94141297 Gradinarit in Orice Anotimp 8 Plante Cu Bulbi

--

I PLPINTE CIJ BULB! GRUPA 8

Laf ea pes tri ti Flori rojii ji galbene cu podoabi princiari

CARTEA

GRUPA 8 1 .

L Gra'dinZrit iscusit

P Mu c u w r a f i bulbi moi, I wcaf i sau hpkh& cu patyo

htunecata

.&.E*~W prefer2 locurile insorite, .

jate&

P Lkpada t8mk nu-i d%uneaza plantei, chiar daca ii apleaci tulpina. Mai tdrziu laleaua pestrip se va indrepta de la sine.

a laentru v d Uiti tijo f l d l o r numai pdnh La frunra. Mu 'Indeplrtrti frunrekl

VARA Plan tare Plantali bulbii In august. Ameliorafi solul cu compost ~i ta lq de coarne.

lngrijire Udati plantele pe vreme de seceti indelungati. Tiiati florile ofilite deasupra primei perechi de frunze (dreapta). LSsafi neatinse frunzele. Planta are nevoie de frunzir pentru a acumula o cantitate suficienti de substanfe nutritive pentru anul urmitor.

TOAMMA FertiIizare Toamna fertilizati cu compost maturizat. Dad fertilizafi doar prirnavara, folosi$i numai Ongriiyimi3nt organic. Laleaua pestrig nu necesita proteqie de iarna, fiind rezistenti la ger. el mai aprig dugman a1 lalelei

I pestrife este apa stagnanta. C*lb efectul ei planta nu se dez- ,It& corespunzator sau tncepe

s i putrezeasci, pot chiar sur- veni ~i contaminiri bacteriene. Neexistdnd remediu contra :estor bacterii, distrugeli ime-

diat plantele bolnave.

IJOQJE qns .. IOM . ~JOU ap JOAO~

I wyde J~A apun $3 !$an ~~

%puo!;Sd!~%u! :,!pqd le!rapw ap aqld nes a~eoSf$aq n:, 1-!ie3 n

*

m=!qvasda

I.:;, -=E-& un ap Tow ! 'I-

1 - ,, / p-'=-'=-'~ - -

'JeJodUIa$ '~nfardw!p ~q;r)u@ld a~!up@p ~eln~ !G 1edn)ap uoze6 ap ~n$

IW~QA nu ~~q-l -ells qns a~etueld 14 ~od alala~o!~ lnduF!& ul ert ~Iclb &an!# -&mi&

Z eseouual eu!dln$ n3 ala~ueld

ap mJn$ n3 lnlas aujq !leu~y qn~ 'euweo~ :a~exueld T

7 Gra'dina'rit iscusit

, ' . 'spar piai i bulbi t ' . ' /'p infloresc deopotriva Pn locurile I rolumino$i, cirnosi, tari, i. insorite, precum $i In cele netezi la palpat. um broase.

Sol permeabil. Se dezvolta bine R mai toate solurile. hflorege cel mai frumos in

Nu cumpirafi bulbi mob sol mai reavin. Nu tolereazi

lngrijire trot and C TOAMNA TIMWRIU PRIMAVARA TARZIU Plantare Curqire gi divizare Plantafi bulbii de Ondata ce-i Taiafi frunzele moarte (itan- putefi procura. Daci ajung ga, jos). 4ternefi pe sol un

C 'In sol la tirnp, se inriidici- strat de 2,5-5 cm de compost neazi lnca inainte de pentru a-i ameliora calitatea 1 venirea FngheJurilor. si capacitatea de refinere a

apei. Dupi cafiva ani, plantele inmulfite se pot diviza $i bulbii se pot planta $i h alte locuri. Dupi ofilirea

I frunzelor dezgropati bulbii, , divizafi-i ~i plantafi-i unul i d t e unul in modul descris 1 mai sus.

fndepartafi sisternatic florile trecute d a d nu dorifi ca planta s i se reprodud din seminfe raspindite spontan.

Plantqi viorele printre plante cu bulbi periditate de ~oareci, deoarece mirosul bulbilor sai alunga diunitorii.

liorelele pot f i atacate de ciuperci apaqinand genului Fusarium. Pe bulbi se formeazii Pete putrede negru-maroniu. Formarea noilor bulbi aproape c i inceteazi. Extragefi plantele si distrugefi-le. Nu plantafi crifiva ani in locul contaminat.

@IMP AWMP SRL

Gra tiofi clop0 tei albi I I 1

La'crinubareIe pfantate des formeazaw covor floral parftmat.

Trikitura principal5 a 11rhioarelor o constituie inflorescen5ele tip ciorchine format5 din clopo~ei m h n g i , ce par acoperifi cu ceari si care Pnfloresc primivara pe tulpini lung de 10- 15 cm.

Din florile albe sau roz cu parfum dulceag in iunie ~i iulie se davolti fiuctificajii

mkunte porrodiudeschis sau rofii, care, asem5nkor hcregii plante, sunt foarte toxice. Frunzle verzi ce rind Pn sus f o r m e d covor Pndesat din primivad p h i fn vari.

Cel mai cunoscut soi este ,,Granditlora" cu flori mari, albe.

Soiul cu flori roz ,,Rose2 este o raritate PndrZgi~ de colecpionari.

,Plenam a t e un soi de asemenea rar, cu flori albe, Pnvoal te.

UNDE SE PLANT^?

Ucrhioarele pot fi plantate tn orice loc umbros. Crqte repede pi se rgpindqte fn scurt timp. fn d ~ i v a ani umple golurile dintre celelalte plante.

In gddini cu caracter piduros sau la marginea tuh i~u lu i , in sol umed, cu humus form- un covor vegetal des ce acoper5 solul.

Plantate la macginea gr5- War dpine umbroase Iicrhioarele scunde reprezin- t5 o tranzitie spre florile alpine de culori, de obicei, fipiitoare.

Ucrimioarele plantate ?n jurul tulpinilor arborilor sunt vii acoperitoare de sol, ce impiedid Aphdi rea buruie- nilor Si uscarea solului. Nu plantaji l%crhioare sub arbori a d ro r ddscini crqte aproape de sup&p solului, deoarece le vor sustrage apa fi substanrele nutritive.

CE SE P L ~ ~ W toamn~ cu fmnze albastre sau Plantali rizornii orizontal, la 4 Odata cu apari$ia f r u n d g , alb-pestrip Alegefi crinul de distanfe de 20 crn. Acoperiti acoperiti solul cu frunzig

Florile albe, grajioase ale toamni scund, d nu rizomii cu pamant ~i u&ti abun- uxat sau mulci. La Tnmugufi licrhioarelor se asort& cu inibufeasd ~krh ioare le .

I dent. Pgstrati solul umed. fertilizati cu substanti nutritivg

alte plante ce prefed umbra. ~ c r ~ i o a r e l e plantate fn

fa~a pece$i lui Solomon (Polygonarum) sunt decorative. Arbustul de pzdure Pnalt de 1 m are flori aseminitoare, dar mai mari d e d t cele ale licrhioarei ~i fnfloresc in aceeqi perioadi.

Plantaji 1 5 c ~ i o a r e pe o suprafa@ mai fntins5 (soiul ,Plenam) Si dituri plantagi mini de toamnii. Frunzele ce tind Pn sl~s ale licrhioarelor fi rozetele rorunde ale crinului de

interesante. Efectul este pi mai interesant d a d alege~i crini de

p% Habitat: fiuuziful usat

La'crhioare GRUPA 8 3

Gridingrit iscusit \ 1

@rirnivara rizorni proaspetl. himavara dsaduri lai pedabil.

ll 'WDt ~~Bpaf i , usca$i sau muceg&f@.

'plantate tn orice loc urnbros.

Sor permealif, bogat in u m $ e nutritive, eventual

optirn 'in locuri

urnM9ure MmmB ~i seceta.

Plantafi ~n-~radina plantele Taiati fructificatiile plantei. cultivate prealabil iarna. Acestea vor inflori doar In KMMbJA anul urrnitor, ins2 planta tre- Pfantare9lfnmulm buie sg obignuiasca din Plantarea $i inrnultirea se timp cu noul lot. Pregatiti efectuead la fel ca primivara. solul pf l t ru plantele Nu taiati frunzele uxate. cumpiirate, In aceastg perioada se planteazg ~i

citi solul cu compost. rizomii. Dupl plantare, rnul- I Primavara xoateji plantele mai mari (dreapta), apoi divizati rizornii ~i dezinfectati cu praf de carbune de lemn suprafefele tiiate.

~iicrarnibare~e nu inf~oresc tl"r prirnul an, deoarece Tn anul urmator veti avea o adevarata bogitie de flori.

Nu necesita plantare in straturi separate, se raspandegte usor $i liba.

I Acarianul cornun stabilit p partea dorsala a frunzelor suge seva plantelor. Frunzele se ingiilbenex, apoi se u ~ 5 . DSunatorii rnici, ro$i pot fi Tndepiirtati cu un jet puternic de api. ?n cazul contaminirilor rnai grave folosifi insecticide.

ISBN 978-963-86092-8-1

Micriful ti.agil pipahmat, deseori se dovedqte a fi o I VARIETQI TotodatH exist5 gi specii vul- - nerabile la ger, dar care pot fi Mgcrigul gi-a primit denumirea cultivate in ciubsr. Este astfel de la frunzele sale asem5nPtoare binecunoscutii specia Oxalis trifoiului, care contin acid oxa- deppei, oferit5 deseori cadou lic gi sunt ugor acrigoare. de Anul Nou, pentru a aduce

MScrigul autohton pe noroc. meleaeurile noastre este Oxalis

U

acetosella gi Pnfloregte in UNDE SE PLANT^? I a~rilie-mai. Florile sale sunt ,

fine, albe, noaptea gi pe vrerne innorat5 se inchid, ca si micile Deoarece diferitele specii au I sale frunze. necesitiigi diferite in privinja

Oxalis enneaphylla are solului gi luminii, ele pot fi I flori miirunte, dbe; roz-pal plantate in diferite ale (,,Rosean) sau roz-inchis gradinii. (,,Rubran). fnflorqte in aceeagi Oxalis acerosella prefer5 perioads. ~runzele sale sunt de culoare verde-cenugiu gi multiplu lobate.

Oxalis adenophyUa este o plant5 foarte r lp indid . Florile roz-violet, cu centrul alb apar in mai-iulie. Frunzele sunt adhnc lobate gi formeazg un covor vegetal inalt de 10-1 5 cm.

Oxalis inops are frunze verde-deschis, trilobate gi Pnflo- regte in iunie-septembrie. Florile sunt de culoare roz-pal, cu centrul galben.

W s enneaphylla

locurile aflate la umbra gi In Oxalis deppei este o floare simpadcZ, dar sensibili la ger penumbrii, plantate cu arbori pi avhnd sol reav5n gi cu Multe specii sunt predispuse humus. la crqtere b u i e Mai ales

Celelalte specii prefer5 mai Oxalis inops se rkphndegte degrab5 soarele. Sunt cultivate rapid, prin dispersarea frecvent h grgdinile alpine. semintelor devenind o ade- Avegi ins5 in vedere faptul c5 v5ratii buruians. Din acest nu suports calcarul, prefednd motiv indepirtagi sistematic solul afinat, nisipos. Un loc de florile ofilite i'nainte de matu- plantare ideal pentru ele sunt rarea seminyelor. straturile cu pietris plantate cu . - . ericacee sau spafiile libere dintre pliicile de caldarrim. CE SE P- AIATURI!

----" -.-- m r- Oxalis acerosella este o ideals acoperitoare de sol sub poala

-

Oxalis adenophylla

PLANTARE $1 INGRIJIRE r r r r r r r n ~ ~ . n -:---: -I- n z r _I- - x - - ~ - -::_ .-

arbbrilor. h a t 5 ferrneitor gi sub ferigile inalte. Se asociaz5 bine cu coridalis (Co~ydalis cava), cu hepatica (Hepatica nobilis) gi pulmonaria (specii de Pulmonaria).

Perenele scunde sau plantele ce f o r m d covor vegetal gi prefer5 de asemenea solul lipsit de calcar gi nisipos pot f i vecinele optime ale celorlalte specii.

Din aceastii categorie fac pane antenaria (Anrennaria dioica), limba-pegtelui (Armeria maririma), brum~relele, cinci-degete (Porenrilla nirida), siipun5riga (specii de Saponaria) gi iarba- grass (specii de Sedum).

Oxalis inops se potrivegte bine cu garoafa de &p (Dianthus delroides), cim- bri9orul 9i speciile de iarbs.

5 Vara pe vreme de secetl indelungata udafi din bel~ug

m5cri~ul nu inflorege bogat,, - declt dad are ap5 suficienta.

Reprodrrcera: cW4 hff0r-h-e dezgrapafi tufele, diviz4i rizomii sau plantafi din nou tuberculii mici desp5rJiTi de pe planta-mama.

Gridingit iscusit 1

e Toatmn& I rimmi bri, wet. GWIk %c&aseNa se g-e gi la c~ntalwr.

e Mu cumph$ rizomi mi, zbgrcifi seru rbduri ofilke.

e Seam, pmmb&L Omti5 amtcmlJo Uxglis ennea- ptryla prefer4 gi umbra, restul speciilor de h r i ( prefera rnai Wrab f i soarele. e %I 91. Oxalis aceto- SL necmita sol cu humus, reavIn $ acM, celelalte specii necefzli sol niipos, afhnat.

Specia Ox& deppef paate fi plantau gi primSvara, dar nu toleread Ongheul.

Florile reac$hma& la schimUrile condkilw de luminozitate. Florile umr specii se hchid fn zilele no- roase gi noaptea, florile altor specii in soarele de amiazti.

#]ingrijire tot an ul 7 @)- -: - - jm TOAMNA FOAMNA URMATOARE Proteqie contra inghefului

Toarnna, plantafi speciile de Pe terenurile urnede rizornii ~i

I rnacri~ rezistente la inghe3 la organele de depozitare tuber- adincirnea de aproxirnativ 5 cm culiforrne ale speciilor de ~i la distante de 5-10 crn. in macri? pot putrezi repede. acest anotimp scoateji din sol ~i Acoperirea cu folie asigura divizati tufele rnai volurninoase mentinerea urniditatii. in regiu- ale plantelor rnai h virsta. nile cu clima aspri acoperiti Pe vreme fierbinte ~i uscata

Oxalis inopscu frunze uscate macri$ul poate f i atacat de

sau crengi de brad fjos) acarieni. Daunatorii rninus- culi sug seva frunzelor pbnZ

Mulciti solul din jurul plantelor cdnd acestea se ingtilbenesc cu compost, pentru a le asigura $i se usuca. In cazul unei substante nutritive ~i a le pistra infeqii puternice pe plante

se pot vedea festituri fine. Preventiv udafi ~i stropifi

O IMP ABnMP SRL ROP-O2-1[Hn7

-

PLANTE CU BULB1

- CARTEA

GRUPA 8 5

Flori fermecitoare in culori f n c h titoare

Sirbitoarea cul oril or Aceste flori iktuoase ne hhti de la hceputul verii fi pin.' la aparipa hghepzlui.

VARIET~~TI Daliile au o rnul$ne coplegitoare de variets~i de forrne gi culori, pi apar necontenit noi soiuri. Cu excep~ia albastrului, daliile sunt de toate nuanJele ~ o s i - bile.

fniiljimea plantelor este Ddia pompon Daliile involte au flori u r i w de culori intense

de asemenea diferits. Cele I rnai szunde au l5 crn7 cu guler, dalia cu flori NDE SE PLANTEAZ~~? nu stagneze in vas. mai inalte ins5 ajung la Anemone sau Paeonia. Fertiliza~i impresionanta ind~irne de Daliile cu flori involte Daliile, d a d sunt fertilizate, 160 crn. infloresc continuu, de la

sunt cele mai fastuoase gi de A Daliile, dupP forrna flo- lnceputul verii phnP la cea mai mare varietate. rilor, se impart in 3 grupe: Printre acestea se aflg dalia

primele ingheluri. Prezintn CE SE PLANTEAZ~AL~RJRI! 1 -- -- flori simple, serniinvolte pi infloresceng slab5 doar pe L w foarte bin, involte. cactus, dalia pompon cu teren siirac sau foarte urned.

G~~~~ ddilor cu flori flori globuloase gi dalia La fertilizare se vor avea in gladiolele. D a d aceasti5 simple se constirue din orhidee cu flori exotice, combina~ie pare prea rigid2&

vedere urmstoarele aspecte. daliile-mignon. Acestea se numi's li dalia de ~~~~~~~~l rnatur trebuie IhgZ dalii margarete3;

recunosc dup5 mijlocul gal- SaU cosmos, salvie, crsile, $ incorporat in p5rnPnt. Este

ben a1 florii, lnconjurat de Dalifie sun1 foxte fru- indicat5 fertilizarea cu pofran, veronica. Cei csrorai.

petale viu colorate, forrnhnd rnoase $i ca flo~-i tsiate, solu~ie avand con~inut ridi- nu le plac aranjarnentele . amhand ProasPete cat de potasiu la imbobocire prea pestrije, pot aranja

pi, in func5ie de necesitate, soiuri pi culo

t straturi din doar dous-trei ;'I

$i la inflorire. Este con-

traindicats fertilizarea cu azot, deoarece acesta stimuleazP crepterea excesivz a liistarilor, epuidnd astfel planta.

Daliile aratP cel mai bine plantate in grup, in straturi de flori sau borduri. Aten~ie i n d la arrnonia culorilor, evita~i efectele crornatice stridente.

Multe soiuri de dalii rn pot cultiva 8i in jardiniere

I 1 sau lki. Este important d Dalia cactus N flori mari, soi dasic fie udate regulat, pi apa s5 Dalie cu flognsimpl& -

3 Tuberculii se vor sadi in 4 Apiirafi daliile lnmugurite de pimint ln a ~ a fel, inclt meki prin prelrarea Yn jurul

partea superioari a tuberculului plantei a unui strat parasolar de sli fie acoperita cu un strat de 5 tala$ sau scoarfa lemnoasri. an de pimlnt.

5 Dupa primul inghef, xoatefi tuberculii din pimlnt. Inde-

partali frunzele ~i florile, dar lesati pefiecare bulb lujeri.

a Din aprilie cump&ra$ tuberculi puternici. Nu are importanp ca se vad lastarii.

a Nu alegei tuberculi moi sau zbarciti. Nu cumparati tuberculi ambalati tn pungi de plastic, sau dacl au deja lastari lungi.

Luminl natural&. Daliile se dezvolta cel rnai bine in locuri Insorite, aerisite ~i ferite de . vant.

a Sol permeabil. Necesita sob 1 bine fertilizat. Daliile nu infloresc frumos pe teren slrac, tasat sau umed.

Soiurile scunde de dalie cresc bine In jardiniere sau Iki. I florile moi sau rinite, lasbnd 1 numai bobocii. Ved preveni astfel Imboln5virea plantei.

Nu le sadifi Inainte de juma- Toamna, o data cu primul tatea lunii mai, pentru d inghet, se vor colecta tuber- daliile sunt sensibile la culii, de pe care se vor t i ia inghet. Pregatifi temeinic frunzele. Tuberculii se vor

aseza In Iizi, pe strat de turba sau nisip, lada se va tine Intr- ,

PRIM~VARA 31 VARA un loc uscat, ferit de Inghet.

constants. La imbobocire,

daliile sunt deseor I ewrclre de paduchii de frunzg. Controlati plantele regulat ~i stropiti-le cu solutie de sapun lichid. Diluafi 30 g de sHpun lichid fntr-un litru de ap5 calda, la care adaugati

utin sairt denaturat.

ir~~~aurird rr: iimoio3 pip uyds (iprp~03 11~03 i~sy ,. n. . . .. . .

Gra'dinirit iscusit i 1

ilaToamna, mmpgrsrfi buw JnZitopi, tari. Plan_@$-i hediat sau pastre1

a? S&r& sab lrmbrl moderas i n regiunile cu clirna calda :plantafi lalelele Tn penurnbrg.

. t r w o - @rgllos. Aflnafi adanc 5 i jncorporafi pietrir fin sau nisip 'in solul tn care apa stagneaza

'mmfngr;iil I c tot an ul 1 Hantare curafafi-i de pdmant ,si par- Dupa cumparare, plantafi trafi-i Cntr-un Ioc intunecat, bulbii irnediat. rece $i uscat. Dulkj uscarea

frunzelor, fertilizafi Inca o PRIMAVARA data lalelele ramase in sol. Fertilzare 9 cvriipre Dupa aparifia frunzelor diluati ingrg~irnhnt lichid in apa de udare ~i udafi plantele. Dulkj Tnflorire,

I indepartali parfile ofilite. Lasafi intacte frunzele, pans c8nd se ingalbenex.

VARA DEVREME 1 Dezgropare sau fertilizarc Dup2 ce frunzele s-au v e ~ t e I

Dup3 infforire puteti dezgropa vasul de plantare, special construit In acest scop, ~i pune intr-un loc fntunecos. Lasati lalelele s i se retragi. Plantafi noi plante In strat. e Dupl h M m r krtfilbv abundmt lakl&a &i

strat

Reducerea capaclWfii de inflorire poate f i cauzati de proliferarea excesiva In cursul anilor a bulbikrr mici (bulbililorf, algturi de bulbul mami. Primgvara tbrziu sau vara devrerne, dupZi uscarea frunzelor, dezgropati bulbii. DespGr$ifi bulbilii de bulbul-mami $i plantafi-i separat.

ISBN 978-9€346092-8-1

EZEA uur ii EUIPEJ~ ui aBunuurw IJOI~ n V. n, n V

Gfadiofefe, flori majestuoase, pot fi principafuf pmct de atracp'e al gra'dinii.

Exist2 o adevirats renqtere a popularitarii gladiolelor, flori denurnite ,si siibiuye. Gladiolele pot fi irnpgr~ite in patru grupe.

Gladiolele de edinii , cu flori uriage, pot dep%i inalgimea de 1 m.

Soiurile Butterfly sunt rnai scunde gi rnai grafioase, florile

I lor sunt multicolore, cu rnarginile *or ondulate.

Gladiolele-papagal au o indfirne de 60-80 cm n~talele lor superioare a&ni : unui capigon.

Gladiolele pitice, de 50 cm, sunt &le rnai delicate. Florile lor au un aspect judug gi sunt dispuse pe tulpini rnai

Soiul Butterfly

'1 71 ;rP ; il: .,\ \< .I'

L i .I/

Gladiole, dalii, mqcate qi' - , UNDE SE PLANTEAZK? flori ei ingrijigi-v~ de plante

corespunzittoare de acoperire a Planta~i Pntotdeauna gladiolele solului. Frunzele gladiolelor in in rupuri rnai mari. formi de sabie orneazs stratul

bn atrat, ~lantapi-le in fundal ~i dupZ ce florile s-au trecut sau in rniilocul forrnatiunii de dernult.

Gladiole pitice

La pu& gladiolele sun[ plantate de preferinpa llngii garduri, de care, la nevoie, se pot sprijini.

D a d le cultivagi pentru flori Gate, este rnai simplu d a d le plantagi intr-un rind.

Sub gladiole aratii bine criiilele, brurnarelele anuale gi pufulerii albastru-violer.

In grzdinile de la pii ali- m di2 HI.'

-L 7

Varietate bicolo~G

7 PLANTARES1 INGRIJIRE ACCESORII: P bulbi de gladiole P fSinS de oase D paic

I Ci compost P plantator, furca 9 tutori I

frecvent dalii scunde i~ ce se armonizeazi cu acestea.

Elecan~a lor . I . "

1 Plantaji gladiolele la 2 Amestecati pamdntul extras inceputul lui mai. Sapati o cu trei lopeli de compost ~i o

groapa rotunda (0 60-80 cm) cu ceagcz de fain3 de oase. A~terneji addncimea de 20 cm. Afdnaji amestecul intr-un strat de 5 cm fundul gropii cu furca de sipat. pe fundul gropii.

3 Planmi in groapti cel pufin 4 Depuncji cu lopee rartul 8-1 0 bulbi apzati cu vArful In pHmantului peste bulliS"$i

sus, la distante de 20 cm presafi-l cu mlna. Udafi binegi mukifi solul cu p ie .

Gladiola CARTEl

GRUPA 8 7

,l 1 APROVIZIONARE 3

a Primhara, r u m m bulbi tari, volumim-Qi. A W E - i pe cei mai mari.

a Nu cuw@ra$1 $uBi moi, muceglifi sau emtarninagi ru Mlnare, r e w i r hlbi hcolf ifi.

FnBI$ime mai uniform gi au o stobilitate mai mare Tn locuri hsorite. Sd parmeabil, bagat R

s m m rime. Bulbii nu tolereazr apa stagnata, cerinple lor de nutreie sunt mari.

trecerea tnghefului. Varfurile plantarea din primlvaril Hs- Ustarilor sunt deosebit de trati-i in turb, tntr-un loc

I Brocurati bulbii din tirnp. Dezgropafi plantele, Plantqi gladidele la frunzele la lungimea de 5 cm. tnceputul lui mai, odata cu Curlmi bulbii )i @nl la I I msibile la ger, de aceea, ferit de tnghq.

dacl este necesar, pun~eti-i sub sticll. I I reaviin. Sprijinifi cu tutori

soiurile tnalte. fnaintea Fnfloririi amestecati In sol

1 ingr%lminte minerale.

Puteti prelungi perioada de inflorke dacl la 10-14 zile plantafi cAte un nou grup de bulbi de gladiole.

a Tliafi gladiolele pentru vad doar dupti ce primele doua flori ale inflorescentei s-au deschis.

Tripgii gladiolelor sunt insecte de 1 mm, care sug seva frunzelor, a florilor ~i a bulbilor, IBs6nd in urma pete argintii. inainte de plantare, imersafi bulbii timp de dou ore intr-o solufie dezinfec- tanta. Stropifi plantele contaminate cu pesticide.

O IMP ABllMP SRL W-M-10910 ISBN 97&Q6%8MW-E1

PLANTE CU BULB1

CARTEA

GRUPA a 8 -- 7

' 9 v h, S -

Narcise - Clopo I teii lor a urii vestesc primivara

& se preteaz5 ca flori t5iate

J ingrijire simp15

florile unor soiur I d sunt padurnate I

Gridinsit iscusit

puternici. dezvolta bine in locuri tulpinile se vor t i ia dimineata, A se planta &t mai repede, luminoase sau in penumbra. astfel tin mai mult. deoarece in cazul depozitarii . S,I ,, permeabilitate buns. indelungate se usuci. In solurile cu ap i stagnanti

bulbii putrezesc. Daci solul e Narcisele ramin proaspete Nu cumparafi niciodati este umed, se aseazi pietris de timp indelungat, d a d se culeg

plante uscate, moi, mucegaite drenaj pe fundul gropii de inainte de a inflori ~i se sau patate. Tnfisoari in cdrpa urnedi.

'4 I . (1

PRIM~ARA TlMPURlU

VARA TlMPURlU Tripsii sunt insecte mici, cu aripi. Daunele produse se reflects i n faptul ca florile incep sa sc1ipeasca i n culori argintii, apoi se -filesc, se brunifics. Parfile ifectate ale plantelor se

Si se distrug. Protejati ,,ntele impotriva dZun5- ~ r i l o r cu insecticide.

O IMP ABhMP SRC

- . - . - I - g - - t '%+-. ' \I< - , CARTEA

Narcise G R U P A ~ 8

Gridinririt iscusit

I + Cumptirafi plante cu bulbi puternici. A se planta cat mai repede, deoarece in cazul depozitarii indelungate se usuca.

Nu cumptirafi niciodati plante uscate, rnoi, rnucegaite sau patate.

Fiecare soi de narcis2 se dezvolta bine in locuri luminoase sau in penumbra.

So1 cu permeabilitate bunti. In solurile cu ap2 stagnant4 bulbii putrezesc. Daci solul este umed, se a~eaza pietri~ de drenaj pe fundul gropii de plantare.

a Pngr4ire tot an of VARA TARZIU Prelucrafi bine i n p imdnt Plantare si cotnpletare cu substanfele de substanfe nutritive imbunit i f i re a solului. Bulbii se planteazi i? PRIM~ARA TlMPURlU august-septembrie. In Culesul stratul superior al solului Frunzele se pe tulpini, se amesteca comPost sau pans ce se usuca singure. f i i n i de oase la o addncime de 10 cm.

Tiiafi florile ofilite, apoi $i tulpinile i n apropierea solului.

VARA TlMPURlU Curafirea Daci avefi nevoie de loc de plantare, d u p i ce frunrele s-au uscat, scoatefi cu g r i j i bulbii din straturi. Depozitafi bulbii pan3 toamna timpuriu - d n d are loc plantarea - i n locuri uscate ~i reci.

in cazul florilor pentru vero tulpinile se vor taia dimineata, astfel tin mai mult.

Narcisele rtimln proaspete timp indelungat, dac2 se culeg inainte de a inflori ~i se infa~oari in carpa umeda.

Tdpsli wrrt insecte rnici, cu ari I , Daunele produse se re ? W h faptwl cci florile I m p d sclipeasd In arlosi argintii, apoi se Ofllesc, 5e bruniflci. Pirfile i n f a a t e ale plantelor se taie ~i se distrug. Protejati piantele 'impotriva diuna- torilor cu insecticide.

Q IMP ABIIMP SRL ISBN 978-963-86092-8-1

B h d q e l e scliphd 2a culorile violet, galben gi db s a t primde flori ale primiverii.

Brindqele, denumite gi crocus sau p b , sunt flori in culori intense: exist5 flori in nuanje de alb, galben ~i violet. Petalele - unor soiuri sunt ornate cu dungi pale. Florile in formi de pfilnie sunt dispuse pe codije scurte. Fmnzele de reg& v e ~ i 1 'In septembrie, 4pa# o 2 groapB adnca de 12 cm; strat de p&m&nt de 4cm gi

rrJirimea ei depinde de nurnarul amestecati-1 cu acesta. Planwi bulbilor. Depunep in ea corn- bulbii cu varful in sw. post maturizat.

sunt lungi si ascugite. Brindugele pot fi divizate in

dad categorii: bdndqe de griidini gi bhduge sabatice, ambelor fiindu-le caracteriscice multicudinea de soiuri si culo-

pachete cu exemplare numeroase, In care brhdqele sunt selectate potrivit culorii, conua unor sume minore putegi achizi jiona mulre plance frumoase.

rile sclipitoare. Florile b h d q e l o r silbatice

sunt mai suple ~i mai mici ded t cele ale soiurilor de gridinz. Sofranul iliric albastru-ldntid (C. rommasinianus) ~i ~ofranul timpuriu galben-auriu (C. ch'ysanrhus) sunt ihd%ite datoritii infloririi lor Pndelun- gate.

Florile hibrizilor de ~~ sunt surprindtor de mari. Bogjia cromatid a soiurilor este impresionand. CumpiXhd

UNDE SE PLANT-?

Plantele de prirnzvarii nepre- tengioase se pot planta oriunde In $dink

Plantaji bdndugele in iarba transformand astfel gazonul in pajigte cu flori.

Conferiji o noti de vioiciune gkhii alpine cultivhd aici b r h d q e in culori pregnante, plantate in grupuri aspectuoase dispuse printre pietre decorative sau tncaddnd b u d ~ i mai mjci de s&d.

Plantati-le in straturile de

Pdgygy h & n Wele pi b h d u p , 1

CE SE P L A N T E A ~ ALATURI? E k t u l bdndqelor este cel mai impresionant, d a d sunt asociate cu flori de culoare asemhiitoare sau fi mai intensi. Se potrivesc excelent cu alte flori de prim& v d , de exemplu cu sthjeneii (Irs reticdata) sau cu ghioceii.

Primzvara dwreme, plantati brsndqele sub tufe hfloritoare. Culoarea violed a soiului ,,Ruby Giant" contrast& pucernic cu culoarea galbenz, de exemplu a mahoniei.

Cultivaji bhdupde in com- pozirii multicolore sub arb+ cu tiunze &dimare. Mulgimea de flori disuage atenfia de la ramurile hd goale.

C Srdrd-

A c w r i $ bulbii cu restul U&$i gi muk@i mlul cg 4 - p2irnantului. Presati up r 4stratde5crndesma@ A

pamintul cu palma. m&runtitii, pentru a-l me&irii reaAn. Alte Tngrijiri nu sy@ ' necesare. - 1

I Canferiti wloare gazonu- lui cukivdnd pe el branduge. T3iaJi un segment de gazon, plantali bulbii ~i agezati la loc segmentul plante perene pentru a colora

suaturile i n 6 de la inceputul primiverii. Brindqele timpurii, rnai thziu, pot fi inlocuite cu flori perene.

be bazdn. NU tundeli iarba pana cdnd frunzele nu s-au retras, altfel brandugele nu vor mai Fnflori anul urmator. ~ & n a , plantagi b r h d u ~ in

vase gi ghivece. Astfel a q t i vestitori ai primaverii pot Infru- musep balconul sau terasa.

Gridinirit iscusit . . . I . . , -

- 7

li In perioada de plantare, iarmpgrafi bulbi tari, rotunzi.

8 CU

pirf i mucegiite sau putrezite, eventual pitate, sau cu listari wrzi.

Soare deplin sau umbrll moderati. Se dezvolta optim $1 sub coroana tufelor sau a arborilor.

Sol permeabil. fn locurile de plantare cu api stagnant3 (sol compact) amenajafi un strat de drenaj din nisip sau pietri~.

- - (nIfngri j ire - tor an ul

y.gtJ PRIM AVARA Proiectare Protecfie p udare In aceasti perioadi apare Mierla poate deteriora catalogul de toamna al servi- brlndu~ele galbene. ciului de expediere prin pas- Amplasafi intre flori morigti ti, deci, putefi proiecta pe de vdnt. Udafi plantele pe indelete. timp de seceta persistenti.

I TOAMNA DWREME Planfat? Plantafi florile de primivari inainte de primul ger. Perioada ideali este inceputul lui septembrie. Depunefi in groapa de plantare pufin compost sau faini de oase (dreapta). Plantati brlnduscle totdeau- na in grupuri. r

Nu taiafi frunzele brdndugelor. Lasati-le d creaxi nestingherite, deoarece numai astfel din bulbi se vor dezvolta flori din nou.

fnmulfire: scoatefi din pimdnt bulbii, separafi bulbii mici (bulbilii) ~i replantafi-i.

Zoarecii de camp S i soarecii de casii maninca bulbii. 0 protecfie eficienti este asigurata de coprile de plantare disponibile in magazinele de specialitate. Res- pectali adincimea (5-7 cm) ~i distanlele (5 cm) de plantare $i in cazul in care plantali bulbii in co~uri.

.ajnq> azuny n3 lnlos !Iplnw iepn edna '111:, 01-5 ap

'psswni as gs !Z a#!w as nu ys eaw!xlepe el '~3 01-S'L ap aiue) eiswe ej 1% efe ulaugwed -s!p el 'sns u~ j!tnxe Inpgn ns m !!qlnq 1uW !$ladow 9 lyndn~l u~ !!qlnq !lexue,d S

-!lOJ.uEl !mnN !S .!!Pol -rod aJ!asad alapl!9 nporrod -9@ *!=nu """9W aq@ !JOU

n3 !nln!os apleds uj !$elmld pep a~ue%ala amoj aIa !S rj

~od amqoqq a@podmq .auaq$I as~sreu !Q !!Sm

appl '!msnur !rnIa@ pya

-uqd m~pl awd as peq q !JOp 30laJ E!UoULlV

.em~wpd ap !.TOP aqe ns !msnur pq

-nose empm!~d ap ammu!ru !!j!zoduiw e[euaun !lalnj

mw yzvmmd 3s 33 '(Eq01!-"

snunrcl;) wuob! urud qns ale1 -mid anseqp lo^ ru a~a~ueld ps&a~m?d au@q o ErajO

mpo~rod appl ns apm aeod as aJo1m!q !.tog ns

-mu ap ~opads ap wmqp ap aluenu ap~paj~p apcIxup wm!Jd ap qwmno UJ

@uap -pa uy au!q em! es lol!msnw p Anarwap p4!zuny rn 'aleu

-paq alalueld !S ea1sa3e arlu~ t$ums!p amareo o pup~~d

<!3!w FUI !~ndn~S uy ~~msnw

Ile1~1d am+ ~1 .uxpape n:, 3sa3npls

!msnw ap apou nuna-uaq -p3 !.IOU "3 ro1pSnq~e p~n! u

.eresaDau eu!urnl ap aun d -sp EA 'loT!roqn !!Tll.yui eam!euy a~b~owl a3a.1eoaa

aapadal aueoj pqdqr a~eod as #nqm !H uoqre qns

-efmn%!s ns afiuap!~ as e muad cd~% uj euneaploluj !msnur $mmlj

. .. ui !!uy alas n! '!eur-a!~pde

uy ssaro~uy !!mdur!~ alas :pn!os aqnur FUI Jsaqasoap as '1![!~8u$ ap n~dur!s a11eoj luns

'aqp nes alalo!A 'lol!3npJIs -rulseqp '!lmsnur ap al!JoId

Muscari GRUPA 8 I( ~ , . W ~ : Y * I ' -yt . I

m Cumpirati toamna bulbi Soare. In locuri insorite Muscari nu agreaz3 Tngr' tnfloregte abundent, insa gamintele minerale. Prim& poate fi plantat gi in fertilizafi solul cu compost. penumbra. . .

So1 cu humu5, ffi%~@abil, Dau rezukte bune la folfs-

~~ cumparati bulbi rnb (putrezifi), patafi sat

acoperit, lurninos ~i rkoros.

TOAMNA TlMPURlU

Pentru inmulfire divizafi bul- 1

Tirnp de 3 luni p&rtrafi-i R lac intunecos ~i rece, apoi in loc lurninos ~i racoros.

Uscarea frunzelor Dup5 inflorire nu tHiafi frun-

IWPbe-1 OQ.11 ISBN 97M@WW!-8-1

Docrorul planrelor /

Asemenea unuf camp de macf Anemonele fkrmeca'toare, cu corofe florale In cufori intense se mla'diaza" fin In vh tul de prima'&

- -

Anernonele infloresc in culori vii. Coloritul lor variazi de la alb, roz ~i rogu p h s la violet ,si albastru. Florile cu cenrrul negru gi tulpinile viguroase arnintesc de florile de mac, dar corolele lor in form5 de ceasd sunt rnai durabile. Printre soiurile cu flori simple, serniinvoalte gi invoalte exists dteva arnestecuri deosebit de populare:

Anemonele ..De Caen" cu C.. flori simple, in form5 de ceascii Soi db dispun de toate nuangele culorilor speciei.

