Dim. R. Rosetti

(SECOLUL AL XiXa )

Dictiollar111 Contimporallilor

DE

DIM. R. ROSETTI

-4-§,--(1.

BUCURETI

EDITURA LITO-TIPOGRAFIEI «POPULARA», PASAUIUL ROMAN No. 12,

1897

Or-ce ecsemplar ne numerotat ,si ne ,purtdnd semndtura aniorulur, se vaconsidera contrafdcut i se va urmdri conform legeY.

Reprodncerea i traducjiunea sunt inter#se.

Persoauele cart se intereseakl la publicaliunea de faja, sunt ritgate sa binevoiascci a seninala autorulur, lipsztrile. si erorile ce vol- dovedi, spre a se pu/ea

face rectificdrile in edijia viitoare.

PRECUVRNTARE

Sunt peste trei ani de atunci. Me gasearn inteun local public, la omasa cu un tin& licentiat in drept, Cu 6 cultura generala destul de intinsa,§i care me ruga tocmai sä inserez intr'un ziar, conform obiceiului, ca atrocut cu mare succes teza sa pentru licenta §i ca juriul ra felicitat foarteviiitot conform obiceiulul.La acemi masa cu noi, era alt finer, un vo-luntar pe §ase luni.

Pe cand licentiatul se läuda cu izbandele sale universitare, intra inlocalul public un medic militar cu trei trese la kepiii. Bacalaureatul volun-tar se scoala, saluta respectuos §i apoi se avaza

Ear oil, care am tristul privilogiii de a reprezenta deja o pagina atimpuldi de apoi, me intorsei catre ceI doui tined §i le zisei :

Quin se schimba vremurile §i moravurile. Vedeti pe oficerul careinträ acum ? Cu doué-zeci de aril inapoi, nicI un militar de la mic pana lamare nu rar fi salutat, caci pe atunci medicii militari, cu toata uniformalor, eraii considerati ca des intrus in marea familie a armatei.

Pe atunci li se zicea lipitorile lui Davila.Cand rostii cuvéntul «lipitoare», tovaragii mei de masä, se uitara ne-

domiriti unul la altul, apoi la mine, §i me intrerupsera zicendLipitoare ? N'am intelos. Lipitorile lui Davila §i mai putin.Ce fel, urmai eii, nu titi cine a fost Davila ?Marturisesc ca din auzite, cunosc numai picaturile lui Davila, cad

mi recomandat la spiterie contra colicelor, respunse licentiatul, darcine a fost Davila §i dad, a fost turc, tatar, sail neamt, habar nu am.

Efi remasei uimit.Nu'nfi venea sä crez ca doul-spre-zece ani sunt da ajuns In tara

noasträ pentru ca o datä omul inmormintat, daca el n'a fost Kogalniceanu,

II

Brdtianu, sail n'a purtat un nume Cu vazd In politicä., sd nu se mal §tienimic despre densul.

Fdcul in putine cuvinte biografia doctorului Davila §i talmä.ciI sensulsatiric al calificativului lipitoare, dat medicilor militari e§iti din §coala sa.

Dar aceasta nu mi se pdrea suficient. Din acest moment m'arn totgandit ea precum tInerul licentiat nu §tia nimio despre cine a fost Davila,tot ast-fel sunt multi cari nu §tai nimic despre cine a fost Dinicd Golescu,Filipescu Constantin, Filipescu Iordache, jurisconsultul Flechtenmacher, pro-fesorii Valliant, Roques, Cesar Librecht, colonelul Pisoski §i multi, foartemulti altil cad aú jucat un rol important In Romania 'de la inceputul se-colului astd-zi, dar ale cdror biografil chiar sumare, nu se gAsescnicderI.

Toatä lumea n'a fost Bolintineauu, Sion, sad alt literat, spre a i segdsi viata in numeroasele modeluri de prozd §i poezil ce se tipdresc anualcu autorizatia ministeriald.

Ast-fel mi-a intrat In minte idea de a intocmi un Dictionar al Contim-poranilor din Romeinia de la inceputul secolului al 19-lea 'And astd-zi.

M'am pus pe lucru In 1896 §i credeam cä vol termina in §ase luni.Amar am fost in§elat, cdcT iatd-ne in 1898 §i lucrarea mea este abia schi-iatd, o recunosc singur.

Dictionarul de fatd apare incomplect, Cu multe lacune, pentru ca mi'aülipsit elementele necesare spre a face ce doream sä fac, §i ce näddjduiam

voi putea sä, produc.Spre a me urni din loc, am gäsit trei carp. Una este Arhondologia

Moldovei de paharnicul Constantin Sion, care drept amdnunte asupra vieteloamenilor secolului, se ecsprimd cam de reguld ast-fel : X..., putoare gre-ceased, boerit de Vodl Sturdza pentru cd i-a netezit muerea ; l'a fdcut

paharnic Apoi carticica lui J. Valentineanu Biografia oamenilor mari, scrisdde un om mic, o colectie de vre-o doue-zeci nume, in care toff partizanii poli-tici al autorului sunt numiti marl patrioti, %ea a li se ardta faptele, iartoti adversarii sunt numitl hoti, fdrä a li se ardta hotille.

De aceste lucran, bine inteles cd nu m'am putut sluji.A treia carte este a ha Vasile Gr. Popu Conspect asupra literaturei ro-

mane. Aceastd lucrare mi-a lost de mare fotos, insd prezenta douò nea-junsuri. E publicatä acum douiä-zeci i doui de aril §i nu se ocupd de catdespre

In asemenea conditiuni m'am gandit atuncl sd me adresez publiculuiCu rugdminte semi vie fie-care In ajutor, trimitandu'mi biografiile ce po-

III

sedä. Lunr intregI toatä presa a reprodus apelurile mele desesperate cä,trefamiliile tuturor fo§tilor sail actualilor frunta§I ai täreI.

Se vede cá proza mea n'a avut darul sä dqtepte in public dorul des-gropärel trecutuluI, cacI mi-ati rèspuns cel mult zece la sutd din ceI carIar fi trebuit sä féspunzä. In schimb insä recunosc cd am primit biografiileunor necunoscutI carrtni destäinuiati cä, de la nascere 'Ana in prezent ailfost neclintiti conservatori sail liberall, ba adesea ail cumulat aceste clod)credinte politice cu vre-o demnitate de membru inteun consiliu judetean.

Desnädajduit, dar hotärät sä, joc de vreme ce intrasem in horä, amintreprins citirea tuturor ziarelor noastre, spre a stoarce dintr'insele vre-obiografie. M'am luptat cu slovele chitilice, am citit zi cu zi fie-care articolde fond din colectiile ziarelor pentru cd Po la 1850 §i chiar maI incoace, inprimul Bucuresci, gäseai de toate. Articolul incepea cu o ecspunere a po-liticeI externe, apoi tot inteinsul se vorbea mai la vale despre moartealui Campineanu sail a till Väcärescu, mai departe se istoriseail izbändeleluI Garibaldi §i articolul inchea cu o dare de seamä despre scumpireazarzavaturilor.

Ca sä gäsesc ceva, trebuea sä citesc tot. Mare lucru n'arn gäsit, daram dobändit convingerea ca de la 1850 panä in prezent, presa noasträ acA§tigat mutt, cel putin in arta de a impärti materia.

Nimic In biblioted, aproape nimic in ziare ; 'ml rämäneafi analele par-lamentare. Ca un adevòrat cäine de vSnatoare in urmärirea prdzel, ampus mana pe tablourile pensionarilor Statului din trecut §i alegandu'miacolo numele frunta§ilor, am alergat la izvor, corcetând proectele de logiracute cand li s'ail votat pensiile sail rocompensele nationale.

A§a Intre altele vol istorisi rezultatul la care am ajuns nädäjduind cavoI gäsi amdnunte asupra vietel lui Vasile Sturdza.

Legea §i proectul erail cu desavér§ire laconice ; dar am constatat cä.M. Kogalniceanu luase cuvfttul In Camera spre a sustine proectul.

Deschid Monitorul Oficial". Luase Inteadevòr cuv6ntul M. Kogälni-ceanu, spre a gräi cam ast-fel : Domnilor, nädäjduesc cä nu este nevoesä mai sustiti meritele lid V. Sturdza §i cä totI ye veti gräbi a votaproectul".

Atät §i nimic maI mult.S'a gräbit §i cu drept cuvdnt toatä Adunarea sä voteze proectul,

de §i am convingerea ca multi deputati nu §tiaii mal multe despre V.Sturdza de at licentiatul meil despre doctorul Davila.

M'a§ opri aid, de team& sä nu devid prea monoton, dar trebue sämai adaog un exemplu. La Ministerul de rezbel nu mi-a fost cu putintä.

IV

sä gäsesc starea civila §i foaea de serviciii a oficerilor mortI in timpulrezbelului Independentel. Nädäjdueam ca ace§tI (Hof sunt inscri§f inteocarte de aur. Nu sunt trecuti nicdeel. Am reconstituit singur viata lor,servindu-m6 de Anuarul armatei din 1876 §i de cartea D-lui Th. Väcarescu:Lupiele Romanilor.

Toate acestea le-am spus pentru ca sd'mi fie ertat daca in asqmeneaconditiuni Dietionarul Contimporanilor din _Romania e departe de perfectiune,pentru ca sa'nfi fie ertat daca pe unii din frunta§il tarei i-am dat poateca nascutI inainte de vreme, despre unii n'am vorbit de loe, despre altiiam vorbit proa putin, §i pe unii ¡'am ingropat prea térziii.

Am pus col putin temelia Dietionar2dui. De acum inainte, sa'nff deaiubitorii de adevèr ajutor qi Dumnezeil zile ca sä pot indrepta gre§eleleinteo editie viitoare.

DIM. R. ROSETTI.

DICTIONARUL CONTIMPORANILOR

Aaron (Teodor).Preposit capitular inLugo § (Transilvania), niiscut in Ardeal la6 Februarie 1803, incetat din viatii in Lu-go § la 6 Aprilie 1859.

A fácut studiile in Sibik Blaj, §i Pes-tha. Numit la 1828 profesor la gimnasiuldin Blaj, el trece in 1835 paroch la pro-topopia de la Gala, la 1837 devine cano-nic. onorar iar la 1838 paroch in Arad.Mal tarziù director al gimnasiului din Beiu§,la 1842 e numit censor si revisor la tipo-grafia UniversitAtel din Buda. Dupà ce atrecut prin rectoratul seminarului rorran dinOrada mare, a fost numit in 1857 prepo-sit capitular in Lugo. Aaron a publicatCatechetica practicd (1843) Anotdrt la Istoriahit Petra Maior (1828) Anotdrt din Istoriaeclesiasticd despre urzirea ji ldtirea credintetcreftine intre Romí-hit (1850) Cuvéntdrt bi-sericejtt (1847).

Adamachi (Vasile). Filantrop, nits-cut in Ia§i la 1811, unde a incetat dinviatii la 20 Martie 1892. A fácut studiilecasa piirinteascá §i a ocupat diferite func-tiunl in judetul Vaslui. A llsat Academieiromâne o donatiune de douá milioane §ijumátate sub titlul «Fondul Adaniachi» alcárui venit serve§te in mare parte pentrupremiarea scrierilor morale, imbrácáminteacopiilor sáraci, irnprimári de lucrári pre-miate, stipendii, etc. etc.

Adamescu (Gheorghe).Profesor, pu-blicist, nAscut in Bucure§ti la 1869. A fácuttoate studiile In tará §i la 1891 a fost nu-mit profesor suplinitor pentru limba ro-mlinl la liceul din Galati ; la 1892 a fostnumit definitiv la aceea§i cate-di-A, iar la1894 a fost transferat in Bucure§ti la gim-nasiul Sincai.

Dupá ce a colaborat la mai multe re-viste literare intre 1886 §i 1888, a publi-cat apol : Studit despre Miron Costin (1888),

ALuptele pentrti nationalitate ale Romcinilor depeste muatt in 1848 49. (1892), Despredualkmul austro-ungar (1892). Poesia po-p tilard ronteind (1893), Melle politice ale cro-nicarilor (1895), Istoria linche( ji literaturet(1894). Modele de discursurt (1896), Poe-ticd (1897).

Adrian (Gheorghe). General, náscutIn Transilvania, la 1820, incetat din viatáin Bucuresd la 14 Decembrie 1889. A luatparte In 1848 la mi§carea revolutionarl aRomanilor din Transilvania ; apoi a trecutIn Románia §i a intrat in serviciul militar,fnaintand pfina la gradul de general. Subdomnia hit Cuza la 1863, de §i in neactivitate,a fost dat in judecatá §i osandit la isgo-nirea din armatá pentru ca refuzase sá pla-teascá birul. Reintrat in armatá la 1866, afost ministru de resbel in cabinetul lul loanBriitianu de la 24 Mal 1867 paná la 12August 1868, avand gradul de colonel. Aintrebuintat o parte insemnatá a averei salepentru bine-faceri, fondând in Bucurescio frumoasá §coalá primará care poartá nu-mele s66.

Adrian (Ion. V.) Profesor, publicist,náscut in Miháileni (Dorohoi0) la r837,mort la 14 August 1875 in Boto§ani.

A fácut studiile In Fálticenl §i Ia§1. la1856 a fost numit profesor la §coala pri-mará publicá din Doroholl'i, apoi la 1858profesor de istorie la gimnasiul din Galatl.La 1864 Ii regasim revism- al §coalelor din

Suceava, Ia§1, Boto§ani, la 1868director al liceului din Boto§anl. In maimulte ránduri, Adrian a fost ziarist, cola-borand la gazeta umoristicá Bondarul dinIa§1, Independetztul din Boto§ani §i Stelata.

A publicat un volum de Versurt, (1872)§i Postulacht Slugdrescu satirá (1874). Pela sfár§itul vietel sale de la 1871-1875,Adrian se strabilise tipograf in Botoani.

Alcaz (Eugeniu). Colonel, mare in-dustria, nascut la 1814 in ora§ul Hui, in-cetat din viara la Noembrie 1892.

A facut siudiile sale la §coala Polytec-nicli §i la Metz (Francia) apoI a intreprinso lungit calatorie in America.

Intors in tara, intra in armata in Mol-dova §i estenumit imediat adjutant alDomnitoruluI Mihalache Sturza. In aceastacalitate, ja parte la mi§carea revolutionarade la 1848, §i apoi devine adjutantul luiVoda Grigore Ghika, inaintand pana la gra-dul de colonel. Mai te'rzii1 e numit prefectde politie la Ia§1 (1862) sub domnia lulVoda Cuza, dar ocupa aceasta functiunefoarte putin timp.

Colonelul Alcaz a fost in mal multe n'in-durl ales in parlament deputat §i senator.

Activitatea sa cea mai mare a desvoltat'oirisa in comercia, avand drept ideal inte-meerea une! industril nationale. La 1865el cumpara fabrica de postav de la Neamtua lul M. Kogalniceanu, o transforma, §i re-infiintand'o pe mo§ia sa Buho§i, Ii da im-portanta pe care o are §i astazt

Alduleanu (Ioan).Consilier la curteade Casatie ungara, niiscut la 1821 in satulMoeciI Branului (Transilvania), incetat dinviata in Buda-Pesta la 1871.

15upa absolvirea studiilor juridice, s'a sta-bilit in Bra§ov ca avocat la 1847, apoi la1848 a trecut ca notar al districtulul Fa-gh-a§. La 185o e numit asesor al tribuna-lulul de Alba Tulla, la 1858 pre§edinte altribunalului Bra§ov, la 186r Consilier al gu-vernulul TransilvanieI in Cluj, la 1865vice-pre§edinte al tabla regesci in M. Vd-sdrbely, la 1867 consilier In ministerul dejustitie din Budapesta, §i la 1869 membrual curtel de Casatie din acela§ ora.

Intre 1863-1865 a fost vice-pre§edinteal dietei din

Aleco-Pala.(vezi Vogorides).

Alexandrescu (Dorna Aurel). Pu-blicist, cunoscut sub pseudonimul Dorna,nascut la 1870 in ora§ul Limoges (Francia).

A fácnt studiile sale primare §i secun-dare in BucurescI, §i apoi a debutat imediatIn literatura la 1887, publicand novele §iversurl prin diferite reviste literare, §i scriindcronice teatrale la ziarul Constitutionalul.

A publicat : Prietenie, comedie inteun

act, Dupd mitad r act, Lumea Mita 2 acte,Dragoste i act, Bdt de nutre i act. Cinstill3 acte, Craid nod poema.

A tradus Scoala Bdrbajilor, Tatdl nostrtt,Bolnavul inchipuit, Fecioarele,Sapho, Diana,Cele tret sultane, De'ai fi Rege, Orfed ininfern, Mignott, etc.

Alexandrescu (Constantin). Profe-sor, nascut in ora§ul Ramnicu-Valcea laMartie 1856. A facut studiile sale la liceulSfintul Saya, §i la 1874 a fost numit ins-titutor la Urgovi§te.

Ziarist cat va timp, a colaborat la cate-vaziare din acest din urmit ora, precum §ila altele din capitalii.

Publicatiile sale sunt : Diclionarele geo-grafice ale judetelor Muscel, Prahova, Ilfov,Vacea, Oltu, §i altor judete, premiate de«Societatea geografica romana».

Alexandrescu (Dimitrie). Profesor,publicist, nascut in Ia§1 la i Òctombrie185o. A plecat in Francia la vérsta de roani §i a studiat acolo declamatia, medicina,dar singurul studiil pe care l'a terminat inParis, a fost dreptul.

In 1870, fiind student, s'a angajatca militar in armata Parisului, legiuneastreina «Les atnis de la France» sub ordi-nele generalulul belgian Van der Mer.

Intors in tara. la 1875 cu titlul de doctorIn drept, a fost numit procuror la tribu-nalul Ia§1, unde a functionat pana la i Mar-tie 188o ca membru de §edinta, judecatorde §edinta, judecator de instructie §i primprocuror, cand a demisionat.

De atunci pana la 1888, exercità pro-fesiunea de advocat luptand in opozitia-unita contra guvernulul liberal.

La 1888, se raliaza la partida conser-vator §i e ales deputat al colegiuluf al2-lea Ia§I.

La 1891 este numit secretar general alMinisterulul justitiet post pe care '1 ocupapana la 15 Octombrie 1892, cand este nu-mit profesor de drept civil la Universitateadin Ia§I, ,post pe care '1 ocupa §i astazt

D. Alexandrescu a publicat : PistolDontnipara Tret stelute, Rdmdsvagul sgdrci-tulut comediI intfun act (1879). Comen-latir asupra dreptuhtt civil 5 volume. Ledroit anden et moderne de la Rountanie.

Alexandrescu (Grigore). Poet, fa-

ALE - 6 - ALE

bulist, nascut in ora§ul Térgovi§te (aim-bovila) la 1812, mort in Bucurescl la 1885.

A fiicut studiile in BucurescI la liceulSI. Saya §i in pensionatul Vaillant, apoiimbrati§a cariera armelor, inrolAndu-se cajunkar. Parasind o§tirea la 1835, incepu slpublice numeroase satire care 'I atraseradite-va inn! inchisoare pentru cá eral in-dreptate in contra guvernuluI §i DomnuluiAlexandru Ghica.

Alexandrescu a ocupat diferite functiunipublice precum : censor al presel la 1847,mai târziú director general al arhivelor, apoila 186o facu parte din comisiunea intoc-niita la Foc§ani pentru unificarea legilorcelor douè tad unite.

Scrierile sale sunt : Poesif originale Ele-gil Fabule (1838) Anul 1840. lucrare incare autorul concretizeaza aspiratiunilemânieL

O intpresie (1846) oda la armata ro-mâna, Memorial, de aildtorie (1842) Poesifnott1 ji vecht (1842) Suvenire ji impresil(1847).

Apoi a tradus operile lui Voltaire Al--Meropa, ear la 1863 a tiparit§i la 1863 Poesif diverse.

La 1895, librarul Socec a publicat ultimaeditiune complecta a operilor lui GrigoreAlexandrescu.

Alexandri (loan) Colonel, fratele poe-tului Vasile Alexandri, nascut la r Ianuarie1825. Intrat in armata cu rangul de soldata inaintat pina la gradul de Lt. colonel. Afost agent al Ore! la Paris la I86o. Dataincetarel din viata necunoscuta.

Alexandii (Vasile). Poet, autor dra-matic, barbat politic, nascut la Baca(' in Iulie1821, mort la Mircesci in 22 August 1890.A fost cel mai mare poet national român§i în acela§ timp unul dintre barbatil poli-tic! frunta§I, cari aií contribuit la regene-rarea, desvoltarea §1 inaltarea spiritului pu-blic, la introducerea §1 propa§irea reformelor§i a civilisatiunel in Romania, luptând cuenergie §i succes pentru unirea Moldoveicu Valahia §i pentru ridicarea in fata strei-natatel a prestigiului §i a dernnitatei noastreca popor §i ca Stat. Dui:a studii mai intliùde medicina, apoi de drept, de matematica§i in fine de literatur5, la Paris, el se in-toarse catre finele anului 1839 in tara, undeimpreuni cu C., Negri, M. Kogalniceanu,

Rolla, Docan, Sturze§til §i tot/ corifeii mi§-caret nationale de atuna incepu o luptaincordata in potriva domnie/ lui Mihaiil-Voda Sturdza, slavind pentru ântâia oara,In versuri frumoase §1 fate() limba curatromineasca, virtutile poporului, dragostcade tara, vitejia stramo§ilor §i dorul de li-bertate. Viata §i activitatea lui Alexandrifull steins legate de insu§/ viata poporuluiromin, la stralucirea istoriel caruia el acontribuit timp de cincizeci de ani, cabun patriot §i ca poet de mare talent.In sufletul lui aú fost inmanunchiate simtirile,dorurile, avênturile Orel, a careia glorie abuciumat-o, a dreia suferinta a phIns-o, acareia bunatate a cantat-o. Prima scriereromfineasca a lui Alexandri fu o nuvela :Buchetiera din Florenta, publicata in «Da,cia literara» a lui Kogalniceanu, dupa careurmara cântece §i balade ca : Doina-Doinitd,Baba Cloanta, Andrif-Popa,Graza §i altelecuprinse in Doine ci ldcrdoticíre, prima sacarte poetica, tiparita la Ia§1, tipografia Ber-mann 1852, in care se afla §i MarioaraFlorioara, minunata legenda in forma po-

In acela§i timp el cutreera Moldova,aduna din gura téranilor, din cantecile lau-tarilor, din pove§tile bàtrânilor, horile,antecele haiducesci §i doinele populare,pe cari mal tilrzia avea O. le dea la lu-minà sub titlul de «Poesiile populare aleRomdnilor. ( 865).

Lucrarea poetica §i dramatid ce ne-alasat este foarte voluminoasa. 0 parte nu-mat de §i cea mal mare fu publicata de li-braria Socec din Bucuresci in anul 1875,sub titlul de Opere contplecte coprinzénd poe-sii, prosa §i teatru. A§a, poesiile sunt cuprinsein vol. I. sub numele de : Doine Ldcrdmioare,5uvenire (1842 1852), Vol. Mdrgd-ritdrele (1852-1862), Vol. III. Pastelurf,Varia §i Legende de la 1862 inainte, Vol.IV. Legende noué, °staid' no,s-tri, La Turnu-Mdgurele, .Prosa : (novele, schite, biogra-fil) I vol. Teatru Cantonete cornice, Doimorti vii, Iorgu de : Sadagura, Kir Zuliaride,Cinel-Cinel, Coroana lui tefan col mare, Ar-vinte §i Pepelea, (feerie), Sgircitul risipitor,Rusaliile, Florain §i Florica, Boerii §i Ciocoii,Lipitorile satelor, Concina, Ginerile luiHagi-Petcu (localisarea piesei lui Emile Au-gier «Le Gendre de Mr. Poirier»), Drumulde fer, Despot Vocla (drama), FontânaBlan-duziei (comedie Ovidiu (dramA

ALE 7 ALE

ALE

antidO, Aaugim la acestea volumul poesii-lor populare ale Romdnilor, pomenit malsus, §i multime de alte lucrAri pariA acumPie date la tipar, plus o corespondentà pH-vaa intre dansul §i Ioan Ghica, amicul luide tinerete, intretinua timp de, 40 de anlneintreruptl, corespondentà care acum se afliin biblioteca Academiei romane §i numeràpeste i5oo de scrisori legate in 5 volume.Cele maI multe scrieri ale lui Alexandriai fost publicate in «Convorbirt ¡iterare».

In anul 1878 «Societatea pentru stu-diul limbelor romanice» din Montpellier in-stituise un premiu pentru autorul celeimal bune poesii asupra «Ontecului Gin-tel Latine», in scop de a-'1 pune in mu-sick §i traducindu-1 in toate idiomele ro-mane, sà-1 imprA§tie in lumea latinii. Setrimiseet poesil din toate pàrtile locuite deLatini, dar comitetul serbArilor recunoscudt poesia lui Alexandri indeplinea singuràconditiunile concursula PusA in musica deMarchetti (Roma) ea fu cantatit in ziva delo/.2Manly 1878 la Montpellier, in fata unuipublic de 6o,000 de auditorl. Alexandri fuserbatorit ca un rege.

In politick rolul lul V. Alexandri a fostnegre§it cam §ters fatà cu activitatea saterark totu§1 nu trebue perdut din vederec.Y.I la 1848, prin presa francezk a sustinutaspiratiunile noastre §i dt dupé moarteapArintelul séú, rèman6nd st6pan pe avereasa, de bunà voe, cel intéiù in Moldova adesrobit pe tiganii sa

V. Alexandri a fost Ministru al afacerilorstriiine pe timpul càimácàmiel lui St. Ca-targiu, V. Sturza §i A. Panu (1858), mi-nistru la acela§ departament sub Cuza-Vodli, in mal multe r&-idurl deputat, sena-tor v.-pre§. al Camerel deputatilor, trimisIn misiune politicà extra-ordinal-A pe langAimp6ratul Napoleon, regele Victor Emanuel§i guvernul Mara Britanii de amicul §i Dom-nitorul séi.1 Alexandru Ion I.

In anil din urn-ià al vietel sale la 1885, Ale-xandri a ocupat postul de trimis extra-ordinar§i ministru plenipotentiar al M. S. RegeluiCarol la Paris. El era membru al Acade-miel romane Inca de la 1867, data infiin-Ora el.

Ora§ul Bac5.6, locul de nascere al poetuluI,a sidicat in 1896 un monument in gr5-dina public6 in memoria sa.

Alexandru loan I (veil Cuza).

8 ALE

Alexi (Artemiu Publiu). Profesor,niiscut la 1847 in Sangeorgie (Transilvania),incetat din viatA la 15 Oct. 1896. A flicutstudiile sale in Viena §i Gratz, unde a luatla 1874 djploma de doctor in §tiintele na-turale.

De la. 1874 0115. la 1893 a fost profesorde §tiintele naturale la gimnasiul din Naseud.

El a scris §i publicat :«Resbelul oriental ilustrat» (cu d. M. Pop)

(1878) ; «Romd nit la Plevna», diserta-tiune, (188o) «0 escursiune botanicd in Ro-mdnia §i Dobrogea», (1883) «Inseinncitateaiciintelor naturale ci reformele ce le reclamdstudinl lor in ,scoalele noastre» (1883) «Des-pre importanta studiulut botanic» (1884)«Compendin de Meteorologid» (1889) «Hel-vetia ci Wilhelm Tell », (1889) «Die St-Georger Sdnerlinge», (1892).

Alexi (loan). Episcop greco-cato-roman n5scut in Maladia (Selagiu) la 24 Iunie1801, incetat din viatà in Gherla la- 29 Iu-nie 1863.

Absolvind teologia la universitatea dinViena la 1825, s'a hirotonisit §i in 1856 aajuns episcop in Gherla.

A publicat Gramatica romdneascd, in lim-ba latini (1826).

Ca episcop el a figurat ca membru in co-mitetul permanent ales de congresul nati-onal romanesc din Sibiu la 1861, pentru do-bandirea drepturilor RomAnilor.

Alexi (Marin).Profesor, chimist, nAs-cut in Craiova la 1814, incetat din viatit inBucuresc/ la 25 Aprilie 1895.

A urniat clasele primare la vechea §coaladin Slatina, unde abea avénd vérsta de 18anl, fu fiumit la 1826 profesor suplinitor decAtre Efaria §coalelor ; la 1832 trece caprofesor pentru cl. I-a a II-a §i a inCraiova, ear la 1834, e adus in Bucurescila colegiul sfântu Saya.

Cu incepere de la 1850, cariera §tiintificàa lui Alexi Marin se define§te mai bine,fiind numit conservator al cabinetului de fi-zicI §i laboratorulul de chimie la muzeulsf. Saya, dupe ce in decurs de cincl aril elI§I terminase §i complectase studiile In Paris.

Profesor aproape la toate §coalele caris'a6 creat in Bucure§tl, el infra in 1868 laUniversitate, §i inchee cariera sa la 1893cAnd se retrage ca cel mal in vêrstii din totiprofesorI no§tri.

Principalele sale lucr5ri sunt : Astronomiepopulara (1837) Convorbirt de geometrie prac-ticd (1839) Principit de mecanicd (1840)Convorbid de mecanicd usuald (1842) Arit-metica practicd cu Tabelele (1843) Fik-ica dePouillet (1852) Chimia de Pelone ¡i Fremy(r853) Cunoitinte pentru ,s-coalele primare(1858) F4ica pentru ¡col( primare (1863)Wad de fkicd (1870) Manual de arit-meticd (1871) Desen al ,s-coalelor (1876).

Alexi a colaborat la Gaeta invéldtorulutSatulut (1845-1850) si a intemeiat foaeaMiqeul National (1856 la 1859).

Alexi (Teochar). N5scut la 1843 inBrasov ; a studiat sciintele comerciale, con-ducénd apol pânâ la 1868 tipografiaWeiss din Bucurestl, iar de la 1869 pAnala 1882 Prima Bancd Transilvand, A scris«Dictionar germano-roman» (1886); «Ro-manische Poeten», traducere in nemtestedin mai multi poetI romAni; a redigiat doianl «Noua IjibliotecA

Alexianu (Gheorght).Medic, Wiscutin Bucurestl la ro Iunie 1830. A inceputstudiile sale la Sfintu Saya si le a terminatla Paris, de unde s'a intors cu titlul de doc-tor in medicinà la 1863.

A fost numit medic secundar la Mater-nitate, apol ajutor de primar al Capitaleiin 1864 si profesor la scoala de medicina.

La 1865 G. Alexiatiu e numit medic le-gist al Capitalei si Tribunalelor Ilfov, postpe care 'I ocupii panA la 1890. El a malfost medic al consultatiunelor gratuite laspitalul Coltzea de la 1869 plina la 1883,membru in comitetul sanitar superior, di-rector general al serviciului sanitar de la1889, panA la 1892.

Doctorul G. Alexianu ocupá i aseizifunctiunea de profesor la facultatea de Me-dicink post care i s'a incredintat de la 1872.

Algiu (loan). General de divisie, ras-cut in BucurestI la ro Noembrie 1834.Post elev al scoalei militare in 1854, e in-naintat sub-locotenent co promatia de la1856 si ajunge la gradul de maior in1864. Pus in disponibilitate la 1866, e re-chemat in activitate la 1873, si inaintat co-lonel la 1877. La 1888, e numit prefect alpolipel Capitalei i ocupA aceastii functiunepArià in 1891 cAnd e inaintat general debrigadk i i se incredinteaza comandemen-

tul diviziel Buz66. La 1896 a dimisionat dinarmatii.

In timpul resbelului Independentel, a fostsef de stat major al corpulul al II-a de ar-matk a participat la luptele din fata Ple-vneI si a fost numit chear `cornandant alpietzei al acelel cetAtI cucerità.

AlimaneVanu (Constantin). Ingi-ner de mine, nAscut la 27 Septembre 1865In comuna Alimanesti (Oh). A filcut stu-diile primare i secun dore in tark termi-randu-le la Paris in liceul Saint-Louis.Elev al scoalel de mine din Paris, s'a in-tors in tara la 1891 dind a fost numit in-giner asistent in serviciul docurilor si aprocedat la rcconstructia liniei ferate Bacit6-Piatra. Detasat in 1892 la serviciul mine-lor din Ministerul Domeniilor, a condus son-dajiul pentru ciiutarea apelor artesiane peBaragan, i i s'a incredintat conducereacontrolul exploatArilor rninere.

A publicat : Raport sumar pentru reorga-nisarea serviciulut minelor (1894) Comuni-care asupra sondagiulut din Baragan, licutAla congresul naturalistilor germani (1895).

Raport asupra organisdret serviciulut mi-nelor (1895) Conbustibilit mineral! din Ro-mania (1896).

Alpar (loan). Pictor paysagist, nàscutIn Bucurescl la 1857. A fAcut studiile salein tark urmand duoi ani cursurile facultit-tei de drept. Apoi a inceput sA se ocupede picturk fAril profesor, fAcind studiilesale singur dupà naturk filtre ClimpinaCfunpinitza, cu primele notiuni ce i-a datpictorul Andreescu.

A expUs pentru prima datil la Intim-ClubIn r886, fiind unul din initiatoril acestuicerc artistic ; de atunci a figurat la toate

Lucriirile sale mal importantesunt: O casi! la Cdnipiaa, Pe marginea bOl-tet, O turma de oil Acest din urinA tablok.medaliat, a fost cumOrat de Minist. Instr.Publice pentru Pynacotecà.

Aman (Teodor). Profesor, pictor, nAs-cut in Campulung (Muscel) la 15132 Mar-tie, mort iu Bucuresci la 19 August 1891.A flicut studiile sale in Paris urrmind -cur-surile profesorilor Droleng si Picot.

Reintors n tarii la 1858, Aman a fostnumit Director al scoalei de Bele-Arte dinBucuresci la 1864 si profesor de picturA

ALE 9 ALP

la aceast5 §coalit, functiunl pe carl le a o-cupat OLA la moartea sa.

Principalele tablouri ale acestui artist suntVlad Tepe! ci Solit care se gAse§te la Pi-nacoteca din Ia§I, Capul lut Batori la Pi-nacoteca din Bucuresci, Malla de la Olte-niqa, care se gAse§te in palatul Sultanuluidin Constantinopole. Acest tablo6 a fostcut de Aman la 1853, and insotea pe ge-neralul Canrobert in Crimea ; Bdtdlia de laCdlugdrent, a§ezat la Pinacoteca din Bucu-resci.

Artistul a lucrat peste 3000 tablouri cusubiecte istorice, naturi moarte, fiori, dife-rite interioare de haremurI. El a fAcut de-semnurile cari aü servit pentru turnarcaCoroand §i sceptrului regal, pentru statucaridicatA in memoria lui Mihai Viteazu §ipentru decoratiunea «Coroana Romdnier».

Aman a mai fost sculptor §i muzicantamator.

Tabloul Bdtdlia de la 011eniqa, a fostreprodus de litograful Goupil din Paris.

Anagnosti (M). Publicist. Data nas-cerei §i incetArel din viat5, necunoscute. Apublicat in diferite ziare i cu deosebire in`Buciumul numeroase scrieri istorice filtrealtele Mondstirile inchinate (1863).

Ananescu (Dimitrie). Profesor, nAs-cut in Craiova la 1831, incetat din viatàla Bucuresci in 19 Februarie 1885. A fAcutclasele primare §i gimnasiale in ora§ul sén"natal §i apol a intrat copist la prefecturalo calA.

La 1848 isbucnind revolutia, AnanescuIii etate de 16 ani se introduce in cance-larla generalului Magheru §i 'I urmeazt cutrupele sale. Cind intrarA Ru§if in tarA, eltrecu la Sibiù cu Magheru, apoi se intoarseearit§i la Craiova §i triti d:ind 2 ani lectiunIparticulare. In 1851 Ananescu vine in Bu-curescI §i terminii cursurile colegiului sfintuSaya ; apol la 1856 e numit custode la bi-blioteca nationalit. Dupii acea, obtine princoncurs o bursi de la Eforia spitalelor §ipleacit la Paris spre a studia §tiintele naturale.

Reintors in çarà, Ananescu e numit pro-fesor la §coala de medicinit §i la §coala mi-litará, apoi profesor de §tiinte fisico-natu-rale, la cursul superior de la stintu Saya§i in sfir§it director al acestul

Scrierile sale sunt : Natura, ziar sciintific,Contemplatia naturel, Omul ci rasele nmane,

Curs elementar contplect de istorie natttrald,Geologie, Zoologie Botanicd.

Anastasievici Cunoscut subnumele de maior Mi§a, milionar sirbesc;niiscut la 1803; agonisi prin comerciu oenorm5. bogAtie sub principele Milos Obre-novicl §i cumpki In Romilnia bunuri foarteintinse. A fost amestecat in toate mi§c5rilepolitico-dinastice ale S'él-bid. DupA omori-rea principelui Mihail in 1868 voi saa§tige tronul pentru ginerele s66 Gara§a-nin, dar nu isbuti. De atunci se a§ezAin RomAnia, unde §i muri, Lislind ave-rea sa rro§tenire membrilor familieI Kara-georgievid. Sub VodA Gr. Ghica, Moldovaa flicut la Anastasievici unul din primele elimprumuturl (i855) in sum. de 2,5oo,00talei vechi.

Andreescu. Pictor, nAscut in Bucu-rescl la 1852, incetat din viati la 1884 inParis.

Principalele sale tablouri sunt : «Impreju-filma Buturescilor», proprietatea colonelululPerticari ; «Ccirciunta de pe marginea dru-

«Pddure de fag!», ambele in pose-siunea d-lui Take Ionescu ; «Duptt ploae»,In posesia d-lui I. Kalinderu, §i altele. Nuna6-rul tablourilor lul Andreescu se rkiid la 400.

Andrieviciu-Morariu (Silivestru).Mitropolit, teolog, nAscut la 14 Novembre1818 mitocul Dragomirnel (Bucovina), in-cetat din viatA la CernAuff la 3 Aprilie1895. Dupà ce terminii studiile teologice,se preoti la 1842 §i in 1862 ajunse re-ferent provisor la consistoriul episcopesc dinCernàut1 unde fu numit definitiv In 1866.

In 1874, se citlugArejte, in 1877 ca-pita demnitatea de arhimandrit, iar in 188oe numit mitropolit al Bucovinel §i Dalma-tia

A publicat «Cuvéntdd hisericeof pe toateDuntinecile sdrbdtorile peste 'in» (r86b);«Psaltichie» (r879) ; «Tipiconul bisericit orto-doxe orientale» (1883); «Epistole pastorale»(hure 1880 §i 1895, §i «Apologif» 1848,1885 §i 189o).

Angelescu (Ele). Inginer, profesor,publicist, niiscut la 4 Iulie 1836 in satulBerte§ti (BrAila), incetat din viatA in Bucu-rescl la 1882. A fAcut primele sale studifin BucuressI §i le a tcrminat la Paris de

ANA - IO AND

ANG

unde s'a intors la 1865 cu diploma de in-giner al §coalei centrale. Numit la i Maia1871 membru al consiliulul tecnic pentruadministrarea padurelor Statulul, a fostintat la 1872 inspector silvic, apol la 1876inginer hotarnic la creditul funciar rural§i peste curand in aceia§ calitate la Minis-terul Domeniilor.

Ca profesor, a fost insárcinat cu catedrade geometrie la scoala de Poduri §i 5oseleM 1867, cu aceea§I catedra la §coala de laPantelinion in 1868. A ocupat provisoria§i directiunea acestei §coll unde era la urmáprofesor de mecanicA de la 1877.

El a publicat : Elemente de aritmeticd ra-lionald (1868) Elemente de geometrie in co-laborare cu I. M. Raureanu (1865) Cursde algebrd elementard (1869).

Anghelescu (Alexandru). General,niiscut la 1839. Elev al scoalel militare dinBucuresci. A luat parte cu gradul de colo-nel in resbelul Independentei din 1877-1878la luptele de la Grivitza §i Vidin. Minis-tru de resbel in cabinetul Ion Brátianu dela 21 Feb. 1886 pana. la Noembre 1887,este dat in judecata -Curta' de Casatie prin-tr'un vot al Senatulul §i osandit la 7 De-cembre 1888 la 3 luni inchisoare s000 leiamena., 25,000 leI despagubire catre Statpentru acte de mituire savér§ite in calitatede ministru, pedeapsá care i-a atras §i §ter-aerea din controalele armatel.

Anghelescu (Gheorghe). General dedivisie, rascut la 6 Ianuarie 1839. Elev al§coalel militare la 1854, sub-locotenent la1856, Maior la 1865, Colonel la 1870,General de brigada la 1877. In timpul res-belului IndependenteI (1877-1878) a co-mandat cu gradul de colonel divisia 3-a laatacul de la Grivitza, §i la Plevna, ear cugradul de. general, divisia 4-a de infanteriela Smardan-Vidin. In anul 1882, Ianuarie25 a fost cate-va luni ministru de resbel incabinetul de sub presidentia lul Ion Bratianu;la 1891 a fost inaintat la gradul de gene-ral de divisie, comandant al corpuluide armatá. Retras din armatá la 1894, inurma punerei sale in disponiblitate, gene-ralul Anghelescu a fost ales senator in1895.

Antipa (Grigore). Naturalist, niscutIn Boto§ani la 27 Noembre 1867. A facut

ANT

studiele liceale in Ia§l, lar pe cele univer-sitare in Germania. Doctor in §tiintele na-turale de la 1891, a lucrat mal multI anI indiferite statiuni geologice in Francia, Italia,Heligoland.

Director al muzeului de istorie naturalitdin BucurescI, delegat al MinisteruluI Do-meniilor cu directiunea §ciintificl a pescá-riilor din Romania, G. Antipa a publicat :Die Lucernariden der Bremer Expeditionnach Ostpiqbergen im labre 1889. Zoolo-gische Jahrbticher, VI. 93d, Jena, Verlag vonGastav Rscher 1891. Ueber das Vorkommenvon rudimentaren «Principaltentakeln» beiLucernariden. Zoologische Jahrbficher, VI. Bd.Jena 1891. Eine nene Art von Drymonema,Jenaische Zeitschrift ffir Naturwissenschaft.XXVII. Bd. Jena 1892; Eine nene Stanro-meduse. Mittheilungen ans der ZoologischenStation vt Neapel, .ro Bd. 4 Heft 1892.Ueber die Bqiehungen der Thymus vt densog. Kiemenspaltenorganen bei Selachiern. A-natomischer Aiqeiger, VIII Jahrgang 1892.Lacul RRim, Starea actuald a pescdriilordin el §i mijloacele de indreptare. Bucurescr1894. Studif asupra pescdriilor din Romania.Bucuresct (1895). Legea pescuitula votadin sesiunea legislativd 1895-1896.

Antonelli (I0an), Nascut in Valasutla 1827, incetat din viata la Fagára§ in1888.

A studiat la Cluj, 0§orheia §i Blaj.La 1848 paná in 1849 e capitan pe lingá

Axente Severu. La 1852-1855 e profesorla §coalele normale din Blaj, apol profesorla gimnasiu ; de la 1863-1865 protopop inTurda, dupa aceea paroch §i vicar archie-piscopesc in Fagara§. La 1872 a fost alescanonic. A. luat parte in comisiunea de 12,aleasa in. 186i pentru inaugurarea Asocia-tiunil A tradus cartea I. §i II.din Titu, Liviu, a tinut disertatiuni in adu-nárile Asociatiunii asupra tema : «Poporulroman' in constitutinne», « Monografia Fdgd-ra,s-ultd». In 1865 a fost ales deputat ladieta din Cluj, iar in 1869 la dieta din Pestala care n'a luat parte.

Apostol Margarit. Vez! Margarit.

Arbore (Zamfir C.). Publicist, nAscutla 14 Noembre 1848 la Cernautl. A flcutliceul la Moscova §i a intrat la 1866 castudent la academia militará din Petersburg

in sectiunea medicinel ; la 1869 a luat partela conspiratiunea politica a lul Neciaeff §i afost intemnitat in fortereta Petru §i Pavel,de unde a esit numal la 1871 §i a fosttrimis in exil. La 1872 a fugit din exil s'astabilit in Elvetia, unde a colaborat la Geo-grafia Universald a lul Elisée Redus volu-mul «La Russie» ; apol a scris in limba rusaSch4e din istoria Rusiet, 1874. 1 vol. Revo-lutiunea din Paris 1871. Poveol pentru Po-por 3 vol. 1875. In anul 1876 a dirigiatimpreuna <u Dragomanow ziarul rus : Ob-scina iar in anul 1877 s'a stabilit in Ro-maula, intrand ca colaborator la Ronuintil,de sub directiunea repausatuluI C. A. Ro-setti. ApoI, a colAorat la Telegraful lui C.Fundescu §i Telegraful Romtín dirigeat deI. G. Bibicescu. Cu incetarea acestuI ziar

parasit ziaristica i a publicat treptat :Temnita 1895; In Exil 1896; IVibili§tit 1896,si mal multe bropre privitoare la Basa-rabia.

Dupe ce a fost cat-va timp funcionarla Arhiva Statului, a intrat in 1896 la Pri-maria Capitalei ca sef al serviciului statistic.

Argetoianu (Ioan).Gener al de brigadA,nascut in Craiova la Ianuarie 1841. Eleval scoalel militare, a esit la 1861 cu gra-dul de sub-locotenent de geniu §1 a plecatla Paris unde a urmat §coala polythecnica§i scoala de aplicatie de la Metz. Ajuns lagradul de capitan, demisioneazit din armatala 1867 §i e numit mal tarziu inginer sefal circonscriptiunel din Craiova. Cu ocasiu-nea resbelului IndependenteI, reja serviciulcu gradul de maior, in statul-major al di-visiei II-a si ja parte la operatiile din giu-rul Plevnel §i Vidinuluf.

La 1888, fiind colonel, e numit secretargeneral al Ministerulul de Resbel, iar in1890, director al lucrarilor de fortificatii.din Bucuresci.

La 1894, e inaintat general de brigada§i in 189.5 e numit Inspector general alaeniulul.

Arghyropolu fGheorghe Gr). Pu-blicist Miscut la Bucuresci la 1853. Elev alpensionatuluI Schewitz, a urmat pe urmacursurile. liceulul Sfantu Saya §i facultateide litere din Bruxelles

Intors in tara la 1873 a fost numit in1874 profesor la gimnasiul Lazar pentrutimba franceza §i la 1875 profesor de lite-

raturit franceza la liceul din Craiova. AmaI ocupat in urma diferite functiuni pu-blice, director al prefectura' Braila, comisarde politie, sub director al serviciilor peni-tenciare, prefect de judet pana in 1895.

G. Arghyropolu a publicat : Grarnaticafrance.zd 0871) Model de regulanzente de

comunald, Faute d'une bougie comediein limba franceza (1875) Au feu, comedietot in limba franceza (1876). El a colabo-rat la ziarele Journal de Bucarest, La Ron-nianie, Le Courrier de Roumanie, Fanalulhit Diogen brosura politica ebdomadara careaparu in 1876 cate-va luni.

Arghyropolu (Grigore). Magistrat,barbat politic, nascut.in Bucuresef la 1825,mort in Bucuresci la 2 Septembre 1892.A facut studiile sale liceale §i de drept laParis, de atilde s'a intors la 1848 spre alua parte la mi§carea revolutionara.

La 185o a fost numit judecator la Trib.Ilfov, apoI succesiv presedinte, membru laCurtea de Apel si la Inalta Curte de Jus-titie, de mide a trcut ca m:-...mbru la Co-misiunea centran, dupe conventiunea de laParis.

In 1861 sub presldentia lul .Stefan Go-lescu, a fost Ministru al Justitiei, apoi de-putat In Constituanta si vice-presedinte alCamerel ; in 1867 a fost Mlnistru al Jus-titiei de la i Oct. p6na la 13 Nov. avênclcate-va zile si interimul Financelor.

La 1876 s'a retras din politica.

Arghyropolu (Manolache). Om po-litic, de origina grec, president al divanu-lui de la 1838, judecator la« sectia eliminanin 1840, Ministru al dreptatel de la 1851011a la 1853. Data nasterei si incetareldin viata necunoscute.

Aricescu (D. Constantin) Publicist,nascut la Catnpulung (Muscel) in 1823,incetat din viatii la 1886. Elev al scoaleiSfantu Saya, capita la 1845 titlul de inginer,dar 41 para§este cariera spre a se ocupade ziaristica colaborand la Pruncul rozna n.Exilat la monastirea Snagovul Sn timpulocupatiunel rusestI, petrece acolo un an,si apol la 1851 deschide un teatru in Cam-pulung. pe care il inchide peste cat-va timpspre a intra ca redactor la Ronuinul (1859)-

Mal tarziu a ocupat cati va anf functiuneade director la Dorneniile Statului si revi-

ARG - 12 ARI

sor §colar plina in 1866. El a publicat :Harpa ronuind (1852), Lira (1858), Expli-carea alegoriilor din Harpa romcind (1859),Trimbita unirit versurl (186o), oimui Car-

patilor, poesii istorice, Sora .Agapia, roman,in care se vede coruppunea morala anitstirilor din Románia, (1871), Octav ro-man prelucrat (1856), 0 preumblare prinnutntt (1872), Misterele cdsdtoriet (1862),Cdldtorie imprejurul canteret mele (1856),Scriert istorice : Istoria Cdmpulungulut, 2volume (1855 1856), Capit revolutiunitromd ne de la 1848 judecatt dupe propriele loracte (r866), Corespondenta secretd i capri-lor revolutiet de la 1848 (1873), Corespon-denta secretd si acte inedite ale cap ilor revolutiet de la 1848 (1874), Romdnia subprintul Bibescu (1862), Carkmarit (1873),Tudor Vladimirescit sag revolutittnea de la1822 (1874), Actele justificative la istoriarevolutittnit de la 1821 (1874) Scriert politice:Procesal si exihd »art la Snagov (1859),Despotism al si constitutittnea (1861). Oues-tiunea proprietdfit (1862), Reforma legil e-lectorale (1862), Disolvarea cameret elective(1866), Politica d-lut Ion Ghica, ex-beitt deSantos. (1870).

Arion (Eracle). General de divisie,náscut in Bucurescl la 25 Februare 1838.Intrat in coala militará la 1855, a e§it la1857 cu gradul de sub-locotenent §i pestecAte-va lunl a párásit armata. La 1860 ereprimit earA§I in o§tire §i la 1868 e inál-tat la gradul de maior, ear la 1875 la gra-dul de colonel.

In timpul resbelulul «Independentei» ge-neralul Arion, atunci colonel, fácea parte dincomisiunea inshcinatá cu construirea po-dului peste Dunáre necesar trecerel trupe-lor. Apol a comandat artileria din brigada2-a a corpulul 146 de armatá care se dis-tinse in tot timpul campania. La 1883,colonelul Arion este inaintat la gradul degeneral de brigadá §i la 1892, general dedivisie.

Aristarchi (Nicolae).NAscut la Con-stantinopole in 1800 dinteo familie gre-ceascA, incetat din viatá la 2 Februare1866. Lipsesc amándnte precise asupraevenimentelor care Pat' adus in tali, insiifiind Incà foarte tén6r, la 18 ant' incepuprin a fi muhurdar al lui Vodá AlexandruSoutzo, cu care pledi in exil la 1821, in Asia.

Reintors in Bucuresci, fu numit la Con-stantinopole pe timpul regulamentulul or-ganic, aeentul luI Vodli Alexandru Ghicadomnul Muntenia (1854). Urmele sale s'atiperdut mal tarziu.

Aristias (Constantin).Poet, profesorniiscut in Bucurescl la 1800 din parintlgrecl, incetat din viatá la 188o Aprilie 18In Bucuresci. A 8cut studiile sale la §coa-lele grece§t1 §i apol fiind ind aproape copila participat la mi§carea Eteriei din Bucu-rescl la 1821, ridicAnd pe casele Barbu

stindardul emanicipArel Greciel. Laintrarea Turcilor in tara se retrase cu Ip-silante peste Olt §i luptá cu Eteri§til in IA--Cilia de la Drágii§anl. Aposi trecu granita §icu ajutorul filo-elenului lordul Ghilforturmá gtudiile sale.

Dupá resbelul Ruso-Turc (1828) Aris-tias se reintoarce in tarii, §i e numit pro-fesor de limba francezá §i elená la liceulSE Saya. La 1835 el este unul din mem-brii ceI mai activl al societátel filarmoniceinfiintatá de colonelul I. Cámpineanu ; tra-duce mal multe opere pentru teatru §i joa-cui ate-va rolud.

In timpul revolutiei de la 1848, Aristiasnumit comandant al guarda nationale, e a-restat de Turd §i apoi se retrage in Fran-cia. Reintors in tará e numit la 1856 biblio-tecar al Statului, apol la 1863 profesor.La bittránete el perde vederile §i tr5e§te orbopt anl de zile.

Aristias a scris : Omer si Plutarche, tra-ducerile intregly Priatul Rontdn, epopee. Hat.-modios fi Aristogiton, tragedie in versurl inlimba elená, Saul fi Orest de Alfieri, tradu-ced, Sdteanttl cre§tin, etc.

Aron (A. Vasile)._Poet popular, nás-sut in 1770 in Glogovát lingl Blaj, ince-tat din vial& la 1822.

A fácut studiile sale liceale in Blaj, iarcele juridice la facultatea din Cluj.

Stabilindft-se ca avocat, in Sibiii, s'a fa-cut cunoscut ca apáriitor al Românilor ina-intea Tribunalelor, dar a lásat mal ales unnume prin poesiele sale populare.

El a scris : Ph-am si Tisbe (18o8), Nar-cis

(18o8)'douè poeme al cáror subiect

este luat din metamorfosele luI Ovidiu,cartea III. 22 §i cartea IV. 23; Patimiledomnutur nostril Isus Christos, in versurl(18o8); Leonat fi Dorofata, poetná satiricl

ARI 13 ARO

In contra betiet (1815); Anul cel mcinos(1820), poema didactica. Istoria Sofro-nim ci Haritet, in versurt (1821). Mara deacestea, dupa moartea sa, ait remas §i altescriert ne tiparite, intre carl se scie Eneidalut Virgiliu, §1 partt din Bucolicele lut Vir-giliu.

Artachino (Constantin).Pictor, nas-cut la Giurgiu in I870. Frequentand malintai6 §coala comercial, a intrat in 1886la §coala de bele-arte din BucurescI, §i is-pravind aici cursurile, s'a dus la Paris, undelucra in atelierul Julieu. De aict trimiteaprimele sale tablourt la salonul din Bucu-res& Dintre panzele lut mal cunoscutesunt : Byblis preschimbata in isvor, Tiganulrizénd, Portretul d-nel C... Col! de Atelier.

Arsachi (Apostol).Doctor, barbat po-litic, de origina elena, nascut .in Epiril la1789 incetat din viatii in Bucuresci la De-cembre 1869.

Venit in tara ca medic, dupe ce i§t ter-minase studiile in strainatate, a fost consi-lierul intim al domnitorilor cari s'au suc-cedat in Muntenia de la 1830 pana la z86o§i a fost secretar de stat sub Voda Alexan-dru Ghica §i Alexandru Cuza. La 1849 inthnpul ocupatiunel ruse§t/ el a fost secre -tarul intim al generalulut Duhamel ; ales inmal multe randurt deputat a facut parte dinMinisterul de sub presidentia lut Barbu Ca-targiu ca ministru de externe §i ad-interimla control de la 22 Ianuarie 1861 pana la8 Iuniu din acela§ an.

La aceasta epoca Arsaki ja pre§edentiaconsiliulut de mini§tril dar nu o tine decat 16 zile §i apoi delnisioneaza. §i se re-trage din politica.

Asaky (Gheorghe). Literator, nascutla 1788 Martie I in comuna Herta (Doro-hoiù) incetat din viata in Ia§I la 1869 Noem-brie 12.

Studiile sale le-a facut in Lemberg, Vi-ena §i Roma, ocupandu-se mat cu seamitcu matematica, ingineria §i istoria. IntorsIn tara la 1812 .el deschise un curs de ingine-rie in limba romana la §cgala greceasca dinIa§I, unde precia lectiunt 5 ani, intocminduitsingur toate tractatele de trebuinta. In 1817organiza un teatru de diletanti in caselehatmanului Costachi Ghica, primul teatruroman in Moldova; pentru acest teatru scrise

§i prelucra mat multe piese. In 1820,. voind saridice seminarul de la Socola intemeiat de me-tropolitul Veniamin Costache, aduse din Ar-deal ca profesor pe Vasile Pop, loan Cos-tea, Vasile Fabian Bob §i loan Manti, carifuncionara pana la inceputul Eteriet din1821. Dupa. potolirea Eteriel, non" domn alMoldovet loan Sturza, trimise pe Asakica representant al terei la Viena. Aict ra-mase el timp de 5 ani. Intoreendu-se in tarainfiintit la S-01 Tret-Ierarchi in Ia§t o§coala primara, una normala §i un gimnasiu.In una pitcii de la Adrianopole (1829)Asaky fa chemat in comisiunea pentru re-dactarea Regulamentulut organic, §i dupaintrarea in vigoare a acestut regulamentfu numit «reEerendar» (director) al Eforiet§cOalélor din Moldova, in care calitate func-tiona cu un zel deosebit pana la 1849. Custaruintele lui se inaugureaza in 1835 inIn' Academia Mibdileand, numita ast-ferdupa domnitorul de atunct Mihail Sturza (1834-- 1848). La 1841 el infiinteaza o §coalade arte tot in Ia§1. De asemenea in urmastaruintelor lut, se trimit tinert la inv6taturaIn stritinatate. Dupa ce fu Ministru de Ex-terne la Ia§I in 1856, Asaky se retrase dinvina publica §i triii isolat, ocupandu-se culiteratura, pana la moartea sa. El a publicatHarpa ronuind versurt, (Ia§1, 1832); Poesit,(Ia§t, 1836 §i 1854); Fahul.versuite,1844 §i 1862); Nuvel e istorice ale Romd-

(Ia§i 1867) ; Cal endare (din 1840pana 1867) etc. Pentru teatru, prelucra§i compuse piesele : Mirtil §i Cloe, Lapeirys(dupii Kotzebue), Norma (dupa Romant),Pdstorita Carpatilor, (idila, Ia§i 1850), Ti-ganif, (ida& cu cantece, Int, 1856), ElenaDrago. Petre Rare§, Turnul lut `Butu, Voi-chita, (toate drame originale, la§t, 1863).Pe tangà toate acestea, Asaky este interne-ietorul preset romane in Moldova. In 1829 elincepu a scoate la iveala foaia politica §i'iterara Albina 'wad neascd, care trat pana lai85o. Intre- 1850-1859 publica Gaetade .Moldova, iar mal tarziu « Patria»» (1859186o). Mará de acestea : Icoana luna(1840 41) §1 Spkuitonil (1841 pana la1842).

Un comitet pus sub presidentia Mitropo-litulut Moldovet a ridicat in 1890 prin sub-scriptiune publica, un monument in memo-ria lui Asaky, la Ia§I.

Asaky (Gheorghe). Medic, profesor,

ART /4 ASA

nascut la i Ianuarie 1855 in Jai. A facutstudiile sale in strainatate ; a inceput medi-cina la Montpellier (Francia) §i a terminat'ola Paris la 1873. Apol a intrat ca external spitalelor din Paris- in 1876.

Intors in tar5. la 1877, participa la resbe-lul Independentel, fiind ata§at la serviciulambulantelor Crucea Roiie. In r878, obtineprin concurs postul de intern al spitalelordin Paris ; in 1881 e numit preparator de fi-siologie la Museul de istorie naturala dinParis, de unde trece apoi in 1884 la Fa-cultatea de medicina, ca §ef al laboratoriu-lul de medicina operatorie. In 1886 treceteza pentru doctorat §i e insarcinat cu pre-darea cursurilor la facultatea de medicinadin Lille (Francia).

In t887, doctorul Asaky se reintoarcein tara §i e numit profesor de clinica chi-rurgicala la facultatea de medicina din Bu-curesd §i chirurg al spitalului Filantropia.La 1889 suprimandu-se acest post prin bud-get, D r. Asaky pleaca M Paris dupe cedernisioneaza §i da ast-Idl nascere la o ma-nifestatie simpatica din partea studentilor.Atund se reintoarce §i este pus in capul in-stitutulul de chirurgie.

Simtinduse bolnav, D-r. Asaky párasetedin noi'i pira la 1891 §i se stabile§te instrainatate. La 1895 e numit chirurg alspitalulul Hotel Dieu Saint Gatien la Tours(Francia), unde functioneaza pana la 1896.La 1897 se reintoarce in tara.

Principalele sale lucrarl §i publicatiunlsunt : De la suture des nerfs d distance,supra numita de Germani Die Assaky'scheMethode, De la greffe nerveuseDela gref-

fe tendineuse. De la suture à distance destendons (in colaborare cu Fargin) Ampo-tation de la Verge. Institutul de chirurgie2 vol. Laboratorul de clinicd chirurgicald 2 vol.

In colaborare cu medicii ceI mal eminentlel a publicat ziarul medical Clinica §i Ar-hives Roumaines de médecine, tiparite la Paris.

Ascanio. (Ve:ti 011anescu).

Aslan (Edgard Th.) Autor dramatic,nascut in hl la 1866; a facut studiile saleliceale in acel ora § §i apol s'a ocupat inspecial de literatura dramatica.

A scris : Electra, tragedie in 3 acte, Fu-garif, opera inteun act, muzica de G. Ste-fanescu, Ielele, libret pentru balet, muzica deSpetrino.

A tradus in versuri : Oedipe Rege, Nebu-nide amoroase, Vincineta, Impricinatit, Am-phitrion, Medea, Tartuf, Griselidis, Filippo,ear in prosa: Burghe.zul Gentilom, Frica debucurie, Regele Lear.

A mal scris cate-va nuvele publicate inziarele Romduia Liberd §i Epoca..

Assan (Gheorghe). Mare industrial,de origina din Moldova, nitscut in Bra§ovla 1821, incetat din viata la Memich (Ba-varia) in 1866. Introducator al ma§inei cuvaporl in Romania, el a fundat in tara pri-ma uzina cu vapor, moara §i fabrica deuleiurl §i lacurl, intemeiate de dansul inBucurescl la 185-3. Dupa moartea sa, acesteindustrii ai fost continuate de fil sel Gheor-ghe G. Assan §i B. G. Assan.

Athanasiad (loan B.)Avocat, nascutin Bucuresd la to Martie 1840, incetat dinviata la 31 hile 1896.

A facut studiile la gimnasiul Sfantu Saya,apoi la facultatea de drept din BucurescI.La 1860, a fost numit copist la MinisterulJustipel, apoi la 1865 grefier la Trib. Ilfov,la 1866 judecator de instructie, la 1868 pre-§edinte al Trib. Ilfov sectia comgrciala, deunde a demisionat in 1869 spre a imbrati§acariera de avocat.

Athanasiad a colaborat muitl ani, la zia-rul politic «Pressa», a fundat ziarul umo-ristic «Scaiul» devenit mal tarziu

Scrierile sale sunt : «Resumat de dreptcomercial, La Bessarabie, Viata luf MihafViteazu,Dreptul constitutional administrativ2 VOL Roincinit,ssi Ungurif.

Athanasiad era membru al Societdter geo-grafice §i unul din fundatorl al Socieldter pen-tru Invéldtura Poporulut Romdn.

Athanasovid (Gheorghe). Medic,nitscut la Sistov (Bulgaria) in anul 1822, in-cetat din viata in acel ora § la 1892.

A facut studiile gimnasiului in Athena §ifacultatea de medicina din Paris pe care atenninat'o la t848. In acel an a vertit inRomania §i s'a stabilit in Bucurescl undea profesat medicina timp de. peste 40 ani.

El din premia cu Davila, Protici, PatzeltTriandaflidi, a fost dintre cel d'antéiti pro-fesori de medicina al facultatel noastre lainceputul ei, profesand toxicologia §i medi-cina legall. In acela§ timp era §i medic pri-mar la spitalul de copil.

ASC s ATH

Era renumit mal ales ca mamos.Pastrand o dragoste adanca tarei sale, a

jertfit intreaga sa avere pentru causa libe-rarel politice a Bulgariel, unde s'a intorsdupa resbel, chemat fiind de principele Bat-temberg care 'I a incredintat portofoliul In-structiunel publice.

Aurelian (Petre S.) Agronom, eco-nomist, nascut in Slatina la 12 DeCeMbre1833. A facut studiile primare in Slatina,liceul §i dreptul in Bucuresci, iar agrono-mia §i §tiintele politice in Francia §i Italia.A ocupat timp indelungat directia §coaleicentrale de agricultura de la Pantelimon §iHerestreiá, §i e profesor de economie politicala scoala de podurI §i §osele pana in present.

Membru al AcademicI romana, al socie-tate' de Economie politica din Paris, Au-relian a fost Ministru al Lucrarilor Publicede la 1877 la 1878 §i Ministru al Cultelorde la 1882 la 1884 in cabinetul Ion Bra-tianu. La 1895 a fost ales pre§edinte alCamerei. In anul urmator 21 Nov. 96, aluat Pre§identia Consiliulul de Mini§tri §i por-tofoliul Domeniilor pana la 1897 Martie 31cand a demisionat lasand succesiunea cabi-netulul d-lui Sturdza.

Principalele sale scrierI sunt : Tara noas-trd, Bucovina, Notices sur la Roumanie (incolaborare cu A. Odobescu), Elemente deeconomic po. litiai, Catehismul economiet poli-tice, Manual de apitulturd, Starea economicda Ronuiniet in secolul al 18-a, Cum se pontefonda industria in Ronidnia, Politica noas-trd vamald.

In colaborare cu D-nu Gr. Stefanescu acondus Revista sciintificd de la 1870 la 1882.,§i apol revista Economia Nationald, care a-pare §i in present.

Babeliti (Aurel). Doctor in filosofie,chimist, fiul prim-nascut al lui VincentiuBabeliti ; nascut in Viena 1853, §i-a ince-put studiile in Viena §i le-a terminat la u-niversitatea §i politechnicul din Budapesta.Chimia a studiat'o in *Heidelberg, in labo-ratorul celebrului Bunsen ; a trecut in Ro-!nonio in 1884, unde ocupa postul de pro-

Avram (Iancu).Vezi Iancu Avram.

Axente Sever (loan). Fost prefect-fa 1848/9; nascut la 3/15 Aprilie 1821 inFraua (Transilvania); a studiat in Blaj §iLa 1842 fu primit in seminhrul clerical dinBlaj, pe care insa la 1845, 1'a parasit §i la1847 a trecut In Romania ca profesor delimbe latina §i romana. La 1848 lua parteactiva la mi§carile revolutionare, fu numitcomisar de propaganda in judetul Ilfov, §iIn urma trimis cu Aron Florian la Craiovapentru organisarea judetulul care nu voiasà recunoascil guvernul provisor. Axentereintors in Transylvania a luat parte ac-tiva la adunarea din ii Sept. in Or-lat, de unde in ziva urmatoare pleaca cu oceaa de 200 cetatenI la a 3-a adunare de laBlaj. Dupa proclamarea afmaril generale,Axente lua parte principala la organisareagloatelor ..-romane §i la apararea eroica. aMuntilor Apusenl §i a fortaretei Alba JuliaIn 1849. Restabilita adinea in tara, inaintede depunerea arrnelor, Axente incearca for-marea §i organisarea unui escadron stabilde cavalerie, dar l'ara succes. Abia a§ezatin Cenade, in urma denuntarilor ce eraula ordinea zileI, fu arestat, dus la Si-biu §i suplas unui interogator pentru ascun-dere de arme, incendiarea Aiudulul §i altele,dar, dovedit nevinovat, dupa 30 zile fu pusIn libertate. Axente ocupa diferite slujbe iardupa retragerea sa din servitiul Statulul luaparte activa la mal multe actiunl politice-nationale §i la mi§carile culturale ale Ro-manilor din Transilvania. In present traesceretras la Bra§ov.

fesor la §coala veterinara superioara §i de§ef al lucrarilor chimice in institutul debactereologie. S'a distins mal cu seama prinlucrarile sale asupra apel de bèut §i princele de pe terenul tocsicelor bacteriene.

Bab9iti (Vincentiu). Membru al A-cademiel Romane din Bucurescl, nascut la

A.UR - i6 AVR

1821 in Banat. A facut studiile juridiceteologice in Temisoara, Szegedin i Pesta.La intorcerea sa in tara a fost numit pro-fesor la institutul teologic in Arad si apoia fost chiemat la 1849 sé administreze cadirector trel districte cu pcste 500 sco:leromane rurale din Banat. In curand insa ela fost rechiemat la Arad si trimis la Viena,unde a lucrat ca translator la ministerul im-pératesc ¡Je justitie ; iar cu inceputul anului185 reorganisandu-se inalta curte de justitie

casatiune pentru imperiul intreg, a fostnumit secretar la acea curte. La 1860a fost inaintat la rangul de secretar aulic,iar dupà separarea administratiunii Ungarieila 1862, a fost chiemat in cancelaria Un-gariei ca referent pentru causele criminale,de unde peste un an a fost numit i trimisjudecator la Tabla regeascA din Budapestasi referent la septemvirat.

