FINANTAREA PROIECTELOR DIN FONDURI EUROPENE

1.1 Scopul si logica Fondurilor Structurale

Principalul obiectiv al sprijinului acordat Romaniei prin Fondurile Structurale este dezvoltarea si modernizarea tuturor regiunilor tarii, in scopul de a aduce Romania la standardele celorlalte state membre. Adesea, logica fondurilor structurale urmareste sa construiasca pe ceva existent, sa modernizeze si/sau extinda infrastructuri, sa rezolve decalaje regionale, sa sporeasca nivelul de competitivitate, sa conecteze comunitati la informatie, sa investeasca in educatie si sanatate. Ca atare, este important sa se concentreze toate eforturile pentru a crea poli de crestere si pentru a avea un impact real asupra dezvoltarii economice si sociale a tarii.

1.2 Fonduri structurale

Romnia, alaturi de tarile Uniunii Europene, o data cu intrarea sa n aceasta stuctura primeste fonduri structurale nerambursabile din partea Uniunii n domenii specife. Principalele fonduri structurale din care sunt finantate proiectele sunt:

1.2.1 FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALA - F.E.D.R

Fondul European de Dezvoltare Regionala (European Regional Development Found- ERDF) a fost nfiintat n 1975 si a devenit principalul instrument al politicii regionale a Comunitatii.

Obiectivele FEDR sunt:

-promovarea dezvoltarii si ajustarii structurale a regiunilor a caror dezvoltare este ramasa n urma si sustinerea reconversiei economice;

-redezvoltarea si dezvoltarea zonelor cu probleme structurale, inclusiv regiunile industriale n declin, zonele urbane n dificultate, zonele aflate n criza, precum si zonele dependente de pescuit sau de servicii.

Prin FEDR sunt finantate investitii productive care sa contribuie la crearea si salvarea de locuri de munca, n principal prin investitii cu prioritate n IMM-uri, investitii n infrastructura, dezvoltarea potentialului autohton prin masuri de sprijin la nivel regional si local.

1.2.2 FONDUL SOCIAL EUROPEAN (F.S.E.)

Fondul Social European (European Social Found - ESF) a fost nfiintat n 1958 n scopul de a ntari coeziunea economica si sociala si de a contribui la implementarea Strategiei

europene privind ocuparea fortei de munca. FSE are ca sarcina mbunatatirea oportunitatilor de angajare pentru someri si muncitori n Piata Unica, prin cresterea mobilitatii lor si prin facilitarea adaptarii la schimbarile industriale, n particular prin instruire vocationala si reinstruire, precum si prin sistemele de recrutare. Prin intermediul sau se acorda sustinere financiara actiunilor de formare si reconversie profesionala ca si celor viznd crearea de noi locuri de munca.

1.2.3 FONDUL DE COEZIUNE (F.C.)

Fondul de Coeziune a fost creat de Tratatul de la Maastricht n 1992 pentru a furniza contributia financiara necesara proiectelor din domeniul mediului si a retelelor transeuropene de infrastructura de transport. Fondul este rezervat Statelor Membre care au introdus programul de convergenta si al caror PIB pe locuitor este sub 90% din media Comunitatii.

Spre deosebire de Fondurile Structurale prezentate mai sus, Fondul de Coeziune nu co-finanteaza programe, ci furnizeaza finantare directa pentru proiecte individuale, care sunt clar identificate de la nceput. Decizia de a finanta un proiect este luata de Comisia Europeana, n acord cu Statul Membru beneficiar, n timp ce proiectele sunt administrate de autoritati nationale si supervizate de un Comitet de Monitorizare.

Fondul de coeziune este instrumentul financiar care sprijina investitiile n domeniul infrastructurii de transport, energiei si mediului.

1.2.4 FONDUL EUROPEAN PENTRU PESCUIT (F.E.P.)

Fondul European pentru Pescuit (FEP) este actiunea financiara complementara destinata politicii comunitare din domeniul pescuitului, care sprijina masuri pentru cresterea competitivitatii sectorului piscicol, n conditiile asigurarii unui echilibru durabil ntre resurse si capacitatea de exploatare.

nfiintat n 1993, fondul contribuie la adaptarea si modernizarea industriei pescuitului prin ndepartarea capacitatilor n surplus si orientarea industriei catre sustinerea unei dezvoltari integrate a regiunilor costiere dependente puternic de pescuit.

1.2.5 FONDUL EUROPEAN PENTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA (F.E.A.D.R.)

Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala este actiunea complementara destinata politicii agricole comune a Uniunii Europene. FEADR a fost nfiintat n 1958 si finanteaza masuri de dezvoltare rurala si ajutoare pentru fermieri, n special n regiuni cu intrzieri n dezvoltare.

Este destinat mbunatatirii eficientei structurilor de productie, procesare si marketing al produselor agricole si forestiere si dezvoltarii potentialului local n zonele rurale.

Este corespondentul Fondului SAPARD, accesibil nsa statelor membre ale UE si care are ca obiective sustinerea pietei produselor agricole si promovarea restructurarii agriculturii comunitare.

Fondul European Agricolpentru Dezvoltare Rurala va putea fi accesat dupa aprobarea Programului National pentru Dezvoltare Rural (PNDR). Investitiile care vor putea primi fonduri nerambursabile prin FEADR nu sunt stabilite cu exactitate, in acest moment exista propuneri pentru stabilirea acelor investitii eligibile (detalii puteti obtine accesand Investitii prin FEADR); Politica Agricol Comun, pe care i ara noastr o va urma odat cu integrarea n Uniunea European const ntr-o serie de msuri, majoritatea legate de dezvoltarea rural. Potrivit Reglementrii Consiliului Europei nr. 1290/2005 privind finanarea politicii agricole comune s-au creat dou fonduri europene pentru agricultur, numite FEGA (Fondul European de Garantare Agricol) pentru finanarea msurilor de marketing i FEADR (Fondul European pentru Agricultur i Dezvoltare Rural) pentru finanarea programelor de dezvoltare rural.

n anul 2004, Comisia European a propus pentru perioada 2007 2013 crearea Fondului European pentru Pescuit. Acest fond va nlocui Instrumentul Financiar pentru Orientare n Pescuit care acoper anii 2000 2006.

Prin Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 13/27 februarie 2006 a fost nfiinat Agenia de Pli pentru Dezvoltare Rural i Pescuit. Noua structur, pe lng derularea Programului SAPARD, va asigura implementarea tehnic i financiar a Fondului European pentru Agricultur i Dezvoltare Rural (FEADR) i a Fondului European pentru Pescuit (FEP).

Modul n care aceste fonduri vor finana concret investiiile este dat de ctre Programul Naional pentru Dezvoltare Rural 2007 2013, document aflat n stadiul de elaborare la Ministerul Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale.

In acest moment, n urma definitivrii Planului National Strategic 2007 2013 s-au conturat patru direcii prioritare pentru finanare prin FEADR.

Astfel, se va urmri restructurarea i dezvoltarea produciei agricole i silvice, dar i a industriilor prelucrtoare aferente. Toate acestea vor ine cont de mbuntirea competenelor profesionale, de un management durabil i de respectarea exigenelor de mediu.

O component asupra creia Uniunea European pune accent este cea de biodiversitate i conservare a naturii, care se va materializa prin sprijinirea conservrii i dezvoltrii pdurii, asigurarea unei ocupri echilibrate a teritoriului i dezvoltarea practicilor de managemnt durabil al terenurilor agricole i forestiere.

Nu vor fi uitate mult ateptatele investiii n dezvoltarea infrastructurii i serviciilor rurale, o mai mare importan acordat multifuncionalitii economice a zonelor rurale, dar i conservarea i punerea n valoare a patrimoniului cultural i arhitectural.

O a patra direcie se va ocupa de implementarea unor strategii locale de dezvoltare pentru mbuntirea guvernrii administrative la nivel rural.

n ceea ce privete Fondul European pentru Pescuit, Ageniei de Pli pentru Dezvoltare Rural i Pescuit i-a fost atribuit funcia de plat i, n condiiile delegrii n baza unui acord interinstituional, i funcia de implementare aferent acestui fond.

Fondul European pentru Pescuit va implementa Politica Comun de Pescuit care se refer la asigurarea pe termen lung a activitilor de pescuit printr-o exploatare eficient a resurselor acvatice, la dimensionarea flotelor de pescuit, precum i dezvoltarea i mbuntirea vieii marine, a lacurilor i zonelor de coast afectate de activitile intensive de pescuit i acvacultur.

Sprijinul acordat prin FEP poate fi direcionat pe cinci prioriti, dintre care menionm reabilitarea flotei de pescuit, Acvacultur, dar i dezvoltarea sustenabil a zonelor de coasta de pescuit.

In urma definitivrii Planului National Strategic 2007 2013 s-au conturat patru direcii prioritare pentru

finanare prin FEADR.

Prima directie, AXA 1 - Creterea competitivitii sectorului agricol i silvic, va urmri restructurarea i dezvoltarea produciei agricole i silvice, dar i a industriilor prelucrtoare aferente. Toate acestea vor ine cont de mbuntirea competenelor

profesionale, de un management durabil i de respectarea exigenelor de mediu.

Concret, se vor acorda fonduri nerambursabile pentru:-Formarea profesional i aciuni de informare - Masura 111- Utilizarea serviciilor de consiliere agricola de catre productorii agricoli si proprietarii de padure - Masura 114- Modernizarea exploataiilor agricole - MASURA 121

- Cresterea valorii adaugate a produselor agricole i forestiere - MASURA 123

- Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii i silviculturii - Masura 125

- Sprijinirea infiintarii grupurilor de producatori - Masura 142

O alta directie esteAXA3 - Calitatea vieii n zonele rurale i diversificarea economiei rurale, va acorda o importanta marita multifuncionalitii economice a zonelor rurale, dar i conservarea i punerea n valoare a patrimoniului cultural i arhitectural prin:

- Diversificarea ctre activitile non-agricole - Masura 311 - Sprijin pentru micro-intreprinderi- Masura 312 - Incurajarea activitilor turistice - Masura 313 - Renovarea si dezvoltarea satelor -MASURA 322

PREVEDERI GENERALE ALE MASURII 322

Obiectivele masurii 322 Renovarea, dezvoltarea satelor, mbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia ruralasi punerea n valoare a mostenirii rurale.

