sau porni cu rnulte frunze.

~octorul plan relor I

Tnainte de plantare asezafi Taiafi rarnurile ranite si pe pornul Intr-o galeata plina cele verticale. Mulcifi solul In cu api (dreapta, jos). jurul ridacinii ~ i , la nevoie,

fertilizafi cu ingra~irnlnt I lichid.

I

VARA TlMBllRlU Ratire Merele vor f i rnai GinAtoase $i rnai gustoase dad4 primavara rarnurile sunt rarite la distanfe & 20-30 crn. in&- pirtafi fructele prea apropi- ate c3nd acestea ating 4arnetrul de 2-3 cm.

Petele verzi care devin rnaro-Inchis avertizeazi asupra micozei care cauzeazi rapinul. Coaja crapa ~i devine rapanoasii. fndepartafi fructele bolnave. In caz de contarninare rnai grava, stropifi cu sub- stanfa biologicii.

O IMP ABllMP SRL RO-P-02-10-014 ISBN 978-963-86092-8-1

Form e silba tice lm blrinzite l A K t 31 INbKIJIKt I Atinele cu fiucte maripot fi plantate In toate &nile pi

ACCESORII: afin la container P cazrna 0 material pentru drenaj Ci folie D nisip Ci humus de turba sau de scoarja

vor r o d cu sipanpi.

cu uqtere dreapt& stu- foasg. f nflorepe In mai pi iunie pi '

roz, ce ue flOri

si J fi recoltate Pncephd

form& ciorchini laqi. Bacele coapte pot

din iulie. Avand o perioadfi de postmaturare, fructele afinului se recolt& epalonat, deoarece la anumite soiuri boabele coapte se pot scutura de la sine.

Toat2 lumea cunoqte arbustul scund care produce bace albastre, gustoase gi care este pe meleagurile noastre prezent in piidurile rare de r$inoase. Formele de culturp, inalte gi viguroase, ins2 sunt originare din Statele Unite ale Americii. Fructele acestora sunt la fel de gustoase ca cele sdbatice gi cultivarea lor in griidini nu este deloc ~roblematid. Anual

1 Afinul mcesiti sol acid. in Pun@ in groapi un&ra&d-@- solul obi~nuit de griidini 2 nisip, a p i ammecap PY

sipafi o groapri de 1 x 1 m, scos cu nisip gi turbri sau hum& - adtinci4 de 50 crn. C3ptugifi-o cu de scorn. folie.

aduc produc~ii mari. Afinul cultivat este un arbust

.Bluettan ~ e ~ m m p ~ i ; h m a r i , n r i , d b v r m ~ dehmijkdlui I I cu pnrini, aromi &a; prcducpe mijlocie iulie

3 Dad plantafi plante la con- 4 Umplefi groapa cu @mBRtul tainer, dgsfacati rAricinile cu amelbrat tasafi solul ji udafi

grijri, far3 a le rupe. abundent cu apa cu continut scizut de calcar (apa de ploaie).

I .Patriot" soi vlguros $1 raistent lager; fructe marl, tarc, albastre. P " d U q j i l n a I i ~ a , ~ t e

MIJLOCIU

.mecrop dschis, cu pruini, aromi p h i t i ; foarre productiv iulie 1 '

: la s k i d lui ,die

soi viguros, tufi robusd; bace tari, albastru-deschis, cu pruini, acrigoare, aromi slabi; producfii mari $i cons- tanre

Bacele zemoase, albastre reprezinta delicatesele indragite ale p5sirilor. Acoperiji arbugii cu plask contra pisarilor pentru a feri roadele de pk i r i . Pasarile nu provoacii doar

I daune, ci ajutii In lupta

L

w soi viguros cu tufi vohunind vcmcah bace de

(,,H= 1") &e medic, dbasuu-dachis, cu pruina; prod+ m r i ci mnann

I

de la & i d hi iulie

1 1 - .

5 Mulciti solul in jurul plantei 6 Prima taiere de rarire se face cu humus de scoaqa de la 4-5 ani de la plantare.

conifer. Valoarea pH a scoaqei Taiati ramurile batrdne imediat stejarului este prea mare. deasupra suprafetei solului.

-: , f . ' . .- , 7 f i .

I impotriva cotarului brun. ,Heennan c~ arbuJti baccde ASezaf i vn qgdina hrani- (,,Heem 2") d i m raedic, wi, d k cu pruint& gwm% pro- august

duqii mijlocii toare pentru pasari, ornizile vor disparea qi astfel vefi ,

:la mijlocul lui albastm-d&, cu pruini, gustoase; nu este raisrent la cdplturi; roade In cantirate rnedie I I avea &ai pu$n de lucru in

gradins.

GRUPA 11 2

I Gridingrit iscusit

LUMINA $1 SOL 11 TRUCURI

e Cumpgrafi plante de doi Soare. Afinul necesiti rnulti Fructele vor fi dulci d a d ani, la container sau cu lumini gi soare. Fiecare plant& dupi atingerea culorii Tnchise ridicina tn balot tare, cu are nevoie de un spafiu de sunt lisate pe arbust t n d trei minim trei ramuri viguroase. doi metri p4trati. zile.

Majoritatea afinilor sunt m Sd add. Se demolta cel mai autofertili, dar plantgnd

Nu cump&afi plante cu bine tn sol permeabil (valoare alaturat doui-trei soiuri rsdk in i l i k r i . Rcjdiciniie pH: 4-5) ~i strat afBnat de diferite veti obfine made mai plantei se uxa repde. humus. bogate.

I I' , -- --L I

[#I .-. .,,. ingrijire tot a> UI - -.I-_ -.-

:I PRIMAVARA TIMPURIU sipt imini . Pentru conge- Plantare $i taiere lare punefi fructele fn conge- La inceputul primiverii t i iafi lator pe o placi de metal, iar ramurile slabe si uscate. In dupi ce au hghefat pot fi cel de-al patrulea an de puse R pungi 00s). vegetafie rarifi ramurile batrine ~i cioturoase cu pufin deasupra suprafetei . solului. Fertilizati solul cu pufin hgrisamint. Afinele sunt des atacate de

cotarul brun, care roade florile. Omizile pot f i

VARA e adunate ~i cu mina. Daci RecvEtare gi pastrare frunzele se ingilbenesc $i se Culegeti afinele c%nd se usuci, suferi probabil de desprind uror de peduncul. cloroza provocati de lipsa In vas plat ~i la rece fructele de fier, fenomen ce apare pot f i pistrate chiar ~i o ( pe solul prea calcaros. 1

O IMP AMMP SRL ISBN 978-963-66092-8-1

2 8

3

0 4

:

4 3 3

3 'Z 'B

.2 2

4 g

5 &."

ms

P? * e

.n

'$

.0

~~

&:

gk

Tf

3

B ~

30

~2

O,.

. a

-34 a:

:$gag

3

3

$ 4

J.s x;,aza~.a

4

3.2

pgs 8-54

;a '$3

5 g.;r

,$4

=

yw

.Y

e0

e t;C

O

-d

g &

Yl;;ln

-1 I

f:

eg

g:

~+

oq

3+

&<-u:,

&&

*a

41

CARTEA

GRUPA 11 3

GrZdinZrit iscusit . A

I 1

La tnceputul primiverii cumparag plante care au cel pq in trei Iistari. Alegeji soiuri rezistente.

Nu cumplrafi niciodat8 plante uscate, pitate sau cu frunze decolorate.

Soare. Murii se dezvolti cel mai bine 'tn locuri cu mult soare ~i ferite de vlnt.

Sd bine fertilizat, cu bung pembi l i ta te . La plantare fertilizafi pimlntul cu compost si humus.

Ririfi Iistarii crescufi des pe tufele de mur, pentru ca fruaele si fie expuse suficient la soare.

Se poate forma un gard viu spectaculos, d a d se planteazi un r lnd de tufe de rnur Tn faja gardului.

RIMAVARA TOAMNA Plantare Hibemare Tufele de rnur se planteazi ?n locuri cu temperaturi mai Tn aprilie-mai. Nu mai joase dezlegaji cu gri j i lis- devreme, pentru c i plantele tarii de pe sdrmi si asezaji-i tinere sunt mai putin rezis- pe sol 00s). Acoperifi-i cu tente la frig. pimlnt.

~NCEPUTUL VERll Ingrijire

I Fertilizafi solul dupi prima . . Tnflorire cu fierturi de 1

plante medicinale (urzici).

VARA Taiere Dupi recoltare lndepirtaji listarii care au rodit.

Antracnoza este o boali periculoasi cauzata de o ciuperca. Pe listari $i pe fructe se v id Pete in relief, de culoare inchisi, cu cen- trul cenusiu. Diversele ciu- perci pot cauza moartea tufei. Taiafi ramurile bolnave pan2 la pirfile Gni -

Q IMP AMMP SRL

~$eptgdapul !ode 9eln6a~ 1 !i!s!~ae 'ax5azlipul as eaw !

.)eJnlew ~ugw~Le~tju! n:, lelada~ al-!iez!l!uaj

!f 'a~!iqns lo!iad :,npoJd !3 zual ellonzap as a> ayulsJgn

alazueld !$eZ!/\!p eJeAgW!Jd .e!ja:,e qns eqleqaj !ie&ueld nu eaa:,e ap '!Jy!pnJJ !!wad

!g pele eleoq g:,eonoJd ale:, e:,Jadng .JOU alalueld

a~eJ6 JOl!JgU!WelUO> ~nze:, u~ .!nlnlo!$ad ezeq ad aseode oJew ajad ~ede !nl

-n$alo> !nln!etiar$nd gl!Jolea

alas 'aseolsnS ~ur luns nhr -dgs 9-z ap durn ~ap!%!q Inw!ur n3 aTun!oS 'ap~a~ nes

el pm~~d y a~eod eqnqax a!So~ g a~eod !n~nlo!lad eaun=) mag 9-$ leop m .n!u!+ !S n!md~nd-nhr

-pys 'ue eal!op pap las u!p anuj yqp eaieoIn=) 'JO$DE

pvdmu~ ~rmp as plopad nes rncreld mpp y alvod , ..I- . . .. .agn! !n~ 1n3of~ gdnp :apds ap a!buy ul pa39 . . - eseap amqaa nu aqnqal SOU.T~~ mlnlo!lad pus113

ppse '!al?z !mnp ~a~alhl3 nnr, eyqmnuad ul nes anot;--- pep0 axkm !uaurasmp lo!lad el amdxa 6m!~e~~s ~XIO~ '

-, UF as~ol aimsqns ap p~nu q eq~~qa~ !im~l?ld 'amm -!iuog 'w!xo~ luns cp~p ap ednp imp ~qtqd UJ a~rnd ~od

.am alazuny mm'~ap~oiq as 21- lp-Iw(ud qahp~dns C-daP9 arnlo=~ Edna -a-p u!rd aahipuru~ as

-pn~!(yd nw !~ruodwm -301 !we u~ TTJE zmz IS q nlduraxa ap <a~e!rn aurloj uj a~bpor !# abpbydns am

I qsoloj y a~eod 11Ign3 plo!iaj 'qdur!s ~JI~!J&JE m '~om%!a mapunqe ~ur 3sapo.1 !van palad ymld o alsa aqreqq7-

'leJn)RL! .!nlnlos Inlan!u qns ay au~u#q~6ul !i ~xrdwo:, ap plea

gs !nlnluozy !!~n6nyy '!!do16 e~n6 -g6 ap a~e~gunlo n:, !iezll!ua! ap w:, OL PI pu?d ZU~JLLI!~ ap 'uu 06 (11 n:, tu:, 09 ap yxtge r

~nm%wsaura n:, edeol6 !laidurn Z @eo~6 0 ~JMI$LU!J,

I

Rebarba CARTEA

GRUPA 91 5

Gridin;irrt iscusit 1

- APROVIZIONARE

Cump&r#i rizomi sanitqi, mari, cu 2 4 rnuguri y i rid8cina carnoas&

Nu cumpiiMfi plante cu r id ic in i rupta, ofilffi s u putredi. , ,;

Soan $ penumbra. h locuri foarte calde dupe mass, asigurati plantei umbra necesari.

a Sol pdund, cu humus. La plantare amestecati solul cu wbstanp organice, ca de .axemplu compost.

Recoltafi deodati door ceteva petioluri de pe plant& risucindu-le de la bazi.

Frunzele, iar la mijlocul verii S i petiolurile, contin acid oxalic toxic TncepBnd de la mijlocul lui iulie incetafi recoltarea..

lngrijire tot an ul -- - -- .-- -- -

v n w - Udare si mulcirea soJului

)octorul plan re

~rimivaraeste perioada opti- Udafi abundent pe vreme m i plantirii rizomilor, iar uscati. Acoperifi baza plantei incepind din al doilea an cu materiale organice, pentru poate fi recoltati. Petiolul este pastrarea umiditifii solului ~i cel mai gustos cind frunzele Smpiedicarea dezvoltarii sunt deja intinse ~i au dispirut buruienilor. Rupefi inflo- aproape toate ridurile de pe rescenfele pentru a economisi acestea 00s). Frunzele sunt energia plantei. adecvate la mulcirea solului. lozaicul rebarbei este

TOAMNA provocat de viruyi. Pe frun-

Pegstire pentru iarns ze apar creionari verde- Toamna adiugafi plantelor deschis ~i verde-inchis, apoi ingri$imint matur. pete maro-dexhis cu mar- Compostafi piqile inghefate gine royie. Boala este ale plantei. In reqiuni cu tern- incurabila. Plantele conta-

1 minate trebuie distruse.

O IMP kBllMP SRL W P M - 1 0-029 ISEN 978-863g6092-8-1

Vie fn miniatura' In iurul casei L /

fn loc cafd pi sol de buna' calitate vip de vie poate fi cdtivatii in orice gr&L

I ACCESORII: Cl vifa in container var P compost Q suport din lemn Q p ie t r i~ grosier

In regiunile viticole rnun~ii pro- TZerile corecte, sisternatice tectori ~i r&urile inrnagazinbd ~i efectuate cu grijH amelioreazi dldura se ingrijesc de dez- produc~ia plantei. voltarea corespunzitoare a viyei. Pe inueaga perioadH de veg 1 In gddin5 trebuie ales bine tafie mulciti solul cu paie si , locul de cultivare. V i ~ a poate fi iarbii &at5 pentru a proteja cultivatP neprotejata nurnai Pn vira de uscare. locuri adecvate. lnainte de plantare,

Cel mai potrivit loc a1 vi~ei vip in apa pentru dteva ore. este latura de sud ~i de sud- t k i u udqi nurnai

pe un grilaj. f i v o r i d bolile micotice. vest a casei, unde se poate urca lui plantei, deoarece umiditatea

1 Fixafi suportul din lemn. 2 La 50 cm de zid, s&m$ b Pentru a proteja zidul, s ipa~i groapa de plantare da46x

alituri de el un pnf cu o latime 40 un, Introduce# Vn gtoaye de 30 cm ~i urnphi-l w pietri~. cantitate mare de amestes

compost gi vat.

3 #lanta$ balotul ridacinii in 4 lntre mai ~i auguaszrap@i a mod oblic. Umpkli groapa data la patru sZpt3mdni w

cu @mint ~i udati. Locul altoirii fungicide biologice. Cerd &awl d fie cu 5 cm deasupra niwlului unui specialist.

I boabe foam pergo12 frunze rqu-aprins toamn;

Ioaoe rotunae, aromare; roaqte aDunaent In locurl cam, ~roteiare

proreqe a Trucrelor. Pisirile se Fnfrupti cu placere din boabele dulci ~i aromate. I Merit2 procurata o plasa cu ochiuri mici, deoarece asigura protecfia vitei ~i contr, 5 La inceputul lui martie, ti iati viespilor. coardele anuale la 2-3 ochi-

uri. Lasaji un ciot de 2 cm deasupra ochiului.

,,-.-

I "-- 1 I 'run* frumoase

CARTE@

~ 3 f a de vie GRUPA 11 6

is tumpltqt ~WI p p h l e r l plante la container, cu radacini dezvoltat5, cu trei- Plantafi vita tntr-un vas cinci listari ri tulpina voluminos. viguroasi. Sol cu humus. Solul trebuie

lastari sau nurnai cu lastari

~~o~ogtcd, pen'tru a prevenl I bolile micotice.

Plantafi vita crescuta in container. Locul de cultivare tre- TQAMNA buie & fie ferit de ploi Fertillram

Administrati abundent compost rnaturizat sau tngr8$imAnt de grajd. In regiunile cu clima asprh acoperiti v i p cu paie. In locurile defavorabile

voltarea florilor 5i a survin des pagube cauzate fructelor, efeduati tiierile de ger.

Daci nu sunt grave, planta poate f i salvati prin tiiere.

aflati deasupra inflorescen- 0 solufie mai bun2 este s5 felor exterioare (dreapta}. dezlegati coardele de pe Stropiti din patru in patru arac, s i le culcafi pe sol ~i s i saptgrnani cu o substanti

8 IMP M M P SRL

- ---

ISBN 97&9658609291

- Fruct duke $1 zemos fn af doilea an de fa plan tare se pot rewfta deja hctele bogate in vitamine.

Prunul e m un porn &uctiCer din gmpo slPmburoaselor, a h d nmumitrafe soluri, &p&e @ fn cocomerj. Mu 801 e$te autofer-

ril. La Ls$onarea pomului & d m interemp-v5 de la un sped&st dad soid ales nece- sit5 sau nu polenizator.