La r860 Babesii1 a publicat cunoscutabrosura in limba germana: «Die Sprach-und Nationalitiilenfrage in Oester,reich, voneinein Romiinen», care pleda pentru uni-tatea monarchiel i egalitatea tuturor po-poarelor ce o compun, si semnala greleleturburarl si pericole ce aii" sil urmeze,daca Maghiarilor s'ar incuviinta dualismul,pe basele istorice, cum staruia6 el. La1861, convocata fiind dieta Ungariei, Ba-besista a fost ales in cercul roman de la Sasca-montank unde el nici nu candidase. In a-dunarea representantilor Téril Unguresci,el A apèrat cu toata energia autonomiaTransilvaniei, si cu alti io deputati romania pus temeiù la crearea partidului romannational. La 186 s'a intemeiat jurnalul«Albina» in Viena, ca organ al partidultanational, punéndu-se sub conducerea parti-culara a Jul Bahesik insa dupil abia treiani, «Albina» a fost opriti de-2 intra in Un-gana, Banat si Ardeal. Atunci Babesitl aadus foaia la Pesta, continuandu-l. ediçiu-na 8 ani cu Wat).* energia, i gru-pand pe litiga ea aproape tinte spiriteleluminate din Ungaria si Banat mal virtos.lntre anil 1873 -- 1875 «Albina», a avutvr'o 7--8 procese, printre cari contra luiBabesia unul penlru calomnic, unul pentruwitatiune contra statului si une pentrubinalta tradare. El a fost achitat de jurati. Cutoate acestea, in faptii, Babesirt prin foaia«Albina» si prin cuvéntarile sale in dietaUngariei i adunarile romane nationale, re-presenta si pleda in mod energic politica

Fnoderata. Programul national pentru des-legarea chestiunil limbelor, dupa lungi des-bateri intr e de p utatii romanl si sérbi deladieta ungu reasc 5, Babesiii l-a formulat cu-prins in 12 puncte, inteun proect de legesubsemnat de 24 deputati romani si sérblsi de unicul ruteano-slav de la dieta, sisustinut prin lupta parlamentara de trei zilecu toata energia in aceeasi sesiune dela i868.Multi ani de zile, pe aceasta baza, s'a con-tinuat lupta nationala prin reuniuni i adu-nar/ particulare, pana cand la 188o, inteoasemenea .adunare in Sibik s'a pus temeiaconferinte/ publict din Maiii 188 r, undetot Babesi6 ca raportor general a motivat

sustinut programul Romanilor din Tran-silvania, Banat i Ungaria. La Mal' 1891inaugurandu-se in politica nationall o nonadirectiune, Babqii.1 s'a retras absolut dinlupta politica si s'a reintors la cercetarilésale istorice.

Babesiii (Victor). Doctor, bactereo-log, fiurlui Vincentiu Babesik nascut laViena in 1854, unde a facut studiile sale.Doui ani dupé depunerea examenului dedoctorat, a fost chiemat ca asistent la univer-sitatea din Budapesta si a devenit in curindptofesor la facultatea din acel oras. Statulunguresc tritnise pe ténèrul profesor ca re-presentantul séil la congrese si in comisiunispeciale spre a studia anatomia-patologick or-ganisarea universitatilor, si el se lega atuncicu Pasteur, Koch, Cornil si alte celebritati.

La 1887 doctorul V. Babesiii e numitIn Bucuresci profesor depatologie expe-rimentalii la facultatea de medicina si estepus in capul Institutului de Bactereologie.Aci el aduce foloase imense san5tatei pu-blice mal ales prin infiintarea serviciuluisèií de inoculapune contra turbarel, boalacare nu se putea tamadui inainte de ca,prin trimiterea bolnavilor la Paris. D-rulBabesiù a tinut la Ateneul roman si la In-stitutul séh numeroase conferinte populare,cari aú contribuit mult pentru luminareapublicului asupra notiunelor de igiena.

Numeroasele descoperiri scientifice aleacestui doctor, aú fost comunicate Acade-miel franceze care le-a premiat. Elefost publicate in mal toate revistele sciin-pace din Europa.

D-rul V. Babesi6 este membru al Acade-miel romane si al Academiei de medicinadin Paris.

2

BAB 17 BAB

Scrierile sale mal insemnate sunt : Ana-/ele institutulut de patologie ci bactereologiedin Buculescf §i lectiunile sale.

Bacalbasa (Anton). Ziarist, nascutlu Braila la 1864. A colaborat la mal multeziare intre carl Adeverrul, Epoca, §i a scrisnumeroase schite umoristice in revista saMoj Teacd. Este prim redactor al ziaruluiDreptatea.

Bacalbasa (Constantin C.). Publi-cist, nascut in Bucuresci la zi August 1856.A facut studiile gimnasiale la Braila si celeliceale la Sfantu Saya in BucurescI.

Inscris la facultatea de drept, a parasitstudiile spre a intra in presa la 1879.

A fost cronicar la ziarele Telegraful, Na-Motea, Epoca §i a facut parte din comite -tul de redactiune al ziarului socialist Drep-/urde omuluf. Apoi a trecut la ziarul de-mocratic Lupia la care a colaborat panala incetarea sa ; iar la 1895 a trecut caprim-redactor la .Adeartd.

De la 1882 pana la 1884 a fost sef debiuroù al accizelor comunei Bucurescl.

A scris o comedie Peticul lut Berecheireprezintata pe scena TeatruluI National siun studiu asupra Reforme! impok-itelor co-muna/e.

Bacalbasa (Ion C) Ziarist, publicist,nascut in Braila la 24 Iulie 1863. A urmatcursurile liceulul Sf. Saya si ale Ginma-siulul din Braila.

La 1886 a intrat in ziaristica, colaborandla ziarul radical Lupia, pana la 1895 canda intrat la ziarul deinocrat Ziva si dupa incetarea aceFtuia, la Adeverrul.

A publicat : Mort fdrct lunninaredram5 in3 acte jucata pe scena Teatrului Nationalla 1895, Mopt comedie intenn act si Asandrama istorica in 5 acte.

Bacaloglu (Emanoil) fisician roman,de origina grec, miscut in Bucuresci la I rAprilie 1830, incetat din viata la 30 Aug.1890. Bacaloglu a fost un adevérat enciclo-pedist al sciintelor positive. Studiile si-le-afacut in Lipsca, unde a lucrat in laborato-rul lul Erdmann, si la Paris, sub conduce-rea lui Dumas. Reintors in teara la anul 186r,a fost numit profesor de fisica si chimie lascoala de medicina si farmacie, apol profe-sor de matematica la liceul St. Saya, lar la

1863, odatá cu crearea facultatil de sciintesub Cuza, profesor de fisica la universitateadin Bucuresci. Dorind a-si crea un cerc sciin-tific, a pus la cale la a868 infiintarea so-cietatei de sciinte fisico-naturale, care l-aales presedinte. Bacaloglu a fost un activ co-laborator al maI multor reviste sciintifice dinstrainatate, si o parte a scrieriror sale a fostpresentata i academieI de sciinte din Paris.La 1879 Bacaloglu a fost ales membru alAcademieI romane, si fu pe rand vice-pre-sedintele, iar in urmá presedintele sectiunilsciintifice. Discursul sèti de reccptiune l-acetit in presenta regelui la 20 Martie 188o«despre calendar», sustinand necesitateaschimbaril calendarulul Iulian. Bacaloglu acontribuit mult la respandirea sciintelor prinnumeroase articole publicate in «Revista sea-tifica» si prin conferinte tinute la universi-tate si in Ateneul roman.

Scrierile sale sunt : «Cercetdrt relativeluenta acid, ilor mineral! asupra solubilitdtit

aciduluf arsenios in apd»; «Despre cdteva sd-rurt oxaminice»; «Despre analisa gctelor»;«Explicatiunt teoretice asnpra serielor homo-! oge». «Despre pseudoscopia»; «Excesul sfe-ric»; «Asupra difractiunif luminet»; «Nota re-lativd la liniile si suprafetele reciproce»; «Cd-tevaobservotitent relative la directiuneaverticaldla diferite inöljiinr deasupra soluluf»; «Cores-pondentd»; «Consideratiuntteoretice asupra chi-miel»; (lucrari publicate in frantuzeste); «E-lemente de -algebrd» ; Elemen'e de ;1870) upespre materia re d'antd» ; «Des-voltarea progresivit a luminatuluf eTectric»;«Oare-cart dispositiunt non! din clbinetul defisicd al nniversitdtif din Buctirescf»; «Rela-

asupra expositiunif de electricitate de laMiinchen din 1882»; «Pare de seamd despreexpositiunea de electricitate de la Viena din1883»; Despre Paratoner»; (toate scrise inromaneste).

Bachelin (Leo). Puglicist i scriitor,nascut la 17 Decembrie 1857 in Neuchatel(Elvetia). A facut studiile in Italia, Ger-iriania (Berlin si Strasburg) si Francia(Paris). Licentiat in litere, a fost numitin etate .de 25 ani profesor de literaturafrancez i greaca la academia din Neucha-tel, de unde la 1889 a trecut in Romania.Aci peste scurt timp a fost numit biblio-tecarul Regelul. Scrieri : Le Chdteau Royalde Sinaia, 1893; in limba germana, Studitdespre basmele ronuine,st! (1882) Apoi: Han-

tAt 18 BAc

Makart et les f sens, 1871, nCélanges d'His-toire et d'Art, 1879, La Premtére Idylle deTheocrite, 1883 etc.

Bacinschi (Vladimir). General, nas-cut la 1825 incetat din viatii in Bucuresclla 1878. A intrat in armatà cu gradul dejunkar la 2r Octomvrie 1842 §i a fostintat sub-locotenent la 1844.

Maior la 1855, Colonel la 1866, e inal-tat general la 8 Aprilie 1870 §i comandantal Diviziei 4-a teritoriala. A fost adjutantulDomnitorulul Ghica al Moldovei §i apol allul Cuza Voda pana la detronare.

Badescu (Scipione). Ziarist, scriitor,nascut la 1840 Mal 2 in R6scoltz (Transil-vania). A inceput prin a colabora la ziareleConcordia din Pesta (1866) apol la revistaFamilia.

Terminand studiile sale in Pesta, veniin Bucuresd la 1868 §i colabora la _Roma-nul §i alte ziare.

A publicat : Coroana Rouldniet, poesil na-flonale (1881) §i diferite lucrar! prin Con-vorbirt literare, Xoul Curier Romiin,Trom-peto Carprelor.

Baicoianu (Serge). General de bri-gada, nascut la 5 lunie 1841. A intrat ino§tire ca soldat la 186o Martie 8, apoi aplecat in streinatate unde a facut studiilesale la §coala militara Saint-Cyr din Paris.Reintors la 1863 cu gradul de sub-locote-nent, e inaintat ofiter superior la 1873 §ilocot-colonel la 1877. Cu acest grad e §e-ful statulul major din divizia I-a de infan-terie in timpul resbelultA Independentel dela 1877-78.

La 1893 a fost inaintat general de bri-gada, §i mal tarzia inspector general al ca-valeriei.

Balaceanu (Constantin). Om poli-tic, fost Ministru al cultului la 1838, pre-sident al Eforiel Spitalelor la 1840, §i Mi-nistru al justitiei la 1856.

Balaceanu (Grigore). S'Atar la 1821in Muntenia. Vornic la 1822.

Balacezmu (roan). Om politic, nas-cut in Bucuresci la 1825. A facut studiileIn Francia. Intors in tara a luat o parte ac-tiva la mi§carea revolutionara din 1848, §i

dupa comprimarea revolutiund a emigratIn Transylvania de unde apoI a trecutParis. Sub domnia Prir.cipelul Cuza, a fostcat-va timp Prefect de politie.

De la 1866 inainte, J. Balaceanu desvoltatoata activitatea sa ca diplomat ; de la 15Fevruarie 1866 pana la 14 Maiia 1867, esteagent diplomatic al tZ'rel la Paris, apoI in

calitate merge la Constantinopole dela 31 Decemvrie 1870 pana la 26 Martie 1871.

Demisionat din corpul diplomatic, e nu-mit Prefect al politieI Capitalei la 15 Ianu-arie 1876, dar numai pentru cate-va 411e,cad la 30 Ianuarie din acela§i an ja porto-foliul MinisteruluI de Externe in CabinetulLascar Catargi §i '1 pastreaza pana la 4 A-prilie 1876.

Trimis din no ti agent diplomatic la Vienain 1876, e inaintat Ministru plenipotentiarin acela§I ora § la 1878 ; aPoi este transfe-rat la Roma in 1882,1a Paris in 1884 panala 1885.

In anul 1886 reja functiunea de MinistrupIl8e8nip. otentiar Constantinopole pana la

Delegat in Comisiunea Europeana a Du-narel §i in Comisiunea mixta a PrutuluI la

Iulie 1889, pastreaza aceasta functiune panala i Aprilie 1893 cand este numit trimisextraordinar §i Ministru plenipotentiar laLondra, post pe care'l ocupa §i astazl.

Balacescu Constantin.-- Fabulist, nas-cut la 180o Ianuarie 20, mort la 29 Fe-vruarie 1880 in BucurescI. A facut studiilesale in teara §i a ocupat diferite functiuni pu-blice, prefect de judet, membru in comitetulTeatrelor, etc.

El a publicat : Bona educatione cotnedie(1845) Poesit in care se giise§te satira:

Ftt-iner talci seartutn, sa6 Cofttfizitulde jard la Bucurescl (1145).

Proect pelara o cascf de pcfstrat ji impra-vilitat (1845).

Balanescu-Rosetti (Nicolae). VezI.Rosetti-Balanescu.

Balanolu (Ioan P) - Comerciant, nas-cut la 8 Septemvrie 1833 Bucuresd,mort la Ianuarie 1896 in Viena. A facutstudiile sale parte in teara parte in straina-tate §i la 1856 a luat directia casel de bancaBalan, pe care a condus'o pana la 1860.

Comérciant insemnat, fost antreprenor al

BAC 19 I3AL

accizelor Capitalel de la 1873 pana la 1883,Ion Balanolu a fost membru al Tribunaluluide comerciu sub vechia legislatiune, mem-bru al ConsiliuluI comunal, al mal tuturorsocietatilor industriale, deputat, §i in urmaPre§edinte al Camera' de comerciu, postpe care l'a pastrat pana la moartea sa.

Balalescu (Nicolau) nascut in Ha§ag,langa Sibiu, a venit in 1835 la Bucuresclca profesor la seminarul mitropolitan : dupaaceea, a fost calugar la manastirea Cernica.Reintors la Sibiu, a tipiirit in 1847 §i 1848un dictionar latin-roman, a luat parte la adu-narea Románilor din 3 (i5) Maiu 1848 laBlaj §i a fost ales membru in comitetul per-manent cu re§edinta in Sibiu. In 18 August1848, a fost arestat ca agitator iar duracate-va zile eliberat. La 4 (16) Octornvrie1848 fu intarit ca membru in comitetul depacificatiune al Romanilor. Dupa ocupareaSibiulul de arrnata maghiara, prev6zand pe-ricolul in care '1 era viata, a pus detuns pérul §i i ai ras barba calugareasca, apolimbracat in vestminte taranesci, pentru anu fi cunoscut, a ie§it din Sibiu, §ezand caservitor pe capra caretei doamnei Golescu,care parasind locuinta sa din Sibiu, se re-intorcea in Romania. Acolo, denuntat ca aragita in contra regulamentului organic al te-re!, a fost arestat de o patrula a armatei ru-sescl §i tinut sub paz a strictii in Rainnicul-Wee' mal multe zile, Ear de aci escortatla Bucurescl, unde a fost pus in libertate.Scrierile sale, afara de dictionarul sus aratat,sunt : Gramatica romdnd pentru seminarif,(1848), Elemente de gramatica ronuind (185o).

Balcescu (Nico1ae). Om de stat, pu-blicist, nascut in Bucuresd la 2 Iunie 1819,mort in Palermo la 16 Noemvrie 1852. Afacut studiile sale in colegiul Sfantu Saya §iapol a servit cat-va timp in armata, dar ii-ind implicat in conspiratia contra lui VodaAl. Ghica, fu inchis la MarginenI. Parasindo§tirea, a luat partea cea mal activa la re-volutia din 1848 atat in tara cat §i in Tran-silvania, fiind chiar unul din membrii gu-vernulul provisoriu, din care causa a fostecsilat. Atuncl a trait cat-va timp in Parisapoi in Palermo, unde a murit §i a fost In-gropat In cavoul saracilor din acel ora.

Balcescu a scris Puterea anima a Romd-niel (1844), IstoriaRonuindor sub Mihaili VoddViterqui (1851-1852) pe care n'a avut tim-

pul sa o sfar§easca. Se mai numéra intreoperele sale, Ccintctrect Romdniet cu toateBalcescu singur scrie ca ar fi gasit manus-crisul inteo manastire din tearil.

Baleanu (Emanoil). Om politic, fostcomandant al o§tirel din Muntenia la rein-fiintarea eI in 1831 §i deputat in adunareat6rel. Din preuna cu J. Campineanu a a-cut parte din opozitia organizata contra prin-cipeluI Al. Ghika de la 1834 pana la 1837.Isbucnind revolutia de la 1848, Em.leanu intra in partidul antirevolutionir §iface' parte din caimitcamia instituita in Bu-cure§c1 dupil fuga guvernului la Targovi§te(27 Iunie). Mal tarziti, ptina la alegerea luiCuza-Voda, a facut iar5§1 parte din Caima-camia munteneasca din preuna cu J. Manu§i I. Filipescu.

Baligot de Beyne. Diplomat, nascutIn Francia, incetat din viata in 1892 la Hris.A fost mutt timp secretar al Consulatuluifrancez la ConEtantinopole g acolo, cunos-cand pe C. Negri, sub influenta acestuia, alucrat mult in vederea unirel Principatelor.La 1860 in luna Fevruarie a venit in Bu-curesci ca secretar al Domnitorului Cuza pecare nu l'a paritsit pana la sfar§it. Dupaii Fevruarie 1866 s'a retras in Francia,stabilindu-se la Paris.

Bals (Panait I.). NAscut la 1817 in-cetat din viata la Ive§ti (Tecuciti) la 23 Ianurerie 1889. A fost ministru de finance al Mol-dovei.

Bals (Tudor). Fost cairnacam al Mol-doveI, liascut la 1790, incetat din viata la1857. Domnul Gr. Ghica al Moldovei fin-plinind la 1856 termenul de §apte anI pecare fusese numit, Tudor Bal§Il inlocui cutitlul de caiinacam. El desfiinta toate insti-tutiunele acute de Grigore Ghica, inchiseseminarul §i gimnaziul din monastirea Neam-tu, desfiinta facultatea de drept din la§1, bancanationala §i legea de presa.

Balteanu (Eniu. Profesor, nascut incomuna Cocioc la Octomvrie 1847. A fa-cut studiile sale in Bucuresci, la facultateade litere §i filosotie, apoi a mai urmat cur-surile universitatilor din Berlin §i Toulouse.A fost cu incepere de la 1872 §1 pana la1876 in mai multe randuri revisor §colar

BAL 20 BAL

apol profesor la mai multe scoale pana canda infiintat un institut a citrul directiune aluat'o la 1884.

A publicat : Toesia didacticd la Gral:Davila biografie popular. Din studiul na-tura. Abecedarul roman, etc. Eniu Balteanua infiintat la 1885 revista pedagogica «Lit-mina pentru tott» care a aparut fAra intre-rupere pana la r Iunie 1895.

Balu (Nicolae) numit si Coconul.Avocat, nascut in Zernesti (Transilvania) la1790 incetat din viata in Brasov la 1855.Studia filosofia si dreptul in Cluj ; intramal intai ca practicant la Tesa.urariat in Si-biu, fati nici un salar, in decurs de 7 ani.Ascultand sfatul parintelui sú, imbrapsa dup6aceea cariera preoteasca, dar peste putin oparasi si se facu advocat. Om cu mareravna pentru luminarea i inaintarea popo-rului, Balu starui , mal ales in comuna sanatala si in cele din jur, ca parintii sa-sitrimeata copii la scoale mal inalte si acesteistáruinte se datoreste o pleiada de barbatialesi 40' din acele pLr, cari aú avut un in-semnat rol in viata publica nationala i bise-riceascit a Romanilor transilvaneni. Advocatzelos, Balu, dupa lupte de peste 40 ani castigaprocesul locuitorilor romani din grama.Transilvaniei inspre Romania de circa 200,000fi. drept despagubire pentru daunele prinmilitarisarea granistel, int'émplate sub impé-ritteasa Maria Tereza.

Baral (Iuliu).Doctor, profesor, de ori-gina israelita, nascut la 1818 in orasul Brody(Austria), mort in Bucuresci la 1863. A facutstudiile In Austria unde a luat diploma dedoctor in medicina, apoi a venit in Bucu-resci la 1842 si e numit mai anta doc-tor de carantina la Cálarasi (Ialomitza).La 1845 trece ca doctor la Craiova si la1852 profesor de stiintele naturale la co-legiul Sf. Saya din Bucuresci, predand in a-celas timp stiintele naturale la scoala deagricultura, i cea

El a fost intemeiatorul si directorul pri-mului spital de copii.

Doctorul Baras a publicat ; Minunile na-turef 3 vol. (I852).Mineralogia, dupé

(1854).Asfixia (1854).--Botanica, dup6 Belez (r856).Higiena po-pular(' (I857).Zoologia (1857). Debora,melodr. in 4 acte (1858) Ceirticica altoiulut(i859)..51Canual de silviculturd (i86

Isis saei Natura (de la 1856 pana la 1859).Natura, foae pentru lirea sciintelor na-turale (de la 1861 pana la 1863 in unirecu D Ananescu). Israelitul roman, foaepolitica (1857).

Barbu (Gheorghe).,Vestit Mutar, nas-cut la 1800 in Iasi incetat din viata la 1893In Iasi. Fost staroste al lautarilor, fiu alunui Mutar devenit celebru prin cantonetalui V. Alexandri `Barbu Lcintarul, GheorgheBarbu avca mal ales un deosebit talent deimprovizatie si de reproducere dupé auz.Se povesteste di pe la 1847 ar fi uimitciliar pe vestitul compositor Liszt aflat laIasi si in presenta earuia executase dupéauz mai multe bucatl muzicale.

Barcianu (Dani1).Profesor si scriitorroman, nitscut la 1847 in Resinarl ; a studiatIn Sibiu. In 1869 a fost triinis In Germa-nia din partea .ministerului de culte si instr.publica spre a studia organisarea sconlelorpopolare de acolo, iar intre 1870-74 a urmatla universitatile din Viena, Bonn si Lipscaprelegeri de pedagogie si sciintele naturale.In 1876 a fost numit profesor la «insti-tutul ped.-teol. din Sibiu,» mide functio-neaza i azl. .

A fost si director al «scoalei de fetea Asociatiunii transilvanene pentru litera-tura», de asemenea mai multi ani secretar alacestei asociatiuni. Barcianu a fost membrual comitetului national i ca atare judecat inprocesul Memorandulul i incliis in Vat. Apublicat : Untersttchungen iiber die Bliithenentwickelung der Onagraceen. (1874) Ele-mente de istoria naturald, (1881 83) Lu-crul de mana in §coalele de bdett ¡i in insti-tutul pedagogic (1885), Istoria naturald inscoala poporald (1890 91.) A prelucrat ope-rele raposatului sal tata : I) Vocabular rom-nettlesc ji Wörterbitch der romiin. und deu-tschen Sprache. (1886 si 1888). Gramatica germand (1896). In 1891 a redactat revista 'i-terara « Foaia Ilustratei», iar tnpreuna cucolegi «Foaia Pedagogicci».

Baritiu (Gheorghe). Istoric i in-temeietorul presei române in Transilvania,nascut la 12 (24) Mai'd 1812 in Jucul dejos, cott. Cojocenl, incetat din viata la 1893.scoalele elementare le-a urmat in Trascau(Toroczk6) 1820-1824 i Blaj 1824-1827,iar liceul i facultatea filosoficaln Cluj, de unde

BAL 21 BAR

dupl 4 ani s'a reintors rar la Blaj §i a in-trat in institutul de teologie.

La 1835 a fost mama profesor de fisiala facultatea filos., iar in anal urmator a fostchiemat ca profesor la §coala romana din Bra-§ov, infiintata cu doi ad inainte.

La 1838 Baritiu infinteaza « Foaia pentruminte, ininuf 3ci liferaturd», cate un numarpe septdmana, §i ceva mai tarziu, ziarul poli-tic «Ga.zeta de Transilvania». In iarna urma-toare, a organisat o societate de diletanti, carea ramas in activitate pan la 1856, §i a con-tribuit in mod insemnat la desvoltarea lim-bel romane in tinutul Brapvulul.

La 1845 Baritiu sa retrage de la §coalaromana §1 ig consacrena intreaga activitatefoilor sale, cari in urma censure! severe,avand sa lupte cu neintrerupte greutati, re-clamaa o atentiune deosebita. La 1848, a par-ticipat la adunarea nationalA tinuta in 3 (i5)Maiil pe campul libertatel de langa Blaj §ia subscris protocoalele §i petitiunile ca vicepre2edinte al adunArii. In Octomvrie infiintandu-se in Transilvania «comitetul de pa -

cificatiune», Baritiu a fost chiemat la Sibiuunde fu numit tot °data §i rnembru al «comi-tetulul pentru apararea tarei». Remanand fo-ile lui Baritiu in grija colaboratoruluiAndrei Mure§an, el a stat peste 4 lunl in Sibiu§i a participat la lucrarile ambelor comitete.La t i Martie 1849, azand Sibiul in maneleinsurgentilor, Baritiu §i cei 1-a1ti membri alcomitetului refugiat in Romania. Bari-tiu a mers la Campina, unde se refugiase §1familia sa, aid insA fu arestat de o patrularuseasca §i escortat la Ploelti §i de aid dupa2 septAmani, la Cernauti, unde a fost in fineeliberat dupa interventiunea Hurmu-zachi, la a care' ino§ie,Cernauca,a pe-trecut pana dupa pacificarea Transilvania.

Reintors la Bra§ov, Baritiu a obtiuut deht noul guvem voea de a continua ca edi-tarea foilor sale, insa la 1850 furA suprimatedin causa ca Baritiu a publicat raportul lul

dupa originalul german tiparit in Viena, §inu s'a supus ordinului autoritatilor de a in-trerupe aceasta publicare. «Ga.zeta» a rea-parut deabia dupa 6 luni, sub conducerealui Iacob Mure§an, care a fost numit redac-tor, iar Baritiu a remas simplu colabora-tor la aceasta foaie. In 1852 un consortiu decornercianfi romani din Bra§ov infiinteazifabrica de hartie din Zarrrsci §i nurnesce peBaritiu dia ector comercial, care post l'a ocu-pat aproape 20 aril, La 186° Baritiu elabo-

reazA, dupt . cererea in itropolitului 5aguna,un proect de statute ale «Asociatinnit Tran-silvane». Cu anul 1861 reincepand luptelepolitice in monarchia intreaai Baritiu a con-

. Plucrat la toate adunartle §i conferintele Ro-inanilor; la dieta din Sibiu (I86314) a participatca regalist §i a fost ales de aceasta de douaori deputat in senatul imperial din Viena. In1866 a fost ales membra al Academie! romane(atunci Societatea academia).

Dupa retragerea sa de la postul de directoral fabricel de hartie din Zernesci, Baritiu s'amutat la Sibiu, §i a infiintat ziarul «Observa-toriul » (1878 Oita r885), pentru a carel liniepoliticA i-s'au intentat 3 procese politice in cariinsa juriul sibian l-a achitat. Organisandu-se la188 i partidul national, Baritiu a fost ales in-comitetul central §i a redigiat SIConorialul pu-blicat conform insarcinarel a conferintel elec-torale vinute lu Mali"! 1881 in Sibiu, iar la1884 a fost ales pre§edinte al comitetului na-tional §i a ocupat acest post pana la retrage-rea sa din vi-ala politica, la 1887. De la acestan, Baritiu §i-a consacrat intreaga activitateAsociniunii Transilvane pe care a servit-oca secretar I. §i redactor al «Transilvaniel»(i86r-1888), apol de la 188& ca preFdinte§i delegat la §coala civill de fete din Sibiu.Scrierile lui Baritiu sunt foarte numeroase;afara de Memorialul amintit, el a elaboratun dictionar german-romdn (1835-1854), §ialtul maghiar ronubt (1869), a publicat nu-meroase studii, in cea mal mare parte isto-rice, in foile sale, mal ales in « Foaia pentruminte, ininuf ci literaturd» (1838-185o), inrevista » Transilvania», al card redactor afost aproape 20 ani, §i in Analele Acade-miel romAne. A colaborat 2 ani §i la dicti-onarul §i Glosariul Academiei. Scrierea saprincipala este : «P&p' alese din istoria Tran-silvdneami pe 200 ant din urind» (1889).Opiniunile §i credintele politice ale lul Ba-ritiu sunt desvoltate in diarul «Obser-vatoriul» §i in Memorialul conferintelordin 188 r.

Barnutiu (Simeon.) Om politic dinTransilvania, profesor la Universitatea din

nAscut la 21 Iulie 1808 in Boc-ja ro-mina (Transilvania) incetat din viata la 16Maiù 1864.

A facut studiile sale in Blajitt unde la 1830e nwnit sub-director in seminarul teologic§i la 1839 profesor de filosofie la gimna-siul superior. La 1843 dernisioneaza, plead

BAR - 22 BAR

la Sibiu §i sA pune in fruntea mi§cIreI na-tionale de la 1848 ¡nand un rol foarte in-semnat in Transilvania.

Dupl lini§tirea revolutiunii, Bamutiu lu-cra ca vicepmedinte §i membru al comite-tulul national, apoi al comitetului de paci-ficatiune alaturea. cu N. Ball§escu, Lau-rian, Cipariu, Baritiu. In ii Martie 1849,cand insurgentii ocupl Sibiul, Barnutiu sarefugiazO in Romania §i chipa multe sufe-rinte indurate prin aresturile din R.-Valcel§i T.-Scverin, ajunge la Constantinopole, iarde aci merge la Viena, unde a lucrat pen-tru reu§ita cause! nationale. In 1851 52ascula prelegerile la facultatea juridic& dinViena; in ii Octombrie 1852 merge la Pavia,uncle in 1854 ja diplom5 de doctor in drept ;in 1854 merge la Ia§I, chiemat de citre mi-nistrul Mavroghenl §i de A. Treb. Laurian,ca sO ocupe catedra de filosofie la gimna-siul academiel din Ia§1. In 1856 se deschi-serit in Ia§1 cursurile superioare §i anumea acultatii filosofice §i a cele! juridice ; lacea dintâii Baritiu a luat catedra de filosofie,In a doua, catedra de dreptul gintilor, dreptulpublic §i constitutional. La 1863 fiind bol-nay demisioneaza. Operele lui Barnntiu sunt:Dreptul natural privat public; Dreptul gin-idol- natural fipositiv; (Doctrina constitutittnit);Constitntittnile vatelor prindpale, cu introduc-tiuni; Antropologia; Psichologia empiricd; En-ciclopedia filosofiet temetice; Logica ; nfetafi-sica; Estetica; Sciinta virtutit; Pedagogia;toria filosofiet.

Barnutiu este Intemeetorul fractiunei libere§i independente din Moldova.

Baronzi (Gheorghe). Publicist niiscutIn Grecia la 1815, incetat din viall la 1896.A fácut studiile sale in Romania fall a lecomplecta. Colaborator la rnal multe ziareprecum Romania, Vocea Toporulut, el a pu-blicat : Eleonora (1844) dramA Lucia deLamermoor (1845) dram2i; «Romana», tri-logie epici (1847) «Castelzil Brancovenesc,Cctrnavalul Venetiet ¡i omenescf».(1852) «Matilda» (1853) «Metela ¡i«Orbul», (1853) «Nopturnele», poesit(1853) « Istoria dupd Gui-pt (1856) ro,s-u» (1853) «IsacLacbedem» sad jitlovul rdtdcitor (1855)«Lena fi.ziva Pei mane» (1855) « Fidan-!eta» (1856) ilacobinit ji(i856)aRitard initnii de led» (15z56)((Con tele de flfonte-Christo» (1857) «Ma-

teid Basarab sad dorobantit ji seimenit» dra -

nià (1858) «Maria Stuart» (1858)--ffD4nubianele» (1839) « Zinele Carpalilor»(I86o) Legenda Romania.» (1862)«Misterele Bucurescilor», «roman original»(1862) «Orele dalbe», poesiI none (1864)«Satire» (1867) «Limba romand ji tra-dilia et» (1871) etc.

Barozzi (Constantin). General dedivizie, nascut la anul 1833 Octoinvrie.Sub-Locotenent la 1856 Aprile, Major la1864 Mai, Colonel la 1870 Aprilie, Gene-ral de Brigadi la 1883 Martie, General deDivizie la 1892 Mai.

Elev al scoalel militare din prima pro-motie, ca Sub-Locotenent a fost ata§at la In-stitutul geografic din Viena in timp de doianl; intorcandu-se in tail a fost numit la§coala militará oficer repetitor, pe urrnaprofesor. La formarea Batalionulul de Geniutrecut ca locotenent comandant de coin-panie, a fost readus iar la scoala militaraca profesor, Sub-director §i in fine Di-rectorc.

La 1870 ef de Stat-Major la Divizia IVIa§1, e numit §ef al Depozitului de Rezbel (Ir-stitu.tul Geografic de azi) pe care '1-a orga-nisat §i sub-directia sa a inceput §i t exe-cutat harta din nordul Moldovel, bartaDobro-gel §i parcelarea acestea. In resbelul de la1877 1878 a luat parte intal ca sublef deStat-Major al Arinatel Romane, in urrnii c4.Sef de Stat-Major al el. La 1878 este Di-rector general ai Ministerului de Resbel,in1883 Comandant al Diviziel. active Dobro-gea, in urma Seful Stat-MajoruluI Regesc,iar in 1888 Ministru de Resbel §i Senator inprimul Minister al luI Teodor Rnsetti ; in1892 Coinandant al Corpului III de ArmatO§i acum seful Marelul Stat-Major. Este Vicepre§edinte al SocietAtil Gedgrafice Romanede la fondarea el. Ca Delegat din partea Gu-vernulul Roman, a luat parte la Comisia dedelimitare a Romana despre Austro-Ungaria§i Bulgaria.

Barroczyn (de, baron) Major, adjutant al Principelui Alexandra Ghica de la 1836Ora la 1840, mai tarziu §ef de sectie la di-rectia lucrarilor publice de la 1846 pan& la¡850; a ficut- cel cl'intaiii plan al .orapluiBucaresci care si mai gasesce in present inarhiva PrimAriel Capitalei noastre.

In 1853 a reintrat in 0.§tire cu gradul de

BAR 23 BAR

Colonel. Data nascereI §i incetArei din viatiinecunoscute.

Barseanu (Andrei). Profesor la §coalacomercialà romAnii din Bra§ov, nAscut in 1858la DArstele Bra§ovulul, unde §i-a fAcut stu-diile, terminAndu-le in Bra§ov, Viena §i Man-chen. S'a ocupat cu adunarea §i publicarealiterature! poporale, cu lucrArI didactice §i ascris versuri, pe cad le-a dat la iveala in « Con-vorbirt Literare», «Familia» §i in «Ga.;:etaTr ills.» Publicatiile sale sunt : «Dohie ci stri-gdturt din .Ardeal», publicate in colaborare cuDr. I. U. Jurnik, (1885), scriere premiatil deAcademia rornima ; «Cinct-;zect de collude»,(1890) «Din traista bit 114o,s-Stoica» Ior anec-docte poporale, publicate sub pseudonimulSandu (1891). In anii 1887 1888 a redigiatinpreuni cu I. Popea, foaia «&oala

Barsescu (Agatha'. Tragediank nils-cutd in Bucuresci la 1861. Dupà terminareaclaselor s'a angajat la Teatru National dinBucurescI La elevà in luna Iulie 1878 pen-tru stagiunea 1878 1879 spre a juca rolu-rile de junii prim2i §i ingenue.

A debutat in Aorina din Fata Aerulutapol succesul el s'a afirmat in Sniddindita dinMalul Gdrlet §i Casilda din Ruy-Blas.

AvAnd o deosebita atractiune pentru tra-gedie, a pAriisit scena Teatrulul national §is'a dus la Viena in 1880, unde dup5 ce asevilqit conservatoriul a fost angajaala BurghTheater in 1883 jucand acolo rolurile celema! importante din repertoriul tragic §i dra-matic timp de 4 anl.

De aci a trecut in 1890 la Hamburg, iarmal tftrziù s'a reintors in Viena, fiind an-gajat5 la Teatrul Raimund. Din cand in cand,D-na Barsescu a venit prin Bucuresci sprea se infilti§a in diferite rolurl din reperto-riul german dinpreuna cu trupe alciiturte deD-sa. Acuin e angajatii la Berlin.

Balota (Basiliu Motiucut la 1836 in Zagra, (distr. Naseud, Tran-silvania); jude regesc apol advocat, a publi-cat numeroase tractate istorice §i §tiintificein presa periodica din Transilvania, iar la1883 a editat un studiu geologic asupra struc-turil muntilor apuseni. La 1876, in urmapierdereului sUr Emil Dionisiu,a fiicut ofundatiurre pe numele acestuia, din care, sAacordà stipendil la student! rornAnI din muntifapuseni §i din distr. Naseud.

Basset (Louis). N5scut in Orbe, (can-tonul Vaud, Elvetia) la Nov. 1846; a stu-diat la colegiul §i facultatea de litere dinNeuchatel, 1,n Elvetia. Tredind in Rominia,incil in tinerete, ca profesor, s'a distins prinaptitudini multiple, carl designat pen-tru importantele functiunI de secretar privatal RegeluI Carol I. §i administrator al Curti!'Regale, posturi pe carI le ocup5 de la 1869.

Bataillard (Paul). Scriitor francez,niiscut la 22 Martie 1816 In Paris unde af1cut studiile sale.

Cunoscut pentru pArerile sale democra-tice, era prieten cu C. A. Rosetti in 1848§i s'a interesat mult de aspiratiunile Roma-nilor. El a publicat in afara de multe stu-dil asupra Tiganilor, urmAtoarele scrieri :La Moldo-Valacbie dans la manifestation deses vceux (1856). Premier point de la ques:-tion d'Orient. Les principautés de .Moldavieet Valachie devant le congrès (1856).

Beldiceanu (Nicolae).Poet, arheolog,nAscut in satul PreoteV (Suceava) la 1846,mort in I4 la Fevruarie 1896. A fostal §coalei primare din Folticeni §i apol alliceului §i Universit5ta din Ia§1.

N. Beldiceanu a fost mal intairr profesorla gimnasiul din Folticenl, apol la liceul dinBoto§ani, director la desfiiintata §coalá demeseril din Ia§I, §i in urmii profesor la gim-nasiul Stefan cel Mare din aeeia¡f localitatc.El era §i membru onorific al Academiei dinBerlin.

Colaborator al revistelor Convorbirt Lite-rare, Contimporanul §i «Arhiva Societdlet ¡i-terare)) din Ia§I, el Iasi% urmatoarelePdindntul poemk Tata nuvelI in versuff 1883Doine (1893) §i un studiu asupra Pveetpoliritmice, netipArit incit

Beldiman (Alecu).Publicist n5scut inMoldova pe la sfar§itul secolulta al XVIII,mort la 1862. El este cunoscut mal ales prinTragodia, saú jalnica Moldovet intdmplaredupd rersvrétirea Grecilor din 1821, in careautorul intr'o cronidi versificatii in peste4000 versuri, istorise§te nenorocirele adusetArei in timpul zaverei de la 1821.

Beldiman Alecu a mal scris MoarteaAvel ( r 8 8) Numa Tompiliu, (182o) Orestedup5. Voltaire, (1820) Alexie saú Cdsuta dinCodru, Cdlcitoria lut Cox in Rusia, Intdmpld-rile lut Carlo §i ale prietenilor lut.

BAR 24 BEL

Beldinian (Alexandru). Ziarist, nas-cut la 1832, fost prefect al pulitiei in Bu-curesci la 1865, a ocupat aceasta functiunepéna la II Februarie 1866 cand a fost rés-turnat Principele Cuza. Retras din viata po-litica in urma acestui eveniment, a fundatin Jai la 1882 ziarul Adeverrul care re-presinta aspiratiunile domniel parnintene §isustinea candidatura fiului principelui Cuza.Dupé moartea acestuia, ziarul a devenit de-mocratic socialist §i cu deosebire anti-di-nastic. De la 1888, Adeverrul apare in Bu-curesci.

Belu (Barbu). Barbat politic .niiscutin Bucuresci pe la anul 1825. A facut partedin studiile sale in casa parinteasca ear partein Grecia pe la anul 1843.

La 1850 a inceput a lua parte la aface-rile publice, fiind nurrit judecator la trib. Ilfovsed. II, apol la 1852 pre§edinte al aceluia§tribunal, la 1853 procuror la Curtea de A-pel sect. I, la 1856 judecator la acea§1 Curte,la 1859 judecator la malta Curte.

La 1862, Barbu Belu este numit Minis-tru al Cultelor, dar demisioneaza la Tunicdupé asasinatul Pre§edintelul ConsiliuluiBarbu Catargi, vér bun cu dênsul.

La 1863, el ia portofoliul justitid in ca-binetul N. Kretulescu §i '1 ocupa numai oluna.

A representat judetul Muscel la 1859,1861, §i la 1864 a fost numit senator con-form Statutului.

La 1866, Impèratul Frantz Iosef i'a con-ferit titlul de baron.

Dupé caderea Principelui Cuza, BarbuBelu s'a retras din viata publicA.

Bengescu-Dabija (Gheorghe). Intendent general al armatei, autor dramatic,nascut la 20 Iunie 1844 in Tirgu-Jiului.

Intrat in armata ca soldat la 1859, a do-bAndit la r86r gradul de sub-locotenent §iapol a trecut in intendenta la 1875, inain-tand Om% la gradul de controlor generalIn 1895.

Pe terenul literar, s'a facut cunoscut prinnumeroase comedii, drame, tragedil §i tra-ducen. Principalele sale productiunl suntO pallid la bal mascat, comedie, Nu e pen-tru cine se pregdte,s-te, comedie, Radudrama istorica, Pygmalion, tragedie, Olteanca,§i numeroase operete franceze traduse inlitnba romAna.

Bengescu (Gheorghe). Diplomat,publicist, nascut in Craiova la 30 August1848.

A facut studiile sale in Paris la liceulLouis-le-Grand de la 1857 pêna la 1867 §iapol dupé ce a fost laureat la Concursulgeneral din 1865 §i 1866 a terminat facul-tatea de litere la 1869.

Iu 1870, din causa resbelulul franco-ger-man, trecu in Belgia unde facu §i stu-diile in drept §i sciinte administrative. La1871, intors in tara, fu numit procuror pelênga Tribunalul Ilfov §i profesor pentrulimba franceza §i literatura. La 1872, el trecela Viena ca secretar al legatiunel noastrediplomatice, apol se reintoarce in Bucuresci§i este numit judecator la Trib. Ilfov (1872).

La r873 se stabile§te in Paris spre a seocupa cu studii istorice §i literare §i tipa-rete acolo in 1882 opera sa Vol/aire Bi-bliographie de ses autvres, pent] u care Aca-demia franceza da un premiú in 1883 §i

medalie de aur in 1890.La 21 Ianuarie 1882, G. Bengescu rein-

tra in diplomatie ca secretar la legatiuneadin Londra, de uncle trece apol la Paris §i

numit prim secretar in 1885. La r889,inaintat Consilier de legniune §i la 1891

este numit ministru plenipotentiar la Brux-elles, functiune pe care o ocupa pt"...na inpresent.

Membru corespondent al Societatei de is-torie diplomatica din Paris, membru al So-cietatel de istoria literaturei din Francia, mem-bru corespondent al Academia Romane,inca de la 1882, G. Bengescu a publicatnumeroase opere, intre cad

Alexandre le Bon, prince de nfoldaviein colaborare cu Émile Picot. Le conflitfranco-roumain par un ami de la France(1885). Les origines de l'hisioire roumaine.par A. Ubicini. Texte revu et publié surle inanuscrit de l'auteur, et précédé d'unenotice biographique (1886). La questiondynastique en Rountanie, par un paysan dttDanube. Vidtaire Bibliographie de ses CEuvres,(1882-1890). Notice bibliographique sur lesprincipattx écrits de Voltaire ainsi que surceux qui lui ont etc., attribués. Memoirespour servir it la vie de M. de Voltaire,écrits par ha mame, publiés par un Bi-bliophile (1886). Voltaire, Lettres et Billetsinédits, publiés d'aprés les originaux de Bri-tish Museum (1887). CEuvres chosies de Vol-taire publiées avec Préface. Notes et Variantes.

2. b

I3EN 25 =14 BEN

EtEft

93ibliographie franco-roumaine da XIX-e siè-(le T6me I-er (1895).

G. Bengescu a- mal pubiicat in Conzmr-birt literare, un studiù asupra vietel §i ope-rilor lul V. Alexandri §i amintiti asupramisiunei lui V. Alexandri in Francia.

Bengescu (Grigorie). N5scut in Cra-iova la 1824, incetat din viatA in Bucurescila ab. A fAcut studiile la Viena §i dupace a ocupat alte-va functiunI administrative,intre altele prefect de judet, a fost sub dom-nia Principelul tirbef, ministru al cultelor,

Mal tirziu, a fost director general al teatre-lor, director de minister, §i a flicut parte dincabmetul Koaniceanu ca titular la justitie§i culte de la 21 Ianuarie 1865 pén6 la 26Ianuarie acela§ an.

BeniT1 (Carol). Arhitect, nAscut la1822 in ora§ul Jiigendorf (Austria), incetatdin viatA in Bucurescl la Octombrie 1896.

A fAcut studiile la Viena §i Manich, apols'a stabilit in Pesta. La 1847 a fost anga-jat de cAtre Printnl Bibescu §1 generalulI. E. Florescu spre a veni in Bucuresclca arhitect al logofetiel biserice§tl, §i in a-ceastii calitate a fAcut diferite planuri pen-tru monAstirele Tisrnana, Arnota, bisericaBistrip, etc.

ClAdirile §i planurile mal* insetrmate alearhitectului Beni§ù sunt : Biserica DomnitaBalaja, Asilal ci spitalul Brdncovenesc. Cate-drala catolicd Sf. Iosif din sirada Entube(Bucurescl), catedrala din Constanta.

Dup6 ce a fost in serviciul Statulul 27anl ca arhitect, Beni§u a dobAndit in 1875naturalisarea cu toate drepturile

Berariu (Artemiu). Scriitor minanbucovinean, nhscut la 20 Septembre 1834in Satul Mare. A studiat in Suceava §iCernitut, iar la 1858 fu trimis cu stipendiula Viena. Aici se inscrise la facultatea filo-sofidi pentru studiul filologiel clasice. In1861 se intoarse in tarA §i, ne mal primindstipendiu pentru continuarea studiilor, sepreold. In 1865 se fiicu paroch in Ceahor§i suplini de acolo timp dol anl §i jumètatela institutul teologic din Cernitut, catedrastudiului Biblic al testamentulul noil. DinNoembrie 1883 011a la Aprilie 1895 fu re-dactor pentru textul romAnesc la foaia bi-sericeascA Candela. In 1884 fu numit can-celar mitropolitan §i sinodal, care functiune

l3Ek

o implini pânà in 1895, §i in 1892 se fAcuprotopop activ in Cernitut ; in 1895 ciipAt1demnitatea de archipresbiter cu cruce (Stau-rofor). A publicat diferite scrieri in : Ga-:zeta Transilvania, Telegrafal Romdn, Ob-servatoriul lul Baritiu ; a conlucrat la foilepoporale. Steluta §i De§teptarea, scriind tot-odat5 §i in Revista politica §i in Ga.zeta Bu-covinet. In foita Albina din 1870 a publi-cat Cugetart politice ale unid tiran de lamunte, §i in 1888 broprele Norocul analSatinaren,/ §i Terminal strintulut Nicolae.

Berariu (Ioan). Scriitor 1-ornan dinBucovina, nAscut la 1846 in Suceava, in-cetat din viatà la 1895. La r866 la parteca voluntar in résboiul din acest an al Au-striel cu Prusia. In 1867 i§f continuii stu-diile la institutul teologic din CernAut, lefini in 1871 §i se preoti. La 188o a fostparoch in Stroiescl, unde primi in 1890demnitatea de esarch. A publicat mai multepoesil, ca : O noapte pe rainele Sucevit, Sril-pul hit Vodd, in calendarul bucovinean pe1867 §i 1882 ;» ',apta de la Smétrdan, in«R'ésboiul» pe 1884 : «Die Felsen der Fiirs-tin,» in Romiinische Revue etc., iar in prosADochia, novelà in Familia (1876), Biogra-fia mitropolitulut Silvestra Morariu, Notabilitrolad'''. din Bucovina, in Observatoriul lui Ba-ritiu pro 1880 §1 1884; Congresal bisericescdin Bucovina. Despre oratoria bisericeasatRonaint, Despre formele predicamentalal inbiserica ortodoxa romdna, 1882, 1885 §i1888; Cola:filme de predict, (1887); Erin-nernagen ans dent blutigen Gefechte bei Vi-sakov, in Qernowitzer Zeitung etc. Multescrieri de ale Ni aù r6mas nepublicate.

Berdescu (Alexandru). Compositormusical, nilscut in Bucurescf la 1833, ince-tat din viatà la 1871. A avut de profesorpe Alex. Flechtenmacher in Ia§1. §i s'a ocu-pat in special cu muzica nationalk culegêndniai toate melodiele nationale §i transcriin-du-le pentru piano. Lucrarea sa este publi-cat in vre'o 20 caete.

Berendei (Anton). General de divi-sie, niiscut la 6 Ianuarie 1838. A flcut stu-diile sale in strèimitate urmênd scoala de laMetz, de unde a e§it la 1862 cu gradul delocoteneht.

Maior in 1868, colonel in 1877, e ina-intat general de brigadà in 1885, §i con-

duce toate lucrArile de fortificatiI din jurulBucuresciului, fiind numit inspector generalal geniului. Inaintat general de divisie in1895, i se incredinteazA comandamentul di-viziel din Craiova.

Generalul Berindei a fost in diferite rén-durl secretar general al ministerulul de res-bel, iar in timpul resbeluluf independentela fost insrcinat cu stabilirea podului peste Du-are §i a luat parte la luptele din fata Plevnefunde comanda geniul.

La 1896-25 Noembrie a intrat in minis-terul de sub presidentia d-lui P. Aurelian,luând portofoliul resbelului, pe care'l de-tine panA in present in cabindul DimitrieSturza.

BerendeI (Dimitrie). Inginer,cut la 1831 in Ro§iori (Teleorman) incetatdin viatà la 1883 in Bucurescl. A acutstudiile in Paris, de unde s'a intors cu ti-tlul de inginer.

A fost ministru al lucrArilor publice incabinetul Ioan Ghica de la 18 Decembrie1870 pArlà la ri Martie 1871.

A publicat : Studit asupra Romef índice.Bucuresct Studiu istoric, (1861) in Revistaroma' nd.

Bergamenter (Francisc). Profesor,nAscut in Viena (Austria) la 17 Mai 1830.A facut studiile sale in Viena unde a func-tionat ca institutor la o §coalit protestantil,apoi la Consistoriù. La 1864 a venit inBucurescI ca profesor la §coala evanghelicA,unde a functionat 10'6116 la 1875; apol a de-ruisionat §i a infiintat in Capitalii un insti-tut de cursuri primare §i secundare pentrubàeti, institut care esistii pAriA in prezent.

A publicat : Micul camarad in ,scoald (1867)mima copildreasai (1868) LAmidul JunimetRomclne (1883) Trobleme aritmetice,lul

Bernad (Alfred Nicolaus). Doc-tor-chimist n6scut in 1836 in Zagreb (A-gram) Croatia, absolvent bacalauriat al li-ceuluI clasic din Warasdin §i Gratz §i al li-ceului encyclopedic al conventului St. Pia-riit din Viena. Studiile universitare le-a ur-mat la UniversitAtile din Göttingen, Gratz,Viena §i Dresda.

Specialisarea cuno§tintelor sale universi-tare, dupl ce a dobandit titlurile academice,a realisat'o frequentind laboratoarele luf

Wöchler (Göttingen) intemeiAtorul sinteselchimief organice, Ehrmann, Eder (Dresda)§i SchrOtter (Polytehnica din Viena).

Ca asistent 1858-6o pentru lucrltrile de-monstrative pe langl Catedra de chimie or-ganicA §i anorganicA experimentalà a facul-tatel de filosofie din Viena, a avut de pro-fesor pe celebrul dr. Tos. Redtenbacher.

A fost recomandat sub domnia lul Alee-sandru Ion I Cuza din partea d-lui prof.Redtenbacher d-lul N. Kretulescu, Prim-ministra (1863) prin d nul dr. Carol Da-vila, directorul general al serviciuluf sanitar§i numit chimist-legist. Mai tarziO i s'a in-credintat §i catedra de chimie analitid pekingA scoala de medicinii §i farmacie.

D-rul Bernad a intemeiat o erà nora inpractica expertiselor chimico-legale, chimico-hygienice, hydro-chimice §i biologice, atiitpur §tintifice, cat §i pentru cele cerute denecesitAtile administrativ-juridiciare.

Dupii 30 ani de muncà §i experienteel a intemeiat institutul chimic Univer-sitar.

Toate laboratoriile create de la 1863 Onáin zioa de astAzi, except:ind acelea §i anu-me : al §coalef de podurI §i §osele ca §ide chimie anorganicA al lacultatel de §tiintà,su/A organisate §i instalate de d-sa de §i segAsesc astazf partial incorporate institutuluisus citat.

A inaugurat la 1869,-70 continuiind pênAla 188o-81 prelegerile de chimie experimen-talil modernA in sensul conferintelor demon-strative pe liingA prelegerile catedrei dechimie anorganid §i organica ale facultAtelde medicink a cArui titular a fost dr. CarolDavila.

Cu ocasiunea participArel RomAniei laexpositiunea internationalA din 1873 la Viena,D-sa a expus lucrArile sale exploratrice a-nalytice §i technice mal cu sean-1A asuprapefroleului, ozokeritel §i carbunilor fosili §ipe de o altà parte asupra apelor mineraleadherente genesel petroleulul, ca §i aceleade genesa inherentà a petroleulnf.

Medaliile de merit, conferite d-sale dinpartea Juriulul international, demonstreaz6importanta lucrArilor sale sub punctul de v e-dere §tiintific §1 economic.

Bianu (Joan). Profesor, publicist, ras-cut la 1856 Septembrie, in satul Fagat, co-mitetul Tirnavelor (Transilvania). A studiatliceul la Blaj, facultatea de litere §i filosofic

BER - 27 BIA

la Bucuresci; a flicut studii speciale de filo-logie romanica la Milan §i la Paris (L8811883). De la 1881 este profesor de limba§1 literatura roiniInA la liceul SE Saya ; dela 1879 este bibliotecarul Academia romiine.

loan Bianu a scris §i publicat hate altele :Psaltirea &beiand (1482). Psaltirea in ver-

surf de Dosofieiti Mitropolitul Moldova; 16711686. Predice fdcute pe la prooice mart

de Antint Ivirénul Mitropolitul Ungrovidchier1709-1716. Dr. M. G. Obedenaru. Textemacedo-ronuine. Poesia satiricd la Roman!.Despre cultura fi literatura ronuinéscd in se-colul al XIX-lea. Bibliografia rOnuinéscd veche

r 508-1830. Catalogul descriptiv al ma-nuscriselor 1-01ildneset din Biblioteca Acade-mia: Catalogul cronologic al documentelorAcademia: Vieti'a fi activitatea lut Maniu Sa-outdo .51Cicolit, alias Claim( de Sadu. Rela-thine asupra calcitoriet in Gaiihia fdcutd invara anulut 1-885. Relatione asupra cdldtorietin Polonia fdcutd in vara anoint' I886. Me-dicina babelor. Adunare de descd niece, retetede doftorit fi vrdjitorit beibesct de Dimitrie P.Lupafctt. Rap6rte despre descoperirea inscrip-tionilor din comuna Herésrt (Ilfov) i Tir-govi§te. Raport asupra insrrinittnilor de laArgef. `kaport asupra docuntentelor isto ricede la Tribunalul din Iqt. Contunicdrt des-pre documente de la Venelia din Viena.Asupra broprit d-lut P. A. Sircu despre Nicolae Milescu. Despre relatiunile lot Gheorghetefait, Doninul Moldova, cu Suedia. Despre

documentele din Arcbivele de la Stockholm.Raport asupra hirtillor Marelut Logofirt To-dera,s. Bal§. Despre o gratnaticti ronoiniscdmanuscrisd de la 1757 fi despre publicationiruso- ronuine. Desprepublicatittnea «Epistolairegrec» a d-lut Learand. Despre publicationead-lut E. Picot «Chants populnires des Ron-mains de Serbie.» Raport asupra colectiunitde poesit popo/-ale a d-lut I. Pop-Reteganul(in colaborare cu d-nii I. Slavic! §i G. I.Ionescu-Gion). Despre revista «Dania» re-dactatil de d-1 Kr. Nyrop. Despre Psaltirea ti-pdritd de Diaconul Coresi la 1570. Raportdespre biblioteca NIelchisedek.Despre corespon-denta lutG. Bari' aruitA Academiei. Ra-port despre facerea bibliografid romcine.port pentru publicaren catalogulut manus-criptelor fi documentelor Academia. Note dintr'o escursittne din Moldova.Manuscriptul ro-nuinesc de la 1632 al lot Evstratie logofétul.Descriere O t vhe tipdriturci ronidniscd necu-noscutd. Alexandru Dascdlul. Un scriitor ro-

mdit de peste Oltde la sfd secolulut XVII.Stefan-cel-Mare. Cdte-va documente din Ar-chivol de Stat de la Milan. Sehimbdrt in in-Veyimintul filologietromanice. Vito Piluk-io. Do-cumente inedite din Archivul Propagandet.Codex Negoianus. Cdrit poporane romcineserse de popa-lon din Scin-Petrit la 1620.Tintoteti Cipariu. Costachi Conachi DosofteitiMitropolitul Moldova, 1670-1686. A. Pa-pitt-Ilarian. Intdit borsier! ronuint in strdi-ntitate. Scrisorl de ale lui E.rosin Poteca,1822--1825. Cdldtoria mortttlut, baladà po-poran5, cu note de L Bianu. A. Treb. Lau-rian. Stefan Vodd Racovitd ji strdinit inTara Rotridniscd, 1764-1765. Filipiretc. etc.

Bibescu (Alexandru). Al treilea fiaal principelui Gheorghe Bibescu, nAscut la1841. A flicut ca oficer in legiunea streiniidin Francia resbelul Mexicului. A publicatLes sept eaux (1878) Le grand Veymont ;(188o). De mai multi ani trile§te in Parisunde s'a stabilit.

Bibescu (Gheorghe Dim. Principe)..Domn al Munteniei nAscut in Craiova la1804, mort in Paris la a lunie 1873. Aftcut studiile sale in Paris de la 1817 la1824 §i apol s'a intors in tad. Sub admi-nistratia generalului Kisselef a fost sub-se-cretar de Stat la Justitie, apoi secretar deStat la Afacerile streine, post din care ademisionat o datA cu suirea pe tron a prin-cipelui Alex Ghica. Atunci pleacA in strè-

locuejte in Paris, Viena, §i publicAIn 1841 : Paul Kisselef ou les Principautès deValachie et Moldavie en 1841.

La reintoarcerea sa in tarA e ales deputatal divanului ad. hoc. La 1842, redacteazàréspunsul la mesagiul tronului care atragecAderea Principelui Al. Ghica, §i public6 :Situatia :Muntenia* sub administratia Princi-pelut Gbica (Bruxelles).

La i Ianuarie 1843 e ales Domn al Mun-teniei. Camerile fiindu'l ostile, obtine de laPoartti un firman pentru inchiderea lor §ise fac alte alegeri al cAror resultat e satis-fAcAtor pentru tron.

Sub domnia lui G. Bibescu, fAcutnumeroase di de comunicatie, cheul DAm-bovitei, BrAilei, podul peste Olt; s'ail desrobit tiganii, s'a suprimat vama intre Mol-dova §i Muntenia primul act al unireI, darla 1847 se formeazA un partid radical Go-lescu, BIlcescu, I. BrAtianu, Rosetti, care

BIA - 28 BIB

incepe sà se pue in mi§care cand isbune§terevoluliunea de la r848 din Francia. Seproduce maI intaiü o manifestatie pacinica inBucurescl, cerand altá Constitutie, dar re-volutia isbucne§ce §i in tara, iar Eliade, St.Golescu, Tell, proclama noua Constitu¡ieIn Romania mica. Revolutia se intinde §iIn Bucuresci, Bibescii silit, adherii la Con-stitutie §i nume§te un Minister compus din§efii mi§carei, dar peste douii zile abdica .§itrece in Transilvania. El tráete fàrà sá maija parte la politica pana la 1857 cand e alesIn divanul ad-hoc §i se arata partizan alUnirei. Mai e inca o data ales in Camerede la 1862, dar refusa mandatul §i se sta-bile§te in streiniitate, la Paris untie moareIn unni unul accident de trasure in 1873.

Bibescu (Gheorghe) Principe. Nils-cut in Bucuresci la 14 Martie 1834, fiulfostului Domn al Munteniel G. Bibescu. Afacut studiile sale in Francia, trecand prinliceul Henri IV, apoi Scoala militara de laSaint Cyr (1856-1857) §i §coala de Stat-major (1858-1859).

Intrat in armata franceza ca oficer, el iaparte la resbelul din Mexique (1862) §ieste insarcinat cu debarcarea trupelor a co-loatleI Lorencez (28 Aprilie 1862). Se dis-tinge la atacul de la Puebla, este citat laordina zilel la lupta des Cambrès (1862)§i e decorat la 3 Iulie din acela§ an.

In 1863, principele Bibescu este inaintatla gradul de capitan. In 1867 este trimisIn Algeria, obline drepturile de cetateniefranceza §i in 1870 ja parte la resbelul franco-german, obtinand laudele generalultif Douaipentru curaiul § i energia sa, §i e facut pri-sonier la Coblentz.

In timpul acestul resbel, §1 in timpul Co-mund, principele Bibescu transforma locu-it-11a sa in spital §i intre¡ine cu spesele sale maibine de 300 ranitI. Pentru meritele sale eleste decorat cu ordinele Takova, Nichani,medalia Mexiculut, Legiunea de - Onoare,Steaua ji Coroana Romdnier, medalia Mexi-culuf.

Alcatue§te §i prezideaza sectia romaneascala Expozitia de la Paris din 1888.

Principele G. Bibescu, a publicat urma-toarele scrierl: Belfort,Reinis, Sidan (1872)Histoire d'une frontiére, (1883) Retraite desSix mille (1887) lucrare coronata de A-cademia franceza Politique, religion, duel(1888) Avant, 'Pendant, Après (1890) Le

Regne de Georges D. Bibescu (1893) 2 V01.Riponse au mémoire adrissé au Sena! parles membres de la famille Ghica. (1893).Ignorance ou mauvaise foi. (1893). NeofitMétropolitain de Hongro-Valachie (18941 Re-ponse a Mr ..Yenopol (1894).

Bibescu (Nicolae). Fiul principelulGheorghe Bibescu, nascut la 1832. A fácutstudiile sale in Francia, §i a servit in ar-mata acelel lári ca oficer, facénd pe lértgamare§alul Randon expeditia din Algeria. Apublicat in Revue des deux fACondes, maimulte studil asupra ethnografiel Algeriei.

Bibescu (Nicolae). Colonel, nascutla 1820, incetat din vialá la 1888 in Bu-cures& Intrat in armata de cand era foartetêna- cu gradul de cadet, a inaintat pêrtala acel de colonel; apoi a demisionat §i aocupat diferite funcliunl administrative. La1862, N. Bibescu fiind prefect al PolitieiCapitalei, Barbu Catargiu pre§edintele Con-siliului de Ministri se gasea in birje cusul cand a fost lovit de glontul uciga§ulul,in momentul plecarei sale de la Camera.

Colonelul Bibescu a fost mal tarziti vice-pre§edinte al Senatului in parlamentul li-beral, Efor al Epitropiel Brancovenescl. Elocupa §i demnitatea onorifica de grand ve-new, organisator al vénatorelor M. S. Re-gelui Carol I.

Bibicescu (loan). Ziarist, nascut inBucurescI, unde a faeut studiile sale. A fostmult timp redactor §i apoi prim-redactor alziarului R,onuinul apol al Telegrafuluf subdirectiunea d-lui I. Fundescu. Desparlindu-sede dénsul, a intemeiat singur ziarul Telegra-ful Romdn, care insa n'a aparut de cat scurttimp.

I. Bibicescu a fost consilier comunal,ajutor de primar §i deputat, sub guvernulliberal Inainte de 1888, §i consilier comu-nal dupe alegerile de la 1895.

A publicat : aCi§carea populatiunet in Ro-mdnia de la 1871 la 1878 (1880). Cát su-ferd grand (1892). Cdte-va cuvinte asupraconventiunelor comerciale (1884). Poesif po-pulare din Transilvania, culese §i adnotate(1898).

Billecocq (Adolf). Fost consul fran-cez in Bucuresci la 1839. Din preuna cuVictor Place, Ubicini, Edgard Quinet, a is..

BIB 29 BIL

butit a interesa prin presa francezA toateputerile la soarta tArel române§d, la aspi-ratiunele MoldoveI. Cu deosebire s'a silit

zitdArniceascA actiunea Rusiei in prà, careera ap de asupritoare in acele vremurI.

Blanc (Louis Pierre). Arhitect n5s-cut la Genova (Svitzera) la 31 Decembrie1860. A urmat scoala polytechnicA din Zu-rich intre 1877-1879 §i scoala de Bele-Arte din Paris unde a dobAndit mai multemedaliI (1879-1886).

Stabilit in Bucurescl a esercitat aci pro-fesiunea de arhitect. Principalele sale lucrArisunt : Universitatea din Ia§t, Ministerul do-meniilor, noua cladire de pe Bulevard, ln-stittaul Botanic din Bucuresct: À dobAnditpremiul la concursurile deschise pentruviitoarea garà centralA din Bucuresci 1i vii-toarea facultate de medicinl. A clitdit nu-meroase localuri scolare prin judete §i caseparticulare la Sinaia §i Bucuresci.

Blank (Mauriciu). Nascut in Pi-te§ti la 7 Iuliù 1848, a fAcut studiile pri-mare in acel ora § apoI a plecat in stréin5-tate §1 a terminat in Viena, Lipsca, studilspeciale comerciale §i financiare. La 1864intrà ca simplu functionar in casa de bandMarmorosch din Bucuresci §i gratie activi-tAtel §i inteligentei ce depune in adminis-trarea acelel case, sfarse§te prin a se aso-cia la 1874 cu bancherul Marmorosch, stabilind firma Marmorosch- Blank, et C-je.

La 1879 s'a mal asociat cu douè casede bancl importante din Germania. De aniindelungatl, Blank este sprijinitorul de frunteal antreprenorilor români carora le-a des-chis cel d'Antéiù credite spre a putea par-ticipa la marea in intreprindere a lucrärilorcari erail pán5 atuncl monopolul streinilor.In progresul realisat de tal-6 pe calea eco-nomid, M. Blank a avut un loc insemnatprin participarea sa ca fondator al sociea-tilor industriale precum al fabrica de liar-tie, al fabricel de equipamente militare Man-drea, al fabricel de ciment din BrAila, alfabricel de zahar de la Chitila ;i al Socie-Ole generale de asigurare.

Cu sprijinul §i intermediarul set'', Comunaa realisat imprumutul din 1894 precum §iconversiunea imprumuturilor el anterioarein patru la sutl.

M. Blank a colaborat la mal multe ziarefinanciare din stréinatate.

De originit israelità, M. Blank a fost itn-piim6ntenit la 1882 pentru serviciile pecari le-a adus tèrei.

Blaramberg (Constantin Moret).NAscut la Decembrie 1838 in Bucuresd, undea incetat din viatà la Octombrie 1886. Aacut studiile sale in Rusia in scoale mili-tare §i a obtinut primele sale galoane pecâmpul de resbel in Crimea (1854). Rein-tors in tarA, a fost primit in armata ro-mAnA la 1863 cu gradul de apitan §i ad-jutant al Principelul Cuza. El demisionitinsà dupà 2 Mal 1864 §i se devoa poli-ticei, inscriindu-se intre r&idurile partiduluIconservator.

Sub guvernul Lascar Catargiu, C. Bla-ramberg e numit prefect al Politiel Capi-talel, post care 'I ocupá de la 1873 pénA la1875.

In timpul resbelului Independentei (187778) el este ata§at la Cuartiernl generalca adjutant al M. S. Regelul, §i face cam-pania cu gradul de Colonel.