Masura 322 se ncadreaza n Axa III Calitatea vietii n zonele rurale si diversificarea economiei rurale si are ca obiective:

a. mbunatatirea infrastructurii fizice de baza n spatiul rural;

b. mbunatatirea accesului la serviciile publice de baza pentru populatia rurala;

c. Cresterea numarului de sate renovate;

d. Cresterea numarului de obiective de patrimoniu din spatiul rural sprijinite.

Pentru renovarea si dezvoltarea satelor sunt disponibile peste 1,54 de miliarde de euro, fonduri nerambursabile pe care le puteti accesa ncepnd din acest an si pna n 2013.

Contributia publica aferenta Masurii 322 este de:

- 1.546.087.425 euro (1,54 miliarde de euro) din care:

. contributia Guvernului Romniei de la bugetul central de stat 20%

. contributia Uniunii Europene 80%

Costul total, alcatuit din contributia publicasi contributia privata este de 1.579.217.870 euro.

2.1 PRINCIPII N PLANIFICAREA SI MANAGEMENTUL FINANCIAR

PENTRU PROIECTELE FINANTATE DE F.E.D.R. CADRUL INSTITUTIONAL

Obiectivul principal al acestei sustine este acela de a furniza elementele de baza ale rolului si responsabilitatilor celor care beneficiaza de asistenta din partea fondurilor structurale, n managementul si analiza financiara.

Se va face o introducere n chestiunile financiare privitoare la absorbtia fondurilor structurale si se va preciza rolul beneficiarilor finali n strategiile de finantare pentru proiectele FEDR., ntr-un cadru institutional bine definit.

Vor fi prezentate caracteristicile de baza ale fluxurilor financiare n programele operationale cofinantate djn FEDR.

Obiectivele secundare ale prezentarii se referala:

o ntelegerea regulilor si responsabilitatilor titularilor de proiect din cadrul asistentei fondurilor structurale;

o ntelegerea structurii fluxurilor financiare si procedurilor relevante pentru beneficiarii proiectelor finantate din fondurile structurale

o identificarea competentelor si atributiilor relevante pentru managementul financiar al proiectelor din cadrul fondurilor structurale.

Trebuie mentionat ca prescriptiile tehnico-economice si de management se refera la beneficiarii acestor fonduri indiferent daca sunt institutii publice sau ntreprinzatori privati.

2.2 DEFINITIA BENEFICIARULUI Sl A PROIECTULUI IN CADRUL

FONDURILOR STRUCTURALE ALE UE

Punctul de pornire n discutia cerintelor financiare trebuie sa fie definitia beneficiarului de proiect si aceea a proiectului nsusi din cadrul fondurilor structurale si n special a programelor operationale finantate din aceste fonduri.

Titularul de proiect este denumit de regula "beneficiar", acesta fiind organismul/institutia care beneficiaza de asistenta FS a UE pentru implementarea unei "operatiuni". Proiectul, din punctul de vedere al FS, poate fi descris cel mai bine drept cea mai mica operatie de investitie care poate fi implementata autonom n cadrul programului.

n cazul programelor din perioada actuala, regulamentul 1260/99 statuteaza urmatoarea definitie: beneficiarii finali sunt INSTITUTIILE sau firmele publice sau private responsabile pentru operatiile de achizitie. n cazul schemelor de ajutor pentru sprijinirea investitiilor private (Articolul 87 din Tratatul UE) precum si n cazul ajutorului acordat organelor desemnate de catre statele membre, beneficiarii finali sunt organele care acorda ajutorul.

Beneficiarul final este ultima veriga a lantului de subiecti care joaca un rol public, asumndu-si responsabilitatea, n fata autoritatii de administrare, pentru implementare proiectelor, precum si pentru respectarea tuturor regulamentelor nationale si ale UE, privitoare la achizitiile publice, competitie, probleme de mediu, sanse egale, publicitate etc.

n cazul programelor din perioada care urmeaza, beneficiar va fi considerat un operator, institutie sau firma, publica sau privata, responsabila pentru initierea si/sau implementarea operatiunilor. n cazul schemelor de ajutor prevazute n articolul 87 al Tratatului, beneficiarii sunt firme publice sau private care realizeaza o actiune individualasi primesc ajutor public.

n acest caz, subiectii actiunilor individuale care primesc ajutor public vor fi considerati si ei beneficiari, rezolvndu-se astfel o oarecare confuzie care s-a ivit n trecut, dar sporind n acelasi timp responsabilitatea ntreprinzatorului care primeste ajutor public pentru o investitie.

n ambele cazuri, beneficiarul trebuie sa elaboreze proiectul de investitie, sa primeasca aprobarea tuturor autoritatilor responsabile, sa ceara asistenta pentru program, sa administreze initierea proiectului, sa implementeze investitia si sa opereze infrastructura/productia, sa asigure managementul financiar.

n cazul programelor din perioada urmatoare, va fi definit explicit si un alt "actor": beneficiarul principal, cel care si asuma responsabilitati speciale n implementarea unei operatiuni realizate din cteva proiecte. Va fi relevant n special pentru operatiuni ce vor implica mai multe regiuni si mai multe state membre, n programul transregional pentru al treilea obiectiv al politicii de coeziune: cooperarea transregionala.

Beneficiarul final urmareste ndeplinirea urmatoarelor sarcini:

a) Va mentiona aranjamentele sale cu (alti) beneficiari care participa la program printr-un acord care va cuprinde prevederi care garanteaza managementul financiar solid al fondurilor alocate operatiunii, inclusiv montajul financiar pentru recuperarea sumelor platite ilegal.

b) Va fi responsabil pentru implementarea ntregii operatiuni.

c) Va trebui sa asigure faptul ca toate cheltuielile prezentate de catre beneficiarii participanti la operatiune au fost facute pentru implementarea operatiunii si au corespuns activitatilor agreate de catre beneficiarii respectivi.

d) Va trebui sa verifice daca toate cheltuielile prezentate de catre beneficiarii participanti la operatiune au fost validate de catre auditori.

e) Va fi responsabil pentru transferul contributiei FEDR catre beneficiarii care participa la operatiune.

Proiectul se defineste ca o activitate de investitie, n care resursele sunt cheltuite pentru a crea bunuri de capital, menite sa produca beneficii pe o perioada extinsa de timp, activitate care n mod logic presupune un proces unitar de planificare, finantare si implementare.

Proiectul poate fi definit de asemenea ca fiind cel mai mic element operational pregatit si implementat ca entitate separata n cadrul unui plan sau program national.

Un proiect poate produce beneficii valorificabile n termeni monetari sau beneficii intangibile. Analiza economica este posibila n ambele cazuri, cea financiara doar n primul caz.

n definitia proiectului se utilizeaza termenul "operatiune" care trebuie nteles pe baza definitiei formale din regulamentul UE (vezi Reg 1260/1999): n care operatiune nseamna orice proiect sau actiune desfasurata de catre beneficiarii finali ai asistentei.

Proiectul poate fi o activitate de investitie n infrastructura de transport, infrastructura ciclului apei, infrastructura parcurilor industriale, infrastructura pentru inovatie, n infrastructura de turism, infrastructura de perfectionare;

De asemenea proiecte pot fi actiuni de training, servicii catre entitati publice si private, initiative de promovare si marketing, servicii de cercetare si dezvoltare, initiative de includere sociala etc.

O n cazul n care operatiunea consta n asistenta acordata firmelor private pentru investitii n sectoarele productive, ajutorul poate lua urmatoarele forme (vezi non-documentul asupra ajutoarelor regionale pentru IMM-uri: EU COMM DG Comp. 2005):

o granturi

o mprumuturi cu dobnzi scazute

o garantii

o exonerari de taxe

o amortizarea accelerata

o reducerea contributiilor la asigurarile sociale

o cumpararea unei participatii a statului n termeni favorabili

o furnizarea de bunuri si servicii la pret de concesionare

o altele ce urmeaza a fi negociate cu Comisia UE

Finantarea unui proiect implica aranjamentele n vederea obtinerii de fonduri adecvate pentru a plati elaborarea si realizarea unui proiect clar definit. n unele cazuri este de asemenea necesara obtinerea de finantare pentru acoperirea costurilor mentenantei si operarii proiectului.

Pentru majoritatea proiectelor, principalele elemente ale finantarii vor fi:

o finantarea elaborarii - plata studiilor de fezabilitate si a proiectarii initiale;

o finantarea constructiei - plata cheltuielilor de capital;

o finantarea de rezerva - asigurarea platilor pentru depasirile de

costuri si ntrzieri;

o finantarea mentenantei si operarii - plata operarii si/sau a

mentenantei.

Structura si forma de finantare vor fi influentate de natura proiectului. Pentru unele proiecte, cea mai mare parte a finantarii va veni din surse ale locale sau centrale. n alte cazuri, proiectul va genera venituri si aceste venituri vor fi folosite pentru rambursarea

mprumuturilor si plata mentenantei si a operarii.

Unele proiecte pot implica de asemenea o contributie a sectorului privat, scopul sectorului privat fiind acela de a detine si controla unele active sau pe toate.

Structura si calendarul finantarii pot impune anumite constrngeri asupra elaborarii si programarii proiectului. De exemplu, pentru unele proiecte care fac cerere de finantare din FEDR, nivelul detalierii lucrarilor de proiectare va depinde de cerintele fixate n program, n concordanta cu natura si marimea proiectelor, cu constrngerile temporale legate de perioada de implementare.

n mute cazuri mprumuturile pentru constructie nu vor fi solicitate naintea aprobarii grantului, din cauza incertitudinii aprobarii proiectului. n cazul unui proiect care nu va putea fi realizat, cheltuielile pentru finalizarea unui contract de mprumut n-ar mai avea sens.

2.3 PRINCIPII Sl METODE DE ANALIZA FINANCIARA PENTRU PROIECTELE FINANTATE DIN FONDURI ALE U.E.

O analiza financiara a unui proiect presupune n toate cazurile o previziune precisa a resurselor care vor acoperi cheltuielile viitoare precum si rezultatele financiare ale detinatorului proiectului.

Analiza financiara va permite:

1) verificarea si garantarea echilibrului de numerar (cash-flow),

cu alte cuvinte, verificarea sustenabilitatii financiare;

2) calcularea indicilor de randament financiar al proiectului de

investitii, respectiv verificarea profitabilitatii financiare.

Analiza realizata folosind valori economice ale resurselor utilizate pentru implementarea proiectului si pentru realizarile si rezultatele acestuia este analiza economica a proiectului. Analiza economica va permite sa:

1) se verifice cantitatea resurselor de care beneficiarul va avea nevoie pentru proiect si beneficiile care vor fi produse de acesta;

2) se calculeze indicii de revenire economica a proiectului de investitii (impactul economic al proiectului).