Florile anemonelor ,,St. alb, dar gi ,,Don Juan" ro,su- Brigid" sunt serniinvoalte. aprins, ,,Lord Derby" albastru-

Totodats exists gi soiuri violet, precurn gi albul speciale, cu flori de asernenea ,,Purity". foarte diverse, atat ca forms, dt gi la culoare. Merit5 atenfie contagi pe o inflorire mai sempervirens) sau ghdrifele in acest sens ,,Hollandian rogu- UNDE SE pLANTEa? tarzie. Fkte drept, aceste flori (Arabis caucasica). stacojiu, iar dintre soiurile cu igi deschid bobocii ~i in Frurnusegea fragils a plantei flori tnvoalte ,Rosetten roz sau D g i frurnusejea lor le asea- sezonul estival. este reliefat5 de pansele gi

msns cu florile de drnp, flori de nu-m5-uita. I

PLANTARE $1 ~NGRIJIRE ACCESORII: O tuberculi de anemone 0 cazma 131 compo: 131 ingra$amAnt chimic complex

1

anernonele trebuie plantate in straturi, unde se pot dezvolta cu adevsrat.

Alege~i-le un loc protejat In AlPturi de anemone se pot I

straturile de flori sau de bor- planta, in funcgie de perioada durii. D a d le cultivafi pentru de inflorire, flori cu bulbi

I flori Gate, anernonele pot fi inflorind primgvara sau perene plantate ,si in straturi de de va6 tirnpurie. legume. Dintre plantele cu bulbi

fn perioada lor principals de putegi alege narcisele albe, lug- I inflorire anernonele forme& ca de culoare crem (Omirho- in gddini alpine o pat5 cro- galurn urnbellarum) sau hia- Anemonele sunt flori tlia* rnatid de efect pregnant. cintoides (Hyacinrhoides Uda* cu jeturi upare de aph. aspectuoase. Tgiaji-le #I 5 Plancele crescute in prealabil hispanica). In regiuni cu clima asprz, iar- ingrijifi-le cu rnanugi, sunt excelente pentru plantare Produc o irnpresie ferrned- na pastrafi tuberculii in locuinja. deoarece confin subPtan9 rapids in ciubere ~i Ihi de toare anernonele indilyhdu-se ce iria pielea. flori. D a d ins5 plancagi tuber- deasupra perenelor scunde, ca

S o i d ,,Hollaadia" culii in ghivece mai tiirziu, de exernplu lilicelele (Iberis Varierate semiilnvdra'

Anemone

LUMINA Sl SOL 11 TRUCURI

braarnarl r ~scusl r J

I

Toamna devreme cumpirajl e Plantati anemone in fata Wberculi mark Wi pi glan@&d umei borduri de dmi~iri, u& &it mai curand. avhd un loc protejat orneaza

stratul pan5 la plantarea altor flori sau legume.

Anemonele nu rezista la inghef. Toamna scoatefi

I?rprtmim. -@- tuberculii din sol.

1

I I

i

)octorul planrelc I J ingr~j~re tot an ul 1

TOAMNA parts de gr id iM =Id&, pro- Plantare $./ p r o m con- tejat8. Si tn =st caz mlul tra gerului trebuie mulcii cu f r u m i ~ @) Cea mai adecvata perioadi . wu ramuri ~i frunze wate. de plantare a te toamna Tuberculii pot fi scqi din sol daci asigurafi anemonelor o gi p&strati iama in loruin@,

Tntr-un loc uscat $i ferit de inghe$.

PRIMAVARA lelcii consurni cu nesaf Pkntp* gi f~t j l izare frunzele fragede, lobate 3 Anemanele plantate toamna palmate. Adunafi diuni-

I Tnfloresc mai tdniu: 'Cn mai- torii pe vreme ploioasa sau

I iunie. Flwlle pot impodobi seara. Diunitorii pot f i straturile de vari timpurie. eliminaji prin capcane de and risar administrafi bere sau garduri contra plantelor compost ~i melcilor. ingri$irnAnt complex.

Porn poane

cul or. vesele Dalia-pompon este o ~lanta' popdari de vad, cu flori dmdente.

Dalia-pompon cu flori globuloase aparfine daliilor invoalte. In grupa daliilor este conside- rat2 o varietate cu flori m h n t e , diametrul floriior sale nedepQind 4-6 cm.

Cu exGpfia albastrului, ilnfloregte bogat in toate culorile. Petdele se rbucesc in mkurP diferitg i n s ~ r e interiorul florii, fiind dispuse asemenea piglelor pe acoperig. Ele au tonuri mai intunecate sDre vAr- furi sau margini, ceea ce evi- d e n ~ i d gi mai pregnant forma sferid a florii.

Dalia-pompon cregte ?n for- mi3 de &. Frunzele msrunte,

ovale 8i lucioase, dispuse pe tulpini puternice, goale pe din%untru incadred frumos florile.

Dalia-pompon este rezultatul unei amelior2ri artistice, nenurniiratele sale soiuri avind in comun cu strZimosul provenind din Mexic doar sen- sibilitatea la hghep Frunzele gi florile sale cad victim5 primului inghej. Din aceasta cauz5, dagropa~i tuberculii i n d inaintea primului Pnghe~ gi plstraji-i in locuinp.

Dalia cu floarea ca mingea este ruda daliei-pompon, avkd flori mari gi de asemenea sfkri- ce. Pedele sale sunt la fel simetrice, dar dispuse mai lax.

UNDE SE PLANTEAZ~?

Plantarc: in rnai. Cu d t w a 2 PZanW .-->rculii cu mug^ ... 1 &pt&dni inaihte, pregatifi in us, la addncimea de 10 5trrYtul: &nafi-l pan& la addn- em, la d i i r q e de &te rimw de 3Q an, feitlilifizafi-l cu 40 cm.

Plantaji daliile-pompon pestrife ?n straturi expuse intens la soare, cu sol af3nat Si bogat in substan~e nutritive.

Daliile-pompon, inflorind indelungat, merit5 un loc foarte vizibil in grsdina, ca de exemplu alsturi de intrare, in gddina de fafa& in apropierea balconului, terasei, sau l i n g locul unde obignuiji s5 v5 relaxagi.

Reinviorafi cu dalii-pompon stratul de plante anuale. C h d celelalte flori paesc ~i se ofilesc, daliile-pompon colo- r e d din nou stratul!

Steluple cu ?&$me mijlocie, ca de exemplu Aster amellus sau piticul Aster dumosus le sunt daliilor-pompon excelente plante de com- panie.

Florile in form5 de minge gi tulpinile drepte ale daliei-pompon atrag irnediat privirile. Dalia-pompon se pouivegte de minune prinue florile anuale plantate in covor vegetal, fie acestea cr5iie, p&le5i sau ver- bene.

Pute~i realiza un ansamblu aspectuos ~i asociind-o cu I gladiole gi pofian. Dalii N Bod ca mingea

3 Ac&i tuberculii ol un sm* 4 Chd daliile aw creecut, de aproximativ 4.7 cm de ps infigei tila o distant3 mi

ndnt ~i udali-i abundent. Wlulcijj mare & riromi patru p r i $ solul cu scowfa &mn$ita de le@$i-i ur bn wur. arbwe. Pratejqi mugurii de meld.

5 hainte de primul inghe tiiiati daliile la 10 cm de sol $i

dezgropati tuberculii. Pastrati-i intr-un loc ferit de ger.

CARTEA

GRUPA 8 12 , .:+-c-

,- - Gridinarit iscusit : . - ,

..

LUMINA $ 1 SOL 11 TRUCURI F i Cumparafi rizomi a Soare. Daliile-pompon volumino~i, cu rnai mulfi necesita cel putin pse ore de tuberculi carnqi, netezi ~i soare pe zi. tari. a 501 aftinat, permeabil. a Nu cumpiirafi tuberculi~ Incorporati in sol mult

sn. Evitati tuberculii rau uscati.

a Taiafi primii boboci de pe tulpina principals, astfel planta va avea mai tirziu mai multe flori. a Daliile infloresc mai devm- me dace in martie sau aprilie sunt plantate in ghivece. Pot f i transplantate in gradina la finele lui mai.

I Piantare Scoatere din p&m&nt Ji pds- a n d se poate deja lucra in trere grading, pregetifi straturile Inainte de primul ger scoateti intr-un loc?n care nu stag- tuberculii din sol. Pastra1i-i in

, neazl aerul fierbinte. Plantafi turba sau nisip, cu verful lasta- tuberculii dupi mijlocul lui rilor h sus, intr-un loc intunecai mai. ~i rece (dar nu sub 7 "0.

- 1 i" I

: Pe vreme secetoasil menfinefi 1 reavan solul daliilor. Dupli ce

risar, udafi-le cu solufie cu ingra#rndnt lichid. Indepirtafi regulat florile trecute, pentru a

. asigura o tnflorire abundenta ' (dreapta). L

Paduchii de frunzi sunt insede marunte ce sug seva frunzelor ~i tulpinilor. Prin aceasta sllbesc planta ~i pot rtispandi $i boli. Dad obser- vafi d plata e contaminata, stropifi planta cu o solqie ' de sipun ~i alcool.

1 : Begonia tuberhibridi I

' Culori in tense in bcuri urn broase

F Culori superbe tot an ul

Din tuberdii rnaronii pi p a q i ai begoniei tuberhibrida apar l%mi moi pi c$rnoyi, cu frunze ashetrice pi flori hflorind toad vara.

Piode sale amintesc de florile trandafirilor, cameliilor sau garoafelor. Culoarea lor poate fi alb& galben5 sau portocalie, dar gi in toate nuangele de ropu. C2teva soiuri se remarc5 ~ r i n prezenp unor flori bicolore.

Begonia tuberhibridii se clasific3 potrivit constitufiei sale. Exist5 soiuri cu tulpin5 erect5 pi soiuri cu tulpid pendentil @end&). In categoria celor cu tulpini erect5 se manifest3 dikrente puternice, inclusiv referitor la mikimea florilor.

De categoria begoniiior tuberhibride cu flori urhp apagin soiurile cu flori avhd

diametrul de 14- 15 an. Cele mai importante sunt: ,,Giganteam, ,Marginatam cu flori dantelate, ,,FimbriamW cu petale franjurate $i ,Marmorata" cu flori bicolore. I d j h e a begoniiior cu flori uriqe variaz3 Pntre 25-50 cm.

Begoniile cu flori mari (Grandiflorn wmpacta x) au diametrul florilor de aproximativ 10 cm. Diferengele Pn cadrul categoriei sunt In mare identice cu cele caracteristice begoniilor cu flori uriqe. Din aceasd categorie fac parte begoniile cu flori asemhitoare cameliilor, precurn pi grupul ,Cripsa marginata" cu flori simple, dar dantelate. Hibrizii cu flori mari au o tnafime de aprox. 25-50 cm.

Begoniile tuberhibride cu flori de mirime medie (grupul Muldorn) au d i i e t ru l florilor cuprins Oltre 5 gi 9 cm. Soiuri recomandate cu deosebire sunt: ,Nonstopn, ,Happy Endn pi ,,Memory". fniileea lor a t e de aproxima- riv 20-30 cm.

Diameuul florilor begoniilor tuberhibride cu flori mici este

1 PLANTARE 51 TNGRIJIRE I ACCESORII: U tuberculi de begonie Ll parndnt de flori CI y u r

C3 ingra@rndnt lichid U par de 60 crn U ghivece de flori (0 10 cm) 1

de 2-4 un, iar t dpmea plantelor de 15-20 cm.

CE SE P-~TURI?

Begoniile p h t e (grupul Asociqi begoniile niberhibrida Flore pleizo pendula) au flori cu $lame ce p& de aseme- de 4-6 cm ce se dezvoltai pe Ik- nea penumbra. tari lungi, a&nf tori. F+e gi idera le asigurZ

un h d a l verde linistit. Sub ~rbori begoniile pot UNDE SE ''''''a' avm e f d unor pete mma- . -. . I

. - - 0 caracteristid a begoniilor tuberhibrida este d sunt foarte sensibile la inghej pi prefer5 penumbra.

Toate soiurile cu tulpins ere& se d m l d excelent ca plante de barduri, in locuri umbroase. I

Pute~i planta ?n de balcon situate la umbd soiuri de begonii erFte ~i pendente deovo trivL

I

5 Dezgropali tuberculii dupa primul inghef. Dupa uscare

indepartafi frunzele $i pirnintul. PSstrafi-le intr-un loc intunecat, rece $i uscat.

b a d frunrele sau tulpinile raman umede, begoniila pot fi atacate usor de boll micotice. Din acest motiv, udatl numai solul, nu si

fotodatg, pentru amphe plantele. $ copuri se preteazii mai bine soiurile pendenre. & P A W w

L I - d---

I Gridinirit iscusit

r - - "' L - hgrijire tot an ul

IARNA TARZIU TOAMNA Foflare Pastrare In februarie sau rnartie, forfafi in locuinfi tuberculii de begonia.

PRIMAVARA Plantare Plantafi begonia tuberhibridi in strat, i n lazi de balcon sau ciubere. Plantele vor Tnflori dupi cdteva siptimdni.

Tiiafi tulpinile rnoi pdni la inilfirnea de 5 crn. Dezgro- pafi tuberculii irnpreuna cu pimantul lipit de acestia 00s). Lisa$ parndntul s i se usuce, apoi curifafi tuberculii. Punefi-i la iernat i n locuinfa intr-un loc rece, intunecat ~i ferit de inghef.

I

I:, . &-A, , ,* ...,. ' I -

. , . 1'; 2.

VARA lngrijire Udafi ~i fertilizafi sisternatic. indepirta~i florile ~i frunzele

I . . , -, -

Begoniile pot f i atacate de fainare. Pe fa@ $i dosul frunzelor, precurn ~i pe tulpini apare o peliculi albicioas2, aseminitoare pudrei. hde- pirtafi imediat perfile infestate. StropiJi planta, inclusiv dosul frunzelor, cu o soluJie contra ciupercilor. Repetafi stropirea de rnai multe ori.

LaleleIe Triumf; de o fiumuse~e cfasici, sunt plante qor de hgrqit.

Lalelele Triumf, a v h d o forrni de pocal, sunt flori semitirn- purii, cu tulpini viguroase, raistente la v2nt si vicisitudinile vremii. Au luat nqtere prin Pncruciparea de soiuri simple, timpurii pi t k i i . Florile lor sunt mai mari pi tulpinile mai lungi d e d t cele ale soiurilor timpurii. Dup5 inflorire frunzigul lor se vepte- jegte repede. Exist5 in tot felul de nuanye, mai puyin albastru.

fn cele ce urmeaG prezen- &-I dteva soiuri fndrwte. ,,New Design" are flori de nuan55 roz-pal 8i frunze cu margini albe. ,,Garden Party" este un soi cu flori roz pi galben-pal fn proporfii egale. ,,Negrita9' fnflorqte fn nuanfe neobisnuite (violet-negicios) pi &tarten (petale purpurii cu margini albe, subfiri). Sunt soiuri biwlore, intre altele, ,,Burning Heart" (galben pi rogu) sau ,Union Jack" (alb gi rosu). Lalelele Triurnf se carac- terireazi prin petale cu marginile de culoare diferitri, spre exemplu soiurile ,,Broadway" gi ,&en van der Mark" au petale rogii cu rnargini albe, iar ,,Abu Hassan" gi ,,Djakarta" au petale rogu-inchis pi rnargini galbene.

UNDE SE PLANT^?

Lalelele Triumf se pot planta deopotrivi in straturi cu forme regulate pi neregulate, sau in ciubere.

Lalelele evidentid precizia , *

geometrid a straturilor regulate. Alege~i unul sau dou5 soiuri gi plantaji-le fn num% mare, pentru a obfine un wvor de flori elegant.

Aceste lalele se pot planta pi in grupuri neregulate 'n straturi de perene gi la poalele arbqtilor, unde creeazi o pat5 cromatid de efect.

Lalelele Triumf arati bine gi in IZzi de bacon pi ghivece. Dup5 ce infloresc, bulbii pot fi

scosi sau pot r h h e in sol. Pute~i masca frunziguI lalelelor Pn ofilire prin plantarea de flori vcatice.

Lalelele Triumf existi Pn diferite culori, de aceea diversele soiuri se ~ o t asocia bine intre ele sau cu alte flori.

Obyinefi o compozi9e de tonalitate rZcoroasH asociind soiul violet-alb ,,Dreaming M a i d cu florile de nu-mi-uita albastre.

V5 putegi delecta cu tonali- t?id cromatice d d e asociind, spre exemplu, soiurile ropii pi galbene "Djakarta" sau ,Kees Nelis" cu panselele.

Un efect vesel se poate realiza prin plantarea amestecat5 a soiului de lalele ,,Burning Heart" cu viorelele.

Soi cu duroe q i i

bdepirtaf i frunzele numai dupa ce s-au uscat camplet.

Pe rnasurh ca intensitatea INu le taiafi verzi deoarece infloririi scade, extrageti bul- cfrunzele alimenteaza bulbii

bii din sol, despsrjiti-i de bulbii . .bu energie pentru Tnfloririle mici ~i apoi replantali-i.

I

Lalea Triumf CARTEA

GRUPA 8 14

Grgdinirit iscusit

%,-A

L)ocrorul planrelor

lrPde tari la palpat, d r n q L hibride ,,Tdumf" suporta ~ ~ m n a cumpara$ buW & te Soare, m u m b r i . Lalelele te Pentru inrnuljire, xoatefi

bulbii din sol si plantafi-i in ak Cu cat bulbii sunt mai mad, QJ penumbra temporars, dar se loc. Dad riman prea mult timp atilt planta v&% & dezvolta optim in locurile in acelasi loc, vor consuma toate

insorite. substantele nutritive ale solului. te So1 perrneabil, bogat in a Lalelele se pot forfa iarna.

, ' substanfe nutritive. Interesafi-va referitor la r a ~ i bulbi fncolfiti Umiditatea excesiva poate soiurile cele mai adecvate Tn

pravoca putrezirea bulbilor. acest map.

I

PRIMAVARA TARZIU Scoatere din sol $1

Plantafi lalelele Triumf In dlvizare septembrie sau octombrie, Taiafi florile trecute 00s). intr-un loc insorit si ferit de Scoateti din sol bulbii

plantelor care au dezvoltat mai multe frunze dec%t flori, separati-i de bulbili ~i plantali-i din nou.

Toamna, plantafi bulbii intr-un vas plat, udap-i abundent $i duceti vasul in pivnifi. Dupi trei luni mutafi-i intr-o camera ricoroaa, intr-un loc mai cald ~i mai luminos. Cu cat locul in care infloresc este mai ricoros, cu atilt

Botrytis) cauzeazi Inca de la rasarirea plantei defor- mafii, Pete si aparitia unui strat fin brun-cenusiu. Prevenfie: indepsrtati res- turile vegetale si stropiti cu solutie de coada-calului. Ondepartati din gr idini lalelele contaminate.

Unele specii sunt impozante, dtele grafioase, & toate sunt d&it de aspectuoase.

Ceapa ornamental5 este dis- tins5 cu un loc privilegiat chiar gi in cele mai frumoase grsdini, in pofida faptului d este ruda apropiatg a cepei pi usturoiului. In cele ce urmead v5 prezentgm dteva din speciile de gddin5 cele mai populare.

Allium giganreum este o specie Pnaltii, cu flori violete, indesate, ca gi cele ale speciei Allium aflarunense. Ambele infloresc din mai ~ B n s in iunie ~i au tulpin5 viguroas5, inalti de 80-150 cm.

Speciile scunde se disting prin culorile lor diferite. Allium chrisrophii are flori violete ce apar in iunie si iulie, in5lrimea plantei fiind de 30-

Allium moly

este de 15-30 cm. Allium moly (2: 20-30 cm) are flori galbene ,si inflorqte intre rnai ~i iunie, in timp ce Allium kararaviense are flori albe, dar in5lgimea sa este de doar 15- 25 cm.

50 cm. Ahum roseum se distinge prin flori - stelate Iaxe, UNDE SE P L A N T E ~ ? roz-aprins 8i infloregte in aceeqi perioads. In~lgimea sa La soare, ceapa ornamental5

se dezvolt5 bine in mai toate solurile. Se potrive~te deopotriv5 in stratul de flori, ca gi in grsdina spontanii. fn gr5dina alpin5 cultivagi

specii scunde, care cu timpul se inmulyesc gi formead un covor vegetal vast.

fn stratul de flori planta~i specii inalte, de preferinfa in grupuri de mai multe plante amplasate in fundal. Florile mai rnirunte, plancate in fagada stratului pot apoi masca frunzele cepei ornamentale.

h a t 5 bine gi ca plant5 crescbd spontan, mai ales pe camp sau in liziera pidurilor.

CI compost CI plantator CI scoaq3 m3runfita de copac D cazma

5 Primavara, de Indati ce apar prirnii Ibtari, incorporafi in

solul dimprejurul plantelor ingrS$arnant complex.

Ceapa' ornamen tala' CARTEA

GRUPA 8 15

Ceapa ornamental2 se p a t e utiliza ~i ca floare t2iat& Tiiaji florile d n d

plantele cu flori puTine. Tncep s i se deschidi. Lisati pa planti frunzele cu miros de ceapi, pentru c i o fort i f ici

RarnificaJiile florale arata

64 id14 as& rolul proaspit. flori uscate.

Lisaji frunzele s i se ing2lbe- neasd astfel vor furniza plantei energie.

Frumle cepei ornamentale

) Uoctorul plan telor I

Larva rnu~tei cepei ataci planta cauzhd rssucirea, degenerarea sau ingil- benirea frunzelor. Parazitul l ~ i depune ouile pe bulbi, iar lanrele penetreaza in Wbi . Tndepirtati ~i dis- ugeti bulbii contaminati.

Chionodoxa CARTEk

GRUPA 8 16

I Gridinirit iscusi t -, ;

Cum@@ bulbi man', tari, cw diarnetru de eel pufin 2,5 cm, care au In general mai rnulte tulpini florale.

Mu cumpara$ bulbi moi sau vatamafi, deoarece sunt -ensibili la bolile miwti-

Soare, penumbra. k dezvolta optirn in penumbra, sub coroana arborilor cu frunzi~ bogat.

501 permeabil, bogat in substanfe nutritive. Prirnivara, solul cu humus confine umiditatea necesara plantelor. - 7ii~ririre tot an ur

Plantali chionodoxa toarnna Chionodoxa se autorepro- devrerne. Pe vremea calda duce. Daca efectivul plantei de toarnni se 'inridacineaza crege rnai incet decdt dorifi, bine. lnfigeti h sol vara dewerne dezgropati sernintele brune, mature ale bulbii. Desprindefi bulbii plantei sau puneti-le la ger- rnici 00s) si replantafi-i. rninat Tntr-o tavi.

hcorporati In solul din iurul

Pentru forfare, In octornbrie, plantaTi bulbii i n ghivece. Acoperifi vasele $i finefi-le afari tirnp de zece saptSrn3ni. Dupa aceasta, arnplasafi-le in locuinfi, Intr-un loc racoros, iar dupi ce apar lastarii asezafi-le pe pervazul ferestrei, la lurnini ~i caldura.

P Docrorul plan relor -I

<hionodoxa poate f i hw-

cata de infeqii bacteriene, sernnalate de pete negre sau brune cu rnargini de alta culoare. Nu existi protecfie chimici. Ondeplrtafi plantele contaminate Irnpreuna cu bulbii lor. Nu le cornpasta$.

plantei hgra$rn&nt corn- plex. Dupa inflorire nu o mai :,-.$d tiiati, deoarece se poate , 1 inmuhi si prin serninfe.

Br;fndqa cu florile sale vesele, m h t e este p h i toamna &iu podoaba b o a s i a gridhi.

In grkiini se plant& cu mult mai pufine b r h d q e de toamnii d d t de prirnPvd. Acestea sunt $ mai pufin ameliorate, de aceea exisd cu mult mai pufine soiuri.

Grocus spxiosus este cea mai cunoscud specie de @nP ce inflorqte toamna. Dispune de o floare mare, in form5 de piilnie, se auto pol en^ gi se @qte in culorile alb (de exemplu, ,,AIbusv), albasuu (de exernplu, ,,Oxonian") gi violet.

C ~ ~ C ~ L F sativus b e s e cultivat gi in antichitate, din s d u l 6 u se obfine gofranul. Pentru 1 kg de $ofran sunt necesari

$franul albasuu-violet este sen- sibil la frig.

Alte specii fiwnoase: $0franul violet de Banat (Crocus bana- ricus), pfranul violet-roz, par- b a t ~i gra60s (Crocus longi- florus), sofranul violet-roz-db cu . - coroan5 (Crocus kotschyanus), ~ofranul de Riviera, purpuriu- violet (Crocus medius), pfranul de Pirinei violet-purpuriu, inflorind uneori f n d de la s@i- tul lui august (Crocus nudi- florus) gi gofranul violet-albktriu grafios (Crocus pulchellus). Majoritatea speciilor se remare prihtr-un stillung, portocaliu $i infloresc Pn intervalul septembrie-noiembrie. Frunzele lor nu apar d d t primzvara, dupa inflorire.

UNDE SE PLAN TEA^?

$ofrand de toamng se adapted qor. Arad la fel de aspectuos plantat in hp perenelor inflorind la finele verii, ca gi in fap arbqtilor cu frunziy autumnal, dat i in gfidina alp& gi pe

EPzon. Plantafi ~ofranul de toamns

1- alea g k h i i , acolo unde v?i pute$ bucura de culoriie fermedtoare gi atunci, &d celelalte flori s-au uecut deja.

& strat locul d u optim este in spatele floriior cu M i r e urn- purie, de exernplu, c r i i galbeni, s&njenei sau bujori, deoarece k l e acestora mas&& fiunzele ingdbenite ale pfranului.

Planta hflorind fhii frunzi~ se

Y L H I Y I H K t 31 I I Y U K I J I K t

ACCESORII: CI bulbi de ofr ran CI humus de frunze sau turba 2 nisip CI scoarfa maruntit5 de copac CI plantator

s d cu p h t e acoperitoare Se p a t e realiza o combinafie de sol v+c veni. Plantafi aici de culori bead p l a n h d b r h d q e cu ceva mai inalte brhduga violet-purpuriu de d d t plantele acoperitoare de Riviera la poalele arbodor cu sol. Da& frunzele sunt expuse frunzig auriu. soarelui de primitvar:, b r h d q a B r h d u p grafioasii produce o se dezvold viguros. irnpresie pitoreasd asociad cu

crizantemele galbene si cele de

Cu culorile sale vioaie brindup de toamnii constituie podoaba

Hurumnas) inflorind concomitent cu ea, p G q (Fesruca cinerea) sau molinia (Molinia merulea).

B h d q e l o r li se potrivesc bine plantele acoperitoare de sol, de exemplu Iha-caprelor (Cerastium romen rosum var. columnae) sau 6 p u n k i p

Plantaji bulbii. ma# @&nt pe bulbi $ presati-l

fice remarcad cu deosebire tn (Saponaria ocymoides). $ofhi de ltiviua gi egi I

I Grzdinirit iscusit

LUMINA $ 1 SOL - - 1, TRUCURI

Procurafi in iulie-august bulbi tari ~i carno$ de brindura de toamni.

e Brindu~a sau ~ofranul, cum se mai numqte, are nevoie de multfi lumini primsvara $i toamna. Vara ?nsA prefers penumbra. e Sol permeabil cu reacgie acidi S i fie afanat $i cu confinut ridicat de materie organici.

Dupa inflorire bulbii se pot diviza. La trei-patru ani scoa- feti bulbii, divizafi-i ri replantafi-i.

Nu cumparafi bul bi infectafi cu putregai cenusiu, moi sau deja incolfifi.

Marcafi locul plantelor cu firuri pentru a nu planta $i altceva pe terenul respectiv.

(a] Pngrjire tot an ul PRIMAVARA

Plantare $i divizare Menfinere

se pot pistra In frigider.

Plantafi bulbii imediat dupa Lisafi frunzele ce apar cumpirare. Pentru scurt timp primivara ss piarl de la sine

Legarea frunzelor va duce la Acum, in perioada de slibirea bulbului ~i sciderea

I repaus, bulbii in vlrsti se randamentului de flori. pot inmulfi prin divizare.

TOAMNA Udare

Sofranul este atacat uneori de pufregaiul uscat. Pe bulbi apar Pete rnici, con- fluente, fnchise la culoare, drept consecingi bulbii se zblrcesc $i se usud. Inde- pirtafi plantele infectate.

in timp de seceti planta necesita udare. Florile se pot proteja de vlnt ~i de zipada timpurie prin acoperirea lor cu cutii de carton sau co~uri de richit i (dreapta).

moxa . ~aja 'liens J

Sthjenii creeaza" o atmosfera' vesela' 521 p"&i sau h vaz&

Sthnjenelul (cu barbi) este cel mai elegant $ distins dintre irigi. Se caracterized prin cele trei petale indrep- tate in jos, fn mijloc ornate cu fire pestrite, de unde i se pi trage numele.

N u m M soiurilor este practic infinit. Cultivatorii au selecgionat culori de neimaginat phni atunci in

Iris elatior

lumea plantelor. Soiurile pi hibrizii se grupeazi astfel: L

Iris elatior, in aceasti grupi se g%esc soiuri mono-

. - -

Iris barbata nana are soiuri pi de 10 cm inidtime, dar nici cele rnai inalte soiuri nu dep%esc ins5 40 cm. fnfloresc intre aprilie gi mai.

UNDE SE PLAN TEA^? Dugmanii cei rnai mari ai rizomului sthnjenelului sunt

gi multicolore. Pe unele se vede d t e un filon sau un desen pestrif. Soiurile hibride infloresc intre mai pi iulie, pi au o indjime cuprin- s5 intre 70 pi 120 cm.

L sthjenei ,si margarete

Iris barbata media, soiurile plantali rizomul pe din grupl cresc phni la 40-70 movilira din amestec de cm. fnfloresc in luna mai. ri ,,-2nt.

A S a

Printre soiurile nou- apLute pe pia~5, sunt frecvente cele din sudul Statelor Unite ale Americii; ele cer multi cilduri. Cu cat floarea este de o culoare rnai neobipnuiti, cu atht trebuie s i f i ~ i rnai precauti, pentru

Sthjenei liliachii ridihdu-se deasupra speciilor de S d p byzantina

soiurile rnai sensibile cu un strat gros de frunsi9 pi cu 1 crengi de brad.

CE SE PLANTEAZA AL~~TURI? Plantaji intr-un grup de 15, sau rnai mare, sthnjeneii prezinti un spectacol splendid. Ungii ei planta~i flori suficient de viu colorate pentru a concura cu sthjeneii.

Ansamblul de flori tim- solul excesiv de umed pi apa ~4 multe soiuri nu rezistg purii cornpus din acegtia, stitutL Atenfie deci, ca solul iernii mai reci de la noi,

s i aib5 0 bun3 permeat& chiar d a d sunt Pngrijite narcise pi lalele in nuante vesele de primivari ne pot

tate. D a d suntefi nesiguri, foarte atent. Acoperi~i oferi un spectacol minunat. Iris barbata media

5 Primhvara devreme WW sdul planrelor cu

?ngr&&ininte naturale, de pildr Rird de aase sau eu compost

Wne f~mrrntat

Sthjenelul (cu barbif)

e Lumins naturals. lrisul necesita lurninii solara cel putin o jumatate de zi, dar culoarea lui va f i si mai stralucitoare daca este expus toata ziua la soare.

I CumHrafi rizorni tari, drnosi, cu ridicini subfiri qi

Nu punefi ingri$smintele direct pe rizom, pentru cZ i l vor arde. uniforme.

e Nu cumpirafi niciodati Dupl inflorire, tsiafi tulpina

intreagi. Lasati Fnsi frunzele pe plant&, pentru ca ele ajuti la inrnagazinarea in rizorn a urbstan$elor nutritiue. I

flzomi rnoi sau care se f2irlmiteazi la atingere, cu p t e sau urme de mucegai.

Sol permeabil. Trnbunatititi solul cu compost.

fnprilire tot an U.I

I TOAMMA TOAMNA URMATOARE Phnfare fngryire #i planbre Rizomii stlnjenelului se Tiiiafi frunzele $i Tndepartati planteazs toarnna. parfile uscate @).

Noii rizorni se vor ~ lan ta in I I PRI MAVARA septembrie.

Fertiizare I

I Se vor folosi pe cAt posibil Tngri5arninte naturale, de pilda compost. Fiina de oase

Mucegaiul cenu9iu ataca in primul r lnd plantele negli- jate #i slabite. Irnpiedicati rasplndirea bacteriozei: distrugeti cat rnai repede parfile cuprinse de mucegai.

I ajuti veg&tia.

I VARA T ~ ~ I U

I

Inmu@m Divizafi rizomii rnai vechi si plantqi irnediat plGile rezultate.

It. I" ..A

Aceste fimecitoare inflorecen~e nu pot Lipsi din nici o graWdini de primivarZ

Florile zambilelor emanhd un parfum intens sunt situate Pn ciorchini indesari pe tulpini r idihdu-se dintre frunzele lungi si inguae. Florile stelare form9nd inflorescenie pot fi de culoare crem, rosu-somon, violerg, albastru-azur sau roz.

Cu &t bulbii sunt rnai mari, cu atht rnai mari vor fi florile zambilei. Bulbii rnai mici (circumfering: 15-1 6 un) sunc folosiri mai des in straturile de flori, florile lor fiind mai raistente la vicisitudinile vremii. Bulbii mari, trataji in prealabil (circumferinjg 18- 22 crn) sunt excelenri pentru forrare timpurie. Cu timpul inflorescenjele zambilelor devin mai laxe, dupa d ~ i v a ani pe o tulpinP flora5 apar doar dteva flori.

I , Florile noei zvnbile &t&e

UNDE SE PLAN TEA^?

Zarnbilele se folosesc pe suprafere mari la culturile tip covor vegetal, dar dgiva bulbi plantari Pn ciubk pot crea un grup floral de efect.

fn strat, primpvan, plantate la poalele unui arbore in floare ofer5 o imagine splendid&

Plantate in vase de cera- mid? zambilele pot Empodobi frumos terasa si imprejurimea aleii la intrare.

Zambilele de diferite culori se pun in valoare excelent plantare in faya gardurilor vii, de exemplu a cimiirilor.

Zambilele se pot asocia foarre bine cu alte plante cu bulbi inflorind primzvara, ca si cu arbori ~i arbqti.

Plantari In golurile dintre zambilele produdnd Pntrudt- va o impresie de rigiditate,

piiilule . (Bellis . perennis) .. sau . - pansele (Viola x wirrrockima).

Lalelele (Tulipa) plantate alituri de zarnbile confe6 o not2 romantic5 stratului tip covor vegetal.

Cirqulg prunul ornamental infloresc wncomitent cu zambilele ale &ei flori violete sau albastru-intens se asorteazii arrnonios cu florile albe sau roz ale arborilor.

Magnolia inflore~te de asemenea in acelqi timp cu zambilele: asociate f$i

C I

evidenjid reciproc frumuseyea. Plantari alituri de 1 magnolia roz sau rogie zambile d violete sau de culoare crern. in+ lalelele "Pink Pearlw

P L A N T A R E SI ~NGRIJIRE

de oase J material de acoperire a solului LI inqr&imbnt lichid

i I-

1 Taamna deweme, shpali o 2 Depunqi i n groa* o lingura groapi 30 x 30 cm, addnci de de compost ~i faini de oase.

15 crn. Captqiti-i fundul ~i Plantati bulbii in groapti la dis- IaturiC cu o plasa de sarmi con- tante de 15-20 cm. tra rcur~riinr

3 Depunefi p a d n t p s t e bulbi. De irwlati ce apar viirfurile Presati solul. Mulcifi solul cu 4 frunzelor, diluali i n apade

scoaqa maruntiti de copac. udat ingragarnint lichid $ i udati Marcqi lmul bulhilor. plantele.

CARTEA

GRUPA 8 19

Grzdinirit iscusit

0 Pentru strafurlte de flori curnpilra$ bulbi rnai mici. Dq i florile lor vor fi rnai mhrunte, vor rezista rnai bine la vicisitudinile vremli.

Nu cumpara$ bulbi moi, mucegaiJi sau avbnd fn varful bulbllor IPstari Iugi, curbali.

Soare Wrect. Creyte uniform vertical in locurile insorite.

Sol permeabil. Zambila nu suportii apa stagnant3 $i se dezvolti cel rnai frumos in sol bogat In substante nutritive.

r I IUA PRIMAVARA TARZIU

Plan tare Cumparali bulbii $1 plantali-i. in zonele cu ierni reci, efectuati plantarea la timp pentru ca plantele sii aibii timp $3 se hradkineze. Daca dupa cumparare nu plantafi imediat bulbi, pastrati-i fntr- un loc ricoros.

Talere Pndepartati inflorexenple imediat tnainte de a se trece. indepartafi frunzete numai dupcT ce s-au uscat complet, altminteri planta in anul urmator nu va inflori.

PRIMAVARA hwtilizare De Indata ce apar frunzele, di l~lal i Ingray%mant lichid in apa de udat $i udali plantele cu acest amestec.

DupS cafiva ani inflorexenfele devin rnai laxe y i rnai mici, de aceea, din doi- trei ani plantati bulbi noi.

Inflorescenfele grele pot f i sprijinite cu ramuri de arbust bifurcate.

Petele de putregai brun sau negru yi radacinile firave sunt semnele unei boli micotice periculoase: putregaiul bazei bulbilor. Distrugeti bulbii infectafi yi Tn locul respectiv nu rnai plantati bulboase.

O IMP ABAMP SRL ISBN 978-963-86092-8-1

Ingrijire simpli Crinii virp$, de cdori in tense fi de h m e exo tice sun t plante ornamentale deosebit de popdare.

I Vara, ultima inflorire a crinilor, aceea a crinilor vinlrgaG, viva re- cornpenm pentru riibdarea cu care i-a$ qteptat. Crinul vargat este cel mai popular crin, nece- sitiind totodad cea mai rnodesd ingrijire. Provine din Asia Orientals, unde bulbii siii sunt consumaji pentru con6nutul lor mare de &don.

Pe tulpini atingiind gi i d $ - mea de 1,8 m se pot davolta chiar pi d o u k i de flori portocalii, asemhgtoare crinilor de padure. Dintre petalele reflexive, ornate de pete, se ridid antere lungi, de culoare inchisii. Tulpinile rigide nu necesid tutori.

Cel rnai cunoscut soi este ,,Splendens", caracterizat de o formz excep~ional de frumoasa gi

La poalele arborilor

folum var. flore-plena), cu for- minl special2 ji flori invoalte.