C. Blaramberg s'a ocupat foarte mult deimbunitktirea rasel cailor ; avea pasiune pen-tru curse, concura la alergiirile din Francia,Anglia cu succese strAlucite §i a fondat ga-zeta Sportul in Bucuresci.

El a infiintat la mo§ia sa PA§cara (Ilfov)o hergelie care a adus servicil insemnatecrescAtorilor de cal.

Blaramberg (Nicolae Moret). Ju-risconsult, nAscut in Bucuresci la 24 Decem-brie 1837, mort in Bucuresci la Ianuarie1896. Elev al pensionatuluI Schevitz dinBucuresci, el urmA pe urmA cursurile liceu-lul din Odesa (Rusia) pènà la 1853 c5ndse reintoarse in tarà §i intr5. la Ministeruljustitiel candidat de scriitor. Inaintat §ef debiuroti, substitut la malta Curte, judecAtor §ipre§edinte de Tribuual, el ajunse procurorla Curtea de Casatie §i ocupà aceastà func-tiune pénA la 2 Maiil 1864 cand demisioniiin urma loviturei de Stat.

Atunci pled earA§I in streinAtate, spre a'§l lua diploma de licentiat in drept. Rein-tors in tal-A, el luà o parte activA la mica-rea revolutionarà de la ix Fevruarie 1866.

Ales in ConstituantA, el face parte dingrupul juna dreaptà §i se araei partisan aldinastiei streine.

Membru al parlatnentulul in numeroaserinduri, Nicolae Blaramberg este in 1889

BLA 30 BLA

autorul propunereI de dare in judecata aguvernului de sub presidentia lui Ion Bra-tianu.

In 1891 face pentru cates,,a zile parte dinMinisterul generalului Florcscu, §i apol estenumit prim efor al Eforiel spitaleler civile,post pe care '1 ocupa insa putin timp.

N. Blaramberg a fundat mai multe ajarein colaborare cu multi barbatl politici. Astfelvom cita : Revista Dundref (1865) Desba-terile (r866) Tara (1870) Le 'Pays (1870).

El a publicat ekonuinia ci resbelul ac-tual». Teoria ascultdrel pasive. Sttveranitateci Sufragiu. Incercdrf asupra legilor ji Insti-tujiunilor Romti

Blejian (Florea). Sergent major, nas-cut la 1854, mort la 4 maia 1877. Intratin armatii la 1874 ca voluntar, el capata in1876 gradul de sergent §i apoi sergent ma-jor. In timpul resbelulul Independentelface parte din regimentul al 2-a de arti-lerie, bateria 4-a §i moare la Islaz (4 Maiù1877) in lupta artileriei noastre contra bas-timentulul de resbel turcesc venit in fataIslazulul. Pe morméntul acestui prim eroildin resbelul Independentei, M. S. ReginaElisaveta a§eza o cununa de lauti cu inscrip-tiunea : «Elisaveta Doantna, sergentulut-maiorHorea 931ejian, mort pentru Patrie.»

Bobulescu (Iosef) Episcop al Ram-nicului, nascut la 1818, incetat din viata la1890. Inv6tatura a facut'o la Seminarul Ve-niamin din Ta§I, al ciirui profesor §i inspec-tor a fost apoi numit la 1856. Aci a statpêna la 186o cand s'a reformat Seminarul§i-a trecut ca preot in armata. La 1862 s'ahirotonisit arhiereù, ocupand in acela§ timppostul de superior la biserisa SE Spiridondin Ia§1. La 188o a fost ales episcop deRamnic §i noul Severin.

Bodnarescu (Samson). Profesor,publicist, nascut in Bucovina la 1842. A a-sut studiile sale in tara §i le-a complectatla Berlin unde a luat diploma de doctor infilosofie. Intors in tara a fost numit direc-tor al bibliotecei Statului din Ia§1 la 5872post pe care l'a ocupat péra la 1884 canda trecut profesor §i director al §coalei Va-sile Impu.

Colaborator la revista Convorbirt ¡iterarea publicat diferite poesii, epigrame, tradu-'cerea lui Rieni§i studiul Ldpufneanu Voca

Boerescu (Constantin). Avocat, nas-cut in Bucuresci la 1836, frate mal rnic allul Vasile Boerescu. Terminând studille salein Romania, la finele anuluI 1865 a plecatla Paris unde a dobandit titlul de doctorin drept.

Intors in tail dobande§te prin concurscatedra de drept civil la Facultatea din Bu-curesci pe care a ocupat'o péna la 1894.

Ales deputat in Camera de la 1864 sedistinge in 1865 printeun discurs in con-tra regimulul acelel epod : dupà cäderealui Cuza, ja parte activa la elaborarea Cons-titutiel §i se devoteaza apol exclusiv pro-fesiunel sale de advocat.

La 1889 a facut parte ca ministru alCultelor din guvernul L. Catargi.

El a publicat : Les Principautés devant lesecond congrès de Paris (5858). De l'amé-lioration de l'état des paysans roumains (186 r)§i un proect asupra Reorganisdref magistrct-turef.

Boerescu (Vasile). Jurisconsult, bar-bat de stat, nascut in Bucuresci la r Ianua-rie 1830, incetat din viata la 1883 Noem-brie 18 in Paris. A fault studiile sale li-ceale la St. Saya, terminandu-le in 185°.

La vèrsta de 18 anl, el incepe sa scriein Truncul Romcin, de sub directiuneaC. A. Rosetti (1848) §i la 1852 pleaca laParis unde ja parte la luptele pentru eman-ciparea Orel, terminand in acela§ timp stu-diile sale in drept. Intors in tad. la 1857este numit indata profesor de drept comer-cial la colegiul Sfintu Saya, de unde trecela Universitate §i continua cursul sal pénala anul 1882. Numit membru al Eforiei§coalelor §i apol director, isbute§te in 1859cu ajutorul lui Bozianu, Costaforu, sá in-fiinteze Facultatea noastra de drept. Alesdeplitat al Capitalei in Camera de la 1859,roste§te un discurs memorabil in urmaruja se proclama Unirea Principatelor subdomnia lui Cuza.

V. Boerescu a facut parte din urmatoa-rele ministere : 186o la justitie, cand pro-pune desfiintarea pedepseI Cu moarte ; apoItine §i interirnul Cultelor ; la 1868-1869la justitie in cabinetul Dim. Ghica, la 18731875 ministru de externe in cabinetul L.Catargi clnd cu toate opunerile Imperiululotoman inchee in 1875 prima conventie co-merciala cu Austro-Ungaria, afirmand astfeldrepturile de egalitate ale Romaniei fall cu

31 BOE

cele-lalte puterI. Tot de o datli isbute§te carepresentantii tare" sa fie recunoscuti ofi-cial. In sfar§it la 1879 ii vedem pentru ul-tima cura ministru de externe in cabinetulIon Bratianu, Orla 11 1881. V Boerescu apublicat : «Mémoire sur le quest;on politiqueet economique de la Moldo-Vala-bie (1855).La Routnanie aprk le traité de Paris (1856)propunand in aceasta lucrare emanciparea§i improprietarirea téranilor ; Juridictioneaconsolara In Romania (1865). DrepturileRomdniet intemeiate pe tractate (7874). Co-mentar al dreptulut comercial ronnin, Ano-tarea ji codificarea tuturor legilor ji regle-mentelor járel de la 1859 00 la 1882.El a fondat la 1870 organul politic Pressa,ear la 1857 Nationaltd, ziarul mo-derati.

Procedura noastra civili, proectul de re-visuire al Constitupel de la 1884 sunt o-perile sale. El a intemeat la 1871 Societa-tea de asigurare Dacia-Romtinia.

Bogdan (Gheorghe). Medic, nascut inIa§I la 18 Maii 1859. Elev al liceulul nationaldin Ia§1, doctor in medicina de la faculta-tea din Paris, este actualmente profesor demedicina legala la Universitatea din Ia§i §imedic primar al Spitalelor Sft. Spiridon.

G. Bogdan are directiunea ziarului Bule-tinul Societatet de medicina ji naturakstt din

El a publicat : Sdndtatea ji Educatiuneacopiilor nostri. Considiration sur le traitementdes roptures utérines, in colaboratie cu dr.Porak din Paris ; Tratatnentul afectionelorvenerice, Studif si observationt diverse, Obser-vation! rare de sifilis.

D-rul Bogdan este membru al Societatelde medicina legaD din Paris, membru alSocietatel franceze de sifiligrafie §i oficerde Academie, cavaler al Legiunel de o-noare francese.

Bogdan (Ion). Profesor de limbeleslavice la Universitatea din Bucurescl, mem-bru corespondent al Academiel Romane §i alSocietitta de istorie §i antichitat" ruse§t1 dinMoscova, nascut la 1864 in Bra§ov, numitprofesor universitar la 20 Iunie 1892. Prin-cipalele lui publicarI sunt : Vechile cronicemoldovene,sti pena la Ureche (Bucuresci 1891);Cronice 'Medite atingdtoare de istoria Rottulni-lor (Bucuresci 1895); Documente culese dinarchive ad bibliotect polone (3 vol. in edi-

tura Academief Romane, 1893 96); Vladstudiri critic (Bucurescl 1896).

Bogdan (Nicolae). Capitan, nascutla 9 Noembrie 1849, mort la 4 Septembrie1877. Intrat in o§tire ca soldat la 1869, afost inaltat la 1870 la gradul de sub-loco-tenent. Cdpitan de véniitori in batalionul al3-a cand a isbucnit resbelul Independentef(1877-1878) e ata§at la marele cuartierdomnesc ca oficer de ordonantA. In zioade 4 Septembrie 1877, el cade mort in fatareclute" Grivitza, lovit de o spartura de o-buz care 'I a sfa§iat pilntecele.

Boicescu (Alexandru). Doctor. Pro-fesor nAscut la Ramnicu-VAlcea in 1854,incetat din viata in BucurescI la 22 Februa-rie 1893. A facut studille in tara §i le-aterininat la Paris, de unde s'a intors in1878 cu diploma de medic.

Imediat i se incredinta directiunea spita-lulul din Pitet1 §i apoi veni in Bucuresclca §ef al lucrarilor anatomice la facultateade medicina §1 conservator al museului a-natomic. La 1879 fu numit medie secondarla spitalul de copi1, post pe care '1 ocupilpênA la sfar§itul vietei sale. La 189r a fostnumit profesor suplinitor la faenitatea demedicina.

El a publicat : Centro Nervos (1878) E-ritemul nodos rnalaric la copif §i a lasat unmanuscris Purpura la copit (1893).

La i Noembrie 1892, in urma unui con-curs, fusese numit definitiv ca profesor declinica infantila la facultatea de medicina dinBucuresci.

Boisguérin (Alexandre). Inginerfrancez, nitscut la 1848, incetat din viata laBucurescI la 17 Septembrie 1886. A fostantreprenorul canalisarel Dambovitei.

Bojinca (Damaschin). Roman dinArdeal, venit in Moldova la 1830. Avéndmulte cuno§tinte juridice, a fost numit pro-fesor de drept dupe introducerea reglemen-tului organic §i infiintarea §coalei de drept.In Lima a intrat ca jurisconsult la depar-tamentul Dreptatei in Ia§I §i Mihai VariaSturdza i'a dat rangul de ban. A fost rec-tor al seminarulul Socola din Ia§1. A tra-dus in timba romana Codul Calimach, inurma lesarcinarei cef a fost data de Kisselnet

130G 3 2 1301

Boliac (Cesar). Publicist, poet, oinpolitic, nilscut in BucmescI la 1813, mortIn Bucurescl la 25 Februarie 1880.

Dupe ce terminà studiile sale, parte intara parte in Francia, imbrAti§a cariera ar-melor, dar pentru scurt timp, c5cI viata po-liticA §i cea literarà aveail mai multà atra-gere pentru dênsul. Amestecat in mi§careacontra Rusiel la 1837, fu inchis in malmulte rêndurl. Arestat din notI la 1840, fuexilat la mon5stirea Poeana Mitrului, ear la1848 cand isbucni revolutiunea fu numitprimar al Capitalel §i secretar al guvernulul

Trimis in lagArul lui Fuad Effendi sprea protesta contra restabilireI regulamentululorganic, e arestat §i condus la Or§ova, deunde isbute§te insA sA fugA §i se duce inTransilvania. Acolo intemeazA ziarul Expa-triatul in scop de a impka pe UngurI cuRomâni, dar peste un an se retrage in Fran-cia §i se stabile§te la Paris.

Reintors in çarà, Boliac se ocupà in spe-cial cu ziaristica §i fu in mal multe rènduriales deputat in Camerà.

El a scris : ;.5Ceditaliunf, Ode, Satire, Toe-Despre archeologie, nfondstirele inchinate

§i a fundat ziarele : Curiosul, (1837) Ex-patriatttl, (1848), Taciturna, suspendat dupe2 Maiil 1864, Trompeta Carpajilor, (1866).Pentru teatru, Boliac a scris : Matilda dra-ma in 5 acte.

Bolintineanu (Dimitrie). Poet, pu-blicist, om politic, näscut la Bolintinu-din-Vale (Ilfov) in 1826, mort in spitalul Pan-telimon la 20 August 1873. Numele s611 a-devérat era Cosma ; intrand Insà in §coala pArasit numele pArintelul séii care era ma-cedonian §i a luat pe acel de familie almumel sale. A urmat cursurile colegiululSf. Saya fIr6 a le termina, §i fiind incà co-pil a publicat o duioasà elegie inspirat:1 depoesia lul Chenier «la jenne Captive» subtitlu «o fatd téndrd pe patul moler».

Aceastà poesie, atrase asuprAI atentiu-nea fratilor Gole§t1, cari luar:1 initiativatrimia in streinitate pe t'en6rul viitor poet.

Plecat la Paris, Bolintineanu se intoarsepeste putin fimp, spre a participa la mi-carea din 1848, in urma areia fu exilatpribegi prin streinatate.

La 1857, Bolintineanu revine in tara' §ieste Ministru al cultelor, sub Domnia lul VodaCuza de la 12 Octombrie 1863 pénii in 1864.

La 4 (16) Iulie 1864 contrasemneazA De-cretul No. 765 pentru infiintarea Universi-ata' din Bucuresci. In urmil, trecu la Con-siliul de Stat.

Bolintineanu a ciilkorit mult in Orient,prin Palestina §i Egipet. Pe la sfir¡itul vie-tel sale, lovit de paralizie, a murit in spi-talul Pantelimon unde fusese arzat, nu dincausa miseriel precum s'a scris adesea, dardin causa cá era atins de alienatiune ruin-tala. Ingrijirile, de altminterea, 9 ai fost date cuprisos de Eforia spitalelor civile din Bucuresci.

Bolintineanu a scris : Conrad (1867). Vi-Donmitorttluf la Constantinopole (1860).

Cdatorie la Ierusalint (1867). Viaja luf Mi-haid Vitévt (1870). Viaja luí Stefan Vodd(1870). Traianida (1870). Mdrirea ri uci-derea lui Mihaifi Pazu (teatru 1868), `Des-pot-Vodd (teatru 1868). Poerif din tittereje(1869). Legende Nuot. Mantea Vodd care'fi tate boerif (teatru 1868). PostelniculCostandin Cantacoino (teatru 1868) 'Bran-covenit ji Cantacqinif (teatru 1868), Soria(poetn:1 dratriaticit r868). Ielile (r869).m dnia roabd la Austro-Maghiarf (r 869). Cleo-patra regina Egiptuluf (1870). AlexandraLdpupénu (teatru 1868). Dup4 Malla dela Cdlugdrent (teatru 1868). Stefan Gimo,-gbe Vtdd (Teatru 1868). Stefan Vodd celBerbant (teatru 1867). Viaja lut TraianAugttst (1869). Poesif (2 VOlUMC 1865).Calendare 186o 186j (in colaborare cu A.Zane).. Cdntece ci Pltinge.rf. i r Februarie(1867) Melodir Roncine. Nepdsarea de re-ligie, patrie ci dreptate. Legende. Viaja luiVlad lepej ji Mircea. Brises d'Orient (1865Paris). Viaja luf Clqa Vodd, &Mil, Ro-mcinilor. Elena (rornan). Poesif vean' fi 110,Mihaii Vitéui condamnat I» mòrte. Nemesis.Gintarea Romdniet. CdIdtorie pe D finare jiin Bulgaria. Poesit (tiparite de Societatealiterarl 1871). Cdntarea Ronidniet. Cdletoriain Macedonia. Cdldtoria Asia-Micd. Ma-noil (roman). Viaja luí' Mateiti Basarab.Doritorif nebunf (roman). Cartea poporuluf.Les principautés rountaines (Paris 1848).aCenadele. Pldngerile RonainieL ResbeltdTraian in `Dada ji colonisarea, Daciet CHRomant Ccildtorie in Italia. Anacreon (tra-ducere). nCiserabili( (trabucere in colabo-rare cu A. Zane §i Costandinescu). .Cdtri-pul ci Salonul. Melodif Romdne.

El a fundat ziarele : Poporul suveran (1848),Junimea rontand(183r),Ddmbovika (1853),Bolintiniadele (1866).

3

BOL3 3

BOL

Bongianini. - - De origina italiad; datanascerei §i incetarel din viasa necunoscute.Campineanu infiinsand Societatetz filarmoniala 1833, a numit pe Bongianini profesor demuzica la prima §coalii ce s'a infiinsat .totde dénsul in anul urmator, pentru invésa.reamuzicei §1 arte' dramatice.

Bordeanu (Pavel). Locotenent, nas-cut la 16 Iunie 1840, mort la 7 Noembrie1877. Intra in arrnatii ca soldat la 1861 §icapata in 1866 gradul de sub-locotenent

In timpul resbelulul Independense1, faceparte ca locotenent din regimentul ro dedorobang §i moare pe campul de lupa infasa Rahovel la 7 Noembrie 1877.

Borgovanu (Vasile). Profesor, nas-cut in satul Noú aproape de Bistrisi (Tran-silvania) la 1850. A facut studiile in Tran-silvania §i le-a terminat la Budapesta §1Viena. Dupa ce a iost profesor de pedago-gie §i matematica la §coala normala de in-vèsatori din Gherla, in 1888 a fost chemat inBucuresci §i numit profesor de pedagogiela §coala normala de institutor"' din capitala,post pe care '1 ocupa §i astazi.

Publicasiunele sale principale sunt : «Arit-metictl ji Geometrie. Istoria pedagogicd la Ro-mcinf. Curs 4e. desen liniar. Curs grada, decaligrafie. Povájuitor spre conducerea ropiilor.Curs complect de aritmeticd. Carte de citire etc.

Botescu (Gheorghe). Sub-locotenent,nascut la 19 Maiti 1852, mort la 30 August1877. Intrat in armata ca soldat la 1868,capata la 1876 gradul de sub-locotenent.in timpul resbelului Indepedensei (187778) face parte din regimentul No. 5 de li-nie §i moare lovit la atacul Grivisei la Ma-rea redutel in zioa de 30 Augusl 1877.

Bozianu (Constantin). Jurisconsult,barbat politic, ascut la 1815, incetat dinviala la 21 Martie 1882. A facut studiilesale in sara §i a terminat dreptul la facul-tatea din Paris. Intors in tara a exercitatCu cea mal mare distincsiune profesiuneade 2dvocat.

.A format in 1865 un minister, luand pre-sidensia acestul cabinet dinpreuna cu por-tofoliul Internelor §i Lucrarilor publice. A-cest minister n'a sinut de cat de la; 26 Ia-imarie §i pe'n6 la 14 Idnie 1865. -Bozianua fost profesor al. facult4sei de drept de la

1863-1874 §i decan al acestel facultasi dela 1865-1872.

Bragadiru (Sofia M.). Mare comer-cianta de bere, nascuta in Bucuresci la 1851Februarie.

Casatorita la 1870 Cu fabricantul de bereLuther, a sacrificat totul pentru a aduce a-ceasta fabrica in starea de prosperitate incare se gase§te astazi.

Sosul fiind foarte bolnav in ultimil an1al viesel sale, sosia conducea toate afacerilecu o deosebita harnicie.

Dupil moartea sosulul, d-na Luther con-tinua comerciul, §i termina cladirea incepiitade sosul ei, dandu'i cea mal mare exten-siune, astfel in cat astazi berea fabricata instabilimentul sèti atinge anual 3,000,000litri.

D-na Luther s'a recasatorit in anul 1894cu marele fabricant de bere Bragadiru Ma-rinescu.

Braildi (Constantin N.). Om po-litic, nascut In Craiova la 1809, mort inBucurescI la 19 Iunie 1889,

A facut prirnele sale studil la Hernianstadt §i apoi la virsta de 17 ani a fost trimis la Geneva,. Paris spre a -studia dreptul.

Intors in;ara la 1832, e numit Si pra-numerar la Ministerul de externe, apol procuror la 30 Decembrie 1834, §i profesorde drept penal.

La 1840 este numit procuror pe rengatribunalul de comerciii, la 1842 este alesdeputat al judesuluI Gorj.

La 1848, sub cairnacamia lul C. Canta-cuzino este numit director al §coalelor, la1850 este Insarcinat cu revisuirea legilor,la 1855 este numit asesor pe lénga secre-tariatul de Stat, la 1856 membru in comi-siunea pentru desrobirea siganilor, apol mem-bru la malta Curte, pre§edinte al cursel decomerciii.

La Octombrie 1858, C. Brailoi este nu-mit Ministru de externe cand complecteaza§i editeaza codul de comerciii, la 1859 esteeara§I numit president de Curte pèna inluna Aprilie din acela§ an cand trece camembru al comisiunei centrale din Foc§anf.

Sub domnia lui \Toda Cuza este Minis-tru al justisiel in 1861 §i apol in 186z amise constitue Curtea de Casasie. Deputat,senator in parlamentul de la 1866, 1869'1871, el este ales primar al Capitalel in

tiOti 34 BlkA

1873, §i in mal multe rénduri vice-pre§e-dinte al Senatului.

C. BraYloi a scris diferite articole politice§1 juridice prin ziarele cotidiane, §i a pu-blicat mal multe bropri.

Brancoveanu (Grigore). Mare ban,'pare spatar in 1821. Mare vistier in 1827.

BrAncoveanu (Zoe). Principesk fosasotie a Domnitorului Gheorghe. Bibescu.S'a nascut la 18o5 §i a incetat din viataIn Bucurescl la 1892. Casatorita cu VodiBibescu la 1825, s'a desparta la 184:6..

BrAndza (Dimitrie). Doctor in me-dicina §i lieentiat in §tiintele naturale, nas-cut la 1848 in satul Stefane§ti (Boto§ani)incetat din viata in Bucuresci la 1895, 3August. .A urmat Academia Mihaileana dinIai§i apoi a mers la Paris unde a studiatmedicina. Avènd o mare vocatiurie peutrubotanick a inceput sa se ocupe de aceststudia sub eonducerea vestitului profesorBaillou. Intorandu-se. In tara obtinu princoncurs catedra de geologie §i botanica laUniversitatea din Ia§1 unde functiona panala 1875 cand fu mutat la Universitatea dinBucurescl. In acela§ an e numit membru alAcademiel române.

In Bucuresci el infiinta un muzeia bota-nic in Palatul Universitatel, muzea distrusde un- incendia ; mal térzita crea institutulbotanic de la Cotroceni unde a acumulatun material foarte pretios ; erbarul este poatecel mal complect din Europa.

Dimitrie Brandza a publicat 1?echerchessur les fentianacées, Recherches sur les Stro-phautlis, sur les roses monstrueuses. Prodro-mil et romdue. Flora Dobroget, opere pre-miate de Academie.

BrAndza (Maral). Profesor, doctor§tiintele naturile, nascut la Ia§1 in 1868.

A facut i terminat studiile sale in Paris,§i intors in tara a fost numit profesor la§coala normala de institutori din Capitalala 1892. S'a ocupat de botanica §i a pu-blicat in limba franceza urmatoarele scrieri:Recherches sur les Teguments de la Grame,Etudes sur l'anatomie des Hybrides, sur lesMucillages des Linnacies.

Bratianu (Dimitrie). Barbat de Stat,nascut in Bucuresci la 1818, incetat din viata

la Iunie 1892. A facut studiile sale incepi-toare in tara §i a urmat dreptul la Paris.De la 1836 la 1848, ja parte la mi§carea po-litica §1 literara din acest ora, publicandsub pseudonimul Regnoult, numeroase ar-ticole in Nafonal §i Revue independente. Din-preuna cu fratele séa loan, se lupta in Fe;bruarie 1848 sub baricadele Parisului, §ipeste doué luni se reintoarce in tara. Deaci pleca imediat in Transilvania ca delegatal Comitetului revolutionar central, spre aorganiza mi§carea nationala de peste Car-pan. Reintors in Bucuresci, face parte dinComisiunea care merge la Constantinopolspre a supune sancnunei Sultanului nouaConstiturie a Ora Dupa caderea guvernultzlprovisoria din 1848, §i intrarea Ru§ilor §iTurcilor in Principate, isbute§te sa &cacaIn Transilvania, de unde merge in Francia§i apoi in Londra la 1852.

Membru al comitetului revolutionar desub directiunea lui Mazzini, Dim. Bratianuse leagit. in Anglia cu lord Palmerston, lordDudley-Stuart, d-nu Layard, §i isbute§te saaduca cestiunea romana inaintea parlamen-tului englez. In acela§ timp publica in zia-rele din Londra numeroase articole §i me-moril privitoare la istoria §i drepturile Prin-cipatelor-Unite. La 1857, el capata autori-satiunea de a reintra in tara impreuna cucel-Falti exilan. Ales deputat in divanulad-hoc, Dimitrie Bratianu sustine cele cincipuncte ale dorintelor nationafe §i se duceimpreuna cn Golescii spre a pleda in fa-voarea lor pe lénga membril congresululde la Paris.

La evenimentele de sub domnia lui \TodaCLiza ja punta parte, §i tocmai la 1867gasim Ministru al cultelor in cabinetul Const.Kr tuiesch de la 2 Martie pênâ la 5 Au--gust, aroi trece la culte in cabinetul Stef.Golescu pina la 13 Noembrie acela§ an.Numit ministru plenipotentiar al tarei IXConstantinopol, ocupa aceasta fungiune dela 1878 péna la io Aprilie 1881 cand for-meaza un minister sub presidenna sa, mi-nister care nu tine de cat pèna la 6 Iunieacela§ an. Ales president al Camera, demi-sioneaza in Iunie 1882 §i devine §eful di-sidentel liberale care mai tarzia se conto-pe§te Cu opositia-unita in contra guvernulutliberal ce avea de §ef pe fratele sèa IonBratianu. In acest scop, el fundeaza ziarulNatiunea. In urma caderei partidului liberal1888, &i in urma impaciurei disidenIel, Di-

BRA - 35 - BRA

mltrie Bratianu devine §eful partidulul li-beral, la moartea fratelui séti loan in 1891.

BrAtianu (loan). Mare om de Stat,nascut la 2 Iunie 1881 in ora§ul Pite§ti,incetat din viata la proprietatea sa Florica(Arge§) la 4 Maitt 1891. La v6rsta de 17anl, el infra in armata dupa cum se obicinueape acele timpurI, §i dupa patru ani plecitIn streinatate spre a '§I complecta studiile.Paritsind tara la 1841, se stabili in Parisunde urma cursurile §coaleI politechnice,luand parte foarte activa la manifestanunile§i turburarile studentest/ ce precedara re-volutiunea de la 1848. La aceasta epoca else intoarse in tara §i in unire cu fratil Go-le§tI, C. A. Rosetti, Campineanu, M. Ko-gálniceanu, Alexandri, C. Negri §i aloi, sepuse. in capul partidului national §i isbuc-nind revolutiunea in Franta, isbute§te sa ointinza §i la noI.

Revolutia potolita, Ion Bratiann, dupe in-trarea Ru§ilor in tara §i In urma unei ares-tad de doné septémani, se refugiaza la Paris.

In tinapul §ederel sale in acest ora, elfu mal antélh dat in judecata de autoritatilefranceze in Septembrie 1853; acuzat fiind ca«chef d'une social, seo-He el détenteur d'unepresseclandéstine». Fu achitat, de juran dar inurma fu condamnat de catre tribunalul corec-tional al SeneI la trel luni inchisoare, in 16Ianuarie 1854, 3000 lel amenda, perdereadrepturilor civile pe 5 anI, pentrutate in afacerea atentatuluI Orsini indrep-tat contra Impératulul Napoleon al III-a.

Considerat ca atins de o boala nervoasa,fu inchis in Casa de sanatate a doctoruluiBlanche, de unde fu liberat la 1856.

In timpul exiluluI set, I. Bratianu pu-blica o multime de bro§urI, prin cari aratasuferintele §i dorintele poporulul roman ;intre altele «illémoires sur l'Empire d'Au-triche dans la question d'Orient (1856). Ri-lléxions sur la situation (1856). Mémoire surla situation de la Moldo-Valachie depuis letraité de Paris.

La 8 Iulie 1857, el se intoarse in taraimpreuna cu cei-l'alt1 refugian §i fu alesmembru in divanul ad-hoc, unde lupta pen-tru Unire, §i contra cititniicamid de tre/.

In zioa de 24 Ianuarie, el merse in mi-jlocul multimeI adunata pe Dealut Mitro-polla gata a se résvrati, §i o chiemA la li-ni§te ¡Ana se va efectua alegerea de domng CU43,

In timpul domnieI luI Alexandru Mil, nulijá nicI o parte activa la guvern, publicand«Mémoire adrés.si au Prince Cota (1859),La Transylvanie le Prince Coua et la Rus-sie (1859), dar nemultumit de administratiasa, infra in complotul contra acestui Domn,care aduse dupe sine detronarea de laFebruarie 1866.

Atuncl Ion Bratianu se duce la Paris, §iapol dup6 indicatia Impératului Napoleonal III-a, isbute§te sa hotareasca pe PrincipeleCarol de Hohenzollem la Dusseldorf sa pri-meascii Coroana Romaniel, onoare pe careo declinase principele Filip de Flandra. Inzioa da 8 Maitt 1866, I. Bratianu infra intara impreuna cu noul Domnitor. In pri-mul minister ce se formeaza la ii Maih1866, el ia portofoliul .ministerulul de fi-nance Orla la 15 Iulie acela§ an, and seretrage §i scrie : Cestiunea religioasif in Ro-n'etnia.

La 2 Martie 1867 Ion Bratianu luit por-tofoliul internelor in ministerul presidat deC. Kretuleseu , statu numal Orla la 19 Au-e,aust ca'nd se retrase spre a lua portofoliulfinantelor in cabinetul ce'l forma 5tefan Go-lescu la 27 Octombrie acela§ an. Ocupaministerele internelor, finantelor §i résboiu-lul in diferite cabinete formate de St. §iNicolae Golescu, péna la -16 Noembrie anul1868, cand veni la arma Statulul minis-terul format de principele Dimitrie Ghica.

In anul I870, Ion Bratianu fu dat in ju-decata in urma evenimentelor petrecute laPloe§ti, dar juratil din T'èrgovi§te l'ah a-chitat dinpreuna cu ceI-l'alti prevenin.

In urma a§a numitel coalitiuni de la Ma-;car-Pafa, Ion Bratianu ia portofoliul finan-telor in cabinetul Manolache Costache Epu-r'eanu la 27 Aprilie 1876 §i '1 pastreaza pénitla 24 Iulie acela§ an and devine pre§e-dinte al Consiliului.

In aceasta calitate el guverneazii tara 12ani cu o mica intrerupere la 1881 d'Id fuinlocuit prin fratele seh Dimitrie, §i joacaun rol de frunte in toate evenimentele is-torice prin cari a trecut Romania precumResbelul contra TurcieI, Independenta tarei,proclamarea Regatului etc.

La 1888 30 Martie Ion Bratianu care a-vusese mult de luptat in ultima anI cu nu-meroasele grupuri de opositie, schimbateintrio oposine unita, demisioneaza §i se re-trage la via sa Florica din Arge§, linde amurit §i a fost inmorrnintat,

BRA 3 6 BRA

In timpul guveinaméntului sek douè a-tentate neisbutite aii fost indreptate contravietel lui Ion Bratianu, unul la 188o de ca-tre Pietraru, cel de al doilea in 1886 decatre Stoica Alexandrescu.

BrAtianu (Grigore T). Nascut la1849, incetat din viatli in Bucurescl la 1893Martie. A facut studiile sale in institutulTheresianum din Viena, apol a terminatfacultatea de drept din Paris. Intors in tarala 1875 a fost numit judecator de §edintala tribunalul Mehedintl. Demisionat pestecate-va lunl, reintra in magistratura- la 1876la tribunalul Braila, apoI trece membru laCurte in Bucuresci §i ocupa aceasta func-tiune pêna la 1887 cand demisioneaza §ise alege deputat.

A colaborat la mal toate ziarele din Fran-cia §i Germania sustinând in coloanele lorcauza Romanilor din Transilvania. Pre§e-dinte al Liget culturale, '§i desvolta toataactivitatea pentru propa§irea acestei insti-tutiuni nationale §i se deosebe§te prin aju-torul ce da din propria sa avere studenti-lor, preotilor, invétatorilor din Transilvania.

Inmormintarea lui a dat na§tere la o a-dev6ratil manifestatie populara.

Brote (Eugeniu). Niscut la 29Noembrie r85o in comuna Rasinari (Tran-silvania). A facut studiile sale la liceul dinSibiu §i a tertninat cursurile academiel deagricultura din Ungarisch-Altenburg.

Reintors in patrie, a luat in exploataremo§ia parinteasca de lnga Sibiu §i s'a o-cupat in special de cultura vitelor.

La 1874 a fost ales deputat al sinoduluiarchidiecesel din Transilvania din care afacut parte péna la r888. La 1877 sinodull'a ales §i membru al ConsistoruluI archie-piscopesc, in calitate de asesor-referent. Dela 1876 pén6 la 1888 a mal fost controlor§i casier al comitetului Asoriatiunet transil-t'atte.

Colaborator al Roijel Telegrajalut din Sibiua contribuit prin scrierile sale la acceptareaortografiel fonetice prin §i

La 188o a intemeiat in Sibiu Reuniunearoma nd de agriculturó a carel pre§edinte afost Orla la 1888, si sub auspiciile sale

infiintat inteo multime de comune ro-inanesti sindicate agricole §i banci populare.

Membru al partidulul national din Tran-silvania, s'a despartit in 1888 de vechea

grupare §i a luat directia ziarulul Tribunadin Sibiu.

Amestecat in mi§carea nationala de pesteCarpati, a sustinut cu deosebire lupta contralul Alexandru Monsony. La 1893, fiind incul-pat in §ase-spre-zece procese politice §i depresa filtre cari unul pentru Memorandum§i altul pentru Replicó, E. Brote s'a refu-giat in Romania 1 s'a stabilit in Bucurescl,unde a tiparit la 1895 : «Un ntemoriu politic.Chestia ronitineascd in Transilvania fi Un-garla».

Din insarcinarea Academiel romane, asupraveghiat §i coordonat tiparirea discur-surilor Regelui Carol I-it'i aparute la 1897sub titlul : «Tret-ect de ant de dontnie a Re-gelut Carol biti. Cuvintdrt ci acie».

Brezeanu (loan). Actor, nascut la1869 in comuna Mic§une§ti, judetul Ilfov.

A urniat cat va timp cursurile unui liceù§i apoi a intrat in conservatorul din Bucu-resci la cursul de Declamatiune. Rolurileprincipale jucate de acest actor sunt : Sga-narel din «Doctorul fati voe». Ciubór Vodódin «Despot Voda». Ipingescu din «Noapteafurtunoasa». Tandolfo din «Bocacio» etc. etc.

Brezoianu (Ion). Profesor, nascut inBucurescl lu i8 r7, incetat din viatit la 1892.

A facut studiile sale la §coala Sfintu Saya§i indata ce le termina fuse trimis profesor

§coala superioara din Cerneti (Mehedintl)in anul 1837. Destituit pentru motive po-litice, el colaboreaza de la 1839 péna la1842 la Curierul ronninesc, ziarul lul EliadeRadulescu, apoi la 1843 reintra in profeso-rat. La 1857 Brezoianu e ales de colegiulal II de Ilfov in divanul ad-hoc ; lc 1862e numit consilier la Curtea de apel dinBucurescii, dar demisioneaza la 1864.

Brezoianu a tradus, prelucrat §i publicat :Metoda mutual!, Invéldtorttl primar. Rudi-mental agricol universal. Curs de agricul-tura' ¡i econotnie rurald. Despre educatitt-nea mumelor. Medicina ifarmacia domesticó.Elemente de istoria sfintd.

Brialmont (Alexis Henri). General§i scriitor militar belgian, niiscut la Verdunla 25 Maiti 1821. Elev al §coalel militaredin Bruxelles, ata§at la directiunea fortifi-catiilor, a fost insarcinat mai antéiti cu for-tificarea orasului Diest. Inaintand pasa lagradul de general, a efectuat mare parte din

BRA - 37 - BRE

lucrárile de aparare ale Belgiel mal ales dinpartea Meusel. La 1883 generalul Brialmont

fost chemat in Romania spre a elaboraplanul general al fortificatiilor i intocmiplanul fortificatiilor din jurul CapitaleI.

Reintors in Belgia, fu trecut in neacti-vitate la 1886 i urml cu supravegherealucrárilor fortificatiilor noastre cari sa5 e-fectuat sub directiunea generalului Berendeiù.

Briol (Oscar). Ziarist, nascut in Bu-curesci la i Octombrie 1854. A fácut stu-diile in Paris la liceul Sainte Barbe i apola dobindit titlul de licentiat in drept al fa-cultatel din acel oras.

Intors in tail s'a ocupat de ziaristicA sia publicat prin diferite ziare numeroasepoesiI. E cunoscut mai ales sub pseudoni-m ele Diogene §i Tic-tac, ca redactor alziarului l'Independance rouniaine.

De originá francez, este secretar arhivaral LegatiuneI franceze din BucurescI.

Brun (Jules). Ziarist, publicist, nás-cut la Lodeve (Francia) la 8 Martie 1852.A fácut studiile sale tu orasul Lyon, a fostfuncionar la Ministerul de finance in Fran-cia i apol a venit in Románia la 1885 incalitate de corespondent al ziarelor franceze :«Figaro, Le Temps, la Nouvelle Revue, Lagrande revue de Paris et de St. Tetersbourg».

In Bucuresci, a colaborat la maI toate zia-rele franceze din acest oras.

El a tipiirit : Biogaphie du roi Charles.Histoire de la Ville de Bucarest, 3 vol. Septcontes rouniains. Le Romancero roumain(versurt).

Budisteanu (Alexandru). ColonelIn rezerva, nAscut la 1836 Iulie io In R -Vilcei. Elev al scoaleI militare. Are maImulte publicatiunI precum : Cartea soldatulutde infanterie; Petrolul; Cestiunea puturilorartqiane din Romlinia etc.

Budilteanu (Constantin). Generalde divisie, náscut la 4 Noembrie 1838 in13ucuresci; elev al scoaleI militare (1854) afost avansat in 1856 la gradul de sub-loco-tenent in infanterie. Maior in 1867, apolcolonel in 1876, el s'a distins pe câmpulde luptá in resboiul Independentel (18771878). Fiind numit comandant al brigadd2-a de infanterie din Corpul I-iti de armatá,colonelul Budisteanu a fost greil riinit pe

cand indrepta focul soldatilor la ataculnel de la vestul redutei (Octombrie 1877).Numit general de brigadá la 1883, generalde divisie la 1892, el intrá in Ministerulliberal de sub presidentia d-lui Dim. Sturzaca ministru de resbel la Octombrie 1895,péná la 1896, 25 Noembrie.

La i Aprilie 1897, generalul C Budis-teanu a demisionat din armatl, spre a trecela pensie.

Buescu (Vasile). Cápitan de artilerie,nIscut la 1846, incetat din viatá in Bucu-resci la Martie 1883. Esit cel d'inteiù laclasificare din scoala militará din Bucurescila 1867, intrii in artilerie cu gradul de sub-locotenent. La 1871 pled in Belgia si com-plectá studiile sale la Liege. La 1875 pre-sintá un sistem de revolver si pusd inven-tat de densul, cu incárcarea pe la culasá,sistem care se adoptá pentru revolverile ar-matei române, acordându-se cápitanuluI Bu-escu medalia Bene-Merenti dasa

El a fost sub-director al arsenalului dinBucuresci si profesor la scoala militará.

Buicliu (Christea Stef). Medic, as-cut la Roman in 7 Decembrie 1857. A ur-mat scoalele primare in acel oras, ear li-ceul in institutul academic din Iasl. Baca-laureat la 1875, plead in acelas an la Parisunde incepe studiul medicinei. Numit in-tern al spitalelor din Paris la 188o, e pri-mit doctor in mediciná si laureat al Facul-tátel la 1883.

La 1884 Aprilie, se stabileste in Bucu-rescl si in anul urmátor e numit medic alspitalului Brâncovenesc, apoI la 1890 mem-bru in consiliul sanitar si la 1896 profesorde clinid medicalá.

Printul mostenitor al Romaniel, Ferdinand,dzend gre6 bolnav la 23 Aprilie 1897,D-rul Buicliu dinpreunA cu d-ril I. Canta-cuzino si Kremnitz sunt chemalf sà deaAltetei Sale ingrijirele lor. Printeun devo-tament si o silintá mal presus de ori celaudá, doctorul I3uicliu dinpreuná cu colegilsel, isbutesc sá scape de o moarte aproapesigurá pe mostenitorul tronuld.

Scrierl : Sur les formes et les anomaliesde la sclirose en plaques. Leciiunt clinice a-supra setnicologiet cardiace. Despre anevris-mul aortet abdominale. Boala hit Parkinson,Epilepsia Jacksoniend, Ambliopia inctuciptifci hemianopsia de origind cerebrald, (aceste

BRI - 38 - BUE

patru lucrOrI saú publicat in revista Spitalul).Reflexiunt medicale asupra unut ca despleno-pneumonie publicate in Analele me-dicale rorndne. Lectiunt clinice, inedite.

Bujoreanu (Ion). Publicist, nAscutIn Bucuresd la 3 Angust 1834. A fkutstudiile sale In pensionatcle din Capitalàintre 1841-1853 §i a urmat apol gimnasiulSt. Saya.

A ocupat diferite functiuni publice intrecari : judecAtor de tribunal la Ploe§t1 1868,director al Monitorulut oficial 1870, apolsub-director la aceni directiune de la 1888inainte.

A tipArit intre altele : Cunoftinje folosi-toare 2 vol. Itinerarul functionarilor admi-nistrativi. Colectiunea legilor ved)! §i no! alejerret 3 vol. Xistere din Bucuresct 2 vol. Amal publicat câte-va comedif §i satire.

Burada (Teodor). Publicist, nAscutla 1864. Scrierile sale sunt : O cdldtorie inDobrogect (1880). Impresiunt din va/ea Ha-

Datinele la nuutt ale poporulut ro-mín din Macedonia. O cdltitorie la nzunteleAthos (1884). Poesit populare. Cercetdriledespre Foale ro/n.411qt! din Turcia (1890).Ohiceittrile la nverea copiilor din Macedonia.Cdntecul lut Mihaiet Viteao. O cdldtorie insalde Moldoveneot din gubernia Cherson(1893). 0 cdldtorie la Romdnit din Moravia(1894) etc. etc.

Burlanescu (Nicolae). Pseudonimliterar : Alin. 1\11scut la 1868 in Térgu-Jiu(Gorj). A debutat printr'un volum mic depoezil : «Singurdtate» §i. prin traducerea o-pereta «Cloches de Corneville», jucatà pen-tru intéia oarii la Craiova. A scris «Din Vra-

Cacaletzeanu (Enache). Pandur dinceata lul Tudor Vladimirescu, nAscut inTimburescl (Dolj) la 1795, incetat din viatà.C. Aricescu spune in cartea sa asupra luiTudor Vladimirescu, cA atund cand Tudors'a vèzut parAsit de pandurl §i in primejdiede a fi prins, ar fi incredintat luí Enache

vurt» poezii (1889-94); «Doui Cumetren, co-medie originall grdneascdin 3 acte, «Sanda»feerie originalà in versuri cu muzica deprof. C. Dimitrescu. In urrnA a tradus opera«Carmen». Cea din urmA lucrare a sa estevolumul : «Doine Oltenejtt».

BuiIä (Dimitrie). CApitan, nOscutla I; Februarie 1836, mort la 30 August1877. Intrat in armatI ca soldat la 1858,e inAltat la gradul de sub-locotenent la 1864,§i de capitan la 1875. In timpul resbelululInderendenta (1877-1878) face parte dinregimentul 14 de dorobant,I, §i la ataculGrivetei, la luarea recluta, cade mort pecâmpul de luptO in zioa de 30 August 1877.

Butculescu (Dimitrie C). NOscutla 1845 in Bucuresci, a fOcut studiile salein Paris §i s'a ocupat in special de cestiu-nele economice. La 1878 iucepe o vie pro-pagana pentru intocmirea Expositiei indus-triale a SocietAteI Concordia ; la 1880 lu-creazA din toate puterile pentru infiintareaSocictatel cooperative in scopul de a incu-raja meseriile §i industria din tara. In acela§an el organiseazA cele 45 grupurI simbo-lice carl represintaù diferitele ramuti ale ac-tivitAtel noastre economice §i cari ají de-filat la serbarile incoronAriI M. S. Regelul§i M. S. Reginei.

Societatea Cooperatorilor o datà formatà,D. Butculescu a organizat expositiile acestelsocietAti in Bucurescl la .1883, IaÏ 1884,Craiova 1889, Bucurescl 1894-95.

Din nenorocire, succesul material a fostdeparte de a incununa munca organizato-ruluI, care a sacrificat pentru aceste expo-sitil o parte insemnatA a averel sale.

Cacaletzeann, §eful tunarilor sel, sabia §i Cu,inelul seù, dinpreura cu un steag.

Calimac (Scarlat). Fost DomnMoldovel de la 1812 pénA la 1819. A in-zestrat Moldova cu codicele de legl carlpoarti numele sêii, promulgindu-le la 18i6.

bin 39

Destituit din Domnie de catre Poarta inurma plangerilor Romanilor pentru abusu-rile ce se savarseaii de functionaril sel, Ca-limac se a§eza la Constantinopole unde fuucis la 1821 cand isbucni miscarea Eteriel.

Calimachi-Catargin (Nicolae). Di-plomat, om politic ; data nascerel §i hice-tarei din viata necunoscute.

A fost ministru de externe in cabinetulDim. Ghica de la 28 Noembrie 1869 pénala 2 Februarie 1870, apol in cabinetul IonGhica de la 18 Decembric I870 pêni la

r Martie 1871. La 1875 e trimis ca agental Romaniei la Paris §i ocupa acest postpéna la 188o cand trece ca miniitru pleni-potentiar la Londra.

A publicat : Appendice au livre verl rou-main sur la question du Danube (1880.

Calimah (Alexandru). Aga in Mol-dova la 1819, vornic la 1823, mare vornicla 1827 in tara de sus.

Calinescu (Athanasie). General debrigada in reserva, nascut la 1822 in Bu-cures& A intrat in armata la 1838 cu gra-dul de iunkar si a fost înâltat sub-locotenentla 1845, maior la 1857, colonel la 186o.In 1863 avénd gradul dc colonel si coman-dand regirnentul al 3-a de linie, a primitordinul la 12 Iulie sa se pue in urmarireacelor 300 Polonezi de sub, conducerea luiMilkcowski, cari calcase teritoriul roman sprea merge in ajutorul iusurectiunel poloneze.Dupli o lupa fara succes la Costangalia,colonelul Calinescu, maI priniind ajutoarede trupe, a putut sa isbuteasca a inconjurape Polonezi la Ranzesti, unde aù fost de-sarman.

Liberat din armata la 1869, colonelul Ca-linescu a fost inaintat la 188o general debrigada in reserva si a fost inspector ge-neral al guarda nationale la 1883 pênit ladesfiintarea el.

Calinescu (Dimitrie). Locotenent,nascut la 1849, mort la 7 Noembrie 1877.Intrat in armata ca soldat, dobandeste la 1870gradul de sub-loconent. In timpul resbeluluIIndependentel, avénd gradul de locotenent,e numit oficer de ordonanta al comandan-tulul corpului de operatie. In lupta din fataRahoveI la 7 Noembrie 1877, el cade pecampul dc bittae, lovit de un glont.

Calinescu (Stefan). Preot, nascutla 1844. A facut studiile in tara §i a do-.bandit titlul de licennat in litere al facul-tatei din Bucuresci. Numit la 2 Decembrie1871 profesor de teologie, momia §i dreptcanonic la seminarul central din Bucuresci,ocupa acest post pénii in present.

A publicat : Tractatul sfintuluf kan gurdde Aur despre preolie (1882). Manual demorald creitind (1883). Noul catechism or-todox (1889). Istoria sfina a mula testa-ment r9.33. Istoria sfintd a vechiulut testa-ment 189 r). Catechismu de dogmele bisericetortodoxe (1893). Noul catechism ortodox(1893). Manual de istoriesacrd (1893). Ma-nual de invildmint religios (1894). Incer-care de literaturd bisericeascd (1895). Lec-tizari de teologie (1896). Manual de grarna-ticd (1896).

Calinic (vezi Miclescu).

Calinic. Episcop al RimniculuI, nas-cut in Bucurescl la 1787, mort la ii A-prilie 1868. Studiile sale le-a facut in tara.La vérsta de 16 ani a intrat la monastireaCernica unde a stat pe urma ca staret timpde 40 ani, zidindu-se sub staritia sa bisericaSf. Gheorghe. La 26 Octombrie 185o afost ales episcop al Rimniculni §i Noului-Sev erin.

Campineanu (Constantin). Logoatla 1822, cairnacam al CraioveI in Decem-brie 1822, spatar la 1825.

Campineanu (loan).-- Barbat de stat,nascut la 1798, incetat din viata la Iunie1863. La infiintarea ostirel din Muntenia,infra in armata cu gradul de capitan in 1831§1. ajunse peste putin timp colonel; insa incade la 1826 Campineanu apare pe arena po-liticii. Dinica Golescu se intorsese din eesildupe participarea sa la evenimentele din1821 sub Tudor Vladimirescu §i cauta a-socian pentru a intocmi o societate literara.La aceasta opera Dinica Golescu lucreazacu I. Eliade §i I. Campineanu.

La 1835 I. Campineanu fondeaza Socie-latea filarmonicd, care cu toate aparenteleei pur literare, avea insh §i un scop politic.Dinpreuni cu tovarasii sel de lupa si granesprijinuluI lul Grigore Ghica, isbuteste sadeschiza colegiul Sfintu Saya, ear in 1835intemeaza prima societate filarmonica si se

CAL 40 cAret

dl pe scena románá cea d'ánt6tt represen-tape cu traducerea lut Mamare! de Voltaire

picsa Mihaid ViIealll ci ce:" 12 boerf,La 1837 Ion Campineanu se pune din-

preuni cu I. Rosetti si Gr. Cantacuzino incapul partidulul National din Camerit intre-prinzénd in acelas an o cálittorie in Fran-cia si Anglia spre a pleda in fa.ta cabine-telor streine causa Romániet.

Cand se intoarse in tark '1 asteapta unfinnan de ecsil. E arestat si inchis la mo-nástirea Margineni de unde de teama une'rèscoale fu mutat la Plumbuita i tinut a-colo timp dc ruai multt ani,ldupe interve-nirea Rusia

Pe cánd era el inchis la Márginent, secanta de popor versurile :

Aideff frati la Mdrg ineannSd scdpdm pe Cdmpineana.

Pus in libertate tocmal pe la 1841, estein anul urmittor singurul candidat la Dom-nie mal serios, dar candidatura sa este com-biltuta si rè'tt vázutá de Rusia din causa *fin-potrivird luI Campineanu la votarea arti-colulut aditional din regulamentul orainicde. ditre divanul ad-hoc.

De la aceastit epocit inainte, CAmpineanujoad un rol aproape sters in politick apii-rénd dupe abdicarea lui Bibescu si fuga gu-vernulut provisorill de la 1848 in `nrgo-viste, ca membru in guvernul interimar.Mal tárziti este ministru al Controlului.

Atitudinca rece si nepásátoare din parteadona a victel lul Campincanu, fatá de prie-tenil de odinioarit si de ideile sale din ti-nerete, a dat nascere la vil critice acu-zatiuni in contra sa.

Campineanu (loan). Om politic,nAscut in Bucurescl la i Octombrie 1841,incetat din viatá in BucurescI la 13 Noem-brie 1888. A f.lcut studiile sale in Paris, delinde s'a intors cu titlul de doctor in drept.

A ocupat cat va timp o functiune in ma-gistraturit pc care a párásieo sprc a luaparte la luptele politice ca membru al par-tidulut liberal.

El ja portofoliul justitiet la 1877 Ianuarie27 pêná la 26 August acelas an cánd trecela (ìnante, apol la 25 Noembric 1878 a luatportofoliul ministerulul de externe.

Demisionat impreunA cu intregul cabinetla i j Iulie 1879, reintrá in minister la 188o25 Februarie la departamentul financelor.

La 16 Iulie 188o e numit guvemator alBánceI Netionale unde functioneazá péná

la ¡r Octombrie 1882 cand demisioneazáspre a intra earási in minister la departa-mentul comerciului. In 1885 trece la ex-terne si demisiopeazit in acelas an. De la ¡88621 Noembrie si pt''..ná Martie 1888, i'l re-gásim primar al Capitalet, ear la 23 Fe-bruarie 1888, e din nott numit guvernatoral Bitncei Nationale, unde functioneazit Onála incetarea sa din vial&

A fost in mai multe rl..ndurl deputat sivice-presedinte al Camerei. Principalele leglpropuse si sustinute de Ion Cámpineanu intimpul ministerulul sett sunt

Legea peutru infiintarea a trel t'ir-guri de vite in tara.

Legea pentru infiintarea a patru bitt-murl de analisA chimicA.

. Legea pentru inscrierea firmelor.Legea pentru comerciul ambulant.Legea pentru combaterea filoxerel.

Candiano-Popescu (Alexandru).General, avocat, ziarist, poet. Nitscut la184r, intrá in scoala militará la 1854, deunde ese cu gradul de sub-locotenent in ar-tilerie la 1859.

Fiind cápitan, ja parte la revolutiunea dela t 1 Februarie 1866. La 1867, demisioneazádin armatk se alege deputat si fundeazádota ziare : Perseveream §i Democralia incarl apéra idel democratice inaintate. A-gitator politic foarte indrásnet, Candiano-Popescu a fost inchis de trel orl in tem-nitit. La 1868, fu asemenea arestat in Un-gana si inchis in cetatea Arad maI multes6ptilmant ca agitator Daco-Román.

In 1870, fiind deputat, ja parte in ora-stil Ploestl, la insurectia care avea de scopr6sturnarea dinastiel Hohenzollern. Mica-rea revolutionara este insá nábusitii si Can-diano-Pope'scu arcstat dinpreuná Cu 40 alt1acuzati, e dat in judecata juratilor. Curteadin Térgoviste i'a achitat.

La r877, isbucnind resbelul contra -FurciaCandiano dei deputat, se inroleazá in ar-matk ja parte la asaltul Grivitet, condu-cad batalionul al II-lea de vinAtorl, e de -corat cu ordinul Sfintu Gheorghe de cAtreimp6ratul Rusia, si in 188o, e numit ad-jutant al M. S. Regeltit, sarcia pe care oindeplineste 12 ant.

La 1894 Candiano-Popescu, a fost lila-intat la gradul de general In arma cavaleriel.

La 1879 a fost prefect de Politie al Ca-pitalei.

3 b.

CAM 41 CAN

Candiano a scris un volum de poezil«Cdnd d'ayear/1 re _lace» §i mai multe can-turi rècboinice.

Canta (Nicolae). Vechi6 boer mol-dovean, capul opozitiel contra lui Voda.Mihaiù Sturdza la 1839, care cauta mal

Cuîntiú ajutorul Rusia sé. '1 trimita sur-ghium, dar nereusind, numi ministru alDreptata, spre a '1 impaca. La 1857, subcuiniucàwia lul Tudoritza Bals, Canta se a-rata dusman al unirel Principatelor i lu-creaza contra el, fiind Ministru de interne.El provoaca in acel an, 29 Decembrie 1856,cate-va lunl inainte de a fi Ministru, de-misiunea intreguluI Divan Domnesc, dincaliza une! petitiuni adresata Caimacamululsi aprobatit de dasul, prin care acuza in-tregul Divan de patima si partinire.

Cantacuzino (Constantin). Om po-litic Osera in Bucurestl la r800, incetatdin viata in BucurestI la 27 Martic 1875.Intrat de timpuri6 in adminislratie, fu se-cretar de stat in ultimii ani ai domnia luiAlc \andru Ghica, dar fu dcstituit la 1842.In timpul domniei luI Bibescu, nu lua niclo parte la afacerile statultu si nu reintrain tara de cat o data cu armatele turcesttL.onduse de Omer-Pasa si Fuad Effendi(1818). Numit de Poarta Caimacam, el cal--Mili pana la 1849, eand se alese Voda13arbu Stirbey domnitor, i apol se duse laParis.

La 1854, dupa plecarea armatelor ru-sestl, i venirea celor austriace, C. Canta-cuzino, fu numit de Poarta President alconsiliulul de administratie si insarcinat cuguvernamintul civil al Munteniel pana lasosirea luI tirbey.

De aci inainte el nu se mal' amestecil inafacerilc statula, si. fuse pana la unireaPrincipatelor, unul din pretedenp la domnie.

Cantacuzino (Grigore C.) Directorgeneral al teatrelor, nascut in Bucurestl la27 Ianuarie 1829. A fácut toatc studiilesale in Paris, de unde s'a intors ca licen-siat in drept. A trecut mai int6i6 prin ad-ministratiune ca prefecf, apoi a intrat inmaaistratura, ca membiu la Curtea de a-vel din Bucuresti, apoI consilier la maltaCurte.

Parasind magistratura, a fost in nenum6-rte r.'ndurl senator, deputat, efor al spi-

talelor si de la 1884 pana in prezent, afost si este aproape neintrerupt directorgeneral at teatrelor.

Gr. Cantacuzino a tradus pentru teatrucate-va comedil din repertoriul francez :Le mal/re de Forges (Mandrie si Amor)Tzarina, Luptalntre femet; Mdrturisirea. A-drienne Lecouvreur, etc.

Cantacuzino (Grigore Gr.)-0m po-litic, barbat de stat, nascut in orasul Bu-curestl la Septembrie 1837, fiul mareluivornic Gr. Cantacuzino si al d-nel Alexan-drina Cantacuzino, nascuta Kretzulescu.

A facut toate studiile sale in Paris undea dobandit titlurile de licentiat si doctorIn drept. Intors in tara la 1862, infra in ma-gistratura ca judecator la Tribunalul Ilfov,apoi inainteaza consilier la Curtea de Apel,si ocupa aceasta functiune pana la 4 Maiti1864 cand demisioneaza motivat in unaloviturel de stat.

Dupa caderea principelui Cuza, G. Can-tacuzino, reintrit in magistratura la 1866ca presedinte al Curte/ de ap(.1 din Bucu-resti. In acclas an, judetul Prahova '1 a-lege in eonstituanta, unde lucreazit in co-mitetul insarcinat cu elaborarea Constan-tia In 1867, el este ales deputat de dou6judete Prahova si Bráila, fiind i presedintcal Curtel de apel. Atund opteaza pentrujudetul Prahova i paraseste magistratura.

La 1869, locuitoril orasulut Bucuresci'1 aleg primar al Capitalel si el ocupa a-ceasta demnitate péna la 24 Ianuarie 1870,cand ia portofoliul justitia in cabinetul dcsub presedintia principelul Dim. Ghica. Darpeste opt zile demisioneazit.

La 21 Aprilie din acelas an, forman-du-se ministerul Manolache Costache, G.Cantacuzino face parte din acest guvern,ca ministru al lucritrilor publice pana la 18Decembrie 1870.

In 1873, sub presedintia lui Lascar Ca-targi, d. G. Cantacuzino, ocupa iarasi dem-nitatea de ministru al lucrarilor publice dela 16 Decembrie nana la 1875 Ianuarie,cand trece la ministrul de Finance, iar la30 Ianuarie 1876, demisiona din minister.

Retras cat va timp din politica mili-tanta, G. Cantacuzino se ocupa cu exploa-tarea vastelor sale domenil, ridiand peproprietatea sa Draganeasca o mare uzinitpentru industria petrolula, si este ales intate legislaturele, pana astii-zT, chiar in o-

CAN 42 - ÒA

pozitie, reprezintant al judetuluI Prahova,diluí la Camedi cilnd la Senat. In legisla-punea 1889-1890, el este ales presedinteal Camerei.

La alegerile din 1892, fiind ales senatorde colegiul I de Ilfov, intrA in matorulcorp si este ales presedinte al Senatului,ocupAnd aceastà situatiune pan la 1895,and disolvat Corpurile legiuitoare.

Actele sale de filantropie i iubire pen-tru tarit sunt numerose. In 1869 fiind pri-mar al Capitalel, a inzestrat campia Fila-retului cu o fôntanii monumenta15, arelpoart5. numele, fiind zidia din averea sa.In 1877, pe timpul resbelului, a d'Orna5o.000 leI In producte, a fundat spitaluidin Prahova unde d-nele Cat. Cantacuzinosotia d-sale si d-na Moruzi sbra d-sale, in-grijail pe ritniti ; a mal dAruit pentru ar-matA o salupA.

La 1896, la Q alegere partialk G. Can-tacuzino a fost ales iarl senator de jud.Pahova.

Cantacuzino (Gheorghe C. Rifo-veanu). BArbat politic, niiscut in Ploestlla Martie 1845. A fAcut studiile sale instréinAtate si s'a intors din Paris cu di-ploma de licentiat in matematia A ocu-pat sub guvernul liberal functiunile de se-cretar al ministerulul de Finance (1877),director general al regid tutunurilor (1879),director general al cAilor ferate (1883), postpe care l'a ocupat pAnA. la 1888, cilnd ademisionat spre a lua directiunca ziarululVointa Nationald.

La 1895 Octombrie 4, a intrat In cbinetul liberal de sub presedintia d-lui D;tn.Sturdza, ca ministru de Finance, p,InA .inpresent.

Cantacuzino (Ion C.) Om politicnitscut la 12 Septembrie 1825, incetat dinvial:4. A filcut studiile in Francia si apol aintrat in administratie ca ajutor de sef debiuroù la sectia francez1.1 din ministcrul decxterne. Din adtninistratie trece la justiticca judeciltor de tribunal, presedinte, mem-bru i presedinte la Curte, ministru la Cultesi instructiune publicii, president la Casatie.

Amestecat la miscarca ce avea de scopd..sturnarea principclul Cuza, Ion Cantacu-zino face parte din ministerul constituitii Februarie 1866 ca ministru de justitiepanA la 2 Martie 1867.

Cantacuzino J. A. (Zizine). Onipolitic nitscut in Suceava la 24 Iunie 1829.A acta studille sale in Geneva, avénd caprofesor pe vestitul scriitor Topfer carementioneazA in cartea sa Voycke en .zig--;zagpe tiarul Cantacuzino intre elevil s61.

A fost directorgeneral al teatrelor, agentdiplomatic al .t6rel la Belgrad i Ministrude Finance in cabinctul Al. G. Golescu dela 2 Februarie 1870 pilnA la 20 Aprilieacelas an.

Cu desAvArsire retras din viata politicAde vre-o dou6-zeci de anl, J. Cantacuzino

sacriticat tot timpul studiulul sciintclornaturale si literatura El este traducltoruloperelor lui Schopenchauer in limba fran-

(Editia Alean Paris si Soccec, 13ucu-rescl).

La 1848, csind mijloacele de comunica-tie eral' ind asa primitive si dificile, J. A.Cantacuzino a intreprins o lungii cAllitorieIn America.

Cantili (George).Profesor, om poli-tic, niiscut in 1838. A filcut studiile salein Paris Lte unde s'a intors cu diploma dedoctor in drept, si a fost numit la Oc-tombrie 1865 profesor de drept penal siproedur la facultatca de drept din 13ucu-resci. De la 25 Noembrie 1878 p.InA laro 'L'he 1879 a fost Ministru al Instruc-tiunel publice in cabinctul presidat de IonBriitianu. A scris mal multe ciirti juridice.

Cantili (GrigoriaGeneral de divisic miscut la 24 lanuaric 1839. Elev alscoalei militare, a dob,Ind.t la 1857 gradulde sub-locotenent si a fost \ ansat majorla 1868, apol colonel in 1875.

In timpul resbehaluI Independentel(1877 1878) colonelul Cantili comanclir-a brigaa de infanterie din divizia 4-a,corpul al 2-lea de armatii, care picad prinCaracal sprc DunAre, i parte la luptelccele mal inseninate imi ediL ind esirca Tur-cilor din Pie na la DoInv si la Gornv-Etropol i atragc Colonselulusi Cantili la-udele generalului major Arnoldi, multumi-rile loc.-general Gurko. Apoi brigada Cantilitrece peste Vid, si prinde dou6 baterii tur-cesti. In luptcle de la Vidin, la cetktuiaBelgradjk, i pAiii la predarea si evacuareaacestor cztAti, Colonelul Cantili se distingeprin energía sa.

La r884, cl este inaintat la gradul de

CAN 43 CAN

general de brigada, apoi la 1893 generalde divizie, si inspector al cavaleriel.

La 1895, generalul Cantili care comandaCorpul de armata din Dobrogea, demisi-oneaza din armatii spre a trece la pensiune.

Capsa (Grigorie). Mare industrias sicomereint, nascut la Bucurescl in 4 De-cembrie 1841. Intrat de mic copa in co-merciil, picea la 1862 in Paris unde stu-dia meseria sa la renumitii fabricantl Bo-issier, Latinville si Marquis.

La 1867 se reintoarce in Bucuresci si intovarie cu fratele sh'i Constantin des-chide casa pc care o conduce singur asta-zi

care a ramas asa renumita.Punandu-se imediat pe muna, dorind sa

dea LUC avant comerciului nostru de exportIn aceastii ramura a fabricatiunel i sit facacunoscute in str6inatate produsele roma-nesti, Gr. Capa concureaza la cele malprincipale expositiuni internationale si muncasa e incoronatit cu succes.

La E.xpositia univ ersalit din Paris la 1867,In alud cel dintaiù al instalarei sale, capiitiideja doa mentiuni onorabile. Apoi la Ex-positia universalii din Viena (1873) arcmarea medalie pentru merit si un certifi-cat de felicitad din partea juriului, la 1875marea medalie de aur la expositia interna-tionala din Paris ; în 1889 la expositia uni-versal, marea medalie de aur ; la 1883participa la expositia din Bordeaux singurdintre toti comerciantii romani, expuneprodusele vinicole ale Romanici, le facecunoscute Occidentului Europa si ja carecompensa medalia de bronz. Gratie aces-tei expositiuni i recomandatiunilor D-luiCapa se deschide imediat pentru vinurileromanesti un debuseti in str6iniitate si casemad din Bordeaux se pun prin interme-diarul D-sale in legaturi cu cultivatoril nos-tri de vinuri.

La 1869 i se da brevetul de furnisor al Cur-tel de o data cu medalla Bene-Mereuticlasal-a.

La Expositiunea din Bucuresci 1881 si1886, a primit cate o medalie de aur.

O muncit atat de laborioasit a fost in-cununata si de succese materiale si de suc-cese morale ; Gr. Capsa a isbutit la 1874a deveni proprietarul imobilului in carea inceput meseria sa, a transformat vechiasala Slatineanu si a facut dinteinsa actua-lul renumit local unde are otelul si con-.fiseria sa,

A fost ales senator in 189 r, iar la 1896Camera de Comerciù si Industrie l'a alespresedinte al acestei institutiuni.

Capa (Scarlat). Publicist, niiscut1838, incetat din viatit la 1870 Martiein Pizza (Italia). A colaborat la revistaCouvorbirt Lilerare din Iasi si a publicato tragedie istorica : «Alexandra Lapapeanu».

Capa ( tefan). Doctor, nascut la1822, incetat din viata la 12 'armarle 1885.

A facut studiile sale in strèinatate si adobandit in 185o titlul de doctor in me-dicina de la facultatea din Viena.

Intors in tara, a fost numit medic pri-mar, apoi medic sef al spitalului Materni-tatea, profesor la facultatea de medicinadin Bucuresci i director general al servi-cielui sanitar civil.

A publicat : Manualld pelara invdpuramoa,velor.

Caracat (Coustantin).Doctor nits-cut la 1773 In Bucuresci, fiul altui doctorcu numele de Dimitrie Caracas, mort inBucuresci la 31 Octombrie 1828. -

A facut studiile sale in Viena si intor-candu-se in tara la 1800 intra ca medic laspitalul Pantelimon, i apoi la spitalul Fi-laniropia, cladit gratie interventiunei salesi subscriptiunilor Multe prin indemnul

Doctorul Caracas a scris in limba elenaTopografia s'A Descrierea ronidneltt.