Soiurile comaaate sunt auto- f d e , de s-au adaptat bine la conQipllle dknadoe de pe melea- g d e noastre, p'&~n&d o buni sigumfl de poduc~ie.

~ i ~ t i q m m i i s e c o c d i n C august, ceie txdehpurii pi t k i i din septembrie eii la s&yitul lui oaombrie. C

L trucr cu plelfp albasrd, pulp2 galberia, zemoas2; esre momandad I olanrarea line5 un soi oolenizator; S U D O I ~ ~ numai clima blindi

Dntari~~flaume" fnrct cu picli$@b-wnui, pul@ $btn% mare, aproape I I

. . . I

IIUCL cu Y I L U ~ &UL(JLI~, p u l p p u r l l n , i 1 ~ h ~ . I U ~ I L L UUICL,

nu se autopolenizea7ii; suporri numai clima blind2

SOIURI SEMITIM- PURII $1 TARZII frucr cu pielili galbeni, pulp2 galbena, mare, foarre dulce,

Victoria" frucr cu pielira rogu-gglhui, pulpa g~lbeni, fruct mare, III~DII~PI. rnnrlim~nrat JIIITP. a ~ t r n f ~ r r i l

PLANTARE $1 ~NGRIJIRE ACCESORII: P altoi de prun CI cazrna O tutore O pulbere de roc8 O o g8leata de compost 01 material de legat

prm u/ GRUPA 11

CurnNraji din pepiniera altoi cu lastari viguro3i. Cerefi

f ap locului. rnajoritatea prunilor de grZidinH rodesc bine $i fn

dupg recoltare, vor f i ~i dupis rarnificate sau cu ramuri vwejite.

Protdlcfa plantei

trunchiul cu clei (disponibil fn magazinele de horticul-

)ocronrl plan telor

Deformarea prunelor (hurlupi) este cauzat3 de o infecfie micoticz. Fructele se deformead, apoi se brunificz, pe suprafafa lor apare un strat f3inos. Culegefi fructele infectate ~i distrugefi-le.

FRucTE GRupA',,(

Migdal Flori roz-pal, s h buri gusto$

Oaspete parfuma t din Orien t Pe migdali se dezvofta' prima'vara fl ori de culoare roz- pal, jar toamna h c t e aromate.

Migdalul (Prunus dulcis var. - 20 "C, ins5 florile apzrbnd in duLis) se cultivii pentru florile sale minunate pi fructele gustoase.

Numeroase soiuri nu sunt autofertile, din acest motiv Pn veciniitatea trebuie plantagi po- lenizatori. Pepinierele oferg de regul5 soiuri locale consacrate. Migdalii se comercializead in varietiigi scunde (indgime: 3 m) sau inalte (iniilgime: 9 m).

Alegefi cu mare grijii locul de cultivare. Plantaji pomul intr-un loc insorit, protejat de inghe~urile t k i i . Iarna planta raistg pin5 la temperatura de

martie ~i fructele tinere sunr sensibile la inghej. A

Planta necesitii sol permeabil pi bogat in substan~e nutritive. Migdalul tole re^ bine seceta

I pentru d necesarul s5u de apii '- este minim.

TZerea moderatii este benefid pentru migdal. Riiriri sistematic ramurile exemplarelor mai virstnice pi inde- piirtaji ramurile inutile.

Migdalul rodgte pentru prima oarii la vbrsta de 3-4 ani. hgrijit corespundtor, poate tr5i pi cincizeci de ani.

MIGDAL SCUND IN C I U B ~

Pornigorii de migdal sunt taltoi cu crepere moderad deosebit de adecvafi penuu a fi corespudtori penm culti- cultivafi ca plante decorative En varea In ciubere. Daci dorifi d ciubere pe balcon sau t e d obginefi gi fructe, uebuie sg cul-

Alegqi un sai cu aqtere tivafi gi un soi polenizator lent& oau mi@ altoifi pe por- ?nu-un alt MS. fnsd fn regiunile

cu c l i d fbarte rece rezulLtul nu este garantat.

Pentru plantare sunt pouivite deopotrivii vasele din e ramid , material plastic sau lernn. Diametrul vasului uebuie s3 fie de cel pupin 40 cm, ?n cazul plantelor rnai *stnice de 60 Cm.

Depunefi Pn ciub?ir piinht con*hd gi pupnd argili ce nu

ti se usud repede. Putegi utiliza amestecuri de p-t speciale ce se @xsc Pn comeq sau pute~i prepara personal un amestec

1

I -v - --

- - -*

din p h h t de flori cu confinut Zonduceli migdalul pe un moderat de var, argild gi , iuport de ~ipci, sub proteqia in&iirnht cu degradare lend. I unui zid, unde se dezvolta

Administrag plantei solujii foarte bine. in primii doi ani nutritive o d a d la 14 ziie sau I formati planta potrivit amestecagi-i fn sol P m W t 1 aspectului dorit, apoi rarili cu degradare lend. Din august nu rnai fertilizafi pentru ca planta d se lemnifice corespun- fitor gi sii devinii rezistend la

.amurile pentru a-i pastra iau ameliora forma.

Xeva soiuri de migdal pot Pnghe5. fi polenizate ~i de piersici.

Punefi-o la iernat fnu-o Ambele plante necesita c3l- pivni* sau Intr-un gamj ferit de duri. DacS locuiti intr-o ger, luminos gi aerisit. fnu-un regiune cu clima bland2 ~i loc protejat, putefi 5-0 15safi gi nu dispuneli decat de un &rii dad o f&urafi bine in spatiu restrbns, cumparafi material plastic ~i fblie. htr-o din pepiniera aceste soiuri. regiune rece solufia optimd este Astfel puteti profita de amenajarea In j u d migdalului avantajele naturale ale a unei schele din gipci &operid asocierii plantelor. cu folie.

4h 4RE 51 INGRIJI~~ 4CCESORII: O migdal cu rBdBcina in balot O cazma O compos. O ingrS~Bmbnt organic complex O foarfece de gradin3

"'dl

1 U p f i o groapa de doua ori 2 Umpleti groapa cu amestecul mai mare ca radlcha. de parnant astfel ca balotul

Arnestecati in ml o lapata de redacinii #i fie cu 10 cm sub compost ~i trei pumni de nivelul K I I U I U ~ . Desfaceti Mnza fngr&@mdnt. balotului.

CARTEA

GRUPA 11 8

LUMINA 51 SOL TRUCURI

- 7 f . .a> P - , ' . .. ' - . Gra'dinirit isc~s~c.- -x., * . -. I - ' - '

0 Toarnna cumparafi puiefi Soare. Migdalii necesita cel Fructele pot f i culese, clnd de migdal viguro~i, cu rEidZ- pufin gase ore de soare pe zi, inveli~ul lor crapi si sunt cina ?n balot ~i cu cel pufin intr-un loc ferit de vlnt ~i ger, pufin umede. trei ramuri principale ~i un ax.

Indepartafi repede cojile. Nu cumparati puiefi far# Sol permeabil. Se dezvoltg Uscafi slmburii la aer.

ramuri principale sau cu optirn in rnai toate solurile Migdalele uscate trebuie radlcinl firava. pistrate in vase inchise eta*.

IARNA TARZIU PRIMAVARA Fertillizare

Executafi tsierile de intrefi- incorporati in sol in jurul nere inainte de deschiderea trunchiului, pe o raza egala

nilor.

mugurilor. IndepZrtaJi lastarii cu raza coroanei, morfi, inghefafi, pe cei care ingra~amlnt complex sau se intersecteaza sau crex ver- mineral. Acoperifi zona tical pentru a upra piitrun- redacinii cu compost pentru a derea luminii in interiorul impiedica cresterea buruie- coroanei ".

i TOAMNA Plantare $i recoltare Plantafi rnigdalii toarnna. Migdalele pot f i recoltate clnd inveli~ul lor craps: scuturafi sau batefi pornii.

Migdalii nu prea sunt atacafi de boli sau daungtori. Uneori devin totugi victirna pgduchi- lor de frunza, ce cauzeaza deformarea frunzelor $i 15s- tarilor. Stropifi plantele contaminate cu o solufie de sapun si alcool, h caz de

Cump&ra$i r h d u r i cu radicini bine dezvdzate.

Wu cumphfi niciodaG plante mate, xwte sau flcave, eventual cu r&Wna brunifi- cat& Fig atenfi la mucegaiul verde $ la peteCe nagre de pe r&dicina.

PRIMAVARA TlMPURlU Plantare Plantafi cap~unii pe teren cu sol cald.

PRIMAVARA TARZIU Cules Fructele coapte se strlng zilnic, deoarece ramlndnd pe tulpina, acestea vor putrezi.

Pe fiecare tulpina se lasi doi stoloni. Ceilalti se vor reteza direct Ilnga planta mami.

O IMP AWMP SFL

r Wurik ce r&esc.odat& pe an, cat ~i cele care fructifici continuu car m a lumini. Fragii de pHdw se dezvolm bine ~i On penumm.

Sd afPnat cu permeabiliite buni. Cap~unul vegeteaza tn orice sol rnai afinat: R sol mai compact crqte slab.

tot anul -d TOAMNA TARZIU Acoperirea solului Acoperiti solul cu paie curate, lipsite de buruieni.

PRIM~ARA URMATOARE Fertilizare cu substanfe nutritive Dupl primul cules fertilizafi plantele cu o solufie 1 nutrit ivi i n cantitatea I

prescrisi pe ambalaj.

terenul cu o fo lk neiagra. prev izd cu orffkii, fn m p u l mentinerii Tn stare umeda $i WrS buruieni a porfiunilor de teren dintre plante.

Dad i n d e p l q i stslonli, fructele vor crege rnai mari, dar se va reduce recolta.

' Putretirea rogie a rsdicinii

este cauzata de micoze. 2dScina putrezege,

frunzele se usud ~i intreaga plant2 moare. Elementele putrezite se vor scoate din sol ~i se vor distruge. Plantele sanatoase se vor cultiva in

Ite straturi.

CARTEA

GRUPA 11 10

Gridinirit iscusit I

Curnpibati dintr-o pepinieri cire~i cu ridicinile bine dezvoltate. Tot aici v i pot inforrna ce soi trebuie ales pentru polenizare. V i recomandirn a i alegeti un soi care a dat deja rezultate In zoni. 0 Nu curnpirafi pomi cu r W i n i UMM.

*$bare gi climat bl~nd. C%egii au nevoie de ambele.

Sol bogat 7n substante nutritive, gi cu bun2 perrneabilitate. Cel mai bine este ca inainte de cumpirare s i i mliEita$i o malizil a solului.

tot an ul - - -

lndepirtafi liistarii care con- cureaza cu Iastarul principal. Pe partea inferioara a trunchiului asezali un inel cu clei pentru a-l aptira de daunatori 00s).

TOAMNA URMATOARE Acopeha solului

Cu pufin timp lnainte de Acoperifi zona din jurul tnflorire efectuafi dezinseqia. trunchiului cu un strat gros Dupi o s~p~rnCtn i fertilizafi de compost gi paie. cu o solutie nutritivi.

VARA Fertiliirre gi Hieri Punefi compost tn zona din jurul trunchiului Sntr-un strat de cca. 10 cm, apoi intro-

, ducqi-l in sol.

tw-m A

L5sati liberi zona din jurul trunchiului. larba sau vegetafia deasi sustrag pomului multe substante nutritive.

Vara putefi deja planta plante fertilizante pentru -rnn5 din jurul trunchiului.

- 1 ,Jlinuscula musd a ciregelor $i depune ouile in cireap pe jumatate coapti, si din cauza larvelor fructul putrezeste. Din mai p l n i In iunie agifati pe porn cap- cane pentru muflele cire~elor. Tndeplrtati cire~ele vitimate sau clzute, giurite de diuniitori.

!loctorul plan telor

1 I

D

ISBN 978-W3g809291

muaptms , if . iynp a~3n.y ap n a uapunqz aiimpo~d

sow2 if apm na unvurp ". ad (nruorvur n v~ycurp ad

- w & l = s 4 p r a v & d i n ~ d a r g t : & ~ ~ g i l a B o 3 . h l . o r c w r i d d e gi pm* de f z a m p l u ~ de d u d e d i c e ak d o r . Prmj@-1 de *t, deo- h- z e l e g i f j , d & - h d k I-tlamm prow4 de *L~penmca fisa&&se*&

c h @ ~ n i e ~ * & k i w i e s r e a c ~ , p e r i d d e ~ den& Came verde, aromatid i+i br imare a fbaelcx mngine sembqe mbmce, w e , comes- ribile. Un * ha asipki necesanrlzilnlcdeviUCa1 unui adult fnm-un loc rece ~ cu conginut mare de umidita a a e r u l u i , k i w i s e p o a t e ~ ~ timp de patru luni.

voltate. Putqi mna pe o p e

b o d d e ~ d a d & n u i d e o p ~ & ~ m d p~antqi cd m d t opt miuri fcmeiqti. Soiuri pole- nkuoare date sunc ,Mamas si ,Tomurim. a -

In &nile noastre se davold bine gi hibridal & kiwi (Acu'idia argum). Soiul .Weikin

naiep hue 20 gi 50 Culri.;yileiwipeunpe4ecede ~ m l i & d e ~ s ; u r p pexgok Planm h fip z iddox msei, cud&

m mUn r m&zm

i a florilor sale albe. I

,Bruno" I vipare mijlh-, p t r u polenimre newid sei polenizator, ti corespunde bine, d m p l u , ,Macuan; fnfloqte tn iiunje; frune de m&ime mijlocie, sub@, cilindrice; mIm Tn octombrie ~i noiembrie

I .Monty" igoare mijlocie; penrru polenizare necesiri soi polenizaror, ii corespunde bine, de xemplu, ,TomuriW; inflorqre in iunie-iulie; frucre de rnirime mijlocie, cilindrice; ecolrare in noiembrie

Tn grldinile din aproplere pldurilor e posibil ca iepu sllbatici s i roadti lastarii. inconjurali cu o plasl de s ma cu ochiuri stranse plantele tinere, deosebit d periclitate.

Cu exceptia plantelor nou plantate, toate plantele de kiwi necesiti tiiere regulatl. Vara t8iaJi lastarii laterali productivi, iar iarna Tndeplr- 1 tati toti llstarii laterali inutili. Lasati Tntre llstari

,Weiki" ~ ~ W t i . . c k d g a r 2 - 3 r n ; + & i : l a ~ pianqi&ui ( ( I distanfe de aproxirnativ 1

PLANTARE $1 ~NGRIJIRE

1 Prinlavara montafl pe zid un Le 5-10 ~ r n de suport, &pet, u 2 suport solid din zipci. Fixafi-l groapi de doua ori mai mare bine, deoarece kiwi se capra cu dedt balotul rZdricinii. mare vigoare.

3 Scoatefi planta din vas, intor- Depunefi p&m'antul Fn dnd vasul ~i lovindu-l u p . 4 groapa. ~ r e ~ i - l cu grijs.

PlantaP la addncimea la care Legafi lax liistarli de urport. planta fusere in vas.

Fructele coapte se turte4 pujin d a d sunt aplsat@.

stanfe nutritive.

Kiwi

4 PRIMAVARA Wantare 2i p r o t e e Plantati kiwi imediat dupa topirea zapezii. Noaptea acoperiti soiurile sensibile. Fertilizaji la lnmugurire $i Tnainte de inflorire.

VARA Tdiere T3iaji ramurile fructifere la 5-6 frunze deasupra fructelor incipiente. Nu deranjafi ramurile fructifere Pnflorind mai tdrziu. DupA inflorire, taiati t i jek florale ale plantelor m u l e Otjnga, jos). Repetati fertilizarea la maturizarea fructelor.

I

1 . Grridin &it iscusit Y ;

i .'

:'

0 Cumparafi plante a Necesiti3 multi3 ap i $i sub- dguroase, cu rSdgcin8'8p e&I 9i protejat. stanfe nutritive. Fertiliza$i halot sau container. Cu c& 0 So1 permeabil, bogat In prima dat i la inmugurire cu hMml d d i c W &&& substante nutritive. Kiwi se lngrlylmfint chimic fiira calcar mare, cu at%t planya sig

\ Rnradacineazi mai uyw.

Solul sau ideal este cel cu

raiere Taiafi @rfile moarte, piper- nicite, lastarii laterali inutili yi Ibtarii exemplarelor femele care au rodit de doua ori.

)octorul plan telor

Kiwi este o plantl rezister ti, dar uneori este atacatl de Nduchii de frunza. Combateti diunatorii cu o solutie cu sipun: diluafi 200 g de sipun lichid Pn 10 1 de api. Nu folosifi substante chimice.

FRUCTE GRUPA 11 , 14

= Fructe gustoase, bogate in vitamine

crr. humus

YY

. .

Boabe bogate in vitamine L

fn fiecare gra'dina' este loc pentru plante ujsor de Ingrijit, cu fiucte savuroase.

Fructele coac~ului sunt bace rogii, galbene sau negre. Gustul bobigelor rogii este dulce- acrigor, al celor ,galbene este mai suav; din coadzele negre, parh- mate gi cu gust pugin picant se fac de obicei sucuri, vin gi gem. Toate soiurile au un conjinut bogat de vitamine, calciu gi fier. Degi coackul rogu gi galben, precum gi rnajoritatea soiurilor de coadz negru sunt autofer-

tile, pentru o recolti bogati e J bine sH plantim soiuri diferite.