Patrimoniul genetic a1 crinului viirgat se re@qte in numeroase &&;ti de Tiiinum. Hibrizii raultari din incruci~area diferitelor soiuri se disting prin flori aspectuoase, in culori pastelate.

de flori mari. UNDE SE PLAN TEA^? Crini virgap' ala'turi de ~ l a o t e perene Akituti de specia de b d

exisd nurneroase varietinlti, ca de bgtaia soarelui se pot asocia cu , .

exemplu crinul vsrgat galben Crinul vargat aparjine plantelor alte plante de varg. (Lilium lancifblium var. flavifdi- cu bulbi vikatice, ce se adapt& um) gi crinul tigrat (Lilium lanci- cel mai q o r gi trGesc cel I&

mult. Pe aproape toate terenurile CE SE PLANTEU~~TURI? se demold din an in an tot rnai frurnos.

Preferind penumbra se d a - vold bine gi in suaturi in care, datoritz umbrei arborilor, alte plante ar fi pierit demult.

Plantagi in jurul crinilor plante de acoperire a solului. Astfel, in& inaintea fnfloririi crinilor, stratul va fi frurnos ~i totodatinl riidkinile vor fi umbrite.

Plantafi crinii viirga+ la mar- Plantafi-i alinlturi de perene, ginea zonelor cu arbori, florile deosebite ale crinilor se deoarece acesta este habitarul lor vor widen~ia deosebit. original. Aici se demolt5 repede, Plantele de acoperire expan- se rispiindesc in scurt timp ~i sive, de exernplu iarba-d5ei vio- reinprospat& verdele arborilor let-albastru (Nepera x fiassenii) cu culoriie lor calde. sau ciucugoara (Lobularia mariri-

Crinii virmti se pot folosi in ma) ii a c c e n t u d modest fiu- ", . Varietate &hi rnulte feluri: supodnd bine gi

Cu ajutorul crinilor de nuan~e asernhinltoare, precum si al @- benelelor mu criijelor, in @- dinile rustice sau in gospodiiriile de la prii se pot realiza ansambluri florale in tonuri calde.

I PLANTARE 51 TNGRIJIRE ~ - -

kCCESORII: O bulbi de crini vHrgati Li levantid CI furcg de s i r 1 CI grebl3 CI Tngr&$%m&it chimiccmplex CI compost O cam;

Depuneg pamantul tn gro $ tasatl-I. Mditi printre

lacurile de plantare plante de umlrrire a solului. Udafi solul.

1 Crin VZrgat de Japonia CARTEA

GRUPA 8 20

Toamna sau primavara Soare sau penumbra. Pentru iimpuriu cumpBrafi bulbi tari, ca crinul vzrgat si infloreaxa :irno~i. abundent planta are nevoie

de trei ore de soare pe zi. Sol perrneabil. in apa stag-

nanta plantele pot putrezi. I ctmpare bulbi nw Solul trebuie sa fie bogat in

nw@iti sau bulbi care au substante nutritive ~i constant hceput si I&tireasca. n reavan.

y PRIMAVARA PRIMAVARA TIMPURIL Fettilizare

Dupii cumparare plantafi lncorporafi h sol imediat bulbii crinului var- tngr&$imdnt organic. gat, pentru a nu se usca. Protejafi v&-ful lastarilor PBna pregatiti stratul, pas- crinilor v5rgag de

inghefurile arzii: acoperif i pirntele Vn noptile geroase cu o cuverturii de phzZ (Sf8nga).

VARa Mulch0 solului w e r n q i On jurul tulpinilor f r un t i ~ marunfit sau compost grosier. Astfel solul Tgi mentine umiditatea, nu este invadat de buruieni, iar radiicinile raman la racoare.

E%P*10818

Crinii virgafi sunt afectati frecvent de virusuri. Pe o razz de 30 cm nu plantafi alti bulbi.

Taiafi numai o treime dik partea superioari a tulpinilor. Frunzele sunt necesare 'nfloririlor ulterioare.

Doc r l plantelor :I

$obolanii de apB pot cauza daune irnportante in stratul de crini vargafi. Ciptusifi groapa de plantare cu plasa de shrrna pentru a Trnpiedica accesul animalelor la ridicina plantei. Bilele contra moliilor, dispuse printre tulpini, alungi de asernenea diunitorii.

PLANTE C U BULB1 GRUPA 8

Stdn jen el orien tal Floarea de vis a terenurilor umede

Podoa be krmeca'toare de varg PLANTARE $ 1 ~NGRIJ IRE ACCESORII: U rizomi de stanjenei cazma 11 plantator O compost U turbi Florile sthjeneilor sunt qezate pe fiunzele elegante, ca

ni9te fluturi mari.

cane gi germane, in culori fer- rnedtoare, inclusiv variet5~i in nuanfe albe, roz, ropii, albastre gi violete, precurn pi multicolore. Florile sunt caracterizate de petale rnari, late pi o coroand de petde interioar5 rnai mid.

Locul. Plantele sensibile necesifi un sol bogat in substante nutritive, upor acid gi, din rnai p h 5 in iulie, necesit5 gi mult5 ap5. Mai t2rziu, rnai ales iarna, solul trebuie sd fie reavk doar rnoderat. Iris ensata la noi se davolt5 cel rnai bine pe terenurile rnlQtinoase create artificial, unde nivelul apei se

Din rnarea grup5 a sdnjeneilor in Japonia, in rhndul horricul- torilor sunt deosebit de populare dou5 specii. Ambele sunt rninunate plante de rnlqtin5, care prefed locurile urnede.

Iris ensata (anterior Iris kaempfer~] d ~ o l t d flori uriage in iunie gi iulie, care pot cregte pin5 la 20 crn. Petalele poart5 desene bogate, sunt ondulate sau franjurate.

Exisd foarte rnulte soiuri, rnai ales japoneze, dar gi arneri-

poate regla potrivit necesitz~ilor. Planta nu tolerea- zii calcarul gi gunoiul de grajd proaspat gi nici inghe~ul. Ins5 ingrijirea corespunziitoare este r5spl5tit5 printr-o inflorire abundenta.

Iris laevigata infloregte din iulie p b 3 in august. Tot anul suport5 terenurile rnlqtinoase, dar nu tole re^ solul calcaros. Florile 8i petalele sale &firate sunt cu ceva rnai rnici ded t cele ale speciei anterioare. Petalele

Iris ensata h habitatul sZu preterat' malul lacului 1 ',. 7

dinile in care se gdsqte o suprafa+ de apd. Planta dispune de umiditatea necesars pe rnalul lacului de griZdinP, in scraturile rnlQtinoase gi de-a lungul apelor curgdtoare.

Frunz.de inalte, elegante, cresdnd pe verticals se rnenfin tot saonul verzi, irnpodobind tirnp indelungat grzdina.

ligularia (specii de Ligularia), floarea de nu-ma-uita (Myosoris palusrris), polernoni- urn (Polemonium caeruleum).

In penumbd i se pot asocia ferigi regale (Osmunda regalis) gi cre~igoare (Alchemilla mollis).

4 3 Sam1 'ln jurul plantelor o Udali abundsnt h rrdamM latg gi platfi, Tri de plantare # crqkrea

rare w poate acumula epa Rirn8vara d w m e dsap@r '

a@ng$nd direct la rMcini, planteke cu un stPat de tamp%% &tian.

. - Iris ensata '-

interioare aspectuoase sunt sub~iri pi erecte.

Ambele specii dispun de I varietd~i ameliorate, ;u frunze I deosebit de aspectuoase, alb-

1 verzui. Denurnirea soiurilor este in cazul arnbelor specii ,,Variegatan.

Asociafi sdnjenelul preferhd urnaeala cu alte plante de mlaptina, de exernplu cu pon- tederia (Pon rcderia corda ra), papus (Thypha angustiblia) sau fdipendula (Filipendula - 1, 0 daU la ptru .nl imadi-

c TZiW tulpinilc Rmak dup& 1 a t du@ fnflorire, dez- I I UNDE SE PLAN TEA^? ulmaria). 2 Mlorire, Mu hdep8rrafi frun- gropali pfanta, divizell

h a t 5 splendid alsturi de tele: ele fumireazii plantei rizomul Tn cdteva Mrfi $ sthnjenei perenele cresdnd pe malul lacurilor, spre exernplu crinul galben (Hemerocallis), ~ r i s

b - 7-

Sthjen el oriental CARTEA

GRUPA 8 21

I Gridin irit iscusi t

I 6 Nu cumptirafi tuberculi usca.fi sau cu radlcini pufine ~i

; rlgide.

Soare, penumbra. inflorqte cel rnai frumos in locurile Insorite. Umbra de dupi- amiaz5 prelunge~te perioada de inflorire. 0 501 umed moderat acid. i n afara anotirnpului de iarna, planta prefer5 apa cu &mime@ k 1 GI 5 cm.

s Dad stlnjenelul de p malul apei nu se dezvoM bine, plantafi-l in lad5, Itw prirnivara amplasafi-l in lac, unde va rirnlne p h i la sfargitul infloririi.

Nu udafi planta sensibila k calcar cu api de robinet, ci rnai degraba cu ap5 de ploaie.

- 111:rijirc tot an ul t

FeMbre Tgiafi frunzele stilnjenslului Tnrildikinat la hBlfimea & 5 crn. FwtilizafI )i mulci$ cu wn strat de compost de / 5 cm.

V A M W v b m # p h m m Anotimp adeeva't pantru plantarea tuberculllor, Stlnjeneii Tn vas se pot planta oricand (dreapta), Menfinei rreavhn exem- plarele tnraid%cinate. Dupa inflorire indep%rt@i tulpinile florale # divizafi tuberculii prea valumino~i.

TOAMMA

Dup5 bflorire plantele mai au nemie de umezeala, dar nu mai trebuie d stea in a@. Tnainte de venirea iernii a$erne$i c o m p t In jurul plantelor. Frotejafi-le cu frunrig uxat gi paie.

7 . -r

ldr~ld rtlnjeneii trebuie feri l~ de urnezeala deoarece pot f i atacafi de putrezirea rimmu- lui. Aceasta afeqiune bacteri- an2 cauzeazL uscarea frunzelor ~i putrezirea prin trans- formarea Tntr-o rnasi moale a rizomului. Yndepirtafi ~i dis- I

trugefi toate parfile plantei. 1 Inlocuifi solul contaminat.

rn

wepn el lelda~) !ieiunua~ a~!~oyu! edna I

'103

-pundsa~m arj es In301 m e!i!p -uo3 n3 '~ua~aj!pu! adeo~de alsa

'ro103!31nw !nlnln3unuel ~nln( U! !ie~ue~d es nldwaxa

ap <poIo3!un elueld o !ie13alas es a~sa au!q !ew la3'aluap -111s al!!ieu!quro3 !iel!ag

.~y!u%ew I!JOIO~

un ap pov aynur eaae !ialnd 'u!ya! A!lelaa 'sn1n3unuq

ap !~b!ur !qpq pupa easape da~a~!le!3ads ap alau!ze%ew

iMflkp lpUNV'IJ as 33

.aJo gnop ap dw!~ dnp~e] ede u! !!q~nq ~~sodwo~ nes 1e~n1et-u

!&und 'aJ!prgs ap a$u!eul -aseo p!e~6 ap !oun6 !ia>npoJlu! !f I-!i ap gu!e4 eu!ind (0s ul !tamp -eug~e :1elueld n~luad (n(os

T

nes uo~ ap qml U! ale] -uejd rj ~od mp!d al!Jn!oS .n!a

!npq101w IEJOIEP 13aja meuo!s -a~dw! lm !iez!pa~ lajq

-y~p~oq ap pmld rn nes A~TI u! '~edn~% al-!ie~ue~ J

.luauew~ad a~Sa~ovui !n1nSom~-p~op!d '10s ap eiej

al!!iua~a~d >qs!les as ! pea

ivaLMd as aaNn '91" nes

nSol <uaqp% <n!pollod 'zo~ 'npne ap al!qeu!%eur! a~aiuenu

ale01 eaae a~eod earnold

"!A Ilag@g UIl ap ~~~~oJOJ-~UO'J! J !B edn% ~eop ~eauo!iuaw as !a>!qo ap (epqwe ad

-!nln!os p 1a~3uo3 alaurnu qns

I $sod~uo> nes XeJnjew p!e~6 ap !oun6 D aseo ap

eu!g 0 1sodwo3 C] !nlnio>o>-ln~o!>!d ap !qlnq II] :11~oS333V

.~e%unjapui !cur 133 a18alo~u~ elsax bladn~9 are01 ~JIU!~

.lelysy a~enld alap~ad ale 3a~wolnq psnp3unuq

.aqoau!!was !lop a3ej za3ne~3 snp~rmuq

.alloau! -!"as nes aldw!s apad n3 '!JEW

!JOU an! ms~ad snp~unuq .ale01

-yJn ~oladn~8 !!ie~uaza~da~ ]pap awalaap ~eur alSa~ogu1

.alloAu! !8 asuap ap~ad n3 !Jew pop ale ~sa~rn, snp3unq

:adn~% nned a%u!~s!p ~od as .eaJeoln3

GRUPA 8 22

Gridiincit iscusit 1

'3 Curnpirati bd din februaria bulbi mari $i tari, care sa aiba eel pufin patru excrescenfe.

Nu curnparafi bulbi moi, deoarecc acegia pot putrezi usor. Nu alegefi bulbi la care excrescenfele sunt pipernicite sau lipsex.

LUMINA 51 SOL 11 TRUCURI

@%I iernile geroase, initial sadifi ranunculul in ghiveci pe pervazul ferestrei. Numai dupa trecerea gerurilor transferafi-l tn gradink

Daca vrefi flori pentru vaza, t ibe- le numai atunci clnd deja CP V P ~ P culoarea bobocilor.

Lurnina natural& Ranunculul se dezvolta cel mai frumos Tn locuri insorite ~i adapostite.

Sol cu perrneabilitate bun&. Solul trebuie s i fie bogat Tn humus $i substanfe nutritive. In sol prea uscat sau sarac, planta nu inflore* corespunzator.

PRIM~ARA TlMPURlU TOAMNA TlMPURlE Plantare lernare Bulbii trebuie plantafi Scoatefi bulbii din intre februarie $i aprilie, pamint. Uscafi-i, indepar- $i trebuie udafi din abun- tafi frunzele, $i pe timpul denfa. Dupa aceasta nu-i iernii pastrafi-i intr-un loc mai udafi pdna la aparifia racoros $i uscat. primilor Iistari.

PRIMAVARA 51 VARA Ingrijire i n perioada de inflorire udafi planta regulat. Fertilizafi la 1-2 sap- tamdni cu i ng ra~am ln t avlnd confinant azot, fosfor $i potasiu. Dupa inflorire, lasati frunzele sa se vestejeascs.

1 /act l plan relor

Din cauza putrezirii radaci- nilor, tuberculul putrezefle ~i planta moare. De obicei acesta este rezultatul udirii exce- sive. Din aceasti causi, re recomanda s i se ude planta din abundenla imediat dupe plantare, afleptlnd cu noua udare plna clnd apar primii listari.

l IMP AMMP SRL

m woo pliE enl)lrYu ajuw

qns u? weoq '$

Podoabe m ulticolore ale gridinii Gherghinele, aces te dalii minunate revigoreazi gra'dinile mici pi mari deopotriv;.

Florile invoalte, aspectuoase ale gherghinelor pot orna gddina in toate culorile, cu excep~ia albasrrului. Florile, frecvent bicolore, apar in v h h l unor tulpini sub~iri, acoperite de frunze ovale. Petalele sunt drepte sau nurnai putin arcuite pi sunt dispuse unele peste altele, ca &lele pe acoperig, de aceea sunt asemuite cu florile nuferilor. In comer; se g%esc gherghine de ind~irni diferite gi flori de dirnensiuni diferite.

Soiurile scunde cresc la ind- virni cuprinse intre 40-60 cm. Unul din soiurile cele rnai cunoscute este ,,Berliner Kleenex. ..SuzetteV are flori cu desene galbene interesante, ,,Daytonan se rernard prin petale portocalii purtind in v2rf o nuan~a de rogu. ,,Larissan cu flori galben-rogu gi ,,DCcoretten cu flori portocalii se disting prin flori asernanstoare crizan- ternelor.

Soiurile semiinalte au de cele rnai multe ori flori deosebit

3oiul ,,Kelvin Floodlight"

de mari. 1nd;imea tulpinilor este de 80-170 cm, diarnetrul florilor puthnd depsgi 20 crn. Din aceasts categorie fac parte: ,,Kelvin Floodlight" (galben), ,,Big Orange" (portocaliu) gi ,,Babylonn (rogu). 0 noutate este ,,Cafi au Lait", de culoare crern.

Soiurile inalte pot cregte piin2 la 120-170 crn. 0 atenfie specials merits soiul cu flori roz, asernanator bujorului, ,,Faszinationn. Specialita~i deosebite sunt de asernenea: ,,Arabian Night" (rogu-inchis), ,,Flowerfield (galben), ,,Cool Cat" (alb-roz), ,,HeidilandX (roz, cu rnargini albe) gi ,,Suffolk Punch" (purpuriu).

I UNDE SE PLANTEAZA?

Gherghinele sunt utilizate diferit, in func~ie de ind~imea lor.

De-a lungul aleilor sau ca plante de incadrare sunt potrivite gherghinele scunde de strat.

Gherghinele arata bine gi plantate in vas.

fn fundalul sau in rnijlocul Se asearnhi cu nuEerii straturilor sunt adecvate

Gherghine rojii cu p&e# ji bunghifori

gherghinele inalte, respectiv ale gherghinelor, ca de exernplu semiinalte. tanaceturn (Tanacetum parthe-

In gradinile de legume nium), bunghigorul (Erigeron) gherghinele inalte adaugs un sau floarea-rniresei (Gypsophila colorit diferit straturilor dorni- paniculara). nate de verde, totodata prote- In compozi;iile in tonalit59 jeazii stratul contra viintului. calde sunt indicate: rudbeckia

(Rudbechia), gladiolele - (Gladiolus) sau heliopsis

CE - SE - --- Bi ---=- ---> (Heilopsis helianthoides var. sca bra).

Gherghinele se pot asocia excelent cu plante inflorind la sfiqitul veri;in culori calde similare sau cu florile de cornpletare, albastre sau violete.

Plante cu flori in nuante albastre ~i violete sunt de exemplu omagul (Aconirum carmichaelii), salvia albastra (Salvia hrinacea), salvia de rnlqtin5 (Salvia oliginosa), verbena uriags (Verbena bonarien- sis) sau veronica (Veronica longi folia) .

Plante asociate albe pot fi plantele cu flori mhunte, corn- = pletind inreresant florile uriage ~ o i u l ,,cool cat"

PLANTARE SI INGRIJIRE ACCESORII: O tuberculi de gherghine Ll cazma O compost O Tngra$lmant complex O tutori 0 foatfece de gradin.3

r

1 Plantare: mai. Afanqi mlul 2 %pag fiecgrul tukwul cclm o profund. Fertilizafi cu sufi- groapl adand de 26 cm (di

cierrt cornpost ~i Rgrl#mBnt tanp dintre plante: 80 cm), In organo-mineral complex. fiecare groapa Infig@ un t w r e

3 Planwi tuberculii tu rnugurii tn sus. Depunefi peste ei

5-10 cm de plmant. Press# cu grija solul.

~i tliati llstarii inainte de venirea

Gherghine CARTEA

GRUPA 8 23

I Grainirit iscusit 1

Alegqi tuberculi rnari, drnoyi, cu suprafafa netedi gi tari la palpat, cornpugi din rnai multe pirfi.

I, Nu curnplrati tuberculi uscafi, rnoi, rnucegiifi sau deja Tncoltili.

Soare. Gherghinele inflorex cel rnai frurnos daca sunt expuse la soare cel pufin gase ore pe zi.

So1 permeabil. La plantare arnestecafi rnult compost in sol, pentru a-i rnenfine urnezeala. Arneliorafi cu nisip solul compact.

I Ingrijil c: tot an ul

PRIMWARP, -FOAMNA Plantare $i divizare .Scoatere $i depozitare Pregitifi stratul. Plantati - pezgropafi tuberculii. TZiiaji tuberculii din mai, dupi ce a listarii de deasupra solului la trecut pericolul Inghetului. o palmi de sol. Usafi tuber- Dad este necesar divizafi In culii % se zvante tirnp de rnai multe pir f i tuberculii cateva zile, apoi pastrati-i in transplantafi. turbl sau nisip Oos), In loc

riicoros, uxat yi htunecos. VARA Ilngrijire Udafi bine gherghinele. Pan3 la inflorire, fertilizafi din patru in patru s i p tamani. Tiiati sisternatic florile trecute pentru a stirnula infloririle viitoare.

I

Prirnivara, la divizarea tuberculilor, avefi grija ca pe fiecare parte s3 rirnani cafiva rnuguri.

Sprijinifi gherghinele cu tutori. Folosifi material de legat gros. Legafi plantele lax, pentru a nu leza listarii.

1 in cazul bolii pitarii frunzelor pe frunze apar Pete verde-gil- beniu ce se brunifica, iar marginile se coloreaza in brun- inchis. Ondepartafi frunzele contaminate. Nu plantali aproape gherginele, evitati solul constant urned. Comba-

I tefi inferfiile grave prin stro piri cu solufii confinand cupru.

jay3zap pdnp 3sa~opui v a3 , i3iw .

- . .

CARTEA

Stihjenel pitic . -z - - 2 , - GRUPA a 24

Gr;idn&it iscusit

e Tmmna dwreme, cunr@tm# butbi tari ~i d r n q i .

Mu bu%bi moi, u-i saw cu aspect mwqiit. Nu cumpSirafi nici k lb i Tncol#ii sau lezati.

c Primdma, Mnjenelul pitic mesM razde solare to t timpul riki.

Sol Wr, gefnmbil. Perrne- a b i l i i e a miului se p a t e ameliora prin afanare gi adaos de nisip. Nu plantafi dn jene i pitici On locuri i n care existi pericolul apei stagnante.

w- . . ,.- ,I

fngrbire lor an ul - TOAMNA DWREME PRIMXVARA Plantare h~grijire Plantafi stlnjeneii pitici de indepartafi florile trecute ale indata ce i-afi cumparat. Pentru stanjeneilor pitici. Clnd frun- foflarea In locui@ plantafi zele incep sa creasci%, presarafi bulbii Tn vase plate umplute cu faina de oase in jurul plantelor pimint. Udap-i pi amplasafi-i 00s) pentru a stimula inflorirea intr-un loc expus radiafiilor din anul urmator. solare directe.

Dupa Craciun, amplasafi vawle I tntr-o indpere luminoasi ~i racoroasi5; acoperQi vasele pentru clteva zile cu o hBrtie de ziar, pentru a obignui bulbii cu I

a n d bulbii rgsar, acoperifi-i cu compost, pentru a le Tncetini crwerea.

c PHstrati i n pungi de hertie sau vase neetarrv, fn locuri reci, uxate d rntunecoase, bulbii nu putmeso.

I 'zsul pGc p-tacat de mucegaiul cenusiu. Infestarea se poate recunoage dupl petele portocaliu-maroniu ce apar pe frunze. Din cauza con- taminarii cu mucegaiul cenu- ~ iu , planta nu se dezvolta co- respunzltor Si se ingilbenege.

1 Prevenfie: stropifi planta cu o fierturl de coada-calului. Distrugefi plantele bolnave.

ISBN 978-963-86W-8-1

Rodul p;imhtului a te decorativ prima'vara datorita' florilor, iar toiunna da torig bacelor ro#.

Rodul p9m3ntului are trei specii adecvate cultivzrii in gddinL Se dezvold corespun- Gtor in ~ e n u m b d , sub arborii I cu frunzig, inflorqte in aprilie- rnai gi pot fi deosebite soiuri rezistente sau sensibile la ger. Atenfie: fiecare parte a rodului p h h t u l u i este foarte toxid!

Denumirea de Arum macu- Bacele s p e c i e i h macniahlm

frunzelor cu Pete care apar rirngvara inainte de inflorire. galben sau verde. Florile, spre

Pn mai spadicek de nuan@ gal- deosebire de cclelate specii de benH este protejat de un peri- rodul p5m4ntului au parfum ant in interior alb iar in exteri- plkut. or verzui. Din s~adice se d a - Arum idicum asemgnator vold bace de nuan55 verde, rudei Arum crericum dezvold care devin apoi stacojii. frunze in forma de lance deja

Frunzele lucioase. fn form5 toamna. care, datorita nervurii de s@eat?i ale speciei Arum creticum se dezvoltz f n d de toamna. In regiuni cu ternpe- raturi moderate decored gd- dinile de iarna, ins3 impotriva gerului plantele trebuie acoperite cu frunzig sau crengi. AceastZ specie dezvolt5 ~i ea spadice galben 8i periant alb,

deschise, sunt foarte decorative. In primul r h d soiul ,,Pictumn este de o frumusefe aparte. Inflorescen5ele ce apar din mai au nuan@ galbena, gi lungirnea acestora este doar jumatate din lungirnea peri- antului verde-grilbui, de dimensiuni mari. Aceastl specie necesid d d u d , astfel poate fi in tanid in special la colec5ionari. AsemZnPtor speciei Arum maculatum gi speciile mediteraneene dezvold pin5 la sfiqitul verii bace rogu-intens.

UNDE SE PLANTEAZ~?

Rodul p h i n t u l u i prefer5 umbra arborilor foiogi. Primsvara necesid sol umed,

Arum itdcum iar vara sol mai uscat.

1 Parioada de plentuo: sfhqltul Facefi ~ o p i adhnci de wrii. Af&naJi solul apoi a&u- 2 15-20 crn. PLantaf i tubermlii

gaTi-i carbonat de alge ~i com- in grupuri, la distan9 de 20 cm, post. in pozif ie orizontalii.

Planta~i rodul p h h t u l u i sub grupul plantelor cu tulpinii lemnoas& care impodobegte gddina prim% vara cu flori, iar vara cu bace.

De-a lungul dnunurilor umbroase bacele rogii alaturi de frunzigul colorat al arbu~tilor ofed o imagine minunad.

Rodul ph9ntului poate fi crescut mulri ani h vas. Iarna

cornului decorativ (Cornus alba ,,SibiricaY').

Plante asociate frumoase ale rodului p h i n t u l u i inflorit sunt m&eaua-ciutei (Eryrhronium), lugca (specii Ornithogalum), kicrhioarele (Convallaria majalis) gi bul- bucii (Trollius).

LY; ' i-1

. 0

- '. bL 'N

qeza~ i ghiveciul pe pervazul ferestrei gi rareori udafi plantele.

Alege~i alkuri de rodul p5mbtului plante asociate a &or culoare se asorteaz5 cu culoarea florilor gi a bacelor.

Bacele ropii sunt foarte decorative in fa5a iederei de culoare inchis5 sau sub frunzi-

Rodulp;im&tului p&" locnl de snb f-,wd rar a1 arborilor

crengile. Pe timp de seceta ndelungatii udati abundent. I

Rodul p ; i m h d u i

I Griidiniirit iscusit

r CumpEirafi tubercuti mari, viguro$ F i ~ atenfi ca x q t i a &I fie tslri.

6 Nu cumperafi tuberculi ioi, mucegaiti, uscafi sau

..~colfi$i.

r Semiumbrl. Rodul pZWntulcri supravietuie$te si W19. h H umbroase.

r Sol cu humus, adanc, afbnat, slab calcaros, reavan, dar nu ud. Ameliorati solul nisipos sau argilos cu compost sau material de mulcire.

WARA TARZIU P R I ~ V A R A Plantam 91 ?nmul$fm fmgrijire Pentru inmultire ~oa te f i tuber- lntindefi Tn jurul plantelor culii mai batrani ri separati-i. compost MU f r u m i ~ maruntit. Planta poate f i Inmul$ta ~i din Tn funqie de specie, frunzele seminje: adunati apoi semanati rodului pirnantului se dez- sminfele maturate In vas cu volt3 toamna MU primavara. ptimAnt pentru semanat (jos). Pe tirnp de seceta uda$i Pe timpul iernii puneti plantele plantele. in rlsadnite.

Mulcirea soluIui 9i marcaxe Mulctti solul cu frunzi~ )i pastrati pZm3ntul reavan. CAnd frunzele incep s2 se ofileasca, marcati locul plantelor ca sa nu fie xoase din gre~ealti In " perioada de repaus. --

I

r Rodul pamiintului poate fi crescut ani de-a lungul in vas. Fertilizati anual in timpul incollirii ~i al infloririi. r 'In regiuni cu temperaturi scazute rodul pimlntului necesita protejare impotriva gerului. Acoperiti plantele cu frunzir sau crengi.

Uoctorul planrelor ~

Frunzele Tngilbenite sau uscate sunt semnele putrezirii tuberculilor. Mai ales speciile mediteraneene necesita sol rnai uscat in timpul verii, deoarece dupa ploaie acestea

I pot putrezi. Scoateji plantele din sol, verificati tuberculii ~i tiiati cu culitul porfiunile bolnave. Alegqi plantelor locul ~respunzator.

Din tre crini, crrinii asiatici in cdori vesefe infloresc cel mai devremq- -

- L..

YAIUET~TI UNDE SE PLANTEAZ~

Crinul asiatic I d o r q e In alb, galben, portocaliu, roz Si ropu. Fiecare floare are Sase pemle. Ex id trei tipuri de floare: floarea ?n forma de cuib, deschis5 & sus, floarea deschid lateral gi floarea a&n&oare, cu pede reflexive, asemhgtoare unui turban. Printre crinii asi- auci exist5 grupuri foarte cunoscute, de exemplu, hibrizii ,,Micentmy" pi .Conneticutn.

CeI mai cunoscut hibrid este ,Enchantment". Acesta este popular nu numai datorita petalelelor sale rogu-portocaliu, m i b a s e , cu Pete negre, dar gi pentru cii este foarte durabil, chiar pi fn conditiile unei ingri- jiri minime.

1 ACCESORII. 1 bulbi de crln 1 compost 1J furca de sapat J . faina de oase U plantator J ingra2amint mineral complex

I -

Toamna, @mt@i bulbii: afa- 2 Sap@ cuibud ac&nd cTh 1 nafi wlul la o addndme de 20 un, la dim@ 8 2QJcm. 3(3 crn S i ameliar@&I cu un strat Introducqi h acqtia cate o lin- de 5 crn de cornpast, guri@ de de oase ~i ameste-

cafi-o in sol.

Crinul &tic se adaptead bine I

6 se ingrijgte y r . Supon3 chiar ,si In $in2 floare trans- plantarea, cu condifia ca ulteri- or d fie bine udat.

In comerf se @esc fiecvent amestecuri de hibrizi la prq avantajos, care se pot db5tici upr. Preferhd penumbra se cultivs bine de exemplu In liziera piidurilor. Se pot planta i nd ~i Pn suaturi cu arbqti sau d a t e In penumbd.

I In d e de plante

I perene o&& un spectacol h- tastic. Plane-1 fn mijloc, ast- Porn umple c h i un strat ,Chinookn in nnwp d d e fel celeldte plante ii masthead ?n-. Soiurile umpurii, cu de piersid se armonkaz3 fi-umipul vqtejindu-se In ilnflorire normal5 sau &mie mhunat cu dopojeii Nantaji In fiecare groapa 4 Acoperiti bulbir cu pawn% ultimele luni de v d , asociate altor soiuri de crin pot (Campanula medium), cafelup cdte un bulb cu varful Tn sus. tasafi pamBntul Si udap-I.

crea o combinafie krmd- (LupinuspolphyUus x) Vdrful bulbilor si fie cu cel pufin Asemefi un strat de 5-10 cm de toare, ornhd +ins coat5 iarba-m8fei caucaziana materie aroperitoare de sol. vara. mwinii), plante cu

D a d este cukvat in princi- rqte mncomitent. pal penuu arts buchetied, D d vri place doarea m plantaji crinul asiatic Pntr-un ro+ socia$ colf laturalnic al @dinii pen- menta ornamenmh rqu-car tru a nu stria imaginea de ( M o d x). Se poate ob$ne 1 ansarnblu &d tulpinile cu un efacr demebit de elegant flori vor fi tsate. asodindu-1 cu dematisul violet-

purpuriu plantat in fundal. Cei care prefer8 bujorii SE PwALkTURI? (Paeonia r), planrPnd printre

aceptia crin asiaric roz, pot 1 Crinul asiatic este Intradt de

TZiajii tulpinile crinilor Prirnlvara, cAnd frunzi~ul pentru vazi astfel ca dous

impozant, Pndt poate fi culti- are Tnalfimea de aproximativ treimi a tulpinii s5 rgmdna vat gi solitar. 061% o imagine 10 crn, presarati in jurul plantelor pe plant& altfel plants nu de vis fnd dad m e asodat a Crinii va PnfIori I n anul urmgtor.

I alte flori ssu plante a fi-unzig

u-

Crin asiatic CARTEA

GRUPA 8 27

Gridinirit iscusit 1

tari, drnqi. in bulbii mi marl se demM Mi mi

I rnari.

I IYw am@* h W wfi sau rnuc~g@i, hubif an toarnna a ~ w e r I IWari mni, iarna pot piere.

r Bzm tulplnfi trebuie umbrttg. iar floarea necesiti soare - iati secretul d e m M r i i optime a crinului. 0 %I pmmMI. Crinul asiatic s u m mai multa urniditate ck&t ceilalfi ccn'ni. Solul prmanent wd Insi, poate cauza putrezirea bulbilor.

TOAMNA VARA 1 Plantare Mulcirea solului Plantafi bulbii irnediat dupi Crinul asiatic prefera

' cumpirare, deoarece nu au ricoarea in zona ridicinii. perioadi de repaus. Pot f i Wernefi Pe sol un firat de pastrati scurt tirnp in nisip acoperire de 10 cm, care urned, intr-un loc rece. protejeaza contra caldurii

~i impiedid dezvoltarea buruienelor lios).

I Daca frunziyl este de apro- ' xirnativ 10 cm putefi admi- nistra crinilor Tngrigirnint mineral. Putefi arnesteca In apa de udat ~i Ingragarninte lichide cu care udaji apoi plantele.

Taiap flofie trecute. h t f e l planta nu-$ rnai risipege energia si se dezvolta mai bine.

Dupa InRorire laai frunzele pe planti p%ni cdnd pier vara tarziu, astfel bulbii pot acumula energie pentru anul urrnator.

I Pentru indepartarea soare- I cilor de camp arnplasaji in

jurul bulbilor o ,,cu~ca" de plasi de sarmi deasi, prin care radicinile pot iesi.

O IMP ABnMP SRL

.n!lu!%re +mmj n:, (JOIO~!~ opau~)

~wop~~ds 19 (yaurnlq snalo3) einp!wn wnxrd azun.y

qrd aApeIcnap amid ap !rn~ -ep ~nqd Isenurn un yajo

.(urnm -!uolsnoy urnma*) !11hqp

~opialynd e nes 'pa%a~ ronrn Idalp p!soloj (sua~og~admas

E!u&~) 2.501 !a!uo%aq e <n!(rn -as-nOo~ !a!np e anaqp !JOU

m BEUK~ ap ap!as ap !1n1 -~p ~?ase~ue~d ppuewo3ar as

'(imam saza81~j auaqp2 !JOB ns alaj!p3 n:, !t (E!~oJ!J.?

-qzq ~!n~oa~) !aumop-ps -nded n:, au!q ma~~ose as @or

pop IU emm ap ap!os '!!So1 nes auaqp8 ~opuuw aeq

el 10s ap amlpadrne a!lma% -an EJ pmue~d pnxld ay%w!

.apuaureuro ropmsel pp ad euue3 !ie~ue~d -JoRrnmq

ppm pajard euue3 .arelredap u!p al!~!rd

!4 an!lero3ap mns !JEW aprov IS alazunrj !mpd $3~

.a1eJolrn !!@ ejapse pqwroj '!rnpqr ui !9 np <!rndnr% u! nas ppuy w a~mueld 'alpu! nes alpui!was

apn!os ppads ul a~!~!nod luns auarad aErnams ug

.aw!ipuj asp0 ap pn!os almueld y ~od apne

amid ap pnawas q '=!I -s!Jamm !awroj p!lolea

.roluo~ ~a!iude ea~u~ui n!rp n!~e~rnap alsa 101 p9~zun.1.~

.awa1 ad ap apscb ui a~mueld app! luns zn!~!d aI!rn!os

-!a~ueld eawgp~ amap!suo3 ul pqnl pay

leap! p!os a%ap .qqnp u! !uawaw ap !5 !~Snqre ap

rol!!@ wu!%reur el nes roIIrnx1 ppw ad 1.5 mueld aleod

as -ar!radox ap n!A pd !nun e p!der a~albr~ ns mueld !I y

aleod rep <Ienue !nlnmls e tpd -!su!rd puqd w '1~3s ap ppul

puqd e3 '!rnlaj astolawnu UE panpn 9 mod !9 areos el

asndxa aI!Jn3oI yajard euue3

.s!q:,u;-ap~an S!mnrj !.5 epedp er, aqp pog n3 ,,ya~n~" !S auaq

-@ !log n3 ,~raqwn~ Sug ~ol1aA" cn!(rnms-nlor pog

n3 "lraqurnH 8ug pax" luns (u3 05 I -0z I ) Tq al!m!OS

ye3

-40.1 eiuenu ap Joiazunrj dy u! an!larmap alreoj 'u!wrw-nHor

!JOB an ,I$!N ~3elg'~ pas

re! 'apran-uaqp8 Punp n3 az -ung are 6c~apeploE)u c!nln~u~rq

~meoln:, ap apuny arlupd p!~~sap as [email protected]~ aps al!Jog 'amde J~unrj an G%u!uroX~a

~n!os ~~~m-n4o~ amap -unqe pog n:, "lueI1pgu 19 n@ -01rod-nlor !log n3 ~~puerp~o~)~

'ZOJ pog ns ,ym;d uour@su ("3 02 l -08) apuPas

roErn!os !apoSa~m urindv -euaq@ eau

-!S~aw n:, e!!Sor luns U~ajpn7u 3!1!d !np!os alapad -ZOJ

apog n3 ,q:,!-TaqW 14 auaqp2 !log n3 uy3n J" <u!mre3 nes !!(

-rne~s 6~o~~~-zor <zor <auaq@! !log n:, u~n~ ua~s, luns tu3 09-05 nop ap eaw!lpul p@u~e %p!d aErn!oS

.rol !!w!i~ul mq ad al!qasoap ~uns aprn!oS .a!rqwo130

U: ~u$d a!un! u!p ssarogul aroIrn!q !roam '!!lo1 '!!p

-ouod <auaq@ Gam~pu!~drns

nes sua~u!-ap~an $mu ap 'ES

-eopnl dywdns ru <ale1 azunrj

Canna CARTEA

GRUPA 8 26

Cummati rizomi tari, cu Soare. Canna preferi Canna se poate inrnulti 59 suprafala netedl ~i cu cel locurite ferite de v%nt ~i prin seminfe. hainte de pufin doi-trei rnuguri. expuse la soare. i n penumbri seminare, puneti semintel~ k

nu Tnflore~te. aM.