Carada (Eugenie).Financiar, nascutla Craiova in 1836. A faca studiile salein Colegiul National azi liceul Carolin institutul francez Ravmond din Craiova.Apoi merse la Paris si tima cursurile dela Collke de France. Intors in tara la 186o,intra in redactiunea ziarului Romdmd, alcaruf prim redactor r'émase de la 1862pana. la 1870.

La 1866, (lupa caderea DomnitoruluiCuza, fu ales in Consiliu comunal a' Ca-pitalei i deveni ajutor de primar, iar la1867 fu ales deputat al col& giului al 3-leade Ilfov si secretar al Adunara. La 1869 eales din noù ca liberal la acelas colegiudar neprozlamat de biuroul electoral.

Implicat in revolutiunea de la Ploesti din1870, fu dat In judecata c autor intelec-tual al miscazei dimpreuna cu alçii, dar fuachitat de catre juratii din Targoviste.

CAP 44 CAR

La 1871 E. Carada parasi redactiuneaRomtinulut §i se stabili in Paris de undenu se intoarse de c.:A in timpul r6sboiuluiIndependentel.

Impreuna cu D-nil D. Sturdza, E. Sta--tescu, I. Kalenderu, a fost numit la 188ocomisar princiar insarcinat Cu supraveghe-rea administratiunei r6scump6.1arei cailorferate.

La 1883, el fu numit membru in Con-de administratie al Cailor Ferate Ro-

mane, insarcinare pe care o ocupa pana la1886 cand demisiona.

LA 188i E. Carada este numii directorsi vice-guvernator al Banca Nationale, dardemisioneaza peste trel luni tara a fi in-trat in functiune. La 1883, ales de ac-tionari Director al Banca Nationale primiaceasta funcliune pc care o ocupa si astazi.

In tinerete, E. Carada a fost publicist siautor dramatic. A publicat in limba fran-ceza mai multe scrieri politice asupra Prin-cipatelor romane si a dat pentru teatrol'ata de la Co,zia. Barril, Gloria ci Femeile.Fralit din miente. Cimpoinl feripecal cari

representat pe scena teatrului national.

Caragea (Ioan).Fost Domo al Mun-teniei de la 1812 pana la r818. A inzes-trat tara cu codicele de legi can poartanumele sú, elaborate de o comisione dejurisconsulti si ara sa le supue la contro-lul Rusiel Turciei.

Aceste legi ají fost publicate in 1816.Sub Domnia sa, se comisera insa nume-

roase abusuri cari detcrii nascere la plan-gen din partea Romanilor si la revocarealui Caragea de catre Poarta. El fugi inItalia la 1818 fiind dovedit ca este ames-tecat in miscarea eteriei grecesti. La 1830se intoarse in Athena unde se stabili simuri la' 1844.

Caragiale (Costache). Artist dra-matic, nascut la 13 Aprilie 1813, incetatdin viata in Bucuresci la 13 Februarie 1877.In anul 1834 cand se infiinta societatea fi-larmonica, profesorul Aristias fu insarcinatde Ion Campineanu i Iancu Manu sa al-catueasca o trupa de comedie. AtuncI de-buta pe sccna C. Caragiale in tragedia Ma-boinet a lui Voltaire, jucand rolul lui Ma-!loma. Teatrul se inchise insa la 1837 siCaragiale pleca in Moldova la 1838 si in-fiinta un teatro in Botosani Linde judi trci

luni spre a veni apoi la Iasi i Cu scolarilclase! de filosofie da representatiuni debu-tand co tragedia Said.

La r843, chemat in l3ucurescl de IonCampineanti, vine si da cu tropa sa o re-presentatiune inaintea Domnitorului, com-pusa din Bulla Educafiune §i un act din. o-pera Alina de Gologonl. In urma acestel re-presentatiuni i se detc directiunea teatruluisi o subventie anula de 5000 lei vechi.

El ayo directiunea paa la 1865, apol seretrase si imbratisa cariera de avocat jucandinsa din cand in cand pêna la 1868. In a-cel i timp preda i cursuri de declamatiune.In ultimil ani al vieteI sale a fost judecatorde ocol.

Caragiale a scris : O represenlafie romd-lienza' pe scena lealrultif moldovenesc (1845).O soare la niabala (1847). Andriaml mainel(1848). Versar! (1840). Birinirea CO7Ileinlittde la 1857. Teairit nation11 in jara ronid-neascd (1867).

Caragiale (L. Ion). Autor dramatic,ziarist, nascut la 29 Ianuaric 1853 in satulMargineni din judetul Prahova.

A facut patru clase primare la scoala dom-masca din Ploesti i apoi s'a instruit sin-

101. r citind co multa ravna autorii clasicitoate productiunele literare insemnate i ca-patand astfel prin muna, dc si faril diploma,

vasta cruditiunc.Caragiale a colaborat la Convorbirele li-

lerare §i multe ziare politice, a fundatrevista satirica Mtpul ronidn (1894-1895)

si a publicat : Noaplea furlititoaili comedie.Scrisoarea perduler, comedic Le.mida falef caeacdinnea comedic. Népasia drama, toate

representate pe scena teatrului national siadunate inteun volum (1889).

El a mal scris si cate-va novele intrecari olifclia de Pasee.

Caragiaie a ocupat scurt timp cate-vafunctiunl ale statului si a fost director ge-neral al teatrelor la 1888.

La 1896 a mal' pnblicat o brosuril poli-tica Culisele cestinner nalionale.

Caragiani (loan).-- Profesor de limbaelena la facultatea de litere din Iasl, numitInca de la 1865. Membru al Academia ro-mane.

Carcalia. Capitan de infanteric ucisla atacul contra redutel Grivita in timpul

CAR 45 CAR

resbelulut Independentei in zioa de 30 Au-gust 1877.

Cariagdi (Dimitrie). Barbat politic,nascut la 1815, incetat din viata la 9 Oc-tombrie 1894 in Bucuresd. A facut studiilesale in tara 5i lc-a termin2t la Paris de mideintorcadu-se la 1838 in Bucuresci, a in-trat in magistratura, apot a fost numit a-vocat efor al Statulut.

La 1865 D. Cariagdi amestecat in rui5-carea politica de cati-va ant, face parte dinministerul N. Kretulescu ca ministru al jus-filia de la 14 lunitI pana la u Februarie1866 in guvernul care a precedat restur-turca prindpelut Cuza.

La 187o Decembrie el reia portofo-liul justitiei in ministerul Ion Ghica 5idetine pena la i i Martic 1871. Dim. Ca-riagdi a facut parte in nenumarate rênduridin Corpurile legiuitoare in Camera §i Se-nat, §i a fost primar al Capitalei sub gu-vernul Ion Bratianu in anul 1884.

Carini (Ercule). Profesor de muzica5i compositor, nascut la Milano la 20 A-prilie 1852. A facut studil musicale la con-servatorul din Milano. Primit ca elev inanul 1866, a urmat cursurile pena la 1871obtinad diploma 5i Grand prix pentrn stu-diiie musicale, 5i studii complementare deIstoria 5i estetica a muzicei, 5i de litera-tura dramatica.

In anil 1872 5i 73 a fost in orchestrade la Scala in Milano. La 1873 (Octom-brie) a fost numit profesor de contra basala conservatorul din Bucuresd §i prim con-tra basa la teatru national. A fost 5i su-plinitor la cathedra de canto (clasa de fete)timp de trel ant (1885-1888). Stabilindu-se definitiv in Romania, Carini s'a ocupatfoarte mult tu lectii particulare de piano

de canto, precurn i ca diriginte de or-chestra. A publicat diferitc composipuni pen-tru canto i pentru piano, dintre carì : Steoan )pter, Un ;Ylas de uningdere, Ghiocei,de danse dans le sirle anden, valsul Sorlled'Italia etc.

Carlova (Vasile). Poet, nascut la1809 in 1'ergovi5te, mort la 1831. Faraalta instructirme de cat cca culeasa in §coa-Icle Fintare, a inceput inca de la vt!rsta de17 ani sa publico poesii prin Curierulranuinesc a lut Eliade Radulescu.

El a publicat : Pdstotul infristal poema(1827). Rninele Térgoviftel, Resunelul unta.fluer. Rugdciunea (1828). Mama Ronuinilw-(1830). Ero cj Leandra (1830).

Incepuse sà traduca Zaira tragedia 'niVoltaire, cand muri la v6rsta de 22 ani.

Carmen-Sylva. Pseudonim literaral Majestatei Sale Regina Romaniet Elisa-beta de Hohenzollern.

Nascuta la 17 (29) Decembrie 1843, in cas-telul Monrepos, pe valea Rhinulut, proprie-tatea parintelui set' principele de Wied,Cartren Sylva a aratat inca din copilariemulta tragere de Mima pentru literatura in-vi4and repcdc limba francesa, italiana, en-gleza, svedeza, calatorind prin principaleleora5e ale Europei, undc se ocupa cu deo-sebire de toata mi5carea literara.

Casatorindu-se la 1869 cu Regele Ro-maniet Carol I-iia, pe atunci Principe, in-véta in scurt timp limba romana §i incepu satraduca pentru 5coli carti didactice franceze.

Despre tot avintul pe care l'a dat Re-gina Romaniel scoalelor profesionale, des-pre interesul ce a purtat pentru munca fe-meilor, se pot gasi amanunte la cuvintulElisabeta de Hohetqollern; aid ne vom o-cupa numal despre poeta Carmen Sylva.

Eata principalele sale scriert : Sapho (188o).1?undinische Dichtungen (188 1). Sturtne poe-sil (188 t). Ein gebet (1882). Iehova (1882).Die Hexe (1882). Leidens Erdengang (1882).Pelesch Marchen (1883) sau Povestele Pele-piar. Novele (1886). Ans .zwei Welten (1883).Meine Ruh poesit 4 vol. (1886). Hatukei-chnungen (1884). Mein Rhein poesil (1884).Astra (1886). Les pensées d'une reine (1882).ViVul ca dar (1884). Mefterul. Manole dra-ma jucata pe scena teatrulut Curta de laViena, Zioa scadentet, pies a inteun act. Ma-rioara etc.

Carol I-iu (Principe Carol, Eitel-Frederic-Zephirin-Ludovic de Hohen-zollern-Sigmaringen).

Rege al Romaniet, nascut la 20 A-prilic 1839.

In anul 1866, principele Carol era sub-locotenent ata§at la regimentul No. 2 dedragoni prusiani, cand in urma refusuluiprincipelut Filip dc Flandra de a primi tro-nul Romania, vacant prin abdicarea dom-nitorulut Cuza, fuse proclamat prin plebis-citul de la 8 Aprilie, Domt, al tara.

CAR 46 CAR

La io Maiii din acelas an, el puse picio-rul pe pAmêntul Rornâniel i celact al Domniel Sale, fuse gracierea celor ceparticipase la miscarea anti-unionisa de laIasi. La 30 Iunie Constituanta voa Consti-tutiunea si Principele o sanctionitrespect si credint5.

Anil cei d'Antéli ai domniei PrincipehaCarol, se semnalaa mal ales prin agitatiiledin interiorul Ore si crizele ministeriale.Se flicnse mult sgomot in Europa dincauza persecutiunelor la cari ar fi fost su-pusi israelita din Moldova, pe de altA partestatele vecine nu prea priveai'i cu ocbl bunila inceput, intemeerea dinastiei ; bandelebulg:Iresti cad adesea veneaa pc teritoriulnostru aceati sii. tread Romania drept tarauncle riisvriititorii pot giisi cu inlesnire a-dpost, ear neintelegerile dintre partidelcpolitice contribueati si mai mult a sine tarainteo agitatie perpetuil si a motiva vecin iceschimbilri ministeriale.

Cu toate acestea, din priinii ani ai dom-niei, Suveranul s'a ocupat cu crearea unelscoale normale pentru institutori, cu orga-nisarea armatei i inzestrarea ei ca un ar-mament perfectionat si cu construirea pri-melor lina de cM fcrate in interiorul Orei,De la 1866 pénll la 1870, sii infiinteazil fa-cultatea de medicink se promulgii legeapentru vinzarea domeniilor statillui, legeapentru organizarea armatei, pentrurea Curtei cu jurati ; se recunoaste Roma-niel dreptul de a titea. moned. Dar toatilactiunea Principelui, toat5 dorinta Sa de aface binele, eraù zAditrnicite in mare partesi din pricina situatiunei politice din Fran-cia si Germania. Isbucnind resbelul intreaceste douè puterl, o parte insemnaa dinlumea politick fie in necunostintà de cauzkfie orbitil de simpatiile cc pàstra Franciei,privea ca probabilil invingerea Germaniel sica consecuentA normalit abdicarea Principe-lul de Hohenzollern de la tronul României.In aceste inprejurAri, se si produce la 26Maitie 1870 tentativa revolutionaa de laPloesti sub conducerea càpitanulul demisio-nat Candiano-Popescu, cu scop de a pro-clama decAderea Principelui Carol si inte-meerea Republicei, tentativit la care se gil-sesc amestecate multe dpetenii din parti-dul liberal, dar care nu isbuteste.

Evenimentele cari se succedali, zilnicile in-friingori ale armateI franceze, surescitasespiritele in asa grad, in cat in anul urmittor

in seara dc 10 22 Martic 1871, pe c:indcolonia germanA din BucurescI serbAtoreala un banchet in sala Sl5tincanu aniversareanascerel Imp6ratului Wilhelm, a ceaa deoameni nAvilleste in salk sparge geamurilepC czlnd alta sting felinarele din strad,trag clopotele la Silrindar.

Armata sub ordinele generalulul Solomonimpriistic multimea, ear Regelc adanccat de toatA impotrivirea ce intalneste inindeplinirea misiunei sale, de o parteguvernului neincrederea si nemultumirea sa,ear pc dc alta, exprimll ferina sa resolu-tiune de a abdica, chemAnd pe fosiii loco-tenenti domnesti spre a le remite puterca.

D-nu Lascar Catargiu isbuteste insAinViture din gAndul Suveranului idea abdi-drel, ia r6spunderea restabilirel ordinel siprirneste sarcina formArei unui minister.

De la aceasa epocà incepe o nouA erl dedesvoltare politicI i economicii a Statuluinostru.

SI construcsc nou6 linii ferate, se infiin-teazit creditul fonciar, creditul urban, Socie-tatea de asigurare «Romftnia», si incep

porturilor Galati-BrAila. Se promulgAlegea vAmilor, legea pentru organisarea ser-viciului sanitar, legea pentru organisareaCasel de dcpuneri si consemnatiuni, legcade admisibilitate i inaintare in functiunilejudeckorestl; se cliidesc numeroase scoale, seinchec.. conventiuni comerciale ca statelevecine.

Pagina cea mal str:ilucia din istoria vie-tei Regelui Carol incepe la 1877 L:indisbucneste resbelul hare Rusia i Turcia,resbel in care Romiinia a jucat un rol ho-aritor.

Regelc Carol a rostit de la inceput cu-vintul decisiv care a dat tuturor increderein bravura ostirei noastre, El a luat indrAs-neata r6spundere de a esi invingiltor dinlupa i evonimentele cari s'att desfii.suratin urrnk ati consfintit pe deplin intelepciu-nea i dreapta cugetare a Suveranului Ro-mAniel.

Isbucnind rèsboiul intre Rusi si Turci ( 2Aprilie 1877), Domnitorul Carol convocilCamerile legiuitoare (14 Aprilie) ca sI vo-teze conventiunea din 4 Aprilie incheiaacu Rusia. In Mesagiul de deschidere Suvc-ranul romiln aratii cl : «armatele imperialcruse ai intrat pc teritoriul nostru fAa caputerile garante sI fi protestat, cit va fipoate nevoe de bratele fiilor pentru

CAR 47 CAR

apararea drepturilor ei, i ca in implinireaacestei sfinte datoril, &nsul va sci, in ca-pul junei si bravel sale armate, sa plateaseiiCu persoana sa».

'furcia giisise tocmal acum timpul saisldea o constitutiune, inscriind inteinsa Ro-mania ca «provincie privilegiata» a impe-riului, iar domnul roman era numit «capde provincie»; ba inca marelc vizir facu ne-cuviinta dc a se adresa d'a dreptul Dom-nulat Carol cu invitatiune, st se puna subordinile unui pasa pentru ap6rarea terito-riulul Principatelor. Ministrul de externeKogalniceanu dete insit vizirului r6spunsulce i ce cuvenea; iar tunurile de la Calafataveaii s '1 destepte din visul seù.

Intre acestea 'furcia incepe sa bombar-deze orasele Braila, Galati, Reni, Oltenita,Calarasi i Giurgiu ; bucle de Cerkezibasibuzuci turci trec Dunarea, prcad i ma-celarese satelc de prin prejur. Carol ordonamobilizarea complecta a ostirei (6 Aprilic),darueste too,000 lei noi din caseta sa pri-vatii pentru echiparca oficerilor, si candmobilisarea e terminata, ja insusi comandasuprema. Armata sa de peste 50,000 os-teni si 18o de turma' o impartesce ast-fel,ca sa poata respinge un atac diu partea tru-pelor turcesci din Vidin, i sil le opreascade a trece pe malul stang. 111 adev& (la26 Aprilie) Turcii din aceasta cetate des-chid cu tunurile tima asupra orasulul Ca-lafat, la care Romanii rZ..spund victorios ar-zaid vapoarele turcesti aflate in port simal multe case in Vidin.

Turcia provocase singurii r6sboiul contraRomanilor, si prin urmare ea singura rup-sese legaturile vechl dintre ainndou6 sta-tele. Atacurile neintrerupte i nedrepte alearmater sale pe intregul botar dunáreaneraii acte de ostilitate vdit. Resultatul a-cestel purtiíri fu, ea Adunarile legislativeproclamara in zilelc dc 9 si io Maiil 1877Independenta complecta. a Romaniel si in-cetarea vechilor ei relatiuni cu Poarta oto-mana. Doma i popor luan% cu tarje bota-rirea de a ap6ra, cu armele in mana, intc-gritatea teritoriulul si de a 'si jertfi viatapentru Independenta patria

Nu este aici locul sa faccm pe larg isto-ricul intregulul resbel. Ne remalle insa deamintit ca Rusil, cari la inceput respingeailcu semetie ajutorul armatelor romane, sev6.d respinsi de douì.' ori la Plevna cu per-der/ colosale ear Marele Duce Nicolae, fra-

tele Imp6ratuluI Rusiei, face apel la ajuto-rul Principelui Carol i roaga pe viitorulRege al Romaniel sa la comandamentul tu-turor fortelor militare ale ambelor armatealiate.

Suferind in millocul oastei sale toatii as-Irimea i greutatile une! campanil de urna,vecinic in mijlocul focului, desvoltand ad-mirabile cunostinte strategice, vitejeste se-condat de bravele noastre trupe, Carol 14ese biruitor la Plevna, Rahova, Grivita,Smardai,,i Vidin i steagul Romaniei EH&pe toatc cetatile dusmanulul cucerite deoastele romane.

Sfarsindu-se resbelul, Rusii r6splatirii a-jutorul nostru prin luarea Basarabiei, dandu-ne in schimb Dobrogea, cu toate protesta-rile noastre la Congresul din Berlin.

Independenta Romaniei, datorita barbatielostasilor ei si intelepciunil domnitoruluiCarol, fiind recunoscuta de toate puterileeuropeane, in urma tractatului de la Berlin,nu mai r6manea, pentru ca ea sa devinacerta i hotarita, de cat i,,öltarea Romiinietla rangul de Regat. In ziva de 14 Martie1881, Adunnrile legiuitoare votara in una-nimitate proicctul de lege, prin care Roma-nia iea rangul de regat i domnitorul ei peacela de rege. Proclamarea regatului fu pri-mita i serbatorita de intreaga tara in timpde 8 zile ; toate statele suverane se grabiraa o rzcunoaste si a saluta pe primul regeal Romaniei.

La to Mit'b 1881, avu loc incoronareazioa aceasta ciipata o intreita insem-

natate pentru tara : La ro Mai6 1866, Carolchemat la tronul Romaniel, infra in Bu-

curesci, la ro Maiù 1877,, Sc proclama In-dependenta RomanieI, la io Maiil 1881 seinalpt Romania la ti-capta de Regat.

Se cuvine inainte dc a termina aceastamica schita a domniei Regelui Carolvorbim despre actele mal insemnate sav'èr-site de la 1881 pC'na acum.

Incetand resbelul Nutria Initependenta,Regele indreptat privirile cu toga aten-tiunea asupra organisatiunel interne a tarel.

incheat conventiuni comerciale cu El-vetia, Anglia, Rusia, Germania, Austria, Tur-cia ; rescumOrat caile feratc cari segasea6 in mainele companie/ streine,construit de catre chiar Statul nostru altenumeroase linii ; creditul tara s'a marit eardobanzile ce aveam de platit at scazut dela 12 §1 to°/,, la 6 si 50/o. S'a fundat Banca

CAR - 48 - CAR

Nationala, s'aft infiinpt Casele de econo-mil si veniturile Statului intreit.

Intru cat priveste organisarea armatel siapararea tare, s'atí creat regimente none,

inmultit scoalele militare, s'a intocmitmarina, s'ail ridicat fortificatiunl in jurulBucuresciuluI si intre Foc§ani-Galati.

Casele de credit agricol, leged pentruprOtectiunea industrid nationale, reedificareasi restaurarea monumentelor istorice aleOrel, vinzared in loturi la teranl a bunu-rilor statulul, inamovibilitatea magistraturelsi alte numeroase legl cari att contribuit ladesvoltarea noastra economica, culturala,politica, sunt atatea opere neperitoare sa-ver§ite sub inteleapta imboldire a RegeluiCarol

Afarà de acestea, nu trebue uitat di dincaseta sa particulara, M. S. Regele contri-bueste anual cu darnicie pentru a veniajutorul celor desmostenip de soarta, cà incasurl de seceta, inundatiuni, incendiuri, Su-veranul a daruit vecnic din averea sa sumeinsemnate, celor bAntuiti de flagele.

Pentru desvoltarea culturala in special, adat de la 1884 §1 pena in present un premiùanual de §ase mil lel pentru a se face :«Magnum Etymologicum Romaniae», o casasi 200,000 lel pentru ridicarea asezamen-tului universitar ce poarta numele «Fonda-liunea Carol»(1891)§i diferite alte sume lanumeroase societati. La 1898 a mal inte-meat «Fondaliunea agricold Ferdinand».

La 3 Noembrie 1869, Regele s'a aka-torit cu Principesa Elisabeta de Wied, (veziCarmen Sylva §i Elisabeta). Uniculcopil isvorit din aceasta casatorie, domnitaMaria,. incetând din viata la versta de patru

SuveraniI ne avend mostenitori desex barbatesc, M. S. Regele a desemnat peA. S. Principele Ferdinand de Hohenzollern,fifi al doilea al principelul Leopold, frateleSuveranulul nostru, ca mostenitor presump-tiv al Tronulul. Acest act s'a indeplinitla 18 Martie 1889.

Carp (Costache V). Poet, fabulist,nascut 11i Iasl la 1838, incetat din viata inacela§ oras la 1880.

A facut sttidiile sale in Iasi si Cernaullfara a le termina, §i apol incepu sa se o-cupe de literatura. Principalele sale produc-tiunl sunt : Mict incercerrt de poesif (1866),Raerul Rtkaiul, scriere pentru teatru(1873). Fabule (188o).

Carp (Toad). General de brigada,niscut in Bucuresci la 14 Decembrie 1842,incetat din viata la 1892 Martie 20.

Elev al §coalel militare in 1857, el ca-p6.ta la 186r gradul de sub-locotenent si a-poi pleaca in Francia uncle trece scoala po-litecnica din Paris si scoala specialli de laMetz. Intors in tara, e inaintat la gtadul decapitan in 1873, maior in 1878 si apol loc.-colonel.

In timpul resbelului Independentel (1877-78) comanda regimentul I-ift de artilerie.

La 1881 Ion Carp a fost inaintat colonel;la 1883 e mutat la marele stat-tnajor al ar-matel si la 1891 e numit inspector al arti-leril cu gradul de general de brigada.

Carp (Petre P). Om politic, barbatde stat, nascut in Ias/ la 1837. A facut stu-diile sale in Berlin si la Universitatea dinBonn. Intors in tara, a luat parte la eveni-mentele cari aú adus caderea PrincipeluiCuza, apoi de la 1867 péna la 1869 a re-dactat ziarul Tara dinpreuna cu N. Bla-ramberg §i Ar. Pascal.

Intemeetor al societatel literare funimeadin Ia§1 dinpreuna cu T. Maiorescu, I. Ne-gruzzi, Th. Rosetti, era unul din colabora-toril cei maI activi al revisteI Convorbirilitera re, unde publica traducerea celebrelscrieri a lui Humboldt Desprc stepe §i pus-fiar!, precum si traducerea celor mal cu-noscute dratne a lul Schakespeare.

La 1870 Aprilie 20, infra ca ministru deexterne in cabinetul Costache Epureanupéna la 18 Decembrie acela§ an, ocupandad-interimul si la cultele de la 23 Maiù penala 18 Decembrie.

La 1876, aetiunea politica a lui P. Carpincepe a se desetnna mal tare. El intra incabinetul Lascar Catargi ca ministru l cul-telor de la 30 Ianuarie 1876 IAA la 4 A-prilie acelas an si aped( formeaza mal tarziùgrupul junimist intemeand ziarul Romdnia

devenit mai tarziii Constitutionalul.Intr'un discurs program rostit hi 1879,

P. Carp arata vederile sale asuprapartidelor noastre politice, discurs care 'Iarata deja ca chemat s aduca inteun viitorapropiat schimb5ri radicale in partidul con-servator.

In ministerul pur junimist format la 18g8,P. Carp ia portofoliul externelor la 23Martie pena la 29 Martie 188-9; mal tartitipe cel al dotneniilor ad-interim. Gratie dig.

CAA 49 CAR

cursulul celebru ce roste§te arétAnd gradulde Tesponsabilitate al parlamentelor in gre-vlele comise de guverne, isbute§te sO fadsO se respingi propunerea de dare in ju-decatl a tninistrilor liberall de la 1877 pén5la 1888, intre carI era §i I. Bratianu.

In noul guvern compus la 1891 de L.Catargi, P. Carp ja rninisterul domeniilorla 18 Decembrie, pe care 'I define penA laOctombrie 1895 cAnd a demisionat intre-gul guvern. Numele acestul bArbat de stateste legat de reformele cele marl introduseIn tarO precum : Legea viiqdret bunurilor 'M-ire seftent, Legea minelor, carl sunt operilesale.

La 1888, P. Carp a vAzut mLindu-se rk-durile partidului constitutional al drul. §efeste. La acea epocA a fundat in Bucurescl0 un club politic.

Cartu (loan). Profesor de muzicil, nas-cut in comuna BOse§t1 (Elicit') la 1820, ince-tat din viatO la Ix Martie 1875.

Si'a fAcut studiile la academia MihAileanAdin lap, apol a intrat ca functionar la mi-nisterul instructiunel publice din Moldova.Mal tarziu, dupe ce a fost scriitor caligrafpe lagit fostul Domn Mihail Sturdza, afost luat de acest principe la Paris.

Reintors in lark Cartu e numit profesorde muzica vocalA la seminarul din MOnAs-tirea Neamtului pén5 la finele anulul 1864,apot e chemat in Bucurescl ca profesor demuzia vocalA la Asilul Elena Doamna, undefunctioneaza 8 anl.

Lucrarile sale sum : Exercilif, Lecturf ,siSolfegie de inte#cd vocald, Liturgia Squint'loan Chrisostomul, Tractat complect asupramiqicet vocale.

Catargiu (Alexandru C). Miscutin Ia§1 la 1839 lulie in 15, s'a inrolat inarmata ca soldat la 1859. Inaintat sub-lo-cotenent la 1861, s'a liberat din armatO inacela§ an, apoi ear a intrat in o§tire la 18620 a inaintat pénA la gradul de cApitan la1869.

Demisionat la 1871, se amested in lup-tele politice ca unul din membril ceI malactivl aI partiduluI conservator. Prefect deIlfov la 1871-72 §i la 1889, deputat, vicepre§edinte al Camerel in acela§ an, e nu-mit trAmis extraordinar §i ministru pleni-pontentiar al tOrel la Petersburg la r4 No-embrie 1892. La 1895, demisioneaza.

Catargiu (Alexandru S). NAscutla 1825, incetat din viata la 1897 in Bu-curesci. A facut in special studii financiarela Paris. A fost membru in consilin de Stat,ministrii de finance de la 1 1 penA la 24Martie 1862 §i apoi la lucrArile publice §icontrol de la 16 Martie la 12 Octombrie1863. Era membru in consiliul de adminis-trape al cAilor ferate române FanA la 1897.

Catargiu (Barbu). Orator, om destat, riAscut la 26 Octombrie 1807, mortasasinat in Bucuresci la 8 Iunie 1862.

Primele sale studil le-a fAcut inteo §coal5greceascii, §i apoI a plecat la Paris unde astudiat literatura, finantele, economia poli-ticA. Se zice cii pe când era In acest ora,pe la 1830, consultând pe faimoasa ghici-toare Lenormand, aceasta i'ar fi prorocit cAv. mud asasinat.

Intors in tali pe la 1834, B. Catargia, iaparte la formarea SocietAteI filarmonice 0din legAturele sale prietene§tI cu maI multimembrl al acestei Societ4l, devine un fac-tor important al opozitiel contra guvernuluiDomnuluI A. Ghica. La 1842, se alege pen-tru prima datO deputat al TeleormanuluI §ipronuntit primul seh discurs. La 1843, enumit director la Departamentul justitiei,post pe care'l ocupa iara§1 dup6 revolutiu-nea de la 1848. In timpul acestei réscoll,Barbu Catargiu a diliitorit prin Francia, Aus-tria §i Anglia.

La 1848 Decembrie, el este numit mew-bru suplementar la sfatul VistierieI, la 1849Vornic de politie, §i apoi sub domnia prin-.cipelul Stirbey judeciitor la malta Curte, postpe care '1 ocupà 'Ana la 1856.

Partea cea maI marcanta a activitttei lulBarbu Catargiu incepe la 1857, cand printr'obro§urii manifest apitrutO la 14 Martie, a-rata dorintele Orel' fatl Cu Europa, de §iel nu fOcea parte din Divanul ad-hoc. AlesIn 1858 deputat de judetele Ialomita §i Oltu,el se declarA partisan al Unirel §i al ale-gereI lui Cuza ca domn.

Dupé alegerea principeluI Cuza, BarbuCatargiu este numit ministru de finance inministerul de fusiune. Apol demisioneazAspre a deveni pre§edintele consiliulul in pri-mul minister care se fonneazA la 22 Ia-nuarie 1862, dupO proclamarea definitiv5. aUnirei.

Dar peste cOte-va lunl, agitatiile in tadincep in urtna votArei uner legl contra pre-

CAT 50 CAT

%eI. Se vorbeste despre coinploturi, despreurzirea asasinirel presedintelui consiliululla 4 Iunie, Barbu Slittineanu unul din a-rnica lui B. Catargiu, vine chiar AA '1 incu-nostiinteze despre soaptele din ora.

Vined 8 Iunie 1862, presedintele consi-lildul plead la Adunare ; era vorba si sefacl o mare intrunire de cutre liberan peampul de la Filaret, in arnintirea aniver-sire! de la i i Tunic 1848 ; conservatoriicereasii oprirea intrunirei i guvernul se de-clati favorabil acestei din urml cererl. Dis-cutiunea fusese aprinsl in CamerA si la ora5 si jumétate, ridiandu-se sedinta, BarbuCatargiu se urd f trilsual cu prefectul Po-

N. Bibescu, spre a se hitoarce acasà.Sub tunelul care forineazii intrarea in cur-tea Mitropoliei, se auzi o detunOturit de pis-tol si presedintele consiliului dzu mort, lo-vit pe la spate in osul craniulul de un glontcare'l rupse coloana vertebralk Autorul cri-me! n'a fost descoperit nici

Barbu Catargiu a publicat : Grite-va hid a-supra propriastet in Principatele-Unite (1860).Discnrsurile acestul mare orator si om po-litic ail fost culese de d-nu Aug. Deme-triescu i tiparite de D-sa (1886).

Catargiu (Costin). Fost ministru deinterne al Moldovel la 1857, sub aitnadi-mia lul Vogoridi ; lucreazA contra unirelPrincipatelor, &and ordine pentru desfiin-tarea comitetelor unioniste, a programelorlor, arestAnd pe ceI ce se intruneail spre aaduna partizani al unirei. Aceste eccese inajunul alegerilor, th adus in curAnd ade-rea lui C. Catargiu de la minister.

Catargiu (Lascar). Bilrbat politic,seful partidului conservator, nOscut in Ia,s1la 1823. A intrat foarte tin& in viata

ca prefect de jud.et in Moldova, subdomnia lui Mihail Sturdza. Membru actival propagandel in favoarea Unirel Principa-telor, el renuntà la tronul Moldovei care ise oferea, i ajutit la alegerea principciulCuza.

Sub domnia acestul Principe, Lascar Ca-targiu se tine mal retras de politick darparticipà la miscarea din 1866, care aducedupá sine abdicarea lui Cuza. In guvernulprovizoriù de la II Februarie, face parte dinlocotenenta domnésd, dinpreunit Cu gene-rala! N. N. Golescu si colonelul Haralambe.La I I Mai4 din acelas an, indatà dupii so-

sirea principelui de Hohenzollern, L. Catargiu ja presedintia consiliulul i portofoliul internelor pe carl le pitstreazA pia la15 Juliu acelas an. De la aceastO epod ina-inte dispare iar din viata politicá militantOpénii la 1871.

La aceastà epod, in urma unor manifes-tári contra Germanilor, carl sérbOtoreati ami iversarea nascerei ImpAratulutWilhelm la un banchet din sala SlAti-neanti, principele Carol se hotarke sa ab-dice.

Cheinat la palat de Domnitor care vreasA remitii frânele Statului in mâinile fostellocotepente dotnnestl de la 1866, LascarCatargiu conjuti pe Suveran -sA renuntela proiectul sèi i ja réspunderea situati-unei. In noaptea de ri Martie 1871, elcompune imediat un guvern conservatorcu care guverneazA tara pénA la 1876 4 A-prilic, and formandu-se coalitia de 1,1

Mazar-Pasa, fu silit sé %e retraga, cedindlocul generalulul I. Em .Florescu pentru unfoarte scurt timp.

La 1876 venind partidul liberal la pu-tere, Camerile orbitc de pasiusease transform5 in instantà judedtoreasck sidup5 ce voteazA darea 'n ju'decata aLascar Catargiu i fostilor ministrl conser-vatori, incep a face instructia acuzatilor; darla 1878 aceasi CamerA este silitO sé re-tragii acuzarea in contra tuturor fostilor mi-nistri.

In timpul din urmA al guvernArel lul IonBrAtianu, formandu-se desidenta liberalkapol opozitia-unitk Lascar Catargiu devinesef al acestel opozitil, dinpreunA cu Dim.BrAtianu si G. Vernescu, La Martie 1889.el se inceara sé formeze un guvern liberalconservator dinpreunA cu G. Vernescu, darincercarea reusesce, precum nu 'I reu-sesce nicl mal tirziii la 1891 Februarie.

In acelas an, in luna Noembrie, LascarCatargiu ja presedintia unui minister purconservator, compus si din tineril conser-vatori (junimistil) cu care guverneazA périlla 3 Octombrie 1895.

Lascar Catargiil a fost in numeroase rin-duri president al Camerel deputatilor, unclea representat anl indelungati judetul Co-y un l ul.

Catargiu (Nicolae). NOscut in lasi,incetat din viatà in Galati la 1889 Fe-bruarie,

CAT - 51 CAT

Fost vice-presedinte in comisiunea cen-tra% fost delegat al lul \Toda Cuza la Con-stantinopole dupä proclamarea Sa ca DoranIn 1859, spre a cere confirmarea Sultanului.

N. Catargiu a fost urull din partizaniicel mal devotatl aI tul Voda Cuza si a statmult timp departe de viala publica in urmaabdicarei acestul Domn.

Mal térzi6, a fost prefect la Galatt si in1878, comisar al Dobrogel.

Catichi. Membru al departamentululafaceraor streine la 1823 ; mare ban la1826 in Molctova.

Catppol (Alexandru). Actor comic,societar al teatrului Nalional din Bucurescl,nascut la 1859. Dupa ce a urmat cursuriieliceale, a intrat la Conservatoriul din Bucu-resci si a absolvit cursurile de declama-tiune. A jucat rolurl comice in operete siIn comedii ; principalele sale creatiuni suntFarfuridi din Scrisoarea perdutd, Topdrdeadin «Manevrele de toamnd», Roco din «Mas-cota», Stan Fundu din «Sfredelul Drczculuf »,Senatorul Ionescu din « Fenal. noastre», ge-neralul Timofte din « Fatinika» Campotassiodin «Triganzi» Bartolo din «Bdrbierul dinSevilla», etc.

Caudella (Eduard). Compositor rnu-zical, violonist, niiscut in Iasi la 22 Maiù1841. A facut studiile sale In Berlin cuconcert-maestrul Hubert Ries, ear la Pariscu Massart i Vieuxtemps.

Dupe ce dete mal multe _concerte in prin-cipalele orase din streinatate, se intoarse intara la 186x unde incepu sé predea cursurila conservatortul din Iasi si Iu in acelastimp postul de §ef de orchestrii la teatrunational din acel oras, post pe care '1 ocupain decurs de 14 anl.

Numit la 1893 director al conservatc-rului din Iasi si predänd tot de odata Orlain present cursuri de violina, Ed. Caudellaa dat la lutnina numeroase compositiunimuzicale, îqtre altele : Merma opereta incolaborare cu Gr. Otremba. Fata rckajulu(opereta (a$I), Hatmanul Baltag- opereta(1883), BeizadeaEpaminonda opereta (1884),Dorman sail Romdnif i Dacif in colaborarecu Gr. Otremba (1885), Petru Rare,r opera(1889). FI a mai compus un nutria- foartemare de v4lsuri, polce, romante, fantasilpentru violinási piano,

Cazzavillan (Luigi). Ziarist, nascutIn satul Arzignano (Italia) la 1852. A facutprimele studil In institutul Chiari din Lombar-dia si la vérsta de 14 ani s'a inrolat ca voluntarIn armata italiana contra Austriei in resbe-lul independentel. La sférsitul campaniei,s'a intors in Vicença ;ande a absolvit cur-surile institutulul technic. La 187o-7i luaparte in Francia, sub ordinele tul Garibaldi,la résboiul contra Germaniel si fu inaintatsub-locotenent pe cämpul de lupta. La 1876,isbucnind resbelul dintre Serbia si 'furcia,Cazzavillan intrit in legiunea italiana dinarmata sérbeasca. La 1877, trece in Roma-nia in calitate de corespondent al mal mul-tor ziare italiane si apol lucreaza ca secre-tar al inginerului sef la construirea linieiferate FrateSti-Zimnicea.

Dupé cäte-va incercari comerciale neno-rocite, Cazzavillan, e numit profesor deIhnba italiana la Sfintu Saya, apol la MateiùBassarab i sta' lo ani in profcsorat.

La 188o incepe a publica ziarele FrdliaRomdnd-italiand §i Tesaui-ol apolin 1888 deschide o mica tivografie si in-temeaza ziarul cotidian Universul. Pestecili-va ani, acest organ de publicitate foarterèsplindit in toate clasele populare, devineun puternic mijloc de reclama pentru des-facerea numeroaselor articole comercialetot fehal, gramadite in magazine directiunelUniversuluf.

Cazzavillan a mal' publicat Curierul S'eret,ziar cotidian ; Veselia, ziir ebdornadar cariapare si in present.

Cerkez (Mihail). -- General, nascutBèrlad la 1839, tricetat din viata la 1884.A fäcut studiile la academia Mihaileanii dinIasi si a ocupat pe urma o funcliune la de-partamentul justiçiei. Intrat in armata cugradul de cadet, peste un an a fostsub locotenent. Dupe detronarea principeluiCuza, refuza dinpreuna cu toll (Acera dinregimentul generalului Solomon, atunci co-lonel, sa jure credinça guvernului provisoriùsi nu se supune de cal in urma abdicareiDomnitorului.

In resbelul Independentel 1877-78, 0

luat parte la luptele de la Plevna, ear Os-man-Pasa a predat sabia sa in mäinele sale.Inaintat general, M. Cerkez s'a distins si labatalla de la Smardan conduand atacul. Elera membru al Societatel literare Junimea,la infiinçarea el in Iasi.

CAT 52 CAZ

Cernat (Alexandru). General de di-visie, nascut la 17 lanuarie 1828, mort la7 Decembrie 1894 in Nizza. A intrat inarmata ea sergent la 1851 §i a fost inaintatsub-locotenent la 1852, maior la 1858, co-lonel la 1866, general de brigada la 1873:Id general de divisie la 1877. La 1878,trece tu statul major general, si la 1891 etrecut in retragere.

In timpul resbeluluI Independentel (877-78) generalul Cernat fiind ministru de res-bel, remite portofoliul d-lui Ion Bratianue numit cornandat al armatel románe deoperniune. In aceasta calitate el dirijeazainersul trupelor, planul de campanie, pri-meste din partea Inip6ratulti/ Rusid decora-liunea Sfintu Gheorghe !a 5 Septombrie 1877,pentru curagiul destoinicia sa.

La 29 Noembrie 187.7, Marele Duce Ni-colae, comandantul armatel active imperialeecsprima printeun ordin de zi multumirilesale generalului Cernat i armatel romanedupa caderea Plevnel.

In afara de activitatea sa ca militar, ge-neralul Cernat a jucat si un rol politic in-semnat, fiind in mal multe randuri ministrude resbel in cabinetele liberale i anume :de la 2 Aprilie 1877 la 21 AügliSt 1877,de la 17 Martie 1878 la 25 Noembrie 1878.

Cernatescu (Petre). Profesor, nas-cut in Craiova la 1825, incefat din viara la21 Iulie 1892.

Fost profesor al facultare/ de litere si fi-losofie din Bucurescl, fost deputat in malmulte sesiuni legislative, a publicat : Com-pendia la istoria generald (1868) Istoriacontimporand de la 1815 pénd in .zilele noas-tre (1871).

Chitu (Gheorghe). Profesor, om po-litic, nascut in Craiova la 24 August 1828,incetat din viarii la Mirila (DO) la 20 Oc-tombrie 1897. A facut studiile sale in tarala colegiul Sfintu Saya din Bucurescl. undefu numit profesor de limbele clasice chiarIn scoala de unde esise abia ca elev.

La 1848, fiind In vérsta de 20 anI, iaparte la miscarea revolutionara si e numitcomisar de propaganda al guvernulul revo-lulionar. In urma, pleaca la Viena si ter-inina studiile. sale juridice. La 1857 se in-toarce in rara si fondea2ii In Craiova ziarulVocea Oltultd ; apol intra in magistratura,procuror Ja Cunea de Apel,

De la 1867 inainte e ales de orasul Cra-iova deputat, i in 1876 senator.

In 1866 la 28 Aprilie, intra pentru primadata in ministerul de sub presidentia lul M.C. lepureanu, luand portofoliul cultelor pecare 'I pastreaza si in ministerul I. BTA...

tianu péni la 31 Octombrie 1878. Apoirevine la timuire in 1881, la interne in 1882si trece la culte in 1884, spre a parasi mi-nisterul in 1885 lanuarie. G. Cbitzu a fostprofesor de drept la Universitatea din Bu-curescl.

De la 1888 s'a retras cu desavérsire dinv i ata politica.

Christodorescu (Grigore). Sub-lo-cotenent, nascut la 24 Ianuarie 1853, nlortla 30 August 1877. Intrat in armad casoldat la 1870, se libereaza la 1873, treceIn reserva, apoi se reangajeaza ca sergentla 1874, si este inallat la gradul de sub-baco-tenent la i Iulie 1877.

Peste dou . lunI, la 30 August 1877, moarela atacul de la Griviça, la luarea redutei, fa-cènd parte din regimentul 14 Dorobanti.

Christofi (Alexandru). Om politic,'lasca in Craiova la 1820, unde a fletascoalele primare si la vérsta de 12 anl s'aangajat cu juncar (sergent voluntar) in Re-gimentul No. 3 de linie din acel oras.

La 1834, la intronarea principelui Al.Ghica, el capéta pritnul sé6 grad de sub-locotenent i inainteaza incet incet Ora' la1848.

Isbucnind revoluçia, Cbristofi, de un tetn-perament foarte intreprinzétor, ja o parteactiva la dénsa si e numit capital' de revo-luçie, lucrand in tot titnpul cu sefil acestelmiscari.

Dragostea sa pentru institutiunea poporulufarmat, o arata caras/ mal tar2ii't in 1866, aludprimeste funcriunea de sef al guarde/ civicedin Craiova si o pastreaza noué anl facéndsacrificil din averea sa personala, infiinçAndo biblioteca popular a in acel oras pe langalegiunea sa.

Ales de mal multe oil deputat ,ei1 sena-tor, aristofi a atras Cu deosebire atenriu-nea publica, prin spiritul sé.ti democrat sicultul i enerariunea ce a pastrat timpuri-lor revoluriune/ de la 1848.

AstazI traeste retras in Craiova.

Cilibi (Moise). Negustor israelit

CE R53 CHR

cut in Focsani la 1815, in:etat din viatala 1869 in Bucurescl. Tinca in Bucuresclo pravalie cu maruntisuri i desmerda lu-mea prin glumele sale, chemandu'o in priva-lie cu strigatele : «O gheta pe bani, altade pomana!»

Natura foarte vesela, Cilibi Moise de silipsit de instructiune cita nu scia carte, alasat mai multe carticele, dictate de dénsulfu limba rom:measca, j'Are -carl : 'Mata luíCilibitt Moise vestitul (185.8) Pialo i pro-verbele luí Cilibi Moise (1859) Vista de 48non! (1861) Anerdote ci Poveste (1862) Prac-tica luí Cilibi Moi se (1862) Prartice siculegert (1863) Anul noii 1869.

Uu portret dupa natura al lul Cilibi Moise,in costumul israelit, facut de pictorul Grigo-rescu, se gaseste in galeria Doctorulul N.Kalendero.

Cioranu (Mihat).Fost adjutant al luiTudor Vladimirescu in timpul miscarel dela 1821. A luat parte la toate luptele si ascris la 1856 Revolutia luí Tudor

escu».

Cipariu nascutla 1805 inteun sat din Transylvania, mortla 1887 in comuna Blaj (Transylvania).

Filolog de mare valoare, el a fost profe-sor de teologieipoi reposa al Capitoluluipe langa Mitropolia din Blaj, i membru alAcademiei romane. El a fost continuatorulscoalel pe care o intemeease in Ardeal,Sincal si Maier.

Scrierile sale sunt : De3pt e ct eeituti eaRonninilo, .Sciinta in scr ipturd (1854) Ele-mente de limbd romtind dttpd dialecte ici mimo-inminente vean' (1854). Arte ,qi fragmente !a-tine romdnesct pentrtt istoria bisericet romdne,una! ales unite (1855). Compendiu de gra-matica limbei románe. Cristotnalia (1858).lstoria santd (1859). Ele/tiente de filoso&dupd Km ug (1859) 2 vol. Elemente de poe-I icd (186o). P, incipit de limbd i 3cripturd(1866). G, amatica latind (1869). Gramatica

toindite (1870-1874).I. Cipariu, a debutat printr'un ziar po-

litic literar la 1847 : Organui ltimindret.

Ciupagia (Arma). Artista dramaticaautoara, fiica unul militar, nascuta in

Bucuresci la 29 Octombrie 1865. A urmatsi terminat studiile liceale in Bucurescicursurile Conservatorului nostru de decla-

rfiatiune, apoI a plecat la Paris unde a ur-mat in timp de duoi ani cursurile acelul con-servator, clasa lui Delauney.

A debutat pe scena Teatruluf Nationaldin BucureK.I in 1889, in rolul Lady Mac-beth. A mal jucat pe Astarbeea din Tyg-n'alioli, Martha din Uvrieril, Joitza din Mortfdrd L'indizare, etc.. etc.

A publicat versuri in diferite reviste sia scris pentru teatru national: Verginia, tra-gedie In versuri ; Noaptea de Pilte, Aparta-mentid de inchiriat tot in versurl r act siUltima dejteptare a Mariet Antoinetta.

La 1897 a parasit scena si s'a casatoritcu profesorul Ionescu-Gion.

Ciurcu (Alexandru). Ziarist, nascutin 5ercaia (Transilvania) la 1854. A facutstudiile sale la gimnasiul din Brasov si apoia urmat cursurile de drept la universitateadin Viena.Intors in Bucuresci la 1876, debuta ca re-dactor al Uniret democratice, de unde trecuin 1877 la Roindnul. Aci, facénd cunos-tinta cu Galli, corespondent al mal multorziare franceze, fonda din preuna cu dèn-sul l'Orient, care deveni mai tarziù l'Indé-pendance rouniaine.

Fiind director si proprietar al acestui dinurmá ziar, la 1885 a fost expulsat din taraprin o decisiune a Consiliulul de ministri de

sub presidentia lui Ion Bratianu, sub incul-pare ca ar agita spiritele in contra monar-hiel ungare i ca ar face parte dintr'o so-cietate iridentista.

Reintors in Iarii dupa caderea guvernuluiliberal la r888, a luat directiunea ziarululTimpu/ pe care o pasfreaza pêna in present.

A fost ajutor de primar in Consiliul co-munal din Bucuresci de la 1894 pénil la1895.

Ciurcu (Nicolae). Miscut in Brasovla 1820, incetat din viatza la 13 Septembre1890 in Bucurescl. A intrat in comerciùinca de tin6r, ca functionar la o casa debanca din Viena. La 1837 eni in Bucu-resci ca imputernicit din partea baronuluiSina spre a urmari incasarea unor datoril,ear la 1842 se stabili chiar in tara spre aindeplini realisarea acestor creante.

Terminandu'sl misiunea, se ocupa de a-gricultura si se amested la miscarea revo-lntionara din 1848, traind in strinse lega-turI cu membrii de frunte al acestei mis-

C I O - 54 cm

cari. Cand intrara Ru§ii in tara, se refugiain Bra§ov.

La 1856, N. Ciurcu se stabili din noùIn Romania, unde '§I perdu togá avereadin causa unor procese relative la mosiilece tinea in arenda.

La 1885, a fost expulsat din tara printr'odecisiune a Consiliului de Mini§tri de subpre§identia lui J. C. Bratianu, sub inculpareca ar agita spiritele in contra Ungurilor §iar face parte dintr'o societate iridentista.

La 1888, dupa caderea guvernului libe-ral, s'a reintors in tara.

Cobklcescu(Grigore).Profesor, publi-cist, nascut in Ia§I unde a incetat din viata.la 21 Maiil 1892.

Inca de la 1852 a fost nuinit profesorde §tiintele naturale la gimnasiul din Ia§1,lipa/ a ocupat catedra de geologie §i mi-neralogie de la Universitatea din Ia§1 cuincepere de la 1866 §i Ora la 1892.

Post membru al AcademieI romane, §imembru corespondent al mal multor Aca-

.demiI din streinatate, G. Cobalcescu a pu-blicat : Manual elementar de geologie, studitgeologice ji paleontologice asupra unor tere-nurt tertiare din unele pdr.tt ale Romániet(1883). Despre originea ji ci.cémintele pe-troluluf in general si particular in Carpott(1887) etc., etc.

Codrescu (Teodor).Profesor, publi-cist, nascut in Ia§I la 1826, incetat din viatala 1894 Martie 29 in Ia§L A inceput stu-diile sale in tara §i le-a terminat in Francia.Intors in Ia§I a fost numit profesor la li-ceul central din acel ora § cand infiintii in1854 tipografia Buciumulut romcin §i editaziarul Zimbrul. A fost prefect al judetuluiIa§1 inainte de Unire, dar s'a ocupat inspecial cu tipografia §i editarea de cartl.

Scrierile sale principale sunt : Uricariuldocumente istorice 3 vol. §i Dictionarulrománo-jrance.K.

CohenLinaru (Mauriciu).Composi-tor, profesor de muzica, nascut Th Bucu-rescl la 26 Noembrie 1852 din parintl

spanioll. Dupi ce'§I facu studiile clasiceIn liceul /vIatei Bassarab §i urma cat-vatimp Conservatoriul din BucurescI, pleca in1870 la Milano unde studia armonia cuLauro Rossi compositorul §i directorul Con-

servatoriului din acel ora. Apol trecuConservatoriul din Paris.

Compositiile sale muzicale sunt : Lesfleurs du Bosphore; Trois .51Celodies, la LyreRoumaine, Miqeppa, opera, Tudurel, opera,ínsula Florilor. Cohen a scris critice muzi-cale in ziarele Presa §i Roma* nul. El esteprofesor de canto la Asilul Elena Doamnadin Bucuresci.

Conduratu (Petrescu C.) Tipograf,nascut in Roman la to Februarie 1844.Studiile primare §i gimnasiale le a Facut inIa§I péna in anul 1859, cand parasind §coala,imbrati§a meseria artelor grafice, ajungéndpatron tipograf de la 1870-1890 in 13ucti-rescl §i Giurgiu.

El a scris §1 publicat : Cdldlqa pentrustudiul tipografic (1876). Gizsrgiul, ziar po-litic (188o -1883) §i Revista TipografiaRománd de la 1886 péna la 1894.

Gonstantinescu (Barbu). Profesor,publicist, nascut la 1837, incetat din viatain Bucurescl la Noembrie 1891. Post di-rector de studiI la Asilul Elena Doamna §ila coala pentru invatatura poporului ro-man, fost profesor la facultatea de teologie§i la liceul Matel Basarab, fost director alScoalei normale. El este fondatorul celeid'întâiù§coale roinane froebeliane. A publicat, Limba §i literatura 4.-iganilor (1878)numeroase cartl didactice, intre cari : Con-

fesiunea ortodoxd a crediutef bisericet catoliceji apostolice a resdritului. (1872). Abecedarulrománesc (1874-1879). Istoria anticd ji .fiio-grafil (1890). Istoria satrd a noulut testa-ment (I890) Carte románeascd de citire (1890).Noul abecedar románesc (1891). Carte decitire (1891).

Conta (Vasile).Profesor, publicist, nas-cut la Ghintoani in Moldova la 1846, in-cetat din viata la 1884. A facut studiilesale- juridice §i filosofice la Bruxelles cabursier al Statului §i intors in tara, a intratprofesor de drept la Universitatea din 141in 1873. Deputat in Camera revizionista la1879, el a facut parte din cabinetul luiIon Bratianu ca Ministru al Cultelor §i In-str. publice de la 20 Iulie 188o pana la1881. Apol a fost membru Curtea deCasatie. V. Conta a inceput prin a scrie ver-surl cati dovedeati cuget,rea lui filosofica,dar principalele lul publicatiuns sunt : Teo

COB - 55 - CON

ria ondulajtunit universale, eoria fatalismuluf,Incercdrf in metafisicd.,.

Scrierile sale sunt traduse in limba fran-cezä de D. Rosetti-Tezcanu.

Cornea (Dimitrie). Om politic, nas-cut in Ia1 la r816, incetat din viatä inBucarescl la r884. A intrat in administrapeca pomojnic, §i a trecut ränd pe rand re-gistrator, arhivar, translator §ef de biuro6director de minister si in fine Ministru.

Dupl unirea Principatelor, a intratprimul guvern comuu ca ministru al lucrä-rilar publice de la 27 'armarle 1862 par-16

la 24. Iunie adela§ an cand a trecut ia Jus-titie. La 14 Iunie 1863 detnisieneazä. In1876 la 4 Aprilie ja portofoliul externelorîns numaI pentru cate-va zile, panä la 27Aprilie cand demisioneazA cu intregul ca-binet L Em. Florescu.

Cornea (Mihail D.). Avocat, näscutin '4 la 1838. Dupi ce a urmat §i ter-minat cursurile liceului din ora§ul s61 na-tal, s'a dus la Paris unde a obtinut titlulde doctor in drept. Reintors in rarä s'a o-cupat cät-va titnp de litdraturä, colaborändla revista Convorbirt iiierare, in care a pu-blicat cate-va poesil lince, adunate mal tar-ziii inteun volum (1869).

La 1871 a scos Revista practia de dreptonuin; apol se stabile§te in Bucurescl mide

avut cät-va timp directiUnea ziarulul eb-domadar La Boite a ux le/tres bro§urii inlimba franceza.

IVL Cornea s'a distins mal ales ca avocatinaintea instantelor civile.

Cornescu (Constantin). Magis-trat,näscut in Bucurescl la I830. A facut stui-diile clasice la liceul Henric al IV din Paris§i apol a unnat duo! ani c-ursurile de la fa-cUltatea de drept.-

Reintors in tari la 1852, a fost numitIn magistraturä procuror de Tribunal §i ainaintat par-ala gradul de Consilier de Curte,ocupänd aceste functiuni neintrerupt pänäla z Maiú 1864, cand a demisionat in ur-ma loviturel de $tat.

Peste curänd e numit tnembru la maltaCurte de Casatie, dar refitsä acest post.

C. Cornescu a fost ales senator in se-siunile de la 1884 pänä la 1888.

Vänätor renumit; el a publicat in 187-4Manualul Vindtoruluf.

Cornescu (loan). General, niliscut lo1822 Ianuarie 7 incetat din viatil la Fe-bruarie 1890 in Bucurescl. rntrat lit armatäcu gradul de sergent la 1837, a inaintatsub-locotenent la 1839, maior la 1853, co-lonel la1858, general comandant al divi-ziel a 3-a teritorialä la 1870. La 1874 s'aretras din armatA.

Co§buc (Gheorghe). Roet, nAscut insatul Flordon (Transilvania) la 8 Septem-brie 1866. A tAcut clascle primare la Na-saud si a urtnat apoi cursurile Universitit-tel din Cluj. Atuncl incepe sA §i colabo-reze la Biblioteca. popularä a Tribunef, pu-blicänd numeroase poesil.

La 1883, ea ficsat in Romania unde deasemenea colaborat la partea literarä aunor reviste ziare cotidiane.

El a publicat : Blastent de munid. Legadapopulard din giurul Naseuduluf (1885). PePdnuintul Turculut (t885). Fata craiului(1886) 'Draga mame (1886) Fulger (1887)Balade ji Mile (1893) Lord (Byron. Maepa(18961 Fire de tort (1896) P. FirgiliusMaro. Opere complecie, premiate de Aca-demia romana (1896) Antologia sanscritd(1897) Versn, §I prod. 1897.

Cosmovid (León). Profesor, näscutla 1857. Terminänd studiile sale sciintificeIn streinätate, a fost numit la 1883 profe-sor de zoologie i fisiologie analiticil la fa-cultatia de sciinte din Ta§i.

A publicat: Elemente -de geologie (1883)Notiunf de botanicd (1887) Noliunf de mi-neralogie (1887) Introducere in sciinjele na-turale (1887) Elemente de morphologie (1893)Studif morphologire, taxionomice. pspcologice,etc. (1894).

Costaforu (Gheorghe). Om de stat,profesor, näscut in Bucuresci la 26 Octom-brie 1821, inCetat din viatä in Bucurescl la28 Noetnbrie- 1876. A fácut studille salejuriclice la Paris §i intorcandu-se in tara afost nutr.it profesor la facultatea de dreptdin Capitalä. De la 1871 pänä la r873 afost decau al acelel facultäti. Bärbatde o valoare incontestabilä, G. Costotoru

fAcut parte din mal toate leg,islaturele cadeputat si a fost Ministru de exteme incabinetul Lascär Catargiu de la I r Martie187r pänä la 27 Aprilic 1873, apol a fostagent al tärel la Viena.

COR 6 COS

G. Costaforu a publicat IvIagainul ju-decdtoresc (1855-1856) Volumul al 2-a in1862. Studit asuprainstrucliune! publice inunele din statele cele n,zi Inaintate ale En-ropet (1866).

Costescu (Anton). Colonel, nAscut la1840, elev al §coaleI militare la 1851, sub-locotenent la 1856.

La 1866, avénd gradul de ciipitan inartilerie, a fAcut parte din complotul de la

Februarie contra tul Voclà Cuza §i afost unul din cei trel ofiterI cari, introdu-cAndu-se noaptea in Palat, aú présentatDomnitorulul spre isaliturà declaratia deabdicare.

Inaintat maior la 1867 §i locot-colonel la1870, comandant al regimentulul de arti-lerie din garnizoana Ia§l la 1877, a muritin acel ora § la 1889.

Costinescu (Emile).Om politic, zia-rist, niiscut in Ia§l la 1844. Incà tiniir aintrat la Romdnul ca redactor sub C. A.Rosetti §i a devenit in cur5nd prim-redac-tor al ziaruluI.

Ales deputat in toate Camerile liberate,s'a retras din ziaristicA spre a'§/ desvoltatoat5 activitatea in afacerile financiare. Ast-fel a fost director al BAncel nationale, mem-bru in Consiliù de administratie la SJcie-tatea de Asigurare Nationala, la SocietateaUnirea, Patria, la Societatea pentru .indus-tria Petroteulul

In- Sinaia, Emile Costinescu a stahilit ofabrica de cherestea.

La 1897 a luat directiunea generalà aMime! generale romdne, la infiintarea el.

Cracalia (Leon). Câpitan, nAscut la6 Iunie 1838, mort la 30 August 1877.Intrat in armatà ca soldat la 1855, capAtagradul de sub-locotenent la 1863 §1 acelde apitan la 1871. Comandant al une com-panil din Regimentul io dorobantl, el moarepe cAmpul de lupt5 la 30 August 1877, laatacul reduteI Grivita.

Crainicianu (Grigore). Colonel dingeniù,'n5scut in Bucuresci la 1852. Elev inliceut St. Saya, etev al §coalei militare la 1869a e§it sub-locotenent la 1873, 'apoi a absolvit§coala de apticatie de artilerie §i geniu dinBruxelles la 1878. Inaintat colonel la 1893, eprofesor de fortificatie la scoalele militare

de la 1878. apoI §eful serviciulut de geniitdin Bucurescl, sef. de stat-major al corpu-tul 3 de armatA, _secretar general al Minis-terulul de rAsboiÙ, §i acum sub sef de statmajor general al armatel.

La intoarcerea sa din str5iniltate, a intratin rAsboiul IndependenteI ca locotenent §iapol comandant al unel companit din Reg.

genii1. A lucrat la fortificatiile de la Ca-lafat, la cele de impresurare ale PlevnelVidinulul, la §anturile de la Grivita §i lalucrArile de atac ale Opanezulul.

A infiintat «Revista A malet», in 188o§i «Cercul Publicaliunilor militare», in 1890.

A publicat : Curs de fortificalinne in 5volume i881-86, care a. fost premiat deAcademia romAnA. Constituirea ,s-i

.fortificarea ; Neutralitatea Rfinidnierintr'un resboifi viitor. Utilitatea celd(ilor ; Noficurs de brtificalinne in 3 volunte. Geograliamilitard a (dre!Ide! de apdrare ;

Si in timba francezà:Experiences de coupoles à Tucare.sl. La

.fortification permanente actuelle.

Crapellianu (Nicolae).Profesor, nAs-cut in Craiova. la 1843. A f5cut toate stu-diile sale in tarA. Numit la 1864 profesorde matematice la Ploe§ti el functioneazA inaceastA calitate §1 pan astAzI fiind §i di-rector al liceulul din acel ora.

A fost membru in Consiliul general alinstructiund publice de la 188o- i886, §i

membru in Consilii'l comunal al ora§uluiPloe§ti ales in 1888 §i 1894.

Scrierile sale : Aritmetica, Geometria, a-probate de Ministerul Instr publice.

Creang6. (Ion). Nuvelist, niíscut laMartie 1837 in satut Humule§tii, jiidetulNeamtului, mort la 31 Decembrie 1889 inIast.

A inceput prin a invAta carte bisericeascAin satul unde se miscuse, dar a fugit me-re(' din §coli pAnA la 1853 cAnd a intrat inseminarul de la Socola( Ia§I) de unde a e§itla 1859 §i apoi a devenit diacon. Mal tar-ziù el infra in §coala normalii Vasile Lupu§i apol e numit institutor de clasa I-a.

La 1871 Creangil arunc5 potcapuldevine mirean.

Colaborator al ziarulut Convorbiri Lite-rare, membru al Socieatel Junintea, IonCreangA a publicat o sum5 de nuvelepove§tI populare intre carl : Soliera Cu tret

4 bis

&zis57 citk

nurori, Capra cu tref Prepel-eacPun pita cu dof bantPoeif populare.Moi Nichifor coicarul Faia babe! ci fatanto,snecTululPovestea porculut. PovesteaStan Paiitullvan TurbincaloanTovestea lut Harap alb.

Scrierile sale adunate, aú fost publicatein Biblioteca pentru tog, editura Carol Muller.

Cretzeanu (Gheorghe). Jurisconsult,poet, nascut in Bucuresci la 1829, incetatdin viata la Bucurescl in 1887. Elev al co-legiului Sfantu Saya, tl termina studiilesale in drept la Paris unde intemea cutinerl romanl ziarul «Junimea Romand»,menit a propaga idea unirei, dupa ce scrisedeja la alte ziare tiparite tot in Paris cutilul »Romania viitoare §1 «Republica ro-mana».

Intors in tara la 1853, G. Cretzeanu in-tra in magistratura ca procuror de Tribu-nal, apol substitut la malta Curte iar1857 jurisconsult al Statului. La 1859 estenumit director al Ministerului Justitiei,peste putin Ministril ad-interim la acelasdepartament. La 186° e numit inembru lamalta Curte, dupa acea procuror la Casatie,In urnia Ministril al Cultelor i Instructiuneipublice la 1862 timp de o luna si apoi earmembru la Casatie pana la sfarsitul vietelsale. Scrierile sale sunt : Melodif intime (185))

El a colaborat la Revista Carpaliloi , Re-vista roináná i la ziarul Patria din 1854,care dupa cate-va luni fu oprit de censura.

Cretzeanu (Victor).- General de bri-gada nascut in Bucuresci la 1832, incetatdin viati la 1897 Aprilie in Bucuresci. An-gajat voluntar la vérsta de 19 ani in cali-tate de cadet, a facut la I86o cursurile scoa-lel de cavalerie de la Saumur (Francia) siintors in tara a inaintat pana la gradul decolonel in 1878 cand, isbucnind resbelul In-dependentet, i s'a incredintat comandamentudiviziei independenta de cavalerie.

De atund, si in tot timpul campaniei,pana la terminerea el prin luarea Vidinulul,colonelul Creleanu conduce trupa incredin-tata lui cu isbanda i Cu chiste : la Maha-leta, unde calaretil romani pun pe fuga ca-larimea turceasca i '1 cuceresc un steag,la Semeret-Trestenik, unde calrasil nostri,impreuna Cu brigada de cazad Tutolmin,ataca o coloana de 8000 de turcl i prinddoua convoiuri ; la Dolny si Gorny-Dubnik

si la Telis, unde divisia de cavalerie C:re-teanu si brigada de infanterie Cantili lupaalaturi de garda imperial ruseasca sub ge-neralul Gurko in sangeroasa batalie din 12Octombrie ; insfarsit, la 7 Noembrie, la Ra-hoya, unde cavaleria i infanteria puse subordinile directe ale lui Cretzeanu, iaù o partedecisiva l acea victorie speciala a ostireiromanestl.

Dupa incetarea resbelulul, M. S. Regele adesemnat pe colonelul Cretzeanu ca adjutantal s, lar mal tarziù numindu'l general, l'afacut seful casel sale militare.

Numit apoi inspector general al cavaleriei,a ocupat acest post pana la 1891 cand ademisicmat din armatii.

Cretzescu (Alexandru).Jurisconsult,om politic, nascut la 1825, incetat din viatala valea Calugareasca la 28 Iulie 1885.Fost custode la Biblioteca nationala, apoiadvocat manastiresc, profesor de istorie laSfantu Saya, revisor general al scoalelor,procuror, membru de sedinta i presedintela Malta Curte de Casatie.

In cabinetul Ion Ghica, a fost Nlinistrual Cultelor de la 14 lunie 1869 phit la 12Decembrie, acelas an.

Crutzescu (Constantin).Gencral dedivisie, nascut la 13 Septernbre 1838, in-cetat din viata in Bucurescl la 1897. A in-trat elev in scoala militara la 1857, si afost inaintat sub-locotenent la 1859, apolofiter superior la 1867, si colonel la 1877.

In timpul resbelului Ineedendentei din1877-78 a comandat brigada I-a divizia I-acare a luat parte la luptele de la SmardanVidin. La 1887, C. Crutzescu a fost inain-tat general de brigada si la 1893 coman-dant al divisiei 2-a din Craiova.

Cuciureanu (Gheorghe).Medic, nas-cut la 1824 in Dorohoik incetat din vigaIn Iasi la 1886 Ianuarie. S'a stabilit in Iaslpe la 1837, a fost protomedie al Moldovei,apol medic primar si epitrop al Casei sfantuSpiridon din Iasi, i Ministru de culteInstr. publica -al Moldovei inainte de unire.A fost membru al Academiei romane.