Tufele se dezvold mai bin- '

d a d le sidirn cu 2-4 cm mai a d h c pe cele rogii ~i galbene gi cu 10 ern mai adhnc pe c 4 negre decht erau in pepiniers.

Nu recoltagi coakele prea devreme, pentru c i doar bine coapte sunt cu adevirat savuroase. Se pot congela ~ o a s o i t culese.

1 SHpa$i gropi de 50 x 50 cm, 2 ~ ~ W a V J - addnci de dou% caxmale. cu un pumn de fm&rnW

Pamdntul din groapi se va afdna natii. Cmpowtl se ua awutasm cu furca. , bine cu pMn&il, praporplp I:3.

' *

i0IURI TIMPURII jonmeer van 1 ers .ucrc negre; cormlnl lung; Dace marl p (IUICI; ~ I M

*ti; crerere v i w d , mistent

3 A$eza$i planta in groaps'ras- 4 Umplei groapa cu amestwul firlndu-i radacinile. de pirndrrt compost. T a m

Controlati adgncimea plantarii bine parndntul cu d n a apoi cu ajutorul unei scdnduri asezate udati-l din belsug. de-a curmezi~ul peste groapa.

Rote Vierlinder" -ucte rogu-inchis; ciorchini lungi; bace dulci-acrigoare; recold . " ,."".Z. *,.r *..,. I.....:"..""- -.-...,...-,. "*..

I ucte albe: d

Coadzele-agri~e s-au obfinut prin Tncruci~area coacizului negru cu agrisul. Forma tufei seamini cu cea a coacazului negru, fructele au insi aroma mult mai suavi. Se dezvolti viguros (distanta de plantare 3 m!). Necesita r ir ire doar dup i 2-3 ani. Culegefi fructele numai daci s-au copt bine, altfel sunt insipide.

Macherauchs ) ;Pca"*ro,l!-.a"

:ucre rqii; chiorchini lungi; autofenil; bace mari, t~lri-arricngr~. rprnlri hoar i

ucre qu-Inchis; boabe mari, dulci; confinat ridicat de itamina C; crestere viguroasi - -

I Gr;i&n;irit iscusit 1

TOAMNA %lire Este indicati sidirea mai Dupi culesul fructelor,

t i i a t i sau paie.

multor tufe In acelari timp. ramurile slabe, 5mbitrAnite ~i Acoperifi terenul cu iarbi crescute de-a curmezirul se

vor t i i a @ n i aproape de sol.

PRIMAVARA LBsafi doar 8-10 listari noi.

Taiere Pentru acoperire, folositi

Lasaji doar patru ramuri compost semimaturat.

scurtate pang la jumstate, eliminaji restul listarilor de la bazi. Acoperiti solul cu compost.

VARA 1 -re UdaJi tufele periodic. Fructele coapte se vor proteja de pasari cu plasa b).

Doctorul plan telor

Tripsul este un d iun i to r frecvent. Pe suprafafa plantei apar b i ~ i c i ropate, frunzele se zbarcesc ~i termi- natiile listarilor mor. 'rimavara, t i ia f i listarii bol-

I iavi ~i dafi-le foc.

~ - , . - . -. - ; . I - I ..-;...o. ...- -...

-alod unq un alsa !apol!!w amgm ap al~n~j !wI~+ nrs F~~*~II~!A!UJJS JIJI~J~ " ap apuo$ '!!UpeppJ

euoz u!p al!ua!n.inq ielnBa~ puguedapul Jeuga lnwod !lein[v via>ul aab3 1n3n~

I I

.!npmu eueojo, el ugd gbunle ipul lawe inled 10s

tp e@~l~~d ap 1n3es !$meox P '!"l

-rips e~dnseap puled o el azanys as gs !!j!oiIe In301 m pee

'pdeo~6 ul ~nmu &seldw S

. 8 . E, . ~, .a, . v

el aialom :~ola!ualod !os ?~!sa~au :!nu aueoj alsruj rpseoln8!n alieoj JJJI~IJ ,‘OZI 'JN"

.m un ap au!q p .!15a!aruaj Jol!xau mu~uj iede !$ puqd as soll3nu p ~wsn !$uaw !m!os qaun el rep 2~

pw!~ -!Snqnr n3 a- --rm o assa pm~ FA-$?!~OJ~ 3-flmqd .a1m -vq 'apu e~sn s a? aqwl -uxasapu xuns "&*mas ap

L 'IOS ap a+my q *a!iqrso)G (!~b- alfro~f pup~dai w~ u4 nes auq-das n~ pxap 0 1 qnrs po ap <!nq@-apsa~

~oaeaueld C- le!,y!ue iugurefe~6u? 0 asodwo3 m led 0 ewzm II] Joleq u? eupepeJ n3 3nu 17 :lltlos3331'

Nuc

LUMINA $1 SOL ' 1 ~ TRUCURI

crraainari r iscusi r

I

L

ROVlZlONARE 7.

s ~um~%$f~fll? pepyhiere 0'5oare. Pentru o recolta 0 La pomn "lneri facefl numai nuci altoiti. Alegefl bogata, nucul necesita zilnic t3ierile din august. Tra* miuri potrivite conditiilor cel pufin rase ore de soare. locul taierilor cu substante &a d i m a w & przdinii. vindecare a leziunilor.

Nu plantali nuci alituri de Nu curnpirafi puietl %%mi, Sol cu humus, rnoderat intrarea pentru automobile

reavin. In locuri uscate, Fn sau I h g i terasi, deoarece timpul rodirii udati pomii cojile dzute lasa urme pe

fievabcaaxe. exbundent ~i des. vehicule $ pe 591.

grijre tot an ul ,

PRIMAVARB Fertilizare In martie sau aprilie n septembrie ~i octombrie arterneti materii nutritive culegeti nucile dzute ~i xu- organice Tn jurul pomilor turati restul de nuci de pe tineri 5i incorporafi-le in sol. pom. Indepiirtati coaja Pe ~ l u r i l e s lab fertilizati ~i verde. Uxali nucile Tntr-un pomii mai bitrani. loc cald, vAnturjndu-le regu-

\n&@rtarea frunzelor dzute Dupa recoltare, strangeti cu grebla frunzele ri cojile cazute (stanga) pentru ca daungtorii sa nu se imtaleze Tn acestea.

)octoruf plan relor

Arsura bacterianii a nucilor apare in locuri umede. Pe ~ j i apar Pete brun-negri- 10% iar pe frunze Pete

I ~~iaronii, de reguli, cu mar- gini Tn unghiuri. Miezul

ucilor putrezegte $i se

I ~nnegrerte. Deoarece pomii nu se pot proteja cu pesti- cide, evitaji locurile de cul- tur3 umede.

O IMP AMMP SRL RO-P-02-10515

&ah-- 8 ,.-a- *\*. .,-- 8

ISBN 978-963-86092-8-1

-n

rurds n3 unwm :r~urm~r~ ur n~2oq a~g , . v

PLANTARE SI ~NGRIJIRE Bace aspectuoase Pe d e l e necesihd o ingrqire simpli hc te le aritoase, portocaii apar toamna

dtinii cient pntru pie exemplare t feminine. - Fkde &xernnate, @I-

ilor. b e d apaz pe ratnurile de doi E s t e o p ~ r H , ~ p e o anidinmardep3nilPnrnai.

& @bdu-se ori &xi Euni- Fntcrele bac9 portocaliu- nine ori fled A. intens, ce se mst;tnma& din Exemplarele hniu~:n$nu ro- august, an& minunat fnconju- dcsc a t d d fn %propiere rate de frculzele 'Inguste, wrde- exist3 6 un exemplar rnasculin. cenqiu. Dad do+ 1 recolqi fiucte, CZ& se poate utiliza Pn Joui ori mai latL d&t balotul de nirip. este foarre important ca la rnnhiph &hi. Tr%d fn Racbasah-te tului gi OB ascmzigari pea- cumpare 1 v5 inforrnafi simlkd cu dupe& gi pe sup&fe mari. Se emin& ji tru pb%i. supra sexului plantei ~i P adnd bacterii ha- prin drajonare, din acmt Pe terasii se p t e planta gi c u m p h p dtina fn pereche. toare de azot, asemh5mr motiv se foloqte i la h e a ih ciubb. In plantage de g a d viu un p&&oaselor, dtim se poate solului. TotodatZ a t e ad- CMna se poate h m d ~ q o r exemplar masculin este sufi- cultiva gi fn soluri rnai &. j pentru proteqia corm% v8n- prin d m j d de c&&&&

FRUCTE BOGATE bI VITAMIME

Datoritil con+utului bogat fn aceste soiuri +m&d btre- exdente fn privinp prodwjki vitamina C, de Wva ani dtina timp 6 la noi. de polen. Plasati planta in groapi astfel este c u l t i d i ca d u s t fiuc- Jrugatan se mace &bit S t r i b p e a recold m e o ca partea superioari a &. de devreme, ftuctele sale se pot sarciniX deosebit de laboriod

S o i d cu r& bag& au culege de la mijlocul lui august. Din fiucte se pot prepara hrealizare?nspeaalihfhsra ,$refgo* &te din august. sucuri bogare in vivit;unine, vin Rqdhd Demou-ad German& Fructele sale cu coaj5 sub* se dulce de fiucte, marmeld gi

ppeted foarte bine la prelu- jeleuri. crare. Din plicate, se decolo- Dinm ah+ fru& ad- & repede, de aceea soiul nu tivaji la noi &ha dispme & esce cel rnai pomvit ca arbust d mai maare ccmnfinut da v h - Deoarece ramurile catinei ornamental. mina C: 400-900 mg/lOO g. & 1 sunt pline de spini, la cules

,Ukman se pmte recolta de &i timp, mnphe j vim- purtati manu~i de proteqie la mijlocul lui qtembrie ~i minele B1, B2, B9, caroten, ri irnbracaminte groasa.

i produce numcro.sc fiuce m i , vitamina E ji K, respec& Bacele pot fi u~or trase de rnicr&ente. Efectul s5u pe rarnuri cu furca, dar terapeutic se f;ace simfit mai dm solutia cea rnai simpla este h cazul carendor tn vi& sa nu culegeti fructele de pe $ a1 &&lor de arbust, ci sa taiafi rarnurile

umirea de , ,Poh iP M e r h h pe ramuri incarcate cu fructe. piinkt iama, pildrile le conswn%

I cu plihre, h t g fnunos gi tllv3PA

GrridinZrit iscusit

Primavara devreme sau Soare. Prefer2 locurile i n grsdinile mai mici toamna cumparafi tufe de Tnsorite ~i calde. Suporti bine drabnarea p a t e deranja. c i t i n i cu flori masculine ~i dldura tor id i ~i vlntul Plantafi d t i na Intr-un loc feminine, cu radicina i n balot puternic. unde se p a t e extinde liber. de p2mlnt sau Tn container. 0 Dace dorifi s i recoltafi Sol de gradini, usor fructe de pe citini, nu calcaros. Crege $i Tn sol I n gardurile vii plantafi cumprafi exemplare cu sex extrem de slab, nisipos sau cu exemplarele de c i t i n i la necunosr..' pietre, dar r i m h e mai scund. distanle de 1-1,5 m.

fngry!lre tot 1 ~ 7 an ul PRIMAVARA IARNA Plantare TiSied Perioada adecvat2 pentru Perioada taierilor arbugilor soli- plantare. In regiunile cu clima tari ~i celor din gardurile vii. Din bldndl se poate planta ~i toam- cauza spinilor purtafi neaparat na. Deoarece catina este manu$ de protmie ~i haine deosebit de sensibill la fer- groase. Gtina suporta bine ~i tilizarea excesiva, incorporafi ?n taierile drastice. sol ingragmlnt organo-mineral L ~ L I I I ~ puate f i atacata de complex numai o daa la 3-4 ani fainare pe vreme calda, (dreapta). umed2 ~i mai ales in conditii

de sol bogat in substante - VARA nutritive. Pe fafa ~i dosul

Udare si Sieri frunzelor se formeaza un Vara, udafi planta in perioadele invel i~ alb-cenu~iu. Preventiv de secetg TndelungatB. h august plantafi catina intr-un loc efectuafi taierile de formare a corespunzitor. fndepartafi arbugilor din gardurile vii. lastarii contaminafi.

I - 8 IMP ABIMP SRL RO-P02-10-042 ISBN 978-963-6809261

Delica tesi d ulce ACCESORII: CI zmeur in container CI foarfece de grading CI cazma O spalier Cultivhd soiuri &rite, pure$ recofta zmeure

p h i toamna.

Soiurile de zmeur se pot iulie, apoi in septembrie), pre- irnpiirfi in trei categorii: ro?ii, cum si soiurile rodind con- rodind o data sau de mai tinuu, care Pgi oferH neintrerupt mult de doua pe an, gi soiuri fructele de varH p4nii toarnna. galbene. Zmeurul este autofertil (se

Culesul zmeurului rodind autopolenizeaziI), d a d fnsg o singut& datii pe an incepe la cultiva~i rnai multe soiuri, soiurile timpurii in iunie, recolta va fi rnai urrnlnd apoi soiurile sernithzii bogad. gi drzii.

Din categoria zmeurilor rodind de rnai multe ori apargin soiurile rodind de doua ori pe an (de regulH in iunie-

a 2 Stipati un pnf adanc $i lat de 40-60 cm (lungimea depinde

da numarul tulpinilor). Atmestemti pamentul cu compast

Perbda de plantwe: toamna sau primavara. Zmeurul se

comercializeaz& la varsta de doi an;. Udati-l bine inaimte de plantare.

.

I soiuri smicimpurii; mitare de h f m 1 u i kliq fmae m i , foute mmre;

soi timpuriu; recoltare de la mijlocul lui iunie; huae mpdeschis, rorunde, mari, nrrulnrGr rn-n rrrrrrrp vionnm,d. rm;crmr

cel mai cunoaut soi recoltare de la mijlwul lui iulie; h u m rnari, dulci --L

4 Plantgti la distanfe de 4u cm. Mugurii radkinilor sti fie

situati la 5 cm sub sol. Scurtaji ltistarii la 50 cm. Mulciti solul

Confecfionati un spalk (1,5 m). Batefi stalpii in

pgmant ~i sprijinifi-i din lateral. Intin&$ slrma la trei inshimi

I .Himbostar" I soi superior &niu; h c t e mari, extrem de dulci; produqie mare; drajon& slab; I Passrile se infrupt i cu plicere din fructele zmeurului, dar recolta se poate proteja usor cu ajutorul unei

lase. Este important ca plasa sB ajunga plna la sol, pentru ca pasirile sa nu poata intra sub plasa ~i s i devina captive i n ea.

aur wuu, ztrul~u ~ i v r i c w ~ t r i r r la USc;t- I-UIIIVI JL II ~ U L I C ~ W W LCWULIII,

fruae de form'i conid, aromare $i bine conservabie - - R O ~ U , RODIND Autumn Blis DE MA1 MULTE 5 m; rezisrent la boli DRI 1- 1 rodqte de doui 01% prima recolra h iunie-iulie, a doua din septembrie; . . . . . . -

rode,cte de doua on; sol consacrat, prlrna recolri in ~un~e -~u l~e ; recolti prlncipali in septernbne; in;lpnlea l iar~lor : cel mulr 1 m

Zrneurul se fertilizeaza primivara cu ingri$imant organo-mineral si compost. In caz de carenla de rnag- neziu, amestecati in ingr?i$unlnt si pufini c e n u ~ i de lernn. Din iulie nu rnai fertilizati. Toamna, mulcifi solul cu compost.

I ' - - .=- Recoltafi din d o ~ & in doua zile, deoarece zmwrele nu se

In perioada de cregtere coc deodata ~i nu se pot pL-

mentineti reavan ' ' '

.--T.- -" ----.., .-.- ... .-..w .-.-, .-.- r-----r- .-. - r------.-, fruae mari: Inddmea bmilor: cel mult 1 m

ZI tra vrerne lung&. Zmeurele 3 sunt suficient de coapte I citi-l cu paie, frunzi~ uscat I a t ~ ~ n r i rand se pot deta~a I soi porrocaliu; fructe rotunde, foane dulri; recolt5 in iulie; inilyimea listarilor: cel muir 1.5 m '1 soi m-$beniu; h a e de rn&ime mijlde, rorunde, bane dulci; I * I I I * . . I I 1 C -.

GRUPA 11 17

7 Grridinririt iscusit

'. 1.

Cum@rafi plante cu Iastari viguro~i. Plantele cu ridicina in balot de pimint (la container) re pot planta oricand. Exernpla- rele fara balot de phrndnt pe edicina se pot planta numai prirnavara sau toarnna.

Nu cum@rafi plante cu llistari su@iri sau pitafi.

Soare. Prefer3 lumina $i dldura. fi este favorabili situarea estid sau vestid, protejatii de soarele fierbinte de arniad.

e Sol bogat In substante nutritive, up r acid ~i reavan.

Spala$-le nurnai inainte de consumare. Fructele @late id pierd gustul.

Pentru conseware punefi una cAte una boabele de zrneurz pe o tavi ~i introducefi-le Tn congelator. Dupi ce au inghept, punefi-le intr-o pungi

reintroducefi-le fn congelatof.