2.4 PRINCIPIILE DE BAZA ALE INTERVENTIILOR FONDURILOR STRUCTURALE Sl MANAGEMENTUL FINANCIAR

Interventia fondurilor structurale si managementul lor financiar au la baza urmatoarele principii: aditionalitatea, cofinantarea, dezangajarea automata, principiul rambursarii.

1. Principiul aditionalitatii, care presupune ca sursele financiare atrase prin fonduri structurale nu vor nlocui cheltuielile publice sau structural echivalente ale statului membru. Pentru regiunile acoperite de obiectivul "convergenta", Comisia Europeana si statul membru vor determina nivelul de cheltuieli publice sau echivalente structural pe care statul membru le va mentine n toate regiunile implicate, n timpul perioadei programelor.

Nivelul cheltuielilor va fi cel putin egal cu suma cheltuielilor medii anuale n termeni reali realizate n timpul perioadei precedente de programe.

2. Principiul cofinantarii

Asistenta FS a UE este totdeauna furnizata n parteneriat financiar cu statul membru. Contributia UE este limitata la o parte din costul total eligibil al operatiunilor. Parteneriatul financiar, sub forma contributiei nationale la cheltuielile publice pentru program, este obligatoriu si modulat n functie de reguli specifice.

Cofinantarea privata este prevazuta n cazul investitiei private si reglementata de catre regulile UE referitoare la ajutoarele de stat.

Decizia de adoptare a unui program operational va trebui sa fixeze rata maxima si suma maxima a contributiei fondului, pentru fiecare program operational si fiecare prioritate. Decizia va prezenta separat argumentele pentru regiunile care primesc suport de tranzitie. Contributia fondurilor va fi calculata n legatura cu cheltuielile publice totale. Contributia fondurilor pe fiecare prioritate va fi n limita unor plafoane, n functie de regiune, natura operatiunii etc.

De aceea, costurile proiectului vor fi mpartite ntre:

o fondurile structurale ale UE;

o resurse nationale:

buget/fonduri de stat

buget/fonduri regionale

buget local (bugetul beneficiarului final);

o resurse private (obligatorii pentru investitii private, posibile pentru parteneriatele public-privat).

Proportiile cofinantarii nationale si private sunt definite n conformitate cu obiectivele interventiilor, dupa cum vor fi prezentate n detaliu n partile care urmeaza.

In cadrul prezentat, este responsabilitatea autoritatilor nationale de a defini care din administratiile publice nationale si n ce masura, va trebui sa contribuie la cofinantarea diferitelor proiecte.

3. Principiul rambursarii

Ca urmare a deciziei Comisiei de a aproba contributia fondurilor catre un program operational, o singura suma de prefinantare va fi platita de catre Comisie organului desemnat de catre statul membru. Aceasta prefinantare va reprezenta 7% din contributia fondurilor structurale si 10,5% din contributia fondului de coeziune la programul operational.

Platile intermediare si platile finale vor fi calculate prin aplicarea ratei de cofinantare pentru fiecare prioritate, cheltuielilor publice certificate n cadrul acelei prioritati, pe baza declaratiei de cheltuieli certificate de catre autoritatea responsabila pentru certificare.

Declaratia de cheltuieli va include, pentru fiecare prioritate, suma cheltuielilor realizate de beneficiari pentru implementarea operatiunilor si contributia corespunzatoare din partea fondurilor publice. Cheltuielile efectuate de catre beneficiari vor fi evidentiate de facturile achitate sau de documentele contabile cu valoare probativa echivalenta.

Cu privire la schemele de ajutor, n ntelesul exclusiv al articolului 87 din Tratat, numai cheltuielilele certificate Comisiei vor fi cheltuieli platite catre beneficiarii pentru care plata a fost facuta de catre organul care acorda ajutorul.

Calendarul si integralitatea platilor catre beneficiari

Statul membru va trebui sa asigure el nsusi ca organul responsabil pentru efectuarea platilor sa asigure primirea integrala de catre beneficiari a contributiei din fondurile publice, ct se poate de repede si complet. Nici o suma nu va fi dedusa sau retinuta, nici o alta taxa sau retinere cu efect echivalent nu va fi perceputa pentru a reduce aceste sume pentru beneficiari.

4. Dezangajarea automata (regula n+2)

Comisia va dezangaja automat orice parte a unui angajament bugetar dintr-un program operational, care nu a fost folosita pentru plata prefinantarii sau pentru plati intermediare, sau pentru care nu a primit o cerere de plata acceptabila, asa cum este definita n articolul 85, pna pe 31 decembrie al celui de-al doilea an care urmeaza anului angajamentului bugetar facut n cadrul programului (principiul n+2 - Reg. 1260/99).

3.1 CADRUL INSTITUTIONAL PENTRU IMPLEMENTAREA

PROGRAMULUI OPERATIONAL

Figura urmatoare prezinta elementele esentiale ale arhitecturii institutionale implicate n implementarea unui proiect al unui program operational, finantat din FEDR n cadrul obiectivului de "convergenta".

Figura centrala este beneficiarul, care va interactiona cu institutiile implicate n implementare.

Figura centrala a programului de implementare este autoritatea de management: o autoritate, publica sau privata, organism national, regional sau local, desemnat de catre statul membru sau statul membru nsusi, atunci cnd acesta realizeaza sarcina de administrare a unui program operational.

Pentru managementul fluxurilor financiare si rambursarea de la UE vor fi implicate doua structuri principale: Autoritatea de plata - organ competent pentru receptionarea platilor facute de comisie si un organ sau organe responsabile pentru efectuarea platilor catre beneficiari;

Autoritatea de certificare - un organ sau autoritate locala, regionala sau nationala desemnata de catre statul membru sa certifice declaratiile de cheltuieli si cererile de plata nainte ca acestea sa fie trimise Comisiei.

Sistemul va fi auditat de catre o autoritate competenta, care va fi de asemenea selectata de catre statul membru:

Autoritatea de audit - un organ independent operational de autoritatea de administrare si autoritatea de certificare, desemnat de statul membru pentru fiecare program operational si responsabil pentru verificarea operarii corecte a managementului si sistemului de control.

Organism intermediar - orice organ sau servicu public sau privat, care actioneaza sub responsabilitatea unei autoritati de management sau certificare sau care realizeaza activitati n numele unei asemenea autoritati, legate de operatiunile de implementare ale beneficiarilor.

Ciclul de implementare a programului, asa cum este descris n grafic, va implica beneficiarul pentru implementarea proiectului, care va asigura realizarea obiectivelor programului si absorbtia resurselor UE.

Aprobarea programului va necesita un proces de parteneriat, implicnd Comisia UE, autoritatile centrale ale noului stat membru si actorii locali. Imediat ce programul este aprobat, autoritatea de administrare numita va ncepe implementarea.

Identificarea proiectelor, care pot fi sprijinite de catre program, va ncepe cu autoritatea de management care va lansa un apel pentru proiecte sub una dintre prioritatile/masurile programului.

Beneficiarul va initia un proiect care se potriveste criteriilor uneia dintre prioritatile programului. Pregatirea cererii de finantare a proiectului va implica posibila negociere cu institutiile financiare care trebuie sa asigure documentatiile necesare si angajamentele care vor proba fezabilitatea financiara a proiectului.

Dupa evaluarea si selectarea proiectului, beneficiarul va semna contractele cu institutiile financiare care pot fi implicate n finantare si se va supune controalelor organelor responsabile pentru controalele ex-ante.

Dupa semnarea contractului de subventionare, beneficiarul va ncepe implementarea, initiind toate procedurile pentru achizitii publice, informatie si publicitate, contabilitate si raportare. n acest stadiu, autoritatile nationale pot asigura o prefinantare a proiectului, din resurse nationale.

Beneficiarul va ncepe constructiile sau serviciile prevazute sau plata ajutoarelor catre firmele private, n conformitate cu art. 87 al tratatului. Facturile platite vor fi adunate, pentru a forma baza unei cereri de rambursare a cofinantarii agreate de catre FS ale UE si de catre resursele nationale, altele dect beneficiarul nsusi.

Pe masura ce beneficiarul va termina unul dintre stadiile fizice ale proiectului, daca acestea" sunt prevazute n contractul de finantare, va putea cere rambursarea partii de cofinantare.

Dupa controalele autoritatii de administrare, cererea va fi naintata autoritatii de plata care va realiza o verificare finala a conformitatii formale a cererii si va rambursa partea de cofinantare.

ncepnd cu cererile pentru rambursare platite beneficiarului, autoritatea de management va pregati o declaratie de cheltuieli, care va fi utilizata pentru solicitarea rambursarii de catre FS ale UE, pentru partea europeana a cofinantarii.

n conformitate cu principiul rambursarii, FS ale UE vor plati doar cheltuielile deja efectuate de catre beneficiarii finali. Aceste cheltuieli vor fi certificate n declaratia de cheltuieli, de catre autoritatea de certificare.

De asemenea prefinantarea va cadea n responsabilitatea statului membru. Mijloacele financiare pentru cofinantare pot veni din avansul platit din FS ale UE catre statul membru si/sau din platile interimare din partea FS ale UE, dar dreptul de rambursare apare numai dupa ce beneficiarul final plateste cheltuielile eligibile.