Cuciureanu (Mihail). Publicist,cut la 5 Noembrie 1819 in Botosani, ince-tat din viata la 5 Mal 1844 in Falticeni. Afacut studiile in Pestha i Cernauti si a

CRE 58 Cteti

tost ina tärzifi asesor la Tribunalul Neamtu.A publicat 'Poetice cercdri (1839).

Cucu (St. Nicolau). Inginer, rascutin Bucurescl la 1857. fOcut studiileliceale la Matel Basarab, iar pe cele specialela §coala de Podurl §i Sosele din Bucuresci.

Cariera de inginer §i-a fAcut'o la Primi-ria Capitalel unde se ridici treptat penA lagradul de inginer-ef, director al LucrOrilorOra§ulul. La 1887 trece ca Director la So-cietatea romini de Constructil, §i la 1893revine in capul serviciuluI tecnic al PrimA-riel, unde 'I regAsim §i astAzi.

A tipArit : Cdile ferate de inicies local(1876) Statiunele meleorologice papilla re (1876)Asupra canalisatiunefol asului Tucttresc! 188 oPetrolnl derivatele i nplicatinnele lut (1881Ilittninarea prin ga a orafultd Craiova (1884)Alimentaren cu apd a orasulut Bucuresc0 893)Nod sislein pela/ u alimentare(' w aselor Cuapd (1894). Alimeniarea cu a pd a ()ramitaRd mnicu-Sdrat (1894) Sistematiunea orasuluiTurnu-Severin (1894). Alimentaren cu apd

oawtlur Constanta (1895).

Cugler-Poni (Matilda). Poet5, nis-cutà la Ia§1 in 1853 'din 061111 germanI.Cunosand foarte bine mal multe limblstreine, a arAtat incO de timpuriù vocapu-nea sa poetic5, prin poesil pubEcate inConvorbirt Literare pe la t866. De atuncl§i penA astázi a scris numeroase poesil adu-nate §i publicate la Ia§I inteun volum (1874).

Culiano (Nicolae). Niscut la 1834,profesor de geociezie §i astronomie la fa-cultatea de sciinte din 14 de la 5 Iunie1863, rector al Universitktel-din acelA publicat : Raporturt despre starea scoalelorpub/ice din Ia§1 (1867-1868). Lectiunf decalcul diferential si integral (1870-1877).Curs elementar de trigonometrie plana ri sfe-ricd (i 886). Curs elementar de algebrd (1890).Curs de cosmografie (1895).

Cuza (Alexandru loan Liii).llotunal Roinhiel, ascut in Galatz la 1820Nlartie zo, incetat din viatO la 5 Mal 1873Iii ora§ul Heidelberg (Germania), inmormin-tat la mo.,ia sa Ruginoasa. Intrat in o§tire dintinerete, demisioná peste cit-va timp §i pledila Paris unde '§I urm5 studiile de la 1837pena la 1840. Reintors in tark se cAsAtorila 1844 cu Domni§oara Elena Rosetti, sora

D-lui Th. Rosetti, fostul pre§edinte de Consiliu, apol intri in magistraturi §i pestescurt timp fuse numit in 185o, prefect aljudetulul Covurtuiti.

Sub dirnAcamia luf Vogoridis (1857)reintr5 in armatk ajunse dupO cate-va lunIla gradul de colonel §i atuncl fu numit ea-rii§1 prefect la Galatzl, dar 4/ dete in cu-rind demisiunea motivatii pe faptele anti-nationale §i anti unioriste ale CiiimAdmiel.

In timpul locotenentel donme§t1 a lui V.Sturdza §i A. Panu, Cuza e numit Ministrude resbel al Moldovel §i este ales al Ga-latzuluI in Camera electivA a Moldovel che-matO si aleaga un Donin dime() casA domni-toare streini. In ziva primel adunArl, la 5

Ianuarie 1859, in lipsa uuul candidat ladomnie, dintr'o casO domnitoare streinkCuza este ales domn al Moldovei, ear la24 Ianuarie acela§ an, Domn al Munteniel,§i ast-fel el devine Dona) al Rominiel,aprobAndu-se de ciitre Conferinta de la Paris,unirea Principatelor.

Din nenorocire, primii ani al Domniel sesucced5 in sbucium5rI interne produse deputinul caz ce fOcea Suveranul de preroga-tivele Corpurilor legiuitoare, ear schimbirileministerialc necurmate, nu ficeati de cit sOslibeascA din ce in ce mal mult situatiuneasa. La 186o, se contopise ambele Minis-tere, cel din Moldova cu cel din Muntenia,dar acest guvern de fusiune se termina prininoartea tragici a lul Barbu Catargiu, §efulpartidului convervator, pre§edintele Con-siliului, asasinat sub poarta Mitropoliel la8 lunie 1862, cind e§ea de la Camer5.

Cuza face atuncl apel la un guvern N.Kretzulescu §i rend pe rend cauti sIt uzezetoate partidele politice, nAdAjduind cO vasfir§i prin a fi singur stipinul situatielpentru tot-d'a-una. Budgetelé nu se malvotai'l de CamerO, ci se decretal prinordonantit princiark cetAtenil refuzail plataimpositclor in asemenea conditiunl (1863),administratia era pe mana une) camarile,libertatea omulul nu se mal respecta.

In atare situatiune, Cuza t'Ocia apel laMihail KogOlniceanu, care luà puterea1864, figOduind prin programul seti cIt vasatisface ccrintele parlamentulul. In intervalde cite-va luni, se votará atunci legilepentru secularisarea averilor mArhistire§tl,pentru infiintarea unul Consiliu de Stat,une CurtI de Compturl, pentru organisarea justitiel, reforma codulul Penal. Se proc-

CUC - 59 - CUZ

lana desfiitnarea pedepsel cu moarte, liber-tatea presei, inviolabilitatea persoanei sidomiciliulul, etc. etc.

La mai multe din aceste legi, precum laaceea relativii la organisarca guardel natio-nalk i alegerea primarilor, Cuza refuziisanctiunea sa, amAnlind'o din zi in zi. Ca-mera din parte'l anana asemenea discutiu-nea legcl rurale din causA d multi proprie-tarl nu se putead intelege asupra cantitkteide pAmént ce urma s se dea tèranilor,nnil cerénd 5 pogoane, altil propuind 2si junatate.

Aceastli allanare fu o armA in manaGuvernului si in urma unul vot de blamdat Ministerului Kogiilniceanu, parlamentulfu disolvat i deputatil fura expulsati cuputerea armata din Camerà (2 Maiii 1864).

La 4 Mal 1864 se promulgii o notalege electoralA stabilind sufragiul universalcu doné categoril, i noul statut fu ratificatprin plebiscitul de la ro si r4 Madi 1864,care dete lui Cuza 713,000 glasuri contra57,000.

Aceasei lovituril dc stat nari nemultu-mirele, mal ales di toate concesiunile, toa.tefurniturele se dedeaii prin simple decrete.Financele Statului ajunsese de asemenea incea mal tristl stare, ear amicii personallai Domnului se inavuteati in paguba Sta-tulur,Ultimul Minister N. Krctzulescu, for-mat in afarii de majoritatca parlamentarkfu semnalul explosiunei nemultumirel ge-nerale.

Sub conducerea fruntasilor partialui libe-ral, isbacni miscarea revolutionarA de la I rFebruarie 1866, in care eral amestecatiditl-va militari, miscare de altminterea camneasteptatA de vreme ce cu do0 luni ina-inte, prin discursul Tronulul de la Ianuarie1866, principele Cuza indicase deja inten-tiunea sa de a abdica spre a se putea rea-lisa dorinta Romanilor : alegerea unul Domnstrein.

In noaptea de ir Februarie 1866, pe la3 ore si juinftate, Batalionul de viniitorisub comanda maiorului G. Lecca esea dincazarna si se aseza hìngà aripa din dos apalatului, ear o trAsura avénd pe capritdrept vizitih pe un negustor ChiritzA Tudor,astepta la intrarea gr5clinet Schlater sem-nalul spre a inainta.

Dintre conspiratorl intrarii in palat fiirAnici o impotri vire, maiorul G. Lecca chula11 çra toeinal incredintatà paza Domnitoru-

lui, CApitanil Pilat, Costiescu i Lipoianu.Usile camerel de culcare a Domnitorulul

se deschiserA i dpitanul Costiescu presint4lui Cuza spre semnare actul de abdicare pedind dpitanul Lipoianu Ii intindea un con-dei ear cApitanul Pilat pledind spinarea, ooferea spre a servi drept masà.

Domnitorul semra, se imbrkii i pArAsipalatul insotit de conspiratori, filrà sA fadcea mal mid resistentà.

In noaptea aceea se si institui o Locote-nentii DomneascA compusii din generalulNicolae Golescu, Lasdr Catargiu si Colo-nelul Nicolae Haralambc ; apoi se formaun guvern compus din fruntasil tuturorpartidelor politice.

Peste dte-va zile Principele Cuza pAraseatara si se stabilea in striiiratate.

Mal tArziù, dula alegerea PrincipeluiCarol atunci cAnd inimicitia dintrcFrancia si Germania incepuse a se accentua,ear intrigile politice in interiorul tare' sedeslAntuirii earAsi, imperiul francez ispiti peprincipele Cuza spre a sti dad in modeventual, ar mal fi dispus sa primeascii ea-ritsi tronul Romaniel ; dar principele refuzilcategoric.

La 1870 Ianuarie, ales deputat de dtrecolegiul al 4-lea de Mehedinti,mandatul ce i se oferea.

Unirca Principatelor, secularisarea averi-lor naiastiresti, improprietkirea tAranilor,aù fost in viata Principelui Cuza pagineprea tràlucite, pentru a fi intunecate cudesAvérsire prin cele-l'alte gresell si a-cate ale Doinniel de la 1859 la 1866.

Cuza (Alexandru). Fiù adoptativ al"Domnitorului Alexandru Ion Cuza, incetatdin viatA la I890 in orasul Madrid, ingro-pat la proprietatea pArinteascii Ruginoasa.

Cuza (Alexandru C.) Poet satiric,cut in In' la 1857. A colaborat la Con-timpornnul §i Convorbirt literare. A publicat:Epig rame, Monologurt.

Cuza (Dimitrie).Fih adoptativ al Dom-.nitorului Alexandru Ion Cuza, incetat dinviatà la 1889, ingropat la proprietatea 0-rinteascil Ruginoasa.

Cuza (Elena). Doamia a României,nascuti la Jai in 1825, sora d-lui Tb. Ro-setti fostul presedinte de Consiliù si actual

cuz 6o -- CUZ

Director al BAncei Agricole. In anul 1844s'a cásátorit cu Alexandru Ioal Cuza, fos-tul Domn al Romaniel pe atuncl magistratla Galatzi.

Doamna Elena îi atrásese in timpul Dom-niel, dragostea tuturor prin virtutile sale caz-nice i nemárginital iubire pentru cei des-mosteniri de soartà.

Cu un prim fond dat de Altera Sa i apoimárit de o suscripriune publick a pus te-melia orfelinatului de la Cotroceni carel'poartá numele Asilul Elena Doannta, sicare

Dabija (Nicolae). General, náscut la15 August 1837 in Hui (Fálciu), mort la

Decembrie 1884 in Paris. A fácut scoalamilitará de la Metz (Francia) de unde aesit in 186o cu gradul de sub-locotenentde artilerie in armata románii. La 1868, afost inAlrat maior, la 1874 colonel si laino general.

In timpul resbelului Independenrel (1877-78) el comanda divisia 3-a de artilerie, ina-intea

Fiind.colonel, Dabija a ocupat in mal multerênduri demnitatea de Ministru, si anumede la 8 Ianuarie 1879 in cabinetul Ion Brá-tianu ¡Allá la ¡j Iunie acelas an Ministrude resbel, apoi, de la 14 Octombrie 188opaná la i Augbst 1884 Ministru al lucrá-rilor publice

Unil cronicari contimpuranl, pretind cáColonelul Dabija ar fi fost la 1871 candi-datul opoziriei antidinastice la Tronul Ro-mâniei, calad a isbucnit miscarea revolurio-nará din Ploestl.

Dame (Fréderic). Publicist, ziarist,iiiiscut la 18'49 in Comuna Tonnerre (Fran-cia). A fitcut studiile sale in Paris la liceulSaint Louis si facultatea de drept. Dupáce a colaborat acolo la. ziarele Gaulois, LaCoche, le Corsaire, veni in Bucuresci la1872 ca redactor la ziarul Journal de Bu-carest. Apol In 1873 folia cu C. Polysu laRoulnanie si l'Europe Orientale care se ti-párea in Paris. Acest din urmA ziar devinemal Vara ebdomadar in colaborare cu CyruOeconomu,

a avut de scop cresterea i educariunea fe:telor mime sitrace.

Crud lovità prin moartea priticipilor Di-mitrie i Alexandru Cuza, fil adoptativi aiA. A. L. L Doamna Cuza a intrat in 1890ca infirmierá la spitalul Caritatea din Iasi,dind acolo ingrijirile sale celor bolnav).

Acum, Doamna Elena in vérstá inaintatá,s'a stabilit la Peatra Neitmtzu.

Numele acestei blAnde i sfinte Doamnee binecuvântat de tori Romana carl aú cu-noscueo.

La 1876, Dame e numit profesor pentrulimba si literatura francezá la liceul SfintuSaya ; la 1877 colaboreazá la ziarul Romd-nul iar in 1883 e numit prim redactor al ga-zeI l'Indépendance Routnaige, loc pe care'locupá paná la 1887, cánd fondeazá la Li-bérté romaine.

In 1890 páráseste ziaristica spre a se o-cupa de profesorat. Rind pe rind e sef alserviciului statistic la Ministerul instrucri-unel publice in 1892, apol sub-director alinvèrámántului primar si insfiirsit inspectorpáná la Octombrie 1895 ciind a demisionat.

Damé a publicat la Neutralité de la Ron-manie (1876) Histoire de la tolerance §i

Histoire critique de Hasdett (traducere) LesRonmains du sud in colaborare cu Densusianu,Crima din strada Polond ronian. Annuairede la Rountanie (1873) prima publicariuneIn acest geniù ; apoi pentru teatru VisulDochier (poema dramaticii) Hatmauttl Drd-gan, in colaborare cu I. Malla, (Venir nq-trl in colaborare cu D. C. 011anesco.

El a fondat ui 188o anpoiul revisa cares'a tipárit páná la 1882. Ultima sa lucrareeste Dictionarul Rontan-France.z.

Dan (Badea).Maior de pompieri, nás-cut in Bucurescl la 1828, a intrat in ostireca soldat la pompieri in 1845 cand s'acreat conipania de pompierl care inlocueaiipe tulumbacril din vechime. Inaintat sergentla 1847, ia parte cu acest grad la lupta cuTurca din Dealu Spirea (r3 Septembrie1848). La 1855 a fost inaintat sub-locote-nent apoi cápitan la r860 ;i major la 1868

DAB - 61 - DAN

cAnd a luat comanda Batalionulul de poin-pierl din Bucurescl.

Maiorul Badea Dan, unul din organiza-toril vestitilor pompierl de odinioarii, amas in capul Batalionultd pAnA cAnd s'a datacestul corp o nouA organizatiune prin con-topirea lui cu regimentelc de artilerie. A-tunci a trecut la pensie §i urma lul s'aperdut.

Dan (Dimitrie). Publicist, data nascerei§i arnAnunte biografice lipsesc.A publicat : Po-poarele Bitcovinei (1891-1892)Biserica,pro-prietard satul ;ocuitorit din Lujenit(1893) Die Verfolgung der Armenier in der.5Coldart in labre 1851 (1894). 'Din toponi-mia .ronuineascd (1896).

Da.nescu (Alexandru). Sub-locote-nent, ascut in Bucuresci la 1844 IanuarieIn 5. A intrat in o§tire ca soldat la 1864§i a cApAtat la 1871 gradul de sub-locotenent.

In timpul resbelului Independentei faceparte din regimentul r Dorobantl §i moarepe cAmpul de luptA in fata Rahovei la 7Noembrie 1877.

Danescu (Ana). ArtistA dramaticA,nAscutit in Bucuresci la 185o, incetat5 dinviatt In Becuresci :a 1893. A fAcut studiilesale la Conservator §i a intrat in TeatrulNational ca societarA la 1877.

A tinut rolurile principale in Scri.soareaperdutti, Voevodul Tziganilor, Sludentul cer-etor,Hatmanul Baltag, M-,,,e Angot,

Pa.za Bund, etc, etc.Inainte de a veni in Bucurescl. debutase

la la§i in 1873, §1 jucasc lu trupa de ope-retA a impresariultd Aslan.

Danielopulo (Gheorghe). Avocat,profesor, nAscut in Bucuresci la 1837. AfAcut studiile liceale in tarA §i a terminatfacultatea de drept din Paris, de unde s'aintors cu titlul de doctor in drept.

A inbrAti§at de la inceput caricra de a-vocat §i a fost numit in acela§ timp pro-fesor de drept roman la Facultatea de dreptdin Bucurescl (1865), unde predA cursurilcsale pAnA in prescnt.

La 1897 fost ales decan al BarouluiCapitalel.

A publicat: Fragmente juridice 2 vol. (1895-1897), a luat directumea Gil:zeta Avocatilorla 1897.

Darclde. Pseudonim artistic al prima-donel Hariclia Haricly. NAscuti in Bucu-re.cI la r86o, a urmat studiile clasice inteuninstitut din Viena §i apol mai tArziù a luat lec-tiuni de canto cu cei maI vestiti profesorl dinParis. A debutat ca prima-donA la operadin Paris in opera Romeo §i fulietia. Reputa-tiunea el este astAzi universalA §i in decurs devre o zece anl a cules lautli pe toate sceneledin Milan, Paris, Petersburg, Viena, etc.

Din cAnd in cAnd, a dat cAte-va represen-tatiuni pe scena Teatrului National din Bu-curesci.

Datculescu (Constantin C). Pro-prietar-cultivator, orticultor, nAscut in RAm-nicu-SArat la 26 fumare 1857. A fAcut stu-diile sale in Bucuresci §i Paris, ocupAndu-se mal ales cu orticultura.

E cunoscut In arA prin admirabila safermA agricold de la proprietatea sa Slobozia-Galbenu i prin revista sa agricolA scien-tificA Ga-zeta Vteanulut, intemeiatA de la 1883.

Datculescu a representat in Camera dela 1888 §i in acea de la 1895, colegiul al3-a de RAmnicu-SArat.

Davila (Ana). Sotia doctorului CarolDavila, nAscutit in Bucurescl la 1830, in-cetatA din viatA in Bucuresci la 1873. Acondus ani indelungati Asilul Orfanelor dela Cotroceal Elena Doamna §i a lAsat unmune neperitor prin pArinte§tele ingrijirl cca dat copilclor orfane din acest institut debine facere.

Ana Davila a avut un str§it tragic.AsistAnd la experientele chimice §i fizicc

ce fAcea doctorul Davila la laboratorul Spi-talulul Coltzea, a cerut o preparatiune dechi ninA pentru a tAea un acces de frigurlde care suferea. Din croare, d-rul 13criiad,i-a dat o solutiune cu strichninA ; peste zeceminute, nenorocita femee a cAzut moartA.

Davila (Carol). -Medic, n-Ascut in 1828la Parma (Italia) dintr'o familie francezA, in-cetat din viatit la 26 August 1884. A fA-cut studiile sale in Francia §i la 1849 fiindpreparator de chimie in laboratorul facultA-teI de medicinA la Angers, compuse o li-t. oare anticolericA foarte camoscutA astAil lanol sub dentimirea de pivailurde Davila.

La 1852, dupA ce trecu inainteatAteI din Paris teza sa ca doctor, Tu trimisIn Bucurescl de cAtre guvernul francez dupA

DAN 62 DAT

cererea Principelui Stirbey, spre a organisaun corp medical in Roníania, Nicl °data,alegerea nu a fost mal feri,citii, cci imediat ceDav-ila este numit medic §ef al annatel, else pune pe lucro, infiinteaza o §coalit demedicina sub a sa directiune, infiinteaza gra-dina botanica de la Cotrocenl §i §coala defannacie. Ear peste un an infiinteaA §coalaveterinara §i societatea medicala. Scoalelesub directiunea sa, iati o a§a mare desvol-tare, in cat guvernul francez recunoa§tepeste un an equivalenta §coalelor romanede medicina §i farmacie cu acele franceze.

La 186o Davila reu§e§te sa in.fiinteze a-silw de la Cotrocenl co malta protectiunea Doamnel Elena Cuza : apol impreunii cudoctoro! Lebiez, pune ternelia museului deanatotnie §i impreuna cu dr. Bernad-Len-dway infiinteaza pe cel de chimie.

Isbucnind resbelul franco-german (1870)Davila merge sa '§l pue cultura §i pricipe-rea in serviciul ambulanteY franceze, precummal térziti la 1877 se distinge pe ca'mpiilebulgare in timpul resbelulul Independentelconduand co mult zel §i inteligenta ambo-lantcle noastre.

Delavrancea (Barbu Sta.). Ziaristom de litere, nascut In Bucurescl la 5 A-ptilic 1858. A facut studille sale in tara

le a terminat la Paris, unde s'a ocupatin special cu istoria §i literatura. A cola-borat cat-va timp la ziarele Roma' niaEpoca §i apol a intrat la 1888 in partidulliberal national ca redactor al ziarululinta Nationald pana la 1876.

Ales deputat al ora§ului Ploe§ti la 1892a fost reales in 1895, tot de acest colegiù.Colaborator la mal multe reviste literare,Delavrancea a publicat §i mal multe nuveleprecum : Sultdnica, Trubadurul, `134rasitiietc.

La 1897 a trecut la ziarul Drapelul.

Deleanu (Budat Ion). Poet nascutintr'un sat din Transylvanja la 1770, mortla 183o. A facut studiile sale primare §iunivcrsitare de la Lemberg urde a ocupatapoi o functiune In magistratura. A scrisdiferite caql didactice ne publicate inca §io poema eroi-comica tipáritá dupa moarteasa sub titlul: Tiganiada satt Tabdra Ti-ganilor.

Demetrescu (Alexandru). Om po-

litic nascut la 1809, incetat din viata la1890 Iulie 24. A fost ministru de externeal Munteniel in timpul sesiunel divanululad-hoc.

Demetrescu (Traian). Poet nascutin Craiova la 5 Decembre r866, incetat dinviata in Craiova la Aprilie 1896.

Fara sa termine studiile sale simtind omare atractiune pentru literarunl, a colabo-rat la diferite ziare §i reviste, intre carlRevista ¡iterará, Revista Olteniet, RevistaNoud, Economistul, Adev¿rul precum §i lacate-va ziare politice.

Scrierile lui sunt : Anturgul poesil (1887-i888). Evolutia in literaturd (1889) Car-tea une! inimit (1890) Sdraci( (1890) Pro-file literare (189 1) Intim (1892) Sensitive(1894) Jubila (1895) Priveli,stt din viald(1896) Nuvele Post/time (1896) Simple (1896)Cum inbint (1896) Aquarele (1896).

Demetriade (Mircea). Publicist, au-tor dramatic, nascut la 2 Septembre 1861la Ocnele Mari (Ramnicu-Valcea). A ur-mat numal cinci clase liceale §i apol a in-trat la Conservatorul de Declamatiune. Co-laborator la mal multe ziare politice §i li-terare el a scris : Fabule, Versuri (188o-1889) Fdt Frumos (1884). ear pentru tca-tru : Renegatul melopee in 3 acte versurI,Un amic comedie in 2 acte, versurl In noap-tea nuntet un act versurl, Visul hit Ali poe-ma feerie 7 tablourl versurl.

Demetriescu (Anghel).Profesor, pu-blicist, nascut la 1847 Octombrie 5. A fa-cut studiile in tara §i strainatate, absolvindfacultatea de litere din Bucuresd- §i Berlin.Intors in tara, a fost numit la 1869 pro-fesor de istorie la liceul Lazar unde preciacursurile sale 011a in present. Inainte dea pleca in strainatate, fusese deja profesorde istorie §i geografie la Sfantu Saya incadin 1869. La 1888 a luat directiunea §coa-lei particulare Sfantu Gheorghe din Bucu-rescI. Demetriescu s'a distins ca publicistprin articolele sale literare publicate in di-ferite ziare §i reviste. Scrieri : Elemente degeografie, Dim. Bolintitteanu, biografie; Dis-cursurile hit `Barbu Catargiu insolite de onota biografica (1886) Lord ACacaulaydis-cursun traduse din limbe engleza (1895).

Demosthen (Alexandru).Medic mi-

DEL 63 DEM

litar nascut in Braila la 8 Noembre 1845.A facut studiile sale la §coala de medicinadin BucurescI §i le a cornplectat la Mont-pellier. la r88 r a fost numit profesor de fisio-logie la facultatea de medicina din Bucu-rescl. La r883 e numit prim chirurg alspitalului militar central §i apol profesor demedicina operatórie §i anatomie topograficala facultatea de medicina, post pe care-1ocupa de la 188r.

D-rul Demosthen a publicat : Curs deTratamentul hirurgical al perito-

nitet purulente, (1889) Resultatele imediateci intdqiate ale interveutiunet hirurgicale intuberculoasele locale (1889) Antisepsia peccimpul de luya, (1890) Studid experimen-tal asupra efectelor glontulut cuirat al putaMannlicher (1893) Herniile in armatd (1894)Tratamentul hirurgical al pleuresiet expida-t;ve (1894).

Densulianu (Aron).Profesor univer-sitar pentt'u literatura latina §i istoria ei,Ja facultatea de litere din Ia§1, numit in a-cest post de la 25 Octombrie 1883, §i pro-fesor de limba germana la §coala normalasuperioara din 14.

S'a nascut la Densu§I (Transilvania). Apublicat : Sci ne cunoultem (1879). Negriadaepopee nationala (1879). Aventurt literare(1881). Artd politicd a lut Oratiu (1882).Din vocalismul latin ji romdn (1882). Isto-ria ji literaturet ronuine (1885) Cer-cetdrt literare (1887). Val ea vieq-et (1892).Hore ()lente (1892).

Densusianu (Nicolae).Avocat §i pu-blicist, nascut la Densu§1 (Transilvania) la1846. A facut studiile la Hermandstadt §is'a stabilit in 1877 la BucurescI, desfil§u-rand toata activitatea sa in cercetarea stu-diilor istorice. Din cand in cand a facut nu-meroase calatoril prin Italia, Sicilia, Croa-tia, studiind documente relative la IstoriaRomanilor din Transylvania.

A public.at : Romdiiit de la apus (1877)Cercetcirt istorice in arhivele Ungariet si Tran-sylvaniet(i 88 o).Revoliktittnea iniHoria (1884)Note critice asupra scrieret Xenopol :Teoria lut Roesler (1885). Monumente pentruistorta ttrret Fdgdraplut (1885).

N. .Densu§ianu ocupa in present modestafunctiune de bibliotecar al StatuluI major alarmatel.

Deparatzeanu (Alexandru). Poetnascut la 1835 la Deparati (Teleorman)incetat din viata la 1865. A facut studiilesale in tara §i in strainatate.

Dupa ce funciona cat va timp ca sub-prefect, a fost ales deputat sub domnia luiVoda-Cuza §i apoi se retrase la tara la pro-prietatea sa.

El a publicat Dorurt ji amoruri (t861).retiparit in 1896 de editorul Mallen Gri-gore Vodd, Doninul Moldovei (1864).

Diaconovich (Corneliu). Publicist,nascut in Boca--montana (Banat) la 18 Fe-bruarie 1859. A facut studiile sale juridicela facultatea din Budapest. Activitatea sa capublicist incepe de la r875, cand aparacausa romana in ziarele germane §i ma-ghiare ale Austo-Ungariei.

La 1884, e redactor §ef al ziaruluI Vii-toral din Budapesta, 4ar la 1885 parase§teaceasta foae §i infiinteaza revista RomiinischeRevue care s a tiparit zece anl in Viena. Inacela§ timp e numit secretar al bancel Al-bina din Sibiu, post pe care'l ocupa panala 1894 cand parase§te aceasta functinne §iinfiinteaed ziarul Dreptatea din Timmi§oara.

La 1895 este ales prim secretar al Aso-ciatiuni Transilvania» §i director al revisteiTransilvania.

Scrieri : Rontiinische-Revite (1885-1894)To vol. Gheorghe Baritiu (studiu biografic1892). Despre apdrarea indrephilitd (1894).lo ala/ (189 I) Zfir romiinische-magyarischenStreit frage (1892), Enciclopedia ronuind incurs de publicatiune (1896) din insarcina-rea asociatiunel Transilvane.

Diaconovici (Loga Constantin).Profesor, publicist nascut in Caransebe§(Transilvania) la 1770, incetat din viata la12 Noembrie 185o. A inceput studiile salein Logo§ §i le-a terminat in Pesta ; apoldupa ce a ocupat cat-va timp functiunlpublice, a inbrati§at cariera didactica fiindnumit in 1830 director al §coalelor nationaledin Banat.

El a tiparit : Ortografia (1818) Gramaticaronuind (1822). Versurt(1821). Viaja Dom-nula Nostru Isus Christos (1831). Te/ca/alaEvangheliilor (1835). Octoich Tip kan (1836)Epistolarid ronuinesc (184 1).

Dimancea (Nicolae) Barbat politic

DEN 64 D'A

nascut la 1./118 in ora§elul Cernetl judetulMehedinti.

A intrat in luptele politice in 1858, §ia luat parte ca agitator la evenimentele prin-cipale politice, precum la alegerea Domni-torului Cuza in Muntenia, la mi§carea re-volutionara din Arge§ in 1864, la revolutiadin 1866 pentru detronarea lui Voda Cuza,la alta resvratire antidastica din 1871 cand afost dat in judecata §i achitat de catre juratl.

A facut parte din Camera deputatilor carepresentant al judetului Arge§ de la 187opana la 1888, §i a fost reales la 1895.

Dimitrescu Iaffl (Constantin).Pro-fesor, nascut in Ia§1 la 1849. A facut stu-diile sale primare §i liceale in Ia§1 ear celeuniversitare in Germania. Intors in tara, aintrat in profesorat §i la 1878 a fost nu-mit definitiv profesor de istoria filosofiei §imoral% la facultatea de litere din Bucuresci.

Maestru de conferinte la §coala normalasuperioara din Bucuresci, director al Biblio-tecel StatuluI din Bucurescl, C. Dimitrescu-Ia§1 a colaborat la numeroase reviste lite-rare §i ziare politice.

La 1890 a avut cati-va ani directiuneaReviste! Tedagogice.

A. publicat ,(Der Schoenheits-Begriff 1877(Leipzig).

Dimitriadi (Constantin) Artist dra-matic nascut in Bucurescl la 183 r, incetatdin viatif in Bucurescl la 1885. Inca demic copil fuge de la §coala §1 la virsta de'o anI se duce in Italia cu directorul uneItrupe de circ. Aci un om avut se intere-seaza de soarta sa §i'l trimite eari4§/ la §coala,dar el fuge §i se angajeaza pe un bastimentca matroz. In fine la 1848 se intoarce intara §i imbrati§eaza cariera dramatica. Prin-cipalele sale roluri aìt fost : Arbore din«Boeri §i Ciocoi» Regele Filip din «DonJuan» Orscolo din «Capitanul Negru». A-mestecat in mi§carea revolutionara de laPloe§tI 1871, Dimitriadi a fost arestat §idat judecittel, apol achitat de juratii dinTérgovi§te. El este parintele artistel Aris-titza Romanescu».

A scris pentru teatru : Frutii de muntedrama in 5 acte in colaborare cu E. Carada(1856) Virtntea strdbund, piesà in 4 partl(1864). Blestemnl, drama (1870).

Dinicu (Dimitrie). Artist-muzicant

nascut in Ilucuresci la 13 Iunie 1868. Laetatea de 13 ani infra in Conservatorul demuzica. din Bucurescl, unde urma cursulde violoncel cu profesorul Const. Deme-trescu. La 1887, dupa terminarea Conser,vatorulul din Bucuresci, picea la Vienaunde dupa 2 anl de studiu cu profesortil.Helitnesberger, obtine premiul medaliade -aur, premiul Beethoven §i medalla ceamare Societatel Gesellschaft der Musili-freunde.

Intors in tara, M. S. Regele 'I acordatitlul de violoncelist al Curte! §i'l trimiseiara§I la Viena spre a'§i complecta studiiles

La 1892 se reintoarce in tara unde s'acreat pentru (14..nsul o catedra de violoncel;la 1894, a fost numit inspector al invat6-mintuluI muzicel din toath tara.

Dionisie (Climescu).Episcop al Epis-coplel Buzeului, nascut la 1847 in Com.Berzuntiul (Bacai0. A facut seminarul declasa La §i cursul preparatoriu al §coaletnormale din Bèrlad. Hirotonisit preot la1868, a fost numit invataor la ComunaBerzuntiul din judetul Baca6 011a la 1871cand a fost transferat ca preot §i invatatorla comuna Moine§fi din acela§i judet, apoldirector al §coalet §i institutor. Ales arhie-retí la 1887, e numit director al Sentina-nihil central din Bucuresci unde functioneaza pha la 1894 cand a fost ales Epis-cop al Buzeului.

Dissescu (Constantin G).Profesor,jurisconsult, nascut in S'atina la 8 August1854. A facut studiile sale in Bucuresci laliccul Sfintu Saya §i le a terminat la factil-tatea de drept din Paris, de unde s'a intorscu titlul de doctor in drept.

De la i Februarie 1878 péna la r88oOct. a fost judecator la Tribunalul llfovde la 1879 Orla la 1884 a suplinit pe V.Boerescu ca profesor la catedra de dreptcomercial de la fitcultatca din Buctiresci.In 1883 e numit profesor titular la Facul-tatea din 14 pentru dreptul penal, §i proce-dura civila ; §i la 1884 e transferat la Fa-cultatea din Bucuresti ca profesor de dreptpublic minan.

De la 1884 pria la 1887 Disscscu re-presinta in Catnera colegiul de Vélcea,ear la 1892 este numit avocat al Statulut§i ocupa" accasta fnitctiune péna la 1895cand demisionenza.

6

DIM 65 DIS

Scrierile sale sunt : Puterea marital& O-piniunea publicd. Criminalitatea form ele

Partidele politice. Reforma codulut deprocedurd civild. Reorganisarea puteret jude-tdioreitt. Legea Minelor. Influenta culturel.Dreptul public romcin in 3 voluine §i anumeDrept Constitutional vol. i i 2. Drept Ad-ministrativ vol. III.

Djuvara (Alexandru). Om politicnAscut in Bucuresci la 1858. A facut

primare §i inceputul gimnasiuluI intarA, studiile secundare la liceul Louis-le-Grand din Paris. Fost admisibil la §coalaPolytcchnicA din Paris, laureat al sectiunelgenerale de drept public §i istoric la §coalade §tiinte politice, a luat diploma de li-centiat in drept din Paris.

Intrat in politicA la 1883, a fost de malmulte ori reprezentant in Carnea al cole-oiuloi al 2-lea din BrAila.

La 1886 a fAcut parte din disidenta libe-ralA contra guvernului Ion BrAtianu. A fun-dat ziarul l'Etoile Roumaine §i a colaboratla Romdnul in directiunea ce avea atunclimpreunii cu d-nii Take lonescu, C. Di-ssescu, etc.

La 1897 31 Martie, a intrat 1n Ministerulde sub presidentia lui Dim. Sturdza ca titu-lar la departamentul Justitiel. A demisoi-nat la Ianuarie 1898.

Scrieri : Idealisat ¡i naturalism (1883).`Iirthianu-Rosetti (188 1.). La Russie et la

ise !migare (1886). Discursar! politice(1887). Traiul nostra (1894). Lupa /ratio-naiihiji/or (1895).

Djuvara (Trandafir).Diplothat, nAs-cut in Bucuresci la 6 Nocmbrie 1856. AfAcut studiile sale In 13elgia, §i a dobAnditdiploma dc doctor in litere §i filosotic dela facultatea din Bruxelles. Intrat in diplo-matie la 1879 ca ata§at de legatie pe lAngAagentia diploinaticA din Paris, trece secretaral 2-lea la Bruxelles in 188o, apol secretarde clasa r-a la 1881 în aceni legatie. La1881 e delegat al Ministerului Instr. publicela Congresul literar international din Viena.

InsArcinat provisoriu cu functia de §ef aldivisiel consularc din Ministerul de Externela 1883, devine in 1885 §ef al divisiei po-litice ; in 1887 gcreazA trel lunI legatiuneadin 13elgrad §i la l'hiele accluia§ an e 'rumasecretar general al Ministerului de Externe.Agent diplomatic la Sotia in 1888, e inain-

tat Ministril plenipoientiar la 1890. Secre-tar generel al MinisterUlut in 1891, demi-sioneazA la 14 Dec. acela§ an, §i reintrA indiplomatic la 1896 ca Ministru pleniFoten-liar la Constantinopole post pe care '1 o-cupA p'enA In present.

Scried : Istria Dalmatia (188o). Les1'110 de la Roumanie(r88o)Essai sur la hilera-tare rottmaine (1883). Coarde sparte (Poesii1884). Etudes sur les negociations commercia-les de la Roumaine avec l'Autriche-I-Imgrie( r886 ). Tractate, conveatittat ¿i invoirtinternationale (1888). Politica economicd aconservatorilor. (1894). Un peril millo/tal(1894).

Dobrogeanu (vezi Gherea).Docan (Ioan). Om politic nAscrit la

1825 in Ial, incetat din viatA la 1896. Afost Ministru al LucrArilor publiec in cabi-netul loan BrAtianu de la 27 Ianuarie 1877pêra la 26 August acela§ an.

Doda (Trajan). General-major in ar-mata austro-ungarA. Romin transilvAnean,nAscut la 29 lidie 1822 in Comuna Prili-per, Comit. Severin, cercul Bozovicl,incetat din viatA in Caransebe§ la 3 (r5)Iuliu 1895.

DupA absolvirea §coalelor prirnare, a in-trat in §coala militarA de la Wiener-Neus-tadt §i la 1840 a fost inAltat la gradul desub-locotenent.

CApitan in 1848, §ef de stat-major inVenetia la 1860, ear la 1866 general co-mandant al fortAretel Cracoviel, generalulTrajan Doda a participat la toate campa-niilc Austriel contra ItalieI (1859) §i contraGermaniel (1866).

La 1878 e trecut la pensie §i in 1874RomAnil din Caransebe Il aleg deputat laDieta din Budapesta. Acest mandat 11 pAs-treazA OnA la 1887, urmArind la inceputidea reconciliatiunel clementului maghiarCu cel romAnesc.

Reales earA§I la 1887, adreseazA Pre§c-dintelul Dietel o scrisoare prin care 'I facecunoscut cA de §i nu resiliazA mandatul sì.:911,tott.0 nu poate lua parte la deliberatiunileDietel nici presta jurArnintul cenit, din causasituatiunel asupritA ce s'a creat poporuluiromin din monarhia Austro-UngarA.

Pre§edintele ii r6spunde somAndu'l cA

pC..nA in 15 zilc sA facA act de sumisiunesal!' i se va anula mandatul.

DJU - 66 -- DOB

Amenintarea se §i pu»e I» executare.Atunci ].'rajan Duda protesfeaza printr'unmanifest catre alegatoril si. Dat in jude-cata pentru acest din urma fapt, Tribunaluldin Arad Il condamna la 14 Septembrie1888 la dota ani inchisoare si amena.

Majestatea Sa Imp6ratul Frantz Iosif agraciat pc condamnat, care fusese in vre-muri profesorul pentru limba romana alSuveranului austro-migar.

Se zice ca atunci cand generalul TrajanDuda a fost osandit la inchisoare, guvernuldin Bucurescl drept semn de protestare acugetat un moment sal dea comaadamentulunta corp de armata roinalia. Din nenoro-cire, generalul era deja prea bolnav la a-ceasta epoca spre a se putea pune in exe-cutie acest proect.

Dodun des Perrières. De originafrancezI, tost functionar in administratia in-chisorilor din Paris, a fost adus lu tara la1856 de Voda Crigorie Chica §i insarci-nat cu reorganisarea serviciilor penitenciaredin Moldova. Mal t'érziù, a trecut in Bu-curescI ca inspector general al tuturor pe-nitenciarelor din Romania, ocupand aceastafunctiune aproape trei-zeci de ani. A muritin 1892.

Donici (Alexandru). Poet, fabulist,nascut in 14 pe la anul 1790, dintr'o fa-milie de boeri din Moldova, mort la 1870.A facut studiile sale in Rusia §i intorcin-du-se in tara a intrat in magistratura, ocu-pand functiunea de presedirte al Curta deApel. Opera sa principala este Falndele 2 vol.serse inteun stil foarte intepator, cu multspirit, §i din aceasta pricina lovite adesea inacele vremuri de legea censure/.

Donici a mat publkat §i poema Tiganit,tradusa din ruse§te dupii poetul Puschin.

In fabulele sale, poetul s'a inspirat adeseadin operile fabuli§tilor francezi La Fontaine,Florian, pastrand cel putin monda lor.

Donici (Panait).Om politic, fost Mi-nistru al Lucrarilor publice in cabinetul Stef.Golescu de la 13 Noembrie 1867 pana la16 Noembrie 1868. Amanunte biograficelipsesc.

Dora d'Istria. Pseudonim literar alPrincipesei Elena Koltzolf-Massalsky, nascutAGbica,

Nascuta in Bucurescl la 3 Februarie 1828,moarta la Florenta la 17 Novembrie 1888,Dora d'Istria era fiica lui Mihalake Chica§i a sotiei sale Catinca. nascuta Faca.

Instructiunea a luat'o in casele parinteztisub conducerea profesorului Papadopulo, §io urna apoi la Viena, Dresda, Berlin, undelocui vre'o §eapte ani cu parintil si. La1849, se reintoarce in tara spre a se casatori cu Principele Koltzoff, oficer de hu-sal-1 din armata ruseasca, co care pleca inRusia, dar de unde fu isgonita la 1854pentru opiniunile sale prea liberale.

Dora d'Istria, despartita de barbatul s61:1,trai cat-va timp in Elvetia §i apoi se fixain Italia, mide a si murit legand averea saPrimariei Capitalei Bucuresci.

Principalele serien i ale aLestel ilustre publiciste, sunt : Att bord des lacs belvetiques,(novele) Les eludes indiennes dans la hante

Vegli; Gil Albanqi in Rumenia ; Storiade Principi Ghica, les Epopées Asialiques,La Poesie des Ottomans. Dora d'Istria t co-laborat la toate revistele mai cu vaza pre-cum : La Reune des Deux Mondes, L'Illus-tration, La Revue Suisse, La Nouvelle AnidareL'Independance hellenique, Revista coniimpo-porana din Turin, L'Aurora, L'Americano,La Revue internationale de New-Jork, etc,etc.

In multe din scrierile sale, Dora d'Istriase arata du§mana neimpacata a resboiului§i se ridica contra situatiunei femeei in so-cietatea noastra.

Domnu Ceahetti, un publicist italian, afácut o bibliografie interesanta a operiloracestel scriitoare sub titlul : Di alcune °pe, edella principessa Dora d'Istria.

DrAghiescu (Dimitrie).Doctor, pro -fesor de obstretica, nascut in Severin (Me-hedintl) la 1841 Octombrie 6. A intrat la1857 in §coala de medicina din Bucuresci,de unde dupa terminarea cursurilor, a plecatla Paris spre a complecta studiile sale. In-tors in tara la 1867 cu titlul de doctor inmedicina, este numit medic secundar la In-stitutul Maternitatea §i mai tarziù profesorde teorie obstetricala §i medic primar dcconsultniuni gratuite la Maternitatea. Apole inaintat medie primar al acestui Institut,profesor de ártica la §coala de moa, pro-fesor la facultatea de medicina din Bucuresci,membru in Consili6 sanitar superior, dern-

DON 67 DRA

nitati pe cari le ocupl de la 1886 pana inpresent.

In timpul resbelului Independentel (1877)D-rul 1)raghiescu oferi serviciile sal,. gra-tuite pcntru cautarea ranitilor si i se incre-dinta un servicii1 la cazarma MalmaisonLinde era o ambulanta.

El a scris i publicat Cmsideratiunt a-supra Ke, (vitelo,- (1867). Cate-va considera-

asupra abuirturilJr (1870). Cate-vaconsideratiunt asupra polypilor uterini (1870).Arta Mopulut etc, etc.

Dragu (C. Gheorghe).Profesor, nas-cut la 20 Decembrie 1866 in Comuna Cor-oesti (Tutova). A facut studiile sale in Bu-curesci, okinand diploma de iicentiat in li-tcre i filosofie, i absolvent al scoalei nor-male superioare. E profesor de filosofie laliccul Lazar de la 1891. A publicat : Meta-lisica §i zata, Cat putem despre !unte,Din obiceinrile ci viaja sufleteasrd a anima-lelor, Teoria evo. latiuner,Sciinta,si morala etc.

Drasch (Aloes). Medic, de originagermana, nascut intr'un orase' din Styria,venit in Rom.inia p.2. la 185o. A fost malintaii't doctor in Clarasi si apoi s'a stra-mutat in /3ucurescl. Mare part:,sati al by-.droterapici, D-rul Drasch se poate consideraca intemeetortil in Romania al acestuisistem de tratament al boalelor interne.

Pe la inceput, cu dou6 zeci de ani inapol,ciiìd singur in tara noastra curarisca tifo-su! -prin Hl de apa rece, trecea drept nebun.El a avut de altminterea pururca reputatiade medie empiric, recurgand la medicamentedrastice. Filantrop in cel mal mare grad, cudesavar§ire desinteresat, el a murit in 1894sarac binecuvantat de clascle sarmane aleorasului nostru.

Duka (Alexandru). Notite biograficeamanutite lipsesc. Fost colonel in armata, atinta portofoliul Ministerului de resbel incabinetul Dim. Ghica, de la 16 Noembrie1868 pana la 14 Iunie 1869.

Dulfu (Petre).Publicist, n5scut la 1856in Comuna Tohat (Ungaria). A facut stu-diile sale in orasul Baca Mane si le a ter-minat la t881 in Clus, oblinand titlul dedoctor in filosofie.

Venind in Romania, a fost numit malint.iiii profesor de pedagogie la scoala nor-

mala preparatorie Carol I din Bucuresci, apoidirector al scoalei normale din Turnu-Se-verin. La 1887 a fost transferat in Bucu-resci ca profesor de filosofie si pedagogiela Asilut Elena Doamna, post pe care'locupa si astazi.

P. Dulfu a colaborat la mal multe revisteliterare dida,.ctice, 'filtre cari la Familtadin Oradea Maie, la Educatorttl, Lumtna pen-tru tott, la Revista Padagogicd din Bucu-resci, unde a publica mare parte din serie-rile sale.

Scrierile sale sunt: Ifigienia tregedie (1879)Studit asupra activitdlei ¡iterare a lut VasileAlexandri (in limba maghiera 1881). Eticasali morala filosoficd (1889). Notiunt de es-teticd 0890. Ispravele lut Pdcald (1894)premiate de Academia romana., Legenda

(1896).

Dunka (Nicolae R.).= °pitan, nascutin Iasi la 1837, incetat din viga In Cross-Keys (Virginia) la 31 Maiù 1862. Cu o-casiunea ocupare! Moldovei de catre tru-pele austriace, a intrat in armata austriacain 1854, regimentul 4 de 'rasad. Ajunsla gradul de sub-locotenent, demisionea-za, in 1859 si se angajeaza intre cel omie voluntad al lul Garibaldi, FAc'end cani-pania Siciliel si a Napolitaniel inceputa laMarsala, tenninatii la Vulturno. Apoi intrain legiunea maghiara formata in Italia decatre principalii emigrati maghid.ri de la1848 : Kosuth, Klapta, Tarr, etc; demisio-neaza in urma unul duel, si pleaca in A7merica.

Aci, ja seeviciul in armata Statelor de Nordcu gradul de capitan in statul major al gc-neralului Fremont si ia parte la resbelufseccesiunei. Dupa trei luni de servia, cadclovit de un glont in piept la marea bataliede la Crossy-Keys (Virginia) la 31 Mai61862.

Dunka (Titus Al.) Ingincr, capital),nascut la Iasi in 1845. A facut studiile salein tara si le a urrnat apol in Neapoli araa le termina.

Incepênd cariera sa prin gradul de elevinginer in Batal. i de geniu din Moldova,(1861-62) a plecat apol in Italia unde aluat serviciu in legiunea magbiara carecombatea contra armatei Regelui burbonFrancisc: In 1863 si 1864, el ja parte larevolutia Poloniei rusestl, apol se anga,

DRA 68 D'UN

jeaza ca ingincr conductor la lucrarile ist-mului de Suez.

Reintors in tara, pleacit earasi in Italiala 1866, reintra in legiunea maghiara sicombate sub ordinele lui Garibaldi in cam-parda din Trentiu. In vara anului 1866,revine in tara pentru a intra in corpul10,000 voluntari formatl sub comanda ge-neralului Magheru i i se incredinteaza anga-jarea voluntarilor din Moldova.

La 1870 isbucnind resbelul franco-ger-man, capitanui Dunka ja serviciu in legiu-nea streina din armata franceza, e ranit la

Elefterescu (Lache).Locotcncnt n'as-cut la I Ianuarie 1841, mort la 12 'amurrie1878. Intrat in ostire ca soldat la 1863, einaltat la gradul de sub-locotenent la 1868.In timpul resbelului Independentel (1877-1878) hice parte ca locotenent din Regi-mentul No. 6 de infanterie i moare inlupta de la Smardan la 12 Ianuarie 1878.

Eliade (loan P). Profesor, nascut in13rasov la 25 Iulie 1827, rinde a facutstudiile sale. Intrat in invaamantul publicla 1859 a ocupat pana la 1'894 functiunelede profesor si revisor scolar.

A publicat : Elemente de Pedagogie (1868).$coala

primard.conductorul el (1872). De-

semn pentru jcoa lele prinzare de fete (1873).Noliunt de aritmeticd (1879). istoria Uni-versalci dupd J. Paro (r88o). Elemente desciinte naturale ji Jisice.

A colaborat la ziarele «Amical &oalet.coala Ronuind §i Tribuna §coalet romdne.

Elisabeta.(Paulina, Elisabeta, Mi-lla, Luisa de Wied).

Regina Romaniei,nasctita la 17/29 De-cembrie 1843 in castelul Monrepos pe va-lea Rhinului, fiica Principelui Hermann deWied si a PrincipeseI Maria de Nassau. Afost crescuta in casa parinteasca si a aratatinca din copiarie cea mal' mare tragere deMima pcntrn literatura. Inv6tand cu mides-nire limba francezii, italiana, engleza, svedeza,

calat0rit prin principalele orase din Eu-ropa, petrecand timp indelungat la Curtile

E

marea batalle de la Orleans, si la bataliade la Vendornne.

Intors in tara la 1872, isi reja profesiu-nea de inginer péna la 1877, cand isbuc-nind resbelul Independentel, e primit cugradul de capitan i ja parte la asediulPlevnel.

In 1881, Dunka se duce in Africa, rejaserviciu in armata franceza, face campaniaTunisiel, a Sudului marocan, si a Sudanului.

Dupil o viata asa mult sbuciumata, a re-luat acum profesiunea sa de inginer.

domnitoare din Germania, Rusia, si urmiirindcu un deosebit interes toatil miscarca 'ite-rara de la diferitele popoare.

In lirnitele impuse de laconismul ce secere unul dictionar, am aratat la cuv6ntulCarmen-Sylva, rneritele !iterare ale Su-veranei noastre ; ne r6mâne ad i sa vorbirndespre tot avèntul pe care Regina Elisabeta

dat scoalelor noastre profesionale, despreinteresul ce a purtat propilsirel muncel fe-meilor, despre binefacerile Sale si cresti-neasca dragoste ce a purtat ranitilor din tim-pul resbelului Independentel.

Casatoria Majestatei Sale cu Rcgele CarolI,- atunci Principe, s'a savèrsit la NeuwiedIn 3/15 Noembrie 1869, iar la 12 Noem-brie s'a sarbatorit intrarea in Capitala a Au-gustilor sotl.

De indata, voind sil arate deosebita tra-gere de inima ce are pentru clasele s6rmane,Regina Elisabeta darueste zece mil lei pen-tru a se distribuí venitul lor la 8 fete s'ér-mane, patru din Iasi si patru din Bucuresci(16 Noembrie 1869). Apol in 1870, vizi-tand Asilul Elena Doamna de la Cotrocenl,ja acest institut sub patronagiul Sèù, diru-este 12.000 lei spre a se sévarsi mal multelucrari, iar la 27 Aprilie acelas an, punepiatra fundarnentala a bisericel ce ridica incurtea A silul

La 1873, mal darueste Asilului load zisFontana Brancoveanului. In acelas timp, Ma-jestatea Sa, care in scurt timp invèlase per-fect de bine limba romana, incepe sa tra-&ud. pentr. coale carti didactice fruncen

ELE 69 ELI

De la aceasta epoca inainte, nu este ser-bare de binefacere, nu e act tilantropic,care numele Reginei Elisabeta sa nu se ga-seasca In frunte.

Majestatea Sa ja sub patronagiul SM So-cietatile aCunca, Furnica, ale caror menireeste se inlesneasca v6nzarea produsului mun-cel femeilor s6rmane precum : panza t6ra-neasca, costumele nationale, velintele, scoar-tele etc. Majestatea Sa, intemeazI §i Socie-tatea de binefacere Elisabela cu scop de ada ajutoare, lemne, haine, copiilor s6raci,ear de dou'é ori pe an la Pa§te §i Craciunimparte din caseta sa personala jucarii laton copila§ii desmo§tenin de soarta.

Pururea muncita de dorul sa mal alineo durere,. Regina fundeaza Institulul Su ro-rilor de Carilate, darue§te acestui stabilimento casa in strada Clemente' §i suporta singuraani indelungati toate cheltuelele intretinerelacestui institut, pana cand Ii da o orga-nisare destul de puternica spre a puteamerge inainte.

Isbucnind resbelul Independentel (1877-78), Majestatea Sa Regina Elisabeta arataun devotament admirabil. Clade§te din a-verea Sa o baraca la Cotroceni §i acolo zi§i noapte, la capataiul bolnavilor, ca o ade-varata sora de caritate, afina durerile cucate-va cuvinte de mangaere, leaga ranile,§i multi bravi 1§I daù star§itul in bratelesfintei femei.

In amintirea acestor ingrijirt Lira preget,Comitetul ales de soliile ofiterilor armateinoastre, ofera Majestatc" Sa la 28 Noem-brie 188o, in dar, o statue de marmora re-presintand pe Regina Elisabeta legand ranaunut osta§, ear poporul o supranumejte deatunci : Mama rdnitilor, nutne pe care'lpoarta cu aceeni mandrie ca acel de Reginaa Romanie1.

Filantropia SuveraneI merge strans legatacu interesul ce poarta pentru desvoltareabelelor arte §i literaturei noastre. MajestateaSa dt in ton anii auditiuni muzicale sép-tamanale la Palat, scoate in evidenta talen-tele multora, da burse In strainatate tinere-lor cari arata aplecare pentru cantee, muzica,pictura.

Din casatoria Majestatilor Lor Regele §iRegina, s'a nascut un singur copil, la 27Septembrie 1870, Principesa Maria, care aincetat din viata la 28 Martie 1874.

Erninescu (Mihail).Poet, publicist, nas-

cut la zo Decembrie 1849 in satul Ipate§ti(judgul Boto§ani) mort in Bucurescl la 15Iunie 1889 inteun institut de alienan.

A facut primele sale studii in gimnasiuldin Cernauti, apol parasi §coala pentru a selita dupa trupa de teatru a D-nei FannyTardini, cu care 1)cl-curse Transilvania Mai

urma cati-va ani cursurile de tiloso-fie ale Universitatilor din Viena §i Berlin,cu ajutorul ce primea dp la Societatea u-nimea din Ia;i. Intors in tara la 1874 ocupala 1876 functiunea de revisor §colar §1 di-rector al l3ibliotecel din

Indepartat din acest post, in una schim-barei guvernului, Eminescu luit directiuneaziarului conservator Timpul. La Iunie 1883,fu lovit de primele simptome ale alienati-unei mintale ; îi mai revine putin in tirein dou6 randuri, dar peste putin titup muriIn casa de sanatate.

Eminescu a publicat mai toate scrierilesale in Convorbirile Merare: Ele aù fost a-dunate in volum prin ingrijirea d-lui T. Ma-i Irescu, sub titlul Toesit, editura Socec.

Prosa lui Emitiesen, Stronanul DionisiFrumos, din Lacriniä, tk-, este adunat1 intr'nnvolum publicat de D nul Mortzun: Pros4Versurt. In 1891 s'a facut §i o culegere alearticolelor politice publicate de Eminescu InTimpul de la 188o la 1881.

Enacescu (Ghenadie). Episcop deRamnic §i Noul Severin, nascut in la;"1837, incetat din viata la Ianuarie 1898 inNeapoli (Italia). A facut studiile sale la scoalaTrei Erarchi §i Seminarul Socola. La 1856 s'acalugarit §i a fost trimis la Athena spre a stu-dia teologia. Dupii tre' ani, intors in tara, o-cupa postul de profesor la seminarul Socola ;apol de la 1860 la 1865 face studiile Acade-miel spirituale din Kiew. Intors in tara, e nu-mit director ;i profesor al Seminarului Nifon.Hirotonisit arhiereil la 1864, e profesor lafacultatea de teologie din Bucuresci, panala r886, cand este ales Episcop de Rainnic§1 Noul Severin.

Scrieri incipif de filosofie (1868). Is-lario filosofiet dupd Albert Suegler (1869).Stilistica (1874). Crestianismul in Dadacrepinarea Rontrinilor (1878). AfitropoliaUngro,Vlachiet (I88o). Istaria slintet Mands.tirf Sinaia (1884 Din istoria bisericeascd aRomdnilor (1882). Inbuncitdfirea 300rtetrulut (1888). Arbiza Episcopiet Rdmniculnl(r888). Iconogralia (1891). Visite canonice

ELI 7 O ENA

(1890-189 Eraldica vechie a Romdnilor(1894).

Ene (Constantin).Maior, nascut la 20Decembrie 183 r. Intrà in armata ca ser-gent voluntar la 1857 §i e inaintat sub-lo-cotcnent in 1858, maior in 1869. In timpulresbelului Independentei, face parte din Reg.6 de dorobanti §i moare in fruntea bata-lionului s'al in fata Rahovel la 7 Noembrie1877.

Epureanu (Manolache Costache).Bilrbat de stat, nascut in 13arlad la 1824,mort la Schlangenbad, ducatul de Nassau la7 Septembrie 1880.

Studiile sale le a facut in Heidelberg(Germania) §i intors in tara i§i incepu ca-riera politica participand la mi§carea revo-lutionara din Moldova (1848) §1 intrand inadunaren ad hoc a Moldovei. La 186o eleste presedinte al Consiliului sub domnialui Voda Cuza §i apo) presideaza Contitu-anta din 1866, care se roste§te pentru di-nastia straina aleasa de tara.

La 1871, formandu-se guvernul conser-vator sub pre§edentia lui L. Catargiu, M.C. Epureanu II da sprijinul sal §i ja pentrucat-va timp portofoliul Ministerului justitieide la Octombrie 1872 pana la Martie 1873.Apol trece in opozitie, face parte din coa-litia de la Mazar-Pa§a §i in 1876 Aprilieja prezidentia unui Minister liberal pana la24 Iulie din acelas an. Apoi peste cat-vatimp combatu iara§i guvernul liberal §1 trecucu opozitia conservatoare.

Epureanu era un orator de mare talent,Coarte satiric.

A publicat : Ches/ja locuitorilor priviki dinpunclul de vedere al Regid : organic (1866)Despre prelinsa rescumpdrare a callo,- ferate(1879).

Eraclide (Constantin). Jurisconsultnascut la 1819 incetat din viata la 1875.A facut studiile in strainatate §i a ocupatIn magistratura functiunele de judecator,membru, pre§edinte de Curte,fprocuror, mem-bru §i preedinte la Casatie, membru inConsiliul de Stat §i prim preFdinte la Ca-salle.-Fost secretar general al MinisteruluiJustitiei in 1863, apol Ministru al Justitieide la 3 pana la 17 Noembrie r868, s'a re-tras din politicii la aceasta epoca.

C. Eraclide a publicat : Doriniele ittret

(1856). Despre elementul monarhic in sis-temul representativ (1860). Curtea de intd-riturf ji notariatul (1862). Studit practiceasupra dreptulut criminal (1865.) Femeea jimisiunea el (1870). Explicaliunt teordicepractice a codulut civil (1873).

C. Eraclide a fost profesor de drept laUnivesitatea din Ia§i.

Erbiceanu (Constantin). Profesor,teolog, nascut la 1835 in Comuna Erbi-ceni, judetul Ia§1. Licentiat in teologic, pro-fesor de drept bisericesc r.umit la 1892 in a-ceasta calitate la Facultatea din Bucuresci,a fost ales in 1896 decan al facultatei deteologie.

A publicat : Religiunea ji jIiinja (1885).Istoricul sentinarulut Venianim (1885). Des-pre oiata ji activitatea mitropolitulut VenianimCostache (1888). Viata ji activitatea P. S.Episcop : Neofit Set-iban (1888). Istoria Mi-tropoliet Moldoviet ji Sucevel (1888). Tetravanghelul diaconulut Coresi (1884). Poesiileprotosinghelulut Naum Rcimniceann din 182f(1890), Cronicarit grect cart ail scris despreRotndnia (1890). Mihail KogdIniceanubio-grafie(189 r). Religiunea in lupiele Ronui-m'o,- (1895).

C. Erbiceanu este membru al Academieromane.

Esarcu (Constantin). Barbat politicnascut in Bucuresci la 1836, fiul doctoruluiEsarcu. A facut studiile sale la sfìntu Saya§i apoi la Paris de unde s'a intors cu di-ploma de doctor in medicina.

La 1864, e numit profesor de zoologic§i botanica la facultatea din Bucuresci, dardemisioneaza la 1873 spre a intra in di-plomatie. Dupa ce §ade cat-va timp la Athena§i Roma, se intoarce in tara jertfiind toataactivitatea sa pentru Atheneul romdn. Cu osirguinta ne crutand nici sacri-ficiù nici rugaciuni, nici muna, isbute§te saadune prime() loterie publica fondurile nc-cesare §i ridica monumentul din gradillaEpiscopiel.

La 1891 C. Esarcu a fost cate-va lunlMinistru de Externe in cabinetul de subpresidentia Generalului J. Florescu de la 21Februarie la 27 Nov. 1891.

Ca diplomat, a representat tara la Roma§i Athena.

A publicat : Cnr1 de iliintele naturale (1864)Siefan cel nutre, documente descoperite In al

ENE 71 - ERB

hiva din Venctia (1874). Documerte desco-perite in arhiva Palier (1878). Rolul mona-mentelor in istoria unut popor (1883) Athe-neul Román (1888). Discursurt, rostite laAtheneù.

Evolceanu (Dimitrie).Nascut in no-topni la r Oct. 1865. A facut pritnele stu-dil in ora§ul saii natal, iar cele superioareIn §coala normal a superioara §i Uuiversi-tatea din Ia§I, de unde e§i cu titlul de li-centiat in §ciintcle istorico-filologice. Obti-nand prin concurs o catedra dc limbamana la liceul din Barlad §i un stipendii1

Fabian (Vasile). - - Profesor nascut insatul Ru§iI Bargaului (Ardeal) la Decembrie1795, incetat din viga la 7 Aprilie 1836in Ia§I. A facut studiil in §coala germanamilitara din Niis6ud §1 la gimnasiul dinBla§i6, apol a urmat cursurile academice laOradia-Mare.

La 1820. in luna Noembrie, Vasile Fa-bian a fost adus de G. Asaki la Iai caprofesor la seminarul din Socola ; dar pesteputin isbucnind mi§carea revolutionarii din1821, V. Fabian fu silit sa treaca in Ba-sarabia, unde trai pana la 1822. La aceastaepoca se reintoarce Ia§I, da mai ales lec-tiunl in case particulare, §i in diferite im-prejurarI e trimis ca delegat din partea Sta-tulul la Sibiu cu depe§i catre consulul ge-neral rusesc.

La 1828, infiintandu-se gimnasiul din 14,V. Fabian e numit profesor de matematica,ueoarafie §i limba latina pana la 1834 cande numit profesor de filosofie la AcademiaMihaileana:

A publicat : Moldova la 1821. &bimba-rea soartei Moldovel: Geografia cinterimulut:Glasul viitorulut (poesie).

Faka (Constantin). Autor dramatic§i poét nitscut in BucurescI la 1790, ince-tat din viga la 6 Martie 1845. A facut stu-diile sale pe la §coalele grece§tI din acelevremurI §i s'a distins mal ales prin spirituls'ea sarcastic. A publicat : Frantu.zitele,comedie §i cate-va satire, precum : Ministril,Vulpea, Blestemul Lumei:

din fondul «Iosif Nicolescu», studia de la1889-1894 filologia latina in Collège de France§i Ecole des Hautes Etudes din Paris, §i laUniversitatile din Bonn §i Berlin.

Intors In tara. a fost numit conferentiarde limba latina la Universitatea din Bucu-resci. A scris in «Convorbirt Literare» dinal caror cornitet de redactie face parte, studilde critica literara asupra poesiilor d-lor Co§-buc, Gheorghe din Moldova, Artur Stavri,Vlahuta, Haralamb Lecca, asupra dram el«Mort' fara lumanare» a d-lul I. Bacalba§a,romanclor d-lor Ciru Oeconomu §i C. Not-tara §i novelelor d-nei Sofia Nadejde.

Falcoianu (Scarlat). Jurisconsult,nascut in Bucurescl la 26 Octombric 1828incctat din viata in Bucurescl la 26 Octom-_brie1876. A facut studiile sale in colegiulsfantu Saya §i apoI fu trimis la Paris undctermina dreptul. Reintors in tara la 1854fu nutnit substitut de procuror la parchetulinaltei Curti §i mal pe urma Pre§edinteTrib. Civil de Ilfov.

Indata ce se institui Caimacamia princi-peluI Al. Gbica, Scarlat Falcoianu fu numitdirector al Ministerului Justipei. Apoi mal

inainte de unirea definitiva fu cat-vatimp Ministru de Externe sub domnia lulAl. Ion Cuza §i in urmit trecut pre§edinteal Curtei de Apel din Bucurescl.

O data cu infiinprea Curta' de Casatiuncla 1861, Scarlat Falcoianu a fost numit mem-bru la malta Curte unde a functionat panala moartea sa ca membru, pre§edinte desectiune §i prim pre.;edinte.

Osebit de servicile eminente ce acest bar-bat a adus tarei ca magistrat el a luat partecu folos la Consiliul general al Instructiunelpublice.

FAlcoianu (§tefan). General dc di-visie, nascut la 6 Iunie 1835. A intrat in§coala milftara .ca elev la 7 Aprilie 1854,§i a fost inaintat sub-locotenent in 1856.Maior in 1865, apoi trecut in neactivitatela 1869, a reintrat in activitatc la 1877Aprilie cu gradul de colonel. Isbucnind res-belul Independentei §i colonelul Barozzi fiindchiemat in functiunea de secretar general

EVO 72 PAL

PEL

al Ministerului de Resbel, stefan Falcoianueste numit §ef de stat-major general al ar-mata romane de operatiune. In aceasta ca-litate, el formeaza coloanele de atac inain-tea Plevnei, inaintea Vidinului; negociazapredarea Vidinulul, subscrie conventiuneade predare a acestel cetaff catre armataromana.

Inaintat general de brigada la 1883, 5te-fan Falcoianu e numit ministru de resbella 23 Iunie 1884 in cabinetul Ion Bratianupana la 13 Ianuarie 1886 cand dimisioneazadin functiunea de Ministru. La 1892, inain-tat general de divisie, reja funcliunea de§ef al mareliff stat-major al armatel.

La 1895, generalul Falcoianu trece lapensie.

Felix (Iacob).Medic, nascut in Austriala 6 Ianuarie 1832 (impamintenit la 1871);a acut studiile liceale la Praga, cele uní-versitare la Viena, unde a dobandit gradulde doctor in medicina §i in chirurgie inIanuarie 1858. A trecut examenul de liberapractica la Bucuresa la August 1858.

Apoi a fost rènd pe r6nd : 1858, Medic alora§ului Oltenita.; 1859 Medic al judetulufMu§cel; 186i Medic de coloare la Bucure-sci; 1862 Profesor la §coala ,nationala demedicina; 1863 Inspector al serviciului sanitar§i membru al Consiliului Medical superior;1865 Medicief al ora§ului BucurescI; 1869Profesor la faciiltatea de medicina; 188oMembru al Academid Romane; 1892 Di-rector general al serviciului sanitar pana inpresent; 1893 Delegat al guvernului romanla conferinta sanitara internationala din Dres-da; 1877-78 in timpul resbelului, Directoral spitalelor militare din Turnu-Magurele.

