GEO - ECOLOGIA URBANA, SUPORT AL CONSERVARII ... · geo - ecologia urbana, suport al conservarii,...
Transcript of GEO - ECOLOGIA URBANA, SUPORT AL CONSERVARII ... · geo - ecologia urbana, suport al conservarii,...
GEO - ECOLOGIA URBANA, SUPORT AL CONSERVARII, RECONSTRUCTIEI SI
CONSOLIDARII MEDIULUI
STUDIU DE CAZ : STUDIU GEOLOGIC PRIVIND ZONA str. BRĂILEI
– str. NAVELOR – B-dul MARII UNIRI DIN MUNUCIPIUL GALATI
Autori : PROF. DR. ING. N.N. ANTONESCU1, PROF. DR. ING. L. AVRAM1, DR. ING. M. BARAC2, DR. ING. St. CIOCANIU1, Geolog JÁNOS KALMÁR3
1 – U.P.G. PLOIESTI; 2 - I.N.C.D.I.F. “ISPIF” BUCUREŞTI ; 3-INSTITUTUL GEOLOGIC
AL UNGARIEI
2012
Abstract:
Dezvoltarea urbana implica nu numai aspectele social-economice sau cele legate de aspectele evolutiei social-culturale, ci presupune si o constanta evaluare stiintifica a riscurilor generate de evolutia factorilor geologici si hidrogeologici pe care se bazeaza dezvoltarea unei societati moderne. Pentru cunoasterea evolutiei factorilor de mediu supusi divereslor presiuni antropice, s-a impus un nou concept: GEO-ECOLOGIA URBANA, domeniu de activitate pluridisciplinar, care se bazeaza pe stiintele cercetarii pamanturilor si apelor.
Cuvinte cheie: mediu, urban, conservare, reconstructie, consolidare,geo-ecologie.
STUDIU GEOLOGIC PRIVIND ZONA STR. BRĂILEI – STR. NAVELOR -BD. MARII UNIRI
● Acest raport preliminar a fost realizat în baza contractului nr. 108832/15.11.2007, încheiat între I.N.C.D.I.F. – ISPIF BUCURESTI şi Consiliul Local al Municipiul Galaţi. ● Colectivul elaborator al studiului a intrunit personal ingineresc, activitatea de elaborare s-a desfășurat sub egida I.N.C.D.I.F. – ISPIF Bucuresti și cu consultanța U.P.G. Ploiești, iar ca partener UE a participat Institutul Geologic al Ungariei.
• Raportul elaborat a avut ca scop stabilirea (pe baza datelor avute la dispoziţie) condiţiilor geo - ecologice actuale ale perimetrului din municipiul Galaţi, delimitat de străzile Brăilei, Navelor şi B-dul Marii Uniri, în suprafata de 0,72 km2.
● Din punct de vedere geomorfologic, zona cercetată se situează în
partea de sud a Podişului Moldovenesc şi anume în Câmpia Covurlui, care este formată dintr-o asociere de platforme de loess ce coboară în trepte spre valea Siretului. Faleza oraşului Galaţi este situată la contactul dintre Câmpia Covurlui şi lunca Dunării.
Câmpia Covurlui, cu terasele cuprinse în ea se caracterizează prin scăderea ponderii versanţilor şi creşterea suprafeţelor interfluviale cu pante din ce in ce mai mici catre S si SV.
În lungul acestora, procesul predominant rămâne tot eroziunea de suprafaţă, a cărei activitate maximă se înregistrează în lunile de la începutul verii, când ploaia şi apa scursă pe versant transportă de pe suprafeţele lipsite de vegetaţie, mari cantităţi de sol.
● Din punct de vedere geologic municipiul Galaţi se află la contactul dintre partea de sud a Platformei Moldoveneşti, cu fundamentul preterţiar afundându-se în trepte spre sud şi aria nord-dobrogeană, prezentă la zi în colinele Orligăi şi Bugeacului (O. Mirăuţă et al., 1962). Fundamentul este compartimentat printr-o serie de fracturi NV-SE, dispuse în culise, răsfirate spre N şi S, unele şi în prezent cu caracter activ (R. Botezatu, 1961; I, Atanasiu, 1961), dar sigur în pleistocen, când în lungul unor astfel de fracturi, depozitele marine şi de estuar s-au ridicat la 10-20 m deasupra reliefului actual, formând platforma asimetrică pe care este situat Municipiul Galaţi.
Pe baza rezultatelor forajelor executate, perimetrul delimitat de Str. Brăilei, Str. Navelor şi Bd. Marii Uniri şi zona limitrofă are următoarea constituţie geologică:
Formațiunile geologice
Secțiuni litologice
Diagrame
Diagrama compozitiei minaralogice
12%
14%
3%5%
50%
3%2%3% 2% 2% 4%
Montmorillonit
Illit+muscovit
Illit/montmorill.
Caolinit+clorit
Cuarţ
Feldspat K
Plagioclas
Calcit
Gips
Goethit
Fază amorfă
Diagrama compozitiei mineralogice
3% 8% 3%
68%
4%10% 2%2%
Montmorillonit
Illit+muscovit
Caolinit+clorit
Cuarţ
Feldspat potasic
Calcit
Dolomit
Fază amorfă
Pentru caracterizarea evolutiei nivelelor subterane au fost realizate harti care au evidenţiat tendinţa de modificare în timp a acestora. Situatia nivelelor subterane (1973), cand terenul de la NV de perimetru inca se afla in curs de amenajare, cu suprafete libere si deci cu alimentare pluvionivala apropiata de cea naturala, arătând un acvifer freatic cu nivel care, in general urmareste relieful, cu adâncire treptată
spre SE. Dupa 1973, în condiţiile reducerii zonei de alimentare pluvionivală
naturală a acviferului freatic ca urmare a acoperirii suprafetelor libere cu asfalt si constructii, a facut ca alimentarea a pânzei freatice din precipitatii sa fie diminuata simţitor. Noile conditii explica formarea unei zone depresionare in partea centrala a perimetrului, cu aproape 10 m fata de situatia din 1973.
Adâncimea pânzei freatice din anul1973
Adancimea pânzei freatice din anul 2007
Conținutul de calciu în apa freatică, (mg/l)
Conținutul de sodiu în apa freatică, (mg/l)
Conținutul de potasiu în apa freatică, (mg/l)
Conținutul de azotați în apa freatică, (mg/l)
Conținutul de sulfați în apa freatică, (mg/l)
Conținutul de cloruri în apa freatică, (mg/l)
Conținutul total de săruri solubile în apa freatică, (mg/l)
Conținutul în cupru al apelor freatice, (mg/l)
Conținutul în zinc al apelor freatice, (mg/l)
Conținutul în crom al apelor freatice, (mg/l)