GLOSAR

Autoritatea de audit - un organ operational independent de autoritatea de admnistrare si de autoritatea de certificare, desemnat de catre statul membru pentru fiecare program operational si responsabil pentru verificarea operarii corecte a managementului si a sistemului de control; Autoritatea de certificare - un organ sau o autoritate locala, regionala sau nationala, desemnata de catre statul membru sa certifice declaratiile de

cheltuieli si cererile pentru plata nainte, pentru ca acestea sa fie trimise Comisiei;

Autoritatea de management - o autoritate, publica sau privata, un organ national, regional sau local, desemnat de catre statul membru sau chiar statul membru nsusi, cnd realizeaza aceasta sarcina de administrare a unui program operational;

Autoritatea de plata - organism competent pentru receptionarea platilor facute de comisie si un organism sau niste organisme responsabile pentru efectuarea platilor catre beneficiar;

Proiect - se refera la o activitate de investitie prin care resursele (costurile) sunt cheltuite pentru crearea activelor de capital; acestea vor produce beneficii pentru o perioada de timp ndelungata pentru care, n mod logic, se folosesc planificarea, finantarea si implementarea, n mod unitar. De aceea, un proiect este o activitate specifica, cu un punct de pornire specific si cu un punct final specific, prin care se intentioneaza sa se realizeze un obiectiv specific. Poate fi de asemenea gndit ca cel mai mic element operational pregatit si implementat ca o entitate separata ntr-un plan national sau ntr-un program

Analiza financiara - o analiza a proiectului, care permite o previziune precisa a resurselor care vor acoperi cheltuielile viitoare si a rezultatului financiar al detinatorului proiectului. Permite:

1) verificarea si garantarea echilibrului de numerar (cashflow), deci verificarea sustenabilitatii financiare;

2) calcularea indicilor de randament financiar al proiectului de investitii, pe baza fluxurilor de numerar nete actualizate, indici legati exclusiv de unitatea economica ce realizeaza proiectul (firma, agentia de administrare);

Analiza economica - analiza realizata folosind valori economice ce reflecta valorile pe care societatea doreste sa le plateasca pentru un serviciu sau un bun. n general, analiza economica evalueaza toate elementele la valoarea lor prezenta sau tinnd seama de costurile de oportunitate pentru societate (adesea un pret de granita pentru elemente comerciale). Are acelasi nteles ca si analiza cost-beneficiu;

Beneficiar - un operator, organ sau firma, indiferent daca e public sau privat, responsabil pentru initierea si/sau implementarea operatiunilor. n cazul schemelor de ajutor prevazute de art. 87 din Tratat, beneficiarii sunt firme publice sau private care realizeaza o actiune individuala sau primesc ajutor public.

Beneficiari finali - nseamna organe sau firme publice sau private responsabile pentru operatiunile de comisionare. n cazul schemelor de ajutor din art. 87 din Tratat si n cazul ajutorului acordat de catre organe desemnate de statele membre, beneficiarii finali sunt organele care acorda ajutorul;

Organism intermediar - orice organ sau serviciu public sau privat care actioneaza sub responsabilitatea unei autoritati de administrare sau certificare sau care realizeaza sarcini n numele unei asemenea autoritati pentru beneficiarii care implementeaza operatiuni;

Operatiune - un proiect sau grup de proiecte selectate de catre autoritatea de management a programului operational implicat sau n responsabilitatea caruia se afla, n concordanta cu criteriile stabilite de comitetul de monitorizare si implementat de catre unul sau mai multi beneficiari, care contribuie la atingerea obiectivelor prioritatii careia i se subordoneaza;

Program operational - document naintat de statul membru si adoptat de Comisie, ca parte a cadrului de referinta strategic, document care stabileste o strategie de dezvoltare, folosind un set coerent de prioritati pentru obtinerea unui ajutor din partea unui fond. n cazul obiectivului de "convergenta", vor fi avute n vedere fondul de coeziune si FEDR;

Aditionalitate - contributia din partea fondurilor structurale nu va nlocui cheltuielile publice sau structural echivalente sau facute de un stat membru;

Autoritate de plata - va primi platile facute de comisie si, ca regula generala, va face platile catre beneficiarul principal; va trebui de asemenea sa recupereze de la beneficiarul principal orice suma platita ca urmare a unei iregularitati;

Certificarea cheltuielilor - legalitatea si regularitatea unei cheltuieli, declarate de fiecare beneficiar participant la operatiune, va fi validata de auditori aprobati la care se face referire n articolul 14(2). Fiecare beneficiar participant la operatiune si va asuma responsabilitatea n eventualitatea declararii unor iregularitati referitoare la cheltuielile facute.

3.2 ESTIMAREA COSTURILOR N REDACTAREA PROIECTULUI,

PLANIFICAREA COFINANTARII PENTRU OPERATIUNI N CADRUL

PROGRAMELOR FEDR.

Obiectivul acestui capitol este:

o ntelegerea problemele de baza ale analiziei costurilor proiectului si eligibilitatea costurilor pentru fondurile structurale.

*ntelegerea efectului de prghie financiara a fondurilor structurale pentru investitiile publice;

o nvatarea principiilor cofinantarii proiectului n cazul asistentei fondurilor structurale;

o nvatarea metodologiilor de definire a nevoilor de cofinantare pentru principalele categorii de proiecte si diferitele tipologii ale regiunilor/obiectivelor;

o introducerea elementelor financiare de baza pentru pregatirea unei cereri pentru asistenta FEDR.

3.2.1 COSTURILE PROIECTULUI

Estimarea costurilor proiectului este unul dintre pasii initiali ai analizei financiare. Analiza fezabilitatii proiectului trebuie sa se bazeze pe proiectarea tehnica, ce poate fi limitata la designul schitei proiectului, pentru a limita costurile de proiectare n cazul proiectelor care ar putea sa nu fie implementate sau sa fie implementate ntr-un viitor mai indepartat.

Calculatia finala a costurilor va veni doar odata cu ntocmirea proiectelor detaliate.

Cel mai probabil, planul de ansamblu (designul schitei proiectului) si planul detaliat (designul detaliat) vor veni n momente diferite si ambele vor fi necesare pentru pasii specifici ai implementarii proiectului.

Designul schitei (planul-schita de ansamblu): descrierea procesului de constructie, n desene si cuvinte, la un nivel care permite sa fie aplicate majoritatea procedurilor si sa se realizeze o estimare generala a costurilor proiectului.

Designul detaliat (planul detaliat): descrierea procesului de constructie, n desene si cuvinte, la un nivel care permite calculatia integrala a costurilor unui proiect, pna la nivel de articol, precum si pregatirea unui program clar de lucrari pentru implementarea sa.

Schita de ansamblu este cruciala pentru prima estimare a costurilor proiectului, deoarece, de cele mai multe ori, aceasta estimare va fi folosita pentru:

o realizarea analizei financiare si economice a proiectului;

o luarea deciziilor de investitii;

o selectarea proiectului pentru asistenta F5;

o planificarea finantarii proiectului;

o cereri catre sursele de creditare.

n stadiul schitei de ansamblu, nu pot fi disponibile toate costurile explicite ale proiectului, din cauza definirii limitate a masurilor tehnice, precum si a dimensiunii provizorii a unor costuri legate de studii si analize ce vor fi realizate numai dupa ntocmirea planului detaliat. Asadar, exista nca riscul variatiei costurilor. Pentru estimarea costurilor proiectului, se pot aplica proceduri de estimare specifice acestuia si/sau metodologii de stabilire a preturilor conform standardelor.

Ghidurile preturilor de referinta ofera o baza pentru estimarea costurilor, dupa ntocmirea designului schitei de ansamblu a proiectului. Acestea sunt emise de catre institutii nationale, lundu-se n considerare factorii locali care afecteaza preturile. Preturile de referinta sunt deseori obligatorii la pregatirea licitatiilor pentru achizitii, ele asigura referinta la un cadru comun si evita riscurile licitatiilor construite pe distorsionari ale prevederilor legale pentru salariile minime, securitate, standarde minime pentru salarii.

3.2.2 PRINCIPALELE CATEGORII DE COSTURI ALE PROIECTULUI

Sl PRINCIPALII FACTORI DE INFLUENTA

Principalele componente ale costurilor unui proiect de investitii sunt urmatoarele:

o costul de elaborare;

o costurile de constructie;

o costurile de operare;

o costurile de ntretinere.

Pentru redactarea unui proiect ce urmeaza a fi finantat de catre un program operational, este necesara o analiza financiara completa, care sa includa stadiul de investitie si pe cel de operare.

Trebuie estimate costurile ambelor perioade si veniturile din cea de a doua. Toate cele patru categorii de costuri listate mai sus trebuie estimate si incluse n analiza financiara, ele dovedind fezabilitatea si aratnd profitabilitatea proiectului.

Estimarea costurilor proiectului trebuie realizata prin identificarea perioadei n care acestea vor fi efectuate si a principalelor categorii de costuri relevante pentru analiza.

Voi prezenta in continuare un proiect elaborat in vederea obtinerii de fonduri europene, pentru renovarea, dezvoltarea satelor, in vederea cresterii calitatii vietii din zonele rurale.

3.2.3. Construirea unui proiect

In cazul unora dintre finantatori, inainte de realizarea propriu-zisa a proiectului de finantare, este necesara trimiterea unei scrisori de intentie, constand intr-o prezentare generala a proiectului care trebuie sa indice cu claritate relevanta problemei vizate si a solutiei propuse, perioada de desfasurare si costul estimativ.

Un raspuns pozitiv inseamna, practic, ca proiectul are sanse importante de succes, daca proiectul este realizat in conditii bune.

Pentru construirea proiectului se porneste de la informatiile cuprinse in pachetul informativ. Activitatea trebuie concentrata in doua directii:

A. Completarea formularelor obligatorii (cerere de finantare, buget, matrice logica, plan de afaceri etc.).

B. Colectarea informatiilor anexa necesare (statut juridic al solicitantului si alte documente cu caracter juridic, CV-uri ale echipei proiectului, informatii care pot fi utilizate in argumentarea proiectului).

Ordinea in care sunt organizate informatiile intr-o cerere de finantare este ordinea optima pentru evaluarea sa. Completarea cererii, insa, trebuie realizata in alta ordine, foarte utila in acest sens fiind matricea logica a proiectului (daca aceasta exista).