Scrierf : Despre alimentatiunea ,tcrranulut:(186 i). Observatiunt asup ra elagret. (1862).Apele Bucurescilor (1864). Tractat de Igiendpublicd ci de Politie sanitard. Partea (1870).Die oefirentliche Gesundheitspflege in 'Bucarest(1871). Zur Actiologie des Scorbutes. (1871).Hygienische Studie iiber Tedroleum (1872).Traiul terranulut. (1876). Despre mijcareapopulatiund Romdnief (188o) Crescerea igie-nica a copiilor (188o). La situation hygièui-que de 'Bucarest. (1882). Sur la Pro-phylaxie de la Pellagre, (1882). Pro filoxiaPelagra' (1883). Darea de seanuf asupracongresulul al IV international de igiend,(1883). 'Die sanitiiren Zustände Rumiiniens(1883). Darea de seamd despre expositiunea

- 2/ FEA

internalionald de igiend din Londra (1884).Despre desinfectiune. (1885). aCanual ele-mentar de igiend pentru icoalele rurale (1885),Trogresele iglenice in cel din urand ant (1885).Preventiunea tuberculosa' (1886). etc, etc.

Ferdinand (Victor, Albert, Mainradde Hohenzollern). Principe al Roma-niel, Mo§tenitorul Coroanei, fii al A. S.Principelui Leopold de Hohenzollern §i ne-pot al M. S. Regelui Carol I.

S'a nascut la Sigmaringen in 12 (24)August 1865. Clasele secundare le a urmatla Daseldorf, apoi numit oficer de a dreptulin virtutea prerogativelor de cal.' se bucuraprincipil de sange din Prusia, a plecat laCassel unde a terminat cursurile scoaleImilitare de résboi. In urma, a intrat sub-locotenent in Regimentul de guardaimperiala germana. la Potsdam.

Dupa duol ani de practica, a rners laUniversitaple din Tubingen §i Leipzig undea urmat cursurile de economie politica,sciintele financiare, dreptul roman.

Pentru limba romana, in timpul §edereisale in Germania, Principele Ferdinand aavut de profesor de la 1883 §i 1361)5 laterminarea studiilor sale, pe d. V. l'aun.

La 18 Martie 1889, in lipsa unuT mo§-tenitor direct al Tronului, A. S. PrincipeleFerdinand a fost desernnat ca Mo§tenitortilCoroanel.

Intrat in armata romana mai întêiú cugradul de capitan in Regimentul No. 3 deinfanterie la 26 Aprilie 1889, a inaintatmaior comandant al Bat. 2 de vênittor! la29 Decembrie 1892, apol la 1895 Ianuarie

locot.-colonel, cap al aceluia§ batalion.La 1895 Ianuaric, ia comanda RegimentuluiNo. 4- de ro§iori cu gradul de colonel.

La 22 Aprilie 1892, A. S. PrincipeleFerdinand s'a logodit la Potsdam cu Princi-pesa Maria Alexandra Victoria, ducesli deSaxa. La 29 Decembrie acela§ an s'a cele-brat casatoria Altetelor Lor la Sigmaringen,iar la 23 Ianuarie 1893 perechea princiaraface intrarea sa in Capitala rel.

Cu aceasta ocasiune §i in aceasta zi, secelebreazii la 32 de bisericl din Bucurescl,32 de casatoril intre sateni §i satence v e-niff din toate judetcle. Nunii lor au fostA. S. Principcle Ferdinand §i A. S. Princi-pesa María.

Din casatoria PrincipcItif Mo§tenitornascut duo! copii : Principele Carol la 2

5 b.

Decembrie 1893 §i principesa Elisabeta la29 Septembrie 1894.

La Aprile 1897, A. S. Principele Ferdi-nand, atins de frigur/ tifoide, era cu desA-v&§ire considerat ca pierdut, §i salvarea Sa,gratie ingrijirilor ce'l aú fost date de doc-toril C. Buicliu, L Cantacuzino, W. Krern-nitz, se poate considera ca o minune, ckipreotul recita deja la cApàtiiul bolnavuluirugkiunele pentru ceasul h aorta

Numeroasele manifestatiuni acute Prin-cipeluI mo§tenitor cu prilejul acesteI crudeboale, §i pornite din toate treptele societ4e1,ai arAtat iubirea ce intreaga tarà pilstreaz5.dinastiel.

AstAzI, Mo§tenitorul Tronulul este pedeplin restabilit.

Fau (Anastase). Doctor, filantrop,nAscut la 21 Decembrie 1815 la Mu§ata(Fàlciu) incetat din viata in la§I la 3 Mar-tie 1886.

A inceput studiile sale la §coalele publicedin Ia§1 §i le a terminat la Viena la 1842,obtinénd gradul de doctor in lee, apoitrecu la Paris unde des5vir§i studiile medi-cale in 1848. lntors in tark fu numit medical Ia§ilor §i apol al militiilor moldovene§tI.La 1855 el inteineeazA Societatea pentruincurajarea tinerimet romdne la invcryturd§i'I dArue§te un capital insemnat. La 1856,pune fondamentul grAdinei botanice dinIa§1, cheltuind din averea sa pentru acestscop 50,000 lel; apol la 1859 alditue§teun proect de organizare al politiei sanitare.

El a 15sat Academiel 10,000 lel pentrufacerei prin concurs a uneI harte sciintificea titrel §i 17,000 lel spitaluluI Sf. Spiridondin Ia.§1 pentru a se veni In ajutorul bol-navilor.

Principalele sale scrieri sunt : Des signesdes maladies du cceur (1848). Descrierea jiintrebuintarea apelor simple ji a apelor mine-rale din Moldova (1851). Manual pentruinvdtdtura moalelor (1852). Enumeratia spe-cielor de plante cultivate in grddinct botanicddin (1861). Proect de organisarea po-litief in Romdnict (1863).

Anastase ntu, a fost ales membru inDivanul ad-hoc din Moldova, §i in nenu-mèrate rinduri deputat §i senator in Cor-purile legiuitoare duiA Unire. El era membrual Academiel Romke incA de la Septem-brie 1871.

Filimon (Nicolae). Prosator, nAscutîn Bucurescl la 1819, mort in acest ora§la 1865. A dus o viat6 foarte sbuciumatkfiind rénd pe raid, antket de biserick co-rist la teatru, flautist inteo orchestrk criticla un ziar, romancier §i la urma urmelorfunctionar la Arhiva StatuluI.

Posedánd un spirit de observatiune foarteadilnc §i mult talent, el a scris : ExcursiunlIn Germania meridional d (186o). Mateo Ci-priani, Oral-ul Bergamo, Slujnicarit (1861).Ciocoit vecht si not (1863).

Filipescu (Alexandru). Om politicnascut in Bucuresd la 1775, incetat din viatlla 1856. A primit o educatiune foarte

in streinlitate §i in tark §i era versat incuno§tinta limbelor latine, elene vechie §imodernk francezk italiank Delegatul boeri-lor pe Lang5. Tudor Vladimirescu la 1821,§i'a indeplinit misiunea atilt de indemkatic,in cilt a fost supranumit Vulpe.

Logofét al Dreptatei cilnd se afla in taràgeneralul Kisselef, trecu apol la Ministerulde externe. A luat parte la redactarea re-gulamentulul organic. La 1842 a contribuitmult dinpreun5. cu Filip Len § la alegereaDomnitnrulul George Bibescu care'l conferimai térziù rangul de .9Care Tan.

Filipescu (Constantin G.).Fiul ma-relui ban Jordache Filipescu, riscut la 1804,incetat din viat6 la 1842 Februarie.

A fkut studiile in Francia. Intors in tarAla 1829, a intrat in o§tirea româneascA laformarea ei §i a inaintat pênA la gradul decolonel. A fost in urinA efor al Scoalelor,deputat in ob§teasca adunare, judecAtor ladivanul civil, mare postelnic. §i mare logo-fét al Credintel.

In timpul administratiunei principeluiKisselef, acesta l'a luat ca secretar particu-lar al ski.

Filipescu (Constantin N.). NAscutIn 1807. A acut studiile la Paris in 1829.I'§I desveli strAlucitele calititti de orator,and pentru prima oarii aborand tribunain 1844, in ob§teasca adunare, denuntäprinteun discurs ce tinu maI multe zile, con-cesiunea minelor cftre Rusia (afacerea Tran-dafirof).

Ministru de finante in guvernul revolu-tionar de la 1848, plecii dupà revolutie inexil unde publick in limba francezii o 10-

FET - 74 - F

crare insemnata sub titlul Mémoire sur lesconditions d' existence des Principautés danu-biennes.

El muri in exil, la Paris, in 1854, fiindabia in vérsta de 47 ant

Ingropat la Filipe§ti Braila, poetul G.Creteanu a compus pentru morméntul s6i1urmatorul epitaf :

Urmiind cu vrednicie traditia strdbund,Inreurf streine bravd duper tribund,

cdnd sund cea ora solemnd'a de,steptdreiCostache Fili pescu, pdru 'n fruntea mi§cdrit.Te termurile Senel, in urmd exilatMuri, §i de'al siti frate aci fu transportat.0 juni generatit, mormintu'l salutati,De patrie ¡i onoare aci vi inspiratt !

Filipescu (Gheorghe).Cun os cut subnumele de Dadu Filipescu. Colonel de ca-valerie, nascut in Bucurescl la 181 r, a incetatdin viata. in Bucuresci la 1889 Decembrie.A intrat in o§tire ca soldat la 1843 §i ainaintat sub-locotenent la 1846. Liberat dino§tire la 1848, pleaca in Rusia, urmeazacursurile §coalei de cavalerie din Moscova§i intra in armata ruseasca, unde stà panala 1859. La aceasta epock dupe ce luaseparte la resbelul din Crimea, §i cáptase pen-tru bravura sa o spada de onoare, reintraIn armatii romana cu gradul de capitan.Colonel in 1867, faca parte din statul-tnajoral Majestatei Sale Regelui Carol I-iù, peatuncl Principe.

Demisionat earag din armata §i trecutla pensie, reintra in o§tirea ruseasca candisbucne§te resbelul Independentel (1877-78)§i este ata§at ca adjntant pe lènga mareleDuce Nicolae, fratele Impératului.

Filipescu (Gheorghe C).NAscut in Bu-curescI la 1840. A facut studiile In Germa-nia §i Austria, apoi a intrat in armata Mol-doveI cu gradul de sub-locotenent §i a fostadjutantul Pricipelul Cuza.

Demisionat din armata la 1863, s'a sta-bilit in Bucurescl.

Nutnit mare§al al Cutlet A. S. PrincipelutCarol I-iii la 1866, a ocupat aceasta inaltademnitate péna la 1874.

Trimis atuncl ca agent al Orel la Peter-sburg, a pastrat acest post péna la 1876cand a demisionat in urma retragerel gu-vernuluI L. Catargiu.

Filipescu Ion (A.). Supranumit Vul-

pache, fiul lul Filipescu Vulpe, om poli-tic, nascut la 1811, incetat din viata laAugust 1863.

A facut studiile sale in Francia de undes'a intors in 1835 Cu titlul de licentiat indrept, ocupand functiumle judecatore§t1 demembru la Tribunalul Ilfov §i apot membrula Curte. Retras din tara cand a isbucnitrevolutia de la 1848, s'a reintors sub dom-nia luI Stirbey cand a fost numit secretarde stat (Ministru de Externe) §i apol lo-goat al Dreptatel. La 1856, a fost pre§e-dinte al Comisid Sfatului Ora§enesc, eardupè plecarea lui Voda Al. Ghica, e numitCaimacam dinpreuna Cu Manolache Baleanu§i Iancu Manu.

A lucrat mal térziù pentru Unirea Prin-cipatelor §i a fost Ministru al Justitiel lainceputul Domniel lul Cuza. Ales de malmulte orl deputat al judetulul Dolj, era in1863, vice-pre§edinte in Adunarea Deputa-tilor. La 1845 se casatorise cu fiica ceamare a lul \Tod. Bibescu, domnita Elisa.

Filipescu (Iordache).Om politic nas-cut la 1765, incetat din viata la 1855.Barbat Cu multa eruditiune, a ocupat func-tiunele cele mal importante in Stat. A fostmare vornic §i mare ban-Ministru de In-terne pana la 1835. In anul 1834 a fostcel mal serios candidat la domnie sustinutde partidul liberal, dar combatut de Ru§1.Alegandu-se Alexandru Ghika, servi subdansul ca Ministru de Interne pana la 1835.

La 1843 dupe retragerea DomnitorululAl. Ghika, fuse caimacam din-preuna Cu Th.Vacarescu §i M. Cornescu de la 15 Oct.1842 pina la Ianuarie 1843. Sub domnialui Bibescu a fost Pre§edinte al SfatuluI dela 29 Iunie 1843 pana la 29 Iunie 1846§i Ministru de Interne pana la II Mai 1847.Sub domnia lui tirbey a mai fost Minis-tru de Interne de la 1--ifi Septembrie 1849pana la 4 Mal 1854.

Filipescu (Nicolae).Om politic, nas-cut in Bucuresci la Decembrie 1861. A Rcutstudiile sale in streinatate, land la Parisdiploma de licentiat in drept. Intors in talls'a pus dupé putin timp impreuna cu altitinerl in capul ziarului Epoca, organ delupta in contra partidului liberal de la 1884pan5. la 1888, and acest ziar s'a contopitcu Constitulionalul.

Ales deputat al colegiului al 3-lea de

FIL - 75 FIL

Braila, a representat in Camera de la 1887pana la 1895 neintrerupt interesele acestuIjudet. La 1893 a fost ales Primar al Capi-talo, §i a ocupat aceasta functiune pana la1895 Octombrie cand a fost disolvat Con-siliul comunal in urma venirel la putere aguvernulul liberal.

La 1895, Noembrie, a redeschis ziarulEpoca, organ de luptil conservator con-tra guvernului liberal.

A publicat cate-va bropri, intre carlPartidele politice (1890) Cestiunea terdneascd(1891) Alba §i ro,,rit (1894) Cdtre un nodideal (1897).

Flechtenmácher (Alexandru).Violo-nist, compositor muzical ,nascut in Ia§1 la 23Decembrie 1823 incetat din viata In Bucurescila 28 Ianuarie 1898. A aratat inca din fra.-creda copilarie multa tragere de inimA pentrumuzica, astfel in cat la vérsta de 9 anl, cantadeja prin concerte.

La 1837, marele logof6t Costache Ko-nache, '1 trimise la Viena ca bursier sprea urma cursurile pentru vioara §i composi-tiune. Intors in tara la 1840, regasimcapelmaestru al Teatrului national sub di-rectiunea M. Millo in 1844, Orla la 1847cand \Toda Mihail Sturza trimite earalin streinatate spre a se perfectiona in artasa. El pleaca la Paris, dar evenimentele po-litice de la 48, 1'1 recheama in tara, §i

dup6 ce trece pe la teatrul din Bucurescila 1852, pe la teatrul din Craiova la 1853,earii§I pe la Ia§I, el se fixeazit in Bucuresdla 1858.

La 1861, Flechtenmacher este numitprofesor de muzica la o §coalii a Statuluidin Capitala, §i la 1864 profesor la Con-servatorul din Bucurescl, post pe care l'a o-cupat pana la 1894 cand a fost trecut la pensie.

Acest compositor a contribuit mult lapopularisarea repertoriului autorilor no§trildramatici. El a scris muzica pentru InsurdteirChiriqa la lag, Chiriqa in provincie, BabaHdrca, Scara Mdter, Urdta Satultd, CintpoiulDraculut, Craizi Nod, Fata de la Coia, etc,etc. Intre operile sale, trebue sè numèramo colectiune de ccintece nationale, tiparitela Socec.

Flechtenmacher (Christian). Pro-fesor, jurisconsult, adus din Transilvaniade catre vornicul Mihai Sturdza §i numitla 1831 profesor de legislatie la §coala Va-

siliana din Ia§I, unde a predat 18 anl cur-surile sale.

Dinpreuna cu Damaschin Bojinca, a tra-dus in limba romana codul Calimah.

Flechtenmacher (Maria). Artistadramatica, näscuta in Bucuresci la Noembrie1838, incetata din viata la 14 August 1888.Dupé ce a urmat cate-va clase primare, aimbrati§at din copilarie cariera dramatica la185o, debutand la un teatru din Braila. Apoia intrat in trupa luI C. Mihaileanu la Cra-iova §i la 1853 s'a casatorit cu composi-torul muzical Alex. Flechtenmacher, §i amal jucat pe scena teatrului din Bucurescl

In afara de activitatea s'a artistica, MariaFlechtenmacher a publicat Toesit si prazdun volum (1871).

Fleva (Nicolae). Om politic, nascutIn Foc§ani la 1840. A fácut studiile salela liceul Sfantu Saya §i apol a urmat cur-surile Universitàtel din Neapole, unde aluat diploma de licentiat in drept.

Intors in tara la 1867, infra imediat inluptele politice §i se distinge mal ales prinviolentele sale ca agitator al maselor po-pulare.

Ales deputat imediat de alegatorii dinFoc§ani, e vecinic amestecat la toate tur-burarile §i toate mi§cttrile de stradA.

Inaintea juratilor din Targovi§te, este a-paratorul celor amestecatl in mi§carea re-volutionara din Ploe§ti de la 26 Martie 1870.

Primar al Capitalel sub guvernul IonBrAtianu, demisioneaza la 5 Iunie 1886 §idevine unul din membrii ce! activi §iturbulentl af opositiel-unite, provocand deseintrunirl publice in cari se distinge prinviolenta limbagiulul s66.

In Camera din care face parte, urmeazaasemenea o crilncena opositie contra gu-vemulul §i din cauza unui discurs mal a-gresiv, i'§I atrage un duel ca d-nu Phere-kyde Ministru de Externe. In acest duel eranit de un glont in mana sté'nga (14 Ia-nuarie 1887).

Arestat la 15 Martie 1888, e depus pre-.ventiv la Vacare§ti pentru ca se pusese din-preuna cu alte personalitati politice in capulmanifestantilor carI aú ravalit in curteaMitropolieI, cerand demisiunea guvernululIon Bratianu.

Pus in libertate dup6 constituirea noululguvem Tb. Rosetti, N. Fleva se raliaza la

FLE 76 FLE

partidul liberal din noù §i reincepe o cam-panie de agitatii contra conservatorilor.

La 4 Octombrie 1895, formandu-se Mi-nisterul D. Sturdza, N. Fleva ja portofoliulMinisterulul de Interne, dar pentru scurttimp, cad la 15 Ianuarie 1896 este nevoitsè demisioneze din cauza neintelegerilordintre dénsul §i cei lalll colegl al 0.1 inprivinta modulul prea democratic cum ad-ministra departamentul ce i se incredintase.

In urma retragera sale de la guvern,intemeaza ziarul Dreptatea §i devine §efulgrupului liberal-democrat.

N. Fleva a publicat mal multe bropri,intre altele : Trerogativele Adundret depu-tatilor (1877) Disculia generalci asupra legetcomunale (1886) 'Dare de seamd clitre cetd-tent (1886) Misterele Tolitiet Capitalet0 887)Ghe,refturile de la .51,Cinisterul da rqbel (1888)Regim autrocratic (1893).

Florescu (Alexandru Em).NIscut inBra§ov la 22 Ianuare 1822. A facut studiilesale in liceul Sfintu Saya, apoi a intrat la1840 ca copist la Secretariatul Statulul,unde a inaintat péna la functiunea de se-cretar. La 1846 plead la Paris spre a stu-dia dreptul §i urmeaza cursurile 2 ani.

Dup6 revolutiunea de la 1848, s'a intorsin tara §i a fost in diferite réndurl prefectde judet §i la urma prefect de politic inBucure§t1.

Dupe ce face parte din divanul ad-hoc,este numit in 1857 Director la Ministerulde Interne apol Ministru de control de la24 Martie 1862 péna la 24 Iunie acela§ an§i Ministru al Luctirilor Publice de la 24Iunie pan la ii Octombrie 1862.

In diferite réndurI, Al Em. Florescu afacut parte din parlament, ca senator saildeputat.

Florescu (Bonifaciu). Profesor, pu-blicist, nascut la Pesta (Ungaria) la 27 A-prilie 1848. Elev al liceului Louis-le-Granddin Paris, licentiat in litere, de la Rennes,e profesor de limba tranceza la liceul SfintuSaya din Bucuresci de la 1843 §i péna inpresent'cu o mica intrerupere intre 1874-1876§i intre 1882-1883.

A scris §i publicat in diferite reviste literare:.(`Da.cia sub jugul Golilor» Istoria in ciin-

tece populare. Poetul Grigore Alexandrescu,Etiam contra omnes. A infiintat ziareie Por-tófoliul ronuin (1880-1881) Bibliotfca onzu-

la de gust; Dacia viitoare, disparute iricurand.Lucrarile sale mai principale sunt : Cursmetodic de limbafrance?4, Versification fran-caise, Hisioire de la litterature francaise 2V01. Toésie lyrique francaise. Istoria in tablo-uri, Ritmuri ji rime, Buffon, discours sur lestyle. Studit literare, etc.

Florescu (Ion Em).Om politic, gene-ral de divisie, fiul vorniculul ManolacheFlorescu, nascut la 1819 in ROmnicu Val-cea, incetat din viati la 22 Mai 1893 in Paris.

A facut studiile sale la colegiul SfintuSaya §i apoI a terminat cursurile §coalei destat-major din Paris. Reintors in tara,in armata romana §i e insarcinat de prin-cipele Bibescu cu organizarea o§tirei, cilndcreaza cea d'ant6iù §coala militara. La 1854avind gradul de Colonel, face campania intimpul rezbelului Orientulul ca oficer deordonanta al generalilor Liklers §i Dannen-berg, din armata rusi. La 1859, generalulFlorescu e Ministru de rezbel al ambelorPrincipate, dup6 unire ; apol demisioneaza§i revine in capul acestui departament dela 30 Sept. 1862 pana la 12 Octombrie1863. In 1865, generalul Florescu face par-te din cabinetul Kretzulescu ca Ministrude Interne §i LucrArI publice de la 14 Iuniepana la 30 Ianuarie 1866. Mal térziù, incabinetul Lascar Catargiu, el ia Inca o dataportofoliul Ministerului de Rezbel §i'l tinede la 14 Martie 1871 pina. la 4 Aprilie1876, cAnd devine pre§edinte al Consiliuluipentru câte-va zile; §i apol demisioneazii.

La aceastá epoca, dinnreuna cu cel lalt1colegi ai sé1 din guvermil conservator, estepus sub acusare §i i se refuza autorisareade a participa la rezbelul Independentel din1877.

Guvernul liberal, renuntand la decisiuneasa de a merge inainte cu darea'n judecataa fo§tilor Mini§tril conservatorl, generalulFlorescu reintra in viata politica ; membrual pat tidului conservator, el este ales pre-§edinte al Senatului in 1890 §i in 1891forma sub pre§identia sa un guvern conserva-tor care nu tinu insa de cat putine lunl,fiind compus numal din elemente disidente.

Retras de la putere la 27 Noembrie 1891,generalul Florescu a plecat in streinatatespre a'§I cauta sanatatea §i a incetat dinviata la Paris. in 1893.

Gerwralul I. Em. Florescu a publicat :Teoria dtiret la semn (1845) Datoriile Os-

FLO - 77 - FLO

ta pica (1876) Contingentul ar mate! (1877)Situatiunea (1877) Institatiunea militarcE ba-;tad pe jcoald (1888) Fortificatiunile (1889)Armatele vechil 3ci moderne (1890).

Florian (Aron).Publicist, nascut la i8 o 5in Ardeal (Transilvania,) mort la 1887 in B u-curesci. Terminand studiile sale in Pestha,a venit in Bucurescl la 1826, adus deConst. Golescu care i'a incredintat condu-cerea §coalei primare ce infiintase la mo§iasa Gole§ti. La 1836, a fost numit profesorde istorie la Sfintu Saya, ear mal tirziùmembru in consiliu de instructiune.

Amestecat cat va timp in viata politickparticipand la mi§carea revolutionara din1848, Aron parase§te tara, se reintoarce inArdeal ca redactor al unui ziar fondat deMitropolitul aguna, trece la Viena undecolaboreaza la alt ziar §i apoi se reintoarceIn Romania.

Acestul publicist se datore§te : Istoria Prin-cipatelor (1835- 1838) Dictionarul Francqo-Romd n, in colaborare cu Hill §i PoenaruCatechismul omulut creVin (1839) Geografia,Istoria generald pe seama §coaler, MihaiBravul (1852), etc. .

Fontaninu (Gheorge).--Profesor, nits=cut in Bra§ov la 1825, incetat din viata. inCraiova la 24 Aprilic 1866. Invatatura pri-mará a facut'o in Sibiú, liceul in Pesta §icursurile universitare In Viena. Intors intara, a fost numit la 1851 Director algimnasiului din Craiova, §i profesor delimba latina ocupand aceasta functiune trei-zed de ani

Singura sa publicatiune este : Geografiakicd ¡i matematicd (1855).

Formac (Constantin). General debrigada in reserva, nascut la 1830 Martie8, incetat din viata in Bucuresci la 27 Mai1897. S'a inrolat in armata ca junkér la1847, §i a fost inaintat sub-locotenent la185o. Liberat la 1855, a reintrat in armatala 1856 §i a fost inaintat ofiter superior la1865, colonel la 1882, general de brigadain reserva la Aprilie 1890 and a demisionatdin armata.

In timpul rezbelului Independente! 1877-1878, s'a distins prin vitejia sa §i a prinsIn douè raduri convoiuri turce§ti, primindmultumirile generalilor ru§! Arnoldi§i Gurko.

Fotiade. Cumnatul caimacamulul Vo-goride §i agentul sal la Constantinopole,trimis acolo spre a zadarnici incerciirile deunire a Principatelor.

Fotino (Androcle.) Medic, Inspectorgeneral de brigada, nascut in Braila la1834 Noembrie ii. Studiile liceale §iprimele studil medicale le-a facut in Greciala Atena §i in urma s'a dus la Paris pen-tru cotnplectarea studiilor sale medicate.

La 186o s'a intors in tara, §1 a practi-cat medicina in Bucuresci. Tot in acela§ian, cu ocasiunea organizare! «Serviciului Sa-nitar Militar» a intrat in armata ca medicmilitar, cu gradul de medic de Regi mentCl. II-a. I s'a incredintat atunc! SectiuneaChirurgicala de bolnavi la Spitalul militardin Bucuresci, §i a fost insarcinat sa facaun curs de Clinica chirurgicala in servi-ciul s65.

La 1862 a fost numit secretar al Con-siliului Medical Superior Civil, functiune pecare a ocupat-o pana la 1865; cand a de-misionat.

La 1863 a fost inaintat Medic de Regi-ment Cl, I. Tot in acela§i an a fost numit§i sub-Director la 5coala Nationala de me-dicina, functiune pe care a ocupat'ola transformarea acelei Scoli in Facultatede medicina.

La 1866,a fost inaintat medic principalCl. II. La 1874,cand pentru prima oara s'aaplicat legea sanitara a Ore!, a fost numitmembru al Consiliului medical civil, func-Oune pe care a ocupat'o pana la 1894,canda e§it la sort! §i a fost inlocuit.

La 1875, a fost inaintat la gradul de me-dic principal Cl. I.

La 1877 Aprilie a fost ales senator alcolegiului al 2-lea de Ismail. Dupa retroce-darea Basarablei, '§i-a stabilit domiciliul po-litic in judetul Mehedinti, unde este mareproprietar, §i unde in mai multe randuri afost ales senator al Colegiului marilor pro-pietarl.

La 1877-78, a luat parte in Campaniadin Bulgaria, ca §ef al ambulantei mare-lui Cuartier General.

Aceastd ambulanti forma baza opera-tiunilor Serviciului Sanitar al Armatel Ro-mane din jurul Plevnel.

In afara de conducerea ambulante! mare-lul cuartier general, el a asistat cu per-sonalul disponibit al ambulante!, la toate

FLO - 78 - FOT

atacurile armatel române in contra Plev-neI ; §i une orl s'a gasit in mijlocul focu-lul inamiculul «la 30 August §i 6 Septernbrie.»

La 1878 Februarie, imbolnavindu-se laPoiana inspectorul general Dr. Davila, afost insarcinat de catre Ministrul de Rezbelcu evacuarea bolnavilor §i ranitilor din spi-talele de campanie dui:a marginea dreaptaa Dunarel. Aceasta misiune a fost una din-tre cele mg grele de implinit, atat dincauza asprimeI timpului, cat §i din cauzainsuficientei mijloacelor de transport, pre-cum §i mal ales din cauza deprimarei fisice§i morale a personalulul sanitar, care inacel moment '§"i platea §i el tributul lao epiedernie de tifos de care era bantuit5armata noastra din Bulgaria.

La 1883 a fost inaitat la . gradut de medic inspector general §i numit §eful cir-comscriptiuneI sanitare corpului I de ar-mata §i divizieI active Dobrogea.

La 1885 a fost numit director generalal serviciulul sanitar civil, §i a ocupat a-ceasta functiune in mod gratuit timp deopt lunI; in urma a demisionat.

La 1886, a fost numit Efor al spitale-civile din Bucurescl, functiune onorifica, pecare a ocupat-o pana la 1889, cand a de-misionat.

La 1891, Ministrul de Ritzboiù, l'a insar-cinat sa represinte ca delegat al acestul Mi-nister, serviciul sanitar militar roman lacongresul de hygiena §i demografie de laLondra.

La 1896 a fost numit iara§1 efor al spi-lelor civile din Bucurescl.

Scrierile sale originale se miirginescin trel rapoarte catre Ministrul de Internepublicate in bropri asupra inspectiunilorsanitare ce a facut judetelor : Buzaii, R.-Sara% Putna, Braila, Tulcea, Constanta, Il-fov §i ora§ul Bucuresci in calitate de mem-bru al Consiliuluf Sanitar Superior, §iin comunicarea ce a facut la Congresul dela Londra §i Raportul catre Ministrul deResbel publicate tot in bropil.

Fotino (Dionisie).Publicist nascut la1769, in Pathras (Peloponése). A fost tri-mis din eopilarie de parintele séia la Cons-tantinopole pentru a '§1 urma studiile la«marea §coalii a neamulul de la Patriarhie.»

El a urmat cu succes studiile sale lite-rare la sus zisa §coala, desvoltand tot de o-data §i un deosebit talent pentru muzica

vocala bisericeasca, ceea ce 'II a atras sim-patiile Patriarhului ecumenic. El cuno§teabine limbele greaca, latina §i araba §i erafamiliarisat cu limba franceza §i italiana.

Dupa terminarea studiilor sale la Cons-tantinopole, Dionisie Fotino a vizitat ora-ele Viena, Lipsca §i Venetia, de unde rein-

torandu-se la Constantinopol a intrat insocietatea Eterier §i a inceput a lucra camembru al acestei societatI.

Dionisie Fotino a venit in tara la anul1804. La sosirea lui Vocla Caragea, el afost ata§at pe langa acest Domn in calitatede al 2-lea Secretar.

Dionisie Fotino a luat parte la toate lu-cradle de organizatie §i de legislatiune in-treprinse de Caragea in primil aril aI Dom-n ie/ sale, pentru care i s'a acordat rangulde Serdar, §i de atunci el a fost mai multcunoscut sub numele de Serdarul Dioni-sache.

In urma insa, vazénd 6 Voda Caragease abatea mult de la calea cea bunk abu-zand in tot felul cu scop de a '§I satisfaceplacerile §i a se imbogati, Dionisie Fotinoa inceput sal atace prin scrierl satirice a-nonime, ceca ce a facut ca el sa devie foartesimpatic boerilor pamêntenl.

Vocla Caragea convins ca numai DionisieFotino putea sa-1 atace astfel, a hotarit insecret decapitarea lul, §i pentru aceasta ce-ruse de la Pa§a din Ru§ciuc un calail (gealat).

Scaparea vietel lui Dionisie este datoritanumal protectiunei Ba§ Boerulul IordacheFilipescu, care prevenindu-1 la timp, l'a a-dapostit in casa sa pe timpul celor din urma4 anI al DomnieI lui Caragea.

Casele Ba§I Boerilor Ord, era?"' consi-derate in acea epoca ca inviolabile.

In acest titnp de captivitate voluntara,Dionisie Fotino a intreprins scrierea Isto-rid Dacief in trel volume. Pentru aceastAimportanta lucrare, Iordache Filipescu 'i apus la dispozitiel toate mijloacele de car"'dispunea dansul, §i cu 0 generositate proprieboerilor marl din acea epoca, el nu a crutatnicT un sacrificiu pentru procurarea de do-cumente §i scrieri, de, caff avea nevoe Dio-nisie Fotino in lucrarea sa. Pe tot timpulcaptivitateI sale benevole, Dionisie Fotinoa avut langa dansul pe nepotul sèi'l IlieFotino fiul surori sale Pashalita, pe care '1Inflase §i '1 instruea singur impreuna cuConstantin fiul lul Iordache Filipescu §i cunepotul acestuia,Grigore (Gagata) Filipescu.

l'Ot 7) FOT

FRA

Nepotul lul Dionisie Fotino, lije, 'i a ser-vit tot timpul ca secretar, §i dupa moarteaunchiulm .566 a continuat scrierea Istoriel

§1 a descris Revoluliunea din anul1821 in Rotnetnia, scriere in limba greacaIn forma de cronica §i intitulata TudorVladimirescu Alexandru Ipsilante sad re-volutiunea din 1821 tradusit de M. Geor-gescu.

Dupa plecarea lui V oda Caragea, la anul1818, Dionisie Fotmo a parasit casa binefacatorulul s66 Iordache Filipescu §i s'a in-stalat in propria sa casa, pe podul Tirgululde afara (Calea.Mo§ilor) in fata bis ericel CuSfintil, actuala casa a reposatulul Dr. War-thiadi. Aci el a trait stimat §i iubit de toticati Il cunosceaù.

Se ocupa de o potriva de scrieri literare§i scrieri de muzica bisericeasca. Spiritulsä umoristic, de la plecarea lui Caragea,luase o altii directiune. Biciuia fara mill cupana sa satirica, cochetariele femeilor dinsocietate, cochetaril importate din Fanar.

Dioisie Fotino a murit in mod subit laio Octombrie 1821. A foat imormantat cumare pompa la biserica cu Sfinti din PoduTirgului d'afara, unde §i 0111 astazi sepoate vedea piatra ce acopere mormintulséii, care se afla sub jeturile din stranastingii a bisericel.

Franchetti (Benedetti). Impresariode trupe italiene §i profesor de cantec, nas-cut in Verona. A inceput prIn a fi volun-tar in legiunea lui Garibaldi, pe care l'aurmat in mai multe expeditiuni. Ranit dedoua gloante in piciorul stang, a parasitcariera armelor §i s'a ocupat de muzica.Venit in Bucuresci, se face cunoscut la1852 ca §ef al corurilor cand se deschideTeatrul cel mare, §i incepe sa dea repre-sentatiuni arti§til de opera italiana. Ani in-delungati a fost apoi el singur in mai multerindurl impresario, dar a perdut cu acesteintreprinderi tot ce avea. A fost nu-mit mal tarzia profesor de muzica la di-ferite §coale particulare §i ale Statulul inBucuresci.

A incetat din viata in Bucuresci la 1895.

Francudi (Epaminonda). Profesor,nascut in insula Cipru la 1829, incetat dinviata in Bucurescl la 1897. A facut stu-diile sale la Athena §i apoi a venit in tara§i a dat lectiuni de limba elena la diferite

FliN

§coale. In 1864 a fost numit profesar delimba §i literatura elena la Facultatea delitere §i filosofie din Bucuresci.

A publicat : Discurs in amintirea eroilorde la Creta (1866). Hymn la Unirea Trin-cipatelor (1859), toate in limba elenii.

E. Francudi a fost director al §coaleInormale superioare §i interpret pe langaMinisterul de Externe pentru limba

Frank (Andrei).Farmacist, nascut in1815 in ora§ul Mediasch (Transilvania).Dupé ce a imbrati§at cariera de falmacistIn ora§ul séi'l natal, a trecut in Munteniala 1846 ca farmacist in Mizil, apol s'a stra-mutat in Bucuresci unde a cumparat unimobil §i a deschis farmacia «La Ursu» pecare o poseda §i astazi.

La 1859, el a fondat Societatea farma-ci§tilor din Romania. A fost timp indelun-gat membru in Comisiunea chimico-farma-ceutica, cat §i membru al Comisiund dehygiena, §i al juriului examinator de licen-tiatl in farmacie.

Frollo (Giovani L).Profesor universi-tar, filolog, nascut in Venetia la 1831, doc-tor in drept al facultatei din Padova.

A pArasit tara sa fiind mncft te'nar sprea se stabili in Romania ca profesor delimbi neo-latine, in diferite institute parti-culare §i de ale Statului. La 7 Octombrie1878 a fost numit definitiv profesor la Fa-cultatea de litcre din Bucurescl pentru cur-sul de istoria literaturelor moderne §i inspecial a celor neo-latine. A publicat ; Limbaromdra ji dialectele italiane (i86o) Vocabu-lariu italiano-romeinesc (1869) Limba natio-nalcf ji limbele streine in jcoalele romdne(1871) 0 mud incercare de soligiune a pro-blemuluf ortografic (1875) Utilitatea studii-lor neo-latine in Romcinia (1878) Lectiunfelementare de gramaticd latind (1895).

Frunzescu (Dimitrie).Publicist, nas-cut in Ia§i la 1838. A facut studiile intara §i streinatate, ca bursier al Statului.La 1859 a intrat in serviciul . statistic alMoldoveI, ear la 1862 a trecut in Bucu-rcsd la acela§ servici6.

A tiparit : Geografiia kicei ji politicd aRomcinief (1871) Dictionarul topografic jistatistic al Romciniel (1872). A colaborat laTrompeta Carpatilor ji Columna luf Traian.

rtu

rrunzetti (Toan).Sub-locotenent nAs-cut la 8 Iunie 1852, mort la 12 Ianuarie1877. Intrat in ostire ca soldat la 1870,trece in rezervA la 1875, apol se reanga-jeazA ca sergent in 1876 si este inàltat inacelas an la gradul de sub-locotenent.

In timpul rezbelului Independentel, faceparte din Regim. No. 9 Dorobanti si moarein lupta de la Smardan la 12 Ianuarie 1878.

Fundescu (Ioan)Ziarist, publicist, nAs-cut in Pitesti (Arges) la 1836. Dupé ce aurmat dit va titnp cursurile colegiului St.Saya din Bucuresci, incepu sà publice ver-suri prin ziarele «Ddmbovito ji Nationalul».

Apoi publid foaia umoristicii Pepelea(186o) Tombatera (1861) si colaborà laRomdnul de la 1862 p&O. la 1864, precumsi la Nichipercea, Reforma, etc.

Galleron (Albert).Arhitect francez,niiscut in Paris la 1855.

AvLui legatiri de prietenie cu mai multirornâni studentl in Paris, a intreprins dup6indemnul lor o cAlAtorie in RomAnia pe la1880. Aid', dup6 ce s'a ocupat cu diferitelucriiri, a fost numit arhitect al Eforiel Spi-talelor civile la 1891, dar a demisionat pestedoui ani spre a se reintoarce in Paris undes'a stabilit.

Albert Galleron a facut intre alteplanurile &Inca N,ationale, Atheneulut ro-mán si Asilulut Sleftineanu din Bucuresti.

Galli (Emile).Zi,arist francez, niiscutin Corsica la 1845. A fiicut studiile sale inMarsilia si a debutat in ziaristic6 la 1868,ca redactor la ziarul Le Rappel de la Pro-vence. Dup6 resbelul din 1871 a fAcut partedin redac,tia ziarului N,ational (PariS) undea r6mas pan5. la 1875.

In timpul rezbelului Sêrbo-Turc, a fostcorespondentul Nationalulut in Sérbia si inHerzegovina in timpul insurectiunei (18751.876) .

Venit in Romftnia tot ca corespondental acelui ziar Cat a tinut rezbelul indepen-dentei (1877-78) a fondat la 2114 Iunie1877 un ziar in limba francezà sub titlul

GAN

Dupé ce se stabili cat va timp la LA(1865) unde infiinta foaia liberalá Teatrul,se reintoarse in Bucuresci ca administratoral «Buletinului Instructiunel Publice». Darin curAnd fundii alt ziar, Telegraful care aavut o existenta mai lungA-1875-1885 cucâte-va intervale de intrerupere.

I. Fundescu a representat judetul VlascaIn mal multe rêndurl in Camerile liberalede la 1877 pAn5. la 1888.

El a publicat : Vocea Argeplut versuri(1859) Flort de cdmp versuri (1864) Baz-me,poqit, pricctliturt§i ghicitort (1867) Calen-darul draculut (1867) Poe.zit nouer (i868),Scarlat, roman (1875.)

De la 1895, I. Fundescu a ph-Asa politicaziaristica dui:06 ce a mai colaborat putin

timp incii la Ronninu/ intre 1893-1895.

«l'Orient» care aplirea in Bucuresti. Rezbeluterminat, deveni l'Indépendance Ronmaine, in colaborare cu A. Ciurcu.

La 1883 E. Galli a fost expulsat din tari'iprintr'o decisiune a consiliului de ministride sub presidentia lui I. C. BrAtianu, si a-poi la 1885 fu expulsat si A. Ciurcu, iarl'IndépendanceRoumaine deveni proprietatealut G. Em. Lahovary.

Corespondent al acestui ziar in Bulgariala 1886, E. Galli fu expulsat si de aict la1886. La 1888, in urma cAderei guvernu-lui liberal de la putere, s'a reintors in Ro-mAnia si a intrat administrator al ziaruluiUndépendance Roumaine.

Ganea (Nicolae).Publicist, nAscut inorasul FAlticeni la 1831 A fAcut studiilesale in Iasi si Patis unde a terminat facul-tatea de drept. Reintors in ,tarà s'a stabilitavocat in Iasi ; la 1871 a fost ales deputatsi primar al Iasului.

N. Ganea a fAcut parte din ministerulIon Blitianu in ultima sa formatiune caministru la domenil de la i Martie la 23Martie 1888. La 1897 a fost ales prese-dinte al Senatului fiind in acelasi timp pri-mar al orasului

Pe terenul literar, el este unul din mem-6

bril fundatori al societatei literarc Junimea,de care s'a despartit mai tarziù spre a luao parte activa la luptele politice.

Scrierile sale sunt : Incercdrt ¡iterareNovele (1873 si 1886) Poesit (1886) incare intrA i traducerea a sapte cantece dinInfernal lul Dante.

Gamescu (Durnitru). Capital] niscutla 14 Octombrie 1834, mort la 7 Octom-brie 1877. Intra in armatA ca soldat la 1854,e inaintat la gradul de sub-locotenent in1864 si capitan in 1875. In timpul rezbe-lulul Independentel moare pe campul deluptil in fata Plevnel la 7 Octombrie 1877,In capul companiei sale din reg. 7 de linie.

Ganescu (Grigore). Publicist nitscutIn Craiova (Dolj) la 1830, mort la Mont-morency (Francia) la 1877 in luna Aprilie.A facuf studiile in Paris si gratie relatiu-nelor pe cari le avea acolo in lumea

isbuti sa intre lu ziaristica franceza, de-butand la 1860 ca redactor la Courrier duDimanrhe, organ liberal, dusman al institu-tiunelor imperialc. Expulsat din Francia dincauza articolelor sale violente, Ganescu trecuin Germania si fonda la Francfort ziarull'Europe, care pe.)te putin timp fu suprimatdin ordinul generalului Vogel de Falk:ken-stein.

Ganescu se reintoarce atunci in Francia,se impacA cu puternicil zilei, dobandeste na-turalizarea si devine redactorul sef al ziaru-lid satiric 'Vain Jaune.

La inceputul anului 1869, trece in a-ceasl calitate la ziarul Le Parlement, incer-cand sa pittrunzA in parlamentul francez.

Campania sa electoral, rAmane inse farAsucces i dupil caderea imperiului, Ganescuplcacit la Tours, uncle tipareste ziarul LaLiberte, apoi la Bordeaux, unde sub direc-tiunca lui colaboreaza la ziarul LeRépublicain.

La 1876, Ganescu incearcii earAsi fArA

succes st patrunza in parlamentul francezsi apol fondeaza Les tablettes d'un spectateurziar autogratiat, la care lucreaza OM inmomentul mortsl.

G. Ganescu a mai publicat : La Valacbiedepuis 1830 just/Wit ce jour (i855 Bruxelles)Diplomatie et nationalité (1856).

Gaster (Moses). De origina israelitA,nascut in Romania la 1856. A fAcut stu-

dile sale in tatil si le a terminat in strèi-natate, ocupandu-se in special cu filologia.

A flcut la Universitatea din Bucurestl in1880 numeroase conferinte asupra limbel

litapaturei romane.Expulsat din tarA la 1885 printr'o deci-

siune a consiliului de ministri, sub guver-nul Ion Bratianu, pe motivul ca ar faceparte dinteo societate iridentista, s'a stabilitla Londra. Aci a fost ales rabin al comu-nitAtei Israeliilor portugezi, demnitate pecare o pastreazA pana in prezent.

M. Gaster a scris i publicat : Die rumd-nische condemnatio uvae (1878) Literaturapopulard romdnd (1882). Christomatia ro-nuind(1891),Instruclittnea In Englitera (1893)Istoria biblicd (1897).

Gatineau (Alexandru.) Artist dra-matic de origina francezii, nascut la 1812,incetat din viatit in Bucuresti la i Mal 1883.

A fost cel regisor al teatrului na-tional din Bucuresti. Venit in tara la 1847Cu o trupS francezA care da representatiuniIn Iasi si in care juca i dansul principaleleroluri de comic, s'a stabilit in Iasi ca re-gisor la teatru rominesc ; de acolo a tre-cut peste curand in Bucurestl si a ocupataceasi functiune pana la moartca sa. Gati-neau a adus servicii imense teatrului nos-tru care la formatiunea sa, era firestecu desavarsire de cunostintele necesare pen-tru punere in scera i montarea picselor.

Pentru servicide aduse teatrului, Came-rile ai acordat luI Gatineau impatnintenireacu dispensa de stagiu.

GavAnescu (Ion). Profesor, nAscutla 1859. A facut studiile in tara si le aterminat la Berlin. La i Septembrie 1888a fost numit profesor la facultatea de li-tere din Iasi, cursul de psihica, pedagogiesi esteti ca.

A publicat : Elemente de psichologie pen-irtt cursul secundar (1890) Existd actiunldesinteresate (1891) Dica (1893) The al-truistic impulse in man and animals (1895)Istoria omenirel, Evul media, Emil antic,Evul modern (1894-1896) Meditdtiile lul Gr.Alexandrescu (1896) Gramatica (1897).

Gavra (Alexandru).Profesor nascutin Oradea Mare (Transylvania) la 18 De-ccmbrie 1797, incetatdin viatA la 23 Oc-tombrie 1884 in Arad.

GAN - 82 -

Dupi terminarea studiilor sale a imbra-tisat cariera didactica si a fost rnd per'end profesor de pedagogie si aritmeticain Oradea Mare, apoi inspector al scoale-lor din Ardeal, director al institutului pe-dagogic. El a publicat : CronicaRomailor(1844) Lexicon de conversaiie (1847).

Gebauer (Alexis).Profesor de pianonascut la Cluj in 1815, incetat din viatain Bucuresti la 14 Decembrie 1889.

A facut studiile muzicale la conservato-rul din Viena, avénd de profesorl pe Sech-ter si Franz Liszt.

A fost in Bucurestl cel mal renumit pro-fesor de piano intre anil 1850-1870. Apublicat numeroase compositil cu melodifnationale §i diferite caete de studil.

Genilie (Ioan).Protesor, data nastereisi incetarei din viata necunoscute. A fostcel d'antéiù profesor de geografie i istoriela colegiul Sfintu Saya, de la infintarea lul.A publicat : Geografia istoricd, astronomicd,nalionald ji civiM (1835) Trincipurf degeo-grafie (1841) Mondul, curs de cuno,slinte jiiziivele curioase (1847).

Georgescu (loan). Sculptor, pictorde aquarele, nascut in Bucurestl la 1856lanuarie. A facut studiile sale in liceu siapol a intrat la coala de Bele-Arte. Inurma unui concurs stralucit, a obtinut obursa la 1877 si a intrat la scoala de Bele-Arte din Patis, unde a obtinut mai multerecompense, precum si o medalie la Ex-pozitia pictorilor si sculptorilor pentru sta-tua sa : Rugdciunea unut copil.

Dupa ce a calatorit prin Italia, Georgescus'a intors in tara si in curand a fost numitprofesor de sculptura la scoala de Bele-Arte din Bucurestl (1887).

Principalele sale productiuni sunt : Sta-tna La* din Bucuresii pe bulevardulAcademiei, Statua luf Asacbi la Iasi, Mo-numentul mitropolituluf Panaret, asezat inteobiserica din Tirnova (Bulgaria). Apoi bus-turile lui C. A. Rosetti, I. C. Brdtianu, A-lexandri, al artistului Pascaly asezat in sa-lonul Teatrului National, si statua fostululprimar al capitalei Take-Trotopopescu, carese va aseza pe bulevardul Pake.

Ca pictor, Georgescu a produs nume-roase aquarele, flor! dupd naturd, veden!,etc., carl ah fost expuse la toate

noastre de pictura

Georgescu (Nicolae).Poet nascut inBucurestl la 1.834, incetat din viata in Bu-curestl la 1866. A servit in armata panala gradul de capitan (1858) cand a demi-sionat spre a se ocupa de literatura. El alasat un singur volum sub titlul Fof deMamut publicat un an dupa. moartea sa.

Gestian (Miculet loan). Artist dra-matic nascut in Bucurestl la 1812, incetatdin viall in BuiAresti la 30 Octombrie 1880.Dupa ce a facut ceva studil prin scoaleleprimare i gimnasiu, a intrat in trupa desub directiunea Millo si apoi in acea a ar-tistului Pascalv.

Mal tarzi6 a fost angajat la Teatrul Na-tional. Principalele sale rolurl ah fost Por-tbos din «Muschetaril» Buval din «Damacu Camela» Don Salust din «Ruy-Blas»,Sbiera din «Rasvan i Vidra-»

Ghenadie (Vezi EnAcescu.)

Ghenadie (Petrescu). Mitropolit-primat nascut in Bucurestl la 1836. In anui1854 a intrat in schima monachala la ma-nastirea Caldarusani. Hirotonisit diacon la1859, preot la 1869, functioneaza ca mareeclersiarch la Mitropolia din Bucurestide la 1870 pana la 1875, cand este alesarhiereh si la 1876 episcop al eparhiei Ar-gesul.

Sub e Astoria sa, s'a restaurat biserica Cur-tea de Arges s'a cladit localul seminaruluidin acea localitate.

La 1893, a fost ales mitropolit-primat.In urma mal multor invinuiri ce i s'ah

adus pentru delicte religioase, Sfintul Si-nod II cateriseste la zo Mal 1896 luandu-i

darul preotiei. Aceasta masura, din cauzamodului neregulat cum a fost judecat mitro-politul, provoaca lusa o nemultumire generala,din care opozitia îi face o arma de lupa con-tra guvernului Sturdza, si Sfantul Sinod estesilit sa revie asupra deciziunei sale la 4Decembrie 1896, ertand pe mitropolitul Ghe-nadie.

I. P. S. S. demisioneaza insa la 5 De-cembrie 1897 si se retrage la manastireaCaldarusani.

Revisuirea procesulul mitropolitului Ghe-nadie a atras dupa sine inlocuirea cabinetululI. Sturdza printeun guvern sub presiden-tia lui P. Aurelian.

GEB 83 GHE

Gheorghian (Iosif). Mitropolit Pri-mat, nascut la Boto§ani in 1829 August 29.A facut studiile sale la §coala Trei-Erarhi§i la Academia din Ia§I. Hirotonisit la 1846,s'a dus la Paris §i s'a ata§at la CapelaRomana, continuand instructiunea sa in a-cest ora. Intors in tara, a intrat la manas-tirea Teodoreni, apoI la 1865 a fost numitepiscop de Hui. Ales la 1879, episcop alEparhiei Dunarei de jos, in 1886 trece mi-tropolit primat §i pastore§te in aceasta dem-nitate pana la 1883 Mal i cand a demio-nat §i s'a retras la manastirea Caldaru§ani.

La $ Decembrie 1897, in urma demisiu-nel mitropolitului Ghenadie Petrescu, I. P.S. S. Iosif Gheorghian este iar1 ales mi-tropolit primat.

A publicat : Piala sfintulut Constantin,Evreul rdtkit (traducere) Viata iut Isus, etc.

Gheorghieff (Evloghie). Financiar,nascut la Carlova (Bulgaria) in 1819, In-zetat din viata in Bucure§tI la Iulie 1897.

La virsta de 18 ani fugi din ora§elul sèl1natal din cauza barbariilor turcestl §i veniin Romania la Bthila. Aci incepu prin a fisuccesiv hatnal, zarzavagiù §i biliat de pra-valie, dar, cum treburile nu mergeaù, veniin Capitala §i intrit la un carciumar din ca-lea Calara§ilor.

Pe timpul acela, se afla in Capitala mi-tropolitul bulgar Panaret. El §edea in apro-pierea carciumei unde servea Evloghie. A-cesta, fiind un biliat de§tept, §tiu sa se facaplacut mitropolitulul bulgar §i infra slugiila el.

De aci inainte incepe cariera politicaa lui Gheorghieff. In casa mitropolitului seadunall bulgaril refugiatl §i cari pregatiailrevolutiunea bulgara. Pre§edintele lor eraLiuben Caraveloff, fratele actualuluI §ef alextrem rusofililor buigari.

Evloghie Gheorghieff asista la toate §e-dintele comitetului §i devenise omul de in-creaere al mitropolitulul.

Dupa ca!-va anl, mitropolitul moare §i'llasa o avere de 800 de mil de lel. Admi-nistrand averea sa cu multa sirguintA §iintelcpciune,Gheorghieff a lasat o mo§tenirede vre o 20 milioane.

A ecut numeroase fapte filantropice ata-in Bulgaria cat §i in Romania unde a da-ruit 200.000 lei pentru Fondatinnea Carol.

Prin testamentul sé6 a lasat sume insem-nate primitriel Capitalei pentru bine-facerI.

Gherassi (Nicolae). Jurisconsult. Datana§terei necunoscutil. A facut studil juridiceIn Francia §i intors in tara a intrat in ma-gistratura, inaintand pana la demnitatea deconsilier la Curtea de casatie.

Demisionat in 1883, a Acut parte dincabinetul de sub pre§identia d-lul LascarCatargiu, ca ministru ai justitiel de la 29Martie 1889 pana la 5 Noembrie acela§ an,cand s'a retras din preuna cu intregul gu-vern.

De atuncl trae§te, departe de luptele po-litice.

Gherea (Dobrogeanu I.) Publicist,critic literar, niiscut la 21 Mai 1855, in gu-verniimintul Ecaterinoslaw (Rusia).

La vérsta de 19 ani, urmarit de guver-nul rusesc din cauza ideilor sale socia-liste, fugi in Romania unde dupa multesuferinte materiale sfar§i prin a se stabilica birta la gara Ploe§ti.

Om cu multà eruditiune, el dobande§tela 1889 impamintenirea cu dispensa de sta,giu. Principalele sale scrieri sunt : Concep-tiunea inaterialisa a istoriet (1890) Studitcritice 3 v. (1890) Literaturd ( 1893).

Ghermani (Menelas). Mare finan-ciar, de origina din Macedonia, nascut la-1839. A fost Ministru de finance de la 23Martie 1888 pana 29 Martie 1889, apol dela 5 Noembrie 1889 pana la 21 Februarie1891 §i de la 27 Noembrie 1891 pana la3 Octombrie 1895.

Chemat in capul Ministerului de Financetocmai atund cand agiul asupra aurulul a-tinsese proportiuni foarte marl, urcandu-sepana la 20 la G70, Menelas Ghermani a fostautorul proectului de lege pentru stabilireaetalonului de aur, care a avut de resultatdesfintarea agiului.

Numele acestui financiar se gase§te incapul multor intreprinderl economice §iindustriale mal importante din tara.

Ghika (principe Alexandru). FostDomn §i Caimacam al Munteniei, nascut in1795 Mal t-u, frate mal mic al 'ni VodaGrigore Ghikaincetat din viata la Ianuarie1862 la Torre del Monte lénga Neapoli.

A fost mal intaiii mare ban al Roma-niel micl §i apoi mare s'Atar, comandantal militillor la 1828. In timpul ocupatielruse§tI, '§I atrase iubirea lui Kisselef gratie

GHE 84 GHE

caruia fu numit la 1834 Doinn al Mun-t en iei.

La inceputul Domniel sale, infiinta nume-roase scoale rurale, incuraja formarea so-cietatel filannonice sub presidentia lui Cam-pineanu, incepu desrobirea Tziganilor, ajutachear intocmirea partidulul national, dar in-cetul cu incetul are sa lupte §i contra li-beralilor §i contra partidului boeresc. Spri-jinindu-se prea mult pe concursul Rusiei,facu apel la dansa care nu acordil de catin schimbul adaogirel unui articol la regu-latnentul organic, articol care nimicea defapt independenta politica §i administrativaa Munteniei.

Concesiunele acute Rusiel, exilul lui Cam-pineanu, urmarirele contra capilor mi§careineisbutita din 1840, ingreunara din ce ince mai mult situatia luI Al. Ghika, earstra§nicia ce arata in reprimarea complo-Hui de la Braila ( 1841) la careparticipase §i consulul rusesc din Galatzi,ridicara §i pe Ru§/ contra sa, §i la 1842Sultanul le acorda destituirea DomnuluL

Al. Ghika se retrase la Viena unde sestabili pana la 1853, apoi se reintoarse inMuntenia §i la 1856 fu numit Caimacampana la unirea Principatelor, din preuna cuT. Bal§ §i N. Vogoride.

Ghika (Ana).Sorà de caritate, nas-cuta la Ia§I in 1835, incetata din viata la20 Februarie 1896 in Ia§1. Maritata foarteténara cu generalul Gheorghe Ghika, sedivorteaza de barbatul ei pentru nepotri-vire de caracter la 1853 §i intemeaza la1857 in Galatzi primul orfelinat de fete.In timpul holerel de la 1866 se distingeprin curajiul §i abnegatiunea cu carl in-grije§te pe bolnavl ; in 1877 in timpul rez-belului contra Turciei, aratii aceleal vir-tutl dinjand un spital pentru raniti §i chel-tuind in acest scop ultimele rema§ite aleaverel sale.

ApoI, sora Ana Ghika se retrase la mo--nastirea Varatic unde duse o \Tata mona-hala.

Ghika (principe Dimitrie). Barbatpolitic nascut la 31 Mal 1816, incetat dinviata la 18 Februarie 1897, fiù al domni-torulul Grigore Ghika.

Inca finar, principele Dimitrie Ghika, futrimis in Germania, unde faca studil stra-lucite, §i la intoarcere, intra ca ofiter de

cavalerie in garda imperiala rusa. Nu statuinsa mult in aceasta situatiune ; parasicurtea Tarului §i Rusia §i facu o lunga ca-latorie in Europa, de unde nu se intoarseIn tara de cat la 1846.

La 1854 intra in magistratura, ca membrual Curte! de apel pentru putin timp, §i a-poi fu numit prefect de politie in Bucure§ti.

La 1857, fu ales pre§edinte al munici-palitatel Bucure§tilor, §i, peste putinonem-bru in Divanul Ad-hoc, ca deputat al Ilfovului.

In Divanul Ad-hoc, Principele Dim. Ghikala parte, impreuna cu patriota luminativremei, la actele cele mari ale acestei A-dunad. Fu membru al.. comisiunel care aredactat Memorandul explicativ al celor 4puncte ; lui i se datore§te accentuarea do-rintel de alegerea unui principe strain.

Partisan calduros al Unirel, Dim Ghikastarui, in Adunarea electiva, pentru alegereaDomnulul deja ales de catre Moldoveni.

In 1859, fu numit membru al Curtei deapel §i, cui énd, ales din noll pre§edinte almunicipalitatei Bucure§tilon Tot odata, esteales deputat in Camera §i, in 186o, minis-tru al cultdlor.

Pana in 1862, principele Dim. Ghikafu de mal multe orl nhinistru in guvernelede scurta duratii de atuncl §i, in timp deun an, pre§edinte al consiliului.

Dupa 1864, impreuna cu mal toti frun-ta§ii tarei, face opositiune guvernului lulCuza §i la 1866 ja parte la rasturnareaacestui Domn.

Pana in 1868, principele Dim. Ghika fupe rind ministru de interne, lucrad publice,externe, pre§edinte de consiliù.

Ales, in acel an pre§edinte al Cameraramase in aceasta insarcinare pana la 1873§i, intr'acela§1 timp, incepu activitatea saIn directitmea operilor de bine-facere.

Deja in 1868, ca membru de capetenieal familiei Ghika, fusese numit efor al spi-talelor civile, carora le-a consacrat peste 20de ani de m'inca staruitoare.

Intr'acela timp, principele Dim. Ghikapresida Senatul o indelungata serie de anl,pana la retragerea liberalilor in 1888. Deatunci incoace, de mai multe orl, cetatenilCapitaleI dat sufragiile lor, ca represen-tant al lor in Senat §i in 1896 a fostreales presedinte al acestui Inalt Corp de-liberativ §i a acceptat sa reia locul de prim-efor al spitalelor civile.

Scrierl : Articles publiés dans les journaux

GHI 85 GHI

valaques. &pause au Morning el à l'Etoiledu Danube. Prefectura pokier, proect dereformd (1856) Anticilor ci inamicilor met.

Ghika (Elena) vez! Dora d'Istria.

Ghika (Emil I.).NAscut la 27 De-cembrie 1848 in Ia§1. A flcut toate stu-diile sale in Paris. Intrat in diplomatie la1874 a fost numit prim secretar la agentiadin Petersburg, apoi la 1879 a fost adusin serviciul interior al Ministerului de ex-terne §i pus in capul divisiune! politice.Peste cate-va luni deta§at la legatiunea dinParis e numit definitiv in postul de secre-tar la 1880. In 1881 trece agent diplo-matic §i consul general la Sofia paná la1885 chid e inaintat Ministru plenipoten-tiar la Belgrad ; la 1888 e transferat in a-cea,;1 calitate la Athena, in 1889 la Pe-tersburg §i in 1891 la Viena uncle se ga-se§te pana in present.

A luat parte ca voluntar in r6zboiul In-dependentel de la 1877-78.

Ghika (principe Grigore). FostDomn al Munteniei de la 1822 pana la 1828.

El se sili de indata ce la franele gu-vernului sà tamildueasca macar in parteranile lasate de revolutia greceasca. Luamásur! pentru u§urarea darilor, indeplinindlipsurile din veniturile averilor manastire§tiluate de Turd de la calugaril grece§t!.

Sub Grigore Ghika se incepu pavareastradelor cu peatra, se inbunatati starea co-legiulu! St. Saya, uncle Gheorghe Lazar in-cepuse, Inca din timpul lui Caragea, cur-surile de matematica §i filosofie in limbaromana, cea alungata prin lunga domnie aFanariotilor, §i dota §coala cu mai multi pro-fesor! roman!. Acest Dorn.n contribui foartemult la rede§teptarea spiritulul national,innabu§it mal bine de un secul, §i numio comisiune, care sa se ocupe cu elabora-rea unu! regulament de reforme ; §ciintele§i §coalele, nationale de la Ia§i §i Bucure§tlprodusera in scurt timp cele maI frumoasefructe.

Dar de §i Principatele erail acum guver-nate de Dorm! parnênten! §i incepusera ase folosi de oare-carl drepturi §i libertan,totu§! Ianiceril car! nimicisera eteria gre-ceasca, le tineail inca ocupate §i comiteailcele mai ingrozitoare escese. Atunci amba-sadorul cnglez protesta in numele pute-

rilor europene §i provoeil pe Poartaretraga trupele din Principate. Sultanuldete in adevar ordinul de evacuare, insaTurcii nu e§ira de cat sco§1 cu tunul. Im-p6ratul Rusiei, Nicolae Pavlovic!, careurmase dupa moartea fratelui sèù Alexan-dru I, tramise la Constantinopol pe Min-tiaki ca sa aplaneze, cestiumle dintre Rusia§i Turcia. Poarta la inceput nu primi con-rlitiunile propuse, insa, in urma ultitnatuluiRusiei, subscrise Conveutittnea de la Ceta-tea Albd. Prin articolul III al aceste! con-vennunI, Poarta se obliga a respecta pri-vilegiile, tractatele §i actele relative la Prin-cipatele romane, confirmate prin articolulV a'l tractatulul de la Bucure§ti, a com-plecta §i hati§erifele din anul 1802 §i arecunoa§te alegerea de domni pamanteni.

In timpul acesta, Grecii, Inca din anul1821, continual!'" cu inver§unare contra Tur-cilor resbelul pentru independenta ; iar inanul 1827, Francia, Rusia §i Britania in-tervenira a pacifica Grecia, insa fara resul-tat. In anul urmator imperatul Ni-colae, vézé.nd cà 'furcia nu voe§ce sá ob-serve conventiunea de la Cetatea Alba, de-ciará al §eaptelea resbel §i dete ordinarmatelor sa treaca Prutul §i sa ocupe Prin-cipatele. Grigore Ghika fugi in Transilvania.

Ghika (principe Grigore).Fost Domnal Moldovei nascut in Boto§ani la 25 Au-gust 1807, incetat din viata la Meudon(Francia) la 26 August 1857, unde s'a si-nucis. Intrat foarte tin6r in o§tire, ajunseIn 1826 comandant general al militiilor, a-poi fu numit secretar de stat a 1842, Mi-nistru de Finance la 1843.

Dupá caderea lui Mihail Sturdza, Poartanumi pe Grigore Ghika Domn al Moldo-ye! la 1849 in urma conventiunei de laBalta-Liman. El contribui foarte mult la des-voltarea spiritului national, incuraja litera-tura, deschise §coale, imprima pe socotealasa manuscrisul Istoriel lui

Dar R4I ocupará iara§! tara §i GrigoreGhika ne voind sa se supue pretennunilorgeneralului Gortschiakof, ascultit poveteleSultanului §i parasi tara la 1853.

Reintors in Ia§i dupa ce Ru§i! parasiraMoldova, el se puse in capul reformelorcelor mar! precum : desrobirea Tziganilor(1855) desfiintarea censure! pentru presa(i856) etc. etc.

Implinind termenul de §apte ani, el fu

GH1 - 86 - GHI

fnlocuit prin dimAcamia de trei i plecii. laParis.

Ghika (Grigore I.)Diplomat ascutIn lasi la zo Decembrie 1847. A. fAcut toatestudiile sale in Paris.

Fiind acolo student s'a angajat ca volun-tar in arrnata francezA, a participat la res-belul franco-german si s'a distins prin vitejiasa. Pentru bravura sa, i s'a acordat medaliamilitará francezA (187o)

Intrat in diplomatie la 1874 ca secretarI-u la agentia din Constantinopole, pArAsesteserviciul cAnd isbucneste rezbelul Indep.en-dentel intrA in armata romAnA, se distingepe dimpiile Bulgariel si e decorat cu «Vir-tutea militará.»

La 16 Septembrie 1878 reintrA ca secre-tar in administratia centralA a Minist. deExterne ; ear la 1879 e detasat la Peter-sburg. In 1882 e numit secretar general alMinisterului i ocupà aceast5 fuuctiune pinAla 1885. In 1886 este delegat in comisiu-nea europeanA a DunArei si in comisiuneamixtil a Prutului ; la 1887 este iarAsi in-sArcinat cu functiunea de secretar generalal Minist. de Externe. Inaintat Ministruplenipotentiar in acelas an, e trimis in a-ceastA calitate la Berlin in 1888 unde stApanA la 1896, cAnd trece la Paris.

Ghika (principe loan). Om de stat,publicist, academician, incetat din viatA laGherghani la 22 Aprilie 1897.

Ion Ghika s'a nAscut in 1814 din banulDinitrie Scarlat Ghika si Maria ScarlatCAmpineanu. Si-a fAcut primele studil intarA, si pe cele superioare in Francia, undea studiat la scoala centralA. La 1841 s'aintors in tarA si a fost numit, de cAtre Mi-hal Sturdza, profesor la Academia MihAi-leanA din Iasi, unde a stat pinA in 1843.

In Iasi, Ion Ghika a strans legAturi in-time cu tineretul inteligent si progresistcare num6ra deja personalitAti marcante inrêndurile sale, precum, Costache. Negri,Vasile Alexandri, M. KogAlniceanu, etc.

La 1843, pArAsind- praesoratul, reveni inBucuresti. Aci, lu o parte foarte activAprin asociatiuni literare, prin pres5, la lu-crarea de pregAtire a spiritelor pentru ideilede progres i in favoarea redobindirei ve-chilor dreptori ale t'érilor.

Cu putin inainte de miscarea de la 1848Il gAsim in fruntea asociatiilor, cari impin-

87

gea6 la inlAturarea legiuirel datA de strAinIsi la acordarea libertAtilor constitutionale.