Dupi inflorire tIiiafi listarul I) Mu curnp5rafi rizomi Sol permeabil, bogat i n principal pani la 7niljimea de abarciti, uscati, cripati, cu substanfe nutritive. UdaP $i 20 crn, astfel va dezvolta

r mugure saan n.ftrez fertilizati planta regulat. ramifidri $i flori noi.

I Inf;lijire tot an U I

TOAMNA h t a r e Adunarea $ depozitarea Pentru a objine o TnfCorire tim- riromilcr purie plantele pot f i fortate in TIiati lastarii inainte de sosirea

I casi incepAnd din martie, apoi primului ger. Scoatei rizomii I plantate in grsdini fncewnd din pamint ~i I&afi-i la M a t I

de la mijlocu lui mai. Rizomii timp de ceteva zile. Lasafi plantaji in mai la loc definitiv rizomii la iernat in loc uxat, infloresc mai tarziu. intunecos, la temperatura (ie

10 "C, de exemplu fn nisip (jor). VARA Ware @ fertilizare Datoriti frunzi~ului voluminos $i formei viguroase, necesita rnulta ap5 ~i multe substante nutritive. Pastrati solul umed.

I bans la mijlocul lui august fer- / tilizati o data la doul sap-

timini.

- I Ifara canna poate fi atacatci e p6duchii de frunza. La

contaminciri mai mici spalafi daunatorii cu apa, la conta- minarile mai serioase stropiji planta cu solutie stipun-alcool (adtiugaji la 10 1 apii 200 g de pasti de scipun ~i 0,5 1 de alcool denaturat) sau sub- stanfa pe bazB de pirethrur

Turn uri de flori parfuma re Florile crinilor trompeti ipi revarsi p h m d ame@or toati vara.

VARIETATI Crinii tromperP constituie o mare reqit5 En istoria ame- IiorEirii crinilor. fn 1925 francaul E. Debras a Pncru- cigat crinul alb ,,Sargentn (Lilium sargen riae) cu Lilium henry;, un crin portocaliu, de Pndyimea unui om, cu flori Pn forms de turban. Floarea asrfel ob5inuti a fost crinul trompet3 ,,Black Drqgonnh f l o e (Lilium x aurelianense), f ind denumir astfel de creatorul siu. Cu floarea sa pendentii, IaB &ten soiuri cunoscute: deschidndu-se larg, acest crin ,Golden Splendor": flori in este strZmogul tuturor hibri- formi de trompeta, galben- zilor ,,Aureliann, din acest crin auriu, dungate portocaliu-brun nssisdndu-se apoi ameliorari in pe exterior. incredibil forme. Clteva de multe proprietiyi culori sunt gi forma ,,Black de pdnie, Dragon": albe, flori cu un in 8 hsambfu de crini uompetig rranddiri

Pnsa generale: toate aceste colorit brun-purpuriu in exte- Plantafi crinii h fap arbo- Floarea-miresei albji p a t e plante sunt Snitoase, vigu- rior. rilor gi tufelor. Florile de inconjura crinii inal~i gi com- roase 5i parhmate. ,Pink Perfection": flori In culori pregnante se eviden~iazii pleta golurile dintre acqtia.

Florile acestor crini au for- form3 de pdnie, de culoare roz. bine pe fundalul format din Crinii tromped galbeni a r a ~ mi4 de ceagd sau pdnie. Pe o ,,Royal Gold": flori in for- frunzipl in nuanbe inchise. nemaipomenit alaturi de plant5 se pot davolta peste mii de p h i e , galben-auriu, cu fn straturile de perene, veronica v i o l 4 gi echinacea douzzeci de flori. Culoarea flo- desene galben-lamlie pe exteri- 1Psayi-i s3 domine. Pe dt posi- galben-auriu. rilor este de regula albi, gal- orul petalelor. bil, plantaji-i in forrna~iuni de benii, portocalie, roz sau rogie. "Heart's Desire": flori in d t e cinci sau mai multe plante.

forma de pdnie, galbene, cu Florile minunate pot rnasca centrul portocaliu. gi colprile casei sau ale gara-

,Thunderbolt": flori ste- - jului. Averi grij: ca ferestrele late, galben-auriu, asemani- salonului sau ale dormitorului toare cu crinul galben. sii nu se afle prea aproape. E UNDE SE PLANTEAZA? CE SE PLANT^ AL~IVRI?

Crinii trompeta prin d r i rnea Asociari crinii trornpeti doar gi frumuserea lor atrag atentia cu flori cu rol subordonat. in orice strat de flori. Nu-i Nepeta plantad ca acoperi- plantafi in apropierea rerasei, toare de sol umbrqte deoarece parfumul lor intens gi rzdkinile crinilor, inde- ame~itor, mai ales noaptea, nu p p r t e d melcii ~i este splen- este agreat de toad lumea. did3 pi ca imagine.

L- PLANTARE SI ~NGRIJIRE - lichid Cl plasa de sdrrna Cl material de acoperire a solului

1 Plantwe: toamna. Afdnati Uiprfi o groapi ku dim'&% a&nc solul stratului, 2 de M cm ~i cu adancim&$iy

imbu&iti$ti-l cu compost $ 30 cm. Contra cartifelor, ingr&@mdnt lichid, iar dace este ca pact $i cu nirip.

Depumg pr fund un strat de Dapum # m n t pesmibu@Ij 3 10 cm de sol amestecat cu 4 R m i ri udafi pi5dntul. 10.. nisip, pe care apzafi cinci bulbi la sfaqit, mukiti solul cu frunze *, distanle de cdte 20 cm. arbore sau p ie .

5 DupS ce primevara urmSi- toare apar varfurile ISstarilor,

fertilizaji crinii prin adaos de ingrS~Bm6nt lichid la apa de

Crinii inalfi se pot rupe dm I

nu sunt sprijiniji. D a d tulpina atinge ingltimea de 10 cm, legaji-o de un arac CU ~ngimea de 1,2 r

I

GRUPA 8 29 Crini trompeta'

I Gr~dinirit iscusit ---q

Soare. Wmi$ Wornpeti prefers locufle tnsorite, calde, insi urnbrifi-le baza tulpinii.

Vara tarziu lssafi frunzi~ul s l se usuce. Dad ti iati psrfile ofilite, rnenfinefi doui treirni a frunzelor.

O W . incorporafi tn sal nYp pentru a ameliora mlul compact )i a evlta for- r w e a apei stagnante.

Plantafi crinii trompeti r o ~ i i in locuri situate la est sau vest, pentru c i dogoarea soarelui le decoloreazi florile.

m - -

[ I 3ngnyre tot an ul ~ N A ~IMAVARA

Plantare Protede contra

)octorul plantelor I

Plantafi dupi curnpirare hghe$ui gi fertilizare bulbii crinilor trompeti. Protejafi lastarii tineri contra Afanafi profund solul, iar, tnghefurilor tdrzii. Pncorpo- daca este necesar, arneliorafi R sol ingra~grnlnt chi- rafi-i perrneabilitatea prin rnic ~i compost rnaturizat. adaos de nisip. Protejafi locul plantgrii cu frunze de arbore sau paie 1.

- v m Crinii sunt contarninafi des de putregaiul cenu~iu I

Wulcire gi sprijinire (Botrytis). Pe tulpini $i frur Menfinefi la rkoare ridici- ze apar pete rnaronii, apoi na plantelor prin rnulcirea pirfile vegetale putrezesc $i solului sau cultivand plante sunt acoperite de un strat

I acoperitoare de sol. Sprijiniji de ciuperci. Deoarece boala crinii cu tutori inainte de a se nu afecteazi $i bulbii, t i iati inclina. Udati pe vrerne w e - pirfile infectate.

I toass.

ISBN 97WW-EKMS1

t PLANTE CU BULB1 A

GRUPA 8

I

Eran tis - Vestitorul galben al primriverii

Frumusete I unica' D a U e - m b o s colorate nu pot &si dio niu'o r

Petalele Indesat invoalte ale daliei-cactus sunt mult rnai impresionante d e d t cele ale celorlalte dalii decorative.

Unele petale ale daliei-cac- I tus se dsucesc gi se terming in viirfuri subgiri. Horticultorii au ameliorat mai departe aceste plante deosebite, astfel au luat nagtere noi subgrupe. Dalia- pgianjen are petale ca nigte Dalia-pgaqjen tubugoare gi, spre deosebire de dalia-cactus, petalele sale nu sunt dispuse radial gi erect, ci mini5 in pAnie. Floarea pare se aulead in directii diferite, rnai putin bizarit. . c

asemiinhdu-se cu picioarele Dalii-cactus exist5 "i toate unui ptianjen. 0 subgrupii culorile, mai pugin albastru gi apart; este constituitgde-dali- negru. petalel; lor pot fi Podoaba dpdei: dalii-caetus pestrip ile in form2 de coarne de cerb, monocolore, bicolore cu deoarece petalele se bifurd la desene ca nigte flacsri, sau cu viirf o dati sau de mai multe ori, aviind un aspect franjurat.

Dalia semi-cactus reprain- d tranzi~ia dintre daliile-cactus gi daliile decorative. Petalele se rhucesc doar par~ial, unele sunt fin arcuite gi nu se ter-

viirhrile de At2 culoare.

UNDE SE PLAN TEA^?

Daliile fnflorind indelungat merit2 un loc deosebit in grZ- dins. Planta~i-le solitar sau asociate cu alte plante, in straturi de bordurg sau in ciubere, unde atrag imediat atenPa.

Dalia-cactus este adecvatii si pentru plantarea in borduri. Datoriti crqterii sale rapide pi coloritului sgu, dalia Pmpodobqte tirnp indelungat ca o panglici5 colorad marginile aleilor.

Plantati dalii colorate in hndald straturilor de perene.

Zidurile Pnsorite ale caselor pot fi de asemenea irnuodobite cu dalii-cactus. Alegegi soiuri care diferii de culoarea zidului.

Daliile-cactus se pot asocia fn moduri diferite cu alte flori vkatice.

Putefi crea o tranzifie cromatid de la rogu la galben cultivand soiul ,Feuervogel". Dalia galbens, cu petale a v k d vkful rogu se potrivesc de minune cu crti~ele portocalii gi galben-lwiie gi cu titonia gal- ben8 (Tithonia rorundiflora).

Asociagi dalii de culoare rogu-somon cu flori Pn nuange albastre, de exemplu jaleg (Salvia brinacea) sau veronica (Veronica longifolia).

Planta~i dalii-cactus roz alZ- turi de gladiole violete sau de aceeagi culoare. fncon j~ra~ i stratul cu pufulegi albqtri (Ageratum housronianum).

1 Dalia s p r m S P r m ~ ~

I nib la o palm5 de sot. Mstrqi I ; se rerncFdzegte, cialiile T ~ ~ I Q - 1

- - Taanlne *mitt, scoatefl tu- , ilor: acoperifi-le h primele 5 bermlii din sol. n14i ~ I p t - , no@ fieemm. OacS tirnpul

CARTEA

GRUPA 8 34

I Gridinirit iscusit ,

7 *

% mmavara, cumpirafi K&erculi rnari, tari, ccirnqi de la serviciile de coletZrie sau din magazinele de horticultura.

I Nu cumplrafi tuberculi mici, uscati, zbbrciti, tncoltifi, MU cu wte wtr&te.

Soare. Daliile prefers D a d rlr i f i bobocii, f lorib lumina ~i caldura. NeceM vor f i mai mari. Sase ore de soare pe zi.

Sol permeabil, bogat i n substanfe nutritive. Substan- fete organice asigurg substan- Nu plantafi daliile I%ngi fete nutritive ~i vara pastreazi arbustii care le sustrag mult i um~t&w1 apa ~i substante nutritive.

I 1-7- ---- Ingryre tot an uj I

PRIMAVARA Plantare in aprilie, pregltij i stratul, iar i n mai plantafi tuberculii de dalie.

VARA Ingrijir-e Pe vreme calda $i u x a t l mentineti reavan solul daliilor. Administrati-le pAna la mijlocul verii ingr3gmAnt complex, o data la patru sap- tamhi. indepirtati sistematic parfile ofilite p n t r u a stimula infloririle ulterioare (dreapra).

TOAMNA Pregitire pentru iarni Scoatefi tuberculii daliei din sol toamna tlrziu, inainte de venirea primelor inghejuri. PBstraji tuberculii i n pungi inscripfionate intr-un loc intunecat, rece, ferit de ing hef.

loctorul plan telor

oatarea frunzelor daliei este :auzata de ciuperca Entyloma. Pe frunze apar Pete galben-verzui, care in interior se coloreaza in brun- cenusiu. indepgrta~i frunzele si stropifi cu solu.fii pe baza de cupru. Toamna adunafi frunzele cazute. Plantati tuberculii intr-un strat nou. -

t we!@ IJOIJ n4

uad pzeajerd as I

-1 PLANTARE $ 1 INGRIJIRE

I ACCESORII: Ll bulbi de lalele O ac U ingrA$irr lex C

%Mare: toamna. Pentru 8-10 2 Afana$i sdul p fundul grepi bulbi sripali o groapa de 20 cm ~i arntstwaji-l cu trei linguri

adhcime ~i 30 cm Istime fn stra- de fngri3$hmdnt complex $ cu tul afanat. nisip.

Gra tioge precum , . L A crin ul r--; r Udde &%ride eu h d e lor W t e arcid

qladid h taate +e & p r h g v d

V A R I E T ~ I

I heste lalele hibride fnfloresc in

. I wiate culori, iar k r i gi bicolore. Este sedu&toare mai ales forma lor, asemhPtoare crinilor. Petalele sunt inguste, ,,ourgunay mpu-muus cu v%fd ascqit, iar marginile se r&&g spre exterior.

Oferta de soiuri a lalelelor niu, cu rnarginea galbens), hibride fndei te din cauza fiu- ,,BalladeP (rogu-inchii, cu mar- muse@ lor crqte pe zi ce trece. gini albe), ,,Aladdinn (rqu-sta- Se @esc fiecvent fn amestecuri cojiu, cu margii galben-crem), colorate, dar exist5 gi rnulte ,,Red Shine" (rogu-rubiniu, cu soiuri separate deosebite. centru albasuu), ,,Maytime"

Se distinge prin flori galbene (purpuriu cu alb) i ,Burgundy" Soid uri de eml de varietatea ,,Westpoint", iar (rogu-inchis intens). ,,Mona Lisa" pi ,Elegant Lady" Flori de culoare nn are mi- h griidide de - gi de-a I Florile roz-satin ale hibridului prin rop-incendiar, ultima nunatul ,,Marierte" (cu orna- lungul aleilor de grikiinz hibrizii ,@ha Pinkn se inalp ju+ a h d margini rogu-violet. mente verzi) gi hibridul foarte de lalea @i pot des%ura din plln al&uri de floriie albastre ale

Apaqin s p d o r rogii rkphdit ,,China Pink. feeria florals. saschiului (Vhca minor). ,,Queen of Sheba" (rogu-maro- Sunt majoritar albe soiuriie

,,White Triumphator" (alb ca neaua) gi ,Marylinn (cu orna- C E S E P ~ A ~ W [

I mente ro~ii).

Lalelele hibride se pot combina excelent cu alte flori de p f d - UNDE SE PLANT^? -.

Un efm rustic produce Milllti$i lalolele in grupuri Nu plant4 lalelele hibride ?n ,,Marietten, de culoare roz- de &e dnci plante, h d u r i , ci tn grupuri rotunde, tnchis, ali%turi de pansele de deoarece numai un numlrr pentru a produce un e k t natu- @dm3 (Viola x w i m o ~ mai mare de flori praduce ral. de culoare violet-albikuui.

fn straturile de flori planm+ Florile galbene ale varied@ ta soiuri diferite de lalele, k Pn centru sau in hndal, pen- ,,Westpoint" produce o atmos- dar in grupuri separate. rm ca oelelalte plante s3-i fe15 vioaie printre ciubo~ica- Grupati diferitele soiuri, maxhae frunzele ce se reuag. cucului (Primula vulp-is), m w etajat, conform Tngltimii lor.

fn fap a r b ~ o r , mai ales in cari albi (Muscari bonyoides hp celor vqnic verzi, se evi- ,,Alba7') pi narcise Invoalte den6a& h m o s florile sale ,CheerfdnessP cu flori alb-

Maytime" cu margini dbe gragoase. crern.

8 - ' I .--.. -&

CARTEA

GRUPA 8 35

I Gra'dinirit iscusit

Cumpiirafi toarnna bulbj cM rnai rnari, tari, cu coaja intact&

Nu cumparati bulbi deteriorafi sau rnoi ~i rnucegiiiti, respectiv deja tncolf if i.

e Soare, penumbr%. Prefera locurile insorite, dar suporta ~i penumbra.

Sol permeabil. Vara nu suporta urnezeala excesivz. Arnestecafi i n sol nisip pentru a evita forrnarea apei stagnante.

Ingrijire tot an u l 2 TOAMNA VARA Plantare gi fertikzate Protecfie Plantafi lalelele irnediat ce le-qi cumparat. Arnestecafi parnintul de plantare cu ingri@rnant organic. larna finefi solul plantafiei acoperit cu rnulci.

PRIMAVARA Fertiiizam gi curSpre De hdat i ce lalelelc au risirit, prelucrafi in sol ingri5sirndnt organic complex. Tgiafi florile ofilite. Usafi in sol tulpinile si frunzele pana ce se ingalbe nex ~i se pot scoate usor din parnbnt (dreapta).

Protejafi lalelele de urnezeala excesivi prin plantarea de plante anuale cu ridacini superficiale care necesita mutt3 ap2 ~i astfel rnenfin bulbii uxafi.

M a w cu beli~oare locul lalelelor pentru ca toarnna s i le putefi fertiliza solul inca o data.

Din doi h doi ani transplantafi bulbii de laleba, deoarece dupa lnflorirea din prirnul an dezvolti din ce Fn ce rnai pufine flori.

alelele cu lastari sfrijifi sau I vestejifi sunt contarninafi deseori cu mucegai cenupiu, cauzat de ciuperci. Pe frunze ~i lgstari apar Pete brun- deschis, iar pe bulbi Pete negre. Dezgropafi $i distrugefi irnediat plantele contaminate.

O IMP ABAMP Sf% ISBN 975963-86092-8-1

PLANTE CU BULB1 GRUPA 8

Crin davidian Flori de o frumusete I exotica'

iulie-august 4 ingrijire simpla

& se preteaza pentru flori tiiiate

Plan t i din Orientul hdepik t~ t I - Elegm tde flori portocalii ale crinului se aseamiiuii cu cele ale crinului de piidwe.

Crinul davidian esre originar din wnele rnuntoase ale Chinei. Soiul ,,Maxwill" gi varietpfle acestuia sunt flori de o fru- rnuseje exotid. Pot fi ingrijite sirnplu, astfel pi gddinarii incepatori se pot d n d r i cu aceste minunate flori.

Inflorescen~ele asemh5- toare cu cele ale crinului de piidwe sunt stacojii sau rogu- 1

tija floral5 indti5 pi puternid. Inflorescenje in forms depiramidi Varietatea cea mai scundP

este crinul davidian var. unicolor (Lilium davidii var. unicolor) de doar 1 rn pi rnai puyin raistent ded t celelalte tipuri.

Varietiige indte ca de exernplu crinul davidian var. macran-

, - . . . . . . UNDE SE PLAN TEAL^?

thum (Lil~um davidii var. macranrhum), crinul davidian Asociari crinul davidian in toate inalt (Lilium davidii var. will- cazurile cu ~ l a n t e scunde, care mortiae) pot aringe ,si indgirnea vor asigura umbra necesarii de 1,5-1,8 rn, au flori ropu-por- bazei tulpinii. Plantaji crinul in tocaliu, iar spre interiorul flo- grupuri de cel pu~ in 5-7 plante. rilor apar pete de culoare - drinul davidian ~ r e f e n

locurile Pnsorite ~i solul perrneabil, bogat in substante nutritive. Spre deosebire de celelalte tipuri de crin, crinul davidian tolereaz5 ,si sold calcaros.

Este foarte decorativ h apropierea teraselor sau plantat in straturi lungi sau insulare, precum ,si in fap arbugtilor cu frunzis verde-inchis cum ar fi cirnipirul, tisa sau laurul, care vor accentua farrnecul florilor.

Crinul davidian Doate fi cultivat ~i pe balcon sau ter&, In

A vase mai mari. Iernarea se va seamininn cu uinul de psdure tn loc ferit de ingheb in

d

- Plan&$ crinul davidian fn ppan' mari

CE SE ' hpreun% cu crGje de 25 cm (Tageres parula, Tageres

Asociayi crinul davidian cu flori renuifolia) sau cioroi (Inula ropu-portocaliu cu plante albe, ensifolia). Cornpozijia de crin galbene sau albastru-violet. davidian pi flornis (Phlomis rus-

Plante asociate albe: crinul seliana) de 60 crn, cu flori d- " davidian ofed o priveligte ben-deschis ofera o atrnosfera f n h d t o a r e daturi de plante elegant3. inalte de 20-25 cm. ca de exern- Plantele asociate cu flori plu ciocul-bemi, clopotei albastru-violet alaturi de crinul . , (Campanula carparica ,,Weisse davidian c r d o aunosfkd Clipsn), clopoyei pitici aparte. Puteji objine o priveligte (Campanula cochleariifolia deosebita cultivhd crin davidian ,,Alba;) sau jalq cu frunze E m p r e u ~ cu clopo~ei, sdvie argintii. (Salvia nemorosa), nepeta

Plante asociate galbene: (Nepera x faassenii) sau veronica putefi objine o atmosfera rus- '(veronica ausrriaca ssp. teu- t i d planthd crinul davidian crium).

PLANTARE S1 iNGRIJIRE ACCESORII: D bulbi lavidian CI cazma CI arac CI n i s i ~

compost sau fngragmdnt matur

~ p s f j o g ~ ~ ~ c m , P e lnRge$ a m l . &&, ~ h l n d u l g m p i i p u n ~ u n m n ~pmuprW,muir(ulh.uy de 3-51 cm nisip, apoi @erne$ f d h a t AramjaZi rtidkinite uni- pi(m3nt rnu$uraindu-l 'in mijlw, kwm.

Mutriji locul plantiira cu sh: p&mlnt-nlsip, apoi tasag de 10 crn de campost saw

'Ingr@arntlnt rnatur, pentru a proteja bulbii de Tnghet,

Pentru 'inrnulfire tdldrl h1- cl~nul udvldian poate fi bllli ce cresc pe partea sub- inmuljit ~i din seminte:

I Gra'dinirit iscusit I

Cum@ra# la finele lui septembrie sau lnceputul lui octombrie bulbi tori, Tndesafi.

Sob~e. In mndifii ideale florils sunt expuse la soare iar baza tulpinii este umbrita.

Sol permeabil. Apa stagnant3 poate fi fatal&, planta prefera solul cu calcar, nisi pos-argilos, bogat tn substanfe nutritive.

TOAMNA URMATOARE

Acoperiti zana radacinii cu strat gros de compost, gunoi

M i t s r e #i Udam La aparifia primilor IBstari fertilizafi solul cu ingr@BMnt artificial. Pan& la inflorire udati abundent. hotejaji Ils-

Q IMP ABnMP SRC RO-P-02-10-014 ISBN 976-983-86092-8-1

Dad dorifi flori taiate, pastrati doG treimi din planta ~i aiaf i doar treimea supe- rioara.

Plantele se @stread timp indelungat dad sunt culcate in ap8 rece timp de dteva ore.

;"?I .- V*

3)m;,, G C m

0 c

w E

I

S-

=

m7

J N

E

' " ,"

='g

& E

'? m* =

' Z.<E

o a?!.- f

1= a,

a,

~

0 r .

% w

jiigy

.7

.- 2dc b

ag

.

a =tJ a,'-

C

,*+

m .?E

rn 2 5

8 ;s $

E=

o

,"

,a

b4

E

Narcisa' cu flori hvolte

I Grzdinirit iscusit --I - a -

m, I I Cumparafl bulbi cat rnai Penumbra, soare. Umbra Sprijiniti florile grele s3 nu

mari. Bulbii cu doi colfi slab3 de sub coroana a r b se rupa de la greutatea apei dezvolta doua, cei cu trei colfi rilor este narciselor cu de ploaie. dezvolta trei tulpini florale.

flori involte.

Alegefi locuri ferite de Sol ~ermeabiln cu substanfe ,,ant, deoarece tija florilor

Nu cumparafi bulbi rnoi sau nutritive. Solul neperrneabil grele se poate rupe foarte provoaci putrezirea bulbilor. rnuceg3iji. usor.

1 Kg1jii L";.ul -1 TOAMNA TIMPURIU Plantare Tiiiarea frunzelor $i La sfarsitul lui august si divizarea pan3 la mijlocul lui septem- Indepirtati frunzele gal- brie plantafi bulbii proaspeti bene, ofilite. Scoateti cu fur- la adAncimea de 10-20 cm ~i ca de sapat grupurile cres- distanta de 10-20 cm. In sol cute prea mari. Pastrati bul- compact facefi drenaj cu un bii Tn loc rkoros pan3 la strat de nisip. plantarea de toamna.

PRIMAVARA b

Fertilizare $i curiipre fndepartati florile ofilite si lisafi frunzele sa se retragz. C6nd apar lastari noi, a~ternefi ingr2$3rnlnt organic in jurul plantelor (dreapta).

utregaiul cenuliu este 1 1 brovocat de o ciuperca ce , 1 ataca frunzele ~i florile pe ~ vrerne urneda si calda. Pe ' plante apar Pete rnaro, apoi putrezesc. lndepirtafi

1 $i distrugefi frunzele con- tarninate. Divizafi grupurile prea rnari.

De trei ori trei norile d i ig i i fq ale traurnulw' sunt hdriigite de amatorii plan tefor.

Majoritatea speciilor de Trillium plantate in @din2 sunt bitpirqe in piidurile americane de foioase ~i infloresc din aprilie p h i i in iunie. In regiun;1e noastre trsesc indelungat doar plantate in locuri umbroase, cu sol cu humus, umed, slab acidulat.

voltii flori caracteristice, formate din trei petale gi trei

C Planta inaltii de 15-40 cm d a - Trillium maro-rogcat

frunze tridirecfionale, dezvoltate direct din rizomi.

Triffium grandiflonun are sunt albe. Frunzele piitate gi flori albe sau roz gi inflorqte Pn florile se davo ld firs pefiol, mai-iunie. Aceasd specie plan- direct pe tulpinii. tad cel mai des in griidini are Trillium Iuteum are flori numeroase soiuri. simple, galben-verzui, ins2 cu

Diferitele variante ale speciei parfum dulceag foarte puter- T&um erecturn pot avea nic. Pe Ian@ n e ~ l r i t frunzele flori albe, roz sau maro-rogcat au creionitri frumoase, de gi pot atinge Pnid~imea de chiar culoare deschiss. 60 cm. Trillium chloropetalum are

Trillium smile are flori flori verde-gdbui. Soiurile parfumate rogu-Inchis, ins9 flo- acestor specii dezvolti flori rile soiului ,,Californicum" albe sau rogu-purpuriu.

UNDE SE PLANTEAZA?

Trillium necesitz loc umbros gi condijii de sol speciale.

Plantafi trillium in straturi mai mici, sub coroana unui arbore rnai mare sau in paduricea din grsdinit, unde planta inveselegte rnediul verde.

Trillium este foarte decorativ ~i de-a lungul drumurilor umbroase.

fn gr3idini alpine cu solul acidulat, trillium se dezvolt%

I rillium pdi80nuo afihui de fir* ?i nu-mi-uita

alb~str;(~ec&o~sis betonici- folia), rodul-phbtului CE SE PLANTWZilAL;iTURI? (Arum iraficum) gi ungureanca (Arum macularum) ii pot fi

Trillium poate fi asociat cu plante asociate decorative. plante arbori gi arbugti cu flori care prefer2 umbra. sub arbqtii care infloresc

primitvara poate fi plantat trillium cu flori de orice culoare.

Putefi obfine compozifii atractive cu trillium plantat sub d e e cu preten~ii de lumin2 gi sol asem2nHtoare.

De-a lungul drumului trillium poate fi asociat cu ate plante perene decorative prin frunze, precum diferitele soiuri de ferigs sau crini de toarnni (Hosra).

Cerceii-doamnei (Dicenrra , spectabifis), crgciuni fa I

3 Acopwiti solul cu strat de 5 4 an de compost sau frunze plantele. La nevoie mudrn rnaruntite $ udag plantele. repetat w t r u a p?Sara umfd-. ',

Marcati locul plantirii. tatea solului.

Trillium

Pentru -area urnid'mii solului ~i dervoltatw campun- zatoare a phntei, vara 9cope- rlfl sold cu stoat@ t w t a , crengi de brad sau turb8.

Nu replantap exernplarele lnradidkinate. h locuri corespunzitoare trillium p a t e trai indelungat.

[# fnprijire tot an ul TOAMNA Plantare $i pmtejare Mulcirea solului impotriva gemlui Mulcifi solul ?n zona ridicinii La inceputul toarnnei plantali pentru a pcistra urniditatea ~i rizornii in sol adlnc afbnat, la ricoarea solului si in zilele adencimea de 10 crn. larna fierbinfi de vari. Acoperifi acoperifi solul in jurul solul cu turbi, compost sau rsdkinii cu compost, turba, scoarfi de brad 00s) ~i clnd frunzi~ sau scoam tocata. plantele se retrag deja.

Jetcii, asernanator trilliu- PRIMAVARA rnului prefer5 locurile lngrijire urnede. Melcii rod frunzele Pe tirnp de secetci udali in special noaptea ~i in plantele. P h i la tnflorire zilele ploioase. Adunafi

1 necesita rnulta aps ~i urnidi- diunitorii sau punefi cap- tate uniforrni. Nu indepartafi cane cumparate din rnaga- florile trecute. Unele specii se -inele de specialitate. r2spbndesc prin serninfe. 1

I

Flori stelate albe Bdupca invioreaza' colprife monotone ale gra'dinii pi se rhpindqte mai departe in fiecare an. r VARIETATI

Florile de bdusd, articulate in gase p ~ g i gi dispuse in m h u n - I chiuri, orneaz.5 gridina primivara gi vara cimpuriu. Frunz.de sale asemhinkoare ierbii sunt grupate in miinunchiuri.

Ornithogalum umbellatum are indilFimea de 30 cm ~i inflo- rqre in aprilie gi mai. Erte cea I mai cunoscuti specie, avind Ed+ u e s h d sdbatic drept caracteristid o dung5 median5 verde pe dosul petalelor. Orm'thogafum balansae este

Ornithogafum nutans are o specie pitid, c r e s h d p h i la flori in formi de clopot, dun- ind~imea de 10- 1 5 cm. gate cu alb gi verde pi indgimea Deasupra frunzelor sale verde- de 25-40 cm. fnflorqte in lucios apar Inca din martie flori ! aprilie gi mai.

Ornithogahm magnum crqte p h i la ind~imea de cel mult 80 cm, numeroasele sale flori albe apar in iunie gi iulie. Sunt foarte asemanStoare, dar pugin mai scunde speciile 0. narbonense, 0. pyrenaicum gi 0 . pyramidale.

mari, albe. Alituri de aceste specii uneori

in comer! se g&esc speciile exotice (provenind din regiuni cli- rnatice sraine) precum 0. ara- bicum ,si 0. rhyrsoides, sensibile la inghet, dar f u r n i h d vara flori &ate aspectuoase. Iarna bulbii lor trebuie pistragi in locuingi, protejari de inghet.

plantagii naturale, unde forme- Alituri de speciile halte au & repede asociafi de plante. un efect frumos urzica moarti 0. balansae este o planG carac- rogie (Lamium macularum), teristid grkihilor alpine. urzica galbena (Lamiastrum

Speciile exotice aratz bine in galeobdolon) sau ciocul-benei straturile de perene sau printre (specii de Geranium) gi ferigile. florile viratice.

UNDE SE PLAN TEA^?

Planta~i bdugca intr-un loc in care se poate extinde nestingherit. Este o planti extrem de nepretenfioasii, se men~ine cu vigoare chiar si alaturi de ,,con- curen~i" precum arborii, gazonul sau plantcle acoperitoare de sol. Nu t i ia~i iarba ded t dupii vqtejirea frunzelor plantei.

Toate speciile de bdugd se davolti o ~ t i m b ~enumbd, la

Bdqca se poate asocia in multe feluri cu alte plante.

Cu speciile scunde se porrivesc excelent cerceii-doamnei (Dicenrra eximia), muscarii albagtri (Muscari armeniacum) sau viorelcle spaniole (Hyacin thoides hispanica).

Florile stelate albe ies bine in valoare imprigtiate lax pe covo- rul vegetal format de omfalodes (Om~hdodes vernal sau bru- ~ '

Ornithogalum umbellatum liziera zonelor impidurite sau in nera (Brunnera macrophylla). Ornithogalum nutans

CARTEA

GRUPA 8 40


0 Nu cumparaji bulbi moir In putrezire sau bulbi cu pete' rlbastre sau cenuqii, d e o a m a iicoticg.

IIMINA 2j1 m l 11 T R l If l l R l

Soare, penrumbr8. Ornitho- galum magnum prefer2 smrele deplin, celelalte specii s-dr M cel mai bine sub coroana arborilor, in penumbra rnoderata.

So1 permeabil, afanat. Bulbii nu suporta apa stagnant%

0 Pentru a evita o proliferare excesivci, tiiiali tulpinile florale trecute inainte de a - ~ i raspdndi seminfele.

Omithogalum umbellatum Tri deschide florile numai Tn bataia soarelui de amiaza.

~ngrijire tot an ul 1 -*- ., , - %MNA VAKA

Planfate #i mrngnare Sem&nate gi ditn'xare Taarnna, plantafi balusca In Tndepcirtafi frunzele Ongal- grupuri mici, la distanfe de benite. Tundefi iarba nurnai aproxirnativ 10 cm, la adan- dupa ce toate frunzele s-au cirnea de 5-10 crn. Tot atunci vqtejit. Daca este necesar putei semana ti in lada divizati bulbii. seminfele maturate. Bilusca este o planta ce gerrnineaza la rece. Dupii iernare, r h r e In rasadnt$?i (dr~apta). I PRIMAVAWA Plantam @ cu&@re Plantafi speciile sensibile la Tnghef nurnai din rnai. T%iafi sisternatic florile trecvte, pentru a impiedica o raspandire nedorita.

In api stagnant%, dupa o iarna urnedzi sau in sol corn- pact planta poate f i atacata de putregaiul bulbilor. Cea mai bun2 solufie este stratul de drenaj format din nisip sau pietrir fin. hde- partafi ~i distrugefi plantele infectate. Controlafi bulbii la fiecare divizare.

Narcisii reveren fioasa'

CARTEA

GRUPA 8 41


LUMINA $1 SOL 1 TRUCURI

0 Toamna cum$rafi, pe cat posibil, bulbi mari. Bulbii rnici nu inflorex prea abundent.

gremrmbra.

Bulbii de narcid dunglg parecii de dmp. ProZejei celelake plante cu bulM plantdnd printre ele narcise.

8 Nu cumplra@ b- @ W pomeabll, bogat On Narcisele rewrenti- nu v i t i m # su t-iweg&ig, d s t m p nutrlthrr. Bulbii pot se~ pot forfa in locuim. In respeetk W are par rnoi la putrezi dad tn sol se acest xop, folosQi alte specii

fonnead a@ stagnant& Tnflorind devrerne.

TOAMNA DEVREME Plantare In septembrie sau octombrie, plantali bulbii la adancimea de 10 cm, la distanje de 10 cm.

PRIMAVARA Fetfilizare #i fngn'jre Dupi ce narcisele au risarit, incorporati cu grija tn so1 tngrZ$imflnt organic (dreapta). Pe vreme secetoasa, udati abundent pan8 la inflorire. TiiaJi florile ofilite, dar lasati frunzele pe planta , pana se vqtejesc.

VARA Curafire si divizare Indepirtaii ~i compostafi frunzele ingilbenite. Dezgropati bulbii mai batrani, crescand des ~i divizafi-i. Replantav-i imediat.

dtregai cenu~iu este o Uvala

cauzata de ciuperca Botrytis in urma careia apar pe flori locuri transparente, pe frunze pete lunguiete, galbui sau castanii, iar mai t h i u putregaiul cenu~iu. Ploaia favorizeaza lnmultirea ciupercilor. Distrugefi plantele contaminate.

ISBN 9f&%?M@W!-€

Mare deasi de flori PLANTARE $I lNGRlJlRE

4 Acoperiti bulbii cu p5m%nt ~i udafi abundent l m l plan-

tlirii, apoi acoperifi solul un strat gros de material de mulcire.

ACCESORII: D bulb de lalea D cazrna Q plantator Ll foarfece tl fr4ina de coame sau Tngrtigmlnt cu descompunere EentZi Cl mulci D nisip Lalelele hvolte sun t foarte decorative datoriti florilor

lor wive , de culori vii.

-. P L - . - . - x

Lalsleb? W cu flori hvolte, bujb ribr, ~w t drisnele lal& ce tn&mac ?n &in%- A~es~ea t#i W d dode din mai p W la 2neepurwl15 iunie. Unul dintre m i d e mk mai cUftQsL:ute are ~ q u t i " ' Bobocii arnintesc de bobocii tranM1- rului roz care d d k i au flori pufoase, parhmare, crem cu o fin5 nuan$ de roz. Alte soiui reamandate sunt .Gold Medaln, ,Mount Tacoma", ,,Nefereete", ,,Wrosan gi ,,May Wondern.

Selurile bicolore m ,Bonanzaw cu flori rogu-gal- hen, ,Carneval de Nicen cu flori rap-alb, , , N h n cu flori galben-rogu gi ,Orange Triumph" cu flori portocaliu- ropu sunt de un efect deosebit.

Udde cu flori fnvolte, de o f n u m q apam, au p d e rreye pi se aseamik~~ cu flo& t r a n a d u i mu ale bujoruluiui

W d s tiBnpdi ~i flori hvolte Moresc deja in aprilie, Dad plantafi lalele pntru 2 Afi3nqi sollul ad&,,&. 3epuneSi 1 Rari ti%& face$ ha-un strat un strat de 5 cm de nisip.

separat un $ant de aancimea de Arnesteqi plirnantul cu fliinB de 20 cm. Plantare: in septembrie- coarne sau ingra@m%nt. aaom brie.