VARA Ingrijire si moltam Nu p r i ~ i f i solul zrneurului, dar rnenfinefi-l umed. Mulciti permanent solul $i legafi listarii. Prima recolt5 este posibili la un an dupa plantare. Dup3 rodire, t i iati

- = a w e - ,

1 PRIMAVARA TOAMNA

Plantali $ifertilizafi. Indepar- Mulcifi solul cu un strat de tafi tofi lastarii de pe soiurile 20-25 cm cu compost, frunzi~ rodind de doui ofi pe an zi uscat sau scoaqi tocati de care n-au fost Tnci taiafi copac. Dupi recoltare, tiiafi toamna tarziu. p h i la sol toti lastarii soiu-

rilor cu doua rodiri pe an.

la nivelul solului rarnurile soiurilor cu o singura rodire.

Atarea listarilor este o boali micotica. Pe liistarii tineri apar mai ?ntai Pete

I brun-violet, pe ramurile mai in vSlrsti Pete argintii nu negre, apoi lastarii pie

Tiiafi ~i ardefi listarii infec- tafi. Sub rarnurile tinere rnulcifi $i rnenfinefi reavin solul.

uldap ad lez!Jnlew ne-s pug3 !sun)e Jeop !!zJgl

ala3 ad Je! 'TaldLuo~ as e ap aju!eul !!~ndLu!~

~!~n!os !ieqo>a.tl .a!Jenue! ul gugd a$e~$qd !J jod euJe! ap alad alavwnu-eiv .a~ello3a~ gdnp dw!l unls u? ahlasuo] ul aleJ3nla~d nes alelunsuo3 a!nqag alajle 'g~efiunlapu?

!eLu awaln e~pgd lod as !Jn!os alaun .j!~a~!p !JO

-asap alsa lola~ad le u~nsuo3 ap !L a~qo3a~ ap ~nduJ!l

wapunqe adapo~ lnwod Je! 'empig3 ghlasuo:, !f ejueld

gzealalo~d Inp!Z 'ra!leds ad snpuo3 !4 aleod p!z

un ap !Jn$gle aejueld InJgd

-gjg~ nes aldn~ al!u!~gpF~ [

-

lueyapsu!aIa~' '"a3uaJajuq" '"au!lqa!l sddel3" :aJeom! -a~od IJnlos !alienual UI eued auawa~das ml ~n~o~llru el av emnsuo3 aleod :

I poi ad apad: g~u! !~o~tqugpd unq tvrnuy ui ptd IJEJ~WI el y e~unswn a~eod :

-"" 7--r "" :---,, "--" ---, "-d .--- "*"-.""-" .-...- I .. !a!~qmaldas !nl ~nmdau! el eyd 1sn9ne !nl ~nl!Srgs el ap erunsum aleod :

-rind gdnp eiap . gn~-!pod 'pz do-ad ydnp

3sapor ~pl ~~XINI tn !!wad .ra!pds ad asnpum g z nnuad

IS aq~ulod mns apurus apn-t!og -p~.~oj!sy nas pl ap ~JOJ

q pms !uad !S lpuj ~UNI

n.wdaaal*llrmd

mu! <!nlnqd eaxeuo$p!y~e ap aJupu1 .ualod ap

amonmop y a muad alemap luns qpn!os a1eo1 nu gsu 'qd ap !os lp un n3 lvzplJa!nq

-aJl pxd @q *QJd . omnear=-='CI

.gu~e~ ap '3 -01

ap <p ap and arezpuem ap !apeo!iad dupyd

uj q ca~~w mmd W!IXI

reur arad r4 'aseaupnp PIXI

pur ap ad tmqawap 'a~&zfi

Grzdinirit iscusit

APROVIZIONARE LUMINA $1 SOL

CumpSrfl alfoi d& doi-t& Soare. n r u l se dezvolta r k r i i altoifi pe gutui aw ;a ani, cu riidiicinii liberii, cu optim la soare sau in Mk scundii, dar rodesc radacina fn balot de piimal?lE penumbra. a bundent. in pan& W k mtainer.

Nu cumparafi alt@ & lq& , 4 cu humus, permeabil. La recoltare indepirta$ &s I se dezvoltl cel mai bine codifa $i plstrafi fructele

care r o d e w - w w %I sol vara permanent reavln, Intr-un loc riicoros, Tnfii5urarbd ani. 1 PI v a k a pH de 5.5-7. fiecare fruct in hartin fini.

- M1,,lgrijiire tot an ul 1

Formafi coroana pomilor tineri in forml de piramidl, cu trei ramuri principale in jurul unei ramuri centrale (ax) rnai groase. indeplrtafi crengile Imbltr%nite ale pomilor batrani ti lhtarii crescuTi pe trunchi sau pc ramurile principale, pentru ca lurnina s3 pltrundl prin toata cwoana. Schimbafi stratul de mulcire t i fertilizafi planta. Plantafi pomi noi.

VARA Rgrire Rlriti frudele la distanfe de 15 cm, pentru a creste mai mari ti

a avea o producfie mai mare Pe weme secetoaha, udafi pomii abundent.

TOAMNA P r o t e e contra inghefului infl~urafi in jurul trunchiului o bandl din material plastic contra omizilor @).

Rugina cauzeazii p t e por- tocalii pe fafa frunzelor ~i umfllturi albe confinand sporii ciupercii pe dosul lor. Planta intermediarii a diiuniitorului este

I ienupiirul. Indepartafi toate 1 frunzele contaminate $i tofi I ienuperli din apropiere. I

martie august- octombrie

A

GRUPA 11

permeabil, nu - prea urn4

we lln

a1t2oq apeoJ :alrAo 'uem aunle b7 par ap emtuei arnarl ad

wepn ap aynpej jjew~oj !f .aseo$eug Inlw leu?^. .!nlnlos eldnseap ay ~ol!upypg~ eaw!Sunl uajs un el

gr a!nw% !!~!oile [roo1 ai!oale !ieunx ,s!B ai!uy nes aueow qwd II -1nunle !WUW P al!uqpol a~ay.eo+ n, fiqv~ £ .a1a~3s!pu! ~I!J!A!J~ ap e[a~o~d nr, le!ms~ <!JEW !u!p7;&

EA e nnuad !jay o p !!u!>a~ u;~ 'asumau p !~npr& n~luad n3 quaAuor, !le pep mop am! ~uns amqsp ayjnL

~~pe~map puyd e3 ~nunp .luap !jemeld !3!w p!pp% -yns ngeds ap eaundsyp p

u~ -~e~!los !i ~aueld y a~eod -nSy EA gs amqan '~u!p@3 UJ

~nunp <alm!q~eqns a~ueld unp *uxqd p +JA pea - . .awa~hap pw

!6 a~&oq pw ape01 anpo~d EwJn u~ p-~ '1!01p ns !!~d

ad !u!3p~ ad ~!olpu IsnqJa w ~m!p!~~awm am punw

4 '!"lnWA It?PJW

-Jaq upd pqp~ as mmp r( -a10d aanoap 'ajm ~o~pw

pw e a~a!do~de uj mm~d I plnwo3u as .J+U y aeod

!!J@!u~IO~ 1NjaJa ppw 'Inl -pw!s pnpord as nu p alawaj

JO~ e 16 qnrrsern ~o~uop EaJ!JOpq E3 ~~VUJ as al~d aqwnue q -aI!q!z!A "ar% ~ms

!6 rolazuny monsqns el ae

-. !f uawe $n3soum luns ap~ -SEW a~!~old .aIawaj !i apsew ~nd uob aquwq y lod lsnqre

an3arj ad .JolapoJ Eala -pum Eu!m.xalap aJBpmwaJ ap al!!fpuor, 16 ~aq.~ogul SEI~~OJ aleops ap azqren

!6 ~~!ZUFII ap awmj a~p~ui y 1od !mdd qaqme Ul

-gpdm pdu!s o ap al!~adoDe luns a~aem a1 gqd !S apAo

luns +nu apmp "8 ap alaunp ap a~!qasoap a~ds

-po!~aju! mmd nop yadme a1 aladm !S apun10.1 1U"S ?* ap apmlv

'm ap n= ~sa~nl unp :v~s;~n: ap pu -p3 ap aljga~ran n (~~IPAE .m E[I&~AE snpLr03) ~~~eqps

a~b rn a~n* ap un@ @&p nu 'apJ ~l~ad unp @mnp

ES $POP pa .F-u~ PJ

Gridinsit iscusit

a Alegetl arbqti cu rnai mulfi Iastari, vlgurqi, dezvoltafi, cu r id ic in i liberg sau h balot, la sac.

a Mu ~umpDk~zlfP plan* cu Ihtari rari, slab!, rau cu rkticicini mdenroltati.

a Som. Prefer5 sdarele 9i dldura, hii aduce roade ~i In locuri semiumbroase.

a So1 p e r m d l , cu humus. Este o p4a- nepretenf ioasi, dar nu tolereazi solul uxat ~i apa SIagnantZi.

a Efectuati t3ierile iarna.

a Taiafi anual doar c&eua ramuri rnai bstrgne, din partea centiau a plantei. Este de preferat ca tufa s& fie mai risfiratil, deoarece asifel gi partea interioari dispune de lumina necesari.

7 loctorul plan telor

seceti tndelungati udati Plantare $i colectarea plantele ~i extirpafi buruie- roadelor nile. Exemplarele mai Toamna este perioada opti- bitrsne pot fi lnmulfite prin

I m i plantirii gi recoltirii marcotare 00s). roadelor: alunele sunt coapte c%nd au coaja mar0 ri IARNA tare. T2iieri

La sfar~itul iernii r i r i t i tufele iargiri ja alunelor poate PRIMAVARA mai varstnice. ataca alunul turcesc. iertilizare w Daunitorii giuresc roadele In martie amestecati cu rnoi ~i depun ou i in interi- ingri$irn2nt organic solul orul fructului. Larvele con- din jurul tulpinii. sums rniezul. In mai-iunie

intindefi folie sub tufa ~i VARA scuturafi planta ca insectele yngrijire $i ?nmu@ire s i cadi pe folie. ?n primii doi ani, pe timp de

'F. , . ,- . - I W L %* %!: - , 4

SWAMMP SRL RO-P02-10-011 ISBN 978-QWMO92-8

GRUPA 1' !

Fructe acri~oare recon fortan te

firucte zemoase

2n prqituri pi sub forma' de marmefa& _ Wpl (Riba urn-crispa va satbum) l d o ~ t e barre devrerne* de amea este extrem de ~ensibil la Pnghqutile ti21 da- supon5 bine Inghepul de iam5. Este autofertil, dar rodqte abundent da&i se cul- tiv5 simultan mdte soiuri.

Forma sa v a r d tn 'nncfle de soi, de la ere@^% la tufoasii, Insilflrnea sa find de cel mult 1,5 rn. Pe rarnuri se @sac spini, mai mul@ sau rnai pupni.

Soimile e91 aromii dulceag- paxtbmad sunc excelente con

- sumate praMpere, cele dul- q-acripoare fi hctele cdese 4

crude e pox utiliza gi ca ingn diente de @tit.

Agriiul nu necesita. condigi speciale de sol. W i n i l e sale se extind pe orizon&, de j a- nu pr$i~i solul In jurul plantei. Mulcifi wna G&cin agriplui.

PLANTARE $1 TNGRIJIRE

O piatr i D foarfece de gr id in i

i r

ace mari, ovale, verde ca iarba, usor pkloase, dulce-acrifoare; soi tlniu; raisten~ I"'- re

i&ban ~ ~ & d c a i & d d u l k ~ c m i F l i rezistenr l a hinare

Bateti alaturi de agr i~ul cu trunchi Pnalt un par i n sol, ajunggndu-i pdnl la

,,Griine Kugel" coroanl. Legafi plants cu il l a binare pufin dedesubtul

rarnificafiei trunchiului. i n cazul arbugilor rnai varst- nici cu trunchi halt, cu

dinn &i" bace mijlocii, rmnd-ovale, galben-Inchis, nende, ddmg-+rnate; soi semi- coroa na larga $i fruae g rele

I, rim uriu, rezistenr la kinare se recornandl folosirea unui

, suport triunghiular care s l k 1 PentruirtmukJim prin marco- On locul unde lastarul atiqe

taj, alegefi o rarnuri lun$, 2 mlul sitmi o groapn p W . pamnia fn anul anterim, care sa Arn~tecati In sol cornpest, pentru p a t e apleca @n;i la d. a menfine mai bine apa.

Qxanta" bace rnari, lunguief-ovale, galbene ca mierea, usor pkloase, dulceag-parfu- mare: sni t3ni1l: r n i ~ r ~ n t la fiinare susfini coroana cu ~ipci le -

sale orizontale de legare. bace rnijlocii, lungu$-ovale, verde-gabeniu, ufor pkloase, du lq- Acest t ip de suport prote- act- mi aemitimpuriu; d b i l k ttiinare ieaza ~ l a n t a si de vdnturile

ace mijlocii, rotund-ovale, verde+%lbui, u p t &I-, ddce-padimare; soi puternice. " 1

ace mari, ovale, royu-inchis, u9or pisloase, dulce-acri~oare; soi rirziu; sensi- :I I" &:-"-"

3 A p h f l cu grijl ramura Tn 4 Umplajri groapa cu solul ame groap&, astfel ca 20-30 cm din liorat, Fixafi ramura cu o pia-

viirful acesteia d iasli la tra, astfel solul se menfine feavan suprafafa. sub ea.

I I mpuriu, sens~b~l la &mare

mijlocii, mmd-aide, m p m i n , neradr, d&a+ soi d d m - Daci bacele sunt ofilite ~i putrezsc, au fost, probabil

scurtafi ramurile prea porn fructifer sau l lnga un W m r a urm&wre wifi- lungi, care ajung p lna

I zid estic, unde nu este ca$ dacl Ilstarul s-a Tnradaci- la sol. Fructele de pe sol 1 expus i n mod direct razelor

solare. . .m

CARTEA

GRUPA 11 20

Gr;idin;irit iscusit I

- _ .

. Cu m* vigummef dnbase, la container sau cu rM&ini libere.

Nu dmp&@ agris cu vatful ktar i lor ofilit, deoarece se tnr]kl&cinerszl greu.

a bare; penwnM. Umbra de amiad moderatii protejeazh fructele de aqifii.

8 Sol pmmahil, cu humus, reavan, nu preg adbnc ~i u v r acid.

Rntru consumul imediat culegeti nurnai agrip coapte, care se pot des@r$i qor de planta.

Pentru @hit culegefi o parte a recoltei dnd agrisele sunt Vnd mici gi ~ n i . Celelatte vor c rwe astfel mai mari. - ----

3octorul plan telor

IARNA PRI~VIAVARA Tdiere Wantare $i mulare Tiiiafi toate ramurile mai Plantali agriyl la adhncimea b a r h e de patru ani, precum la care fusese plantat In gi pe cele crexdnd spre inte- pepinierii, imediat ce solul rior sau atarnand peste alte s-a dezghefat. Agernqi sub ramuri. VarFurile lastarilor de arbust compost sau paie. culoare Tnchisi4 semnaleazii

- 1 Fainarea americana a

contaminarea cu fainare. agrigelor pericliteaza in Tiiafi Iastarii infestafi. ~r imul rand soiurile mai

V A M - iechi, nerezistente. Pe var- Recoltare ful lastarilor se formeaza Agrigele nu se coc In acelqi un Invelisalb care mai thr- 1 timp, din acest motiv recol- ziu se brunifid. Fructele tafi de mai multe ori iunt de asemenea atacate, (stanga). Protejafi de soare in acest caz nu se mai coc. agrigele culese. Pastrati-le la Plantafi mai degraba soiuri rece. noi, rezistente la fainare. I

CARTE. I GRUPA 11 21 Castan comestibil

I

Gridinirit iscusit 1:

T R l I f l lR l I Cumpirafi plante altoite, cu

r:!d:!cina tn balot de pirnant. Acestea sunt de reguli soiuri franceze, care rodesc dup i 4-6 ani.

Nu cumpZirafi puiefi cu ridacini libere, lnrnulfiti prin serninfe, deoarece deseori se Tnrid3cineazi gre..

Soare. Pentru o produc- tivitate bun i arborii necesit:! pse ore de soare zilnic.

Taiafi castanii tineri Tn a doua iarn:! la 3-4 ramuri de schelet. Apoi, anul urmator, scurtafi-le cu o treirne.

So1 cu humus, permeabil, u p acid. Mulcirea solului sub arbori asigura permanent arneliorarea solului cu humus.

Nu scuturafi arborele, ci a~teptafi ca fructele s i cad:! $i s i se desfaci de la sine.

I

[.ingr~irre tot an ul -1 PRIMAVABB Plantare $i Siem Perioada adecvata pentru plantare. In primii ani efectuafi taierile de fortificare. Mai tarziu, pe arborii crescand incet, dac2 este necesar, efectuafi numai taieri de ririre, prin care se 5nde parteazi ramurile uxate, prea

groase sau cresdnd in cruciz. &erne$ compost la ridicini. Arborii nu necesita alte fertilizari.

TOAMNA Plantare si prote@e Perioadi, de asemenea, favorabila plantarii. Castanii comestibili tineri pot fi salvafi de cripiturile cauzate de ger dad

Fluturele ghindelor de ste- I

jar este un fluture ce i ~ i depune ouale i n flori.