O ordine de elaborare a elementelor proiectului de finantare ar putea fi urmatoarea:

a. Definirea problemei care trebuie rezolvata. In acest scop trebuie identificate problemele majore existente, dintre care trebuie selectata o singura problema care va fi vizata de proiectul dumneavoastra.

b. Stabilirea scopului proiectului: de regula, reprezinta rezolvarea problemei sau stadiul la care dorim sa ajunga ea in urma derularii proiectului. Scopul trebuie sa fie unic si sa aiba o formulare concisa.

c. Stabilirea obiectivelor proiectului: reprezinta etape care trebuie atinse pentru atingerea scopului (Atentie! Obiectivele reprezinta ceea ce doriti sa obtineti, nu ceea ce faceti pentru a obtine ceea ce doriti). Astfel, daca exista numai un singur mod de indeplinire a unui obiectiv pe care l-ati stabilit, este probabil sa fi stabilit de fapt o activitate.

d. Stabilirea activitatilor. In aceasta etapa trebuie sa determinati ce anume trebuie facut pentru atingerea fiecarui obiectiv (stabilirea actiunilor), sarcinile care trebuie indeplinite in cadrul fiecarei actiuni (informatii esentiale in evaluarea necesarului de resurse si planificarea in timp), personalul necesar. Resursele utilizate in aceste activitati se vor regasi in buget. Aveti in vedere necesitatea argumentarii avantajelor si prezentarii riscurilor acestor activitati, demonstrand ca ati studiat si alte solutii posibile (eventual aplicate in alte situatii similare) atunci cand ati ales solutiile propuse in proiectul dumneavoastra.

e. Stabilirea planului de evaluare. Evaluarea este necesara pentru a putea stabili in fiecare moment in ce conditii de calitate organizatia face ceea ce si-a propus. Evaluarea se concentreaza asupra a 4 aspecte majore: resurse investite in proiect, activitati desfasurate, rezultate obtinute, beneficii realizate. Pentru a putea fi realizata, ea necesita, de regula, informatii sistematice, ceea ce face necesara organizarea unei monitorizari a proiectului. Costurile monitorizarii si evaluarii trebuie incluse in bugetul proiectului.

f. Realizarea bugetului. Categoriile principale de cheltuieli se refera la resurse umane, echipamente si bunuri, transport, cheltuieli administrative, alte costuri si servicii, costuri aferente cladirilor si terenurilor (uneori), rezerve pentru situatii neprevazute (uneori), fiecare categorie de cheltuieli trebuind sa fie detaliata in buget. Cheltuielile trebuie, de regula, grupate si functie de sursa din care vor fi acoperite: contributia solicitantului sau partenerilor, respectiv cofinantarea nerambursabila. Observatie: realizarea bugetului dureaza destul de mult timp, planificati-va corespunzator activitatea de realizare a proiectului. Uneori finantatorul nu ofera intreaga suma solicitata prin bugetul proiectului dumneavoastra, pentru ca nu a inteles argumentele privind necesitatea anumitor cheltuieli sau pentru ca a considerat suma nejustificat de mare. Daca acest lucru va afecta calitatea rezultatelor proiectului, comunicati acest lucru finantatorului.

g. Justificarea proiectului: argumentati importanta si urgenta problemei vizate in proiect, avantajele pe care solutia de rezolvare propuse de proiect le care fata de alte alternative, capacitatea solicitantului si partenerilor de a desfasura proiectul.

h. Durabilitatea proiectului (modul in care vor fi finantate activitatile din proiect dupa incheierea finantarii nerambursabile). Finantatorii sunt interesati, cel mai adesea, ca proiectele pe care le finanteaza sa traiasca cat mai mult timp, vor sa faca investitii pe termen lung. Continuarea proiectului poate fi finantata din alt grant al aceluiasi finantator sau acordat de alt finantator, venituri aduse de activitatile proiectului, alte surse de finantare. Daca intentionati sa solicitati pentru continuarea proiectului o alta transa de finantare, informati de la inceput finantatorul si argumentati foarte bine aceasta solicitare.

i. Stabilirea titlului proiectului: trebuie sa atraga atentia, sa evidentieze rezultatele si avantajele proiectului, sa fie clar si concis, dar evitand acronimele si termenii tehnici sau de jargon.

j. Realizarea rezumatului proiectului: trebuie sa cuprinda prezentarea problemei vizate, prezentarea solicitantului si a credibilitatii sale, prezentarea succinta a obiectivelor, a activitatilor si a metodologiei de evaluare, costul total al proiectului, a contributiei solicitantului si a cofinantarii solicitate, durabilitatea proiectului. Rezumatul este ultima componenta redactata.

3.2.4. Obiectivele unui proiect

Un obiectiv este un rezultat scontat ce trebuie obtinut in efortul de atingere a scopului proiectului si, implicit, a rezolvarii problemei. Pe masura ce organizatia/institutia atinge obiectivele proiectului, discrepanta dintre stadiul actual si scop se ingusteaza. Obiectivele sunt pasi ce trebuie facuti pentru a ne apropia de scop. Vorbim despre "obiective" (la plural) pentru ca este greu de presupus ca poate fi vorba despre unul singur. Ele se vor stabili gradat, in concordanta cu intervalele de timp avute in vedere pentru realizarea proiectului, fiind specifice unei anumite perioade.

In vederea formularii corecte a obiectivelor se va raspunde cu precizie la urmatoarele intrebari:

Care sunt zonele cheie pe care dorim sa le schimbam prin acest proiect?

Care este segmentul de populatie care va fi implicat in schimbare? (atentie, aici trebuie sa avem in vedere nu numai grupul-tinta, care de altfel va fi stabilit cu precizie, ci si categoriile de populatie cu care acesta interactioneaza semnificativ!)

Care este directia schimbarii pe care o dorim? (crestere sau imbunatatire, descrestere sau reducere)

Care este gradul sau proportia schimbarii?

Care este termenul (sau intervalul de timp) prevazut pentru atingerea gradului de schimbare?

Trebuie avuta mare atentie atunci cand se enunta obiectivele pentru a nu se confunda cu activitatile. Acestea din urma descriu cum se indeplinesc obiectivele. Obiectivele reprezinta "un sfarsit", in timp ce metodele reprezinta "un drum". Cea mai buna regula de deosebire a lor este urmatoarea: daca exista un singur mod de a indeplini obiectivul pe care l-ati enuntat, probabil ca, de fapt, ati enuntat o actiune.

O alta metoda de a verifica daca ceea ce se enunta este un obiectiv sau nu, este folosirea initialelor unor cuvinte care reprezinta caracteristicile pe care trebuie sa le intruneasca obiectivele, initiale care, una langa alta, compun cuvantul englezesc "SMART" (istet):

S - "specific" - este obiectivul clar: cine, ce, cand, unde, cum, grup-tinta?

M - "masurabil" - sunt masurabile rezultatele?

A - "abordabil" - este un obiectiv care poate fi, in general, atins?

R - "realist" - are organizatia resursele necesare pentru atingerea lui in timpul dat?

T - "incadrare in timp" - exista un termen limita?

Scopul si obiectivele unui proiect sunt diferite de scopul si obiectivele organizatiei, desi in mod normal exista o legatura intre ele.

3.2.5. Activitatile unui proiect

Sectiunea din proiect referitoare la activitati cuprinde descrierea detaliata a ceea ce organizatia/institutia urmeaza sa intreprinda pentru atingerea obiectivelor. Activitatea este un mijloc de a atinge un obiectiv. Trebuie retinut faptul ca, pentru atingerea unui obiectiv, este necesara punerea in practica a mai multor metode. Daca pentru obiectiv nu se poate defini decat o metoda de a fi atins, inseamna ca obiectivul respectiv este de fapt o activitate.

Acest capitol trebuie sa cuprinda:

enuntarea fiecarei Activitati in parte;

specificarea Responsabilului activitatii respective;

specificarea Resurselor de care este nevoie (personal, echipament, timp);

descrierea secventelor in Timp si modul cum se interfereaza activitatile.

Pentru a elabora activitatile prin care se atinge un obiectiv, raspundeti-va la urmatoarele intrebari:

ce anume aveti de facut pentru atingerea obiectivelor (raspunsul la aceasta intrebare il constituie actiunile ce trebuie intreprinse);

ce sarcini trebuie indeplinite in cadrul fiecarei actiuni (raspunsul va ajuta sa evaluati resursele de care aveti nevoie si planificarea in timp);

ce resurse sunt necesare pentru indeplinirea fiecarei sarcini;

care sunt datele de incepere si terminare a sarcinilor (raspunsul la aceasta intrebare va ajuta sa determinati secventele in timp);

cum se vor selecta participantii (raspunsul va ajuta sa va dati seama daca veti avea oamenii necesari pentru ducerea activitatilor la bun sfarsit).

3.2.5 Bugetul unui proiect

In sens mai larg, bugetul de proiect poate fi privit ca o planificare a proiectului din punct de vedere financiar.

Pregatirea unui buget detaliat si realist permite o imagine mai clara a resurselor necesare atingerii obiectivelor proiectului. Astfel, bugetul atribuie valoare financiara activitatilor proiectului, planificarea generala a proiectului "mergand mana in mana" cu cea a bugetului. De asemenea, reprezinta si un important instrument de control al resurselor financiare ale proiectului, orice abatere trebuie luata in considerare.

Etape in realizarea bugetului:

Planificarea activitatilor proiectului.

Estimarea cheltuielilor in detaliu, pentru fiecare activitate si subactivitate.

Estimarea potentialelor surse de venituri.

Reconcilierea diferentelor dintre cheltuieli si venituri.

Fluxul de numerar (bani pentru efectuarea platilor - sume, perioade).

Aprobarea bugetului.

Stabilirea unor proceduri de supraveghere permanenta a costurilor comparativ cu bugetul, dupa inceperea proiectului.

Revizuirea si actualizarea periodica a bugetului.

(1) DATE GENERALE :

1. Denumirea obiectului de investitii : MODERNIZARE DRUMURI COMUNALE SI ULITE IN COMUNA BROSTENI, JUDETUL MEHEDINTI, L=7,651 km

2. Amplasamentul: Romania, regiunea Oltenia, judetul Mehedinti, comuna Brosteni

3. Titularul investitiei: CONSILIUL LOCAL BROSTENI, JUDETUL MEHEDINTI

4. Beneficiarul investitiei: CONSILIUL LOCAL BROSTENI, JUDETUL MEHEDINTI

In conformitate cu prevederile HCL 01 /01.01.2000, publicata in M.Of. al Romaniei, obiectivul de investitii propus face parte din domeniul public al Consiliului Local Butoiesti, judetul Mehedinti, astfel:

Nr

crt

Nr.poz

M.Of.

Denumirea drumului

Elemente de identificare

Lung.

proiectat

[km]

0

1

2

3

4

1

29

Drum comunal DC 60

L=10,483 km; origine km 0+000 DN67;

Destinatie: Lupsa de Sus, Lupsa de Jos DN 67A;

7,391

3

43

Ulita nr. 2

Targ Galeata, L=1,000

Vecini: est Targ Animale

vest - Ulita nr. 1 Brosteni -Galeata

0,260

TOTAL

Din care:

DRUMURI COMUNALE

ULITE

7,651

7,391

0,260

5. Elaboratorul documentatiei:

(2) INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL :

1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului:

Proiectul propus pentru implementare in Brosteni , din comuna Brosteni , judetul Mehedinti, are ca entitate responsabila Consiliul Local Brosteni, autoritate publica locala, care are in administrare drumurile comunale , stradale si ulite propuse pentru modernizare. Localitatea Brosteni, este amplasata in partea de est a judetului Mehedinti, in apropierea orasului Strehaia, judetul Mehedinti si municipiului Motru din judetul Gorj. Proiectul propus este prevazut atat in Strategia de dezvoltare a comunei Brosteni cat si a Judetului Mehedinti.