AszEeldc soiuri cunoscuti sunt ,,Elektran, ,Goyan, ,Momella", ,Widem v. Orange" gi ,Schoanoordn. Unele soiuri ca de exemplu ,,Peach Blossom" cu flori roz, sau ,,Monte Carlo" cu flori galbene pot fi chiar foxpte. Toate soiurile au h d w e a de 25-35 cm.

Pe terase, Pn vase sau ciubhe mari aceste ampozi$i sunt de asemenea decorative.

Lalelele cu flori lnvolte sunt foarte frumoase in strata& cu plante perene, unde perenele din prim plan acoped f m d e ce se retrag dupg ofdirea florilor.

Ca flori t&te pot fi orna- mentele buchetelor de prima- vars bogate, intens colorateQ Penuu flori &ate plantafi lalelele in straturi separate.

' h i d e albe g i roz-deschis arad b o s &turi de plante

I p+ate ca de exemplu d e d i ~ i albi gi a lb t r i (Anemone &&), @rdufe

I roz (Bellis perm%) fi flori de nu-mii-uim albasuu-azuriu.

Ca plante mperitoare de sol planta~i alhituri de soiurile galbene mu reg3 panselufe de

I culori d d i s e .

3 Plantag bulbii cu v&-ful in sus, la distanfe de 15-20 cm intre

ei. A p k f i fin bulbii in sol.

Lalelele cu flori fnvolte, Tnde- sate evod aunosfera gr&bnilor vechi de la sate gi pot fi uti- l k t e Pn variate feluri. Este important totugi s3 fie plantate & locuri ferire, pentru ca ploaia gi vhtul sZI nu le rupg florile.

Plantati florile de a-i &ere la un loc, Pn grupuri, astfel nuanfele pure vor fi mai Florile mari, bine evidenfiate

ale lalelelor cu flori fnvolte sunt f m e decorative, hs% acoperitoarele de sol ce se \

F p e n t T l i Raplantafi bulbilli glrigi la 5 vaza. l rat i frunzele pe scoaterea bulbilor. Acqtla plante. Dupa ce toate florile 5-au vor 'inflori peste '1-2 mi. 1 I I accentuate. ~ r b u r i l e de culori I asortate ofwg o imagine minu-

natil. Efectul culorilor p a t e fi aecentuat prin asocierea

I Idelelor cu amperiroare de sol potrivire.

a s o k b cu m t e a scot h evi- I den55 ~i mai mult culorile lor fermedtoare. Sdut,&mmtT"-*

F

-

Lalele cu flori hvolte CARTEA

GRUPA 8 42


7 .

m ~ a j T b u l t r t a r f , ru Ouprafata neteda, Gnatofi $i c l t mai rnari deoarece din gcegia se dezvolta flori mari.

@Nu cumparafi bulbi rnoi, cu pete, raniti sau deja incoltiti.

@ Penumbra, soare. Lalelele infloresc cel rnai bogat in locuri expuse la soare, ferite de vlnt.

So1 permeabil, bogat in substanje nutritive. Solul nisipo-argilos este potrivit IaIeIeIor. Tn pamlnt compact, urned, bulbii putrezesc usor.

Lalelele cu flori Tnvolte sunt foarte decorative in vazi. Daca puneti in apg conser- vant, acestea vor ramlne frurnoase tirnp indelungat.

Dupa ingalbenirea frunzelor pastrati bulbii p i n i toarnna in loc racoros, uscat ~i intunecos.

or

V A h Plantare Scoa terea bulbilor In septembrie sau octornbrie Dupa retragerea frunzelor plantati bulbii lalelelor cu scoatefi bulbii din sol 60s). I

. flori involte la adlncirnea de Pastrati bulbii p l n i toarnna 10-15 cm si distanfa de 15- intr-un loc curat, uscat si 20 cm. In sol compact faceti ricoros. Daci lasafi bulbii in drenaj cu un strat de nisip. pamint, planta infloreste pe

durata mai scurt% de tirnp. Pe vreme urnedi ~i caldi PRIM&ARA bulbii pot f i atacafi de ciu- Fertilizare $i cur.4fare perci care provoaci putre- 0 data cu raslrirea arneste- gai cenugiu. Wstarii se caji solul din jurul plantei cu deformeaza ~i se ofilesc, ingr i~ i rn ln t organic $i mi- tulpina ~i bulbul vor neral. Indepartati tulpinile putrezi. Distrugefi bulbii florilor ofilite. Pastrati frun- contaminafi (nu ii cornpos- zele pdna se retrag de la tati!). sine. L I

Q IMP ABJIMP SRL RO-P-02-10-032 ISBN 978-983-860924-1

Frum usete I exotica' Crinii orient&, superbi fi risphdind un parfLm ame$tor constitur'e elementul de atraq*e a1 pWdinii.

Din grupul crinilor orientdi fac parte cei mai frumoai crini. Florile lor in nuanfe minunate, parfumul lor imbietor Fi dimensiunile lor mari constituie o performan~s de virf a ameliodrii.

Ins2 a q t i crini sunt fru- muse$ sensibile, care tdiesc mai mulfi ani doar In clima din apropierea msrilor gi in sol Ed calcar. fn alte locuri nu se pot cultiva mai mult de unu- doi ani. Multe specii sunt vul- nerabile la bolile virotice ~i micotice, din acest motiv aceste flori de o frurnuse~e excepfionalP sunt cultivate in primul r b d de horticultorii avizafi.

Crinii orientali au raultat f b 5 excepfie din hcruciparea speciilor de crini japonai sau a celor din Asia Orientals. Dintre ace~tia hc parte, printre altele, urrniitoarele specii de crini: Lilium aurarum, Lilium

Un soi scundz ,Sanssouci"

speciosum, Lilium Lilium rubellum ~i henryi.

Numerogii hibrizi sunt Soi alb pur cu antere pregnante

deosebiji pe baza fbrmei florilor. Exist2 soiuri cu flori in forms de tromped, turban sau avsnd ca fundal plante vqnic cuib.

-- sE pmALkm? verzi cu tulpinii 1emnop.t ca m e exemplu rododendronul ~i

UNDE SE PLAN TEA^!

Crinii orientali necesits aer umed, dims blbds, loc hsorit

Asociafi crinii orientali cu plante cu un aspect mai modest, dkur i de care florile in cdori aprinse si desenele lor pregnante ies In evidencg.

#i protejat, precurn ,si un sol Vecinii de nelipsit ai kinilor umbrit, fbii calcar ,si perme- sunt trandafiri intr-o mare abil. varietate de culori si forme.

Se dezvoltii optim in straturi Nuanfie de db gi cenugiu- de perene cu sol moderat acid. argintiu se potrivesc cu Plantafi-i in mijlocul stratului aproape toate culorile crinil de bordud sau in hndal. Cimicifuga (specii de

Numeroai crini orientali Cimicihga), nemfigorul amelioraji trgiesc mai m d t (Delphinium), spdgcioasa dad sunt cdtivafi h contai- (Senecio bicolor), stahis ner, astfel iarna pot fi d q i in locuinf5. Amelioratorii au dej in vedere acest fapt, c r h d soiuri scunde de doar 60-80 cm inidjime, ca de exemplu de crin in cdori ,,Sanssouci". , pastelate aratii frumos

PLANTARE $1 INGRIJIRE

ACCESORII: 0 bulbi de cri.. - -- - turba O ingr8y8mant chin.., complex Q nisip 5 araci 5 plaa de Grma O material de acoperire

1 Periowla de plantare: prim% 2 In sd campact sapati o vara. Afdnafi adtinc xllul~ groa@ de 3Q cm adancime,

stratului. Arnestecafi in 50.1 o qtern@i pe fundul gropii un lapsta de compost ~i wn pumn de strat de nisip de 5 cm peste care inpr&$%mbnt complex. depuneti phmdntul de plantare.

irma, ca proteqie contr, bulbilor, infigeti un arx. parecilor de camp. Plantafi-i

adgncimea de 15-20 cm.

lefi cu grija groapa cu 6 Legati crinii Pn crestere dt lamint. Presafi phmbntul, araci. Udafi pe vreme secl

' ' cu un jet usor de apa si toad. Nu mai adrninistrali aF

Crin orien tal CARTEA

GRUPA 8 43

Gra'dina'rit iscusit

iim LUMINA 51 SOL 11 TRUCURI

Toamna fau p?im~vara cumpilraji bulbi tari, de culoare deschia, uniforms.

e Nu cumpi4rafl bulb8 ,mlrunti, moi, mucegalfi sau pe care s-au dezvoltat listari ilungi.

Soare. Crinii oriental1 se dezvolti optim la soare, dar baza tulpinii trebuie umbritl.

m So1 permeabil, cu humus. Bulbii necesiti sol bogat in substante nutritive. Tn a p i stagnant2 se imbolnivesc rqeale.

I n f inefi c~FwIE ?n c M ~ . K m b ingropafi-i impreunl a containerul in sol, iarnr scoatefi vasul din strat gi pistrafi-l In locuinp.

Cumplrafi crini scunzi ameliorafi special pentru cultivarea h cnatabrI

fngrijire tot an ul TOAMNA VARA Plantare gi protecfie contra -re inghefului lnainte de inflorire amestecafi Perioada favorabila plantarii in in apa de udat solufii nutritive. regiunile cu clima bland& Pe vreme uscata udafi ~i mulciti Acoperifi cu compost, frunzi~ solul cu scoarfa marunfita de uscat, eventual cu ramuri uscate copac. Usafi pe planti doua crinii plantafi anterior. in regiu- treimi din tulpina crinilor taiafi nile cu clima aspra dezgropafi pentru vaza 00s). bulbii, replantafi-i in ghivece ~i pastrafi-i pe durata iernii in locuinfa.

PRIMAVARA Plantare si fertilizare Perioada favorabila plantarii in reaiunile cu clima aswa. ~meliorafi cu ingraSiimint corn- plex ~i mineral solul crinilor plantafi in anii anteriori.

cauzeaza pete portocalii sau brun-deschis pe frunze contaminate de aceasta boala micotica. Bulbii In ~ h i m b rimdn slnitogi. Tiiafi frunzele gi stropifi planta cu fungicide. Crinii nu vor inflori i n anul urmii- 1 tor.

J I

.- "I.,

E

I Grridin ririt iscusit

il cumMra9 bulbi 1 Flori mari se aezvolta numai din bulbi viguro~i.

u Nu cumparafi bulbi moi, cripav, deteriorafi sau rnnCol$i~.

Soare, penumbra. Crocosmia se dezvolta ~i i n penumbra, dar nu inflorege atat de abundent.

So1 cu humus, permeabil. Ameliorafi solul cu compost, pentru a ramane lax.

[a] Ingrjire tot an ul 7 -

Placile de limitare din metal sau plastic fixate la adancimea de 20 cm impiedici cresterea buiaci a plantei.

Tiiafi tulpinile florale pentru vaza numai dup i crr jumltate din flori au inflorit. Astfel inflorescenfele vor t&i mai bine de o dptimAn3.

PRIMAVARA Aprovizionare si plantare Pngtijire In magazinele de specialitate Pe vreme vantoasi legafi putefi alege dintr-o mare vari- soiurile Tnalte de tutori. Tiiafi etate de soiuri $i culori. Consa- florile trecute cu pq in sub crafi timp pentru alegerea so- ultima floare (stanga, jos). iurilor preferate. Plantali bul- I bii in aprilie sau mai, la TOAMNA adancimea de aproximativ Pastrare 9 proteqie contra 10 cm, la distanfe de 20-30 cm. hghefului

Dupi primul inghej, dez-

1 gropafi bulbii soiurilor cu flori mari $i pistrafi-i intr-un loc

I rece, ferit de inghef. Acoperifi pe durata iernii soiurile rezistente cu frunzi? ~i ramuri uscate.

rripgii, de numai 1 mm, .~erforeazi fesuturile plantei ~i 0 sug seva. Pe frunze apar pete argintii, florile se sfrijesc. Preventiv menfinefi solul reavin $i mulcifi-I. ?n caz de daune serioase, stropifi cu o solutie de sipun lichid sau cu insecticide.

'@my -rnw e!repqg) greoh:,np

qns 10s ap amcupadox myd

; w !8 wp Cr~uamef x mada1\~, 1 e~adau '(asuauoqreu trmu!7)

auuoqJeN ap Inu!'urn3a~d

I "8"9P - agP !lop ap !lm -p !S pelw~d y aleod eFI

'!lop3

ap i"lJ9 FTmpe 0 EJafo (S""-Q =!!TI WEq@ enaqoI

nm '@ltrruaj) eqp e!un~ad '(~?aqm epps) a!So~ w apue apop ap !rnIgw

.ai!nsad pop n3 apmlwls @ea~o!~q er~

'aseJa3 .(sn!reurnld sn~ue!a) nes auecn@q ad !g e~elndod alalyo~~2i 13 (~mp~rew asa lapse 'eunl o a~Sa&dap

e.r.raw~) euaurfl WJ pop arpop~ ap epeopad -qqnp n3 alepose alyd rj lod q pmueld !B pjo~np as EFI

aEJOv n3 u~arad~a XO~

'(s93u~-nhi gdns n:, ng -EJolJod) s~opalJv" Kl W!Un

!m!os !qasoap ~od as -JO~

-OD leareoln3 ap alSaq-p as a3 areolgdg areop ap gdps o q!q~!~ alsa uop Iaqpay ~lul

-urn ug .!!fo~ nes zo~ ~~~uod 'auaq@ [aqp y ~od apo~

.ale!ren !lop3 UJ g~druru y I lod aleqepads ap alaup%m 1

UE !& w3 03-OP T %"le am 'F! ap w4

I

-IS luns !~!PUFdsEJ fercr !a=)

luns !u1pp3 ug -alyaa ~op ap 02 ap mf q rede !r$qns

a~dlm ad a?U"I ua cued Fa

-mP as eJueFd 'PF~!~R !"?d EMS *?q= ap WJaj

qns cad~k mnr 3pWcUd

IEyirn~

Ixia CARTE)

- GRUPA8 45 I - -

Gridinlirit iscusit

Cumparaji prirnivara 11 2. Soare. lxia inflorege i n tuberculi de ixia rnari ~i gragi. deplina splendoare doar i n Bulbii rnici, ieftini probabil nu locuri expuse la soare. vor inflori in prirnul an.

* Nu cumparafi tuberculi rnucegaifi, rnoi, putrezi.

So1 permeabil. I n sol urned tuberculii putrezesc repede. P h i la Tnflorire pistrafi solul uniform umed, apoi uscat.

lxia poate f i cultivati ~i i n ciubir. Primivara a~ezafi i n strat planta i n ghiveci, toarnna scoatefi vasul ~i punefi-l la iernat Cn casii.

Dupa inflorire, pe vrerne cu ploi indelungate protejafi tuberculii cu folie de plastic. ,,

rn = - -- TOAMNA

Plantare lernat Plantafi in grading tuberculii Scoatefi plantele din pement de ixia incepAnd din aprilie. in inainte de sosirea primului ger. caz de inghefuri tarzii acoperifi indepartafi frunzele ~i plantafi lastarii tineri cu sticla sau car- tuberculii in ghiveci. Usafi ton, protejand astfel plantele plantele la iernat intr-un loc de frig (dreapta, jos). Be timp racoros gi intunecos (10-15 "C) de seceta pastrati solul uni- ~i udafi cu pufini apa. form umed. b lxia este rezistenti la boli ,

daunltori. Rareori rnelcii Ilngroire pot provoca daune pe frun- Taiati intotdeauna tulp~na flo- zele plantei. Daci frunzele rilor ofilite, dupa care plantele $i tulpina sunt foarte r in i t nu trebuie udate. Pe timp cu planta rnoare. Adunafi ploi 'indelungate protejafi rnelcii sau puneJi-le curse tuberculii de umezeala folosind o folie de acoperire.

'(7 um.rnJ3) ravaq -mid 0 nN TPoumy Ppmm -pp ~un~ anose ax~d ped o npdurp ~~enpqid ap 8UaPxa ~qmnd ui Purr03 Jq!J=q PP ad

.!ou pog pp Mnd c~~p~g earmn @np cap! 16 ]up ap ~[acud o ~epq q

I UJ ~(~m.ppmm qoLR) apmd amqd aFynL w~vd m

nes (sparadsgpg) alnwd -ogq rn apog am3 IU

.. I I I I U cl

fi asPren ?&map 9EF mp!os apog ad 'ap-as I PUP+ n--q~-9a%ng, cmd lolap& udnseap xmn* as

$0-nnsqp !JOB upd ,uopoU JE! 'aslop uog upd

a%pslp as uea~mdm~u .aaseqp afmu q uog are !I un 09-0C ap ~UJ~~PE 91-d -ap nu gsmmmb v.pmung

.ap! UZ lpgd IeW YPw* 3saqoPOdun~

mqflqp -um1-3~012 ~~.%unppq pm np <npp

pm a~hopj p!os !I alpon -qm pop an: umldpxa~u

.MseqF !$ mq&@ 'qle

w 'pum as nu aim alapd ."lqns pm !S a-1 ap

PO3 ur, 'vpq-tlnseqp pd -nnqp 'ala~op 'aqp uog a~ mp 'sns pur plnu!ure epds IU

m- .W9E)*l Y=="Yl 'SUIJ~~?

-nnszqp uog upd pwai as ,%nquam~z~ p!os 08

!I dupe a~eod ~u+hrn~ cale~ -npuo ioh luns 101 apihqq .uol~ wdnseap apun 'via q as-npugnqs ca~sn%q caseopnl

JU"S aI=d .uJ T 9 lpgd &D am^^ .sua~y-nnsqp

'aelas uog ap pns o rev !sfd 1od as pqdp o ad .;~pwcmp ;nreo~ auyxopaiumvao~fu! ?P=d.w.- - .a3!3lmlp anseou

apjpum q $ +p ~od ~s !=I

P~PUU~ ul W" q a- + FP~P =?a .apaum I

*[ed ad ab~ apun pio~ ap I

puaq e ppsan euoz u~ pol -qane pmqd o am

Ity~am~

Camassia

I Gridinirit iscusit I

r Toamna devreme cump#ra$i bulbi tari la palpat, Gini to~i ~i plantali-i cat mai repede.

r Nu cumpirafi bulbi prea mici, uscafi, patafi, putrezifi sau muceg3ifi.

r *re, penumh5. Camassia nu se dezvob corespunzitor Tn locurile cu umbra puternid.

Sol reavzn, dar f i ra a@ stagnant&. Cu cdt sunt expuse mai rnult la soare, cu atBt necesita un sol rnai umed. h solurile uscate plantafi camwia la penumbra.

* Dad cu tirnpul planta produce mai pufine flori, dupa ofilirea frunzisului dezgropafi planta, separafi bulbii mici ~i replantafi-i irnediat.

Dupa inflorire, tsiafi tulpinile florale, dar lisafi frunzeje SA se usuce de la sine.

teavan. Strange$ seminfele r Planta~ mature pentru reproducere ~i Plantafi bulbii imediat dupi sernanqi-le Fn sol menfinut cumpirare. Mulcifi solul cu reavin Muke soiuri nu se compost sau frunzi~ uscat Onmulpx d& prin bulbi. (dreapta, jm). Dupii lrxarea frunzelor, dez-

gropafi plantele crexute exce-

E PRIMAVARA siv ~i divizafi-le On mai multe Fertr7izare $ cutiSJim HrFi. DUN ce bulbii au ra&riit, amestecafi h sol compost. DUN Onflorire, aiafi tulpinile - - florale, sau la@i-Ie sti se maturizeze pentru obfinerea de seminfe.

VARA Wn? gi mproducere Pdni d n d frunzele rirrdn verzi, rneflinqi solul uniform --

Camassia este atacata rar de boli ~i d%unStori. Cu cat

I sunt expuse rnai intens la soare, cu atdt trebuie sB aiba solul rnai umed. Tn sol uscat frunzele se ingalbe- nesc, apoi se brunifica ~i mai tarziu planta moare.

Q IMP AMMP SRL ISBN 9 ? 8 - ~ - 8 - 1

Vestitorul prima'verii Florde aplecate, i?n parfiunate, sunt semnele dqteptirii naturii.

In comeq sunt disponibile numeroase specii gi soiuri de ghiocei, care la prima vedere se pot deosebi cu greu. Unele dintre ele nu sunt fertile, demoltii seminge doar d a d au in apropiere gi alte specii. Pentru toate formele sunt caracterisrice florile albe, campanulate ce se dezvoltii pe o tijii floralii verde gi groasii ~i rbplndesc un parfum plicut. Toate piirjile ghioceilor sunt toxice. f n funcjie de specie cele trei tepale interioare au creioniri diferite.

Gdanthus nivalis b%tinq 3n regiunile noastre cregte liber sub arborii cu frunzig rar gi la marginea pzdurilor. Aceste colonii sunt protejate, nu pot fi scoase din p h g n t . Vdrful petalelor interioare ale ghiocelului au creioniiri veni. Pot

fi deosebite gi soiuri cu flori invoalte precum ,,Flare Pleno".

Galanthus elwesii este mai viguros, petalele au dungi veni gi se davoltii corespunziitor gi in locuri secetoase vara.

Tepalele speciei Galan &us caucxsicus au modele Pn formii de semilunL soiul ,,Plenus" are flori invoalte.

Galanthus plicatus inflorqte doar din martie. Si acest ghiocel are soiuri cu flori invoalte.

-1 UNDE SE P L A N T E A Z ~

Ghiocelul prefers locurile de sub arborii cu frunze caduce gi pomii rklegi. Primiivara se r%pdndegte de la marginea urnedii a piidurilor in direcjia pajigtilor.

Esafi ghioceii sii se riisp4n- deasd liber sub arbupti gi arbori. R5spdndirea ghioceilor este ajutatii gi de furnici, care car5 in spate casele seminale coapte.

PLANTARE 51 ~NGRIJIRE - ~ ~ L L L ~ U K I I : u RUIM a% ~ R I Q L ~ I u cazma u Turca ue sapar L l compost Ll plantatar Ll b t e de marcare

Ghiocei alGturi de erantis ti s o h

Ghiocelul poate fi plantat pi pozigiile de flori alb-rogu-mov, in straturi. Alege~i locuri in ddtui te din ghiocei, Anemone care plantele se pot retrage &rii blanda, ciclarnen (Cyclamen probleme. coum), sofran sau iris (Iris

reticula ra).

CE SE PLANTFAZA ALATURI?

Ghiocelul poate fi asociat cu alte plante de primivara cu bulbi sau cu rizomi, cu pre- tengii asemiinPtoare.

Oferii o imagine aparte com- pozifia monocolor& de ghiocei gi flori-de-Pagti (Anemone nemorosa).

Vegi obfine un contrast I interesant plantiind lings ghiocei piigtipii (Anemone ranunculoides), stdnjenel galben-intens (Iris danfordiae) sau erantis (Eran this hyemalis,

Sunt ademenitoare corn- Galanthus nivdjs

1 Perioada dc? plantare: sep- 2 Marc@ cu camaua un teren tembrie. Despachetati bulbii dreptunghiular sub un arbore

doar inainte &a plantare, pentru cu frunze casluce si ridicali ruloul a evita m r e a acestera. de gazon.

3 ABnatj sdul cu furca de 4 Plantag bulbii in solul afsnat 9pat $ amestecafi Tn ml tfei la addncimea de 5-8 cm, la

pumni de compost. distanfe de cdte 10-15 cm.

- 8 - Formati grupuri alcatuite din

-,a - ,-'-4 . - minim 5 bulbi.

CARTEA

GRUPA 8 47

I Gridinirit iscusi t 1-1

Cumpika$ bulbi Gnitogi, tari gi plantafi-i cat rnai repede.

@ Nu eurnpara$i bulbi rrnucegiifi sau uscati, sau pe a r e sunt deja vizibili mugurii wrzi.

Penumbra. Prirnavara ghioceii neces i~ rnult soare, iar vara un loc riicoros gi urnbros.

So1 permeabil cu humus, care piistreazi urniditatea solului. Ghiocelul supraviefuiege ~i i n sol nisipos, arneliorat cu pimant de frunze.

a Pentru forfare plan* bulbii i n septernbrie in vas rezistent la ger ~i a~ezafi vasul in piirnant, in noiernbrie punefi ghivecele in cad la loc lurninos ~i ricoros.

Pentru flori t i iate sunt potrivite soiurile cu tija florala lung&

ingryire tot an ul 1---' TOAMMA Plantam gi forfam Plantafi bulbii noi deja din septernbrie. Nu fertilizafi solul, deoarece vor inflori rar gi vor dezvolta in special frunze. Pentru forfare plantali bulbii noi sau pe cei scqi din sol In ghivece, iar i n noiembrie duceli plantele in casi.

PRIMAVARA Divizarea Dupi inflorire rir i f i coloniile rnai intinse, divizafi plantele cu cazrnaua $i replantafi bulbii (dreapta).

VaRA Semgnare Nu ti iafi casele serninale, ci de Tndati ce acestea sunt maturate gi galbene, Tnfigefi- le in sol. Plantele din serninfe dezvolta flori doar dupii 2-3 ani.

)octorul plan relor

fumerus strigatus poate ataca gi ghiocelul, igi depune ouale pe varful bulbilor, apoi ornizile de culoare bej vor roade bulbii. Plantele contaminate

1 au frunze crqe sau firoa. Fifi atenfi ca varful bulbilc

1 ~5 fie acoperit de pirnant.

CARTEA

GRUPA 8 48

Gridinirit iscusit

Vara tarziu cumpkraji bulbi tari, carnogi. Plantafi-i &t mai repede, deoarece nu se pot pastra.

Nu cumpsrati bulbi uxafi C a ~ chircifi.

Penumbra. Se dezvolti optim sub coroana arborilor, i n penumbra.

Sol reavan, permeabil. Amestecafi in sol compost, deoarece menfine solul readn perrneabil.

w ~ngry~rc tot an ul TOAMNA Plantare $i mulcire Plantafi bulbii de indati ce i-afi cumpirat. Deoarece nu dispun de coaji de proteeie se pot usca repede. Permeabilizafi solul compact cu nisip. Acoperiti locul plantirii cu un strat gros de frunze, in regiuni mai reci adaugafi ~i ramuri uscate.

CBnd planta incepe s l risari, aflernqi pe sol un strat de compost (stkinga, jos). Dupe aceasta nu mai fertilizafi. Dupl inflorire nu ti iafi frunzele, ci lasafi-le s i se retraga. Dezgropafi tufele mai bitrane, mai mari ~i separafi bulbii mici.

VARA Mulcire $i udare Vara mulciti solul din jurul plantei. Udafi pe timp sece-

Lisafi coco~eii s5 se dezvolte nestingheriti. Este suficient s% a~ternefi toamna in jurul lor un strat de proteqie de iarnH din frunze uscate, iar primavara sa le administrati putin compost.

Nu administrafi plantelor alte i n g r w i n t e .

1 Planta poate f i atacati de diferitele specii de piduchi de frunz5. Dciunitorii strapung fesuturile plantei $i Ti sug seva. Planta se ofilwe, iar in caz de contaminare puternid poate pieri. Stropifi plantele bolnave cu un jet puternic de apl sau cu

Iris olandez CARTEA

GRUPA 8 49

Grridinririt iscusi t

Cumpgrati bu lMWi lar palpat, netezi, cu h b galben-auriu, incZ netnco&@.

a m mi, ln cum tb ~ i r ~ at w j a v W m M sau cu m e de mucegai.

Soare. PreferZ locurile protejate, insorite.

%I perma1 profund. Se dcmla WDm In sol afhat, a1"5611@ mu nlsipos. in verile cu pm.pit@ii abuncknte bulbii pot pwezi.

Pentru forfare, de la sfarritul lui ianuarie, plantafi bulbii in ghivece. Dupi ce plantele au atins inalfirnea de 7.5 cm, amplasafi-le l%ng5 o fereastr;? insorita.

in sol compact, calcaros nu plantati bulbii la o adancime mai mare de 5 cm.

TQAMNA VARA Plantare D=?2roPare Plantafl bulbii i n septembrie In regiunile cu precipitafii sau octombrie. Deoarece abundente dezgropafi bulbii bulbii nu se dezvolta cores- de tndats ce fiunrele s-au punrator Fn sol proaspat fer- uxat, apoi uxafi-i gi tilizat, la plantare nu fertili- curafafi-i fjos). Psstrafi-i In zafi solul. larna, acoperiii cu nisip 'intr-un lac intunecos ~i ramuri de brad wlul de dea- rece. Replantati-i toamna. supra bulbilot.

fndepartafi acoperirea de iama. Taiafi florile trecute deasupra prirnei frunze

)octorul plan telor I

Gstarii ~i florile deformate semnaleaza prezenfa ciupercii Penicillium, care formeazz pe suprafafa bulbilor un Tnveli~ de spori verde-albistriu. Distrugefi bulbii contaminafi. Preventiv pastrafi bulbii intr-un loc uscat, aerisit $i la plantare nu lezafi frunzele inveli~ului.

superioare. Lasafi frunzirul sa se usuce. C

Pentru a obtine flori in Soare permanent. Se Pentru a evita murdirirea toarnna, curnplrafi i n iunie dezvolta optirn In bataia frunzelor in tirnpul averselor bulbi tari (diametru: 3-5 crn). fierbinte a soarelui de vari, in de ploaie, mulcifi solul in jurul

locuri uxate. So1 cu b u d permeabilitate.

Se dezvolta cel rnai bine in Nu curnHrafi bulbi moi sau taluzuri, In straturi ridicate, fngrijifi-v& de aplrarea

mucegiiti, deoarece pot 19 sau In gradini alpine cu sol ghioceilor de toarnna contm gerului din tirnpul iernii.

- TOAMNA

introduceti In sol faina de aspru, dupa Inflorire este indicata replantarea in ghivece. Pastrati ghivecele In locuin@ sau In alt loc de

Luna iunie este cea rnai adecvath planthrii. Plantati bulbii de 3-5 cm la o adincirne de 10-12 cm. Tot

Docrod plan relor

lulbii ghiocelului de ~oarnni pot f i atacaji de acarieni, care le provoaci putrezirea. Pe frunze apar Pete brune, planta Tncepe sa se ofileascii ti apoi piere. Pe bulbi se pot vedea adAncituri de culoare negru-brun. Scoatefi irnediat din pamint bulbii 'itiimafi ~i distrugeli-i.

aw!n !JOB ru~ qns ul 1e6r- -uad gzea~ard es

e~aurnuad *PI

ACCESORII: CI bulbi de narcise C1 cazrna C1 furcB de sHpat CI compost CI betipare CI ingr3grndnt pentru plante cu bulbi

1 Plantare: primhara deweme, 2 Gmpa de plantare trebuie $i Stpap in rtrat sao pe gazon aiM adancimea de 30 cm.

grwl m diametrul de 40 cm. pen- Amatecap On sol o galeat8 de fdorl blbi. compost maturizat.

A venit primivara! rn

Culoarea galben-aprins a narciselor

'I I

hvioreazi graWdina.

E VARIETQI

Corola secundarii (coronula)

I caracteristicii narciselor este tot atPt de mare sau chiar mai mare d e d t petalele ce forrneaG periantul florii. Narcisele sunt plante raistente gi longevive. Pe o tulpinl se dezvoltii o singurii floare, unele soiuri sunt discret parhrnate. Culoarea lor de baza este gal- beng, dar exist2 soiuri rnono- color albe sau bicolore (alb- Soiul ,,Easter Bonnet" portocaliu gi alb-roz).

Soiuri cu flori galbene dernult cunoscute sunt: galbenii, in cazul soiului ,,Spel-

r ,Dutch Master", ,,Golden binder" culorile se praintii m I ' Harvest" gi ,King Alfred", invers. ,,Glenfarclas" gi Compou'$e fiumoasir narcise 9; lkrimioare

i provenind din secolul a1 XIX- ,,Fortissimon dispun de corole lea. galbene gi coronule portocalii.

i Soiuri cu flori albe sunt Coronula roz a soiului ,,Easter bulbii, pe dt posibil, in de narcise, spre exernplu chi- urmiitoarele: ,,Cantatricev, cu Bonnet" aratii deosebit de bine grupuri, pentru a putea fi nodoxa, rnuscari, vlorelele gi flori albe ca neaua, ,,Mount printre petalele corolei albe ca ocolite ugor la tunsul ierbii. floarea de nu-rng-uita. H o o d , cu corolii de culoare neaua. Frunzele narciselor nu pot fi Nu uitaji nici de asocierea

I I crern gi ,,Ernpress of Ireland". tiiiate dupii ofilire, trebuie portodiu-ropu, foarte

Soiurile bicolore au coro- h a t e sii se usuce $i s3 se indriigitii. Plantaji aliituri de i nule, respectiv corole de culori UNDE SE P L A N T E ~ ? retragii. narcise, amestecat, lalelele gi diferite. Soiul ,,Bravourn are lalele pestri~e.

! corolii alb-irnaculat gi coronulii Narcisele triiiesc mult tirnp $1

1 forrneazi colonii intinse. CE SE P ~ A L ~ T U R I ?

I Plantate in straturi pot miirgini aleea ce duce la casii Narcisele se potrivesc bine cu

w

r

L L C sau pot sernnala venirea arbugtii gi alte plante inflorind

prirniverii Pn griidlna de primiivara. fa~adii. In straturile de perene Aliituri de arbqti narcisa plantagi narcisele la mijloc sau giisqte condijii optirne. Pn hndal, astfel, frunzele ofi- Narcisele galbene au flori de o lite vor fi mascate rnai tPrziu nuan@ asemiinztoare forsijiei.

I de perene. Cele cu flori albe se pot asocia

Narcisele, sirnplu de ingrijit, cu tulichina cu flori roz, iar se rhp2ndesc repede in gd- celor cu flor~ galbene li se dins. D a d sunt expuse la soare potrivegte excelent magnolia prlrniivara 81 se aflii in urnbrz cu flori stelate albe. vara, se reproduc spontan 0 impresie deosebita produc

Soiul ,Golden Harvest'' vreme de ani de zde. Planta~i florile albastre plantate aliituri - Soiul,,Bravour"

kpunefi pe fundul gFepikrs 4 Presarafi restul soluiui pe 115 m d@ sol. Plants$ In aces- bulbi. Presafi solul cu planta-

w bulbii dispqi cu drful in sus, la tmul sau cu cazmaua, Udafi 5j

&m$e de 15-20 cm. I" marcati locul cu betipare.

5 Primavara, dup% Wrire, fertilizafi. indeflrtag Rorile tre-

cute. LSsafi frunzele sg se usuce $i sa se contracte.

CARTEA

GRUPA 8 51

I Gridinirit iscusit -

71' . am y

; 6 P'eriumba ~arckele

uolurninqi, tari la p a w prefer8 prirnavara locurk Bulbii cu trei varfuri sunt rnai Insorite, iar vara pe cele #urnpi, dar dezvolti sirnultan urnbroase. &rei flori. 501 bogat fn suhstanw

nutritive. Prirnivara menfineti solul reavln, dar evitati apa stagnantl. Plantele suporti bine seceta de uara.

Plantare $i forfare Curafire fi divizare I Plantali bulbii. Plantali T8iaJi frunzele numai dupa cAfiva bulbi r i in ghivece, ce s-au ingalbenit. Narcisele pentru forfare. lngropafi prea expansive pot f i tiiate vasele R strat. In noiernbrie si cu rnasina de tuns iarba dezgropafi-le si amplasafi-le 00s). Dezgropati bulbii 'in locuint8, pe pervazul virstnici, separati bulbii rnici ferestrei, la ricoare ~i $i replantali-i sau pistrafi-i lurnina. Astfel narcisele vor pin8 toarnna. inflori si in cursul iernii. fi-- - -

I I Dupa ce bulbii risar,

amestecafi in sol

I ingri~arnint organic. indepartati florile trecute. - m

O IMP ABnMP SRL WM-10030

Dac3 dorifi s2i punefi

din narcise le sunt insuportabile.

Jezvottarea insuficienti, I uscarea florilor $i frunzele Ingilbenite sernnalead prezenta m ~ t e i narciselor. Larvele sale rnari pene- treazi In bulbi gi prin aceasta lezeaza centrul de

1 energie al plantei. I Dezgropali bulbii contarni-

lati ai distrugeti-i.

ISBN 978983-880924-1

CARTEA

GRUPA 8 53

Gridinirk iscusit

I 9 Cump&r@i tuberculi mari, 4ari la palpat. Din tuberc* 9olumino~i cresc uneori Qulpini fbrale ramificate.

I * Mu amph# tuhrculi moi, rnuc@@i, m tuberculi On EWrJ de t-

Soare. lnflorege cel mai intens fn Iwuri insorite.

So1 permeabil, bogat in substanfe nutritive. Udand regulat plantele ~i fertilizand solul cu compost $i ingri~amant artificial, stirnulati infloririle mai abundente.

Onflorirea se poate prelungi prin plantarea tuberculilor la intervale de doui siptimani, de primivara plna vara devreme.

Toamna dezgropafi tuberculii, recuperati tuberculii mirunfi, iar primavara plantafi-i separat. Plantele noi vor Tnflori dupi 1-2 ani. - fngrjire tot an ~l I -*-I octor p ante or

p"-' - . ..

Plantafi tuberculii de la s f a ~ i - Dupi uscarea frunzelor dez-

H tul lui aprilie pani in iunie. gropafi tuberculii ~i lisafi-i s i Plantele vor inflori la doui se usuce suspendafi, timp de luni dupi plantare. o siptimani. Dupi aceasta

tiiafi tulpinile pan2 la lungimea de 5 cm 00s).

grijire 'runzele pitate $i florile Pistrafi tuberculii intr-un loc intunecos, rece ~i uxat.

deformate trideazi

plantele. Qnd tulpinile flo- prezenfa tripgilor. Atacul se

rale incep Ci se dezvolte, poate extinde 5i la ceilalti

administrati plantelor di tuberculi, de acesa curifafi

ingrigimlnt lichid Tn canti- bine dupa dezgropare

tatea prescrisa. Dupi trecerea tuberculii contaminafi ~i

florilor tiiafi tulpinile dea- inmuiafi-i intr-o solufie

supra frunzei superioare ~i insecticidi. Stropirea cu

Iisafi frunzele s i se usuce. insecticide a plantelor, in general, este ineficienti.

OWABnMPSRL ~ - 0 2 - 1 ( W 1 4 2 ISBN 978-24

HibM de narci'se se asearnha' prin cornla lor da&"

Caracteristica hibrizilor de narcise este coronula (corob secundarii) a&c divizati, h parte puternic ref-lexivii gi ondulad.