, Larvele se hrinesc cu interi-

1 orul fructelor, astfel castanele confinand viermi nu

bai pot f i consurnate. Distrugeti castanele contaminate pentru a impiedica reproducerea dguni-

wului.

le tratafi scoafla cu un o solufie de var diluat (strings). Culoarea albg impiedica incilzirea xoaflei. In regiunile cu clirni aspri, infi~urafi trunchiul arborilor cu paie, iar in zona radicinii agernefi pe sol un strat gros de frunze.

ISBN 978-933-86092M

A

Delica tesa' ro;; u-aprin s Fragii ne ofera' con tinuu, piha' la venirea hghe,tului, fiucte dulci, cu gust specific.

r a. . .. ;; 1

Fragul lunar este varietatea fragi: ,Riigenn are fructe mic , ameliorati a fragului de p a u r e de form5 conid ~i nu dezvolta ce crqte dba t i c in zona noas- stoloni. Fructul semi-copt este tri. Exist5 soiuri cu stoloni gi la v5rf de culoare galben- thii stoloni. veaui, fructul matur este

iunie pans la venirea gerurilor. Bowlenzaubern are un r Confine vitarnina C fn cantitiji mari. Din cauza 0 recoltii mare ii este

purine calorii. Gustul siu Rimona-Hummi". Fructul dulce este datorat exclusiv

diabet. fn comer5 exist5 extrem de multe soiuri de

ideal ca pland de acoperire a trebuie plantar cu precizie. carpatica), algturi de ciucurei solului sub arbwti. Soiurile Trasafi cu un sfoad intinsi (Campanula glomerata) sau de Cuitfv%nd ffagii sub Mk, f&ti stoloni sunt mai indicate rindul de plantat. Sipagi de-a nu-mi-uita caucazieni veli putea r e d a fwcte cu in grainile ornamentale. lungul liniei gropi de plantare. (Brunnera macrophylla). 3-4 sript%mani mai devreme

Plantaji in q a fel fragii lunari Objineji un efect elegant, I n zilele 'insasfte nu u k a ~ ca radicinile s5 ajungii vertical d a ~ Pi plantaji alituri de lim- s3-i aerisili.lpentru ca sub in sol. ba-mPrii (Iberis amara), planti folie a w l nu s

fn gdidide de condimente anuak cu flori albe. Realizaji Tndlm& g ~ ~ ~ h r , fragii lunari arat5 frumos for- un montaj cromatic In tonuri planteleTnWem~ db secet2 mind o bordud rogu-verde in vii, dad plantaji allturi de fra- TndelungaSi, jurul plantelor cu flori albastre gi garoafe de d m p cu flori ca cele ale isopului (Hysopus rogii (Dianthus carrhusiano- Fragii lunafl dau 6 officinalis), plantei anuale lim- rum) gi in galben (Linum

tl I sbunde* In plimil mi af~ ba-rnielului (Borago ofici- flavum). Din fragfi cw &rd pubfi nalis), salviei medicinale cu Fragii lunari se dezvolti bine crege la kimp p lank mi. flori albastru-violet (Safvia at2t in tivi, dt gi in Ik i sau Fixayi aolonli Pn g~~ cu oficinalis), sau levandei ciubere. Pe hndul vas~lllli ~3rnStn?~ iar du@ 4=6 &p- cornune (Lavandula augusti- q m 5 i totdeauna un st tamdni despfitjitii-E de plan- folia). drenaj de grosime porriviti,

In straturile de flori plantagi pentru a evita stagnarea apei. fragi lunari alituri de clopofeii Nu Ba j i niciodati solul s i se mici si mijlacii cu flori albe, usuce.

PLANTARE 51 ~NGRIJIRE ACCL-.Vvvnv -. n r U U v w u - 8 - 8 - - -wt .yvaL - mImyme~mmmmII~

1 stimulare a cregteril D plantator P pale, talal de lernn O frum&

Parlol-- Je plantare: prrmavara. Cu cAteva orehinte de 1 A In perioada martie-aprilie afA- 2 plantare udali risadurile. nati profund solul $1 amestecati-l SBpati gropi de plantare la dis- cu compost gi ingrhyimdnt mineral tanfe de 20-25 cm. de stimulare a infloririi.

3 Plantati cu grip4 rZiW~rille, cu 4 De Indata ce apar fructele, varfwrile lbtarilor de cre~tere pentru a le pistra curate,

deawpra salului f i cu radkinile acoperi.fi spatiul dintre plante cu apzate vertical in p2mht. paie sau tala$ de lemn.

5 Dupa recolta din toam113 eli- 6 IWmSwm hdepZn;t-ati mm1 minag frunzele exterioare protector, afthag cu gr@ wlul

TmMtrAnite. Agternei compost Tn din jurul plantel ~i ameho~ra$bl CU

jurul plantelor $i acoperifi solul cu comport ti hgrB#n'tht mial dc frunze cBzute. stimulare a Tnflorirli.

a Cumpikati primavara I a Lumina solari d u Pisaduri de culoare verde-viu, penumbra. Cele mai gWOaM eu radacini dezvoltate. fructe se produc la soare, dar

planta se dezvolta bine ~i in penumbra.

a Sol cu o buna permeabili- a Nu cumpiirafi plante cu tate, cu humus. Solul prea frunze galbene, brunificate compact trebuie afinat prin @u putrezit@. amestec de compost ~i nisip.

a Dupi recoltarea fructelor hdepirta$i frunzele batrim.

dp~unelor se va reduce substantial.

PRIMAVARA !ndm1n$are gi plantare Seminfele fragului lunar se paie sau cu tala$ de lemn. pot sidi primlvara timpuriu chiar #i in lacuinfa. Acoperifi TOAMNA seminfele cu pufin @mint ~i PregItirl pentru iamri plarafi vasul fntr-un 1oc lumi- Dupa recoltare taiafi frun- nos, la o temperatura de zele imbatranite. in jurul 15-20 OC. Menfinefi solul tulpinilor p re ra f i compost. umed. Din aprilie putefi - - -

planta rasadurile in aer liber ddistanfa dintre plante: 20-25 cm).

I In vreme de sec& udafi , 1.1 plantele (dreapta) in a@ fel

compact favorizeaza infecfia. Distrugefi fructele vitSmate. fnainte de plantare amestecafi solul compact cu nisip $i compost. Plantafi fragii in locuri insorite ~i respectaf i

istanp de plantare.

' I - 1 -

fructe o pisla cenu~ie. Vremea umed5 #i solul I- I

E Uel ica tete I dcori toare, acrifoara Fmctele hibridului zmeur x mur se deosebesc de cefefalte fiucte bacifere de vara' prin gustul lor unic.

Hibridul este raultatul incrucigZrii zmeurului cu murul. Lujerii lungi de 3-4 rn, spinogi sunt subjiri gi rnai flexibili ca cei al rnurului.

Planta necesit5 sol permeabil, uniform urned ~i f"ad apii stagnant5. Hibridul m e u r x rnur nu necesitii rnultii fertilizare, este suficientii rnulcirea regulatii a solului.

Lujerii pornesc in apropierea solului de la baza tulpinii gi nu din mugurii de pe riididkinii ca in cazul zmeurului, astfel hibridul nu trebuie scurtat atilt de drastic.

F m d e apar pe lujerii de doi mi. Au forrnii 1unguiaP gi culoare ce variaz5 intre rogu- inchis gi rqu-negricios, se aseamhii rnai rndt cu zrneurele, ins5 este rnult rnai mare, poate atinge chiar 4 crn. Spre deosebire de zrneur, la recoltare scapul verde d m h e in interiorul fructului.

Hibridul meur x mur este mai pu#n rezistent la ger d d t rnurul. FPd protejare impotriva ingheplui suportii

In regiunile rnai reci protejaji I&tarii cu rnulci sau crengi.

temperaturi de cel rnult -18 "C.

CULTIVAREA HIBRIDULUI ZMEUR X MUR PE SISTEM DE SUPORT

Pentru ca lujerii & nu se in&- ceasd pi fructele & nu se putraeasd pe sol, conduceji hibridul asernhiitor rnurului pe suport. Preg3tifi suportul i n d de dinainte de plantare.

Penuu suport sunt necesari s d p i puternici de 2,5 m, care trebuie infipfi in sol piing la 60 un adhcime, la distanp de 2,5 m ,si inclina~i spre exterior. Intre doi stdpi plantaji doar un hibrid.

Pentru fabricarea cadrului de s h 5 folosiji cablu de intindere, shma de ancorare de fier sau shrnii cu Pnvelig de plastic. h u e s d p i intinde~i 3-4 shrne. In final fkafi cei doi s d p i de capf prin d t e o ancod.

Incorporati ancora in p h h t , I h @ s d p . Legaji vhrful sdpului de ancod cu shmii gi intindeFi phn5 ce cadrul de shrnii se incordead, apoi p a t e fi plantat hibridul zmeur x rnur.

Planta demoltii flori gi r o d e pe IGtarii laterali, scurji in cel de-a1 doilea an. h acelqi an se dezvoltii ~i tinerii IGtari, care rodesc in anul ce urmeaz3. Pentru a se putea deosebi, conduceji l&tarii din primul an temporar pe sol sau pe shma inferioafi.

Pe fiecare planG piistra+ doar 6-8 lktari tineri si Gaji-i pe cei inutili. D a d incepind din iunie scurtafi I&tarii laterali (copilii), in anul urmiitor vegi avea recolt5 bogatii.

cel t&~$#% h i e arbustu4 UI p l ~ @ pentru a-i proteh roade b Wilte de f rucwele,~.

I Pad fruckek pkimkr rnai batrane wnt praa ntlirunte, rnulci$i mlul h3 jwul plantel ~i pastrag do& lastarii tineri, vigurqf.

Hibridul zmeur x mur r Gricfinirit iscusit 1: 1

Cumpsrafi toamna sau primavara plante la ghivecl, wiguroase, cu ridacina Pn balot & pimdnt, ~i cu minim 3 lastari.

Nu cumparafi plante f i ra balot de ridicini, cu frunze decolorate sau pitate, cu radicini uscata, fragila.

Soare. Hibridul imeur x mur aduce roade bogate pe vreme cu soare. Ferifi planta de vlnturile puternice.

Sol adhnc, reavsn. Acoperifi regulat solul cu compost pentru a-i asigura pastrarea umiditafii. -

[#]?ngr~ire tor an ul TOAMNA

Pentru tnmutflre aplecafi toamna vdrful lastarilor la snl ~i acoperifi-i cu un strat de 5 cm de pimlnt. Primivara taiafi ri plantafi listarii inradacinafi.

Nu plantafi zmeur ldngi hibridul de zmeur x mur, doarece poate transmite boli.

Primivara este perioada optima plantirii in regiunile reci. Tiiafi la 10 cm deasupra solului lujerii care au rodit (dreapta jos) ~i legafi lastarii tineri. Acoperifi re-

, gulat solul cu compost.

I ~curtati la doi ochi listarii laterali (copilii) crescufi timpuriu de la baza plantei.

I Adunafi fructele doar cdnd pedunculul fructului se desprinde uzor de listar.

Toamna este perioada optima plantirii in regiuni cu temperaturi moderate. i n zonele reci desfacefi de pe suport listarii tineri, asezafi-i pe sol $i acoperifi-i cu mulci usor sau crengi.

in car de uscarea laatarilor 1 pe lujerii contaminafi apar Pete mov-ro~iatic. Frunzele ~i fructele nu se dezvolti, iar in caz de contaminare gravi lujerii se usca. Legafi din timp listarii tineri ~i taiafi lastarii contaminafi.

6 IMP AMMP SRL

. - . ! -

ISBN 978-963-86092-&t

. -4

*w 05 ap awpugpe o el alaJoana .ale6a !w!b gtlpwgd ua !$ale8 .!!upgpg~ InJa -unl el !!ie>!~!we~ ayelala, !ie!@a

-Wqp a~ew !ew !JO ~nop ap '~ueo~ !i aldnl al!$.~@ ep gdgorS 0 !bdg~ -Jp*pUl :PU!~*~J @U!tWXa

ap ~npp3unpad p agrasu! ap p301 JOI~~I? nes anur

p~aSap n3 fleqde $ qn un e( -!sS n3 !im!p!~ :lapse pnnaja

as !!me03 Pamy!JaA .ampar ap amt!nr ap ams y !!q~lqd areunsap aIaJaur

flSaln3 -apm Jopsaur e am1 -cd ap v~o~ad <!mod ad qnnr

ea~d alqq ypsapu pdq au!q !Slap es ~m~odur! alq

.un!3p3 9 erqd e~~qd ~od as apsaw 'ueo~pundsa.m !.ngqd !sun pm UI .ampas ap alup?ul !wdp EMIg ru

nop laldurm paw~oj as aneu -WOI aJam ap ropm!os eurov

'nweaod !Z lejso) ap lu,~u!$g~6ul n, !iez!~!uad

'Ne n3 ~eqg6 O-JJU~ aJ0 .ui> 0s 'em ap aw!,uppe o el enap n~auad JFU ap ln!o)le lnlos $eug~ 'euweol nes .&&e 'a~aueld ap aw!eul -gs!rd :-ue@ ap rpeo!~ 1

m~d nu !nlnlae e alm!p!urn ap mu!ium un n3 asadpul o-nuj

'3 09-~ anuj pn~wadwa~ o Gamy ruluad al!hldp

!zEI y alal@ @El apun puoz -!lo a~d <aIalaur Mqd

.!npnny poualu! a~ds yoq ~o~a~!saj!p e me ap ap o y ~od ~ymdns ad ap aewpp

al!~n301 mreoap @J% areur n3 psaln3 .pnw ad ap ~oSn apurrdsap as rep

'13~j ad aqTJ d!po3 ']dm a~sa wur pep :pas ap mnm

CARTE

GRUPA 11 25

I Gridinlirit iscusit

Cump?+k@i putqi de doi sau trei ani, dintr-o pepiniers de tncredere, unde cau efectuat ti ierile de formare necesare.

Nu cumpiirati puiefi nedezvoltafi, cu lastari firavi sau cu radacini vatamate.

Soare deplin. Merii w dezvolti optim daca w n t expugi razelor soarelui cel putin gase ore pe zi.

So1 cu bun3 permeabilitate. Cea mai buna recolti se poate realiza pe un sol fertil, calcaros, in condilii de administrare sistematicii de ingrigaminte.

Un nou sol de toarnnii este soiul canadian ,,Summerred", cu fruae rogii maturizlndu-se inceplnd din septembrie. Talia sa mijlocie il face adecvat gi pentrutultivarea in recipient.

AseminZitor soiurilor varatice, gi soiurile de toamna se culeg i n mod egalonat.

#I fngr;iire tot an ul P -- I

P~~IM&IARA UARNA TARZIU Piantare gi fertilizare miere Perioada favorabila plantarii. La sfar~itul lui februarie Mulcifi cu paie sau compost efectuafi lucrarile de taiere zona din jurul radlcinii anuale. Tiiati listarii (dreapta, jos). Fertilizafi anual deasupra unui ochi indreptat pomii mai vtarstnici, tndepiir- Tnspre exterior, pentru c i pe tali braiele-capcatG contra o coroanti bine aerisita omizilor. fructele se vor dezvolta

corespunzitor. TOAMNA Plantare $i recoltare Puietii se pot planta ~i Tn acest anotimp. Soiurile tomnatice pot f i culese de la mijlocul lui septembrie p h i in luna octombrie. Culegefi in mod continuu merele de pe soiurile timpurii. Din octombrie mon- tali brtaiele-capcani contra omizilor. Protejafi trunchiul merilor cu var alb.

I - -

Omizile verzi ale rnoliei rnerelor rod mugurii 2i frunzele. Deseori lipesc frunzele de fructe. Mai tsrziu, pe mere se vad micile gramezi caracteristice de excre- mente. Atrageti in gradina du~manii naturali ai dauna- torilor: pasarile Si viespii.

0 IMP ABIIMP SRL ISBN 978-963-86092-8-1

i airdord curper3 uip (e~ euror~ em eisl: crcd . n . n n. n

l!u!dlni ~n~nl up euoz podwo> n:, !$!~ado>v .jdo !Jn!po

pupg 'SOJOJ ap yeqs o n~ aloini ap ~n!y,un~l !i&q S

any

I" po~n%!n ara1h3 !!ywpdp 01-8 eqd

~~aod as :e~emy~d loin 'aleom edlnd !s!q~sap-zuoiq 'a!u!$ru efm :pew aneoj a13nij

,, Nashi" GRUPA 11 2f

7 Gridinirit iscusit

Cumparap puiefi vigurosi, sinatosi, cu radacina In balot sau In container, cu cel pufin trei listari laterali.

Nu curnparafi plante subfiri, cu trunchiul strdrnb, cu listari laterali nedezvoltafi.

Soare. Produce recoltele cele rnai bogate expus direct la soare, dar tolereazi ~i penumbra.

So1 cu humus, cu buna perrneabilitate, necornpact, usor acid. Solul calcaros ii cauzeazi cloroza.

TRUCURI

ti perele In lazi plate, intr-un singur strat, deoarece codifa dura poate si str ipungi coaja subfire ~i sensibill.

intr-un loc racoros ~i urned, soiurile timpurii pot f i pistrate patru siptirndni, iar cele tarzii doua-trei luni.