Brosteni este o localitate in judetul Mehedinti, Oltenia, Romania.. De comuna Brosteni apartin satele: Broteni, Capatanesti, Luncsoara, Lupsa de Jos, Lupsa de Sus, Meris.

2. Descrierea investitiei:

a)concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe termen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situatia actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei, precum si scenariul tehnico-economic selectat .

Avand in vedere starea de viabilitate a drumurilor propuse, total necorespunzatoare, cu denivelari permanente ale suprafetei carosabile, cu noroi si aluviuni pe timp cu precipitatii sau praf pe timp secetos, modernizarea acestora este necesara pentru asigurarea urmatoarelor oportunitati:

asigura dezvoltarea activitatilor economice;

creste gradul de confort in transportul de calatori ;

scurteaza durata calatoriilor in transportul de calatori si marfuri;

imbunatateste conditiile de mediu prin diminuarea noxelor si a prafului;

asigura protectia zonei drumului impotriva actiunii necontrolate a apei si a fenomenului de inghet-dezghet;

reduce costurile de transport si consumul de carburant si lubrefianti;

diminueaza uzura prematura a componentelor autovehiculelor

b)scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse (in cazul in care anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investitii pe termen lung);

scenarii propuse (minimum doua):

SCENARIUL 1 - BETON ASFALTIC PE FUNDATIE DIN MACADAM SI BALAST

strat de uzura BA16, 4,00 cm

strat de legatura BADPS25 5,00 cm

strat de baza din macadam 8,00 cm

strat de fundatie balast 15,00 cm

strat de forma 10,00 cm

SCENARIUL 2 - BETON DE CIMENT Bcr 3,5 PE FUNDATIE DIN BALAST

dala beton ciment Bcr 3,5 - 23,00 cm

strat de nisip - 2,00 cm

strat de fundatie din balast - 30,00 cm

strat de forma -10,00 cm

scenariul recomandat de catre elaborator;

Din punct de vedere tehnico - economic, ca solutie optima, proiectantul recomanda pentru executie scenariul nr.1.

avanatajele scenariului recomandat;

Imbracamintile rutiere din beton asfaltic prezinta urmatoarele avantaje:

cheltuieli initiale de construire realativ mici decat ale imbracamintilor din beton de ciment;

pot fi executate in etape pe masura cresterii traficului si a necesitatii maririi capacitatii portante a sistemului rutier. Consolidarea succesiva prin ameliorari progresive se poate aplica fara nici-o dificultate, intrucat intr-o prima etapa, cand traficul este mai redus se proiecteaza si se executa o imbracaminte bituminoasa provizorie, sau semipermanenta, ca apoi pe masura cresterii traficului, sistemul rutier sa poata fi ranforsat prin aplicarea unei noi imbracaminti de tip greu, care in functie de rezultatele obtinute din calculul de dimensionare, se asterene direct sau prin intermediul unui strat de baza, pe imbracamintea veche;

mentenetanta si intretinerea in perioada de exploatare este mult mai usoara si mai ieftina fata de imbracamintile din beton de ciment;

asigura un confort rutier sporit in circulatie.

Imbracamintile rutiere din beton de ciment prezinta urmatoarele dezavantaje:

cheltuieli intiale mult mai ridicate de construire fata de imbracamintile din beton asfaltic;

posibilitatile de ranforsare a imbracamintilor rutiere rigide, pentru adaptarea la un trafic rutier sporit, impune tehnologii de executie complexe, cu costuri mari, fata de imbracamintile din beton asfaltic;

existenta rosturilor transversale in imbracamintea rutiera din beton de ciment deranjeaza circulatia autovehiculelor in trafic, atat datorita colmatarii in exces a acestora cu mastic bituminos, cat si datorita eventualelor tasari ale dalelor provocate de neuniformitatea capacitatii portante a terenului de fundare de-a lungul drumului.

asigurarea conditiilor normale de circulatie pe timp de iarna impune metode de actionare mai anevoiase, avand in vedere ca nu se recomanda utilizarea fondantilor chimici la deszapezire si combaterea poleiului;

defectiunile care pot aparea in imbracamintea rutiera din beton de ciment din cauza unor eventuale greseli de executie sau de subdimensionare a sistemului rutier se elimina foarte greu si cu cheltuieli insemnate;

nu se preteaza la ameliorari progresive prin consolidari succesive ale sistemului rutier in functie de neceitatile impuse de trafic;

este necesara uneori construirea de variante pentru circulatia curenta care nu se poate desfasura normal pe sectorul in executie a imbracamintei din beton de ciment.

c)descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz;

Amplasamentul investitiei proiectate se afla in teritoriul administrativ al Consiliului Local Brosteni , satele Brosteni, Lupsa de Jos si Lupsa de Sus. judetul Mehedinti si priveste modernizarea drumurilor comunale, stradale si ulite pe o lungime de 7.651km.

Imbracamintea rutiera existenta este alcatuita din stratul de forma din balast a carui grosime este variabila 6-10 cm, cu defectiuni rutiere specifice acestui tip de drum, cu declivitate de max. 7%, latimea platformei de 5,00 7,00 m.

Capacitatea portanta a sistemului rutier existent este depasita, fapt ce a dus la aparitia unor defectiuni ca fagase, gropi, denivelari provocate de actiunea de inghet-dezghet, care fac aproape imposibila circulatia rutiera in perioada cu precipitatii.

Sistemul de colectarea si scurgerea apelor pluviale este alcatuit din santuri si podete colmatate.

Slaba intretinere a sistemului de colectarea si evacuarea apelor pluviale a condus la deterioarea imbracamintii rutiere existente.

Proiectarea lucrarilor de modernizare a drumurilor comunale si ulitelor s-a facut tinand cont de:

tema de proiectaresi caietul de sarcini;

necesitatea si oportunitatea executiei lucrarii care a determinat importanta acestui drum pentru comunitatea sateasca din punct de vedere economic si social;

rezolvarea disfunctionalitatilor constatate pe traseul drumurilor proiectate si de aici necesitatea aducerii drumului la o capacitate portanta si tehnica corespunzatoare cerintelor impuse de traficul preconizat;

respectarea standardelor si normativelor tehnice privind proiectarea drumurilor publice de interes local.

Conform criteriilor mentionate si din evaluarea starii tehnice a drumurilor, s-a propus modernizarea prin:

asigurarea elementelor geometrice impuse de standardele si normativele in vigoare privind proiectarea drumurilor pentru desfasurarea in plan, profil longitudinal, profil transversal;

proiectarea unei structuri rutiere corespunzatoare traficului actual si in perspectiva, respectiv imbracaminte bituminoasa usoara;

lucrari pentru asigurarea unei bune functionari a podetelor existente cat si proiectarea de noi podete acolo unde situatia impune;

amenajarea intersectiilor cu drumurile laterale;

realizarea lucrarilor de siguranta circulatiei.

Prin documentatia privind modernizarea drumurilor rurale, se va asigura:

sporirea capacitatii portante a sistemului rutier;

aducerea drumului la o stare tehnica corespunzatoare desfasuraraii circulatiei in conditii de confort si siguranta deplina;

mentinerea unei stari de ordine, curatenie si aspect estetic placut;

3. Date tehnice ale investitiei :

a) Zona si amplasamentul;

Obiectivul studiat, proiectat si propus pentru implementare, este amplasat in teritoriul administrativ al Consiliului Local Brosteni, satele Brosteni, Lupsa de Jos si Lupsa de Sus, fiind propus pentru modernizare pe o lungime de 7.651 km.

b) Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat;

Terenul pe care sunt amplasate drumurile comunale si ulitelor propuse pentru modernizare este in proprietatea publica si administrarea Consiliului Local Brosteni, judetul Mehedinti.

Traseul drumului comunal este bine delimitat in decursul timpului, nu exista litigii cu vecinii iar modernizarea acestora nu ridica obiectii si este solicitata de foarte multa vreme de catre toti locuitorii satele Brosteni, Lupsa de Jos si Lupsa de Sus.

Proiectul propus pentru implementare face legatura cartierele satelor Brosteni, Lupsa de Jos si Lupsa de Sus cu drumul national DN67A Strehaia -Brosteni Motru cat si cu municipiul resedinta de judet, cu satul resedinta de comuna, cu satele invecinate din judetul Mehedinti si Gorj.

c)Situatia ocuparilor definitive de teren: suprafata totala, reprezentand terenuri din intravilan/extravilan;

Traseul drumului comunal ce face obiectul proiectului este amplasat in intravilanul satele Brosteni, Lupsa de Jos si Lupsa de Sus, comuna Brosteni, judetul Mehedinti.

Suprafata totala este de 68476,00 mp, din care:

suprafata platforma drum = 53037,00 mp

suprafata partii carosabile = 41690,50 mp

d)Studii de teren;

- studii topografice cuprinzand planuri topografice cu amplasamentel reperelor, liste cu repere in sistem de referinta national;

Lucrari de teren:

au fost culese date privind actele pe care le detine proprietarul si au fost notate vecinatatile.

a fost facuta recunoasterea terenului in vederea identificarii punctelor necesare determinarii suprafetelor si redactarii planului de situatie.

au fost facute radieri pentru determinarea tuturor punctelor de interes.

Masuratorile au fost facute cu statia topografica totala Leica L 1500 TC.

Lucrari de birou:

au fost facute calculeleL

s-au determinat punctele ;

au fost calculate suprafetele;

a fost elaborat planul de situatie la scara 1:1000;

Masuratorile au fost facute cu statia topografica totala Leica L 1500 TC.

Prelucrarea datelor si trasarea planului de situatie s-au facut cu ajutorul programelor de calculator specializate pentru lucrarile topografice.

Elementele geometrice calculate sunt materializate in planurile de situatie anexate.

Inventarul coordonatelor statiilor :

Drum communal DC 60

Nr.

crt.