Pede galbene. ,,Baccaratn,

de ~ e d e galben-deschis gi coro- ,,Tiritomban gi ,Mistral" dispun Sosr aenvwse

nu15 galben-auriu. ,Tripartiten fo rmed mai multe flori gd- bene. Soiul nou ,Lemon Beauty" ,Collarosan se remar& prin str;ilucqte prim culoarea galben- flori roz-palid, in timp ce Familie a florilor. Specificul ,Pearl Shell" prin flori de soiuriior ,Gold Collar", culoarea caiselor. ,Mondragonn gi ,Brillant Starn este coronula galben-portocaliu.

Petale albe. ,,Colblanc" pi UNDE SE PLAN TEA^? ,Chablisn au flori complet albe. Soiului ,Canastan ii este carac- teriistid coronula cu pliuri, de culoare galbenii. Soiurile ,,Congress", ,Orangeryn gi ,,Parisiennen se disting prin coronula lor portocalie.

Plantafi narcisele hibride cu p e d e ondulate in ace1 loc al griidinii, Pn care se p a t e evi- denfia in mod corespundtor forrna lor surpriidtoare.

Aceste narcise produc un efect cromatic puternic in suaturile de b o r d d ~i in cele de plante perene, respectiv sub arbqtii desfrunzi~i iarna, precum gi in liziera fnsorid a piduriior. Plantate in gmpuri ele pot con- stimi podoaba gridinii de fapdi sau a suatului de I%n@ terasi.

Sunt aspectuoase de asemenea plantate Pn kizi de flori sau tn uubh. Asociafi narciselor mari gi ariitoase plante de acoperire a solului scunde.

Plantafi soiurile cu flori 2n nwnpderoz~ickculoara caiselor Pn penumbrii, deoarece la soare se pot decolora.

Narcisa hibrid?i cu p e d e ondulate se asocid extrem de bine cu alte plante expansive gi cu florile Pnvolate Inflorind primiivara. Aceste flori exotice ins5 nu se potrivesc florilor sdbatice autohtone.

Soiurile galbene sunt foarte frumoase allturi de ldelele rosii invodte (spre exemplu ,Carltonn) gi muscarii albqtri (Musari armeniacum).

Soiurile albe au un efect fer- medtor h compania muscarilor albasuu-palid ( M w i armeniacum ,Blue Spike"), a zambilelor albastru-aprins sau violete (Hyadnrhus orienralis) sau a floriior d e nu-mii-uita albastm-azur (Mporis sylvatica).

Narcisek devin ~i mai st&- citoare d a d sub ele, ca acoperitoare de sol, sunt plantate

pansele (Viola wimockiana x), flori a &or adoare se armo- n i z e d cu culorile narciselor.

Soiurile de pansele cu p e d e ondulate sunt aspectuoase plante de acompaniament, forma florilor semkiind cu aceea a narciselor.

I Grridinririt iscusit - APROVIZIONARE LUMINA 51 SOL

Cumpara$, pe c% posibil, bulbi de &ngn&miqri. D ~ R b u l h i P w e f p m W * r f u d se vor dezvolta to t atatea flori. Avefi grija: coaja bulbilor st i fie stinatoasi.

Nu cumparaji hula mucegiw .fi ccu cr&p&wi $i sechele.

wmmh& m k l a b Tnflarex

pc9m&lnhrl compact cu nisip mu campost.

0 Pentru cultivarea i n ciubir este adecvati narcisa hibrida a petale ondulate, care Tnsa iarna nu se preteaza la fortare

Nu taiafi frunzele panti nu se retrag. Acestea sunt necesare pentru acumularea de energie In vederea Tnfloriri din anul urmator.

~ngrljlre tot an ul , E I

TOAMNA Plantme ~i mfaree sohrlui Cufk$re gI divizam In septembrie plantqi bulbii la ?ndep&tali frunzele de Indaa Y o a&ncime de 10-20 cm gi la ce 5-au Ilngalbenit. Scoatei din distante de 10-20 m. In p&mant tufele prea dense ~i solurile compade apzti pe divizaple bulbii. Replantafi I fundul gropii de plantare un imediat bulbii mu pistrafi-i r strat de drenaj din nisip sau Fntr-un IM uscat li rkoros pana I pietrif. Acoperifi solul cu com- la plantarea de primavarii, post sau frunzis mat.

rnlW~Al?A F e m m I h fS curiijire C a d &ar, administrati narciselor compt, tala2 de coame sau ingr&$3m8nt de stirnulare a tnfloririi (dreapta). Mai tarziu lndepartqi florile

F trecute.

0 IMP AWMP 8RL

Putrezirea bazei bulbilor are drept consecinfi moartea radicinilor. Pe solzi apar Pete negre. Ciuperca se dezvolta deosebit de bine intr-un mediu umed ~i cald. Din aceasti cauzi pastrati bulbii intr-un loc uscat Si ricoros. Distrugefi bulbii infectafi ~i alegefi un alt loc pentru cultivarea narciselor.

ISBN 97E963-86092-8-1

plum usete I de primivara' 7 I

PLANTARE $1 ~NGRIJ IRE

Foqa de na+e n oarcisei cu diciu mic se &tor-" I ilorii sale grapoase. -

V A R I E T ~ I

0 caracteristicii a narciselor cu caliciu mic este sepala scurt5, ce nu crqte mai mult ded t treimea corolei exterioare. Petalele gi wrola florii sunt ori de diferite nuanje ale aceleagi culori, sau de culori diferite.

Soiuri cu petale albe: 1 Plantag nafcisele prim2jvara 2 Marcafi ur ramuri xu& lcrcu~ devreme. .S+3lb;lticC.tl+le" plan- bulbilor. StrZd~f~i-v% & pam

a n d trulbii h mad t$~~er&a Is disp~qi In nod netural. paal~lle arkqtilors

ornamental rogu-aprins (Ribes sanguineurn), iar cele cu corolii portocalie, cu arbustul cu flori d b e n e formthia.

sepale in culori contrastante si petalele albe: ,,Merlinn (gal-

I I

ortocaliu: Jchduar ,Bitma", ,Doubtful" si ~ n s u n b ~ u do? nmBIYJse c ben-pal, cu margini liciul mic

caliij, Verger" (&b C--1ett O'Hara". duri portocalie), ,E rietatea ,,Sabine Hay" dis- Frumusetea-i simp15 se Browning" (portocaliu), une de petale portocalii 5;i de remarc5 8i 2x1 vase sau 1Hi de ,Limerick" (rogu-portocali~ petale secundare rogii. balwn. Aratii excelent Pn ,,La Riante" (ro~u-portocali , buchete pestri~e de primiivarz.

U

fn fap unki fundal de UngB fiecare loc rnarcat 4 Amestecafi p8rnflntul cu culori jnchise, de exemplu Pn siipafi cu plantatorul o ingr8@rn8nt. Plantafi h lb l i faga brazilor sau a gardului viu groapa, in care puneti cgte la o adtlwirne de 10-20 on, cu din cimigiri (buxus), se evi- o linguriti de Tngr&$4rnlnt. I vtirful In sus. Acoperiii-i cu den~iad minunat narcisele de pamint, iar apoi cu frunzi~.

cu Pete verde-@lb;i) gi ,,Rockall" (rogu-portocaliu). UNDE SE PLAN TEA^?

Varietiifi cu petale galbene: CE SE PLANTEAZ~ AL~TURI? infloresc ~re~onderen t galben Narcisa cu aliciu mic a t e o I- , ,Venvood", ,,Citronita" si plant3 cu bulbi, de mare Narcisa cu caliciu mic a t e o ,,Perimeter" (petale secundare longevitate, gi se Pngrijqte sim- plantii multilateral3, cu o mare

wlu. Aratii frumos weste tot. ada~tabilitate. Culorile sale vii culdri deschise.

L I

valoarea-i iese Pn evidenfii atat tn straturile organizate , d t gi sub arbugti sau pe gazon liisat sdbaric.

In locurile cultivate spo- radic se poate ,,sdbiiticiY7 cu ugurinjl. Crepe excelent gi In zonele neprotejate, unde flori de primiivari mai pujin rezis- wnte pier sub efectul v h - turilor fi al ploii.

fn straturile organizate nar-

gi deschise se asociazii bine cu multe alte flori de primiivarP.

Arad frumos aliituri de alte narcise de culori asortate, ca de exemplu ,,Birmam, hibridul ,,Scarlet Gem" sau ,,Barrett Browning" 5i ,,Geraniumn.

La poalele arbqtilor, narcisele se pot ,sAbiitici" de minune tn compania clopogeilor (Muscari armeniacum), a florii- de-papi (Anemone nernorosa) paflile uscate. Nu taia$i frunzele, I ci IBsati-le sa se IngilbeneascB ~i

- - . dsele cu caliciu mic dau sau a ciubojicii-cucului.

APROVIZIONARF

a Cump&refi, pe cdt posibil, bulbi mari, s&tatosi, cu foi exterioary Tntregi, newde pi brune.

Nu curnpgt@ buki moi, presafi sau mucegaiti, sau ale

Soare, penumbra. Se dezvolti optim la penumbra arborilor cu coroana inci neinfrunziti, sau la soare.

So1 cu bun4 permeabllitate. In solul compact viafa bulbilor va fi mai scurti.

Este oMvitoare, de aceea rozatoarele o eviti. Planta$i narcise in jurul plantelor cu bulbi periclitafi, spre exemph in jurul lalelelor.

Nu tiiafi frunzele narciselor nici chiar pe garon, ci lasafi-le s i se usuce.

Scoatere gi divizare

plantafi bulbii, i n funqie de benite ~i compostati-le. mirimea lor la addncimea Scoatefi din pimant tufele de 10-20 cm, la distante de crescute excesiv. Divizafi-le, 10-20 cm intre ei. Pentru separati bulbii mici, nou forfare putefi planta bulbii crescufi $i replantafi-i imedi- pe durata iernii in ghivece at sau pistrafi-i intr-un loc (dreapta). Pistrafi bulbii ricoros pdna la plantarea intr-un loc ricoros. lor din toamni.

sele, prelucrafi in sol ingr i~imdnt organic. Mai

u

larcisele pot f i atacate

I oe viermi sdrma, cauzand W r e a inelari galbeni. runzele se curbeaza ~i

I apar pe ele noduri galbene. Tndepirtafi pi distrugefi plantele infestate. Vreme de un an nu cultivafi narcise pe locul infestat.

Floarea Pusfin CARTEA

GRUPA 8 58

m hrnp%rafl bulbi cu coaja netedri, maro-deschis, asem%-

perg Diametrul u d bulb &a05

M e de 2 cm.

B Nu curnpfirafi bulbi moi, cu nucegai uxafi sau incoltifi.

* Soare, penurnbrs. Primrivara necesiti soare, vara p ~ a ,

Sol perrneabil. Floarea Puskin nu este pretenfioasi, se plantead in sol permeabil, nu prea uscat.

Ingrijire tot an ul

fn prirnul an de dwpg plantare florile se &wolt5 in apropierea solului, Tn anul urmitor ating Tniltimea obi~nuit i .

Se dezvolti optirn daca nu este mi~cata timp de mai multi ani.

TCTAMW TIMPURIU Plantare Plantafi floarea Puskin de indata ce cumparafi bulbii. Dad Ti pastrati prea fndelun- gat, bulbii se pot uxa. Pentnr foqare q z a f i bulbii in ghiveci, str6ns unul leng4 altul, ~i punefi ghiveciul timp de 14 saptiimlni Tn risadnifi.

IARNA l'k?lu FaGare Mutafi bulbii cu ghiveci cu tot din dsadnifa in casZi (stanga, jos). Dupii inflorire ducefi-i afar&

PRIMAVARA curspre Inl&urafi din straturi florile ofilite. Lasati floarea Puskin si-ri imprii$ie seminfele, a&- fel va forma un c m r floral des. Putefi scoate ~i semina seminfele Cincol$ezc la lurnina). Lasafi f runzele rc? se usuce.

Frunzele decorative ale florii Puskin deseori devin prada rnelcilor. Facefi cap- can5 de bere. In prirniiverile ploioase este recomandata ~regitirea capcanelor cu :apac, care nu se umple cu Jpa de ploaie, ins3 rnelcii intr i in ele.

PLANTE CU BULB1 n\

GRUPA - - -

I 'orescen~e dense in locuri umbroase

nartie-mai r/ ingrijire simpli

- Culori ra'coroase de flori Brebenefd, cu un aspect exterior fi.agil, este o plan ti perena' rezistenti ce se poate cdtiva in focuri umbroase.

VARIANTE -

Specificul brebenelului consti In inflorescen~ele formare din ciorchini sirua~i pe Iistari drnogi, florile tubulare cu pinteni $i frunzele cu limbul multiplu sectat, de culoare verde-fraged. Din genul brebenelului fac pane aproximativ 300 de specii, care se pot diviza in doui grupe. Primei grupe ii apaqin speciile ce cresc sub formi de tub, spre exemplu brebenelul- galben (Co'ydalis lutea) gi brebenelul-nobil (Co'ydalis nobilis), iar din a doua grupi fac parte speciile cu tuberculi sau cu rizom tuberculiform, prezentace In cele ce urmead.

Brebenelului giunos (Co'yddis cava) i se trage numele de la ruberculul go1 pe interior, aseminitor unei nuci. fn zona noastd, specia autohtoni dispune de inflorescenye in nuanre de alb gi roz-violet gi fnflorqte din marrie p h i in aprilie, pe tije inalre de 30 cm.

Brebenelul Corydalis solida seamini cu brebenelul gunos, dar nu crqte dedt 10-20 cm.

Aceasti plan^ este de asemenea aurohroni in pirgile noastre, inflorind la fel, din manie plni in aprilie.

Soiul ,,George Baker" (cunoscut gi sub numele de ,Transsylvanica") este, daroriti florilor sale portocalii sau de culoarea somonului. deosebit de aspectuos.

Brebenelul de Cqmir (Corydalis cashmeriana) are flori albGru-aprins. Inflore$te din aprilie in mai, florile-i fiind susginure de tije Pnalte de 5-15 cm, cresdnd din ddicini tuberculi- forme. Planta se davolri optim in zone dcoroase, cu armosferi umedi, in sol acid gi cu humus.

Brebenelul azuriu (Co'ydalis flexuosa) a fost descoperir in China in 1989, gi de atunci esre cultivar gi in grsdini. Florile-i lun- guieye, de culoare albastri, apar din aprilie p h i in iunie pe rije de cel mulr 30 cm.

UNDE SE PLAN TEA^?

Alegeyi-i brebenelui un loc in penumbd, la poalele unor plante cu rulpini lemnoas5.

Brebenei giiunqi, mperitori de sol

La coroana arborilor solitari sau in faga garduriior vii, brebenelul form& cu timpul un strat vegetal dens.

Tuberculii brebenelului pot profita de solul bine permeabil a1 gr;idinilor alpine umbroase, atlt de necesar davoltirii sale optime.

Florile aspectuoase ale brebenelului pot fi contemplate de aproape, d a d plantapi brebebeii de-a lung111 deilor umbroase.

mai devreme, prevestind pard inflorirea brebenelului.

In categoria plantelor asociate meriti men~ionagi gi crinii de toamnii gi ferigile, deoarece frunzigul lor va umple spagiul go1 ]%at de frunzele plantelor cu bulbi, care cu timpul se retrag.

Albasd brebenelului de cqmir arari fermeciitor alituri de miseaua-ciutei (Er/thronium) sau sub rododendron.

Brebenelul i se potrivqte fiedrei plante de piduie. &at s i se d a - volte nesungherit, brebenelul se va dezvolta in toati splendoarea sa.

Plantele de primiivarZ cu bulbi - printre ele narcisa ~i laleaua-pesuiyi (FritiIIaria melea- gris) - Infloresc concomitent cu brebenelul. Erantis (Eranrhis hye- mdis) $i ghioceii de bald (Leucojum vernum) infloresc ceva Flori QI pintcni

I

PLANTARE $1 INGRIJIRE ACCESORII: LI tuberculi de brebenel D cultivator O turba sau compost U grebli Cl plantator O lopata D material acoperitor de so

Tnfige~i vertical plantatorul in 4 Presira# pam&nt pe tubemall parrdnt ~i rnigc3ndu-l lateral ~i biitatorifi-l usor. Udati

efectuati gropi de 10 cm I acoperiti plantajia cu un strat de ~ddncime (distanfa de piantare: acoperire organic de 2,5 em. !5-35 crn).

Nu curafafi, nu fertilizafi ti nu diviza$i brebeneii. In perioada

de vegetafie rneqinefi reaviin I 1 M u l p o l u l pe tot parcur-

Gra'dinzrit iscusit 1

Vara tAniu, cumPliia$ tuberculi tari, care se @sex. de regula, On magazinele de specialitate.

Nu cumphrafi tuberculi rnoi, mucegaiti. Tuberculii deshi- drataji s-au deteriorat probabil In urma unei depozitari necorespunzatoare.

Penumbri, umbd. Se dezvolta optim la poalele arborilor cu frunze dzatoare, dar nu ~i la umbra plantelor ve~nic vcrzi.

Sol cu bun& permeabilitate, cu humus. 0 excepjie o constituie brebenelul de Ca~mir, care necesiti sol acid.

tlfngrjire tot an ul 1 9- -4.. WII

TOAMNA PRIMAVARA - Plantare gi protecfie contra Mulcire gerului Reinnoifi stratul de acoperire Plantafi brebenelul imediat compus din scoaqa de copac dupa cumparare, pentru ca marunfita, cornpost sau frun-

9 tuberculii sa nu se usuce. z i ~ uscat ~i lasafi-l pe sol tot hainte de primul ger, acope- anul.

i rifi locul plantarii cu frunzi~ uscat sau cu crengi de arbori.

Udare gi semsnare

I In lipsa unei umiditafi cores- punzatoare, brebenelul se retrage, in urma sa riminand locul gol. In vreme secetoasa

a menpnefi-i solul constant umed (stanga). Plantele retrase pot jnverzi din nou primavara urmatoare. Culegefi seminfele imediat dupa maturizare si semanati-~e. I

Toarnna, 'Indepartafi cu grebla stratul de acoperire vechi ~i agterneji unul nou, pentru a evita bolile.

Semin$ele sunt raspdndite de furnici. Dupa tnflorire scoatefi din parndnt plantele nou dezvoltate ~i replantaji-le altundeva.

)octorul plan relor

L a ~ e l e moliei galicole se pot instala intre tesuturile I frunzei, pe care le roade. Distrugeji frunzele pe care observaji urme sinuoase de culoare deschisa, provocate de rosaturi. Reinnoiji toamna ~i primavara stratul de acoperire, pentru ca acesta sa nu serveasca drept loc de

rnare pentru daunatori.

Q IMP ABnMP SRL RO-P-02-10-059 ISBN 978-96386092-8-1

(s!p!!~adury e!n~~n!~tl) ai!~~sad aIaTap1 'alas!3nu 'alalapl !aua[ -ups ap !1m13p aleluald IJ lod

pqmpd ap avo0 anu!a .~eo!lad pp o- lug pu!~oguj

ala~ueld n3 !S 3san!r1od as aseonnadse aps alaz

-mj np 'g~en~ur!~d ap al!~o~ ale01 n3 epose awed ap psp~

'!nlnIos eiv~dns el a,eru!s apuozpo Jopupepy elpolep au!q ap laj el e~p~n:, awod as

6padw~ ad ap apupgdl ug -elEap!

alsa g mlnlos eae~!l!qeaur~ad apun 'alposu! amdp ap~@ ut aunu!ur ap a~bn!~lod as

-PJoq ap pmld e~ IS urn~a~d <Jol!ap

~n%unl e-ap yenpIn3 lualmxa

alb~ogu! eepw neqnq S!JI -pneurpd ap smog

pqnape o am a!pde-!em u!p ES eaJ!Jogul upd -alpua

~w aps alapru lpap auramap ~ur alb~o~j emu weqnq

s!q .apopg ap apllopad eaiuenu

allnur !em ap 19 aJoIm!q !J~!OS

pq~sp 'al!q!sod aIpoIns ale01 US a~b~opui 'n![o3e~s-ndo~

!!101n3 e!idmxa n3 'e3aqJeq sy~ -ana~a ~uns areopalu! apad

!an a13 -emme ap el!qasoap nes ~olap~ad eareop:,

n3 ppuap! purg 'paj!p aleod a!als;na eanops '!os azuruj ap a1pn!l13unqw

ap a!i3uy u~ -aJeo!Jalxa apad .!3!1!d !!aua[q~s $01 el arepur!s ~uns alalb~3 ap ap3?!.1a13m3

.~opzunq mdnseap le!p d -aur! asnds!p ~uns alpo~ 'a~put

~ur aIun!os ap anqasoap a~ds O~O 1 ~eop ap aur!i~uj o

an w ~mdy upd (x E.~~~UI/JO!I -ep neqnq s!q) n!>ol[!ur p ap anxdsa~ 'I~UJ plaua(ups ap a~bqasoap -lonela eleqleq as -aza% ~!JI !"Ins

-onnadse t esnpal aur!ipug ap I?almapeA asa sum meqnq S!JI

...., . .

Agternefi intre manunchiu- rile de frunze pufin ingra~amant organic. Dup5

' inflorire, t5iati tijele florale deasupra solului (stinga) ri divizati tufele dense.

Jocrorul plantelor

rl Primul semn al putrezirii bacteriene a rizomului este 'ingalbenirea $i uxarea v&r- fului frunzelor. Umiditatea solului ~i fertilizarea unila- terala cu azot stimuleaza aparitia bolii. lndepirtafi rizomii vatimap. Administrati stanjeneilor Yngra~amlnt bogat tn fosfor.

Iris

I GrZdinirit iscusit

1 APROVIZIONARE 1 CiumpSErfl bum! tari, cq

eoaja netedti sau rjz~mi mifi de culoare deschid @& d Mnam&

0 Nu cu rnph j i bulbi putrezi, cu Pete rau rizorni zbdrcifi, f i i r i frunze.

0 Soare. Unefe specii se dezvolts satisfaciitor ~i Tn penu rnW

On funqie de specie necesitii sal uscat sau umed. Rizornul sau bulbul anurnitor specii putrezqte in sol urned, Insi anurnite specii prefer5 solul umed

Scoatefi cu maria buruienile dintre stanjenei. Pentru a nu vtittirna rizornii fi bulbii din apropierea suprafefei solului, evitati folosirea sapei.

Tiiati florile pentru vazl cand bobocii incep se deschida.

- ,

TQAMNA TlMPClWU Plattam @ fm.Ffzaze Plantam $ .i ?rnpmiva hi~rnavara este wioada awes- ?ngh@uIlui punzgtoare plantirii stdnjenelu- Toamna este perioada optima lui de bala ~i al st&njenelului planarii M barBata, Iris kaemp sibwian. Tala$ frunzele uaate feri, a anjenelului de Pirenei f i de pe plante du@ iemare ti stilnjenelului cu bulbi (irisul amestecati mlul cu R i d de olandez $ stsnjenel w i t ) . coarne. Plantati rizmul h Iris LMrB$ta

superficial @), d nu - M Arsurile p frunze apar

putrezeasca. Indeoebi pe vreme umedti.

fngrijim @ divlmrt~ riWciniI~~ Petele mari, de culoare Inchisti,

in timo de secet3 udati ~lanwtele. cu margine galbenti sunt , ,

Dupa inflorire pistrati frunzele ~i t&ia$i dmr tulpinile. irnp&jifi rizomii rnai mari in mai multe pZi6i. &erne$ praf de drbune de lemn w suwrafetele ttiiate si . . , replantali rizomii divizati. ---

0 IMP AWMP SRL

provocate de fungi. Primavara tndepartati frunzele btrilne, maronii, deoarece fungii dew- ori ierneaza pe suprafqa acestora. Stropig plantele cu sulfat de cupru (piatrZ-vilnBti3).

'~nom 1- ura VPI PW a- Q ;usa 6a~l(p auqw

. . , ! q . C r. ' -

I ' \ !& :,:, :,>t T ' 7 1 : 8 . '.?@ . Gra'dinirit iscusit --I

tuberculi m e , Wi, cu mi rnulte inele, care h& mau hcoltit.

0 Mw CU@&X@ tubmr l i usmi gi zb&cifl', rnoi mu deja Incoltifi.

Soare beptin. Daliile necesitl un loc protejat, unde beneficiazil de cel putin gase ore de soare pe zi.

Sol cu buM penneabilitate, bagat In substaw nutrithre. Ameliorafi piirnantul cu compost. dar nu utilizati Ongr&$m&nt de grajd proasplt.

Afsnafi profund straturile ~i Meqinefi reavln solul dali- ameliorati-le cu compost. ilor toatl vara. Fertilizafi-le Plantaji tuberculii de la sf&- lunar cu Ingr l$imht sirac Cn situl lui aprilie. Daliile forfate azot. bdeplrtafi sisternatic

colul inghefului a trecut. TOAMNA Dezgropare #i @strare Dezgropati tuberculii dupl prirnul tnghet. TZiati IaRarii la o palm3 de sol. Llsafi

I tuberculii s l se usuce pe o hdrtie de ziar (itanga), apoi

I curipfi-i. Pistrati-i in nisip sau turbl, intr-un loc ferit de

I ger, uscat gi intunecat.

6 Incepdnd din martle f o m ~ i daliile Tn ghivece, pentru a obine o Tnflorire timpurie. In mai, transplantati rlsadurile tn grldinl.

Pentru a mlr i durata de via@ a daliilor, din august nu le rnai fertilizafi, altminteri tuberculii pot lesne putrezi.

3 loctorul plantelor

Dalia este o hranl prefera t i a melcilor. Tntr-o singur l noapte Fi pot consurna h Tntregirne llstarii tineri, dar pot dluna grav ~i unui lot rnai mare de exernplare. Adunati melcii noaptea, pe vrerne ploioasl. Arnplasati un gard contra rnelcilor.

ISBN 9-4-1

-gp3a5 ap dug ad !iepn '~!ueEi~ ~gwgf~~6u~ nes pod~iloa

C I n:, lnjos !iez!i!ua+ 'e~eqwg r

-$ap.nv=u ap you o !!UI~EJ~ yapm ~pnds psg ppuaiups '(S?SO&?UE~&~ uIKID~Eu~~v)

uIma3eux nes (m~ -*A uwnm J) !aw '(m~ d.8

~dns) &u n3 ~eposv .A!mns pmo~ p mme

w 13 ug '(R~!J!~!s s.r.Jfl Ue!J -aq!s pua!qs ap !J~IE~ qmds

S~I I~!T pupnld pnauay ad!zodwm o e!maure $and

.!!Sol nes !uaq@ +ypuen @uq ad

!4 umsard 'aps JO~JOU ~opu -n!suatq ~!JOIV $ur, '!qpq ru ppua(ups !S w afi3eprd

!he m pzqln as epds S!JI pp-arpnq we UJ

'paA pdw!~ UJ p~ds u! 'JO~OZIJ punw

mpp e pm* ea)mp!wn !d pde ds -aAn!.unu

ahmsqns UJ doq (snmny rn plos pap~d ~!mds S!JI

-apmv ala upd !S efiua~e ke apo0 re! km peo~ pru -~ld a~.&pn!~d o &W <alda~

6ala@unl alazury manoap '!.mu nw YnpJoq ap ~oprn~~ls e pqndod auyd alsa ymds S!JI

.-wFlpllll ru aqp po~ an uauer qpAy .,'Lea Xuunsu !O uuq

a!tp,rtr" ',~flg" JO~.I~!OS alp -00 npe-wqp mnps

e~01ah-u areoqqwase <auaqpS a~ad n3 ammp po

-asap IUTIS uaJut?yaa rp3na" !S ,JapuaAq ~u!@!H'' ',olqO.n?~"

',A~MO~OH uAprew" .~opn!os

a@ FAel-- aPJ0I.d .SPsaP

-uaq@ pw~w !S es!q3u$ anop ap emau ne c'Ja!uraJdU m1

-rips a@ npm-nnseqa apold .aJq apad !9 amqp !JOB

ne ''%p!Jqure~'' 3sazafdua !PA

p!os !i ua~oJ%so3 yq3" -pmolor, mau ru

apad tn pros $ ;n!qasoep y ~od aro~m!q !4 ouow apia @uq

ad .JO1F'OP U!Jd F'OB T !!Ja!'ln? =uaT ppra" IF"

asxlluqlduypal~~~~ -= uy aI!Jold ?peds J~I"w

!%e-l1"1P='J- !S ''m XTJ" 1aplw ap aFJBds

m+d pu as rrfmds 9

, I 1 I Gra'dinirit iscusit 7

LUMINA Sl SOL I TRUCURI

e Cumparap todmna rlzomi riguro~i sau iris cracut In ghiveci.

a Nu cumphrafi r i zod putrezifi, uscafi, sau plante hridicinate cu frunzgr ondulate sau pitate.

Soare. fnflorqte cel rnai bogat In locuri dlduroase.

Sol de gradina afanat, cu humus. Optirn li este solul neutru sau slab calcaros, care nu se usci repede S i in care apa nu stagneaza.

tot all

VARA -re Udafi regulat r in tirnpul

secetelor de vari. lndepir- taji florile ofilite (stsnga, jos) deoarece forrnarea serninfelor slibe~te planta.

u Dupi lnflorire pistrafi solul rnai uscat.

a Pentru dfvizarea plantelor scoatefi toarnna rizornii, tiiafi-i in rnai rnulte pit$ cu ajutorul unui cufit $i replantafi-i repede.

Cre~te Oncet, astfel trebuie lisat s i se dezvolte Tn acelagi loc timp de mai mulfi ani.

TOAMNA l Plantare

Este cea rnai potriviti perioada de plantare. Tiiafi frunzele la inilfirnea de 20 crn, plantafi rizornii la adancirnea de 5-10 crn ~i pistrafi-i urnezi p h i la risirire. Nu necesiti protejare Irnpotriva inghefului.

Urnfliturile rqcat-gilbui sau rnaro de pe frunze sunt provocate de rugina sari- jenelului. Preventiv, sau tn cazul contarninirilor rnai slabe, dirnineafa, stropili sau udafi plantele cu infuzie de coada-calului. Tiiati ~i distrugeji frunzele contaminate.

@IMP AB/lMP SRL

as erpusn (se~ q paueld .~~!PUO"umrp

XONJ) JIEJO~CD apnue appm.~q !S (Eruu.urreUI t?!IEplqOz)

pdmnp <(sdp zpydod3) !asa~~~~-eam~ '(~pw

a yueusr~) anseqp aqmmm '('puom ~.@ut,) ueur !JOB

4n!aups nldwaxa ap FA !Jq ap !JwF mm1d ad 3s

s!wo3ng) mmah ps!urmna

!S (-2qru -!PuJuro3) eu~JUIrn '(umapua~

m*~) nn~.~nn-m~seqp q~~uaur -ewe edm &(x w.~u! 2:urre~))

a"Pk@ ap (PW) !d!Slaq ap apun3s apm!os nldmxa ads

'!P-w 14 !91"9 "3 apueld ayq amof 3sa~mod as I

-!ayp!%p ap wopx anq -!VS $p!~a3au ru awqd +Saw

W? ' -a~uaur~~~o yg nh IS nune

-!!b~ sad ap IEUJO pnw ID 'pd-WJ pop are ap~~a

.nb~-uaq$ auasap mpe~

n3 a~!qopoduq vop !JOB upd

VJ 3s 2="m' .- alaPsuI ad ?P@w Ed !m w

ax3 ap ~leuro pop pn -uw 'Paw- ap are p@-wq -$I !lop " as!sm~U cI$~~

~ap=opm~~'w"

I -ye pop "eamgp nr!a~as

-~~apleu~oasa~o~@

uaq@ pnum 'aqp luns "Eqw I"P!05 apJOld .a*op ap

ap pros alpw !S are EIJ!%!L .nydmd-nSar

aad ap nu~o pyy !Jon pn -urn 'np-npuod-nJa anopu ap a1sa wp~qp !$pa!m mxeo~d

.!qurydp ~do-asd pmp !a~w~d e apopj ap ept?oyad "" "P "'!='"S PIrlJsap as am <poqoq ~do-aseS !Sndslp

~uns eu!dln~ am9 ad .p. o ]pap a~by nu rep 6pypualds pv

.pq!zp ayq 'ad ru Anour un ap ~ewo alsa !!JOB pnu~ -auaJa 'pp pur '!JX$UJ apad ran

14 aA?p oh 'areo!m1xa apad p amduror, ~uns spo~d

=p&q-ap.w~ un ap rzb@un-( xmy asndslp luns

Tigridia CARTE

GRUPA 8 69


h aprilie, cumpiirafi bulbi & tigridia mari, s ini tqi , tari.

Nu cumpirafi bulbi zbdrcifi mu mucegiifi, cu inveliyl exterior vit imat sau puternic fncolli$.

Soare deplin. Prefer2 locurile calde, protejate ~i

bogat In substante nutritive. Solul trebuie s i fie lax 5i rnoderat nisipos, dar nu prea usor ~i uscat.

I re tot an ul

ijlocul lunii lndepirtafi tulpinile florilor aprilie, plantafi bulbii intr-un trecute (itinga,jos). Pe timp strat bine pregitit (adbncime: de seceti, in perioada de 8 cm, distanfa dinte bulbi: inflorire, udafi plantele, dar 10-12 cm). Pentru inmulfire dupi inflorire nu mai udafi. plantali intr-un strat separat bulbii tineri, care vor inflori

TOAMNA Extragere $i depozitare Scoatefi din pimant bulbii ~i - '4 r 7 lasafi-i o zi s i se usuce. Curijafi-i ~i pistrafi-i pe durata iernii intr-un loc uscat, la

mperaturi cuprinse intre 12" C. in regiunile cu climi

.;I e ~ e b i t de blbnda bulbii pot

! i lisali ~i iarna in strat.

Bulbii sensibili pot rimane in pimant in regiunile viticole ~i R locurile protejate. Pentru a-i proteja de inghet acoperifi-i cu frunzi~ #i ramuri uscate.

Dupi inflorire nu mai udafi planta, ca s i se poata retrage.

Tigridia este o planti deosebit de rezistenti, da~ poate f i atacata de nema tori. Acegi viermi mici paraziteaza vasele frunzelor. Frunzele devin sti- cloase intre nervuri ~i se ve~tejesc. Distrugef i

I plantele infestate.

W%2-10-@4B ISBN 978463-WW-8-t

Ffori de frumusete I nobila' Alstroemeria este ti iarna ca Aoare t&iit;i, vara

VARIETATI

Alstroemeria face parte din farnilia amarilisurilor sensibile la ger, cu toate d florile in for- m5 de pdnie amintesc mai mult de crini. Unele flori 1 f o r m e d inflorescenfe umbeli- I

Alte caracteristici ale plantei - perene sunt riwmul c5rnos gi Soiul ,,Moerheim OrangeJ' frunzele sucite, intoarse cu partea dorsal5 in sus.

Afstroemeria auranriaca este specia cea mai raistent5 la Pnghej. Sunt comercializate numeroase soiuri, unele cu flori monocolore, altele cu petale creionate. Are flori galben-vioi soiul ,,Lutean gi ,,Aurean, flori mari, portocaliu- Pnchis ,,SplendensW, ,,Dover Orange" gi ,Moerheim Orange". Florile soiului ,,Orange King" sunt rogu-portocaliu, iar cele ale soiului ,,Concolor" galben-monocolor.

Florile galben-viu cu creionari rogii sau florile albe ale Afstroemeriei puldua formeaki buchete mici.

Alstroemeria l i p necesit5 multa d d u r g , are flori albe, roz, rogii, portocalii sau galben-lh2ie. Pe cele trei petale interioare este vizibilg d t e o dung5 de culoare inchisii. Aceste varietaji sunt in general rezultatul hibridiGrii speciilor Alsrroemeria ligtu gi Alsrroemeria haernantha.

Plante asociate cu M p cenupiu: lum$oirim t i p e h

fn f ap coniferelor cu frunzig de culoare Pnchid sau 19ngii arbugtii cu frunzig cenugiu florile sale de culori vii ofer5 o imagine deosebit de atr@5toare. Plantafi rizomii intotdeauna in grupuri.

Ca flori &ate sunt indr%gite nu doar de d t r e flo- rari. Nu t5iafi ins5 prea multe flori de pe plantele tinere.

jalgul de d m p (Salvia nernorosa), iarba-mlyei (Nepera x &assenii) sau crinul albastru (&panth us Headbourne) rezult5 frumoase contraste puternice.

Ierburile ornamentale indte ca de exemplu molinia (Molinia arundinacea) sau meiul (Panicurn virgarurn) ii sunt ideale plante de fundal.

UNDE SE PLANTEAZ~? CE SE P- AL~TURI? - Muljumit5 infloririi indelungate gi nuanrelor calde, alstroemeria este plantat5 in straturi expuse la soare, dar se dezvoltg corespundtor gi in locurile semiumbroase din apropierea arborilor gi arbugtilor.

In straturi de flori plantaji alstroemeria in zona central& in care florile umbeliforme capst5 un rol important. Ung5 plante asociate cu tulpin5 vigu- roas5 alstroemeria nu necesitg adcire.

Florile colorate gi creionate ale alstroemeriei se asorteazii cu alte flori perene de var5.

Asociatii cu plante cu flori galben-lhiiie gi portocalii vefi objine strglucitoare com- pozijii de var5. fnfloregte Fn culori asemHn5toare cnifofia (khiphofia), rujii galbeni (Rudbeckia fulgida) gi lip- scgnoaiele (Coreopsis grandi- flora).

Din asocierea alstroemeriei cu flori dbastre precum Alsmemeria ligm de culoare ga/beni

c

Nstroem eria GRUPA 8 7C I I Grzdiniiit iscusit 1

e Frirn&w~a mu b a r n

mtinuei bulbii cu grijl.

I a Nu rizomi moi, u w i , rani$ sau cu radacina

h2 LUMINA $1 SOL 1 TRUCURI

Soare, panumW. Se demmlt% optim In locuri ferite, expm b mare.

in

t a l e r e d stagnarea apei, Tn sol prea compact radacinile putfezex. Prefer& solul afanat, cu humus.

30-45 cm. Plantele mai Tn v ~ M pot fi divizate. Semi- L, nevoie plantele.

Pe vrerne ploioasa ~i plar tata prea des, alstroemeria poate f i atacati de putregaiul cenugiu. Frunzele $i

solului, acoperifi rizomii cu florile vor f i acoperite de frunzi~ sau crengi de brad un strat gri de mucegai, (str9nga). h locurile cu clima apoi putrezesc. i n l a t u r a ~ ~ mai rece scoatefi rizomii din distrugeJi partile contami- , sol ~i puneji-i la iernat asernci- nate, dar nu le puneji nicio- nator tuberculilor de dalii. data in compost.