-- V, ==. -

PRIMAVARA Plantare gi taiere Ingrijire gi rriirire Cea mai favorabile perioada Udati pe timp secetos. Rariti pentru plantare. Efectuati fructele tinere prea dese la tiieri de formare la pomii cgte 15 cm, nelaslnd s i se

. tineri pentru a obline coroane dezvolte decat un singur fruct viguroase, cu trei sau patru pe fiecare formafiune fruc- ramuri principale. Ririli regu- tifera (stanga, jos). lat coroana pomilor mai batrdni. TOAMNA )in perele ,,NashiW cu coaja

Recoltare netedi se infrupta deseori Pentru consumul imediat lasafi perele ,,NashiW sa se prisgrile, dar cele cu coaji

I coaci pe pom. Fructele desti- ruginie nu le sunt pe plac.

nate pistrarii trebuie culese 'rirnele pot f i protejate

hainte de maturizarea lor printr-o plasi intinsi pdni completz. Deoarece perele nu la sol $i legati la baza se coc concomitent, recoltati trunchiului. 0 alta solufie de mai multe ori. Evitati s i este plantarea de soiuri cu vatamap coaja lor sensibili. I

ISBN 978-963-86092-8,

a un~rur n ~o\iuipt.~?? .n . it. . du~3aia i~od

Recornandat pentru grridini mici M i i d ornamental wImar necesiti un spap'u mic, rod- d-e gi este 1 ~ g pomipr barte dtos .

Mikul ,Ballerinaw provine din *a, fiind o planti obfinut2 recent prin Pncru@are. A fost denumit astfel datorita siluetei sale grajioase, adnd indfimea de ma&m 2,5 m gi un diarnetru al caroanei de 30 cm. Se dezvold fn form5 de coloani, avhd tn general pufie m u r i laterale. Pe acestea apar i n d la sf2qitul lui aprilie florile frumoase gi par- h a t e , iar rnai apoi merele adtoase, ce se pot c u k e in septembrie.

,Ballerinap se giisqte h comeq sub formi de puiet in &st% de un an, avkd ddkinile intr-un balot de p h h t , sau ca plant5 h con-

SOIURI $1 POLENIZARE

Soiurile de rnai jos sunt cele rnai frecvent Intdnite, Pnsi paleta lor se lilrgqte pe zi ce trece. ,,Polka" are flori variind de la

alb la roz-inchis, ce se deschid la Pnceputul lui mai. Put+ culege merele de culori schimbgtoare (de la rogu-venui la h rop-gdbui) de la &gitul lui septem-

tainer. Deoarece soiurile sale nu se Inmulpc dedt vegeta- tiv, planm se obfine prin altoirea soiului nobil pe portaltoi de vigoare slab&.

1

Av&d un necaar de spa#u minim, este un pom ideal Pn gddinile mici. Plantat Pn vas, pomul crqte gi rodqte deopot r i~ pe tern& gi pe balcon. fn grupuri de 2-4 exemplare este deosebit de aspec- tuos. Incape de asemenea ugor

b- gi in straturile de flori. Puteji planta sub m5ir plante perene mai scunde sau flori de varii. D a d dorifi un gard viu rnai d t o s sau o alee de pomi, plantaji rnai mulji meri la dis- taqe de 60 cm Pntre ei.

brie. Pulpa fructului este sucu- lent2 gi alb$ gustul excelent. Merele se pot pktra vreme de 1-2 luni. ,,Boleron, cu flori alb-imacu-

lat, Pnflorqte la fnceputul lui mai. Fructele verde-deschis, cu reflexe de galben-auriu, se pot culege de la Pnceputul lui septembrie. Pulpa este albi, zemoasi gi crocantl, gustul slu amintqte de ,James Grieven. Merele se pot consuma doar in stare proaspZt5. ,Waltz7', de la fnceputul lui

mai d e l e c t d privirile cu florile sale alb-violaceu. Fructul rogu-hchis se recolt& de la shgitul lui septembrie. Pulpa roz-pal a merelor este suculen- ~5, amintind de ,Red Delicious". Merele frumoase se pot @%ra tirnp de luni dc zile.

,,Flamenco" Pnflorqte fn roz-pal la mijlocd lui mai. Merele sale in culori variind de la verde-rogiatic la rogu-fnchis se pot culege din septembrie fi se pot phtra p h i la Cdciun. Pulpa fructului este crocand $ albi, amintind de ,,Cox 0 range".

Soiurile ,Ballerinan sunt numai p+al autofertile. ,Boleron gi ,Waltzn penuu polenizare au nevoie Pn general de alte soiuri. La celelalte soiuri polenizarea su-iini m5rqte considerabil recolta. Diferitele soiuri se p o l e n d bine htre ele, de aceea plantafi Pn gddini cel pujin douZ soiuri. Sunt bune polenizatoare binecunos- cutele soiuri ,K1arapMn, Glockenapfel", ,Idaredn gi James Grieve".

Dac& nu dispuneji de o inc&pere corespunzitoare pentru iernare, p&@i Iisa vasul ~i afar&. In acest caz plasaji-l Tntr-un loc protejat, sprijinit de un suport de lemn ~i tnvelit In folie. tnveliji trunchiul cu vreascuri, iar In zilele f5r l ger udaji-l moderat. -

% 6

3 Scoateti cu grij5 pomul din 4 Umpleli vasul cu p5mant de container. Plantali-1 la nivelul plantare ~i presati-l binw

la care se aflase fn container. Usafi deasupra solului, la margi- Locul altoirii se va afla totdeauna nea vasului, un spaliu pentru deasupra solului. udare de 2 cm. Udati abundent.

M&ul columnar ,,BaUerina9'

a 7 Grfidiniirit iscusit

4 Primavara sau t o a m refi doua sau trei soiuri

nici un caz nu cum*ratl . .

ftr~ singur pom. Daca in tmprejurimi nu exista un alt soi de mar ce-l poate poleniza, nu va da recolta bogag

e Soare abundent. Pomul rodege din bel~ug in locuri Tnsorite, ferit de vant ~i ghejuri timpurii.

m Sol cu humus, u p r add. , Pamantul trebuie s i fie 1 argilos, pentru a nu se usca

repede.

- -

~IMAVARA, ~OAMNA ~OAMNA TARZIU - Protecfie pentru iarn6:

Perioadg adecvata plantarii. Tnainte de primul ger ada-

VARA TlMPURlU Eventual PI puteti fixa de un Udare si fertilizare suport de lemn, intr-un loc N~ lasati pamentul mgrului protejat, tnvelindu-l cu folie ,,Ballerinan sa se usuce. perforat2 $i acoperindu-i uda?i-1 des (dreapta). Data trunchiul CU vreascuri.

Arborii se pot planta 5n rand sau sub forma unui g& viu de efea. Plantati mwii ornamentali columnari la distanta de 60 cm intre ei.

Pentru @strare impacheta$i merele Tn hertie de ziar ~i a~ezali-le cu grija Intr-o lad&

' Ca efea at Wrii amare unele parfi ale pulpei fructului se usuci $i pier. Petele brune au gust amar. Ele sunt cauzate de supradozarea cu azot $i de udarea neunifor- mi. AveJi grija, mai ales la cultivarea Tn vas, de asigu- rarea unei fertilizari ~i udlri

I echilibrate.

Arbust multilateral Crqte in toate locurile 9i mi'" flori f i fiucte . .

gospo&iilor. - - , ' . - -- - L&-d I \LLr;)unll. u soc LU WIUL ue rdumnl u Turca oe sapar 3 cazma P glleatl P material de mulcire Cl foarfece de grsdinl

roate speciiie de soc devin ubqti enormi, care necesita nult spajiu. S d n e p (Sambucus

nigra) este recunoscut En Europa m plant5 medicinall si de consum din timpuri strPvechi. Ceaiul de soc este leacul rgcelilor; frunzele, scoaga Si rldkina au efect diuretic, iar fructele bogate in vitamine intensifid imunitatea organismului. fn dele noastre locul socului fn grPdini a fost preluat de Gtre arbqtii ornamentali, EnsI merit% sP cultivagi soiuri ameliorate. Sunt decora-

tive soiurile cu frunze galben- aurii (,,Aurean) ~i cu frunze penate, sectate a&nc (,Laciniatan). . . Socul r q u (Sambucus race-

-

mosa) este o ald specie stdveche. Crqte la marginea pldurilor, Enflorqte din aprilie phi5 En mai, ~i una dintre vari- etiifie de gGdinP are frum- galben-aurii (,Plumosa Aurea") Socul canadian (Sambucus

canadensis) in iulie-august produce inflorescenje enorme, din care apoi se dezvold bace rosii.

I

1 Plantaae. primilvara sau toam- Nu IHsati r3idHdna se usuce. na. Afdnati solul fi &pati a 2 hainte de plantare apwi

groa@ de dwh oti maj aancii balotului de rklkini Tntr-o ecat balotul de r&&cini. galeat8 cu ap&, ca radkina sa

absrritrba apa necesara.

SO1 DESCRIERE

SUC NEGRU tncepurul p%ij la rnijlocul lui septernbrie; din bacele q p - e l ~ ~ ~ ~ ~ * jeleu, gem, simp n u vin 3 Puneti rBdBcina in groap3 in 4 Formati R jurul tulpinii o

ap fel ca balotul si3 fie la addncitura de pernent gi udap nivelul suprafetei solului. Umplefi planta abundent. h jurul plantei groapa cu p8mAnt ~i tasa$-I. mulciti solul cu paie sau compost.

*..Y..YL.UL - < ..-, - -- -. - - .o----, --.>resCa-,_ ..- r_-., _-_-_ de h sfkytul lui august; din bacele & mirime mcdic, mare, n p a l h r u i se face jeleu, gem sau siuop

I I

,sampon R 4 m, q e r e mijlode; inflor-nfe mijloc lcere uniform& mlta re de I h ~ u d lui sepnmbrie; din b a d e mai, negre-lucioase se face jeleu, gem sau

Putefi pregsti rlcoritoare din flori de soc. Puneji intr- un bol 20 flori, 2 llmdi tliate felii, 1,5 kg zahlr, 30 g acid citric ~i turnaji peste ingrediente 1,5 1 ap l clocotindl. Dupl trei tile puneji sucul In sticle $i la consumare diluaji cu ap l In propoflie de 1:4.

Fruaele spaciilor de roc menfionate sunt bogate Tn vitamina B, dar pot fi con- calmate doar fierte, Tn nicJ

I cat crude, deoarece i%. I boabele incl necoapte sau

PrimBvara, la doi-trei ani, nefierte sunt u p r toxice,

)IwIui.

soc CANADIAN I ,h4aximn I C: max. 4 m, c r q r e ~ ~ viguroosli, mmifkaa inbnscenrc enorrn de ma& umbelirmc, cu diamctml de 30-40 cm; f'niae mari; recolm din sepnmbrie

t

CARTEA

GRUPA 11 28 -

S Cump4rafi toamna sau 15 Smre, primavara soc in container sau negru se dezvalG~ frumos fn @A rldlcina fn balot de Soate locurile, celelalte specii @miint. Fifi atenfi la soi. preferl penumbra.

w Mu cudlplirzvfi plante cu e 501 mdiu, permeabil. Socul b l o t de rMlcina uscat sau cu rogu nu t~ lereaz l solul Trunze gatbene, ofilite. calcaros.

Udare $/ ingrijire I Plantali soc anar de tndata Recoltafi inflorescenfele in ce solul se poate lucra. iunie (stdnga, jos). in timp 0 data la doi-trei ani rarifi de =eta Tndelungata udafi exernplarele mai varstnice. regulat ~i rnulcifi solul. Taiafi ramurile batriine. Socul tolereaza ~i tiiierile TOAMNA radicale. Plantare $ r d t a r e a

Toarnna este deopotrivii perioadl optima plantarii. Fructele se coc incepcind din august, culegeji-le insa doar dace toate boabele sunt coapte. Controlafi nu fie atacate de plduchi de frunza $i curlfafi-le bine. Pentru Tnmultire aleqeti buta~i lem-

5 6 ~ ~ 1 negru tolereazij aierea radicals, cu ramurile tliate pan1 aproape de nivelul solului.

Alte Specfi sunt mat sensibile: socul canadian are riidacina mai ramificati, MCUI m&t nu tolereazl calcarul.

in locuri uscate, calde gi in sol sarac Tn ingriyaminte, florile ~i fructele sunt atacate des de paduchii de frunzg. Preventiv, in timp de seceta udafi socul abundent in mod regulat, inlatu- rati ptiduchii de frunzs cu jet puternic de spa. Spllafi

I bine inflorescenfele Tnaint- de intrebuinfare.

I

-p:, 'aaw!l!qe -eurad punq n:,

3F elemleu gu!urn 1 '

+unru~lr ~JF

eungp eA p3 nlluad 'ynw .aneupq nes a~dn~ al!!lenj!we~

ala !C pzeaugdapul n!u!wnle

1 ap a!lol u!p aleolpnlpn apuag 'gu!pg~6 ul au!q

e@Je en la&se 'aq3an gu!eq O-Jlul O-!$~~PJ~WJ 'a!~gled

o de3 ad !-!iaund 'g&e:, -y!Jan au!q 'aym epozaw

ap WJ~O&~!J~~S

eauawase ap gkuapya apg 'gseld ui ajez!l!q

-ow! a(!~gsgd puvJn3 !ew &p !ie~aq!lj 'kqnsapap ad Q!U

ejau! geod nu ys al!~gsgd e3 lape '!nlaJoqJe In!q3unJl

- I

sppd-near nes -pwn turn ~uaq@% ~p!ls-~o~au!6!~ e ea;ne ~dnp my!sep ~od as !!u!t!~ '~uj-nSo~ am ppp JO~U!~!A .!mlaJ

mnop3 -aladseo~d ~4 &m ald!~pm ul aqm lod as aqq ~uns pup eumsucn aod ~ynp!x I& n3 alaurud 'b~p

h as !9 ~eppp urfnd pxx~ a1m u!lp ap !m!os alp ampalod JOT pn3 n nu@^ n2 mpld n~mad a-u ~uns a1 ~F-Z~J

-a29 r?a~t:+mur, up a~aahu -alodo~ne as nu am Jopn!oS vBFa ap wqm .cmazpralodo~ne as rolpnIos

n!laq~~ .'J'q ~IEI!JO[EW -au$nd p 'L. -@-ngo~ m auaqv ~uns 1801 ' !rag Fp!s;nau 16 PsnqoJ qind -3ns JO~&A alaunzd . . . .,. ~UI arirunsum o ny -par

-n40~ ateolrn ap '~qnpp~ + ,r p !m%qaur ad 14 -ns n3 -~o9!nt! I& ru camzqmns !IEA!I~~ y ~od ~vp ?!bsp ~pp

a]- mpmd d app~ n!WJ reUr 3sJoUuj !!z"~!A

Toamna sau prirnavara (rnai ales lin regiunile cu clirna rece) curnfirafi puiefi cu lastari gi muguri vigurogi.

Nu cumpHrafi plante cu radacini ~i lastari firavi sau cu xoaqa vatamat&

Soare deptin. Pentru a avea o recolta abundenta, plantafi virinul Tntr-un loc protejat, cald ~i Insorit.

Sol w bun3 permeabilitate $i calcaros. Se dezvolta in multe tipuri de sol, dar nu tolereaza apa stagnant&

Se dezvolta de asemenea satisfacator ling2 suporturile din fafa zidurilor.

Daca dispunefi in gradina doar de soiuri care nu se autopolenizeazS, Tn perioada de inflorire atArnafi printre rarnurile acestora ramurile unui soi polenizator.

Uoctorul plan telor - 7--

Lucrarile de taiere trebuie efectuate dupe Onflorire ~i toamna.

Perioada adecvata plantarii. Taiafi ramurile prea dese ~i pe

telor, taiafi pane la bifurcatia de lAngi trunchi ramurile refle- '

xive, arcuindu-se spre sol.

Perioada, de asemenea, adecvata plansrii. Vopsiti trunchiul cire~ului cu vopsea alba, disponibile On magazinele de specialitate (stanga). Suprafala alba refracta razele fierbinfi ale I

soarelui ~i impiedica astfel formarea de cripaturi cauzate de

@BN 97M53moW-8-1

Putregaiul cenugiu, produ- cBnd pe fruae o pelicula cenugie, pBsloas5, este rezultatul unei infestari cu ciuperca Botrytis cinarea. Fructele Tncep sa se usuce $i se sfrijesc. Patogenul ierneaza in fructele uscate. StrBngefi fructele cazute pe sol sau rimase pe arbore ~i distrugeti-le.

e CurnpPrafi toarnna porni Soare, penumbra. Produce Daci nu le adunati, pasirile tineri, ln container sau cu rod bogat Tn locuri insorite, vor consurna roadele. balot de pirndnt pe ridicini, ferite de vdnt, dar se dezvolti Moynonul este indrigit Tn cu cel pufin trei listari laterali. ~i in penumbra. special de rnierla neagri.

fnflorege doar dupi ce aw Nu cumparafi plante slab a Sol perrneabil. Planta cu trecut lnghefurile tdrzii de

dezvoltate, cu listari pufini ~i r id ic in i addnci nu tolereaza prirnavarl si face in fiecare an subti& I stagnarea apei. rod bogat.

~octorul plan telor

Plantare $i dunarea

Plantali toarnna puiefi

udafi doar plantele tinere. tste rareori atacat de boll sau paraziti. Qteodati pomul este invadat de pMuchi de frunzi, datorit5 clrora IWarii ~i frunzele nu se dezvolti, pe secrqia pro- d& de piduchi stabilindu-se fungii negre. h caz de conta- nlinare stropifi planta cu sIu$ie sspun-lichid-alcool.