X

Y

Z

1

360709.980

339285.210

100.00

2

360621.050

339057.840

102.23

3

360527.450

338859.090

108.89

4

360465.850

338704.550

110.69

5

360411.320

338626.800

110.13

6

360391.270

338555.180

109.52

7

360292.260

338394.720

112.48

8

360171.330

338053.370

116.37

9

360121.470

337819.330

117.25

10

360126.230

337643.230

122.01

11

360087.370

337421.150

126.89

12

360090.180

337257.330

127.56

13

360076.120

337187.060

127.08

14

360128.000

337017.540

126.64

15

360165.970

336947.580

129.08

16

360170.550

336878.240

134.06

17

360133.310

336761.640

137.08

18

360122.220

336659.000

138.56

19

360182.100

336504.890

154.90

20

360197.580

336447.680

160.61

21

360243.220

336408.930

195.96

22

360260.530

336350.280

170.60

23

360240.620

336295.030

171.90

24

360255.160

336196.090

179.96

25

360273.000

336110.620

183.43

26

360265.920

336039.680

186.52

27

360295.680

336019.820

188.62

28

360364.670

336014.680

179.91

29

360458.250

335981.940

168.51

30

360491.750

335924.780

159.83

31

360571.750

335946.750

150.80

32

360662.020

335975.310

139.06

33

361019.670

336028.540

119.18

34

361266.370

335986.430

112.09

35

361532.020

335951.110

102.52

36

362005.610

335828.920

92.75

37

362080.320

335879.090

94.05

38

362190.200

335951.770

98.49

39

362448.320

336117.110

100.33

40

362589.900

336245.690

101.50

41

362854.710

336388.780

85.26

42

363316.760

336740.530

77.88

Ulita nr. 2

Nr.

crt.

X

Y

Z

1

363462.540

341100.920

98.46

2

363421.930

341023.930

98.64

3

363398.460

340978.400

98.63

4

363347.410

340869.850

104.64

- studiu geotehnic cuprinzand planuri cu amplasamentul forajelor, fiselor complexe cu rezultatele determinarilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandarile pentru fundare si consolidari;

DATE GENERALE

Caracterizare Morfologica a Regiunii

Din punct de vedere morfologic, in regiune se deosebesc doua unitati majore: zona muntoasa spre nord si o zona depresionara spre sud.

Zona muntoasa cuprinde inaltimi ce frecvent depasesc 2000m. Masivele principale care se insira sub forma unor culmi alcatuind muntii Vulcanul spre vest si Paringul la est, sint separate de cursul apei Jiului care a fierastruit adinc lantul muntos.Cele doua massive isi trimit prelungirile spre sud sub forma unor culmi paralele, perpendiculare pe directia culmii principale, separate de vai adinci orientate in general N-S, vai care sunt tributare Jiului.

La vest de Jiu, spre marginea sudica a zonei muntoase, relieful se schimba si de la culmile ascutite cu versanti abrupti se ajunge la un aspect tabular, sub forma unui platou cu altitudinea de 400m. Aceste platouri sunt presarate cu numeroase doline.

Fenomenele carstice in aceasta parte sunt foarte frecvente, calcarele avind o larga dezvoltare.

Zona muntoasa se termina aproape brusc spre sud trecindu-se la o zona colinara, care se suprapune depresiunii getice.

La contactul dintre zona muntoasa si cea depresionara, vaile, dar mai ales apele de siroire, au lasat importante cantitati de material.

Caracterizare Geologica a Regiunii

Din punct de vedere geologic, cele doua unitati morfologice, Depresiunea Getica si Carpatii Meridionali, reprezinta sectoare cu structura geologica foarte deosebita.

Depresiunea Getica, care ocupa partea sudica a regiunii, este alcatuita din depozite neogene cu o structura relative simpla. Spre nord, zona muntoasa prezinta o structura geologica foarte complicata. Incea mai mare parte, aceasta zona cuprinde formatiunile cristalinului danubian, alcatuit din sisturi cristaline (seria de Dragsan, seria de Lainici-Paius) strabatute de masive de granite si granitoide. Acest cristalin suporta seria de Tulisa (Paleozoic metamorfozat) peste care se dispun depozite de virsta permiana si mezozoica.

In partea de est ca si in partea de nord vest este reprezentata si unitatea sariata(Pinza getica), alcatuita din roci cu un metamorphism avansat. Sub forma unui petec de acoperire izolat, apar sisturile cristaline de la Valari, care apartin tot domeniului getic.

O a treia unitate reprezentata in regiune este pinza de Severin, alcatuita din strate de Sinaia, care apare in partea estica, in regiunea Polovragi.

Climatul in regiune

Clima perimetrului cercetat este temperat - continentala, avand urmatorii parametrii:

- temperatura medie anuala .............................................. +10,2(C

- temperatura minima absoluta ......................................... -31,0(C

- temperatura maxima absoluta ........................................ +40,6(C

Precipitatiile medii anuale au valoarea de 753 mm si reprezinta media valorilor inregistrate de-a lungul a 10 ani.

Repartitia precipitatiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel:

- iarna ....................................161,6 mm

- primavara.............................193,7 mm

- vara .................................... 209,3 mm

- toamna ............................... 188,4 mm

Sunt considerate cu precipitatii toate zilele in care apa cazuta sub forma de ploaie, lapovita, grindina, ninsoare,etc. a totalizat mai mult de 0,1 mm.

Un alt factor important al climei il reprezinta determinarea marimii si directiei vanturilor. Astfel putem concluziona ca directia predominanta a vanturilor este cea nordica (14%) si nord-estica (6,8%). Calmul inregistreaza valoarea procentuala de 53,2%, iar intensitatea medie a vanturilor la scara Beaufort are valoarea de 1,6 3,2 m/s.

Alte date

Adancimea maxima la inghet este de -0,80 m, iar frecventa medie a zilelor de inghet cu T ( 0(C este de 107,5 zile/an.

Din punct de vedere seismic, perimetrul cercetat se afla in zona seismica de calcul E avand coeficientii seismici de calcul

KS = 0,12 (Conform Romania Zonarea teritoriului din punct de vedere al coeficientului ks) Normativ P 100/1992

TC= 1 sec (Conform Romania Zonarea teritoriului din punct de vedere al perioadelor de colt)

Gradul de seismicitate este 71 cu o perioada de revenire de 50 ani.

Caracteristicile fizico-mecanice ale pamanturilor intalnite.

Caracteristici fizice:

Caracteristicile

Geotehnice

Simbol

Unitate

de

masura

Argile,

Argile nisipoase

Pietris cu bolovanis in matrice de

nisip mediu grosier

Domeniu de variatie

Domeniu de variatie

Umiditate naturala

W

%

21,5-25,2

6,5

Indice de plasticitate

Ip

-

20,2-29,3

-

Indice de consistenta

Ic

-

0,65-0,73

-

Grad de indesare

Id

-

-

-

Greutate volumetrica

a

KN/m3

19,2-20,3

20,2

Porozitate

n

%

37,0-39,5

32

Indice de porozitate

e

-

0,59-0,65

0,47

Grad de umiditate

Sr

-

0,92-0,98

0,81

Caracteristici mecanice:

Caracteristicile

Geotehnice

Simbol

Unitate

de

masura

Argila nisipoasa

plastic consistenta

Pietris cu bolovanis in matrice de

nisip mediu grosier

Domeniu de variatie

Domeniu de variatie

Unghi de frecare

interna

grade

13-16

36

Coeziune

c

daN/cm2

0,12-0,29

0

Modul edometric

M2-3

daN/cm2

71-143

-

Modul de defor-matie liniara

E

KPa

9.000-19.000

30.000-40.000

Coeficient de compresibilitate

av2-3

cm2/daN

0,011-0,023

-

Tasare specifica

e p2

cm/m

2,7-4,5

-

Coeficient de

def. laterala

-

0,42

0,27

Aceste caracteristici indica un pamant coeziv, mediu consolidat, in stare plastic consistenta, cu plasticitate medie spre mare, cu compresibilitate mijlocie, ce se incadreaza in categoria de terenuri apte pentru realizarea de lucrari de terasamente.

Incadrare teren pentru sapatura

In conformitate cu indicatorul TS 1982, terenul din amplasament se incadreaza astfel:

Denumire teren

Categoria de teren dupa modul de comportare la sapat

Manuala

Mecanica

Argila

Tare

IV

Pietrisuri cu bolovanis in masa de nisip mediu grosier

Foarte tare

VI

Apa subterana

Apa subterana nu a fost intalnita in lucrarile executate.

Stabilitatea terenului in zona amplasamentului

Amplasamentul se prezinta ca un teren plan, fara probleme de stabilitate, iar apa subterana nu a fost intalnita in sondajele efectuate.

Datorita configuratiei terenurilor din apropierea amprizei drumurilor, consideram obligatorie realizarea de rigole si santuri betonate la marginea platformei drumurilor reabilitate si intretinerea lor permanenta, pentru asigurarea preluarii si evacuarii apelor si implicit evitarea scurgerii apelor de siroire pe platforma lor.

PLAN DE SONDAJ

Nr

crt

Denumirea drumului

Structura sistemului rutier existent

poz. km

grosime

(m)

structura

rutiera

0

1

2

3

4

1

Drumul comunal DC 60

3+125 dr

3+278 stg

3+476 dr

3+788 stg

3+955 stg

4+032 dr

4+177 stg

4+234 dr

4+375 stg

4+500 dr

4+780 stg

4+942 dr

5+145 stg

5+366 dr

5+522 stg

5+625 dr

5+899 stg

6+210 dr

6+335 stg

6+664 dr

6+873 stg

7+255 dr

7+484 stg

7+722 stg

7+921 dr

8+233 dr

8+345 stg

8+566 stg

8+711 dr

8+902 stg

9+023 dr

9+198 stg

9+339 dr

9+511 dr

9+742 stg

9+951 dr

10+011 stg

10+176 dr

10+234 dr

10+338 stg

10+475 dr

0,08

0,09

0,10

0,09

0,10

0,09

0,09

0,08

0,08

0,11

0,10

0,11

0,07

0,12

0,11

0,06

0,07

0,08

0,09

0,09

0,09

0,10

0,08

0,09

0,06

0,06

0,07

0,10

0,11

0,09

0,08

0,09

0,09

0,10

0,11

0,08

0,09

0,10

0,11

0,10

0,10

strat de forma

strat de forma

strat de forma

strat de forma

strat de forma

strat de forma

strat de forma

strat de forma

strat de forma

strat de forma

strat de forma

strat de forma

strat de forma

strat de forma

strat de forma

strat de forma

strat de forma

strat de forma

strat de forma

strat de forma

strat de forma

strat de forma

strat de forma

strat de forma

strat de forma

strat de forma

strat de forma

strat de forma

strat de forma

strat de forma

strat de forma

strat de forma

strat de forma

strat de forma

strat de forma

strat de forma

strat de forma

strat de forma

strat de forma

strat de forma

strat de forma

3

Ulita nr. 2

0+084 dr

0+162 stg

0+245 dr

0,10

0,08

0,11

strat de forma

strat de forma

strat de forma

-alte studii de specialitate necesare, dupa caz; NU ESTE CAZUL.

e)Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii, specifice domeniului de activitate, si variantele constructive de realizare a investitiei cu recomandarea variantei optime pentru aprobare;