Serni@b vor Tncohi mai q o r dacii fnainte de semanare stau timp de o zi tn apa calda. bezafi lada de fnmultire tntr- un loc cald.

Dup8 plantare, plantele necesita timp mai indelungat pentru adaptare $i fnradacinare.

Q IMP AB/IMP SRL RO-P-02-10680

IIJ, OZ-s ap aiuels!p el '!os ap a!bun4 UJ 'sns u! I~JJ~A n, ~qlnq .UIJ 51 ap puepe a~elueld

10s u! !iab!yu~ !k 3alsaue ap UIJ ap edeo~6 o !iede~ yn6ne I s ap le~~s un edeo~6 u? !iaund Z -a!ln! :arelueld ap gpeo!rad 1

Brdndupi - - L 8 -- GRUPA 8 71


rM '1,griire tot mu[-h PRIMXVARA h9rijh-e Udati brlnduga pe timp de seceti indelungat5. Primavara este perioada risiririi. ?ndepirtafi frunziyl doar dupa ce s-a Tngilbenit de tot.

mai vechi de bulbi cu ajutoru~ I

furcii de sipat gi desfacefi-i Tn I

I mai multe pirfi. Plantali bul- , bii imediat. Seminfele se matureazi in iulie, astfel pot I f i seminate in stratul de i inmultire, rar. Risadurile 1 fnfloresc prima oar3 la doi ; ani de la semanare. I

VARA Plantare $1 fnmulfire Tn iulie sa" august plantali bulbii in grupuri mici, la adlncimea de 10 cm. Tn funcjie de specie sau soi pistrati distanfa dintre plante de 5-20 cm. Pentru inmultire scoateli cu griji grupurile

I

Soare, penumbra. Se e Data vrq i d ave$ toamma oumpiira$ bulbi mari, sanlto~ dezvolt5 satisf5dtor gi i n branduge Tnflorite Tn vas, gi tari, penumbra. agezati vara bulbii strlns unul

- I Sol permeabil, cu humus. l l ng i celalalt Tntr-un bol cu

,$;, , :m Specia endogena de pe pietrig, f i r3 pamant gi

., v2Z.c meleagurile noastre prefera pastrati-i uxati. Nu cumphafi bulbi mici, solul umed, celelalte specii

uscaji, moi, cu mucegai sau necesita sol uscat, numai Planta se dezvolti frumati, tncoltiji. primhvara umed. daci nu este perturbat&.

Brlnduga este planti sariti- toasi, foarte rezistenti, insa uneori, primavara, melcii pot ataca frunzele. CBnd daunele sunt mari, toamna Tnfloregte mai slab. Adunati melcii sau agezaji capcane de bere.

8 IMP ABllMP SRL RO-P-02-10-078

Floare

P - Pe tulpina crinifor

peste 20 de flori ma'tisoase, asemina'toare unui turban.

fnd5irnea ainilor din Asia de Est (Lilium hansonii) poate atinge 150 crn, florile lor par- furnate sunt portocalii cu Pete rnaro. m a r foarte devrerne, de aceea sunt peridita~i de ger. Este indicak din acest rnotiv protejarea 1Pstarilor tirnpurii cu crengi de brad sau ghivece de - lut ars intoarse cu gura in jos. ------- - --,

Crinul de pgdure (Lilium marragon), autohton pe grupg important5 a t e consti- rneleagurile noastre, este o ruid de hibrizii Paisley, de cel floare siilbaticii, protejatg. rnult 120 crn, care ~i-au primit Coloritul florilor cuprinde un numele de Ia rnotivele vestitei sDectru de la roz-inchis p$n?i la tasturi. Culorile florilor sunt: durpuriu, iniilgimea plaAtei dben-deschis, portodiu, fiind cuprinsii Pntre 60 gi culoarea somonului, rop-pro- 180 crn. Florile au un ~arfurn h d . Sunt remarcabili si hib- caracteristic, ca de scorfigoarii. rizii Marhan, prinue ei Soiul ,,Album" are flori de un ,Jacques S. Dijt*, ale c h i alb strducitor gi irnaculat. pedele galben-crern sunt

Din aceste specii, prin brnate c i pete rqii. f n d ~ m e a Incrucipare, s-au creat multi- acestora poate atinge 150 cm. ple varietiifi prolifice gi cu inflorire abuidentii. Acestea necesita rnai rnult soare gi Pnfloresc rnai tbrziu. 0 sub-

UNDE SE PLANT^?

Crind de ~Pdure este multilateral. Preferhd dcoarea, poate fi asociat cu tufe sau arbqti scunzi. fn s d e perene crinii

hdG, fn floare, constituie un fundal de efea. Plantqi printre plantele joase de acoperire

I a sdlului, ei cr& pere* vii verticali, plini de Aloake.

La poalele arborilor gi Pn gddini naturale, crinii de padure Igi reg&esc starea de dlbiiticie. fn fip unui h d a l htunecat florile lor s t ~ u c e s c

1 Par'& da plantam primkivara Mpafi la distante de 20.30 #, mi W m a . bfanafi rolul la 2 gmpi cu-meaeiaamn,

&ndmea rle 30 m. Maupti a w i pres8mfi Tn ede un strat de wnlsru fierare bulb 1 lingurip de 5 cm de nisip.

Depunefi pe fundul gropilw, la o adhncime de 12-15 crn,

c.& un bulb cu drful Tn sus. frunze pe tulpinl.

I CE SE PLANTEAZX AL~TUBJI? I gi ~dianrum venusrum proven-

' it din Himalaia. Crinii de pklure cu flori p~ lizim p&ddor stducitoare au un efect domi- degepelul r o p (Digiralispur- nant chiar ~i h forrna~iuni cu purea), d d i h p comuns vio- pugne plante. Drept plant3 let Inchis (Apuifegia vufpris) perenii halt5 i se potrivqte sau Cimicdizga racemosa db- nernjigorul ornamental dbas- gdbui, cu tulpini scurte, se trul (Delphinium elatum) sau a r m o n i d bine cu crinii de floarea-dragostei (Agapanrhus ' pPdure. ampanulam), tot de culoare albastd. Araa bine gi algturi de scaunul-popii (Lychnis chalcedonica), in hncrie de 1 cuioarea lui alba sau rqu- aprins.

Plmte perene scunde asociate pot fi: clopojeii violet- fnchis (Campanufa q a t i c a . Kobdtglocke"), rnenta-m9gd I a l b a s t ~ (Nepeta x &sseii), sau plantele cu f r u e ornamental, ca de pildii pclinul cu

Indepartati florile ofilite, scurtand ramurile florale cu 5-

cel mult o treime din lungimea ' I acestora. Lasati pe planta cat mai multe frunze posibil.

Prim5vara afflnati solul. Adaugap-i compost si ingra@minte pentru ca crinii da pgdure s3 se poata dezvolta ~i Tnmulti repede.

prirnivara tirnpuriu bulbi rnari, tari gi cirnogi. Plantafi-i cdt rnai curdnc

ulbi rnoi, ducegaiti, uscafi sau deja Ikmuguriti.

directe de la rniezul zilei diuneaza plantei ~ i - i reduc perioada de inflorire.

Crinii din Asia de Est (Lilium hansonii)gi hibrizii lor necesita un sol neutru. Crinul de padure (Lilium martagon) ins3 agreaza solul usor calcaros.

bulbi I n arac solid: Tutmle . -

va indica rnai intai locul : plantarii, rnai apoi Ti va sewi plantei drept reazarn.

Pentru a fortifica bulbii ?nde@ita$i piqile ofilite, crutlnd Tnsi pans toarnna tulpinile $ frunzele

a- - '1

-

TOAMNA, P R I M ~ A R A fngrlglrndnt de grajd proaspat. W4 rw!

Pe cat posibil, bulbii crinilor VARA de padure trebuie plantali Acoperirea solului irnediat dupi cumparare. Crinii crest in mod optirn Perioada Cea rnai adecvati data radHcinile lor sunt la

1 este septernbrie-oct~rnbrie, racoare. Acoperiji solul cu dar se Pot ~ lan ta Si ?n mar- un strat de cltiva centirnetri

de rnaterie organic2 pentru a-l pistrz fjos). r

Dupi ce bulbii au gerrninat, fertilizati crinii cu Tngrigarnlnt stimulator de inflorire, compost, Tngragarnlnt de grajd bine ferrnentat gi frunze rnsrunfite, dar niciodata cu

I Petele rnari, rnaroniu- deschis, cu rnarginile rnaroniu-inchis de pe frunze, sunt cauzate de Cercosporella, o ciuperca ce ataca Tn special crinii de pidure. in lupta de cornbatere este eficienta pulverizarea repetata a plantei cu substante fungi-

I cide pe bazl de cupru.

ISBN 978-963-8609281

vu=lmJp a+! ?Ppard nu g px ~uluad JO~JOU ap anupucn aprg ~pul Iaj eb U! asndsp rf ~od am uou

wuad auqd m parls u! .areo~pupu~ uop eum~

~qd m~ ap g&y apun3s al!Jn!os 'Jopap pSun1 e-ap 'F"PJ0'l aP aI!-ms 7

.gasah au!%ur!

up amqau !Q mx~urr~d -1UEld JS JOIIT@p lIJl3JaqIU

!B .rolalo!pe12 nqpq aJaJeoaa -apunDs !!@P qal!Jaj!p

aJlU!p JOIpWJaj $put as !alo!peP ap alpuj alpold -JO~

-!pp vaym~ad alerap!sum luns (X SnlO!Ptl3) aPI@IPel3

wo~sase p arman uj pS~unxf pur~adcne knxewpd ssaroput m aseoqpq ~olalue~d

dy UJ sElUEld SOUInrf

pq .aua~ad a~ueld nes apue uop ap !'me@ pmueld rj a~eod

mme '$p$d ap ~~adsr! n3

o pajo !!A ap apop 3fr -m--ey

.EPeLef aP eamd UJ nes ~OI[!UI UJ aprpp !le~ue~d anarad ~m,w u!

.~A~!!JI~U alumsqns !6 snumq uj1&oq 10s n3 <areas a1

asndxa <app pn3oI ut $!led ap lxdse n3 al!!zp !imuqd

"~uodna ma!suotyu n~duraxa aP 'am - =l!J"!OS

.s!zpq-nQar ,eyu~" !Q ZOJ uesoa luem!au <uaq@ ,qp3 luem!au Ln!lcnm~ a~sa ,o!J~" 'uaq$ ~n~~uar, 19 aqp

!JO~ n3 ,oio~" Ln!md~nd-~our areoln3 ap ,eyu!&ndu :wns

!a!pp ~oluo~ !aurJoj ypox.a .~na~dq VWIS

UF alqdapuj y ~od eumoL -$&d ap ~mdse n3 appp i~n~w pa~~v?d 3s 33

-u3 08 ap Sune '(uaqp wrur n3 uouros

-ax) ub~~~U !S (uaq$ n2 qp) ,p~ursapugU '(sm~u!-nb~)

,surqu '(usqp2 2a!m !3 !mp -v !an nles pop u~ aqp apad)

ua~qoposeau c(npndmd-zo~)

esu$ 'aJoIm!un !Jn!os 3saqasoap as '~qurq ap p~oj ul apad

ap asndwcn nes aldurrs alazoJ

am 'aun3s pnqm aseoJaurnu q sndurcn dm un-nu!p

m~cy am InJlua3 -a!Jajlp !~op3 ap <a~rrups!p !kd Enop

trip asndurm ~uns apold .apoAuguras pop

n3 ~.o~zp mpdd ufirede 3!umoq aJapaA ap uund

u!a 'JO~~JOIJ !m~q puarep m =TPP =P =saqasoap

as g@&d ap ~zadse n2 a1pp-a

1 Ddii CLI aspect de p+tipi CARTEA

GRUPA8 75

e Cumpirafi primavara tuberculi c%rno$i, sinrito~i $

muguri

. , 8 :

Nu cumpirafi bulbi moi, . ptrezi, atrofiafi ST-. '---%.'

a: l a r e . Planta necesiti Mdura. Prefera soarele de dimineafa, ca frunzele s i se zvante, tmpiedicind astfel tmbolnavirile.

So1 permeabil, bogat in substanfe nutritive. lmbunat2lfifi solul cu mult compost.

Pentru stirnularea Tnfloririi, tiiati florile ofilite 00s).

Pregatifi stratul de lndata ce solul devine cultivabil. Plantati Swatera tuberculii TnceMnd de la bulbitor

,,ie, Tundefi IZstarii. Scoateti tu- ,,her- berculii din @m&nt fi lasati-i

culii. Daliile vor rnflori mai la uxat. Pastrati tuberculii 7n

formarea bobocilor fertilizati

Pentru stirnularea dezvoltirii tufelor, ciup4i vlrful lastarilor clnd ace~tia ating Inilfimea de 10-1 5 cm.

Ca tuberculii s i nu putrezeasci in timpul depozitirii, scoatefi-i din sol pe vreme uscata ~i pistrali-i Dteva zile la umbri.

Daliile sunt des atacate de Mduchele negru al sfeclei. Paduchii sug pe partea dor- sali a frunzelor sau pe tulpina acestora seva plantelor. Frunzele se ofilesc ~i devin lipicioase. Stropifi daliile cu rolutie de sipun lichid-alcool sau

lutie pe bazi de acid gras.

Prum usete I timpur~e Fforile des&se ale lalelelor K k u h a m par miWodse stele hexagonale.

Varietatea Kaufrnann - hibrizi ai lalelei dbatice cu acelqi nume (Tulipa kauiinanniana) - aparrine lalelelor cu inflorirea cea mai timpurie.

Multe soiuri tgi deschid florile multicolore f n d din martie. Aceste flori au deseori alt5 culoare in exterior dedt in interior. Frecvent, reversul ~etalelor a t e incadrat de o alt5 culoare. Florile tn forrng de pocal sunt susginute de o tulpin5 puternid de numai 15-30 cm. In bgtaia soarelui ele se deschid larg in form5 de stea, observ$ndu-se astfel bine centrul de culoare contrastand d florii.

Florile acestor lalele pot fi albe, galbene, roz, rqii. Exist5 gi multe flori multicolore, qa-numitele amestecuri-curcubeu. Din pzcate, florile trsesc pu~in tirnp. Frunzele unor soiuri sunt aparte, avhd dungi rogu-maroniu.

Sunt preponderent rogii variedjile ,,Shakespearev, ,DaylightB, Showwinner" gi ,,Early Harvest" .

Soiul ,,Shakespeare"de culoare roga-scarlat

Nuanple de roz sunt pre- ponderente la varied~ile ,JeantineW gi ,,Heart's Delight".

Sunt foarte indrggite varietZfile de culoare crem sau albZ ,,The Firstn, ,,Franz Lehar", Johann Strauss" gi ,,Ancillam.

f n mare parte sunt galbene ,,Primrose", ,,Gluck", Goldstiick", ,,Verdi3' ~i ,,Stman.

UNDE SE PLAN TEA^?

Lalelele ,,Kaufrnannn se dezvolt5 bine in toate straturile insorite, cu sol cu perrneabilitate bung.

In gridinile alpine florile par un accesoriu indispensabil al decorului.

In stratwile perene, din cauza taliei lor scunde, pentru a se eviden~ia, trebuie plantate in f a~a stratului. Aspectul nor nu va fi nepl5cut nici dup5 ce florile s-au trecut, deoarece $i retrag frunzele repede.

fn straturile din fip arborilor, constituie o oazi de culoare extrem de pre~nancs.

Lalele Kautinann alzturi de zambile de culoarea somonului

prealabil in locuintg, micile fn compania arborelui-Iudei lalele pot imbogiipi paleta cro- (Cercis siliyuastrum), cu flori rnatid a balconului sau terasei, roz, aratii minunat ,,Ancillan ba pot chiar inflori gi de albg cu inflexiuni trandafirii. CrZciun. Frurnuserea lalelelor va fi

scoasa in evidenjg de flori albastre de primhu?i, precum ~ CE SE pLAN~uALLTUR1 ? Chionodoxa luciliae, gofranul violaceu, Scilla siberica sau I

Lalelele scunde se vor planta clopojeii arrnenqti (Muscari ' grupat. Ele se armonizead de armeniacum), ce infloresc ceva 1 minune cu alte flori de prirn5- mai thrziu. vars sau cu arbugti cu inflorire tirn~urie.

Specia curad de lalea Kaufmann (Tulipa kaufmanni- ana) avhnd flori albe cu centrul P - galben, sau soiul ,Goldstuck" ale c h i flori de cel mult 10 cm sunt invitluite in exterior de o nuant5 de culoarea sornonului, aratii superb sub alunul chinezesc (Hamamelis mollis) cu flori galbene. LSn@ arbustul ornamental Forsythia ovata cu inflorire timpurie, variet5rile

I galben-rogiahc ,,Verdin, sau ,,Stresaw produc un contrast de efect. Soiul ,,Ancilla''

CARTEA

GRUPA8 76

~ump&a$ bulbii de lalea Soare. Pe cat posibil Plantafi bulbii pe o pant% - erirnlvara. Pe cat posibil, plantafi bulbii tn locuri tnsoriti, in locuri tn care apa rrlegefi bulbi rnari, tari, 'insorite, asigurandu-le astfel nu stagneazi, iar precipitafiile Brno~i, cu pielifa netedl, conditii de a se inrnulfi optirn. se scurg repede. Lucioasi, de culoare bruni. I

I So1 cu buni permeabilitate. Nu taiafi frunzele, ci lasafi- Solul prea umed, rnai ales le s i piari de la sine. Nurnai

I vara, va scurta durata de via@ astfel tulpinile vor inflori ~i In I ( rnucegiifi sau dej- :-nugurifi. 1 a bulbil* I

' 't

fngrijire tot an

im TOAMNA ofilit. Dupi aceasta Plantare $i profecfie extrageti din pimant bulbii Perioada adecvati plantirii care nu au dat flori. Dad bulbilor curnplrafi sau vara ploui abundent depozitafi este Tn lunile sep- extragefi tofi bulbii. tembrie-octornbrie. Protejati Pistrafi-i la intuneris Intr-un bulbii plantafi cu un strat de loc uxat, pentru a-i replanta frunzis sau compost. toamna.

Fertrlizare #i ewtragere De indat2 ce risar lalelele amestecati tn pimant cu sipaliga compost sau FngrS~irnant artificial. Dupi lnflorire tiiafi lujerii uscafi (dreapta). Nu indeplrtafi frunzele dealt dup% ce s-au

. utmgaiul cenu~iu atad II- tarii, care nu se rnai dezvolt& ci putrezesc acoperifi de o peliculi rnicoticl albi. Indepartand foliolele perga- rnentoase de hvelis se va vedea gatul bulbului bruni- ficat sau alb-pufos. Dat fiind ca boala este contagioasa, bulbii vltimafi trebuie idepirtafi trnpreuni cu

I ISBN s7 Orl

anop ap !u+urau n-es (mom

-...I wcu!3) WFP n-es aqp: *nu ug aqeq auqd ru depose !JE%U !up UIJ audqo

awd as p&p a$+urw 0 -&pj !4 qwuaureuro eqq '~nryep

-"En !$rep '(VJdq ~VS) vs !$ (epldure3) nalodop

'(m.v) Pumml-pe awdmlsaseu yp1os~@

A -areapatuq n~muyaaeod * mruw =vqurn

-qOS JOIazeJ

~uaueuuad asndxa luns apog q "e;lquJ" UL mmw='oznePT

U! flaueld !-F asa pp! agnlos -zd wrmn m ~sa,e ul '~p rg

-aid '*c)n! ap JOlao==!w UJ luapxa

as ~ep~sed anzopu ap apold -!yw moz pqum a1 e nnuad capun3s auarad alyd JOI pn! uj day6 '!JON ap J0Pl-S a@ mytuop anunsucx, apuaur

-ap ~uns aseomadse apold .dw ap uamp - mdwu

QIe Fur - Tq!- ap- -$ad q mw a~wd ~~alnd 101

pum)red -oap 'en- qns !ialre~d !-nu 'pq!sod am pa .a~~p q au!q pur JOT

danumy w nnuad pp~ p~ !mad UL @J ?!U!J3 d~y6

'(=J SL1-I) n!me-uaq@ !Jog aP103

@OX" P!m JY '(ur 2'1-8'0) a4@ qdww uog ale -umqw p!os

:loppad wopu &~ud w - UL w ap enadsap aua~!P

p!os yop p~ Laurcn tq .npndmd-uxr .le&mp o ap JO

-pxa ul am1.10 ~uns uaqp p

q euqi a+! UIJ 3sa~ogu~ b!u~a -nd ~d un nv .~dpu ad nq -ruryuadrad n-es I~XE 10611 ad

-?P 1U"S 'm S 1-01 aUrr%unlo ne atadman pun

-9 0 PW ~1Z""ItI 'IUD 021-09 aP mUTdlW!

.r euqi pm =@A

!ydpl ad ~qdhau asnds~ luns =elmy *&" ayd

.apada~ p~ ~p $aueld amq -an rwdum3 ednp .lp~ ap

'apedarpnmas -un 51 el& .%un[~ qOS ap

Lrm regal I,

I Gridinzrit iscusit

Toamna, amp&* kl$i mari, siin3to$i, tari la pelpat. Plantafi-i cat mai curdnd posibil.

Nu cumpikati bul bi zbdrcif i, mucegZit$ sau cu vtirfurile deja incoltite.

Soare deplin. Prefer3 locurile tnsoritez calde, ins3 umbrifi-i neapirat tulpina.

0 Sol cu humus, cu buni permdta te . Se dezvolti optim in soluri u p r gcide sau calcaroase, afanate dar nu prea uxate.

Dad le culegefi pentru a le pune Tn vaz$ Mat i doar o treime a tulpinilor, altminteri in anul urmPtor crinii nu vor inf lori. 0 AvefC gri j l ca anterele galbene s% nu lase urme pe haine, deoarece polenul se cur&$& dificil.

I

@]=ire tor mu1 I

TOAMIHA nslwvm Plantaro Ptot#fSe- Dupa ce La$ cumpfirat, plantati ~~ &t mi repede hulbii crinilor Proteia$ plantele proasp3t regali, deoamce se usucir foarte lnfrumite contra fngheului upr. h i n t e de plantare a m W u : acopr@i-le cu un g h i i adanc solul, iar ln solul compact de di imiuni mai mari (st&nga, amestecaP nbip. Mukii zona @). Udafi zona radacinii in rMHcinii cu compost ~i h z & perioadg de cre$ere pe vrerne I Plant3 rezistenta. Cele mai

wcat &secet%. mari daune pot fi cauzate de ~oarecii de &p. Pentru apirarea bulbilor folositi la

M * @ m plantare co~uri speciale de Mukii solul pentru a-l pktra plante sau csptu~ifi gropile mavin ~i plantdo ei poata asi. de plantare cu o plasa deasi mila substartple nutritive. Legs$ de sdrmi. DHunBtorii pot fi tulpinik bake de tutori. Dup5 tndepartafi ~i cu bile contra

I Tnflorire nw mi mi plantele. moliilor.

B IMP ABIlW SRL W P M - 1 0-085 ISBN 978-963-860928

ap qmnrr qns rfn3sosoun3

Niacin toides

I GrZdinZrit iscusit 1

APROVIZIONARE -~

in septernbrie sau octornbrie, wmpL@ Mi mri, dn- @ mi.

e Penumbra, umbra. Sunt ideale locurile racoroase cu un aer cu con$inut mare de urniditate. a So1 cu humus, reavin. Pre- k r i solurile usor acide si mmsM, mi dm prlMvara, umMtme mre. Solul argibs cu

R corespunzdtor.

. ' R I ~ V A R A TOAMNA lngrgit-e S d n a r e si plantare Udafi pe vrerne de seceta per- Colectafi seminfele rnaturi- sistenti de prirnivara. Mukifi zate ~i sernanafi-le irnediat in cu compost solul in jurul gridina, direct Tn brat On sep plantelor Tnradkinate. tembrie sau in octornbrie,

VARA -re si divizare ?nde@rtafi florile trecute (dreapta), daca dorifi sa evi- tafi inrnubirea prin seminfe si nu doriji si colectafi

plantati bulbii la aproximativ 10 crn addncirne, de 15-20 crn.

la distanfe

serninfele plantai. In vederea reproducerii, vara scoatefi din pirnhnt cu grija cu furca de dpat tufele bitrdne, divizafi- le ~i replantafi-le irnediat.

- IMP AMMP SfiL

UUIDII nu sunt consumafi de ~oarecii de camp, din acest rnotiv clopofeii alba~trii se pot planta si printre speciile periclitate.

Speciile pure se inrnulfex in locuri optime deseori prin autoinam4ntare.

Putrezirea bazei bulbilor este o boala cauzati de ciuperci, ce se rnanifesta prin leziuni pe bulbii. Pe bulbi se forrneaza zone negre, putrede ~i bulbii abia daca rnai dezvolta ridacini. Distrugefi plantele infestate. in locul cu pricina nurnai dupa cel pufin cinci ani putefi cultiva plante cu bulbi.

Grildinilri t iscusi t

frunze, pentru ca planta d depoziteze energie pentru anul ce urmeazl.

leziuni patogenii pot optim solul nisipo-argilos; in intotdeauna flori mari, pltrunde ̂ m interiorul solul compact bulbii vor cumparafi $i plantafi Tn fiecare '-ulbilw. an bulbi mari, noi.

stoca substante nutritive. Dacl Sn ca-fiva ani lalelete nu

De indata ce apar prirnii las- rnai sunt la fel de frumoase tari, fertilizati solul cu fainl ca initial, stoatefi bulbii din de coarne sau cu Tngrlsl- p lmint dupl retragerea mint ce stimuleazl Inflo- frunzelor, curlfafi-i si pls- rirea. Tsiafi florile ofilite 00s). Patrafi frunzele ca

TOAMNA micoze apar pete inchise ~i semnele putrezirii pe tulpin

Plarrtafi bulbii In grupuri in Frunzele se ingilbenesc ~i bulbi ~i pe frunzele solzoasc.

POI permeabil, fertilizat cu gunoi de grajd matur, la tulpina se ristoarna. odhncirnea de 10-1 5 cm $i Distrugefi plantele contarni- distanfe de 15-20 cm. nate ~i nu plantafi nimic in rn locul lor tirnp de 5 ani.

ISBN 978-963-86092-81

Spectacol floral trirziu a te lalele reprezinti o tsanzige pestrig de la dorife

I

primivari la cele de vari . r I - , . .ha.,,, - , I

fn&oriiilor de p~~ $1-

gold

t keep Suikopii lor $in @id caselor de la pr5 b d e z e , resp&v en*.

Florile lor, de o f o r d ovoid gragios, sunt foarte mari gi sunt compuse din pse petale. Sunt I ,, wk&?ower% aoi cu A& mid*

dispuse pe rulpini puternice, iar tn wdi sunt faarte durabile. Faza somon De fond verde, ..Row lor de "&orire este lung& p u h d Wiigs"roz, cu mijloc hb, ' dep@i chiar si o ~ a p t h b a . ,Firesiden galben, cu desene m?ii

nenurnbte soiuri cu o singur5 floare gi o mul+ne de soiuri cu mai multe flori.

Soluci de inil$me mijlocie (40-55 cm) cu o siqm5 floare sunt urrn2toarele: ..$&bet" alb- crem, cu desene ropii, ,Union Jack" alb, cu margini ropii, ,,Shirley" alb-crem, cu margini purpurii, ,Priicess M+ Rosen gdben, cu margini porto- mlii, ,Dillenburg" porrocaliu-

wiu, ,Palestrinan roz de

urrnPtoarele: ,,White City" alb, ,,MaureenB alb-crem, cu inflexiuni brun-pal, ,,Magiern alb, cu margini albastru-violet, ,Golden Harvestn galben-lh&ie, ,,Temple of Beau$ portocaliu-rogu-sta&- jiu, ,,Kingsblood ropu-eniu, cu margini ropu-stacojiu, ,,Advancen rop-stacojiu, cu mijloc albasuu $ ,,Queen of Night" purpuriu cu idexiuni n q e .

Soiuri cu mai multe flod f i d t i i : 45-64 cm) sunt

ACCESORII: P bulbi de ialea R plantator P nirip O fSini4 de coarr R befisoare Cl material de xoperire a solului R foarfece de gradina

~ekdada de inflorGe este cuprind $i ,,~reuze' violet-intens. Soigalben alzturi de floarea de nu-mi-uita h u e mai si iunie. Exist5 Soiuri ?nalte (60-75 cm) sunt 1

,Berliner Weisse" alb, ,,Mod- Style" alb, cu desene roz, ,,Mamasan galben-auriu, ,,Orange Bouquet" portocaliu-rqu, ,,Red Georgecte" rap-aprins, precum gi ,,WaMower~ lalea cu t u l p a viguroasit, ro~u-mahon, cu interiorul florii galben.

UNDE SE PLANTEAZA? . ,

U e i q l e cu fnflorire M e d bine plantate fn fnma$uni de cel ~ u r i n cinci exemulare.

I ligte ~~bwkm&@b Sulit flori b i e d e aspeccuoase

panselele & floarea de nu-m2- 1 uita.

Dinue phrele cu bulbi se potrivesc bine cu lalelele anemonele (hemone hortemis),

I_' . , , ,,Union Jack": un soi alb-mu, cu flori mar;

lalele pot wnstitui o tranzi$e h perioada de pa^ ce dur&

I( la deschidaea florilor de wrii Nu le plantaF; ins2 k +de, deoarece frunzele in reagere pot constitui o pri-

In vas sunt aspectuoase in ~rimul r&nd soiurile de rn f ime mijlocie 8i cele cu mai multe flori.

hiacinmida (Hyacinthoides his- pan id rnmcari (Mus- Lzi- fblimJ7 viorelele ( S d a

#-a=- I talg gaben-auriu (Alfium moly).

Put$ crea un ansarnblu vegetal minunar dim lalele pi diferig arb@. Florile par a s&teia ?n fip hndalului htunecat a1 tisei japoneze (Taxus cuspidar-a ,,NanaS), iar soiuriie violet- inchis produc un efect deosebit in vecin2tatea colcvi+ei (Kolkwiaia arnabilis) cu flori roz-deschis.

CARTEA

G R U P A 8 81

L Gridinirit iscusit

dezvolti bine ~i i n penumbra. Nu cumptirafi bulbi r r ~ ~ r f ,

c i in faza de boboci, cAnd bulbi oferiji la ofertele de lipsit de a p i stagnanti. cesta prezinti deja culoarea

efinitivl. inilfimea apei Pn magazie. a nu &@pas& 10 cm.

L. -'- .

D 1 l ~ l g ~ ~ l l ~ ~ tot an UY -a . ,,.orUl pfantefor pi PRIM~JARA Fertilizare - gi ingrijire T

Toamna, plantali lalelele in De indata ce primavara apar grupuri intr-un sol bogat in primele varfuri ale frunzelor, substante nutritive ~i cu buna administrati lalelelor permeabilitate, dar nefertil- ingra@mAnt de stirnulare a izat cu ingr8samdnt de grajd infloririi sau flina de coarne proaspat. Adancimea de (stiinga, jos). Dupa inflorire, I

plantare: 10-1 5 cm; dirtanla indepirtati paqile vegejite, P,.. ,,,. JI cenu~iu din dar lasati frunzele intacte, L - provoaci pipernicirea lis-

pentru ca acestea sa se

I tarilor. Pe frunze apar Pete

retragl de la sine. Dace dupa cenusiu-~ters, frunzele se doi-trei ani scade numarul flo- 1 deterioreazi ~i re gluresc rilor, dupi retragerea frun- sau se decoloreaza la VAT- zelor extrageti bulbii din furi. Florile par a f i ciupite pamAnt $i toamna plantafi de virsat. Extrageji bulbii t i bulbi noi, intr-alt loc, bogat in

, distrugeti-i irnpreuni cu substante nutritive. ~ imantul inconjuritor. I -- - - L

8 IMP ABIIMP SRL W42-10-091 ISBN 078-%3%6092-8-1

RUPA 8

r' Specii sifba tice de brhdupi Covor pestrit I de flori de primivari

covor vesel intins. I

gofranul brocat aurii (Crocus angustifolius) gi gofranul

Pn categoria brbdqelor inflorind prirnivara se pot distinge brandugele sllbatice 8i b r h - dqele de gridin%. Bhdugele siilbatice tnfloresc la ince~utul lui februarie, rnai devrerne declt

I brandqele de @ding, dar sunt mai m5runte.

Sofranul iliric (Crocus tom- - m de cele rnai multe ori flori de masinianus) foarte inddgit, are fn c o r n p a plan& Emnuus hyuoalis

culoare violet, in forms de pa- Balansa (Crocus balansae), al nie gragioasi, gi antere galbene d ru i soi ,,Zwanenburgn inflo- strducitoare. Soiurile sale violet regte foarte Pndelungat. sunt ,,Ruby Giantn, ,,Whitewell Florile albe ale gofranului cu Purple" ~i ,,Taplow Ruby". flori duble (Crocus biflorus) Sofranul cu centrul florii galben sunt ornate in exterior de dungi (Crocus sieberi) are flori purpurii. Este foarte aseminitor mirunte, rotunde, de culoare gofranul brocat argintiu (Crocus violet-deschis. Sunt recoman- versicolor), cu flori albe gi ner- date soiurile sale ,,Fireflyn gi vagiuni violet. ,Violet Queenn. Sofranul italian bicolor

Flori galbene are gofranul de (Crocus imperati) dispune de Ankara (Crocus ancyrensis), petale de culoare galben-crem gi -

purpuriu-violet. Este extrem de pestrif

gofranul tirnpuriu (Crocus chrysanthus), ale dru i soiuri se gisesc in corner[ in diverse culori.

UNDE SE PLANTEAZ~?

Plantaji branduga sllbatid in acea parte a gridinii in care se poate extinde nestingherit.

Suprafefele de gazon rare- fiat dintre arborii inalgi, nu prea dengi, constituie un teren ideal pentru dlbaticirea acestei plante.

fn gdini le alpine sau la poalele arbugtilor gofranul se

m - -

1 P h t a f l toarnna tirnpurlu. 2 Afhafi d u l cu fiura la Data doriti &i plantati bran- adancirnea de ? 5-20 tmf @

dqele sub arbarl, anterior Pnfigerea v&'tzaM b sol a %J@ 4 prescirag sub ei o mSnB de apoi prin migarea &&rag $ Wh 'ingr&$rnPnt artificial. teia.

$ o h d ,,Fireg." N end Borii de culoare gillbeni I davold, de asemenea, excelent. pervirens), p a v z (Stachys Plantagi-1 intotdeauna in byzanrina) sau aubrieta grupuri nurneroase: astfel micile (Aubriera x). Aceste companii flori gragioase se valorizeaz5 florale arati minunat gi sub excelent. arbugtii verzi vara, acum cu

frunzig impurinat, precurn cicla-

Alituri de planta Eranthis hyemalis gi ghiocei (Galan thus nivalis), brindugele sdbatice k c parte dintre primele flori de primivad tirnpurie. Putegi realiza o compozigie parhrnati, plantind aceste flori in grupuri mari formate din plante interca- late.

Iarna, aceste ansambluri de flori ofer5 o privelipte rninu- natii sub arbugtii cu rarnurile golqe, dar gi in faja coniferelor ori in gradinile alpine, printre plante ve~nic verzi formlnd un covor vegetal, de exemplu aliituri de lirnba-rnarii (Iberis sem-

mend (~ j c l i rnen coum) si spbzul (Helleborus x).

S o h u l brocat vgioriu

_.

I Primsvara devreme, Ind

5 Nu taia florile, pentru ca partafi cu grebla stratul plantele sB se poata tnmuifi gros de acoperire, pentru

prin diseminare. ca plantele sa poatz r%ri

CARTE

Specii sdba tice de brhdu$i GRUPA 8 82

(

- -- - .- Grgdinririt iscusit

6

Se Inrnubesc cel mai bine $ulbi tari ~i drnogi. krviciile del Pvrare la domiciliu ofera deseori cun sortiment mai bagat decfrt nagazinele de horticultura. @ Nu cumparap bulbi moi sau pe care se vid urme de tiieri mu loviri, respectiv bulbi deja

Y Aceste plante infloresc cel mai abundent in plin soare.

So1 cu buni permeabilitate. Solul ideal este cel nisipos, uSor acid. AfSnaJi prin adaos de nisip solul foarte compact, calcaros.

prin seminfe. SemanaJi brdndu~ele silbatice ?n sol nisipos, acoperiti-le cu un strat subtire de nisip ~i mentineti-le in umiditate constant&

BrBndugele srilbatice nu trebuie divizate. Dupa cdtiva ati fmmeazi colonii dense.

~ngrijire tor an uf

TOAMNA PRIMAVAWA Piantare @ ferti~izam lngruire -a* g fnrnu@ire Plantafi brhnduge silbatice Brdndu~ele silbatice sunt toamna, cdnd solul s-a rzcit. extrem de nepretenjioase, Plantafi bulbii Dn cuiburi abia trebuie hgrijite. k $ i

f aflate la distanfe de 5-10 cm, dupi tnflorire frunzele 'I la o adancime de 5-10 cm. asem6nStoare cu iarba s i se - Acoperiti stratul cu frunzig retragl, pentru ca bulbii s i I uscat care Ti protejeazi gi le poati inmagazina substante

fertilizead solul. nutritive. Du@ aceasta pot fi xqi din Nmdnt, iar prin recoltarea bulbilor mici planta se poate reproduce (anga). Se pot colecta gi semiNele maturate In vederea semanlrii lor toamna sau primivara urmatoare.

I I I

Daca planta dezvolta lastari scuqi, care apoi incep repede s i putrezeasca, este posibil ca bulbii s i f i fost atacati de rnucegaiul cenusiu. lndepiirtati $i distrugeti bulbii infestati, acoperiji de Jesuturile cenugii, pdsloase ale ciupercii. Pe loc infestat, timp de cinci ani nu cultivati plante cu bulbi. I

I PLANTE CU BULB1 GRUPA 8

Mu1 te flori parfumate din tr-un singur bulb

ingrijire simpla

&, se preteazg pen tru flori Wate hibrizi de Marcisus

CARTEA

Narcisa' hibrida' GRUPA 8 83

I Gra'dina'rit iscusit

m CumMrafi bulbi rnari, deoarece acela~i bulb poa' Lzvolta chiar ~i opt flori.

83ar cumparati bulbi moi, cu mucegai sau cu rani. Verificafi m%nunfit fiecare bulb.

Soare, penumbra. k dezvolti optirn Fn locuri calde, ferite de vbnt, in apropierea zidului casei sau in fafa zidurilor de piatri. iu Sol bogat in substanfe 'nutritive, cu humus. Apa stagnanti provoaca putrezirea bulbilor.