. , - ,

CRUPA 11

CARTEA

31

PLANTARE 51 lNGRlJlRE I

,CCESORII: O dud in container 0 cazma, plantator O compost O par, ciocan O material pentru legat arbore Dudd se dezvolti fi rodqte b o s h condifi de &a'

bl&d;i, h regiunile viticole.

In general, indilfiea dudului, arbore verde vara, nu dep%igqte 8 m. Planta necesitii o dimg bl2ndP gi un loc protejat. Cr- sa este asernM-

toare arborilor cu trunchi scurt sau cu aceea a tufelor. Coroana arborilor rnai biitrihi este amp12 gi rotun&. Deseori trunchiul dudului se & u q t e putin.

Lungirnea maxirnH a b- zelor verde-deschis, late ~i ovale, cu rnargini zirnjate este de 10 crn. Toarnna frunzele se wloreazii tn galben.

Fructele se forrneazg in iulie din inflorescenre nein-

telor se asearnHn2 cu aceea a murelor. Recolta maxim2 se poate obfine dupa aproxirnativ cinci-gase ani.

Din punct de vedere horti- col trei specii merit% atentie: dudul negru (Morus nigra) are fructele cele rnai rnari pi rnai gustoase. Fmnzele gi ramurile

1 aspre gi psroase il disting de celelalte specii. Dudul alb (Morus alba) se cultivii de rnilenii in China. Frunzele sale servesc la cregterea viermilor de mPtase. AceastH specie are fructele cele rnai rngrunte, fructe destul de insipide.

1 Plantam: toamna sau prima- Udafi bine balotul r&W~nii ), vara. Sapafi o groapd de 2 extragefi-l cu griji din con- I

plantare de dous wi rnai mare, tainer. Daca este necesar, taiati decZit balotul raacinii. BateJi In pe lateral vasul din material pamlnt parul de susfinere. plastic.

sernnate. Gustul lor este Dudul rosu (~orus-rubra) = .

dulce, culoarea alba, rosie sau este specia cea rnai rezistentg violet-negricios, lungirnea lor la ger, fructele sale fiind de este de 1-6 crn. Forrna fruc- rnPrirne rnijlocie ~i dulci. -

Dudul fnfrun- numai Fn mai. Frunzele apar cmcomi- tent cu florile dd tip amenti,

l~berii baza trunchlulul

- - - ' . "# 8 --

I SPECIEISOI I DESCRIERE

3 Ameliorafi pAmlntul cu com- 4 BBtatorili ~ ~ t u l $i formafi port Plantafi balotul ra&cinii o farfurie de udare. UdaJi

astfel PncZit sa se situeze la nivelul bine arborele. Legqi sus $i jos

I solului. Reintroducefi parnantul in trunchiul de parul de sustinere. groapa. I este un soi al dudului negru; fructele lungi, rogu-negricios au o formi deosebi

de frumoask rodqte bogat deja dupi parru-cinci ani

Manrs mbn; p d 8~ de we este hr~erka de Nod; h h u r i protejate estc mktr.nt la hghq fi h & milo or virkoft; are f r m qii, lungi de 1-3 cm, dulci, cu gust plkure

lduddb I Mom Ah; patrh sa de origine ace Chinl; esre rainent la I+ h rgunile vitiool~ ha& sunr de d a r e albuem, uneori cu petedb-rgp, q i i sau rqu-u-trcgicios, lungim lor a t e & 1-3 cm, sunt qo r insipide, duke

soi cu crepere compacti, cu coroani ampli al dudului alb; are fructe rosu- negricios, cu lungirnea de 2-3 cm, insipide; uneori sunt vindute ca mure negr politana"

CARTEP

GRUPA 11 31

I Grridin ririt iscusit

rn Toamna mu pfimavaro, cumpar@ puiet de dud viguros, sinatos, cu balot de parnhnt pe radacina sau la container.

Nu cumparafi plante firave sau cu ridacini ~i lastari lezafi sau deja tnfrumite.

rn Soare depth. Plantele sensibile la tnghef necesita locuri tnsorite $i protejate. Duzii sunt rezistenfi la tnghef doar tn regiunile viticole.

Sol cu bun3 permeabilitate, bogat R substanp nutritive, far i api stagnanti si usor calca~5)s.

a Cultivafi dudul pe un spalier fixat de un zid cald si protejat al casei. Dudul tolereaza bine tiierea.

Plantafi dudul sprijinit 6 un tutore. Evitafi ca tutorele si deranjeze coroana plantei.

.-a -*s---- s

P,,,.~~IAM tector On cursul iernii $i Plantare $i fngrqire aflerneti pe sol compost. Perioadi adecvata pentru

VARA plantare. inainte de plantare - examinafi valoarea pH a Recoltare solului. lncorporafi var de 9" CU'SUI culegerii dudelor

alge (alghinit) In solul acid puflafi manu$ $i haine vechi, I- (valoare pH sub 7). Desfacefi deoarece sucul rosu a1

1 dudul acoperit cu drat pro- fructelor ~ateazd Pregnant. Solufia optima este scutu- . rarea fructelor De o ~dnza , . sau folie (stanga, jos).

TOAMNA Plantare ~i protecfie Dudul poate f i plantat si in

I acest anotimp. Protejafi mai

I ales arborii nou plantafi sau tineri cu o acoperire de ramuri de brad sau paie. I

Dudul nu este aproape niciodati atacat de boli sau diunitori. in perioada de coacere a fructelor plslrile T i pot cauza daune. Protejafi arborii cu o plasi, f l$ i i de folie metalica sau cu tradifionala sperietoare de pasari.

ISBN 978-963-86092-8-1

.a!Jqwa>ap !s a!Jqwa!ou aJ$ui al-!$e~mla~d

.a$lo:,aJ aqel~ola:, eungp aped aJe> wnped un $!wa

a2aJeoap 'apnJ4 ayelala:, ap $e~edas al-!$eyzodaa r .!~nSo:, ui aJeJn1et.u

-$sod el !ugwg$dgs e~a$g> alapnq !iesgl .n!~ne-uaq(e6 ea~eoln:, ieapdp:, ne alapnq

a> gdnp '!~niaqbu? alaw!~d ap a$u!eu? 'a!Jqwopo

u~ al!n$n6 !Jeyo>a~

:pmjanz ass nu !npnpo~d amoj !os !apdq a~m ! qml(y mogt" :qp qmp aaqq pinp by-uaqp mop ap Frn ?p

L ap ~vqu~nj a3.w jnuarod pp a~~Bn5pqu.1~ FIJI al- auyiqo

. fiand puj -10s J&!S nun eamwld pm!~tfns am ~ajlse

Cspm~am mns !run%

-am rrr, al~nmipd nw am

a?md ap yy wq~ ..10!q3g IS auq sns <nap[ ~CLT !~odwm mda~d a~od as p17&

QIJ-J mag 3pp ~-m awd as nu A~OW are3 qp '1uaBqas

1sn8unaz$araa.w1rwn;y zpu3 amls UJ 'a9tmd pm

Gasu& q r~wns app~d .pel 3p '&UrJOj n.$ ~4 ap -9 =a -lad= v

rapmag puwq dq+rd ug

!i~!d .!!upepe~ lnl$awe!p mp u!lnd la alsad !j.e~pwd '~nlc riel !cur !JO ynop ap ?Z pugpe pun$o~d !ieup~y 'a!uew-a!q

lew em3 @ear6 o dedgs z -wqou :me$uo~d ap +o[md 1

Gridinkit iscusit 1

Etufcqi h v&rstg de do1 ani s-au pami de trei-patru ani, cu trunchi Tmlt, cu r i W n i libere mu In balot de @manta

Nu curnp&r@ puiefi cu balotul r lm in i i uscgt sau cu Iastari firavi.

tmceshate de calduri. Fructele nu se matwizead complet dxPt tn Imri isorite, protejate. 8 So1 cu humus. Se detvolta optim fn sol reavan $i argilos, dar suporti3 $i alte tipuri de sol, de exemplu solul alcaros.

Gsati timp pentru coacetra suplimentarl.

i Ciutuiul trebuie aiat foarte pujin. Este suficientZi tgierea de intinerire sau de intreinere o dati pe an. Formqi-i o coroanl tip vas

cu un -re, care a nu atinga Tnd coroana.

Cgteva soiuri de gutui cresc deosebit de stufos, cu crengiie usor aplecate. lnllfimea lor poate atinge 4 m.

Gutuiul este putin vulnerabil faj i de boli. Daci insa con- stataji c i este atacat de rapin, de piduchi jesto~i sau de molia viermilor perelor, protejaji-l prin stropire. Soiurile cu inflorire timpurie pot fi vltiimate de inghejurile tbrzii, din aceasti cauzi plantaji-l intr-un loc cald, insorit, protejat.

6 IMP AMMP SRL RO-Pa-10065 ISBN 97&Q63+&WSl

PLANTARE $1 ~NGRIJIRE - ---> - - - - - - --

:CESORII: 0 puieti inr5dicinati de afi - s - -I caz - ~ r b 5 C3 foarfece de gradin5 0 piantator Cl paie

Ambele 5pec.G de a h , prezen- eate mai jm, a&n W i d l h k e a e gi pr& d u l acid cu o doare pH ck 45-5. Andimbug w t ~ n i c v& gi &pun db: fi-mze lnhnte, I ~ - cozesptW&ld d e n t rolului de p h acaperitw de sol. fniQJmea lor de 20- 40 an. F W fn f o r d de dopot, & o cul0a-e miid de la d b h r e t i c , sunt grupate En infloracenpciorchiie.

Afifttllltyu ( v e u m vitis-iidaea) crepe pe meleagurile noasue En pkluri gi ahguri. fn regiunile cu dim5 blh& planta PnAoqte de d o d

ori p an: En &-imie pi iulie- a G t . Bade milrunt% q i i gi rotunde se ooc En iulie-august 6 octombrie. ExistZi pi soiuri cu o produqie abu&& pi fhae mari, de exem~lu ,Erntesegenm $ ,Korallen.

Afirmlcubacelaari (Vaccinium mwooupon) a t e o ph&i autohtonEi En turbsiiie din America de Nord pi p a t e avea lujeri de chiar un metru lungime. fnfloregte o singus &ti% intre iulie gi august. B d e sale mari se coc de la s@itul lui septembrie p h I ?n octombrie. Iarna, frunzele sale se c o l o d daeori h bronz.

1 inmulfira: mai-iunie. PregBtifi 2 TPiafi de pe p~anta-mama stratul: afinafi-l bine $i Tncor- segrnente de lastari de aproxi-

pai-i mutt& turM. Valoarea pH mativ 15 crn, Tndepirtati-le frun- ideal& este dc 4,5-5. zele de p partea inferioara, pre-

cum ~i bobocii.

I, ~NGRIIIRE, RECOLTARE SI UTILIZARE

Aceste specii, necesitkd de dtminteri doar o fngrijire simpl$ pentru a se dezvolta optirn au nevoie de sol add. D a d mlul este excesiv de calcaros, planta nu se mai d a - vold gi fiunzele i se Pngbe- nesc.

Stratul cu turbg fi o k d condijii exdente. Amenajarea a d este laborioasii, dar

asigud davoltarea plantelor timp de ani de zile. Dimensiunile stratului trebuie s l fie de cel pugin 1,5 x 1,s m. Sqafi stratul &&d o groapz a&& de 60-80 cm. Umplefi groapa cu sol de curb5 sau cu sol de pldure cu humus. f n cazul unui sol compact, prelucrafi in acesta gi pujin nisip. fn acest strat arbuptii de &n pot

multe seminje. Fructul confine acizi, substanje min- erale pi vitamine in cantidfi importante. Se poate consuma gi crud, fnsl acizii pe care-i confine au un efect astringent asupra mucoasei bucale.

Spati gropi de plantare la 4 Ntemefl pe strat o patura , distanfe de cgte 10 cm. subtire de paie, care va urnbri,

Ptantati buta~ii la o ad0ncim de proteja ~i mentine reaven solul - 2-3 cm. Presafi pamgntul #i udaji-I, butaqilor nou plantali. 1 t I

~reiarafi din afinele roii marmelad5 sau gem, cu mult zahk. Gustul slu specific, astringent, acidulat B hce deosebit de indicat ca garni- tw% la mhdmrile de h a t .

f f i e l c cn bace mari au un diametru de cel mult 2 un, sunt mai suculente gi mai pufin acidulate. Pentru prepafarea lor este nevoie de mai pugin zahk. Prin prelu- crare se poate objine gi un suc de fructe gustos. Fructele se pot conserva la temperatura de 3-4 "C timp de o lung, pi se pot pktra gi prin mnge1are.

fi asociaji cu plante cu flo;, de exemplu cu iarbl-neags.

Culege$ afinele cu miha, de fn&& ce bacele s-au copt gi s-au calorat corespunziitor. Deoarece fructele nu se maturizaz5 simultan, recoltag-le de rnai multe ori. Pieptenele de colecmur h c i l i d recoltarea, dar deseori culege gi

ciuMlr cu sol de turM. Amplasati vasul pe balcon sau adanciti-l Yn pam%ntul din grading.

5 Pe vreme uscatzl *pi$ *a- tul cu ape. inr~dacinarea

Butagllor este sernnalati de aparltia primalor frunze.

fiucte tnnd nemapte. Afinele ropii au un diametru

de 3-6 mm. Pulpa fmctului este db5, s k d Pn sucuri pi are

A h rosu CARTEA

GRUPA 11 33

e Cumparati plante viguroase, cu ridicini deasi, in container. Plantali afinii cand solul devine cultivabil. Perioada optima este prirnivara.

Nu cumplrafi plante cu rgdacini cornpactate sau cu frunze lngilbenite.

Soare deplin, penumbra. Afinul asiguri un rod bogat daci este expus intens la soare, dar se poate cultiva ~i Tn penumbr4

1 So1 acid ~i reavan, cu structuri uparg, bogat in

I rhurnus S i lipsit de calcar.

Asociaji-l cu plante care necesiti un sol aseminitor, de exernplu iarba-neagri, rododendronul, afinul africsn ~i afinul negru.

Deoarece fructele nu se c@c Tn acela~i timp, recoltati de rnai rnulte ori.

Pe soluri calcaroase pa te aparea boala dorozei, provocand uscarea frunzelor. Cauza este o caren* de nutritie: fn sol calcaros afinul nu poate asirnila anurnite substante nutritive. MririJi aciditatea solului prin adaos de turbi sau cultivati afinul intr-un vas

1 cu ~arnant acid.

''? 1 , Th.., .: - . .

~ -~ I J . .. ., , . . , . 'Gridinirit iscusit .. . ,,. a;i';.; - ' ,:j . ' . . - . . - C . . . , 3 . -

- '7, - .

in martie, cumpirafi seminfe proaspete de fisalis (papalau) sau din mai rasaduri viguroase, sinitoase, la ghiveci.

Nu folosifi seminfe vechi, provenind din pungi deja desfacute. Nu cumparafi plante firave, cu frunze Tngilbenita

Soare deplin. Aceasti planti cu o mare cerinfi de caldura necesiti un loc lnsorit ~i protejat.

So1 cu humus, cu bun i permeabilitate, care poate varia de la u p r acid la neutru, se incilzege repede ji nu perrnite formarea apei stagnante.

Amplasafi fructele ihd necoapte irnpreuna cu inveligul lor In cutii de carton ~i lisati-k la postmaturare Fn locuinfa.

Respectafi asolamentul de trei-patru ani, deoarece planta este incompatibili at& cu ea Onsiji cat ~i cu celelalte plante din familia solanacee.

. . S=ESiS

,? ghivece de 8 cm ~i amplasati-la "

Pmai~erea rasaduhi 9 Tntr-un loc rnai rece. Plantali-le ,

plantare afari intre mijlocul ~i sfar~itul . -

De la Tnceputul lui aprilie lui rnai. Piasti planta pe o y>i- ' '

sednati seminfele Pntr-o lad& ral i pentru tomate, iar pe mid, acoperiti-le cu un start vrerne r a c o r w acoperiti-o cu wbire de pilmtint, dafi-le un ciopot de folie. moderat ~i amplasati lada pe pervaz, la temperatura de !!!!!A i ;. 20 "C. Repicati pllintfleJe 9n hgrijire

Udafi sistematic ~i rnulcig solul (stdnga}. DUN Onflorire,

14 rile solutie nutritivs.

TOAMMA Redtare gi p&Ware Culegeti toate fructele de pe

de wnirea primului lnghes

'. ..

Fisalis poate f i atacat de aarieni. Micile insecte brun- ropatic sug seva plantei de pe dosul frunzelor ~i de multe ori tes pe frunze o pelicula fin& Pe frunze apar Pete galbenli. fngrijei-va de umiditatea corespunzitoare a plantelor: mulcifi-le solul $i oulverizati-le cu a d .

Hibridul vigwos reunqte n

Planta (Ribes nidigrolaria) a luat nqtere in Gerrnania din incrucigarea co&ului negru gi a agrigului de @ding. Denumirea sa gerrnanii de Josta" s-a fbrmat prin alipirea prirnelor silabe ale cuvintelor Johannisbeere" gi ,,S tachelbeeren.

Este o plant5 cu o constitutie ViguroasZ, cu crqtere Cisfirad sau inalc in funcgie de soi. L&tarii sG lipsiifi de spini au o lungime maxirnii de 2,5 m.

Frunzele lucioase, verde- inchis, Pn privinp rniirirnii gi forrnei poartii i'nsugirile piirinfilor.