SITUATIA PROIECTATA

Lucrari de drumuri .Terminologie conform SR 4032-1/2001:

Nr

crt

Termen

Definitie

0

1

2

232

Elemente geometrice

Parametri care definesc forma drumului in plan orizontal, profil longitudinal si transversal, care depind de viteza de proiectare si de conditia de confort

358

Macadam

Strat rutier alcatuit din piatra sparta monogranulara sort 40-63, asternuta si cilindrata pana la fixare, impanata cu split, apoi udata si cilindrata pana la inclestare, dupa care urmeaza umplerea golurilor ramase cu savura sau nisip si cilindrarea umeda in continuare pana la fixarea definitiva a pietrei in strat

386

Modernizarea drumului

Amenajarea complexa a unui drum existent, prin sistematizarea elementelor geometrice si aplicarea unei imbracaminti moderne in cadrul unui sistem rutier dimensionat conform reglementarilor tehnice in vigoare

439

Pamant

Acumulare de particule solide minerale, produse prin dezagregarea fizica sau chimica a rocilor care pot contine sau nu materii organice

461

Pietruirea drumului

Ansamblu de lucrari ce se realizeaza pe baza de proiecte in scopul de a trece drumurile de pamant intr-o categorie superioara(. Se realizeaza) prin consolidarea partii carosabile cu piatra sparta cilindrata sau macadam, construite pe straturi izolatoare si de fundatie din materiale corespunzatoare (balast), asigurandu-se un teren de fundatie negeliv si scurgerea apelor. Se recomanda ca macadamul sa fie etansat printr-o tehnologie adecvata

568

Strat de baza

Parte din structura rutiera situata intre imbracaminte si stratul (straturile) de fundatie avand rolul de a prelua incarcarile din trafic, in special actiunile tangentiale si de intindere, repartizand fundatiei eforturi verticale in limita capacitatii de rezistenta a acesteia

569

Strat de forma

Partea superioara a terasamentelor alcatuita din pamant imbunatatit sau stabilizat in scopul realizarii unei capacitati portante satisfacatoare si uniforme sub structura rutiera

570

Strat de fundatie

Strat (straturi) din materiale prelucrate corespunzator, situat sub stratul de baza sau sub imbracaminte, destinat a prelua, repartiza si transmite terasamentelor solicitarile traficului

571

Strat de legatura

Strat situat la partea inferioara a imbracamintei bituminoase (cand aceasta este formata din doua straturi) care face legatura intre stratul de uzura si stratul de baza sau de fundatie al structurii rutiere. Se realizeaza dintr-o mixtura asfaltica cu un volum de goluri mare

574

Strat de uzura (strat de rulare)

Stratul de la suprafata imbracamintei rutiere, executat din materiale rezistente, impermeabile, de obicei rugos, care este in contact direct cu pneurile autovehiculelor si cu conditiile climaterice

579

Structura rutiera

Scheletul de rezistenta al drumului, alcatuit dintr-un ansamblu de straturi realizate din materiale prelucrate prin tehnologii adecvate si dimensionate astfel incat sa poata prelua, pe o perioada determinata, solicitarile din trafic si din conditiile climaterice in limita deformatiilor admisibile

562

Zestrea drumului

Totalitatea materialelor componente ale straturilor din structura rutiera

La elaborarea studiului de fezabilitate s-a tinut cont de principalele cerinte ale utilizatorilor necesare stabilirii cerintelor tehnice de calitate ale drumurilor :

1. asigurarea unei circulatii rutiere fluente si sigure pe drumurile publice;

2. reducerea perioadelor in care drumurile sunt supuse restrictiilor sau inchideriii circulatiei;

3. realizarea masurilor de siguranta circulatiei pe timpul executarii lucrarilor pe drumurile publice;

4. imbunatatirea si modernizarea semnalizarii rutiere si a marcajelor rutiere;

5. reducerea ratei accidentelor cauzate de starea proasta a drumurilor publice;

6. mentinerea drumurilor publice intr-o stare de perfecta viabilitate;

7. amenajarea de drumuri laterale pentru circulatia pietonilor, vehiculelor cu tractiune animala, a tractoarelor;

8. dezvoltarea retelei de drumuri publice pentru asigurarea unor trasee scurte si comode;

9. conditiile de circulatie pe timp de iarna.

Au fost luate in considerare conditiile tehnice de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca reteaua de drumuri publice in vederea satisfacerii cerintelor utilizatorilor:

1. elementele geometrice ale drumurilor publice;

2. elementele de prevenire a accidentelor si de sporire a sigurantei rutiere;

3. starea tehnica a drumurilor (planeitate, rugozitate, capacitate portanta si stare de degradare);

4. densitatea retelei rutiere pentru satisfacerea cererii de mobilitate a utilizatorilor.

Elementele geometrice folosite la proiectarea si executia drumurilor publice in vederea satisfacerii cerintelor utilizatorilor trebuie sa asigure:

1. vizibilitate in aliniamente si curbe;

2. amenajarea curbelor pentru a se combate derapajul;

3. asigurarea accesibilitatii pe drumurile publice;

4. un numar suficient de benzi de rulare in functie de trafic;

5. o latime a benzilor de rulare pentru a asigura o circulatie sigura si confortabila;

6. declivitati in rampe si pante cu valori scazute;

7. corelarea elementelor geometrice in plan si in profil longitudinal;

8. adoptarea de curbe cu raze mari in masura in care conditiile de teren o permit.

Au fost luate in considerare elementele de prevenire a accidentelor si sporirea sigurantei rutiere:

1. marcaje si indicatoare rutiere corespunzatoare cu rol de presemnalizare si semnalizare a pericolelor (pante cu declivitati mari, curbe foarte periculoase, reduceri de viteza impuse de lucrarile de reabilitare etc.);

2. elemente privind siguranta circulatiei pe drumuri in timpul iernii (indicatoare de reducere a vitezei, indicatoare de presemnalizare privind posibila inaccesibilitate a traficului datorita ninsorilor abundente, realizarea inainte de rampele cu declivitati mai mari de 4% a unor refugii pentru montarea lanturilor in timpul iernii etc.);

3. masuri constructive privind evitarea blocarii traficului prin caderi de materiale din versanti si alunecari ale taluzurilor sau terenurilor;

4. un numar de indicatoare si marcaje rutiere suficient, amplasat in conditii de vizibilitate ce sa asigure desfasurarea traficului in siguranta;

5. trotuare, intersectii semnalizatel

S-au adoptat solutii privind siguranta circulatiei prin:

amenajarea curbelor in plan si spatiu, amenajarea intersectiilor;

semnalizarea verticala si orizontala;

distante de vizibilitate corespunzatoare;

Drumurile propuse pentru modernizare sunt:

Nr

crt

Nr.poz

M.Of.

Denumirea drumului

Elemente de identificare

Lung.

proiectat

[km]

0

1

2

3

4

1

29

Drum comunal DC 60

L=10,483 km; origine km 0+000 DN67;

Destinatie: Lupsa de Sus, Lupsa de Jos DN 67A;

7,391

3

43

Ulita nr. 2

Targ Galeata, L=1,000

Vecini: est Targ Animale

vest - Ulita nr. 1 Brosteni -Galeata

0,260

TOTAL

Din care:

DRUMURI COMUNALE

ULITE

7,651

7,391

0,260

In conformitate cu legislatia in vigoare, investitia se incadreaza in urmatorii indicatori tehnici:

clasa tehnica a drumului: V

categoria de importanta: C

zona seismica de calcul: E

perioada de colt: TC=1,0 S

clasa de incarcare: I (A13-S60)

Traseul in plan.

In plan s-a respectat traseul actual al murilor vicinale, pentru a evita exproprierile.

Traseul obiectivului proiectat prezinta o succesiune de aliniamente si curbe cum sunt prezentate in planul de situatie.

Amenajarea curbelor s- a efectuat in conformitate cu prevederile STAS 863.

Profilul longitdinal.

Linia rosie se proiecteaza tinand cont de grosimea sistemului rutier propus, precum si de prevederile STAS 863, si a altor normative tehnice, asigurand racordarea declivitatilor existente respectand declivitatile exceptionale in curbe.

Profilul longitudinal proiectat corespunde unei viteze de 40 Km/h.

Declivitatile longitudinale maxime vor fi de 7%.

Racordurile verticale s-au propus cu curbe concave avand raza minima de 1000 m si curbe convexe cu raza minima 1000 m corespunzatoare declivitatilor exceptionale adoptate.

Distanta de vizibilitate la viteza proiectata va fi de maximum 70 m.

Racordarile convexe si concave s-au calculat astfel:

200

mR

T

=

R

T

B

2

2

=

R

X

y

2

2

=

Curbele verticale sunt proiectate astfel incat sa prevada distanta suficienta pentru ca vehiculele care se apropie sa se vada unele pe altele si sa opreasca in conditii de siguranta. Ele sunt descrise in functie de lungimea lor.

Lungimea minima a curbei este definita de ecuatia L = KA

unde L = lungimea curbei verticale (in metri)

A = diferenta algebrica in apropiere si la iesirea din declivitati

K = un factor depinzand de viteza de proiectare care este legat de timpul necesar vehiculelor sa opreasca in siguranta

Valorile lui K in cazul curbelor convexe vor fi diferite de cele ale curbelor concave, asa cum cele pentru o singura banda sunt diferite de cele pentru doua benzi de rulare. Ele sunt date in tabelul de mai jos:

Valori minime K pentru curbe convexe

Valori minime K pentru curbe concave

Viteza de proiectare (km/ora)

Doua benzi de rulare

O singura banda de rulare

Doua benzi de rulare

O singura banda de rulare

25

3

6

3

6

40

5

10

8

16

50

10

20

12

24

60

18

36

18

36

Profilul transversal.

In conformitate cu prevederile MT. 50/1998, pentru tronsonul de drum proiectat se stabilesc urmatoarele elemente geometrice :

DRUMURI COMUNALE

latimea partii carosabile 5,50 m

latimea platformei 7,00 m

latimea acostamentelor 2x0,75 m

panta transversala in sectiuni curente 2,5%

panta acostamentelor 4,0%

Structura rutiera.

Se propune o structura rutiera dimensionata pentru traficul de perspectiva:

strat de forma din balast 10,00 cm

strat de fundatie din balast 15,00 cm

strat de baza din macadam 8,00 cm

strat de legatura- beton asfaltic BADPS 25 5,00 cm

strat de uzura beton asfaltic BA 16 4,00 cm

Imbrac