Punefi la inceputul lui decernbrie bulbii de narcise tratati prealabil pbna la o treimt In nisip sau granule de argila ~i a~ezafi vasul intr-un loc luminos, la temperatura camerei.

Incolfirea bulbilor netratati prealabil necesita un timp mai indelungat.

) Doctoruf plan telc

tembrie in solul arneliorat cu ferestrei, intr-un loc luminos, compost. larna, rnulcifi locul dar nu prea cald. Narcisele vor planGrii cu frunzis sau crengi incepe sa infloreasci in 2-3 de brad. Pentru forfare, trans- saptambni. plantafi bulbii in ghivece la Diferitele viroze pot cauza

inceputul lui octombrie. dungi sau Pete pe suprafafa frunzelor. Deoarece nu exista mod de

Taiafi f lorile ofilite (stsnga) $i combatere a bolii, scoatefi lasafi frunzele s i se usuce, ~i distrugefi bulbii contami- apoi scoatefi bulbii mai vbrst- nafi. Deseori, piduchii de nici ~i detasafi de pe ei bulbilii. frunze transmit boala. Plantafi-i sau pastrafi-i pan2 Stropifi plantele cu solufie toarnna intr-un loc ricoros ~i de sapun lichid-alcool.

I PLANTE CU BULB1 CRUPA 8 A

I Podoa bele min una te ale gridinii de primivari

Florile deosebite ale diferitefor specii de lalefe dbatice p&& vraj'a florilor silbatice.

-W de st&& (Tulipa ba- keri) "doregte din mafiie parla: fn aprilie fi este halt5 de 15 cm.

l ah l a W d (Tulip b80- ra) hfloqre fn aprilie, are o Inid+e de 10 cm i flori albe, fn f o r d de sea, cu marl gaben.

Laleawl ,W" (Td@ clwiana var. duysantha) ?do- r q t e de asemenea fn apdie, fiind f n d ~ de 20 un fi avbd flori fnguste, fn f o d de dopot, de doare &ten-auriu In interior ji rqu-tannin in exterior.

Ideaua ur+ (Tuhpa &ceri- ma) f d b q Pn aprili, are o h-e de 40 a ji flori mari In hrmZ de tea@, de culoare q u - viu, cu centru negru, fi prezind numaqi hibrizi.

I.d- tiptit (Tul@ greidi) hPnBcyte de la &id lui a$ep$nliEnmai*iareo fd+e de 25 a. Are flori rop- aprins fn h d de dopot, cu cen- ma'%="-

Laleaup pidd (Tulipa hum&) W l o ~ fn martie ji aprilie, av&d o Wlfime de numai 15 an. La- ,,Kdi-nn (Tulip

kautmanniaaa) Mloqte fn martie ~i aprilie gi e4oe fnad de 20 un. Ase-toare nuferilor, laleaua este de culoare aIb-cJem fn interi- or, galbed la mijloc + rqie fn exterior. Dispune de multe soiuri ji mulfi hibrizi.

Lpl-depidure(T* sylvesrris) Uoregte fn aprilie + mai* q t e pAn3 la f d j h e a de 30 cm. Se remard prin flori parfumate, galbene fn interior gi venui fn exmior, flori la hoeput avlecate, mai t k i u erecxe.

Lal- bi&d (Tulipa w- da) Moregte h aprilie, W@mea ei este de 10 cm. Florile fn f o r d de stea sunt dbe, cu centru gill- ben. ~~ de Tudmmm (Tulip

a&afm-~31) 5flo- 2n &~ft&

h d Mtii de 20 a. Florile Pn h ~ & f l ~ r i g ~ ~ s e form5 de p i b e au reflare db obfine un contrast cromadt crcm fn interior ji verdc -a lb6 s ~ o s prin wcierea lor cu in exterior, pe fond portocaliu. cipionodom (C&ionodoa lm;

liae) sau cu viorclde (S& sibe-

UNDE SE PLANTEAZ~

Lalelde dbatice ofe15 o privdipe minunat5 Pn gtraturile de flari pi de bod114 formate din dte flori de p r i r d d

fn g&i& alpine florile lor multicolore sunt vestitoarele pridverii.

Pot fi dbaticite h lizlera &- p i l o r sau pe p n .

~ n ~ s a u h ~ d e f t o r i inwlesc bakond sau terasa

AL;rturi de lalelele sibatice cula- v a ~ plante xunde, care nu le lldmsc.

ria). f n ~ e ~ l i s e p o t

&tura m d s e l e dbe n%hnte (NarLi- I$.

5 Primivara timpuriu ir ,

rati in sd compost $i ingrB@mant de stimulare a Infloririi. Du@ inflorire taiafi paale ofilite.

rn vederea inmulgrii, dw@ ofilirea frunsebr des- gropa$ bulbii, spar@ micii bulbi c r ~ u f l UJW~O~

Specii dbatice de lalele c 4 m A

GRUPA 8 84

I GrZdinirit iscusit

JbT&mna cumparafi W o ~ i $i tari de lalek.

Plantagi-i imediat sau p&st~iw ti-i lntr-un lac uscat Intunecoe $d' racoros.

0 Nu curnpLafi bulbi mucegaiti, deja Tncoljiti sau cu lnueli u1thaL

Soare. Ptantati lalelele tn locuri cu mult soare, pentru a lnf lari In permanent5 abundent.

So1 cu bung permeabilitate, bogat ih substante nutritive. Solul ideal este din toamn8 pan3 primgvara usor reavan, iw m a uscat

( @ i ' j i y 1 P e tot ul I

I TOAMNA Plantare si acoperirea solului Plantafi bulbii, pe cM posibil, imediat dupa ce i-afi cumparat. Administrati in groapa de plantare ingrA$imdnt de stimulare a infloririi. Acoperifi cu un strat de compost atdt lalelele nou plantate, cdt si pe cele plantate mai demult.

PRIMAVARA Fertilizare $i cur8fare De Indatci ce apar listarii, incorporafi In sol cornpost $i fertilizafi plantele. Tngrigamantul artificial de stimulare a infloririi trebuie

w

dozat potrivit instrucfiunilor ~i Incorporat cu grija Tn stratul superior al solului (jos). Dup2 ce petalele s-au scuturat, tiiafi florile. Lasafi sa se ofileasci tulpinile $i frunzele. Dupa ce s-au Ingalbenit, le putefi lesne smulge din pcimint. Tundefi gazonul cu lalele salbatice nurnai dupa ce frunzele acestora s-au ofilit.

Dup3 ce vara lalelele silbatice s-au trecut, plantafi printre ele flori mirunte de vara, pentru a masca astfel frunzele ofilite.

Lalelele silbatice pot f i cultivate si in vase voluminoase. Vara ampla- sfi-le htr-un b c WL

:el mai mare pericol al lalelelor salbatice il repre- zint5 soarecii de camp, deoarece roztindu-le bulbii, plantele se ofilesc ~i mai arziu pier. Dad tn gradin8 ex iM rozatoare, plantali bulbii Tn plase dense de sarm3.

Caracteris tica lalelei hibride Greigii o cons timNe iEunzele decorative, cu dun@ maronii.

VARIETATI

Laleaua Greigii este hibridul

.- lalelei sdbatice Tulipa greigii ~i I

I aparrine lalelele botanice cu inflorire tarzie.

Tulipa Greigii produce in lunile aprilie-mai flori stacojii, p a r b a t e , dispuse pe tulpini inalte de 30 cm. Prezenja creionarilor longitudinale rogu- maroniu pe frunzele gri-verzui, late, cu margine ondulats, Soid,, Yellow Dawn" reprezinta o caracteristid aparte a hibridului. Aceasta tr&kud a fost pastrata de majoritatea hibrizilor. Pe dosul petalelor galbene ale speciei Tulipa greigii var. aurea se poate observa o sunt: ,,Yellow Dawn" (galben cu band5 portocalie. roz-inchis, 25 cm), ,Oratorio" Pot fi plancate & straturi

Soiurile sunt de obicei rogii ordonate deoarece se dezvoltii r ornamental (Mdu sau galbene, gi, deseori, bicolore. Florile situate pe tulpini de 20-40 cm apar la sfiqitul primaverii. Petalele cu v2rful ascugit se vor deschide in locuri cu mult soare.

Gama de soiuri este foarte la@. Cel rnai popular este soiul ,,Rotkppchenn (cunos-

plantate alaturi de alte lalele botanice, vor asigura o UNDE SE PLANTEAZA? Ado;. indelunga6 primele infloresc lalele Kaufrnann

umed pbna cbnd frunzele se

Frunzif decorativ

Lalea hibrida Greigii

GrZdinirit iscusit

Cump&ra$ la Tnceputul Soare. In locuri Tnsorite sau toarnnei bulbi cirno~i, tari, cu semiumbroase Tnflore$te de-a suprafati netedi ~i lucioad, lungul a mai mulfi ani. cu solzi rnaronii.

Sol permeabil. In special . I tara, daca solul este prea

LUU cumpara$ bulbi umed, durata de viafi a mucegiiti sau Tncolfiti: bulbilor se scurteazi.

h -a 61 fngrijiljr rut anul 1

TC3AMNa P&ntate $ MIriarea dului Perioada de plantare: septernbrie-octombrie. CATiva bulbi plantqi R ghiveci pot fi cukiv@i & prealabil tn cad. Timp de 14 dptadni tine$ ghivecele Tn lloc rkicoros, apoi mutali-k in loc dl- duros (dreapa, jw). Inainte de sasirea gerului fertilizai lalelele din gridini, astFel ca prin ploile de toamna ingrwm$ntul d ajunga la r&&cina plantelor.

Dad toamna nu a$ fertilizat solul, duH radrirea plantelor

Milizafi cu ingrigmhnt pentru plante cu bulbi. Taiali florile uxate. Dupi Tnflorire transplan- tai R gradine lalelde vexute

I R ciubsr. Nu 1-i bulbii si hcolpaxli pentru a doua oarii h ghiveci.

Soiurile cu multe flori, plantate in locuri mici, vor produce multe flori. Pot fi plantate in ciubir sau Tn straturi mici.

Pentru ca anul urmtitor d avefi din nou multe flori in grtidina, ttiiafi tulpina florilor uscate. Lisafi frunzele s i 5e

Frunzele deforrnate $i florile cu Pete $i ticiune sunt sern- nele putregaiului cenu~iu. Deseori bobocii nu se vor deschide. Contarninarea rnicotici porneste de la ridacina si se risphndqte foarte repede. ktlaturafi $i nirnicifi plantele contarni- nate irnpreuni cu solul dir

1 jurul acestora. I

w, OZ-OL

-qns UJ %

Diversitate vast8 de culori Narcisa hibrida' lnflorqte lntr-o multitudine de culori, inspkhdpeste tot voie bunk

MiXrirnea corolei secundare larg deschise a narcisei hibride depQegte cu o treirne lungimea sepalelor exterioare.

Soiuri albe sunt ,Frigid, ,,White Butterflym, ,,Stainlessn gi ,,Pigeonw. ,,Ice Follies" isi transfornii la deschierea florilor culoarea galben-deschis a corolei secundare in alb pur.

Soiuri galbene sunt ,,Carltonn, ,,Yellow Sun" gi ,,Golden Auran.

,,Duke of Windsor", ,,Don Carlos", ,,Flower Record, ,,Professor Eistein" si ,,Sernper Avanti" se rernarcii prin flori bicolore: petale albe pi corolii secundarii portocalie. ,,Silver Standard are petale de culoarea sulfului pal. Nuanfa roz a corolei produce un efect aparte la narcisele ,Cool Flame", ,,Romancen, ,,Salmon Trout" si ,,Salomen. Sunt narcise bicolore cu petale galbene ,Binkien si ,,Daydreamm, care ewe de o nuan@ mai

deschisa. Soiurile ,,Ceylonn, ,,Sun Chariot", ,,Fortunen, ,,Red Devon" si ,,Ambergaten cu petale portocalii sau rogii se disting prin culori contrastante.

UNDE SE PLAN TEA^?

Griidina Doate fi ornatii foarte divers cu narcise hibride.

Narcisele atrag privirile deopotrivs fn borduri si straturi, respectiv in zona insorita din fap arbqtilor.

Pe terenurile cu gazon si la poalele arbugtilor rnai rnulte specii pot fi lasate sii se lnmul$easd liber, cele mai potrivite pentru acest scop fiind ,,Carltonn gi ,,Silver Standard.

Narcisele hibride sunt foarte aspectuoase plantate gi Pn I5zi sau ciubere.

Soiurile cu oetale roz trebuie plantate in penumbra. Proteja~i-le de arsifa soarelui de la rniezul-zilei, deoarece soarele le decoloread.

CE SE PLANT^ A ~ T U R I ? macrophylla) sau a zambilei spaniole (Hyacinthoides his-

La plantarea narciselor respec- panica). Acestor plante perene, tafi arrnonia culorilor. Nu cresdnd la liziera piidurilor, li amestecafi diferitele culori, ci se pot asocia si soiuri de nar- plantaji florile grupate potrivit cise hibride cu petale roz. soiului.

Soiurile galbene se armo- nizeazii perfect cu lalelele rosii, rnuscarii albastri (Muscari armeniacum) si florile de nu- mi-uita (Mvosoris svlvarica). '

~oiurilo; bicolok li se p i t @si usor flori adecvate in garna bogata de culori a panselelor (Viola x witrrockiana), at&t in privinfa tonalidpilor contrastante, dt si in a diferitelor nuanre ale unei singure culori.

Caracterul suav si grarios al soiurilor albe se evidenjiazii cu deosebire in cornpania florii albastre omfalodes (Omphalodes verna), a brune- rei ckcaziene (Brunnera h g i lalele

indep&rtaf i p&qile

5 Acoperw bulbii cu pama vestejite. Toamna, adminis- Presati cu mina, udati abun- trati plantelor compost sau

dent ~i aflerneti un strat de ingra~amfrnt artificial. acoperire.

I I

C

GRUPA 8

Gridinirit iscusit

0 ChpSria'JI, d a d eSte Soa Yara, marcafl locurile posibil, bulbi mari. Bulbii cu Soiurile roz prefer2 locurile in insorite de sub arbugi, pentru doui vdrfuri, de reguli, vor penumbra, unde sunt a $i unde va fi locul optim avea doui flori. protejate de dogoarea torida pentru plantarea ~i

a soarelui de la miezul-zilei. reproducerea narciselor. Sol bogat On substanfe Nu Tndepartafi frunzele frm-

Nu cu;np&r@ bulbi moi, nutritive, cu bun5 inte de a se Tngalbeni. Pentru mucegiifi, crapafi sau cu permeabilitate. Afdnafi solul inflorirea urmatoare planta I@ suprafafa vitamat& compact cu n. ' sau co . obfine inci de alci energia. .

A ( E Ingrjire tor - an u l n TOAMNA ll- Plantare #i fertilizare CuraJire ~i divizare In luna septembrie, plantali fndepartafi florile ofilite, dar bulbii la o addncime de lisafi intacte frunzele, plna 10-20 cm, la distanfe de cdnd se Ingilbenesc. Dezgro- 10-20 cm. In solurile com- pafi si divizafi grupurile de pacte amenajafi neapirat plante prea dense. Replantaji sub bulbi un strat de drenaj imediat bulbii sau pistraji-i din nisip sau pietri~ fin. intr-un loc ricoros pdni la ,. bternefi pe sol compost sau plantarea din toamnl. faini de coarne, apoi incor- poraji-I In sol. h lazi ~i ciubere, plantafi bulbii la o addncime mai mica (dreapta).

ratarea frunzelor de narcis& se manifest2 pe marginea frunzelor prin dungi late, adlnci, de culoare verde- deschis. Pitarea este cauzati de o boala virotici, rispdn- dit5 de parazitul Meloidogyne incognita. Distrugefi bulbii contarninaji. Timp de cdjiva ani nu cultivati pe locurile infestate narcise.

B IMP ANIMP SRL RO-P-02-10-067 ISBN 978-963-8609281

B h d u p pestrip Pnflorgte cu d o d s i i p t h h i fnainte de b f i - dusele olandeze cu flori mari. Un bulb poate produce chiar zece flori.

Specia p& este a u t o h t o ~ In Peninsula Balcanid gi Asia Mid. Cele trei petale exterioare au deseori nervuri de culoare inchis5 sau sunt de nuan55 inchii. Frunzele tnguste, asemiiniitoare firelor de iarbs apar concomitent cu floriie gi sunt traversate la mijloc de o dun@ albii. Dupg inflorirea plantei, nu le i n d e p h i . Din spe- d a p u d au fost obfiu+ mulpi hibrizi. Hibrizii sunt de culoare alb-gdbui, galbeni, portocalii, albqtri sau violet gi sunt ornafi deseori cu un motiv sau cu newuri de culoare diferita.

Soiuri galbene sunt urmE toarele: Advance" (partea exte- r i o d cu motive bmn-rogcat), ,,Cream Beauty" (galben-crem), .E. P. Bowles" (partea exterioG cu nervuri rop-purpuriu), ,,Gipsy Girl" (partea exterioad cu nervuri rogu-maroniu, flori mari), .Goldilocks" (fond brun-ro~cat), ,Jeanninen (nervuri violet-

albtrui), ,,Saturnus'"dungi rqu-fnchis pe partea exterioarii), precum gi ,,Zwanenburg Bronce" (oartea exterioarP de culoarea bronzului).

Are flori albe ,Ladykillern (baza florii este purpurie), ,Snow Bunting" (partea exterioad cu n e ~ l r i fine, centrul florii de culoare aurie) ~i ,,White Beauty" (dungi roau-purpuriu pe partea exterioarii).

La urmiitoarele soiuri me- doming nuan~ele violet-hbltrui: ,Blue Birdn (partea exterioG albastm-cenGiu, cea interioG albii), ,Blue Pearln (albastru- deschis pe fond de culoarea bronzului), ,Blue Peter" (partea exterioad violet-albkuui, cea interioa6 albastru-deschis, centru galben), ,,Princess Beatrii" (albasuu de lobelie, partea exterioarii cu nervuri htunecate, fond galben) gi .Skylinen ( albastru-deschis, partea exterioarii cu newuri violet).

UNDE SE PLANT^? - -- -

Bdnduga pestripg este una dintre primele flori ale primkerii, din acest motiv este foarte aspectuoasi in toate locuriie tnsorite.

Nu plantqi b h d q a intr-un loc ascuns al gddinii, acolo unde, eventual, florile sale timpurii nu ar fi remarcate.

fmpodobi5i cu brsndqe m a de fapad& unde vZ vefi putea bucura deseori de florile minunate.

Brhdugele produc un efect cromatic deosebit cultivate sub arbugti f n d netnfrunzi5i. hapi-le .sa se sdbgticeasd" in grupuri mari.

in compania sthjenelului albastru (Iris rericulara ,,Harmonyv) gi erantis (Eranthis hyemalis), cu flori de culoare aurie.

C r e d o impresie de voiofie plahtad aliituri de ghiocei (Galanthus nivafis) sau hamamelis (Hamamelis mollis).

Ob+nefi o @ de culoare p l h t i i , d a d asodafi erica (Erica carnea) de culoarea drnii cu brhdqele albe sau violet.

penuu brhduge un sol corespun- d tor &at, ce le asiguri o via@ lun@.

CE SE PLANTEAZ~ ALATURI? Bdnduga pestri@ se poate asocia excelent cu alte plante cu bulbi, precum gi cu arbusti ce Pnfloresc timpuriu.

Soiul ,Cr- Beauty" p a t e constitui o formafiune aspec- tuoasii de 10 cm i d ~ i m e , plantat Soiul,,Snow Buaring"

3 Presafl bulbii in @mint la o 4 Derulati la loc segmentull de adancime de 5 cm, la distante gazon secfionat ~i batatori$i-l

de 7,510 cm, astfel acegia s2 bine. Udati din bel~ug pentru a ajunga la o adancime totala dc 10 facilita inrsdacinarea bulbilor. cm in sol.

- - Primavari tundeti gazonul

tot terenul.

I Grzdinirit iscusit 1

@ tump8rafi ioamna tar& 6 Mutt soare. OeTnmulfe~te gi bulbi tari do brindqe. inflore~te numai daci este

expusi la soare tot anul.

Sol cu bun3 permeabilitate. Necesitl sol afanat $i pufin

@I& hdhE m i d M.U RMpos. Ameliorafi solul v&l%m$l aipu &#la compact prin adaos de

w- compost g nisip grosier.

r k o r ~ $i htunecos. florilor, lisafi frunzele s8 se Fertilizati plantele anterior uruce. Plantafi in fafa lor plantate cu ingr3glrnBnt de flori anuale cu inflorire tirn- stirnulare a infloririi, in purie, pentru a rnasca frun- perioadele cu precipitafii zele ofilite. reduse menfinefi umed solul din jurul plantelor.

TOAMNA TARZIU Protecjie de iarn3 Acoperifi bulbii nou plantafi cu un strat de 5-7,5 cm de compost sau frunzi~ rnirunjit (dreapta). I

Dac3 produce flori puffw, divizafi planta. De tndati ce frunzele se 'lngilbenesc, extrageTi bulbii $i replant@di. Aruncafi bulbii bitrani, deshidratafi.

fn primul an brsndu~a hf lore~te pugin mai arziu.

I rlocrorul plan relor

'RR

Brandu~ele in floare sunt frecvent ciupite de mierle, carora fiindu-le sete sug seva din florile tirnpurii. Prevenfie: arnplasafi un adipitor de pisir i ~i avefi gri j l ca tn nopfile geroase apa s5 nu inghefe.

Fermecitoare flori de pididure Pecetea lui Solomon decoreaza' locurile umbroase cu grafioase Aorii8i bace nem-albhtrui

Pe htari i fin arcuiri ai pecerii lui Solomon sunt dispuse frunze eliptice, cu nervagiune para- lel5. De la subsuoara frunzelor, Pn funcjie de specie, pornesc cel mult cinci flori in formii de tub, de culoare alb5, cu marginea verde. Cu excepria hibrizilor, fructul fiedrei specii este o b a d negru-alb&trui.

Pecetea lui Solomon u&Z

gfidmi mari sau parcuri umbroase.$(~ 1 gonarum r Pecetea lui Solomon multi- + ,,&hennephan") an 7 flor5 (Polygonarum muluflo- a g f i m e a de 60-90 cx

rum) prod& 3-5 flori pe o tijg Icrllrile Iumir lung5 ce pornqte de la sub- subsuo frun S E ' P L A N T E ~ A ~ T U R I ? suoara fiunzelor, indjimea d t e patn ri, n k, .a-, acesteia atinghd 60 cm. tora poate arlnge ta - d t ~ lui Solo TI .pb~te 'fi q&+;

Cea mai padurnat5 a t e a - se dezvolt5 repedt@ A ~ntati alsturi de %&be plante da-cocopului (Polygonarum tufe mari gi dese. de pgdure. odorarum), cu flori gra~ioase ~i Plantiind-o PmpreunH cu ier- ind~imea de 3045 cm. Specia

UNDE SE PLAN E buri de p5dure ~i ferigi, vegi ,,Variegatumn, cu indgimea de obrine o privelite verde, cu 60 cm, are fiumoase frunze cu aspect diversificat datoritii fiun- margine alba. zelor de forme ~i mikimi vari-

Solomon se Impune cel a ate, bine phntad in grup. Speciile Pecetea lui Solomon plantatii inalte sunt nespus de decorative d5turi de flori dbe precum

umbd sau penumbd, pecetea lui Solomon se Pnmulrqte qor .

In straturi de flori umbroase va atrage atenria, ' ins5 ofed priveliste aparte plan- tat5 la r5dPcina arborilor mari.

In penumbrii, in apropierea bhcilor din griidinZ, puteri savura parfumul varietiigii ~ o a - , ~ .

Peatea lei Solomod muiri80ri da-cow~ului.

astilbele ,,~eutschland" (Asrilbe japonica ,,Deutschland"), tiarela (TiareUa cordifolia) sau anemonele (Anemone sylvesrris) confer5 o noti3 nobilii peisajului.

Florile albastre scot in evi- denr5 culoarea crem a florilor pecegii lui Solomon, asfel de plante recomandate fiind saschiul (Vinca minor),

z~!ppo~eii cu frund lac5 7 : ~ p pa nu la larifolia), hi$tin-

toides (Hyacinthoides non- scripta) ~i vine~ica (Ajuga rep- tans).

Florile rogii asigud un ton cald si in umbd. Frumoase plante ce se a s o r t e ~ sunt dege- tarul rosu (Digitalis purpurea), xren!elul (Geum x) fi crinul de

Ire (Lilium marragon).

PLANTARE 51 ~NGRIJIRF

1 Plantare: prirnivara sau toam- 2 Facefi pentru fiecare rizom un na, c'dnd rizomii sunt In stare gag adlnc de 5 cm ~i wficlent

de repaus. Afanafi solul gi adiw de lat. Distanta dintre radacini, h gap-i cmpost funaie de specie, s3 fie de .

30-45 cm.

3 Plantati b m i i cu mugurif tn 4 UdBfl ahndent. Acoperifi sus gi aranjati ridacinile. lacul plantaril cu un strat de

Acoperiti rizomii cu un strat de FNm cu grosimea de 5 em fi 3 cm de pilrnant, apoi tasati-l p85tt-41 umiditatea tot tirnpul puternic. sezonuhl,

5 Laug plantale % se retraga, folositi pentru fertilizare doar

compost, iar toamna rnulcifi solul.

Pecetea lui Solomon

: GrZdini'rit iscusit -1

, Cump8rafi toamna sau Penumbr8-urnbr5. F e d 1 PlGlrile consumi3 kudelc primzvara timpuriu rizom'i reavin suporti dteva ore de plantei, fi ,seamHnln

1 turgescenfi cu multe ridicini ware. seminwle nedin~rate.

7octorul plan telor

Fiecare parte a plantei este ugor toxid. Nu Ilsafi copiii Tn spropierea plantei.

Plantali rizomii. Dup4 ingil- In vreme uscata udaji planta benirea frunzelor, separafi pentru a se dezvolta kumos

/ / rolul b strat mai subire, la nu va aduce flori frurnoase.

4 cele tinere in strat mai gros.

Plantag rizomi sau pufin mai tarziu plante tinere. Pe Pndati ce apar I3starii noi, separafi

I plantele prea dese. Pecetea

Melcul de llvada provoaca fisuri cu margine zimfati ~i las8 urme strilucitoare pe suprafala frunzelor. Dimineata si seara melcii pot fi adunafi foarte u8or. Cu var sau rumegus proaspit pres2rafi cercuri de proteqie in jurul ~lantelor. I

PLANTE CU BULB1 A

GRUPA 8

Flori ce f n h s c pini toamna - A rn Dalii cu flori simple

Dalii cu flori simple

L. %?+>

I Griidiniirit iscu

LUMINA SI SOL I TRUCURI

Cumpirqi tuberculi rnari, tari, plante i n ghiveci, stufoase, cu frunze verde- inchis, sau serninfe.

Nu cumpiirafi tuberculi rnoi, atrofiafi, putrezi sau cu pete, respectiv serninfe vechi.

PRlM&ARA sem&ma'*m fn kbruariemartie semihji daliile mignon Tn d. De Tndat2i ce wlul derine racat $ cald, afanafl straturtte $ amestw' MrnSWl a campost Plantqi tubed1i la hceputul. iar riwdurile la mijlocul lunii mai.

Mutt soare. ?nflorefle abundent Tn locurile calde, expuse la soare.

So1 permeabil, bine fertilizat. lnainte de tnflorire, fertilizafi solul cu TngrigmAnt cu continut de potasiu.

Melcii pot manca rasadurile intr-o singurB noapte. Asezafi garduri trnpotriva melcilor garduri sau capcane cu bere.

Daliile mignon crescute in prealabil din serninfe sunt sensibile la inghef. Plantafi-le in gr id in i doar in a doua jurnitate a lunii mai.

TOAMNA

-# brd- b i b DU@ sosirea primului hgw xoat@i g.j curImi tuberculii, q o i qea$-i ?n nisip sau turM ~i piishati-i h loc wscat, k r i t de lurnird $ Onghej. Prirnhra urm&tace p i m i t W i i din MU. I

Dalia este deseori atacati de plopnife. Locurile i n care acestea sug seva frunzelor devin maronii, apoi se umfli, se rup $i frunzele se ciuruiesc. Verificafi plantele regulat. Dirnineata devrerne adunati d iun i - 1 torii de pe dosul frunzelor.

@ IMP ABllMP SRL RGP-02-10-C52 ISBN 978-963-860924-1

I PLANTE CU BULB1

Ilt-- -7 - - rT l , lCl

, C

Galtonia Clopo I tei de vari

I ti~a~mg) eqpu nes (snleuu+q

'(ELU!I!JE~ ti!.rtiynqq) -(ap anol!soJ!ur d!qp '(snptiqEs sny

-u?o J~AI~EJ) Iauapo In3eur -MIOAUO~) eJnq1oA '(wnau!Sti~ nes (s!gytmads muma) !au -7d cun!yq) !nlad~eS-pdw

-mop -!a31a3 n~duraxa a~ds w 6(vn~tid ~1a3ti._lu) apun3s alaign 'npndtuy mm~d pupopt <(snu!.ra ti!yaqg) e!laqol 'n~d auwd ~opneld p![a~Sa~ aurln -waxa a~ds ‘sunup ap punds

UJ aFo3 aseq ~ol!$eds eanl -aJm !J do3s !naa3v -sorusadse

JlJ!U!1lRllS LITl eaJ3 10d apmW8 @PB@W all apuz !sou n. ppov

-a~!~adme ap nes luam -!wdurme ap a~ueld ~da~p pas lod am &auaad 14 a3nw !IOU

aseolaurnu n3 epose a~md as I -

I

-MY ap eyp@ uj nes p!ur ~ur !up -gfi UJ 'a1w1d nes !a11 alp

ap !un!ieur~oj UJ YEA!I~~ alsa pep IwnuraJ ap oh tzmaurase

ap alsa mgos pnueld 'JOIunp!z €59 UJ !S w 'asIrplq

~~ nt P JOPPJ~S dy ut ~$uap!m UJ mapxa say

anolpurJaj 'aq@ a@s apJoId .!n~mm1s

p301[!w ul e!uo1pz8 ap pndnr% alp" !cur !imueld aud

ap !mu ~ux apmas ul; '@~u"J UJ g#tz!ln anoU pma

$mm~d aapoq apnrlms 9 '1n3a~1

na-s 'npndurp en^ pur~ogu~ 'aua~ad apueld eiap pw

punle WOI m3alap galnd FA

~p.ro~ es eanopualds UJ -q~osu~ !S pp 301 Un p!!XDU ENOIF3

'alwsn pnw TS S!m~j n3 !-fl!~adox

nes 10s u~p ~qpq !-$~IEo~s 'emmL 'un 5~ ~urnu ap

eaurfl~uj a%ue apads psmv -apqma~das uj yqd aqn!

u!p muauras ap rede !nuaA aimu ut ap apo1d -$ppx ap ~opo~eurt! e~uqd asa pdajupd

f?!U'-'3P3) wp"l Y""v3

'~PP 'p~ar% urynd un pqwura

'!u-pupdgs nned ap aum~ eu!p -~8 ~sqopodur~ .ar~qurazdas ul

pqd a!p! up lsns q so j ap A!= -ms p!rpsap as !S aur@unl un 5 ap eaunyraunp Sune al!Jold

'kq@ anops ap '!ppud !aiodop-!JOU 01-02 alp n3 ap

ad 'ur ~'1 ap n!y pun 'prreu -o!sa~dur! mur@un1 n3 al!u!dp

p!pp as JOI ln301fiu1 u!a -aur!%n~ un 05 19 aur!b~ ur3 g 11nw 1m ap 'aia?n%un~ 'a~dq

p~~qp-ap~an azunJj ssa~:, !nur ~n!~uaw!p ap 3s !!qpq U!a -!u!pp% UJ geAnp3 iuamJj mw em pds alsa (smUK)'pm

9um) BSap ep~et) -I& ap luaj 301 un-JIUJ

!-!impodap !S ~vrued up !!q -pq $aleox ~ur al!un@ar

UJ .auaamapur afauoz y nes ?pv1q am03 m ru F+J UJ Furnu pa! a1Sapfapwdns Jaq!l Ja= UJ .JOF!T!I PITIT

aurhd-b. .pns ap ~lW 9 pu!ua~o~d 'la% el mqeau[m

<!qInq n3 ~ueld o as E!UVE)

*"9rp"9rpar% ap !JOB aqqaIa3 a4q~d tt!,pq _pmrnar as !apa@g p laiodop ap yu.rq qns at~urnjnd apo~

Galtonia CARTE,

GRUPA8 90

0 Primavara, cumpsrafi bulbi Plin soare. Se dezvolt2 Planta se poate reproduce

multe tulpini florale.

Nu curnNrafi bulbi mucegaifi sau deshidratafi, cu rnenfinut vara usor reavsn. plantafi-le In strat. Vor Tnflori

uxate 00s). lernati bulbii in loc uscat, intunecat, ferit dgunatori nu atlaca galto- de ger. nia. Noaptea melcii rod Itis-

tarii tineri, rnai tdrziu frunzele, lLs8nd gauri tn eel. Proteqie: capcanl de bere, gard contra rnelcilor. fn caz de invazie rnwivl, adrninis- trafi granule contra rnel-

Dupe ofilire nu mai ud

ISBN 078-963-86092-8-1

U? 'w, sts L 8-8 nes ueAear R

glqurnuad fle~ alp!-!cur .]

ap (s!~~sn@d eq~p3) Inpp-ea3 -p !"s!JJ"@~ qp3) eqp ep

pua[qs ap !Jnqp $mueld .asupxa FLU eu!pg~S ap !~ruel

!f 1E!lj3 3ZO Ul ~UlJOjSUWl

aleod ppq ap plaua(q~s !S suap pmutu pap

m nlqmesne un VaurJoj ppq ap lnlaua[ups <(snmp sn~cnv)

'LUJ st'-0E .!Pap ap aiue$s!p el unwo3 la, ad Je! -unqe u!p podwo3 la u? !je~>nl

'w) ~2-s~ ap aiu~s!p el ue>!Jawe -a~d !5 lnjos !jeu?~v .n!~ndu!$ elen BUeq ap ~nlaua!uns !ieJueld -gw!~d nes !auueo~ ln$nda>ui

T

I~~LU ea~d apumxa as nu e ~u~uad 'a~ueld ap !ln$o3 ul eammld

ypueuro3al am 'up fun -!s-mn, =P JOFl Inm UJ .auxarA pn3s uj ~sapu~d~l as az

-umj ap al!un!Jeuuoj !31y -ur3 01 11nw la3 ap eaurpqpe n3 ade ul '~ol!mp~d jnkn~ e-ap ~!13adsar

'rol!~n3e1 1npw ad ap aseol -vom alauoz ul anllohzap ap

a!uppd !!lpucn ap aunds!a .eu!p~%

ap alspnlm apiqq arappa~d n:, lepueurmal alq 'erolme

ma!do~da ui nes ade ui sournrj !em la3 alb~=) .epwum amalto

n3 a[!~n301 a1eo1 ul yjo~zap as am <I![!J%uJ ap oh <eseonnadse e~ueld o a~sa elpq ap ppua[ugr~s

.aseourny !muau n3 a~nqr\a~d cu!w~m-nPo~ apoU apspn3arm luns !I c'w!sa~~ay"

!nIn!oS 'aleoleuwe lolapad !!w!%unl raelgurn[ ]pap

ne nu anara appad <es!q3uL anop:, ap !mmu ap meulo

luns qo!~-nnseq[a alas apold .edo~ng ul !S e[ap ~apew!p

e-s JT JON ap m!JaV u~ peqp eluejd o am (~o~cn!sran

s!31) m!~am ~npua!qg '"3 0s

Furnu ap aur!lpul o pup 'sp!d !os un nsa joquaynax &L~ 'qp

!S aplaa ul naunp puy 'aseoru -3adse 1uns "e~e%a!n~" !np!os

alazurud '(U~~ald a~old") JI~OAUJ

!JOU n3 [nun ~"adn~ c(ueqr) ruar~qp !os un ps!q .n!lne

-uaqpS cpeur !log are "uaanb uaplo3" P!OS 'n!paur-uaq

-p% anoln3 ap pu!y "pl&ua%~~~ !S UuoJnagu fd-uaqp% anoln3

ap 1uns~aSl1 aj~@d" !S *!!pn1segu apJn!oS .a@u!S!ro !apads

al~op3 ap alpaj!p poIn3 ap NOH n3 'alaro!laure !ln!os emlp

peq ap epads ap ~efe ui %~n1n3

I Grainirit iscusit

a Prirnivara sau toamna, l Soare, penumbri. ?nflore$e cumpira$, daci este posibil, cel rnai frumos in bitaia rizorni in container. deplini a soarelui. Plantelor

cultivate in sol uscat le este rnai favorabili umbra.

A L h mi r h m h k @ m # WP a l So1 reavgn. Se dezvolti bine jBceqtiig sii nu fk uscati, mi ~i in api, la addncirnea de MU lipiciqi. I max. 10 crn.

I PRIMAVARA TlMPURlU Plantare $i tiiere

TRUcl JRI

? n scopul sporirii efectivului, toarnna divizafi rizornii Onridicinali ~i replantali-i imediat.

Dupi serninarea din ianuarie-februarie, finefi rkadnifa In frigider doui siptarndni, dupa care psstrafi-i solul reavin ~i finefi-o la cald.

Perioadi adecvati plantirii. Tiiafi florile trecute (stanga, Tiiaji la 10 crn de sol frun- jos). Daca dorifi s i inrnulfifi zele uscate, ofilite sau v i t i - stdnjenelul galben prin mate ale plantelor inridici- seminfe, nu indepirtafi flo- nate. Agerneli compost rile, ci lisafi s i se rnaturizeze printre plante. capsulele seminal?. ?nsi este

mai sirnplu a reproduce efectivul prin divizarea tulpinilor.

TOAMNA + Plantare $i divizarea

tul~inilor I In anii ploio~i plantele por f i atacate de micoze: pe vdrful frunzelor apar pete, care dupi tnflorire se extind pdni cdnd frunzele

Rizornii pot f i plantafi #i se usuci. Drept prevenfie, toarnna devrerne. Scoatefi prirnivara, inainte de din pirndnt segrnente mai Onfrunzire, indepEirtati rnari ~i separafi-le cu caz- vechile resturi de frunze.

94141297 Gradinarit in Orice Anotimp 8 Plante Cu Bulbi

Documents

Transcript of 94141297 Gradinarit in Orice Anotimp 8 Plante Cu Bulbi