Florile ce apar cu incepere din rnartie sunt grupate, pe

umeroase proprieta'fi ale

arbugtii tineri in ciorchini de trei-cinci, iar pe arbqtii rnai in vhrstii in ciorchini cu rnai rnulte flori.

Fructele se coc in iulie. Bacele cu pielifa netedii, de forrnii elip- tid, in stare crud3 se aseamiinii cu agrigele verzi. Maturiite corn- plet au culoarea violet-negricios sau neagd. Cu diametrul lor de 15-20 rnrn egaleaz5 rniirirnea " bacelor rnai mici de agrige. Aspectul lor exterior seambz cu a i l a al coackelor negre, &. a " avea insii parfurnul lor puternic. In fructele sale gustul reconfor- tant al agrigelor se aliaz5 cu aroma afinelor, gustul insurnat al fructelor fiind dulce-acrigor.

MICA CRONICA A UNEI A M E L I O ~ R I

Piirintele fructului ,,Josta" dr. Rudolf Bauer a dorit crearea de soiuri rezistente gi prin aceasta ugurarea rnuncii griidi- narilor.

La hceput reugise ca prin folosirea la incrucigare a unei specii sdbatice sii creeze soiuri de agrige rezistente la &nare gi ruginii. f n s ~ soiuri de coacgz negru rezistente la rugin5 nu au existat. Astfel, a incercat sii

obtinii propriedgile dorite prin incrucigarea dintre specii.

Aceste specii nu se Pncru- c iped in conditii naturale. Dr. Bauer gi-a dat searna cii nurnai coa&ul negru fecun- dat cu polenul agrigelor rodegte, invers fenornenul nu are loc. Multe plantele ob~inute din serninge core- spundeau proprietSgilor de rezistenyii dorite. fnsii fructele

nu contineau serninge. Nurnai atunci s-au format serninge in fructele chtorva plante, d n d in urrna unui tratament special s-a reugit dublarea garni- turii de crornozorni. Dar fructele criipau in tirnpul maturiziirii. fn cursul lucrarilor de ameliorare, dintre rnai rnulte rnii de plante cerce- tate s-au @sit trei ale d r o r boabe coapte au rHrnas intregi.

dezvolthndu-se rnai slab, respectiv ,,Jostinen cresdnd rnai viguros ~i rnai Pnalt.

~ACCESORII: I2 Josta la container C3 cazma Q cornposi

mu primlvara. Sipati o groapa ck dot& ori rnai mare bine udat. Dac8 erte n w w r M t balotul r%dadnii; t5ia+i peraii vawlui.

1 Arnestecati @m&ntul cu compost. WI

I fi rezistentii la ruginii, &inare, peronospora gi la acarienii coa&ului.

Azi, in comer5 se gkesc d o e soiuri de mare produc-

3 Plantat arbustul la adiincirnea la care f u s e In

container. Depuneti pBrnAntul ameliorat h jurul rWkinii.

---------. GrZdinirit iscusit

1

~ T o a m n a sau primsvara, i Soare defin. ~ h n t a f i Necesiti o faiere minima rumpirafi arbufli viguro~i, arbustul intr-un loc protejaf Scurtafi doar listarii prea bine ramificafi, sanitoqi, i n deoarece florile sunt sensibile lungi si aplecafi, respectiv container. la inghefurile tarzii. Parfile rarifi tufele prea dese.

lemnoase ale plantei sunt Tn primii ani nu necesks fertilizare. DacS

m u vitamate, cu ridacing bogat in substante nutritive. scade, administrafi-i l iberi sau cu lasvri fira\li. EviXap apa stagnant& ingrZ@mfint orgarir

I PRIMAVARA tari, de aceea t rebu i~ Plantare $i ingrijie recoltate manual. Recoltafi i Plantaji arbu~tii de indata ce de mai multe ori, deoarece 1

1 solul devine cultivabil. fructele nu se maturizeazi Scurtarea nu este necesari. concomitent. Dupi cules,

scurtati lastarii lungi, aplecati VARA ai plantelor v8rstnice. Rarifi Recoltare d triiere moderat tufele prea dese. Josta, sau hlbridul coa Fructele complet coapte sunt

TOAMNA zului qi agriqului, este

de culoare neagri. Sunt r8ns de las- Plantare ~i mulcire peronospora qi la acarie

Perioadi de asemenea, adec- vat2 pentru plantare. Udafi inca o data bine plantele nou plantate $i pe cele mai vfirst- nice, apoi acoperifi solul cu contaminafi primgvara compost sau frunziq uscat (IstAnga).

, *glP AWMP W. ISBN 978-969-860924-1

.eueoJoJ elapou, !ialnd '!Jepgl !OU ad^ 'JJeO!JJ$U! ~~!!$DIJ!w~J

JOA lapse '!-!ie!g~ JJ~IIO~JJ edna n3 lalersd u! 'IOU !!~epel -JJJ!DnJ$ JOl!JnUeJ !!JePel ~n[n~a!leds le JO!JJ~~S I~A!U @a !g30 !a~$-!op el !&un>s

2. 1 [: 1

t-

,. I . . 1

4 L-

I

r?wabn* - I

I I

upa up p!d !.$ '!OS -$w UQ+E 14 @nd VI~U a1 ap ayisuty u~ <aI;UaUr 'p.pns pup pmu~ Wp g B ~52d

-urn p~m3 uj pr~ 'p!d!su! anumm ap auqqns ap~d msnneLreurt!am!munup ~umm~~~dq

-39 :mnquI wzpads apron -mo~ar ipq 1ms nu Wp PIT as am q ymp mud zmzpnae~~ kap

meumdp ." - vmp gdnp pmmu a~ 6 m& md IS PIas =I'!~w UYP =I-d

Gnpp ~XII moep cal~ny ww sad ;rs $ ppm-3 @zq$+~dnu~[!Bru &paoP.aulp~~~~

@~=x-!F=apJ~+~ hmvlpvaspm

i 4 4 '1

'a!lo$ ap !xs uj elwvgd juns

'!nlnJae e p!w !ew aleI!p!wn 1 ap !!Qpuo~ ul wew n!$elu apa , !nlnJae eastxyplwn apun qaq6ul

I GrIdinirit iscusit

FenTru #MWiWtp@ spaller curnpHrafi soi altoit pe portaltoi de vigoare slabi, cu trunchiul drept $i muguri wgetativi uniform repartizati.

Pentru cultivarea pe spalier nu cump3ra$ soiuri viguroase pi tufoase.

Saare deplin. Frilctele se coc i n mod uniform, daci rnirul beneficiazi zilnic de cel putin sase ore de soare.

Sol cu bung permeabilitate, bogat On substante nutritive. Arneliorafi cu compost rnaturizat solul, uSor, nisipos sau compact, argilos.

Verificav sistematic merele puse la pastrat $i separati exernplarele striate sau vitirnate.

Pentru prepararea de suc de fructe, rnarrnelada $i cornpot sau urnplutura pentru prij ituri sunt excelente rnerele de iarni, avlnd i n general gust acjjsor.

I rM fngr;iire tot a m- 7s-

r . .... WAVARA rOAMNA Plantare $i fertiliilare Piantare ~i recoltare Plantali marul primavara MBrul se poate planta $i In acest devreme, deindati ce solul anotimp. Fructele se pot culege devine cultivabil. Mulciti-i solul de la mijlocul phna la sfdqitul cu paie sau compost. Fertilizafi lunii octombrie. Aveti griji s i nu ~i controla$i pomii mai batrdni, vatgmati merele. Nu le recoltati sa nu f i fost atacafi de dauna- prea devreme. Multe soiuri tori. rezista la vint $i fructele lor nu

cad de pe ramuri. Din octombrie protejati trunchiul de Tnghe?, prin vopsirea in alb. Fixati pe pom o banderola de proteqie

pf I contra omizilor (st3nga).

Taiere in februarie executati taierea de formare $i de conservare.

I G,. ,irita florilor perfo-

1 IMP AB/IMP SRL RO-P-02-10-079

reazi bobocii plantei ~i ?$i depune ouale Tn interiorul lor. Mai t l rz iu larvele rod bobocii, care se brunifici. Pot cauza daune grave. ?ndepirta?i irnediat bobocii infestafi, pentru ca larvele s i nu se mai poata dezvolta.

4CCESOFw.. - L-8 8 , Lu ,uuuL,,,u ,nu-nu - ,-ran ,=,= uc yncauttta

3 qiileatii Ll furcii de sipat Ll calcar Ll comDost

L ~enoada ae piantare: toamna lnmuiap radacina cornului sau primiivara devreme. Tiiiaji htr-o gtileata cu apa gase

u foarfecele de grading 2 ddsprezece ceasuri. Nu depa$fi

Macinile rupte sau bolnave. accst interval, deoarece rSdBcinile se pot deteriora.

Comoara uitatii a grridinii Cornut Morq te abundent prima'vara devreme, iar toamna hce iEucte bogate in v i d e .

Cornul (Cornus mas) este Toamna frunzigul wrnului se autohton din Europa Central5 coloreaz5 in galben. gi Europa de Sud p k 5 in Florile galbene apar in mar- Caucaz, fiind o plantii extrem tie ~i aprilie grupate in inflo- de nepretenjioasa pi rezistend rescenge umbelate rnici. la ingheg. Produchd mult nectar, atrag

Crqte in forma de tuf3 cu nu numai primele albine, dar lktari medii, erecgi. La inceput gi alte insecte gi mugte. fn vaz5 constiruGa sa este firavz, rnai florile sunt foarte durabile. tirziu ins5 devine mult mai Fructele eliptice au culoarea viguroasi. TrGiiqte peste o suts rogu-inchis sclipitor, de ani, a v h d o indjime de cel conjinhd simburi fusiformi. mult 7 m. Fructele varietzgii sdbatice au

Frunzele opuse ale cornului, o dimensiune de 2 cm, ale cu o lungime de cel mult 8 cm, soiului ,,Titusn 3 cm, iar cele are mnea mode, uq gust trate timp dft zec;c zile dup3 sunt ovoide ,si ascutite. ale soiului recent creat ,,Jolicon qeabil ddce-acripr 4 un cules. Nu d g i fiuctele Culoarea lor este verde-inchis- aproximativ 4 cm. Fructul, wagnut mare de vimfizim C. umede, p u u a evita lucios, dosul lor fiind albktrui. d n d se coace in septembrie, Fmctele corndui pot fi pits- putrezirea acaora.

r I

I va oferi posibilitiifi variate de recoltare, daca asociafi Rarifi arbustul crescut prea cornul cu trandafiri cu micege comestibile sau cu arnelanchier rosu-ariirniu roditor (Amelanchier lamar-

S&pafl o groap% de plantare 4 Plantati cornul la iniljimea la de d o d ori rnai lati4 declt care fusese plantat in

kdidWna plantei. AfAnatiJaturlle pepiniera. Umpleti groapa tn jurul I fundul gropii $ korporati-i radacinii cu pimant ameliorat. ah r .

Corn ul CARTE1

GRUPA 11 37

I Gridinirit iscusit

PRIMAVARA TIM WRIU VARA Plantare 9 mulcirea hgrijire solului Udati neapirat pe vreme de Plantali cornul tdnir. Pe seceta arbustul proaspit solurile acide, prelucrafi cal- plantat. Cornul bine Rr ida- car i n pimdntul de plantare, cinat suporti bine seceta. Mulcili cu compost cornul inridicinat. TiiaJi primivara timpuriu cornul cultivat TOAMNA Tesuturile groase ale "plnzei dr ca gard viu 00s). Plantare $i recoltare paianjen" cenu~iu-deschis de pe

Cornul se poate planta zi i n corn provin de la la~ele acest anotimp. Fructele cor- diferitelor specii de fluturi nului ce coc Tn luna septem- (omida dudului, molia frunzelor, brie. Recoltali-le cand s-au molia fructelor). indep8rtaji ~i colorat Tn rosu-viu si cdnd distrugefi imediat "pinzele de pulpa fructului, la apasare, paianjen". Dad este necesar, se addnceyte. Recoltati de stropifi planta cu o solufie mai multe ori. '1 conjinind Bacillus thuringiemis

Fruct duke ti cirnos fn locuri cu mult soare, sub acoperif de folie sau In

WET F," I I

sere pure$ cuftiva pepeni gustopi.

Pepenele are nevoie de mult3 pulpa verde ~i foarte gustoas% d d u d 8i soare, fnsi anumite Pentru a obfine recolte mai soiuri fac roade ,si Pn locuri mai bogate, scurtafi-i vrejurile. racoroase. Pepenele este o ~ l a n - Pepenele verde (Cirrullus

tggtoare, cu vrejiuri lungi. Lanarus var. vulgaris) necesit3 Pepenele galben (Cucumis 8i mai rnult5 ddu1-5 d e d t

melo) are doui variante. ~ e ~ e n e l e galben ,si poate fi cul- Pepenele Cantalup are coaja tivat Pn aer liber doar fn zone netedi sau b r d a t i , de culoare cu temperatud potrivit3 cul- variind fntre alb 8i verde-gdbui turilor viticole. Pepenele verde 8i miez de nuanje intre porto- face roade cu coaj3 lucioas& caliu ~i rogu. Turkestan, verde 8i miez rop. Nu spriji- pepenele cu coaja brhlat3, este n i ~ i planta de tutori, deoarece acoperit de un strat gros de fructele se dezvoltg in v h h l suber -&tor p h i , #i are kismilor.

Culegqi pepenele doar d n d este copt, pentru a-i lasa timp s i capete gustul caracteristic. Pepenele galben Turkestan este copt clnd are parfum dulceag, pedunculul incepe s i se usuce ~i la baza penducu- lului pot fi observate crapi- turi. Pepenele Cantalup este copt d n d culoarea cojii Tncepe sli se deschida $i frunza din partea opusa codifei pepenelui devine galbena. Pepenele verde poate f i con- siderat copt cand la ciocanire fructul d.3 sunet gol, infundat, tnceptiml din iunie acoperi$j totodata partea dinspre sol pepenele cu pie, pentm ca devine galbeni Si vrejul din apropierea fructului incepe sa

~LANTARE SI INGRIJIRE 4CCkx~nr1: u sernlnje ae pepene u rasaaunits 0 sol de semanare 2 bete de lemn ahiveci (0 10 cm) Ci ~lanta tor paie

I

- - - -

5 Fortificarl plantele in timpul 4 La migad lui mi plantafi zilei in aer liber i;nc@nd dm r%sadurile h straturile

n a mai. Sapafi straturile la pregaite (80-100 cm). h caz de ddncimea de o cazma ~i ameste- temperaturi scgzute acoperig , ~i solul cu compost. plantele cu folie sau bumbac

Pepene CARTEA

GRUPA 11 39

Cump&ra# $oar seminfele proaspete ale acekr soiuri care sunt corespunzfitaare regiunii raspedive. e MY eurnpSr@ m i n 3 e uechi, care tnc&J.fe~ gmu ~i de am menea nu 5h!m&nafi ~min fs lc frWelor cump3r&01 rdetxm acestea de oblcei nu tmdtm

LUMINA Sl SOL TRUCURI

a Soare. Se &miti3 in locuri b i t e , foarte calde, ferite de dm. I n regiuni cu temperaturi &mte crestefi pepenii Tn solarii.

Sd pemreebil. Necesita sol cu humus, foarte bogat Tn substan%e nutritive.

- - 1 ir -

.. . ingryire tot an lu I I - - - Smoke -, ! . - In cazul txpenelui aalben se

. : pepni h Bzi de crqtere a s w r i d e i &a cincea frunze, ! ribdurilor. Tineti lazile me m- iar IWrarii secundari deasuwa

. ? Dup6 apa i l i primei frunze tfebuie qez& pe o cutie goal3 , micati rbdurile h ahivece de conma b) m t r u

I I

I

cotilealome cu phiint. FrurPele coapte se recokeaza , ' CregM plantale tn toc cald. prln riiswcite sau tBiere de pe I

WM&VARAT&ZW .w -

La mijlocul lui martie sernhafl c ium- l tkaru l ph i pa l dea-

vaz la tmka tu ra de 20 'c. &ti de--81 treia frunze. ~ru&ul

& 10 krn acaperind ahhele evbrea ~ut&zir i acestuia.

Put@ eumomisj spafiu plantand pepenele pe sistem de suport de care pot fi fixate fructele grele.

Folia n e a g ~ penm acope- tire stirnulea st area #i coacerea pepmilor. Tntindei folia pe straturi # plantqi rba- durile Tn orifidik de pe aceasta.

fploeputil iui mas $i t r ~ n s p h tei-le ?n gWn& la miilmcul buf mi. P8Rg h

cu folie.

t i vARk9-M-

octorul plantelor I

Frunzele acoperite cu pete I

galbene, On forrni de rnozai-. sunt sernnul contarninirii cu virusul mozaic, care este ris- pBndit de piduchii de frunzi, ~i nu exist5 produse eficiente irnpotriva acestora. incepeti dezinsectizarea plantei Rdati -- ---- -Z-l..-L:: l e frunza. w dpdl pdUULllll U

Distrugeti plantele grav contaminate.

I -~ ~

O IMP ABIIW SRL ROP-02-10-062 ISBN 978-96346092-8-1

125988637 Gradinarit in Orice Anotimp 11 Fructe PDF

Documents

Transcript of 125988637 Gradinarit in Orice Anotimp 11 Fructe PDF