Om de actiune, dar si foarte mare bar-bat de cugetare, fArA indoialA, cel mai des-toinic diplomat al nostru pe acel timp, IonGhika fu trimis ca reprezentant al tara laConstantino poi.

Evenimentele de la 1848, i, apoi, cA-derea revolutiei, Il gAsirA la Constantinopol,unde rémase ca exilat. Rolul ce Ion Ghikaa av-ut in acel oras a fost neajuns de mare.In activitatea emigratiunei rornane, Ion Ghicaa fost sfAtuitorul si organisatorul generoa-selor incercAri neisbutite ale lui N. BAl-cescu i celor-l'alti in Ungaria i Ardealtot el a fost initiatorul miscArilor emigra-tilor stabiliti in 'furcia.

In scurt timp, Ion Ghika cApAtase laConstantinopol o mare trecere, atAt pe lAngApersonagiile turcesti cit si pe lAngAPuterilor strAine. Influenta sa a folosit'ospre a atrage atentiunea asupra mara in-semnAtAti ce aveati tArile RomAne la Du-nAre, i asupra necesitAtei de a le organisaca un bulevard al civilisatiunei europmein Orient. Atilt de mare era incredereaTurcilor in exilatul roman, in cAt, pe la1852, a fost numit guvernator al insul iSamos, care se bucura de autonomie inimperiul otoman. La Samos, Ion Ghikaavu prilej sA-si arate admirabilile sale apti-tudin1 de administrator, spre marea multu-mire a Europel ciliar, pe care o ingrijail,pilnA atunci, foarte mult corsaril din Ar-chipelag.

In 1859, dupA conventiunea din Paris,Ion Ghika se intoarse in tarA. CAimAcAmiadin Muntenia Ii refuzA drepturile cetAtenesti

impiedia de a infra in Adunarea e-lectivA.

Dupli alegerea lui Cuza ca Domn al am-belor téri, Ion Ghika e fost de mal multeori ministru pAnA la lovitura de Stat din1864. De atunci trecu in réndurile opositieisi fu dintre cel mai activi lucrAtori la rás-turnarea principelui i pentru aducerea unuiDomn

In 1865, Ion Ghika cAlAtori in Francia.Belgia si Italia, pentru a gAsi pe membruldinastiei europene care sA primeascA even-tual a fi Domnul Romaniei.

AceastA cAl5torie, ca si o alta fAcutA deIon BrAtianu, in acelasi scop, de si nu dA-duse resultate positive, "Asase credinta

cel putin dota dinastii ar fi putut da unprincipe al Romaniel.

In faptul de la ir Februarie r866, IonGliika a jucat un mare rol. El a §i fostinsarcinat, apol cu pre§edintia cabinetului,§i cu ministerul afacerilor straine. In a-ceastá calitate, a avut o putemica actiune,§i, fara indoiala, luI i se datore§te imensin reu§ita intreprinderel de atunci.

Dupa 1866, Ion Gliika a fomiat cabi-netul de sub presidentia sa de la 15 Iulieav6nd §i portofoliul Ministerului de Internepana la 2 Martie 1867, apoi la 1870 duparetragerea lui Manolache Costache Epureanuformeaza la 18 Decembrie guvernul carecade a§a sgomotos in urma manifestatiu-de la sala Slatineanu cu prilejul banchetuluidat de colonia germana Martie 1871).

De la 1881 pana la 1888 Ion Gliika afost Ministrul tArei la Londra.

Membru al Academiei, publicist de omare valoare, a colaborat la ziarele Progre-sa (1844) Opiniuneet Constitufionald §i apublicat : Reorgankarea Roma' niel. Convor-bid' economice, Vade mecum al ingineruluici comerciantultd, Amintia din pribegie, Scri-

cdtre Alexandri, etc.

Ghika (principe loan Gr.) Ge-neral, nascut la 141 in Noembrie 1829, 'in-cctat din via/A in 21 Martie 189 r, fiulPrincipelui Grigoi e V. Gliika X, Voevodal Moldovel §i Domnitei Elena fiicaIancu Sturza.

A facut studiile elementare la cilegiuldes « Jésuites» din Fribourg, studiile literare§i militare sub directiunea Maiorului Co-mitele de Girard, §i a R. P. de Girard,tot la Fribourg, studiile de drept §i de fi-losofie cu marele juriscorisult Odier §iilustrul filosof Ernest Naville la Geneva.

S'a intors in tarA in anul 1851: dupa cea fost de mal multe ori ministru sub dom-nia tataluT s66, a fost deputat in CameraConventionala a Moldovei, in momentul a-legerei Domnului Alexandru Ion Cuza. In1861 a paritsit Moldova pentru Muntenia§i s'a stabilit la Bucure§ti mide a fost alesde Cuza-Voda ca ministru de resbel, §i mi-nistru al Afacerilor straine. Se despartise deCuza Voda, la lovirea de Stat, vézénd canu mal réspundea la idealul tèrei ; §i eve-nimentele fiind favorabile la chemarea unuiprincipe strein, a lucrat din toate putintelesale la instalarea regimului actual. Agent

diplomatic la Viena, apoi reprezentant diplo-matic la Constantinopol (1872-1877) intimpul cel mal critic, significa cesarea plateltributului, ja parte la declararea r6sboiuluistand la postul séi para la ultirnul minut.Ata§at extra-ordinar al guvernuluI romanpe langa persoana M. S. tarul Alexandru IIl'a insotit de la Ki§inert, a trecut DunArea,§i a flicut toata compania din 1877-1878.Dupa rèzboiù, numit general de divizie,fuse trimis la Petersburg ; cand Romaniafu recunoscuta ca Stat independent, i s'adat titlul de ministru plenipotentiar §i tri-mis extra-ordivar.

Afara din discursuri §i lucrarile sale ofi-dale, principele Ion Gr. Ghika a lasat maimulte studii de drept international §i cons-titutional, tractate tecnice, fragmente litc-rare, corespondente §i memoril nepu-blicate panA acum.

Ghika (Pantazi.)Publicist, ziarist, nas-cut in Bucure§ti, incetat din viata la 19Iulie 1882 in Bucure§t1, trimormantatGherghani. Terminand studiile in drept laParis, a fost cat-va timp procuror §i pre-sident la Tribunal apoi a imbrktisat la 1858cariera de avocat §i a fost in 186o prefectde Ialomita.

Ca ziarist, P. Ghika a colaborat la Stin-dardul, Nuvelista, Rambla, Nagonalul, Li-teratorul. El a publicat : Neacja ji nfircore,(186r) Mdrgdritdrel,legendd (1860 Impresiide cdldtorie din Moldova (1863) Schite dinSocietatea ronteind (1863) Adulto- nuvela1873, eth. Apol pentru teatru a scris o re-vista pamflet At citv,ntul in colaborare cualtI scriitori §i Sterian Pditul comedie in3 acte. A publicat numeroase cantoneteintre carvi Clo§ca cu puit.

Ghika-Brigadier (Alexandru).Di-plomat, nascut in Iai la 13 Ianuarie 1847.A facut toate studiile sale in Francia deunde s'a intors cu titlul de licentiat indrept al facultatei din Paris.

A intrat in diplomatie la 1870 ca §efal diviziel politice in administratia centralaa Ministerului Afacerilor str6ine. La r87 reste insarcinat cu functiunea de prim se-cretar pe langa agentia din Constantinopol,in acela§ an trece prim-secretar la Viena,iar la 1872 demisioneaza. La 1888 reintraIn diplomatie cu gradul de consul generalla Budapesta; la 1891 trece' agent diplo-

cn 88 tatt

matic la Sofia pána la 1892 cand vine inadministratia centrala secretar general. La1894 e inaltat ministru plenipotentiar, afaradin cadre ; pus in disponibilitate la 1895,e rechemat ca agent diplomatic la Sofia in1896, apoi la Belgrad unde se gase§te panain present.

Gianni (Dimitrie).Om politic, avo-cat, nascut in Bucure§t1 la 15 Iulie 1838.A facut studiile gimnaziale in tara earcele juridice in Berlin.

Intors in tara. la 1865, a ocupat in timpde opt luni functiunea de procuror pe ranga.Curtea criminala din Bucure§ti §i apoL aimbrati§at cariera de avocat pe care a ec-sercitat'o continua pana astazi. A intrat inviata política la 1867 facénd parte aproapedin toate legislaturile

Ales in 1878 vice-pre§edinte al Camerel,a intrat la 188o 29 Iulie, in ministerul desub pre§identia lui I. Bratianu ca ministrual Justitie paná la ro Aprilie 188 1 canda demisionat. De aci inainte, el s'a apro-piat mai mult de grupul disident al lui C.A. Rosetti pana la 1888 cand la sfar§itulcabinetuluf I. Bratianu, a primit iaral pen-tru cate-va zile portofoliul justitiei de la1 la 23 Martie. La 1896 §i 1897 d. Dim.Gianni a fost ales pre§edinte al Camera

Giurescu (Dimitrie).Maior, nascutla 27 Iulie 1835, mort la 7 Noembrie 1877.Intra in armata ca scriitor la 1852, apoidernisioneaza in 1856 §i se reangajeaza casoldat la 1858. La 1861 e inaintat sub-locotenent §i la 1875 maior. In timpulrezbelului IndependenteI, ranit, el moare incapul batalionului si din Reg. 4 dorob.stimuland soldatil la atacul din fata Rabo-ve! la 7 Noembrie 1877.

Gltick (Teophile).De origina austriaca,fost medic-§ef al Spitalulul Brancovenesc,nascut la i824,incetat din viata in Bucurescl,la17 Septembrie 1884. A inceput p,rin a fimedic §colastic, apoi medic de despartire,medie primar §i Director general al servi-ciului sanitar la 1875.

Giibl (Francisc).Tipograf, nascut inViena la 182; incetat din viata in Bucu-resci la 3 Ianuarie 1886.

A fost adus in tara la 1852 de catre Mi-

tropolitul Nifon, pentru tiparirea cartilorbiserice§ti, ca ma§inist tipograf.

La 1864 se asociaza cu Walter §i Ispi-rescu §i deschide un stabiliment tipografic,sub firma gLucrdtorif Asocialt»; dupé moartealui Walter §i retragerea lui Ispirescu dinasociatiune, Göbl conduce singur stabilimen-tul séil pana la 1883, cand lasa fiilor séifirma F. Göbl, cu brevetul de furnisor alCurta

A adus servicil reale tipografieT, formandpe mai toti ma§ini§til tipografl din tara carii-ail fost elevi.

Prin economie §i munca sa, ajunsese incapul une! averi insemnate, mo§tenita de filsèl, cari urmeaza profesiunea parinteasca, fiesinguri unii, fie asociall intre dén§il.

Gogu (Constantin).Profesor, nascutin Campulung la 1855, incetat din viala laCraiova la 1896. A inceput studiile sale inBucuresci la liceul Mate! Basarab §i le-aterminat la Paris, de unde s'a intors cu titlulde doctor in §tiintele matematice.

Reintors in ora, a ocupat catedra de geo-metrie analitica la facultatea de §tiinte dinBucuresci, de la 24 Octombrie 1881 §i panala moartea sa.

A publicat : L'inégalité lunaire It longuepériode (1888). Observatiunt asupra varia-tiunet gradatiunet in aceiall localitate.

Golescu (Alexandru G.).Om politic,Vèr cu stefan §i N. Golescu, niiscut la 1819,incetat din viata la 188i. A facut studiilesale la liceul Sf. Saya in Bucuresci §i aurmat trei ani cursurile coale1 centrale dinParis. Intors in tara la 1840, a fost cat-vatimp inginer, apoi amestecat la mi§carearevolutionara din 1848, a fost secretar alguvernului proyisoriù, iar mal trziil agental térei la Paris. In acest ora § s'a §i stabilitdup6 caderea guvernului national.

A fost ministru de finance in cabinetulDim. Ghika de la 16 Noembrie 1868 panala 2 Februarie 1870, când a luat §i pre§i-dentia Consiliulul pânI la 20 Aprilie ace-la§I an.

A publicat : De l'abolition du servage dansles Principautis Danubiennes (1856).

Golescu(Dinica).Om politic, cunoscut§i sub numele de Constantin Radovict dinGoleo!. Data na§terei necunoscuta, incetatdin viatA la 1828.

CIA - 89 GOO

A facut lungi calatoril prin stréinatate,cau-Lind mal ales sa-§1 dea seama de starea des-VoRare intelectuale in Francia §i Italia. Intorsin tali la 1826, el descrie indata in carteasa «Insentnare a cdldtoriet mele ConstantinRadovict din Golept, fdcutd in anul 1824,1825 ji 1826, starea infloritoare a institu-tiunelor din stréinatate, Eta cu cele din tara.Apo' pe mo§ia sa Gole§ti, el intemeiaza o§coala primara a caret conducere o incre-dinteaza renumitului profesor Aron Florian,adus de dénsul din Transilvania.

Dinicá Golescu dinpreunii cu Eliadedulescu, se pot considera ca adevératil inte-ineetori a! ;ocietdtel literare. Doritori de aImpinge poporul pe calea culturel, el aid-tuesc un program de regenerare care trebuiatinut in secret, realizat treptat, §i care n'afost comunicat celor-l-alti membril a/ socie-tiitei de cat ma' térziù.

Dinica Golescu a mai lasat ca publicatiunlAdunare de pi/de bisericescr ji filosolicesct(1826).

Golescu (Iordache). Barbat politic,nascut la .1768, incetat din viata la 1848.Om foarte erudit, vérsat in cuno§tinta lim-belor stréine, a ocupat diferite slujbe admi-nistrative, ajungénd pana la demnitatea demare Vornic la 1840, pe timpul domnieilui Alexandra Ghika.

La1821 a fost in intelegere cu poetul Rigascare planuea infiintarea une confederatiunibalcanice cu statele cre§tine ; iar la 1828a fost mare Logofét al dreptatel. Cand aisbucnit revolutiunea din 1848, s'a refugiatin Or§ova unde a murit.

Iordache Golescu a publicat la 1840 ograntaticd §i a mai lasat netiparitenand romdno-elenesc. Dictionarul elenesc-ro-

Charta veche a yret romdne§ti: Colectiunede proverbe ji maxime, publicata de Juliu A.Zanne (1895).

Iordache Golescu era frate cu Dinu Go-lescu.

Golescu (Nicolae).General, om po-litic, nitscut la 18 to in Campulung, incetatdin viata la 1878, fiul mareka Logofét DinuGolescu. A facut studiile sale in Svitzera§i apol intorcéndu-se in tara, intra ca junkar(cadet) in o§tirea din Muntenia la organi-sarea el. Adjutant al Domnitorulul Al. Ghika,Nicolae Golescu indeplini in 1839 functiuneade Prefect de politic in Bucurescl §i de Mi-

nistru de Externe. La 1841 párasete o§tirea§i e numit procuror general la Curtea deapel, apol director la Ministerul de Interne,dar parase§te administratia in 1847 spre aface parte din Comitetul revolutionar din-preuná cu fratele Stefan, C. A. Rosetti,loan Ghika, etc. Ministru de Interne subdotnnia lui Bibescu, pastreaza aceasta dent-nitate chear dupé abdicarea Domnitorululla 1848 §i apoi dinpreuna cu Tell §i Eliadeface parte din locotenenta Domneascit. IntrandTurcil in tara, Nicolae Golescu este arestat§i trimis peste granita. El se stabile§te atunclIn Paris unde locue§te pima la Iulie 1857,§i sustine pe langa puterile streine cererileRomanilon

Reintors in tara, Nicolae Golescu esteamestecat la toate evenimentele insemnateprin cari a trecut Romania, precum: UnireaPrincipatelor, alegerea . lui Gun §i apoimi§carea din 1866 care aduce dupé sineintemeerea dinastiei M. S. Carol I.

Membru in locotenenta Domneasca de laix Februarie pana la ir Mal 1866, N. Go-leseu este mal térziti Ministru Pre§edinte ,§iMinistru de Externe de la i Maiù 1868pana la 16 Noembrie acela§i an, apol maltérziii, inspector general al guardei nationalede la infiintarea ei §i pana la disolvare.

Golescu (Radu). Colonel, cunoscutsub porecla de Catand, frate cu Nicolae §i5tefan Golescu. S'a nascut la Can-spulungin 1817, a murit la mo§ia sa Dracea (Te-leonnan) in 1877.

A intrat ca junkar in o§tire uncle a ca-patat toate gradele sale pana la cel decolonel.

A fost amestecat dinpreuna cu fratil sélla mi§carea revolutionani din 1848 §i astat inchis la Brussa, arestat de Turci timpde trei anl. N'a scapat de acolo de cat in1853 spre a se duce in Francia. La 1856i se dete permisiunea sa se reintoarca in,tara §i reluit serviciul militar.

Golescu (§tefan).Om politic, nascutIn Campulung la 1809, incetat din viati laNancy in 1874 Septembrie 8. A facut stu-dille sale in Svitzera §i apoI. reintors intara, infra in armata.

Adjutant al Domnitorulul Al. Gbika,ostirea sub domnia lui Bibescu spre a

ocupa mal multe functiunl publice §i de-misiona in 1847 spre a participa la mi§-

GOL - 90 - GOL

carea revolutionara dinpreuna cu Eliade,Tell, fratele sú Nicolae, C. A Rosetti §i

Membru al guvernului provisori6 inurma abdicare' Domnitorului G. Bibescu,5tefan Golescu e nevoit si fuga in Franciaunde se stabile§te pana la 1857, lucranddinpreuna cu refugiati pentru in-deplinirea aspiratiunelor

Membru in divanul ad-hoc, 1>tefan Go-lescu e de aci inainte strans legat de toateevenimentele politice la cari a participatfratele s6.6 Nicolae cu C. A. Rosetti, I. C.Bratianu, etc. De la 5 August 1867 el pre-sideaza guvernul pana la i Mal 1868 aví*Md§i portofoliul intemelor. La aceasta epoca-se retrage spre a da locul fratelui sLl Ni-colae. In cabinetul loan Gliika, a fost Ministrude Exteme de la 2 Martie pana la 24 MaI1867.

Gorjan (August).General de brigada,nascut la r August 1837. A intrat in o§tireca soldat la 1856 §i la r86o a fost inaintatsub-locotenent, iar la 1867 oficer superior.Locotenent-colonel in 1872, ocupa functiu-nea de director al prefecturei politie" Bu-curesciului de la 1873 pana la 1875 candse reintoarce la regiment.

Inaintat colonel la 1878, a ocupat func-tiunea de director general al po§telor la189 r. In 1896 a fost inaintat general debrigada.

Publicatil : Mitologia elementarei (1874).Frederic cel mdre, regele Prusia (1875). Ele-mente de geografie (1876). Noul metod degeografie elementar(' (1885). Geografia marmultor judeje (1885 r892). Atlas geografic(1891).

Cand a isbucnit mi§carea revolutionaraanti-dinastica de la 24 Martie 1870 in Ploe§tI,August Gorjan pe atunci maior, a fost dinpreuna cu colonelul Polizu, insarcinat curestabilirea ordinel.

Gradisteanu (Constantin).Om po-litic, nascut la 1830, incetat din viata laAprilie 1890. A facut studiile sale in Fran-cia. A fost Ministru de finance in cabinetulEpureanu de la 20 Aprilie pana la 18 De-cembrie 1870, §i president al Camera' in189°

Gradisteanu (Grigore). Barbat po-litic, nascut_in Bucurescl la 14 Octombrie

1816, incetat din viata la 28 Februarie1892.

Primele sale studii le-a filcut in casa pa-rinteasca §i apol la colegiul Sf. Saya.

La 1840 a fost numit supranumerar lacancelaria Sfatulut Consultativ, apol registra-tor §i maI térziù cap de masa la cancelariadomneasca §i la Secretariatul Statului.

Amestecat la mi§carea revolutionara din1848, amic intim cu Eliade, Gole§tii Tell,el este numit director la Ministerul de In-terne sub Nicolae Golescu, face parte dindeputatiunea trimisa la Constantinopole sprea expune SultanuluI dorintele Ore" §i esteexilat la venirea Turcilor in tara.

Gradi§teanu se stabile§te atuncl la Parisunde colaboreaza la mal multe ziare fran-ceze, cit deosebire la scrierea lul Elias Reg-nault asupra Térilor Romane §i presintaCongresului din Paris un memoria asupraUnirei Principatelor sub un Domn strein.

La 1858 Gr. Gradi§teanu reintra in tara§i lucreaza la unirea Moldovel cu Muntenia§i sugtine candidatura lui Cuza.

Reintors in Francia la 1863, Gr. Gra-di§teanu se stabile§te acolo spre a'§I cre§tecopa §i la revenirea sa in tara nu maiia nicI o parte la luptele politice dintrepartide.

Gradilteanu(Petre).Avocat, om po-litic, publicist, nascut in BucurescI la 1841.A faca studil in drept la Paris, de undes'a intors cu titlul de licentiat i s'a inscrisin baroii, intrand tot de o data §i in viatapoliticii.

Natura foarte turbulenta, a jucat un rolimportant rênd pe rêncl in tabara conser-vatorilor, apol in acea a liberalilor, atragêndatentiunea publica mal' ales in timpun deaabitatil electorale.

A facut aproape necontenit parte din Cor-purile legiuitoare, fie ca deputat, fie casenator.

Colaborator vremelnic la Ronninul, a fundatin 1870 Revista Contimporand, apol in 1886un* ziar umoristic Colivict, care a avut ofoarte scurta durata.

A maI colaborat §i la multe alte ziare.A publicat : O noapte Pe ruin& Tergo-

viva, tabla' in versurl (1857). Scrisortasupra raportulut Ministerulut justifier din1268. Femeea dinaintea leget (1873). Cerctiventul, revista teatrala. Scrisort deschisecettre luminafia sa Beiad ea D. Ghika (1885).

GOR - 91- GRA

Alwintintul Nifon Mitropolitul (1897). Proectde lege pentru agravarea ji suspenda rea pe-depselor (1897).

Petre GrOdi§teanu este autorul proectululde lege votat in 1877 pentru infiintarea so-cietItei dramatice §i al proectulul cu putereretroactivA pentru desfiintarea dreptulul deurmArire asupra leturilor §i pensiunilor ci-vile §i militare (1881), care 'I a atras bine-cuvêntArile slujba§ilor §i blestemul cat-11A-

tarilor.Tot el este autorul proectulu/ de lege

pentru desfiintarca clauselor penale din con-tractele de imprumuturl (1879).

Grandea (Grigore).Publicìst, ziarist,nOscut la 1843 in TAndArel (Ialomita), in-cetat din viatii la 1897. Dup6 ce face trelclase gimnasiale, intrà in §coala de medicinOa doctoruluI Davila, fOrA a avea insà nicio predilectie pentru acest studiù. Cu toateacestea, isbuti sO fie numit profesor de bo-tanic& §i fisiologie la §coala de medicina,dar in urma until articol scris contra Mi.-nistrulnl de Rezbel, fu destituit. Intre 1872§i 1874 este revisor §colar, la 1874 profesorde literaturit francezI la liceul din CraiovaLinde a functionat mal multl anl, apol dupéo vial destul de sbuciumat5, e numit pro-fesor la gimnasiul din BacAti unde functio-neaza Ora la 1897.

G. Grandea a publicat : Preludit (1862)cu o prefatO de G. Sion. Miosotis (1865).Fidget sad Ideal ji real (1873). Poesit noug(1873). Attrel.Ipsilant vi Tudor.Carpay1i Balcanit, etc, etc.

El a colaborat la mg multe ziare poli-tice §i reviste literare, intre altele la Ddrn-bovita pini la incetarea el in 1865. AlbinaPruluiut (1868-187 r). Tribuna care incetàdupé tra tun' (1873). Albina Pindulut,(1875).

Greceanu (Ioan).Nascut la 1835 inIa§I, a acut studiile in Francia §i Germania§i apoi a intrat in armatà la 1857 Cugradul de cadet. Inaintat sub-locotenent la1858, devine maior in 1865 §1 colonel la1875.

De la sosirea PrincipeluI Carol in lar,a fast numit adjutant domnesc §i apois'a incredintat demnitatea de Prefect al Pa-latulul, pe care a ocupat-o panA la moarteasa 5 Martie 1891.

Grecescu (Dimitrie). Doctor in me-dicinà de la facultatea din Paris, nascut inCernet1 la 1841 Iunie 15. A fOcut studiilesale primare in Cerneff §i in Severin, celeliceale §i medicale in colegiul Sf. Saya §iIn 5coala de Medicid. §i Farmacia din Bu-cure§tl. Intern al Spitalelor civile aleEforid din Bucure§g, in 22 Aprilie 186o,licentiat in medicinl in 1864 Februarie,ajunge doctor in medicina cu diplomO dela facultatea de medicinA din Paris, in anul1868. A fost numit profesor de bo-tanick la §coala de medicinA §i farmaciein anul 1868 Iunie 17 §i director al grA-dinel botanice ; transferat profesor de bo-tanica medicala la Facultatea de medicinOdin Bucure§cl, Director al laboratoriului debotanicA medicalA §i Medic-§ef al serviciciuluIconsultatiilor Spitalulul de copil.

Ca fost elev al coalei nationale demedicinA §i farmacie, a servit in armatO camedic militar §i a trecut succesiv, pringradele de medic de batalion clasa II-a apoicl. I-a, gradele de medic de regiment clasaII-a §i clasa I-a pârà in anul 1878 Octom-brie, :And a demisionat, e§ind cu gradul demedic principal.

A luat parte activA in campania din Bul-garia, in resbelul din 1877-1878 ; a avutdirectiea spitalelor timporare din Turnu-MAgurele de la 4 Decembrie panl laAprilie 1878.

Ca lucrArl sciintifice a tiparit : Flora Ge-neral(' a Europel,Flora speciald a Romaniei.DuChampignon de laTeigne favense. Paris 1868.Epididimita blenoragicd, (1871). Plantele grd-diner Botanicd din Bucuresci (1876). Enu-meratiea plantelor Romania' (188o), etc.

Grigore. Mitropolitul Valahiel, incetatdin viatl la 24 Iunie 1834. Nascut in Bu-curesd, a fAcut studiile la Sf. Saya §i apols'a cOlugArit, intrAnd la mAnitstirea Neamtu.In timpul ocupatiunel ruse§ti la 1829, afost surgiunit in Basarabia pentru cA cerusemill nAvalitorilor §i sii opusese ca clerulsO fie luat de la altare pentru a merge sOcare munitiunile de rOzboiii, slujind ca vite.

Mitropolitul Grigore a publicat : Invdtd-tura pe scurt pentru nuutt (1838). Carte cese nume§te Pupil Sfdntuhtt loan Gund deaur (1839) Istoria bisericeascd 4 volume(1849) publicate toate dui:16 moartea sa.

Grigore (Ion). NAscut la 1849 Septem-

GRA 92 - GRE

brie 14, in Comuna Malae§ti din judetulPrahova, fiul unui plugar, recrutat la 1870ca soldat in Regimentul 7 de infanterie,apol liberat la espirarea termenului §i trecutIn reserva.

In timpul rezbelului Independentei din1877, el este chemat in activitate ca soldatla Batalionul 2 de vi'natorl. La 30 August1877, cazand reduta Grivita In mainelearmatel romane, soldatul Grigore Ion ajutatde sergentul Stan Gheorghe §i Nica Vasilecaporal, cucere§te un steag turcesc.

Pentru aceasta fapta, el a fost decorat cuSteaua Romaniel, Virtutea Militard §i ordi-nul Sfantul Gheorgbe. _

El are asta-zt o pensie de la Stat §i ocupao mica functiune subalterna la PrimariaCapitalei.

Grigorescu (Nicolae). Pictor, nascutla 15 Maiti 1838 in Bucuresci. Cat ispravistudiile sale liceale, intra ca ucenic la unzugrav de bisericl de la care primi celed'ântal notiunl ale picture! ; apoi plecaspre Paris In 1,859, oprindu-se in drum lamonastirea Agapia pc care o zugravi sprea'§i agonisi banil trebuincio§i pentru drum.

La Paris ajunse in 1861 §i infra in§coala de bele-arte, produand in decur-sul sederei sale acolo numeroase opereinsemnate. La 1864 se reintoarse in Bu-curesc!, calatorind din cand in dind prinItalia, Grecia, Anglia §i pretutindeni unclearta sa se putea perfectiona.

Opera lu! N. Grigorescu este colosala;intre prindpalele tablour! ale sale, se potcita : La Sind' rdan, tablott istoric care segase§te in sala de Consiliù a PrimarieiCapitaleT, Cortul Tiganilor, Portretul genera-luluf Ndsturel Herescu, Tiganca. Care cuboj!, Un transport de munitiunt, Justitia di-vid urmarind crima. Un evreti. Defilareaprisonierilor turd pe dinaintea Regelut Ca-rol I, Dorobanpl, etc, etc.

Grigorovitza (Emanoil). Profesor,niiscut la Raclauti in Bucovina. A facutclasele primare la parintele séu, a in-trat apoi in gimnaziul superior din Cerna-utl §i dupa ce a frecuentat universitatea §ia absolvit §coala normala de acolo, a obtinutdiploma de profesor de limba germana, istorie§i geografie pentru institute civile. A statca profesor un an §i venind in tali (1879),a ocupat Intaiti functia de director de §coala,

apoi de Sef-Interpret la fosta Companie dccale feratit Lemberg -Cernautl -Ia§! §i inurmi a dat diferite concursuri stralucite caprofesor secundar inaintea universitatil din14, dupa care a fost numit profesor supli-nitor de limba germana la liceul din Ia§! §iprofesor asistent la §cola militara din a-ceia§! localitate. La 1889 a fost numit cutitlu definitiv, profesor la §coala normalade institutor! din Bucure§c1 §i ma! tarziusuplinitor la Liceul Sf. Saya, post pre carel-a schimbat la 1890 cu profesoratul defi-nitif la §coala de oficeri din capitala.

La 1892, oblinand diploma de doctorin filosofie, a fost numit, profesor de limbarusa la §coala superioara de R6zboitt dinBucurescI.

In decursul activitatel ca profesor in Ca-pitall, a publicat o serie insemnata de scrier!didactice §i literare, precum

Antei ia §i q doua carte de lecturd germand.Etimologia ,s-i Sintaxa germand. Carte de E-xercitit la Étimologia germana. Autorif Ger-man( lectura speciala din Grimm, Campe,Lessing. Fragmente didactice si teologice dinliteratura germana. Dictionar Scolar roma n-german, (cu suplitnent de gramatica §i or-tografie). Curs complect de limbd rusd (pu-blicat sub auspiciile §coalel superioare der6zboit'). Studiu asupra epocelor slave (di-serta tiune linguist-mitolog in limba germana).Traducer( ritmice germane din poesiile liftMih. Entinescu, Criminalitate si &oald. Di-ferite traducer( prosaice si poetice, Impresiuntdidactice, Ornicul metric Tablou sinoptic. MareDictionar Rus-Roman §i Roman-Rus,Carte deExercitit la Sintaxa germand ji Lexiconul deCampauie roman-rus-bulgar-german,

Grimani (Nicolae).Pictor, nascut inSlatina la 1872. Dupé ce a urmat cal-vaani cursurile liceale, a plecat la Munich undea facut §coala de Bele-arte §i apoi la Paris,§coala de arte decorative.

Are un talent deosebit pentru picturaNimfelor. Principalele sale productiun! sunt:Potretul M. S. Regelut Carol. Apostolit Petrusi Tavel, a§ezat la liceul din Ploe§t1.

Grunati (Adref G.). Fiul D-rului G. A.Grunati, medic §i dênsul, nascut in Bucu-resci la 1 i Februarie 1821, incetat din viatala 18 Septembrie 1892 la Valsane§ti. Afault studiile sale in tara §i le-a terminat

GRI 93 GRI

In stréinatate la Tetra, Göttingen §i Parisintre 1840 1847.

Intors in tara cu dip!oma de doctor inmedicina, a fost rénd pe rênd medic secundarapol medic primar al spitalelor CoIlea, Fi-lantropia, Spitalul de Copil, pana la 1872and ea retras.

La infiintarea §coalei de medicina, predacursurI .speciale pentru siphilis.

Grunati (Gheorghe A.). Medic nascutla G6ttingen (Hanovra) la 17 Ianuarie 1785,incetat din viata in Bucuresd la 1859. Afacut toate studiile sale in ora§ul séti natal,unde a dobandit diploma de doctor in me-dicint chirurgie. Persecutat de politia Re-gelul Jer6me, el parase§te Westfalia §i vinein Romania la 18x2. Pe la 1815 este nutnitdoctor al Spitalule Colea, ear me tarziuKisselef insarcineaza sa elaboreze unproect de lege sanitara pentru Regulamentulorganic. In 1831 la infiintarea armate ro-mane, D-rul Grunail este numit Stab Doctor laPolcul x.ii Bucuresci §i ocupa acest postpana la 1837, dupa ce capatase drepturilepolitice §i civile la 1822.

Halepliu (Constantin Z.) Profesor, pu-blicist, nascut in Braila la 1816, incetat dinviata in Bucurescl la 1873 Noembrie 29.

Dupé ce a fost cat-va timp in o§tire §ia ocupat diverse functiunl publice, la 1864a intrat in profesorat.

Scrierile sale sunt : Tusnicul. Cumplitulamdgit, comedie (1847). Ucenicul farlatanuluicomedie (1851). Trecutul ci presentul. Moar-tea lut Mihat Bravul (1854) Serdarul Muff,Séracul cinstit comedie (1854). Visul Jeri-ciret; Adelaida de Lusan.

Halfon (Abram) Mare bancher, nascutla Andrianopol la 1800, incetat din viatain Bucuresci la 1884. A continuat impreunaCu fratil sél administrarea case de banalS. Halfon, fondatit in Bucurescl la 1832 §ia luat parte la toate marele operatiunl debanca din tara in acest secol. Intre altele,a contractat la 1866 cu Statul in numeletine grup financiar stréin imprutnutul zis Op-

El a infiintat cel d'antai6 spital militarin Bucuresd.

Gusti (Dimitrie).Profesor, publicist,om politic, nascut la 1818 In Ia§1, incetatdin viata la Martie 1887. Elev al §coalelordin Ia§1, la 1837 fu nurnit profesor la§coala elementara din acel ora, apoI pro-fesor la academia de acolo. De la 1849inainte a me fost bibliotecar al Academiel,sub-inspector, inspector al invatamintuluI,Ministru al Cultelor §i Instr. Publice dinMoldova.

La 1867 sub pre§identia lui St. Golescueste iara§1 Ministru al Cultelor de la Augustpana la Noembrie 1868.

El a publicat : Geografia noud (1846).Geografia vechie (1849). «De la Paris laAthena». traducere (185r); Geografia pentruscoalele sdtesct (1851) ; Retorica roinând, in-zestrata cu exemple soase §i din scriitorilliterature romane (1852), Buchetul poetic(1855) ; Poporalinnea Moldova' ft agriculturaet pe anit 1859-60, statistica. Gusti aredactat : Zimbrul, jurnal politic §i literar.

penheim, care impreuna Cu imprumutulStern ai fost cele doue d'anteii facute deStat in strainatate.

Ab. Halfon a fost timp indelungat Consulgeneral al Imperiuluf otoman in BucurescI.

Halfon (Salomon) Mare bancher, nas-cut la Andrianopol in 1790, incetat dinvia.ta in Bucuresd la 1842; s'a stabilit lntara pe la 1828 §i a fondat la 1832 in Ca-pitala o casa de bane& dimpreuna cu fiiisel Abram, Iosif §i Nissim.

Mal térziu pe la 1838, a fost contracciual Vamilor §i Salinelor din Muntenia.

Haralambie (Nicolae) General de bri-gada, barbat politic, nascut la 1835. S'aangajat in armata la 185i August In 27ca juncar (sergent voluntar) §i a dobanditIn 1852 gradul de sub-locotenet. La 1856,era capitan, la 186o major. Era coman-dant al re&imentului de artilerie din Bucu-

GRU - 94 -- GUS

rescl, dind isbucni revolutiunea de lari Februarie 1866, care avu de urmaredetronarea §i abdicarea principelui Cuza.Judind un rol insemnat in aceastA revolutie,Haralambie face parte din Locotenenta Dom-neascA, impreunA cu Lascar Catargi §i ge-neralul Nicolae Golescu.

Dup6 suirea pe tron a Princepelui Carol,Colonelul Haralambie ja la 6 August 1866portofoliul Ministerului de Rezbel in ca-binetul Ion Ghika §i '1 piistreazA pan la 8Februarie 1867.

Atunci dernisioneaz5. din Minister, iar laOctombrie acela§ an, demisioneazA §i dinarmata.

In timpul rezbelului Independentel (1877-1878) colonelul Haralambie chemat in acti-vitate, e inaltat la gradul de general de bri-gua §i la comanda corpului al 2-a de ar-matA, apol comanda corpulul de Vest, §ise distinge la atacul Inovei §i a Smiirda-nului.

Generalul Haralambie, demisionAnd dinarmatli la 1867, s'a tinut de atuncl cu desA-vAr§ire departe de toate luptele politice, cutoate cá prin situatiunea eminentii ce avusese,putea se aspire la cele maI inalte demni-t:III in Stat.

Haret (Spiru) Om politic, profesornliscut la 1851. Doctor in matematici §isciintile fizice din Paris, ocupà de la 1878catedra de mecanidi rationalà la Univesitateadin Bucuresci, facultatea de sciinte. Postsecretar general al Ministerului Instructiunelpublice de la 1885 panA la 1888, a intratla 31 Martie 1897 in cabinetul de sub pre§i-dentia d-lul Dim. Sturdza, ca Ministru al Instr.Publice.

E membru al Academiel romAne.A publicat : Sur l'invariabilité des grands

axes des orbites planétaires. (1878) Cercetdrfasupra pdriet financiare a proectuhtt de rds-cumpdrare a cdilor ferate. (I88o) Curs detrigonometrie. (1887) Aritmetica elementard.(1888) Localele de ¡col( pritnare. (1889)Cestiunt de inveymint (1827).

Hasdea (Alexandru Petriceicu) Po-liglot, publicist, nAscut la 1811 in Basarabia,incetat din viatA la 1872. A fAcut primelesale studii sub directiunea Orintelui sea

a intrat Incá t6n5r la Uni-versitatea din Wircov unde studia. dreptul §ibotanica. De aci trecu la UniVersitatea din

Manchen §i apol se intoarse in Chi§ineilunde imbrAti§à cariera de avocat.

Scrierile sale sunt : O idee despre filosofieca sctiinta vietet. (I830) Cit'ntice nationaleronidni. Duca-Vodd, Dabija- Vodd. (1835)Moartea Kasaculut Kunichi. Despredin Basarabia. (I840) etc.

Alecs. Hasde6 era foarte versat in cuno--tinta limbelor polonA, rusA, boemit, spaniolit,francez5, italiank gzrman5.

Academia rom:InA l'a ales membru onorarla 12 Septem brie 1870.

Hasdeil (Bogdan. Petriceicu) Istoric§i filolog, nascut in 1836 la Hotin (Basa-rabia). A Ricut studiile sale la Universitateadin Eircov ; a servit cAt-va timp in regi-mentul de husari Radetzki in intervalul rez-belului Crimeei, §i apoi demisionkd a venitIn Cahul (Basarabia.)

Desmo§tenit in Rusia de toate drepturilesale ereditare, a fost peste putin timp nu-mit membru la tribunalul civil de la Cahulpên5. la 1858.

Apoi s'a stabilit in Ia§I ; a fondat ziarulRonuinia,§ia ocupat acolo functiunele de pro-fesor §1 biliotecar al Universititei. In 1863 afost numit membru istoric al comisiuneI docu-mentale din Bucuresci, post pe care l'aocupat putiná vreme; la 1867 a fost alesdeputat in Camera liberalA.

Hasdei'l a fost numit in 1876 Director alArhiveI Statului din Bucuresci, lar la 1878 pro-fesor de filologie la Universitatea din Bucu-rescl, posturl pe care le ocup5. §i asta-A.

Operile sale principale sunt, ca publicistFoea din Moldova. (1862) Lumina (1863).Aghiuld (1863) Arhiva istoricd a Romdnief.(1865-67) Satina. (1866) Traian. (1869)Columna ha' Traian 1870 §i urnAtoril. Re-vista Noud -(1888-95) Ca istoric : Analiseliterare externe. (1864) Viata si scrierile lutLuca Stroict. (1864) Filosofia portretulut lutTePe§, (1864) Ion Vodd cel cumplit. (1865)Istoria tolerante!' religioase in Ronuinia. (i865)Istoria criticd a Romiltalor (1875) OrigineleCraiovef (1878) Cronica hit Zilot Romdnul.(1884).

Opere linguistice: Principie de filologie com-parativd. (1875) Fragmente pentru istoria lim-bet romdne. (1876) Beaudoin de Courtenay(1876) Zdna Filma. Gotif ji Gepeit inDacia. (1877) Cuvinte din bdtrdnt (1878-'88 r) 3 volume.

Pentru teatru : Rdsvan-Vodd drama in

1-1.AR 95 HAS

versuri. (1869) Tret cra. t de la rdsdrit co-medie (1879).

Lucrarea cea din urma a acestui eruditeste Magnum etymologicurn Romaniae, famadin insarcinarea Academiei romane, dar ne-terminatA.

A mai scris §i Sic cogito ! Ce e vieala ?Ce e moartea ? Ce e °mil. (1892) Basarabit.Cine? De unde ? De chi!. (1894) Sarcasm.(1 897)-

Hasdefi (Iulia B. P.) Publicista, fiicaprofesorului Hasdeù, nascuta la 2 Noembrie1869 in Bucuresci, moarta la 17 Septembrie1888 in Bucuresci.

La varsta de duol ani, copila invitase dejasa citeasca. la I I ani terminase cele patruclase gimnPsiale in liceul S-tu. Saya §i apoiinfra in colegiul Sévigné la Paris §i la 1886,cand nu avea de cat 17 ani, era deja inscrisica studenta pentru licenta in filosofie laFacultatea de litere din capitala Franciel ; darnemiloasa moarte o culese pe nenteptateinainte de vreme.

Julia Hasdeti a lasat urmatoarele scrieritiparite prin ingrijirea parintelui seii : Bour-geons d'Avril. Reyes et fantaisies. Chevalerie.Confidences el Canevas. Idile. Legende.

Pentru teatru a scris : Buve.z de l'eau,proverb, la varsta de 14 ani §i, a lasat sche-letul pentru mal multe scrieri dramatice.

Hechter (Salomon) Comerciant, deorigina israelita, nascut in Bucuresci la Ia-nuarie 1840, incetat din viata la Viena la 5Septembrie 1894. Din copilarie se ocupacu comerciul §i obtinu in urma une! acti-vital' neobosite un loc printre frurita§il co-merciantilor de manufactura en gros. La1870 se ocupa mult in special cu exportul depar de porcl, §i obtinu rnedalia de argint laExpositia universala din 1873. El figura incapul diferitelor societati israelite de bine-facere din Capitala.

Hentia (Saya) Pictor, nascut la 1 Fe-bruarie 1848 in catunul Sibi§el (Ardeal). Aurmat clasele primare la §coala din locali-tate §i apoi a venit in Bucuresci la 1862.La 1865 el intrà in §coala de bele-arte §iobtine in 1870 marele premiu cu bursa.Peste un an el pleacii in Italia, viziteazaRoma §i se opre§te opoi la Paris undeintra la Academia de Bele-arte avand deprofesor pe Cabanel. La 1873 el este admis

la expositia Salonului din Paris cu tabloulseil Psichea pcirdsitd de amor.

La 1874 se intoarce in tara, aducandpanza Aurora, a§ezata la Teatrul Nationalin loja Suveranilor. La 1876 e numit pro-fesor de desemn §i caligrafie la externatulsecundar de fete §i profesor de desemn laAsilul Elena ; acest 'din urma post il ocupa§i asta-zi.

In timpul rezbelului (1877-78) Hentia eata§at ca pictor pe langa marele cuartiergeneral, §i inspirat de luptele noastre, com-pune numeroase tablourl.

Intre panzele acestui pictor, trebuese sem-nalate §i urmatoarele : Intrarea triumfald alut Traian In Sarmisegetusa. Venera. Portretuld-net Ana Davila. Moara. Tdrgul Mo§ilor.O romcincd duccind merinde ra tdrg.

Hepites (Alexandru C.) Doctor,nascut in BrAila la 1835, mort in Galati la15 Septembrie 1883. Primele studii le-a fa-sut in Brada §i sub directiunea parinteluiséti doctorul C. Hepites a invèlat arta far-maceutica. La 1859 a plecat apoi la Vienaunde a studiat medicina.

Intors in tara la 1864, s'a instalat in Bra-ila unde s'a distins prin devotamentul sZilIn timpul holerel de la 1865. Dupa putintimp, s'a a§ezat la Galati §i dupa creareaspitalului «Elisabeta Doanina» a fost numitmedic §ef al acestul a§ezamént, post pe carel'a ocupat pana la moarte.

La 1878, Doctorul Hepites organiza inacest ora § cu a sa cheltueala o statiune me-teorologica, §i in tot timpul §ederel sale laGalati a fost consul al Statelor-Unite dinAmerica.

El a publicat Manualul de technica chi-rurgiet reKbelulut (1877).

Hepites(Constantin C.) Farmacist,doctor, profesor, nascut la 1802 in manas-tirea Cernica (Ilfov) uncle se ascunsese pa-rintii s61 din causa zaverei, mort in Brailala 7 August 1890.

A facut studiile sale in Viena obtinanddiplome speciale in mineralogie, chimie §ibotanica (1826).

Dupa. o §edere de cat-va timp la Odesaunde studia farmacia, se intoarse in tara §ifu numit la 1831 medie al carantinel dinBraila, post pe care l'a ocupat pana la1853.In acest ora § el a infiintat in 1833 o far-macie §i a fost necontenit de la 1840 pana

HAS 96 HEP

la 1855 pre§edintele Municipalitatei. El aalcatuit §i pus in aplicare frumosul plan alora§ului Braila, infiintarea gradinef publice,impodobirea de la Monument.

El era Pre§edintele Eforiel 5coalelor dinlocalitate. Chemat in Bucovina la 1857, astat acolo pana la 1864 ca profesor la §coalade medicina §i §ef al serviciuluT scientificdin directiunea generala sanitara.

Reintors in Braila, el organizeaza un Co-mitet pentru crearea Bibliotecei publice §iMuzéului din Braila, §i rèmane pana- lamoartea sa pre§edintele acestui Comitet §ipre§edinte al Camerei de Comereiil.

A publicat : Insu,s-irea fkicyl a apet mi-nerale numitd Balta-Albd (1847) Farmacopearomana (1864) scrisa in limba latina §i ro-mana.

Dr. Hepites cuno§tea foarte bine limbelemoderne §i vechi.

Hepites (Stefan C). Inginer, doctorin §tiintele fizice §i matematice, profesor,nascut in Braila la 5 Februarie 1851, fiulD-rului C. C. Hepites.

A fácut studiile in tara §i a e§it cu gra-dul de sub-locotenent de artilerie din §coalamilitara din Ia§i la 14 August 1869. Pesteputin timp a demisionat din causa sanatatelsale §i a urmat la Bruxelles cursurile uni-versitare, obtinand la 1873 toate titlurilesale. De la 1879 pana la 1883 a visitat §ilucrat aproape in toate observatoriile mete-orologice mal' importante din Europa.

La 1875 a fost numit inginer al portuluiBraila §i apoi la Galati. La aceini epoca enumit profesor de matematici la gimnaziuldin Braila. Dupe rezbel, la care a luat parteca locotenent de militie, Hepites este nu-mit inginer la Caile ferate §i ocupa acestpost pana la 1883 cand trece ca inspectorgeneral la Ministerul Domeniilor.

La 1884 el este numit Director al In-stitutuluT Meteorologic, care mal tarzi6 in1888 alipe§te pe langa dansul §i serviciulcentral de mèsuri §i greutati.

S. Hepites a luat parte activa la infiin-tarea Liceului Sfantu Gheorghe din Bu-curesci a carel directiune a avueo de la1884 §i pana la 1888. El a mal fost pro-fesor de matematici la gimnaziul MihaiùBravul, la §coala speciala de silvicultura,profesor de fizica la §coala speciala de ar-tilerie §i geniu §i la §coala de oficeri.

Publicatiunele sale sunt : Cursurt de fi:zicd

(1882-1888-1890). Curs de topografie(1886). Analele institutului meteorologic alRomdniet io vol. (1886-1895). Buletinulobservatiunelor meteorologice (1892-1895).Buletinul meteorologic ilnic (1895-1896).Serviciul meteorologic in Europa (1884). Is-toricut studiilor meteorologice in Romcinia(1886). Studit asupra clima Bucurescilor(1889). Prevederea timpulut (1893). ClimaSidinet (1893). Gerul Bobote.zet (1895). Me-teorologia in Romdnia (1891). Ploaia in Ro-nuinia (1893). Hartele sinoptice pentru pre-vederea timpulut (1884). Navigaliunea ae-riand (1885). Registrul cutremurilor de pd-mént de la 1837 piind la 1895 (1892-95).Cutremurul de pcimënt de la 14 Oct. 1892(1893). Observatiunele meteorologice de la

fdcute in anit 1879 ji 188o (1882).Materiale pentru Climatologia Romdniet(I8841895). Reviste Climotalogice ale (oidor 189495 (i892-95). Ploaia in Romdnia inanit 1891-94 (1892-95). Raporturt a-su pra lucrdrilorInstitutulut Meteorologic (1886,1895). Raport asupra decisiunilor Conferin-tet internationale de Meteorologie reunitd laMiinchen in 1892 (1894). Raport asupraprime! Conferinte generale de mdsurt fi gre-ludir reunid la Taris in 1889 (1890). Ser-viciul de afersurf ji greutdit in Austria(1892). Determinarea greutdtilor (1893).etc. Cea mai mare parte din aceste publi-catjuni sunt scrise §i in timba france.zd.

De la 1889 D. Hepites este membru inComitetul international de meteorologic, fi-id ales de Conferinta de la Mfinchen. Dela 1894 dansul face parte din Comitetulinternational de másuri §i greutati in carerepresinta Romania.

Herescu (Constantin NAsturel).Mare Ban, general, nascut in Bucuresci in1796, mort ip Bucuresei la 30 Decembrie1874. Dup '6 ce petrecu copilaria sa in tara,intra la 1823 in armata ruseasca, servindinteun regiment de ulani, unde facu e-ducatiunea

La 1827, Herescu se intoarce in Roma-nia §i in timpul luI Alexandru Voda Ghikaeste numit adjutant al Dominitorului. SubBibescu Voda, fu numit vistier, ocupand a-ceasta functiune pana la 1848. Sub 5tirbeyVoda el reintra in armatii §i este numit MarcBan §i Spatar al armatei.

Generalul Herescu a lasat un nume ne-peritor in literatura romana prin generoasa

7

HEP 97 HER.

sa donatiune fiicutii Academiei, lAsind mo§-tenire jumitate din averea sa acesteItutiunl care imparte anual premii in valoarede 9,000 lel, ear din Ratru in patru anI unpremiu de 12,000 lei pentru cele mal bunelucrilri romane§ti.

Hestiotis (Constantin).Medic, grecde origina; amAnunte biografice lipsesc. Eunul dintre cel medid venitt intarà. A fost medic §ef al carantinelcr la1838.

Hill (Gheorghe). Amilnunte biogra-fice lipsesc. A fost primul profesor pentrulimba latinl la colegiul SfAntu Saya dinI3ucuresci de la 1833 inainte. A publicatInceputuri de gramaticd la/id (1842) Gra-n'aticd latina'; partea etymologicd (1851).Gramatica Jimbellatine in comparalie cu limbaromdnd. A coloborat cu P. Poenaru §i F.Aron la intocmirea primului Dictionar fran-cq-romein ( 1842).

Hodocin (Carol Mihalik, de). No-tite biografice lipsesc. A fost primul directoral §coalei pentru arte §i mesera infiirnatAla Ia§I in 1840. A fost adus din striinAtatede cAtre Domnul Moldovel Grigore Ghilca.

Hodol (Iosif). Publicist, om politic,n5scut la 1830 in satul Bergia, districtulMure§ului (Transilvania), incetat din viatAin Sibil!' (Transilvania) la Noembrie 1880.Al fAcut'studiile sale la Blaj, Cluj, Viena §iPadua.

A luat o parte activA la.- mi§carea din1848 in Transilvania; mai tirziù a fostnumit vice-comite al districtului Zarand,care-I alese ca representant in dieta Un-garid.

Destituit de Ministerul unguresc, a fostnumit de arhidiocesa metropolitan5 ca refe-rent al Senatului §colastic din toatA Transil-vania, functiune pe care a ocupat'o pftnA lamoarte.

Ca metnbru al Societdol. academice, Ho-do§ a luat parte la lucrarea Dictionarululacademic. El a tradus mare parte din ope-rile lui Cantemir.

Hohenzollern (vezt Carol, Elisabeta,Ferdinand, Maria).

Horbasky. Colonel, de originl polo-

nezà, incetat din viat5. A intrat in armataruseasc5 cu care a venit in Muntenia la1828. La 1830, cand s'a organizat armatanoastrà, a fost ca instructor §i apol la 1833a intrat in cadrele el cu gradul de maior.La 1839 a fost inaintat colonel, iar la 1848a tinut locul de spAtar.

Apoi a demisionat. Rimas in pul s'acAsatorit cu o romtmcA.

Horia (Loan). Sub-locotenent, n5scutla 23 Ianuarie 1848, mort la 30 August1877. Intrat in armat5 ca soldat la 1868,e inAltat in 1873 la gradul de sub-locote-nent. El moare pe campul de luptà la 30August 1877, in timpul rezbelului Indepen-denle, la atacul redutel Grivita, in rêndurilcReg. ro de dorobantl.

HtStsch (Frederic). Mare comerciant§i filantrop, de originA german5, incetat dinvia0 la 19 Septembrie 1880. A deschis opriivAlie in Bucuresci in 1845 la coltul actua-lului pasagi6 român din calea Victorielvechea cale Mogo§oaeunde vindea la in-ceput cu deosebire peril, pepteni, parfume-rie. PrAvAlia era mal cu seama cunoscutiisub denumirea «La Pieptenaru.» Afacerilecomerciale prosperand §i lutind din ce ince mai multà intindere, Hötsch s'a asociatla 1853 cu nepotul sal' C. H. Mtiller, apoIla 1879 s'a retras din comercii:1, hisAnd nc-potulul sèú succesiunea.

Frederic Hötsch a fost un mare filantrop;a tntrebuintat o parte insemnatA din avereasa pentru institute de culturA, inzestrandu-lecu 600.000 lel, fondand §i un asil pentrusAracl.

In stradaLuterank colt cu strada Calvinidin Bucurescl, e clitditA §coala intemeiatii deF. Hötsch.

Hrisoverghi (Alexandru). Poet,rascut in Ia§I la 1800, incètat din viapi inacela§I ora § la 1837. A colaborat la revistaAlduta romdneasca din Moldova, unde apublicat scrierile sale. Cea mai principalAeste rénérul la piad.

Hiibsch (Eduard).Fost inspect& ge-neral al muzicelor armatei romAne, violonist,nAscut la 13 Februarie 1833, incetat dinviatA la Sinaia (Prahova) la 9 Septembric1894.

Venind in tar2i pe cand era copil, a intrat

HES - 98 HOR

la 8 Octombrie 1858 in calitate de candi-dat la o muzica militara ; inzestrat cu multtalent §i numeroase cuno§tinte muzicale, pesteopt zile d'Ata rangul de sub-locotenentasimilat ; la 186o e inaintat 5ef de muzicaclasa III-a, la 1862 Sef de muzica clasa II-a,apol clasa I la 1864 §i inspector al muzI-celor in 1867.

Principalele sale compositiuni sunt :nul nalional ronuin care se canta la toateserbarile oficiale. Marol triumlal al jtari-leulut. Marche du sacre. Marche d'alfaque.Marol pentru de/liare. Les fanfares. Pa.zaDundret. Carmen Sylva, vals etc.

Habsch a fost anf indelungatI §eful- or-chestrei teatrului nationaa din Bucuresci. Elera un om foarte vesel §i avea un spiritsarcastic foarte desvoltat.

Hurmuzachi (AIexandru).Publicist,frate cu Eudoxie §i Gheorghe Hurmuzachi,nascut la Cernaup in 1825, incetat din vial:4la Neapoli (Italia) in 1871. A facut partedin studiile sale in CernautI, parte in Viena,unde a terminat cursurile facultiltel dedrept.

A colaborat la ziarul Bucovina §i dim-preuna cu fratele s66 Gheorghe a infiintatSocielatea pentru literatura ji cultura ronuindin Tucovina.

Hurmuzachi (Eudoxie).- Istoric, nas-cut la Cernanca (Bucovina) in anul 1812,incetat din viata la 1874. A facut studiile

Iancu (Avraam). 5611 mi§careiromane din Transilvania. S'a nascut laAbrud Banya (Transilvania) §i s'a facut cu-noscut cu prilejiur. mi§carel din 1848 §i 1849la care a luat parte activa pe terenulpolitic §i tnilitaresc.

Incepuse studil in teologie, dar mai t'ir-zia studia dreptul §i se a§eza ca avocat laHermanstadt ; insa spre a nu ti-E cu Un-gurii, se retrasese la munte unde traia cutaranii.

Cand dupé 1848, isbucni mi§carea dinTransilvania Ungarei, Avraam Iancu, se

In Viena, unde a §i luat parte la mi§carearevolutionara din 1848. In anul urmator,guvernul austriac Il insarcineaza cu. tradu-cerca in romane§te a codicelor civile §i

penale §i gratie intervenirel sale, se datoriin cea mal' mare parte clobandirea uneí oare-care autonomii a Bucovinei.

Eudoxie Hurmuzachi profita de situatiu-nea sa pentru a face cercetarl asupra Isto-riel Romanilor in arhivele din Viena. Do-cumentele ce a adunat aú fost publicate dup6moartea sa §1 se mal publica inca de Aca-demia romana sub titlul : «'Documente re-lative la Istoria Ronuinilor».

A mal lasat §i Fragmente relative la Is-tarja Romdnilor.

Hurmuzachi (Gheorghe). Publicist,nascut la 1818 in satul Cernanca (Buto-vina) frate co Eudoxie §i Alexandru Hur-muzachi, incetat din viata la 1882.

Studiile §i le-a facut parte in Cernautl,parte la universitatea din Viena, apoi intritIn serviciul Statului.

Peste douI demisiona §i edita dim-preuna cu fratele sé1 Alexandru ziarul Bu-covina, suprimat de censura austriaca in185o.

De la aceasta epoca inainte, el se ocupain special de literatura, infiintand Sorietateapentrit cultura si literatura ronuind in `Bu-covina §i colaborand l foaea literara a aceleIsocietati.

arata cel mal aprig §i inver§unat du§manal Ungurilor.

In marea adunare de la Blajiù', convo-cata de Barnutiti, se manifesta in a§a chipincat fu recunoscut de §ef al rasculatilorromanl din Transilvania.

Convins ca orl ce impacare co Ungurileste peste putinta, se retrase in muntii A-bruduluf dimpreuna cu catl-va tovara§f de-votati §i incepu Thrin a ataca cate-va satemaghiare spre a pune mana pe arme ; apollocuitorii din muntil vecini alergand spredansul, intinse campul operatiilor sale intrel districte,

HUR 99 HtIR

Dupì.' intrarea lui Ball in Transilvaniape cAnd Puchner era isgonit de pretutindem,Avraam Iancu dimpreunii cu Balinte §iAcsente isbuti tie piept in munti.

Stépzini peste toatá Transilvania, Unguriiincercará zadarnic sá puie rrána pe acestdin uriná loca § de resistentá. Ritut de dotaori la Abrud (Aprilie §i Mai 1849) maiorulHatvany renuntá la idcia d'a mal urmáripe résculatl cari cu mai putin de 6000oamenT §i patru tunuri tin piept la 18,000de Unguri. Sosirea Ru§ilor sili pe Maghiarisii se retragá §i revolutia fu potolitá.

Iancu Avraam refuzá or ce máriri §i seretrase earA§I la munte. El a fost supra-numit Regele Muntilor.

La 1852 a fost arestat §i inchis la AlbaJulia sub cuvént cá lucreazá eari1§1 la rés-vrAtirea Transilvaniel.

Pe la sfár§itul vietel sale a inebunit.A incetat din viatá la 1872 Sept. to.

Ianov (loan) Publicist, náscut in Ia§1la 1834. A fácut studiile sale in acel ora§§i la Universitatea din Viena §i Paris. Intorsin tará, s'a stabilit avocat in Ia§1 §i s'a ocupatde literatura colaboránd la revista Convor-birt Durare, in care a publicat numeroasecantonete cotnice in 1871, precum Para-cl iserul, Stosachi, Kalikenberg, devenite foartepopulare.

Ianov a fácut in mai multe rénduri partedin Camerit §i Senat acum in urmii de la1884 paná la 1895.

IanovicI (Vasile). Preot, profesor,publicist, niiscut in Cernituti la 1808, incetatdin viatil in acela§ ora § la 1864. A fácuttoate studiile in ora§ul na§terel sale undela 1836 a fost numit profesor la in-sfitutul teologic, ocupand aceastá functiunetoatii viata sa. De la 1852 la 186o el amai fost §i translator román §i la 1862 afost ales ca deputat in dieta Bucovinei, dinpartea clerului.

Scrierile sale sunt : Istoriea ¡iterará, til-cuire a artilor nouluf testament 5 vol. (1856-'86 1). Gramatica ronuiná pelarte Icoal eleprimare, gramatica germano-rom riná §i altecárti biserice§ti.

Jarca (Aristide) Colonel de cavalerienátcut in Bucuresci la 1838, Incetat dinvieatá in Bucuresci la 1873. A intrat in§coala militará ca elev la 1854 §i a fost

inaintat sub-locotenent la 1856, apol maiorla 1863 §i colonel la 1869.

Avénd gradul de capitan, face in armatafrancezá parte din expeditia Mexicului (1863).Se distinge pe cAmput de lupta, e riinit deun glont la cap §i i se acordá pentru cura-jiul sét't decoratia Legiunet de onoare.

Jarca (Leonida) General de brigadá,niiscut la 25 Aprilie 1845. Elev al §coaleimilitare la186o, este inaintat sub-locotenentin 1862, maior la 1871.

Cu acest grad, ia parte la rezbelul Inde-pendentei (1887-78) la luptele din fata Gri-vitei, in regimentul No. 5 de infanterie.Ináltat colonel la 1883, e numit generalde brigadá la I o Mai 1893. Coman& actual-mente corpul al 4-a de armatá.

Jarca (Zamfir) Locotenent, nAscut laio August 1849. Elev al §coalei militarein 1867, cápátá gradul de sub-locotenentIn 1869. In timpul rezbelului Independenteie locotenent In Reg. ro de Dorobanti §imoare pe câmpul de luptá la 30 August1877, la asaltul recluta Grivita.

Iarcu (Dimitrie) Profesor, náscut inSlatina la 1817, incetat din viatá In Bucu-resci la Ianuarie 1879. Incepu studiile saleIn Slatina §i le termina in Bucuresci, avéndde profesori pe Laurian §i N. Kretulescu.

La 1843 fu numit profesor la §coalaprimará de la Coltea §i ocupa acest post paniila 1848, când amestecat in mi§carea revo-lutionará, fu arestat la VácIre§ti.

De la punerea sa in libertate, Iarcu s'aocupat in special cu predarea lectiunilor dematematick paná la 1853, când a imbrAti§atcariera profesoratului, ocupánd §i functiuneade inspector general al §coalelor de la 186opána la 1863.

De la 1867 pana la 1874, Iarcu a fostcasier comptabil al Societiltel Academiei.

Principalele sale scrieri sunt : Invetáturtfrase din *lita Scripturá (1838) DopiaScripturct (1844 §1 45). Dialogul italiano-roma' n (1846). Principesa de Pontieu (1851)Trietena copilla,- (1853-54). Morarul celbun (1856). Mésurt i greutáll (1857).Romdnul glumet (1857). Enciclopedia po-porand (1858). Abtcedaru (186o). Istorianaturalel, demente (186o). Comptabilitateacomercialá clemente (186o). Noliuni istorice(1863). Comptabilitatea domesticel (1863).

IAN I 00 IAR

Despre adevd)-atul calendar (1864). Biblio-grafia cronologied ronuind (1865 §i 1873).Istoria sacrd (1866). Xitologia (1867). A-ritmetica pi-adiar (1869). Complobilitateaagricold. (1870).

Ienescu (Constantin) Profesor, nitscutla 15 Augut 1845 in Craiova. A facut stu-diile sale in tard §i dupé terminarea lor, afost numit profesor la liceul din Ploe§t1pentru cursul de istorie. Amestecat in lup-tele politice, a fost dat in judecata la 1875inteun proces politic, arestat preventiv §iapol achitat de Curtea cu juratl.

De la 1883 §i pana la 1895 a representatneintrerupt in parlament ora§ul Ploe§t1, fieca deputat fie ca senator. III 1889 a fostales Primar al acetul ora. Ca ziarist Ienescua dirijat foaia Vocea Prabovet §i 5'coala Ro-mtind. El a publicat mal multe opere didac-tice, intre cari Istoria §i Geografia.

Ighel (Me). Poet, publicist, nascut inBucurescl la 8 Iunie 1870.

A facut studiile sale primare §i gima-siale la Pite§tI §i apol cele universitare inBucuresci, unde urmeaza cursurile de drept.

A colaborat ca redactor literar la &mima,Natiunea. Adevirul, Familia, Fontdna Blan-du.ziet §i a scris pentru teatru : Hipnotis-mul, Pdcatul, Voluntarul, comedii intr'un act.

Versurile sale cu titlul Melancolie,aparut intr'un volum la 1892.

Inocentie. Episcopul Romanului, niscutla 1832 in satul Cernicesci (Boto§anl) in-cetat din viata la 1894. A urmat claseleprimare la Boto§anl §i cursul inferior in semi-narul Veniamin. A intrat la manastirea So-cola, unde a fost numit §i profesor al semi-narulul. La 1862 trece ca director §i pro-fesor la seminarul diu Hui. La 188o e alesarhierefi §i numit vicar al Mitropoliel earla 1892 episcop al eparhieI Romanului.

Ioanid (Gheorghe). Fost profesor delimba elena la I830, mal inta la scoalasecundara din han111 erban-Voda. Notitehiografice lipsesc.

A publicat : Gramatica de limba eleneascd(1840) Istoria Moldo-Romtiniet.( 1858) Tractatde morald practica*. (1859) Dictionarub eleno-romdnesc. (1864) Disertalittne asupra ade-vdratet origine a limbet Daco-romdne.

Ionescu (Gion) Publicist, profesor, nAs-cut la 14 Octombrie 1857 in Pite§tI. si-afacut studiile la gimnasiul Lazar qi liceulSfantu Saya din Bucuresci, apol a urmatstudiile universitare la Paris §i in Belgia,unde a luat doctoratul in litere §i filosofie.La 1876, a intrat in ziaristica romana,scriind in ziarul Telegrctful, &tele Public,apoi de la 1884 pana la 1891, redactor laRomdnul. Din 1888 §i pana in present co-laboreaza la Revista `N,oud.

E profesor de istorie la 5coala Normal!de institutor! de la 1890, profesor de limbafranceza la liceul Mate! Basarab, membrucorespondent al Academiel Romane.

A scris urmatoarele opere : Ludovic XIVji Constantin Brdncoveanu, Elementul pitorescin Cronicele romdne. Entusiasmul in trecutageneratiune. Studiul istorietnationale in jcoalelenoastre. Geografia in Cronicarit Romcint. Astra(roman) dupé Dito si Idem. Nuvele dup6Handzeichnungen de Carmen Sylva. Cdld-tarja tul Carol XII, Regele Suediel, prin Ro-nzdnia Dal-manit lut Mihat Viteazul. Bucu-rescit in timpul Revolufiunet francese. Ro-n:lúa in secolul XVII. Schitd geografica.Cum vorbim. Raport asupra expositiunet geo-grafice internationale de la Berna 1891. DinIstoria Fanariotilor in Romdnia. Musdul pe-dagogic roma. Doftoricescul me§telug in tre-cutul yrilor romdne. Ciuma ji Holera dupdZaverd. Poetica Romand. Mibail Kogdlniceanu

si Rdpirea Basarabiet. Incercare asupra istorietSciintelor in férile romdne. Din Istoria jiComerciul Bra,sovulut in secolul XVI. Gene-ralul Florescu. Portrete istorice.

Ionescu (Ion de la Eran) Agronom,economist, nascut in 24 Iunie 1818 la Ro-man, incetat din viata la 17 Decembrie 1891la mo§ia sa Bran. Dupé ce termini studiilesale la liceul din Ia§1, pleca in Francia §itermina cursurile institutulul agricol de laRoville. Reintors in tara, se stabili in Ia§I;Vocla Mihal Sturdza 'I trimise la o mo§ie,spre ingriji vitele ; apoi il numi directoral administratiune! mo§iilor sale.

La 1844, e numit profesor de agricultura laacademia Mihaileana, §i in 1846 trece comp-tabil la o mo§ie a fiulul domnitorului Sturdza.

Amestecat in miqcarea revolutionara dela 1848, fuge in Turcia, unde Rechid-pa§ainsarcineaza cu istituirea unor ferme model:apoI se intoarce in tara §i se ocupa in specialcu agricultura.

IGH 101 ION

I. Ionescu a facut parte din Camera carepresentant al colegiulul al 3-ea de Romanin mal multe sesiunl de la 188o inainte. Ela publicat : Excursion agricole dans la Do-botella et la Thesalie (185o §i 1553 2 vc11.)Calendarul Giman( cultivator (1875) etc.

Ionescu (Nicolae). Profesor, orator,om politic nascut la 1820. A facut studiilesale la liceul national din Ia§T, impreuna cufratele sE.'r loan. La 1856, sub directiunealuT M. Kogalniceanu a colaborat la &aulaDictara' pana la suprimarea acestui organ,cand tipari acela§ ziar tn Bruxelles.

Nicolae Ionescu a fost mult timp profesorla liceul national din Ia§I §i a facut in ne-numarate rénduri parte din Corpurile Le-giuitoare, fie in Camera, fie in Senat.

De la 24 Iulie 1876 pana la 3 Aprilie1877 el a fost Ministru de Externe in ca-binetul de sub pre§identia 'di I. C. Bratianu.

A publicat : Discursurf asupra epoca' haMata Basarab Vasile Lupu (1868) Cu-véntart parlamentare. (1879) Proclamarearegatulut (1881) Despre imptirdlia romano-bulgard. (1888) Restaurarea monumentelornationale (1891).

Ionescu (Radu). --Ziarist, om politic,nascut la Bucure§ci in 1832, incetat dinviata la Decembrie 1873. Dup6 te'§1 ter-mina studiile in Francia unde se ocupa cudeosebire despre literatura universala, seintoarse in tara §i colabora cu multa ener-gie la ziarele Dd mbovita, Indepedentul.

Numit director al Ministerului Cultelor§i Instructiuni Publice (1865) el fu alesdeputat al judetului Arge§, la Constituantadin 1864. Apoi la 1867 fu trimis ca agental tarel la Belgrad.

Ultimii ani al vietel sale atr fost insade pi,Ins, caci perduse ratiunea.

Scrierile sale sunt : Ciintdri intime (1854)Odd la Romdnia (1859) §i o suma dearticole, poesil, r6spandite prin ziare §i neadunate.

Ionescu (Take).Om politic, avocat,nAscut la Ploe§ti in 13 Octombrie 1858.A facut studiile liceuluI la Sfintu Saya §icele juridice in Paris unde a luat docto-ratul la 1881. Intors in tara, a colaboratcat va timp la Romclnul §i pe la 1884 aintrat in politica, facand parte din Cameraca deputat in toate legislatiunele de la

1884 pana la 1897. Membru al partidululliberal, s'a despartit de loan Bratianu, cand s'aformat disidenta din 1885 §i dupa ce aluptat Cu opozitia-unita s'a alipit de par-tidul conservator intrand in cabinetul desub pre§identia D-lui Lascar Catargiu ca

al Cultelor §1 Instructiuni publicede la Noembrie 1891 pana la Octombrie1895.

Take Ionescu a publicat : la cessiondes créam-es (1878 Paris). De la conditionde l'enfant naturel à Rome (r881 Paris).Divorturile noastre (1883). `Discursurt par-lamentare (1887). La Polittque étrangérede la Roumanie (1891). Legea Clerulut(1893). Proect de Lege pentrtt invéldnuintulsecundar §i superior (1895). Cestiunea ma-cedoneand (1897). A dirijat in 1889, LaLiberté Roumaine, ziar politic, §i este pana inprezent unul dintre colaboratoril de frunte §iconductor al ziarului

Ionescu (Toma). Doctor, profesorde anatomie, nascut la Ploe§ti (Prahova) la13 Septembrie 1860. A urmat cursurileprirnare §i liceale in Bucure§ci panii la 1878calad a plecat la Paris spre a face medicina.La 1884 a intrat ca extern al spitalelor dinParis in mod provisorio, apoi titular la1885.

Ajutor de anatoinie la 1887;la facultateade medicina din Paris, apoi prosector pro-visoriti la 1889, cand a §i fost naturalizatcetatean francez, prosector titular de la1891-1894, D-rul Ionescu a dobandit me-dalia de argint la concursul pentru hirur-gie §i premiul Laborie al Academiel demedicina.

Reintors in tara, a fost numit profesoral catedreI de anatomie topografica §i hi-rurgicala dele langa Facultatea de medicinadin Bucurescl, hirtirg al SpAlelor crvile.Cu aceasta ocaziune -a recapatat drepturilesale de cetatean roman.

Scrierile sale sunt : Observations et réfle-xions sur un cas de panaris tuberculeux.Note sur une anomalie musculaire. Note surun type artériel de la main. Sur un cas depéricystite et pelvicellulite. Sur un cas d'é-pulis fibreuse. Des kysies épidermiques trau-matiques de la palme de la main et des doi-gts. Tuberculose et artbritistne. Sur rana-tomie tbpographique du duodénum et her-nies duodénales. Note sur l'anatotnie dei'S dique. Lytnphangisme de la region

ION 102 ION

crurale droite. Hernies internes rétropérito-,néales. Technique opératoire des gastrectomiespour cancer. Technique opératoire pour l'ou-verture des caverney pulmonaires. De laconsolodation des fractures che z les paludiquesTuberculose herniare. De alon pelvien pen-dant la vie intra-utérine. Le ami pelvien chezl'entbryon et chez le nouvea u lid Dispositionanormale des ligaments de l'appendince vermi-bulaire et de la fossette iléo appendiculaireDe la fossette para-dttodelzale. Tube digestif(anatomie et histologie). Anatomie des liga-mentts de l'appendince vermiculaire et de lafossette iléo appendiculaire.

Doctorul Ionescu a fondat in 1895 LaRevue des Sciences médicales, care apare laParis in limba francez?i.

Iordache (Olimpiotul). Celebru re-volutionar, unul din sefii miscrtrel etheristede la 1821. El era cApitan de Arnkti, sise zice cá ar fi fost 1-ornan din munteleÁthos. Dimpreuml. cu Ipsilanti, dar condusnumai de idealul emancipArei Greciei, aparticipat la miscarea etheristilor din Bu-curesti.

Dupé perderea bAtAliel de la DrAgAsani,se indreptii dimpreura Cu cel scApati dinmkel catre Moldova si se adaposti in m?i-nitstirea Secu cu ro oarneni, unde a lup-tat 15 zile contra Turcilor.

Multi se predark dar ro ini cu Iordachese inchiserA in clopotnita mAndstirei,dupá ce sfCirsirA glaontele, puserit foc labutoiul cu pral ce mal aveaii i Arirà cutoti in aer.

Iordache Olimpiotul a fost insArcinat cuprinderea lui Tudor Vladimirescu, pe carel'a ridicat diii mijlocul taberei sale spre a'lda pe mana ucigasilor.

Iorga (Nicolae). Profesor, publicist.A filcut studiile sale in tarA si le a terminatla Paris, de unde s'a intors cu titlul dedoctor in litere. La 1895 a fost numit pro-fesor de istoria medie si modera la facultateade litere din Bucuresci.

A publicat : Toesit. (189o-7893) Schitedin literatura romiind. Despre conceptia ac-tuald a Istoriet ¡i geneza (1894) Actefragmente cu privire la Istoria Romdnilor.(1895) Despre utilitatea generald a studiihn-istorice. (1895) Amintirt din Italia. (1895)'Philippe de SICeziéres et la croisade du XVI-esiécle. (1896) etc.

Iosafat (zis Znagoveanul).cut la 22 Aprilie 1797 in cAtunul Valea-Caselor, judetul aimbovita. La 1827 se preotisi fu randuit la biserica ClimArAsiel dinTArgul SlAnic, judetul Skueni; la 1829 fuchemat de Chesarie episcop al BuzAului,dupe indemnul Eclersiahului s6u Filaretrzindu.it protopop al SAcuenilor ; la 1831dupé moartea soliel si copiilor sil, fu n'in-duit de Episcopul de Buz6u, membru inConsistoriul Episcopiei, la BuzU, dandui-senumele de Iosaf ; la 1834 fu numit de E-foria scoalelor nationale, preot al Colegiu-lui national din Sf. Saya (Bucuresci) mideurnià i cursurile in calitate de auditorpAn5. la 1840. In acest an fu rinduit decAtre Alexandru Ghika Vodk eclesiarhal curtil Domnesci ; la 1842 fu trecut decAtre Gheorghe Bibescu Voevod, egumenal mAnAstirei Znagovului din judetulfov. La 1848 pdrintel e Znagoveanul cu-noscut si sub numele s6ii anterior depopa Ion, 1u6 parte in revolutiune. Fusepresident al comisiunei bisericesti si alComisiei pentru eliberarea Tiganilor. InSept. 1848 fu expatriat dimpreunA cu alticompatrioti.

De la granita Banatului unde sciipA dinmAinele Turcilor, trecu in Transilvania,strabAtu incognito tara româneasck spre atrece la Constantinopole i Brussa, de undese intoarse in Dobrogea, spre a ha servi-ciul bisericesc, la Mitropolia Dobrogei inTulcea

In Martie 1853 fu inAltat la gradul deArchimandrit, de cAtre Dionisie Mitropolital Dobrogei i Silistrel.

In cursul lui 1853 pArAsi Dobrogea, sprea da fiintii ideii ce concepuse de a fi folo-sitor tArei sale in strAinatate, se asezil incapitala Francei, in ale arel aseziiminte cul-turale îI complecteaza studiele floarea tineri-mel ron-1;111e, si t'una paraclisul sari capella ro-mitU din Paris (rue Racine 22) spre

datorielor religioase ale acelei tinerimi.AceastA modestii fundatiune, arhimandritul

Tosafat o fAcu in Octombrie 1853 in virtuteabine-cuvêntArii ce luase de la P. S. PArinteGhermano Patriarh al Constantinopolei si pebaza ingaduirii guvernului impArAtesc al Eran-cei, acordatif in urma intervenirii lui Vély-Pasa ambasador otoman la Paris.

Capela putu sit se sustie, multumitA a-jutoarelor i donatiunelor multor RomAnipiosi, la cari ajutoare se aMogati mal in

16 R 103 ro§

urma subventiile acordate de guvernul Mol-dovel §i Tarei-Romane§tI.

La 186o, arhimandritul Iosafat vetii inBucurescf §i inchina Capella MitropoliaI- P. S. S. parintele Nifon, Mitropolit alRomaniet recunoscu oficial Capella, preau-mérénd'o intre Bisericele fiice ale SfintelMitropolil

Arhimandritul Iosafat inceta din viola laParis in 17 Noembrie 1872.

Iosif (Naniescu). Mitropolit al Mol-dovei §i Sucevel, nascut la 1820 in Basa-rabia de sus. Adus de mic copil in Moldova,a trecut la Buzéil unde a urmat cursurileseminaruluT §i apoi §coala SI. Saya dinBucurescl. Apol a fost numit egumen- laGaisenl §i profesor la seminarul central dinBucurescf. Hirotonisit arhierell la 1865, afost ales episcop al Arge§ului §i peste putintimp mitropolit al Sucevei §i Moldovei.

Ipatescu (Grigore).-- General de di-vizie, nascut la i August. 1836, incetatdin viata in Bucuresci la 1895. A intrat in§coala militara ca elev la 7 Aprilie 1854.Inaltat sub-locotenent la 1856, oficer supe-rior la 1866, colonel la 1874, ajunge ge-neral de brigada in 1883 §i comandantuldivizieT din Dobrogea la ]89o. A luat partela rezbelul Independentei din 1877-1878ca comandant al coloaneI intaiù de atacla reduta Grivita, unde muda maiorul Sontu§i capitanul Valter Maracineanu.

Ipsilanti (Alexandru). Capul mi ca-re! etheriste de la 1821, fiul luT C. Ipsilantifostul Domn al Munteniei la 18o6. El in-trase de timpuriù in armata ruseasca §idupé ce pierduse o mana in batalia de laDresda, fusese inaintat la gradul de maior.

Amestecat in mi§carea etheriel, a carelconducere o avea, este §ters din aceastapricina, din cadrele armatel ruse§t1.

Indata dup6 sosirea sa in Muntenia, Ipsi-lanti avu o intrevedere cu Tudor Vladimi-rescu cautand a se uni cu &nsul, dar acestaîl intampina Cu cuvintele : «In Grecia estelocul Grecilor, in Ronuinia acel al Romiini-lor §i de atund Ipsilanti hotari moartealul Tudor, intelegènd ca acesta va zadarnici,§i la nevoe va combate, mi§carea etherista.

Moartea lui Tudor odata hotarata, Ipsi-lanti se retrase la Térgovi§te, cand auzidespre venirea Turcilor in Bucurescl. Aicl

el insarcineaza pe capitanul etherist Ior-dache cu prinderea lui Tudor Vladimirescu.Porunca se aduce la indeplinire §i Tudorridicat din mijlocul tal:arel sale, cade subpumnalul ucignilor sé! Varnava §i Pranga.

In urna, batut de Turci la batalia de laDraga§ani, armata sa e risipitit, pusa pegoana, Ipsilanti fuge in Austria §i moarela Viena aproape in mizerie la 1828.

Ipsilanti (Constantin). Domn alMunteniel de la 1802 la 18436. In timpulscurtei sale Domnil, a platit mare parte dindatoriile contractate la Turcl §i Grecl dinConstantinopole inca din timpurile Sute.tilor §i s'a aratat milostiv catre sérmanl.Spre a impedica naviilirea lui Pasvanoglucu ceteie sale in Bucurescl, el alcatui oo§tire de vre-o 8000 oamenI.

Amic al Rusiel, Ipsilanti favoriza mi§-carea lor contra Turciei §i se amesteci inféscoala Sérbilor de la 1803, contribuindmult la autonomia ce ei dobandi0 Ir121

têrziii. La 18o6, dovedit de Poarta ca du§manal politiceI lul Napoleon §i instrumental Rusiel, Ipsilanti fugi din BucurescI sprea nu fi decapitat.

La 1806, 23 Decembrie reintra irisa inCapitala dimpreura cu armatele ruse§ti, pu-nénd pe toti Romana' sa jure credinta Im-pératulul Rus:el. Peste putin timp e nevoitsa paraseasca tronul.

Ispirescu (Petre). Tipograf, publi-cist, rascut in Bucuresci la Ianuarie 1830,incetat din viatit la 21 Noetnbrie 1887.Parintil séi îl destinaù cariereI preote§ti, §i'lincredintara spre invétaturá. unui calugar laMitropolie, dupé ce fusese pe mana unuTpreot de la Doamna Bitla§a. Dar el parasindideea popiel infra in 1844 ca lucrator latipografia Carcalechi, trecu mai t6rziti latipografia Copainig §i fu osandit la o lunainchisoare pentru tiparirea corespondentellul Vogoride.

Director al tipografiei Najionalulut, alRomdnulut in 1864, Ispirescu deschide maltérziù in tovara§ie cu Göbl Carol, tipografiaLucrdtorilor Asociaff §i apoi devine proprie-tarul tipografiei Academiet Ronuine.

Ispirescu a debutat ca publicist, la 1862cand primele sale basme 2.6 aparut in Td-ranul ronuin §1 in bro§ura. Apol el a publicatLegendele i hasmele romduilor. (1874).Isparvile 1i viaja lut Mihat Viteavt. (1876j

16S 104 IPS

IST f O .5

Snoave ¡i Povejti populare. (1879). Po-veitele unchialulut sfdtos. (1879) Pilde jighicitort. (188o) Basme Snoave jiglume (1883)Jucdrit ji jocurt dé copit. (1885) Poveltf mo-rale. Despre pomul crdciunulut (1886).

Profesorii cel mal eruditi din strainatate,citeaza pe Ispirescu ca autoritate in materiede limba §i traditiuni populare.

Istrati (Constantin). Doctor, chi-mist, nascut in Roman la 1850 Septembrie.A facut studiile sale gimnasiale la Ial ile-a terminat la facultatea de sciinte §i me-dicina din Bucurescl, care 'I a conferit la1876 titlul de doctor. Imediat pleca cu sec-tiunea 3-a a Crucel Ro§ii ca medic militarpe campiile Bulgariel, unde contracta tifosuldand ingrijirile sale bolnavilor.

Dupa ce conduse de la 1879 pana la1882 stabilimentul de hidrotherapie din Si-naia, d-rul Istrati incepu A. sacrifice toataactivitatea sa studiuluI chimieI, facénd uncurs de chimie judiciara la facultatea demedicina, §i pleca in 1882 la Paris spre aurma cursurile Sorbonel §i a lucra in labo-ratorul celebrului chimist Wurtz. Intors in

Jianu. Haiduc celebru de peste Olt,judetul Romanatl, valea Tasluiului. A luatnumele de haiduc, dar n'a fost nici o datahot. Indragostit de o fata de tèran, doreasa o ja de nevasta ; tati-sUi s'a impotrivit§i a dobandit de la stapanire inchidereala Strehaia, de unde a fugit peste curand.

A pribegit §apte ani de zile prin padurlmuntl, fugind de panduri §i potera, alca-

randu-se la nevoe §i cerénd numal gazaCuprins de dorul logodnicel sale Stancuta,s'a reintors in sat unde a gasit'o moarta.Atund se duse la zapcifi §i se dete in mai-nele lul zicèndu-I : «Sunt Jianu, eapul meùeste pus la pret ; du-mé la Voda sa'fi deamia de leI».

Voda Caragea l'a ertat §1 el s'a reintorsla plug.

Jiquidi (Constantin). Caricaturist,desinator, nascut in Ia1 la 1865 Mal 22.Dupé ce a urmat cat-va timp cursurile

IST

tara, ocupa catedra de chimie medicala, deve-nita vacanta prin moartea generalului Davila§i la 1887 luà priri concurs §i catedra dechimie organica, organisand laboratorul actual.

El a publicat : Curs elementar de chimieorganicd. (1890) premiat de Academie. Tratatelementar de chimie. Chimia din punctul devedere al vulgarisdret acestet sciinje. Desprenomenclaturd in chimia organicd.

Istrati (Nicolae). Publicist, nascut inMoldova la '8'8, incetat din viata la 1862.N'a urmat nicI un curs regulat la vre-o§coala §i s'a instruit mal mult singur, adunandin biblioteca sa mal toate cartile romane§t1.'

El a publicat : (185o) Satirele.Chestia Mrindstirilor inchinate. (1860) Babi-lonia ronuineascd (1860).

Isvoranu (Ilariu) Avocat, nascut inTurnu-Severin la 1846. A fost prefect alMehedintulul la 1871 §i Ministru de Do-menil in cabinetul de sub pre§identia gene-ralulul I. E. Florescu, de la 21 Februarie1891 ¡lana la 5 Noembrie acela§ an.

ceuluf din Ia§1 §i Galatl, a stat cincl anila §coala comerciala din 141.

In 1884, pentru prima °ara expune laexpositia cooperatorilor, caricaturile unorpersoane cunoscute din Iai §i obtine omedalie de argint. ApoI scoate albumulCaricatura, 2 numere (1884-1885).

Se muta in Bucuresd la x886 §i cola-boreaza cu caricaturile sale la Epoca, Foar-feca, Viga, Moftul Romdn, SCoi Teacd §ialte publicatiunI.

Productiunile sale in albumuri sunt : Pro-filurt parlamentare (1886). Ziarillif dupénaturd (1888). Tipurf din jard (1889). Fa-cultatea de medicind (1895).

Jiquidi a mal facut §i cate-va tablouri inaquarele, ilustratiunl etc.

Julian (tefan).Artist comic, nascutla 1853 in Bucuresd, incetat din viata inBucuresci la 30 Iulie 1892.

Fiind inca copil, fugea de la §coall §i

b

impreunl Cu alti bieçi, intocmea trupe deteatru §i juca pe scene improvizate pringrAdinl publice, cu deosebire la Gryrdinacu

Mal térzik el intrA in trup ele VlAdice§ti-lor §i Fany Tardiny, cari pe vremea aceease gAseail in Nrlad. Acolo '1 gAsi artistulMihail Pascaly care'l aduse in Bucurescl,unde a rémas pAnA la sfèr§itul vietei sale,fiind societar al Teatrului National dinBucurescl.

Julian avea un talent deosebit in rolu-

Kalinderu (Ioan).Jurisconsult, nAscutin Bucurescl la 28 Decembrie 184o. Aterminat studiile la Paris, unde a luat doc-toratul in drept.

Intors in tarA, e numit procuror, ajungeiute membru §i prim-pre§endinte al tribu-nalului de Ilfov, supleant, membru §i prim-pre§edinte al Curte' de Apel din Bucurescl,In fine membru la Curtea de Casatie.

Apol a fost administrator al domenielor§i pAdurilor Statului, director regal la Berlinal CAilor ferate romAne, la 1881 82, cAndguvernul lui I. BrAtianu i-a incredintat greauamisiune de a fi intermediatorul rescumpA-rArel CAilor ferate romAne.

DupA retragerea sa din magistraturA, s'aintors iarA§ la ocupatiunile sale de predi-lectiune, la studiile sale de drept. Mal demult publicase un studiu despre neretroac-tivitatea legilor §i un studiu in limba fran-cezA asupra isvoarelor dreptulul roman, apre-ciat favorabil de mal multi juri§ti francezi.

Ast-fel publicA la Paris 1885 un vo-lum intitulat Droit prétorien et réponsesdes Trudents care trateazA despre toatetranformArile suferite de preturà de la insti-tuirea ei pAnA 'n timpul Imperiulul.

La 1896 colabora la revista infiintatA inlimba francez1 de d. N. Basilescu, sub titlulRevue générale du droit et des sciences poli-ligues §i publica in ea mal multe articoledin cari unul apAru in limba romAnA, intitulatConsiliul imptrratilor la Roma Constanti-nopole, un nou apendice asupra edictelor,rescriptelor §i mandatelor imperiale.

Academia RornAn5. '1 alese membru cores-

rile comice §i nicl un artist n'a interpretatmal bine de cAt el pe grec, israelit, bulgar,inteun cuvént toate rolurile de stréin. Prin-cipalele sale creatiuni aû fost : cele dinintregul repertoriù al lul Alexandri, apoIrolurile comice din Voevodul Tiganilor,Moitenirea de la rdposata, Un led si un .zlot,Uite popa nu e popa, Bocata°, Fatinija,ntincinosul, Studentul cerjetor, etc.

Nu este rol comic din repertoriul romlnin care sA nu se fi distins Julian.

pondent in sectiunea istoricA, §i ca atareceti in sesiune generalA lucrarea sa Studiuasupra celor XII tabule.

La 1890, a publicat o nota lucrare isto-rica Vi ata municipald la Pompei scrisl inurma unel cAlAtorii intreprinse la fata loculuI.Studiul e precedat de o ochire generall asupraadmistratiunei colonielor §i alegerile muni-cipiilor §i trateazA cu preferintA des-pre viata §i alegerile municipale de laPompei.

Cea din urmA lucrare istoricA a sa este:«Dol antagoni§t1 romani», §i trateazA desprerivalitáçile dintre Pompei §i Cesar.

Academia RománA a ales pe I. Kalinderumembru in sesiunea din anu11894, cAnd a tinutdiscursul de receptiune despre episcopul Mel-chisedec.

De la 1884, cAnd s'a infiintat DomeniulCoroanei, e administratorul lul. Scopul ce,dupA instructiunile Regelul, urmAre§te, estesA '1 dea un caracter de folos social §inational.

A clAdit §coll, bisericl, a infiintat biblio-tecl, ateliere de lucru manual, a respAndito «Biblioted popularA» alcAtuitA sub ingri-jirea sa din bro§uri tratAnd despre cuno§-tinte folositoare, ast-fel in cAt comunele depe Domeniul CoroaneI sl devie modelurlde progres pentru toatà tara.

Ales in Academia RomAnA in sesiuneageneralA din 1893, §1-a inaugurat intrareaoferind Academiei mo§tenirea Ottetele§anu3 milloane de lel, din car/ s'a ficut Koalade fete de la MAgurele (Nota: D-1 K. du-sese preces in toate instantele cu rudele

IAL - 106 KM,

donatoruluI, '11 ca§tigase definitiv §i facuseadaptarea castelulul §i parculul Magurele pen-tru noua lor destinatiune precum §i proiectulstudiilor, a§a in cat totul era gata cand apredat averea Academic!).

L Kalindero a maI publicat : Essai surles sources du Droit Romain. Notijd asupraSocietdiilor prin actiunt dupci Codul generalde comercid german. Cotnpétence des Tribu-naux dans toute contestation relative aux biensmobiliers qu'un Etat étranger petit posséderin Prusse. Mentoriti asupra transferdret scau-nulur Societdjef Actionarilor Cdilor FerateRonaine din Berlin in Bucurescf. Droit Pré-torien et Réponses des Prudents. ConsiliulImp ératilor la Roma ji la Constantinopole.Etude sur le régime municipal Romain. Stu-diu asupra legel celor XII Tabule. Noticejuridique sur un testament. Viaja municipaldla Tompei. Observalitint in procesul cu moi-tenitoril I. Otteteleianu. Dot antagoniitf Ro-manf. Episcopul aCelchisedec. Vilegiatura jirejedinjele de yard la Romant.Romanif cdldtori.Rolul invIdtorului in formaliunea genera-jiunilor nof.

Kalinderu (Nicolae).Doctor, nascutIn BucurescI la 1835. A facut studiile sale lainstitutul Mitilineä din Bucuresc! §i apo! laParis, unde in 1853 incepu studiile salemedicale. Aci, in 1863, este primit in urmaunul concurs ca intern al Spitalelor dinParis.

Intors in tali, fu numit medic §ef al spi-talului ColentUra, post pe care '1 ocupii panala 1874 cand demisiona. La 1877 e numit§ef de serviciu la spitalul Brancovenesc, earla 1877 in timpul rezbelului este pus incapul ambulantelor de la Turnu-Magurele.

La 1887 D-nil Kalinderu este numit pro-fesor de clinica medicalä la Facultatea demedicina din Bucuresci, post pe care '1 ocupa§i asta-zI. Academia l'a ales in 1889 membrucorespondent.

Principalele sale scrieri sunt : Lepra inRomdnia. Despre cosmetice. Tulzerculosa inraport cu unele profesiunf. Epilepsia Jackso-niand. Influenja unor maladif ale cordulutasupra desvoltdret tuberculosef. aCielita sifi-liticd, etc.

D-rul Kalinderu este un mare amator dearta §i locuinta sa contine un numér in-semnat de tablourl de pret.

Kiriac I, Medic, nascut in Bucu-

resci la 1855. A facut studiile liceale laSf. Saya §i la 1883 a obtinut titlul de doctorin medicinä de la facultatea din Bucurescl.Apoi plead la Paris unde'§! complecteazastudiile ocupandu-se esclusiv cu lucriirl deanatomic §i chirurgie. Reintors in tall, Dr.Kiriac este numit medic secundar in servi-ciul D-rulul Assaky, apoi medic §ef de clinicaIn acela§ serviciii pana la 1890, cand trecemedic primar la spitalul Filantropia. De la1892 pana la 1893 tine locul d-rului Assakyla spitalul Coltea §i cel de anatomie topo-grafica la institutul de chirurgie. AstazI estemedic primar la serviciul de gynecologie,spitalul Filantropia.

A publicat : Sifilisul ereditar la copit. Cursclinic de patologie chirurgicald. Cura radicaldde ernie inguinald. Tratamentul anevrismelorexterne. Tr atamentul emoroidelor. Tratamentultumoaret albe a gentinchiultii; etc., etc.

Kiriazi (Gheorghe). Doctor in me-dicina, nascut in Etolia (Grecia) la 28 No-embrie 1829, incetat din viata in Bucuresclla 24 Februarie 1893. A facut primele salestudil la Athena, iar medicina a incepueola Montpellier §i a terminat'o in Paris. In-torcandu-se in Grecia la 1854 cu titlul dedoctor in medicina, desvolta acolo o mareactivitate in combaterea epidemiel de holera.La 1855 vine in Bucurescl §i este numitmedic al carantinel de la Calafat; la 1857e numit medic primar al judetuluI Gorj §ial oraplui Targu-Jiu. In 1863 e transferatca medic al asilului Elena Doamna din Bu-curesci, §i ocupa acest post pana la retra-gerea sa la pensie.

Fiind lasat ca executor testamentar decatre unchiul sea Constantin Xenocrat, cuinsarcinarea de a organiza un spital, d-rulKiriazi vizita mai toate spitalele din ora§eleprincipale ale Europe! §i la 1881 deschiseIn Bucuresci, Spitalul Xenocrat, desfa§urando deo§ebità activitate pentru prosperitateaacestu! institut.

Kisseleff (Pavel Dimitrievich).Ge-neral §i diplomat rus, nascut la Moscova in5788, incetat din viata la 1872. La v'erstade i8 ani intra ca inn* in armata rusi §ise distinse in luptele de la Eylau §i Fried-land. La 1812 era capitan §i lua parte la bataliade la Moscova ; peste do! an! ImparatulAlexandru al Rusiei il ata§a pe langa statulseä major, §i cand intrara in Paris armatele

KAL -107-. ICIR

aliate, 11 numi general, ear mal tarziu in1823, adjutant general. Sub imparatul Ni-colae, la parte la rezbelul contra Tur-cilor (1828) §i se distinse la batalia dela Schoumla. La 1829 Kisselef era numitcomandant al trupelor ruse§t1 stabilite inMuntenia §i apol comandant al trupelor deocupatiune din Moldova §i Muntenia.

El deveni sub titlul de resident pleni-potentiar, guvernator al Principatelor §i exer-cita o adevarata dictatura de la 1829 panala 1835, dictatura irisa inteleapta, organizanddiferitele servicil ale Statulul, instituind comi-siuni de legiferare carl ati dat nascere Re-gulamentului organic, insanato§ind ora§ele,scoalele, imbunatatind politia, administratia.

La i-iil Mal 1831 sub pre§edentia luiKisselef, se deschise §i Divanul ad-hoc. Intimpul holereI care ficu a§a numeroasevictime in tara noastra, comitele Kisselef,se distinse prin prevederea §i curajiul seilast-fel in cat Divanul ad-hoc spre a'l da odovada de recuno§tinta, '1 impamanteni dan-du-I §i prerogativele boerid.

La 1834, dupe votarea Regulamentuluiorganic §i alegerea principilor Mihail Sturdza§i Alexandru Ghika, comitele Kisselef parasiPrincipatele-Unite, se intoarse in Rusia §i funumit Ministru al Domeniilor imparate§t1,apol Director al Cancelariel imperiale.

La 1856, el a fost numit ambasador alRusiel la Paris, §i reintra in Rusia la 1862.

Una din gradin ele Bucuresciulul, situata lacapul CaleIVictoriel, infiintata de fostul guver-nator, poarta numele se6 : oseaua Kisselef.

Khitzulescu (Inocentie). Episcopal Eparhiel Buzéulul, nascut in Bucurescila 1819, incetat din viata 1893. A fácutstudiile sale, parte in seminarul Mitropolieldin Bucuresci, parte la colegiul Sfintu Saya§i parte la universitatea din Pesta. La 1846a fost hirotonisit diacon §i la 1852 preot.De la 185o pana la 1863 a fost profesor§i director al Siminarulul Mitropoliel dinBucurescl.

De la 186o-1868, egumen la manastireaDealulul, de la 1868-1873 locotiitor la e-piscopia RimnicuVilcea, apol arhiereii la1872, P. S. Inocente Kitzulescu este alesepiscop al eparhiel Buzèului la 1873.

Kihaia (Constantin). Vestitul §efal dorobanlilor poli¡ieI Bucurescl de 1a1838

pana la 1840 §i in 1846, cunoscut malmult sub numele de Cdpitan Costache. Ama-nunte biografice lipsesc ; cronicaril istoricini'l represinta pururea cu biciul in manacutreerand ora§ul in goana calultd, §i apli-cand pedepse corporale pentru cea mal micainfractiune politieneasca.

Din Anuarul oficial al Munteniei pe 1846se constata ca la aceasta epoca, Kihaia aromanizat numele séii, schimbandu-1 in Ki-bdescu.

Kogalniceanu (Mihail)). Orator,publicist, mare barbat de stat, nascut inIa§I la 6 Septembrie 1817, incetat din viatila Paris la 1893.

Dupa ce la prima invétatura in casa pa-rinteasca, intra la 1831 in pensionatul Lin-court din Ia§1, apoI cu cheltueala l'II Mihail\Toda Sturdza fu trimis la colegiul din Lu-neville (Francia.) La 1835, spre a face peplacul Rusiei care nu privea cu ochI bunlcre§terea Romanilor in Francia, Voda SturzatrimU pe Kogalniceanu la Berlid. Acoloel tipare§te deja trei lucrar' insemnateLimba ji literatura romdneascd, Schite asu-pra istorief moravurilor ji limbet Tiganilor,Istoria Valahief ji aColdover, volumul I-iu(1837) ear volumul al II-lea apare ini858.

Kogalniceanu se intoarce in Moldova la1838 §i colaboreaza in Ia§1 la Alduta ro-mcineascd, suprimata peste cate-va luni, apoila Dacia literard (1840). In acela§ an, scoatevolumul I-iu al Arhivef ron idneiti.

La 1843 i se incredinteaza catedra deistorie nationala de la Academia Mihaileana§i pronunta la 26 Noembrie faimosul sèildiscurs de ' inaugurare al cursuluI, din pri-cina caruia a doua zi chiar se inchide cur-sul din ordinul guvernuluL- Imediat Ko-galniceanu scoate la lumina o a trea revistaliterara Propdfirea.

La 1845, incepe sa pue sub tipar partedin Letopisitele, apol picad. la Paris §iparase§te literatura pentru politica.

Cea d'antaiii manifestare politica a 1111Kogalniceanu a fost participarea sa la mi§-carea din 1848 §i prin scrierea sa Dorin-pie partida' ndtionale din Moldova, a arétatin ce chip trebue inlocuit Regulamentulorganic.

In timpul Domniei hil Grigore Ghika,Kogalniceanu termina publicarea opere! saleinsemnate Letopisitek Moldovet (1852) §iapol editeaza revista periodica 441bumul 1.4--

ICHI 108 KOG

torico-literar (1854). Figura acestul om destat se desemneaza mal tarziu cu o deo-sibita putere in Divanul ad-hoc, unde da lalumina insemnatul sal talent oratoric, §i in-cepu lupta pentru Unire care se incununaprin alegerea lui Cuza.

Secularizarea averilor manastire§ti,proprietarirea tèranilor, au fost marele actede sub Domnia Cuza, de carl este strhislegat numele lui M. Kogalniceanu, MinistruPre§edinte de la 12 Octombrie 1863 lianala 26 Ianuatie 1865. Sub Domnia lui Carol I,el este Ministru de Interne de la i6 Noem-brie 1868 pana la 24 Ianuarie 1870 §i Mi-nistru de Exteme de la 3 Aprilie 1877 la14 Noembrie 1878 in timpul rezbeluluiIndepedentel.

Il regasim mal tarziu la Congresul dinBerlin, aparand cu patriotism dar zadarnic,interesele tèrei in contra pretentiunilor Ru-sid in cestiunea retrocedarei Basarabiel,§i apoi deputat in toate legislatiunele panala moartea sa.

Koltzoff-Massalski Elena (vez! Dorad'Istrla).

Konake (Constantin). Poet, nascutIn Moldova la 1777 mort la 1849. Studiilesale le a facut mai mult in limba elena inlark ocupandu-se cu deosibire de §tiinteleexacte.

Mat tarzia insi invata limba turca, fran-ceza §i literatura secolului al i8-lea.

El a lasat un volum de poesil tiparitein 1856 duiA moartea sa, sub titlul : Al-cdtuirf f traducen.

A facut parte din Comisia pentrutuirea Regulamentului organic la 1831 §i afost apoi mare logofat al dreptatei in Moldova.

Konya (Samuel). Chimist, nascut inKronstadt (Transilvania) la 1845. A facutstudiile sale la gimnaziul din localitate panala virsta de 15 an! cand venind in Bucu-rescl, a intrat ca elev la farmacia Lochmann.Apo' merse la Viena in 1864 §i terminaacolo studiile sale §i in special analiselechimice, obtinand titlul de doctor in chi-mie.

Retntors in tara, Konya s'a stabilit in1872 farmacist la Ia§I §i incepu numeroasecercetarl scientifice asupra apelor mineraledin Moldova contribuind la vulgarisarea a-pelor de la Slanic §i la desvoltarea acestui

stabiliment balnear. Acelea§I cercetari leurma apoi pentru apele de la Baltate§t1,Breaza, et6,

La 1885, D-rul Konya a fost cat vatimp ca profesor de chimie-medicall al fa-cultatel de medicina de la Ia§i, apol In maimulte randurl Consilier Comunal.

Kremnitz (Maria).PublicistA germana,nascuta la Greifswald in 4 Ianuarie 1852,venita in Romania la 1875, casatorita cudoctorul Kremnitz din Bucuresci. A publi-cat : Rainanische Skiwn (1877). Neuemanische Skimn (1881). Ramanische Mar-chen (1882); in colaborare cu Carmen SylvaM. S. Regina Romaniei: Ramanische Vic&tungen (1885); sub pseudonimul GeorgesAllan Fluch der Liebe (i881). Aus der ra-rnanische Gesellschaft (1881). Ein Farsten-kind (1882); apoi sub pseudonimul Dito §iItem, tot in colaborare cu M. S. Regina :Aus zwei Welten (1886). Astra, Anna 'Boleyn,Feldport.

Kremnitz (Wilhelm).Doctor, nascutin Berlin la 1846, incetat din viata la 21Iulie 1897 la Sinaia. A facut studiile saleIn Berlin unde a terminat cursurile facultate/de medicina §i apol a intrat ca medic inarmata prusiana 'nand parte cu anibulantelela r6zboiul franco-german din 1870.

Pe la sfar§itul anulul 1874, D-rul Kre-mitz, a fost adus in tara §i numit medicsecundar la spitalul Brâncoveneasa, pe langiD-rul Patzelt, functionand in aceasta cali-tate Ora la 1889 cand a fost numit medicprimar la acela§ spital.

Cand s'a imbolnavit A. S. PrincipeleFerdinand, D-rul Kremitz a fost unul dince! trei rnedici chematl in anul 097 sascape viata mo§tenitorului Tronuluf,

Kretzulescu (Constantin). Om po-litic, nascut la 1809, incetat din viata la21 Martie 1884. A facut studiile sale intara la §coala greceasca §i apoi in 1831 s'ainrolat in armata cu gradul de sub-locote-nent, servind pana la 1840, cand parase§teo§tirea cu gradul de maior §i e numitprefect al judetuluf Braila ; apoi trece pro-curor la malta Curte. In 1842 demisio-neazit §i petrece mai inultf an! in Francia, An-glia, Italia, studiand literatura, filosofi a, istoria.

Intors in lark tráete retras pana la 1857,

KOL - 109 - ICRE

cand '1 regasim pre§edinte al comitetululdin Munteniapentru alegerile divanulul ad-hoc.

La aceasta epoca, fundeaza ziarul Con-cordia, pe care'l trece pe urma lul C. A.Rosetti. La 1867 a fost pre§edinte al con-siliulul de mini§tri §i Ministru de Internede la 1 Martie pana la 17 August acela§ an.

A publicat : Sumariu al istoriet universalea cultura' (1863). Trecutul ji era noud.Despre mdrirea natiunelor (1863).

Kretzulescu (Dimitrie). General dedivizie nascut la Octombrie 1824, incetatdin viata la 1874 Aprilie 12. Intrat in ar-mata otomana, a dobandit acolo gradul delocotenent-colonel §i apol la 18 Martie 1859a fost primit in armata romana cu gradulde colonel.

La 1866, fiind §ef al diviziel teritorialecu re§edinta in Bucurescl, ja o parte in-semnata la mi§carea de la 1 1 Februariecontra Domnitorului Cuza §i in casa sa seunelte§te complotul militar in care ají fostamestecati cel trel ofiterl ce s'ail introdusnoaptea in palat. Trecut in neactivitate la1869, Dim. Kretzulescu e reprimit in acti-vitate la 1870 §i inaintat general de diviziela I Ianuarie 1871.

Peste cate-va luni trisa este trecut iara§!neactivitate §i apoi la pensie.

Kretzulescu (Nicolae). Om politic,nascut in Bucuresci la r Martie 1812. Afacut studiile sale in Paris, unde a doban-dit diploma de doctor. Intorcandu-se in tarala 1840, a obtinut de la guvern voe sadeschiza o §coalà de chirurgie la spitalulColtea, unde a fost ca profesor de anatomie.

Laertiu (vez! Lazarescu).

Lahovari (Alexandru). Barbat po-litic, orator, nascut la 16 August 1841,incetat din viata la Paris la 4 Martie 1897,descendentul une! familii originare din ju-detul Valcea.

A facut studiile la Paris in liceul Louis-le-Grand, apoi la facultatea de drept, undea obtinut la 1862 primele dona premi!

L

Amestecat in timpul revolutiund de la1848 In aceasta mi§care, a fost exilat §is'a dus la Constantinopole unde a fost nu-rnit medic-§ef al spitalulul militar Culeli.Reintors in tara la 1850, intra in viata po-litica §i este sub domnia lui tirbe! la 1854in mai multe réndurl Ministru de Interne,finante, instructie §i pre§edinte al consiliu-luT, ocupand acelea§! demnitati §i sub cai-macamia lui Voda Ghika.

De la Unirea Principatelor, N. Kretzu-lescu a fost Ministru prezident de la Iunie1862 pana la 12 Octombrie 1863, apoiMinistru prezident §i Ministru de finance,iar pe urma ministru de interne de la 14 Iunie1865, la 1 1 Februarie 1866.

La 1871 N. Kretzulescu face parte dinministerul L. Catargiu, ca Ministru lajustitie §i apol lucrarile publice pana laOctombrie 1873. Apoi el represinta tarain stréinatate ca Ministru plenipotentiar laRoma, Petersburg §i Paris sub guvernulliberal.

N. Kretzulescu este membru al Academiaromâne. El a publicat : Tratat de anatomii3 vol. (1842). Amintirt istorice.

Kretzulescu (Scarlat). Om politic,nascut in Bucurescl, incetat din viata. Aservit mal intaiii in armata ruseasci §i apoia intrat in cea romaneasca la 1831, inain-tand pana la gradul de colonel.

Demisonat din armata, a fost Ministru alcultelor in Muntenia sub domnia lul VodaGhika ; mai térzia a fost intreprinzator alserviciului po§telor pe la 1848.

Alte amanunte biografice lipsesc.

pentru dreptul françez §i roman §:I in 1865diploma de doctor.

Intors in tara, a intrat pentru scurt timpin magistratura, pentru a se da apoi cutotul politice!. Dupà ce luase parte activala evenimentele cari a6 precedat detronareaprintululCuza §i alegerea printuluiCarol,a fostales deputat in prima Camera care a urmatConstituantel de la 1866. Impreuna cu printulloan Ghika, P. P. Carp, G. Cantacuzino §i

ERE -- II0 -- KRE

C. GrAdi§teanu a fondat atuncI a§a zisa « JunadreaptA». La 30 Iulie 1867 a primit func-tiunea de secretar general §i director alministerulul afacerilor stréine §i a ocupatpostul acesta pAnA la 1 1 Octombrie acela§an. DemisionAnd, Alexandru Lahovari aintrat iarA§I in viata politick ca membrual partidului conservator, §i a fost ales la1869 deputat al judetnlul VAlcea ; in Ca-med a sustinut cabinetul Dimitrie Ghika-Boerescu. DupA cAderea ministerulia Alex.Golescu, care a succedat cabinetulul Dim.Ghika, Manolache Costache Epureanu acompus, la 20 Aprilie 1870, ministe-rul junei drepte in care a incredinLat lulAlexandru N. Lahovari, portofoliul justitid.

In urma demisiunel cabinetulul Man Ghika,Suveranul a incredintat d-luI Lascar Catargiu§eful partidulul conservator, formarea cabi-netulul care a durat cincl anl (Martie 187 I-Aprilie 1876) §i in care Lahovari a detinutpatru anI 0 jumAtate portofoliul justitiel.Din perioada aceasta de activitate ministe-rialA a lui Lahovari, trebue sA relevAm inprima linie reforma Codului penal §i a pro-cedurel penale.

Ministerul Ion BrAtianu, care a luat frA-nele puterii in 1876, a guvernat 12 ani. Intimpul acesta, Lahovari ales de mal multeorl in Camera deputatilor, a §tiut sA-§I asi-gure, prin rarul sé6 talent oratoric, un locde frunte.

La 1884, Lahovari s'a retras impreunAcu toad opozitia conservatoare din Parla-meniul liberal §i pAnA la 1888, cAnd regi-mul liberal a fost rAsturnat, a luptat prinpresA §i in intrunirl publice, cu o vigoarecare n'are exemplu, in contra guvernuluide atunci.

In Noembrie 1888, cAnd s'a reconstiuitcabinetul Teodor Rosetti cu elemente con-servatoare, Al. Lahovari a primit portofoliuldomeniilor. In Martie 1889 s'a format mi-nisterul Catargiu, in care Al. Lahovari aluat portofoliul externelor, pe care l'a pAstrat§i in cabinetul prezidat de generalul Manu.

and Lascar Catargiu a format apolcabinetul din Noembrie 1891, Al. Lahovaria luat din noù portofoliul ministerulul afa-cerilor strAine, pe care l'a pAstrat pAnl inOctombrie 1895, cAnd guvernul conservators'a retras de la putere spre a face loc unuIbauv ern liberal.

Cea din urtnA manifestatie politicl a re-gretatuld om de Stat, a lost memorabilul

discurs pronuntat in sala Dacia, la 27Octombrie anul 1896 in chestia mitro-politanA.

Lahovari (Gheorghe Em.). Ziarist,rascut la 1 August 1854, incetat din viatlla 29 Noembrie 1897. A fAcut toate studiileSale in Paris de unde s'a tutors cu diplomade licentiat M drept. A inceput prin a intraIn diplomatie la r879 ca ata§at de legatiune,apoi a trecut in 1881 §ef al cabinetululMinistruld de externe.

La 1885, cumpérl dela Al. Ciurcu ecspulsat,ziarul l'Indépendance Roumaine §i duse incapul acestul organ de publicitate o violendcampanie contra guvernulul liberal. Deputatin CamerA de la 1888 pAnA la 1891, G.Em. Lahovary a fost censor la Banca Na-tionalA pAn1 la 1895 cAnd a demisionat.In 1897 ziarul sèi'l sustinAnd pAni la unpunct oare care politica guvernulul liberal,G. Em. Lahovary in urma unel polemicepersonale violend cu Nicolae Filipescu,0 ziarul Epoca, a fost provocat in duel de N.Filipescu §i a murit pe teren, strApunsde spada adversarulul seCi.

Scrieri : Essai sur la politique de la Pou-nianie contemporaine Histoire d'une fiction.Le gouvernement des partis (1897).

Lahovari (Gheorghe I.) Nascut laR.-Vélcea la 1113 Iunie 1838. Primele studille-a fAcut in institutul «Schewitz» (18491854) ; a fAcut in urmA colegiul la Berlin(1855-1858) §i studiele superioare la uni-versitatea de Heidelberg §i la §coala poly-technicA din Carlsruhe (1858-1862). In-tors in tarA la 1862, a servit ca inginer inMinisterul lucdrilor publice (1862-1864),in until §ef de sectie §i director la acela§Minister (1866-1868). La 1871 a fostnumit director general al po§telor §i tele-grafelor (1871-1876) §i la 1876, fiindales de Camera Deputatilor, a fost confir-mat consilier la Malta Curte de Compturi.La 1893 a fost numit pre§edinte al acesteiMahe CurtI.

Ca director al po§telor, a luat parte laprimul congres po§tal international de la(1874) unde multe propuneri Acute dedtnsul ail fost primite de congres, hare carlacea de a se adopta ca limbl oficialA,limba francevl pentru toate corespondenteleUniunil po§tale universale. A incheiat maimulte conventiuni po§tale §i telegrafice

LAH____ III Liii

cu Rusia, Austria, Serbia, Turcia etc. Totca director a desfiintat serviciile postalestreine care se faceati de catre societateavapoarelor austriace pe Dui-Are, cum si biu-rourile postale franceze de la Galati siBraila.

Dinsul a introdus pentru prima oara inserviciul nostru postal, cartile si mandatelepostale. Asemenea prima lucrare statisticaasupra po§telor si telegrafelor (187 I-1876),a fost publicaa de G. Lahovari.

Ca consilier §i in urma presedinte alInaltei Curti, a colaborat la facerea legilorcomptabilitatei generale a Statului si pentruorganizarea Curti/ de Comturl, cum §i lamal multe regulamente de aplicatie a aces-tor legl.

La 1875 dupa indemnul Majestatel SaleRegelul, d. Lahovari impreura cu Alex.Cantacuzino, generalil Manu si Barozzi,d-ni! V. A. Ureche, T. Maiorescu. Al.Odobescu, Gr. Tocilescu si afi fon-dat Societatea geografica Romana, a 6-rul secretar general este inca de la fondareael. Prin ingrijirea sa, societatea publicape tot anul un buletin trimestrial cumsi dictionarele geografice a celor 32 judete.

De .aproape 20 de ani, G. Lahovari estemembru si vice-presedinte al societatel pen-tru invétatura poporului roman, pentru acam/ prosperitate nu putin a contribuit.

El a publicat in «Convorbirl literarale»o serie de acte §i documente vechl sifoarte interesante, sub modestul titlu deHirtif vechl.

Sub pseudonimul de Gil, a publicat totin «Convorbiri literale» mai multe no-vele originate.

Lahovari (Iacob). General de bri-gada, nascut la 16 Ianuarie 1846. Elev alscoalel militare (1862) a capatat la 1864gradul de sub-locotenent; a trecut cu successcoala de Stat-major din Francia §i a fostinaintat In 1874 la gradul de maior.

In timpul rezbelulul Indepedentei 1877-78,face parte din Marele Cuartier General alArmatel, atasat la sectia operatiunelor

ca ofiter de Stat-major, §i este insar-cinat cu facerea recunoasterilor spre Der-mikiol si Opanez. La 1883 este inaltat lagradul de Cclonel apoi la 1891 la cel degeneral dupa ce sub presidentia D-lui ge-neral I. Em. Florescu i se incredintase por-tofoliul Ministerului de Rezbel pe care l'a

detinut de la 21 Februarie Ora la 22 Ia-nuarie 1894.

La 1895 a fost pus in disponibilitate.

Lahovari (Nicolae). Om politic, fostdeputat, senator, membru al divanulul ad-hoc si al Constituantel din 1866; incetatdin viata in Bucuresci la _16 Februarie1883.

Lakeman (Stephen Bartlett).Cu-noscut ma/ mult sub numele de Mazar-Pasa;s'a nascut la Darmouth (Anglia) in 1825,si a incetat din viata in Londra la 1897Iuliu. A flcut studiile sale in liceul Louis-leGrand din Paris, si apol a intrat in armata en-gleza, distingandu-se, in Indit prin curajulsal in 1852, astfel in cat fusese supranumitdimpreuna cu soldatii de sub ordinele saleVencltorif mold. La 1856, Lakeman intra

in serviciul caste/ otomane, insoti la Bu-curescl pe Omer-Pasa, care '1 facu sef alpoliçiel turcesti, apoI dupe rezbel primi dinpartea Sultanului titlul de Mazar-Pasa si futrimis in Turcia asiatica cu gradul delocotenent general.

Dupé ce ma/ petrecu cat va timp in Anglia,se reintoarse in Romania si se casatori cuD-na Maria Filipescu.

Amestecat in politica, a cheltuit o parteinsemnata din averea sa and s'a formatcoalitia zisa de la Mazar-Pasa, in contra gu-vernului conservator .de la 1875.

Posesor al unel averl insemnate, insafoarte cheltuitor si nechibzuit, a sfar§it prina a¡unge in cea mal mare mizerie cu cati-vaan/ deja inainte de moartea sa.

Lambrior (Alexandru). Filolog,nIscut la Soci (Judetul Neamlu) in 1846,incetat din viatà la 1883. A inceput studiilein Iasi si le a terminat in Paris dup6 cefusese cat va timp profesor in Botosanl.

Filologia a fost stiinta in care Lambrior s'adistins si studiile sale se publicafi In Ro-indnia, revista filologica din Paris, si inConvorbirf Literare.

Lambru. Profesor iri fruntea undscoale grecesti in 7800, preda cursurile deistorie, filosofie, poesie de la i800, panala 18°8 cand 'I succeda Vardalah.

Amanunte biografice lipsesc.

Lasctir (Vasile). Avocat, niiscut in

LAH - 112 - LAH

Térgu-Jiului. A facut studiile in tara §i le-a terminat la Paris de unde s'a intors cutittut de licentiat in drcpt. A trait camneamestecat in luptele politice pana la1896, de §i intrase in Camerile liberate cadeputat intre 188o §i 1888.

Dup6 retragerea guvernului de sub pre-zidentia lui Dim. Sturdza §i formarea cabi-netului Aurelian, a luat portofoliul Minis-terului de Interne de la 21 Noembrie 1896pana la 3r Martie 1897, and a demisionatimpreuna cu intregul guvern.

La aceasta epoca, a intrat in gruparea li-beral disidenta de la Drapeltd.

Laurian (August Treb.) -- Publicist,profesor, nilscut in Ardeal la 181o, mortIn Bucuresci la ¡88r.

A fault studiile sale in tará i in strili-natate §i a ocupat catedra de filosofie laliceul Sfantu Saya pana in 1848 cand mi§-carea Romanilor din Transilvania 1 rechemaIn Ardeal, Linde jucii un rol insemnat.

Intors in Moldova pe la 1851, se ocupain special at lucrari didactice pana in 1858cand veni eara§i in Bucuresci §i fu numitprofesor al facultatel de litere, membru alAcademiei, ajungand pre§edinte al acesteiSocietati.

Laurian a publicat : Tentamen Criticum,Magcqinul istoric pentru Dacia in colaborarecu Balcescu. COUP d'oeil sur l'histoire rou-maine. Dictionarul limber romdne in cola-borare cu Maxim §i un Glossar.

In afara de aceste lucrari, mai exista studiiacute de Laurian, asupra matematicelor §iastronomiel.

Laurian (Dimitrie A.) Profesor, zia-rist, nascut in Bucuresci la 1846, fiul luiAugust Laurian. Licentiat in literc al fa-cultatel juridice din Bucuresci, a luat apoidoctoratul la facultatea din Bruxelles §i afost numit la Septembrie 1871, profesorde filosofie la Liceul Sfantu Saya.

A ocupat in diferite randuris functiuneade Secretar general al Ministerului Instruc-tiunei publice §i inspector general al invé-pimantului secundar, 1888-1894.

Ca publicist, Laurian a fundat baca Tran-sacjiunf literare §i a fost directorul ziaruluiRomdnia Liberd, devenit mai térziii Consti-tutionalul. El a fost ales senator §i deputatsub guvernul conservator din legislatiunele

1888-1895. Asta-zi are directiuneatutionalulut.

Lazar (Gheorghe.) Nascut in Avrig(Ardeal) la 1779, incetat din viata in acea§ilocalitate la 1823. A facut studiile in Sibiu,Cluj, Viena, §i s'a ocupat mai ales de teo-logie.

Candidat la scaunul de episcop romanal Ardealului, nu isbuti sa fie ales, §i atuncise retrase in Bra§ov ande fu cat va timpinvè.tator al copiilor doamnei Barcanescu,refugiatii acolo. Cu aceastil familic, veni inBucuresci, §i se ocupa mal intai6 de inginerie.

Lazar facu peste scurt timp cuno§tintacu banul Const. Balaceanu, §i sfar§i prin

insufla credinta ca sciintele se pot fnv6ta§i in limba romana. Banul fiind efor al§coalelor, supuse lui Vocla Caragea o ana-fora pentru a se infiinta la Sfantu Saya o§coala romineasca. S'a convocat un divanspre a delibera asupra propunerei carc fu-respinsa. In urma insa, se puse la calese infiinteze o §coala romana la Santu Saya,ear Lazar fu numit profesor de inginerie §iteologie §i incepu predarea cursurilor salela 1818, de§teptand spiritul de nationalitateintre Romani.

Patru ani, preda el cursurile sale, dar inurrna evenitnentelor de la 1821, §coala fuinchisa §i Lazar se refugia in Transilvaniaunde muri la 1823.

El a scris : Cursul de matetnatice Fi-losofia la Can!.

ara recunoscatoare meritelor §i sacri-ficiilor facute de Lazar, a ridicat pe bule-vardul Academic] din Bucuresci, o statuein amintirea acestui barbat.

Comitele Carol Rosetti, calatorind in Tran-silvania, s'a oprit in satulAvrig uncle odihnescreima§itele lui Lazar, §i a ridicat in memoriaacestui ilustru barbat un monument de mar-mora pe care transcrisese de pe cruce, inscrip,tiunea epitafica, ce Lazar insu'§1 dictase,cand zacea pe patul mortei

Viquitorule !Stñ putinfi citepe,

Apoi le grindeveLa trista ontului soarte,

Nepregetdloarea moarle.Ce ept astd-.zt ert am foil,Asta s'a scif de rost.Ce stint ei acum, ve! fi,Cdnd ceastel 41 va veni.

LA U II 3 LAZ

In josul acestor linii, Sc. Rosetti a a-daogat :

«PrectintChristos preLazdr din mort1 a inviat,Aja tu Romdnia din somn at de§teptat.»

Lazarescu (Alexandru.) Publicist,nascut in Bucuresci la 1830 Decembrie, in-cetat din viata la August 1876 in Bucurescl.A facut studiile in tara §i inscriindu-se la§coala de drept, a intrat in acela§ timp casecretar al Mitropolitulul Nifon. Pesteputin, pleaca la Paris, termina acolo stu-diile, §i la intoarcere in tara e numit mem-bru pe langa Tribunalul Ilfov. In magis-tratura, ajunge Consilier la curte, apol de-misioneaza in 1867 §i imbrati§eazii carierade avocat.

A publicat : Gheorghe satt un Amor ro-nuinesc. Samito (185o) Poesii. Alfredo (1 854).Massim pictorele melodrama in 5 acte (1858)Sirve Ciobamtl (1867) Tdranit ci boerii o-dinioard (1871-1872) Miicarea insuregto-nald in jard de la 1848 incoa.

A colaborat la Revista Contimporand.

Lecca (Constantin). Pictor, profe-sor, nascut in Bra§ov la 18 Decembrie 18 ro,incetat din viata in Bucuresci la 14 Oc-tombrie 1887. A studiat pictura in Viena§i Roma §i apoi reintors in tara s'a stabilitla Craiova dand lectiunl de desen in acelora.

La 1847 trece in Bucurescl ca profesorde desen la Sfintu Saya pana la 1859.

Principalele sale tablouri sunt : Intrarealut Mihat Viteazul in Alba _lidia Di«bdtdlia de la Rdzboent; Mihat Viteazu ucisde Basta Desalicarea lui Radu Negru.Portretul lut Cztza-Vodd. Aceste tre/ tablouriSc gasesc la Pinacoteca din Bueurescl.

El a mal decorat bisericile Madona Dududin Craiova, Sftinta Trona din Bra§ov, CttrteaVeche, Sftintit. Gheorghe Notl, Rdzvan-Vodd,Sfiinta Ecaterina, Radu-Vodd din Bucu-rescl.

C. Lecca a mal litsat §i ni§te copil dupatablouri celebre precum Capul lut Christincoronat de spint, Cobordrea dupe cruce,Potopul.

Lecca (Dimitrie). General, barbatpolitic, nascut in 2 Decembrie 1832 la Te-

incetat din viata la Radomire§tI(Bacii6)la 4Julie 1888.

La vCrsta de 16 anl pleca la Paris undeisprávi colegiul §i apol urmi ca extern cur-surile §coaleI de stat-major. Intors in tarala 1854 intra in o§tire §i pledi in Marocla 1860 avand gradul de capitan, spre aurma operatiunele armatei spaniole, darajunse acolo cand se incheel pacea.

La 1863, numit maior, i se incredintacomanda batalionuluI de vénatori creat a-tunci. La 1866, dimpreuna cu soldatil §ioficeril batalionului s66, carl aveaù gardapalatuluI, intra cu Malinescu, Lipoianu,Pilat, Costiescu, in Palatul DomnitoruluICuza, presentandul spre semnare actul deabdicare §i apoi '1 aresteaza.

A doua zi, i r Februarie 1866, era Mi-nistru de rèzboiù §i detinu acest portofoliupana la z i Mal din acela§ an, cand fu inain-tat lt.-colonel §i i se dete comanda Regim.7 din linie.

La 1876, ales deputat de ora§ul Badiù,fu ales in acela§ timp vice-pre§edinte alCamerel. In timpul rezbelulul IndepedenteI(1877-1878) fu numit comandant al divi-ziunel a 4-a, §i lua parte la luptele de laLom-Palanca, Smardan, Vidin. Dupe rezbel,fu inaltat la gradul de general §i '§/ relualocul in Camera; dar mal tarziù i se detecomandamentul diviziei a 4-a.

Generalul Lecca a mal fost Ministru deRezbel §i de la ii Iulie 1879 pana la 29 Apri-lie 1880, avand gradul de Colonel.

La 1883, a fost ales Pre§edinte al Ca-mera, ocupand aceasta demnitate pana lamoartea sa.

Lecca (Gheorghe.)-0m politic, nascutIn Tecuciia la 1831, incetat din viata la 30August 1885 in Comuna Lecca jud. BacathDupé ce termina Academia din Ia§1 plecala 1849 in Paris §i urma §coala de stat-major, de unde se intoarse la 1853 ca sub-locotenent. La 1854, impreuna cu frateleset' Dimitrie, forma o legiune menita aajuta pe TurcI in razboiul lor contra Ru-§ilor. In urma reclamatiunel consulului aus-triac, Poarta nu recunoscu aceasta legiune §iOmer-Pa§a comandantul armatei de ocupa-tiune, aresta pe organizatori.

La 1859, G. Lecca fiind dipitan, e numitdirector al §coalei militare din Ia§I. In 1861demisiona din armata. In 1868, fu numitprefect al judetului Badal Vice-pre§edinte alSenatului de la 1876 pana la 1882, e numitMinistru de Finance la i August 1882 §i

Ida - 114 - LEC

pastreaza portofoliul acestui departament paniila 2 Februarie 1885.

Lecca (Haralamb G.) Poet, näscutla 1873 Februarie to in ora§ul Caracal.A fäcut studiile sale in §colele din Bucuresci§i le urmeaza acum inainte la facultatea dedrept.

Avand o deosebità atractiune pentru poesie§i literaturk a publicat in 1895 un volumde versuri sub titlul cu o precu-vantare scrisä de B. P. Hasdea, Pentru ofentee dramä. in 5 acte, Manca 3 acte ver-s uri, Femea incldrdtnicd comedie 5 acteversuri traducere, Enoch Arden poenlä tradusä,Fldmcin.zit de glorie, comedie 4 acte loca-lizare.

Lecomte du Noily (Andret.) Arhi-tect francez, näscut in Paris la 7 Septem-brie 1844. Elev al atelierului Vandremer,§i apol al renumitulul arhitect Viollet-le-duc, a debutat ca arhitect prin construireapalatului de la Monaco (1863-1865). Apoi,urmeazA urmAtoarele sale luctirl :

1866: Restaurarea a doué capele din secolulal 12-a de la catedrala din Cahors, care 'Ia fost incredintatà de Viollet-le-duc. 1867-i868: Ridicarea monumentului Pater Noster§i monumentulul funebru al Principesei dela Tour d'Auvergne, pe muntele Masli-nilor, langä Ierusalim.

La 1869 Lecomte du Noay este numitinspector ata§at pe langä comisiunea Mo-numentelor istonce pentru restaurarea a-pele! Castelului de la Vincennes (Francia) ;la 1870 intrá ca sergent voluntar in armageniulul pe timpul rezbelului Franco-ger-man, ear la 1873-1874 intreprinde a douaa sa cälätorie in Orient §1 face numeroasedescoperiri arheologice in jurul Ierusalimulul.

La 1875, dupé cererea fostului Ministrual Cultelor T. Maiorescu §i pe baza reco-mandatiel arhitectului Viollet-le-duc, Le-comte du Noay este delegat pentru restau-rarea biserice! episcopale Curtea de Arge§,ale cärei lucrArl de o maestrie. §i frumusetefilrä seamän, le terminä in 1886.

De la aceastä epoca, el a restaurat §i

construit in Romänia : Biserica Trei Erarchldin In!, Biserica Santu Nicolae din Ia§I,Re§edinta Episcopului de la Curtea de Arge§,Clopotnio §i Paraclisul; Biserica sí. Dumitrudin Craiova, Biserica §i clopotnita S-ta Treimedin Craiova ; Mitropolia din Targovi§te.

La 1887 Lecomte du Notly a fos alesmembru corespondent al Acaderniel R o-mane. El a primit numeroase decoratiunlfranceze §i romane pentru lucrärile sale.

Lecomte du Noily (Jean Jules An-toine.)Pictor francez, näscut in Paris la ioIunie 1842. A avut de profesor! pe Gleyre, deSignol, Gerôme §i a obtinut la 1871 aldoilea premiu mare de Rome cu tabloul seaMoartea lut Jocaste.

S'a distins la toate expositiunile cu tablou-rile sale : Sentinela greacd. Eros Cupido.Poarta seraitilut. Amorul si Noaptea. Afaràde multe alte productiunI, se mal datore§teacestul pictor urmätoarele portrete : RegeleCarol I-iu al Roma* niel'. Regina Elisabeta.Principesa Maria §i picturele decorative dininteriorul Catedralel Curtea de Arge§ §i

bisericelor Sfantu Nicolae §i Trel Erarchldin

Lecomte du Noay s'a distins §1 ca sculptor.In anul acesta a inceput sä lucreze o placIin marmorä in amintirea vizitei flcutä la1896 de Imp6ratu1 Austriel, Regelui Carol I.

Mult apretuit de familia noasträ Regalä,Lecomte du Noay '§! petrece adesea toamnala Castelul Pele (Sinaia), dänd lectiuni depictuti M. S. Reginel Elisabeta.

Ca semn de iubire pentru tara noastrii,acest pictor a däruit Academiei 10,000 leíal diror venit e atribuit pentru un premiu dedesen.

Lemeny (Gheorghe.) Pictor, datanascerel §i incearei din viatä necunoscute.A domiciliat in Ia§! §i a fost trimis ca bur-sier al Statului de la 1838 pänä la 1846spre a studia pictura la Manchen §i Roma.S'a intors in tarà la 1847. Principalele sale ta-blourl : Arhangelul Mihail invingénd pe Sa-tana, §i numeroase portrete ale boerilor dinacele vremurl.

Lemnea (Dimitrie.) Sub-locotenentnäscut la 20 Octombrie 1850, mort la 7Octombrie 1877...Intrà ca soldat in armatäla 1870 §i e inaintat sub-locotenent la 1875.In timpul rezbelulul Independente!, faceparte din Reg. 7 de linie §i moare pe cämpulde lupa in fata Plevnel la 7 Octombrie1877.

Leonescu (Vasile). Artist dramatic§i autor, näscut in Bucuresd la 1866. Fu-

LEC - 5 - LEC

gind de la §coalii cind era numai de 16ani, se duse mal int'aii1 cu o trupA de ac-tor' la Buz66, dc acolo trecu la teatru Daciala 1883 sub directiunea lut G. Manolescu;apoi la 1885 a intrat in Conservatorul dinBucuresci. Fiind ind elev, a fost atunciangajat la Teatrul National spre a juca ro-luri de a doua mânk

Dupé moartea lui. Gr. Manolescu, treceinsA in rAndul ântâiä §i joad pe rAnd ro-lurile : Rohert din Onoarea, Ruy Blas, Ha-macar 'Barca, Hipolit din Phedra, Leicesterdin Maria Stuart, Gondebald din Griselidis,Carloo Wandernot din Patria, Trimisul dinCliedip, Mireanu din Ldcrelmioare, Cavalerulde Waudrev din Orfelinele, Tetruchio dinFenicia inddrdtnicd, etc. etc.

La 1897 a fost ales societar al teatruluinational.

A scris pentru teatru: In timpul alegeri-lor comedie in 2 acte. In flagrant delict in3 acte (1885). Rosamunda tragedie in ver-sud, Traian ,vi ilndrada in colaborare cuGr. Ventura, tragedie in versuri, Ion Voddcel cumplit, tragedie in versuri jucate pescena Teatrului National.

Leonte (AnastasievicI).Chirurg, niis-cut in Giurgiu la 28 Februarie 1851. Afiicut studiile sale la liceul Mateiu Basarab;in 1875 a obtinut la facultatea din Bucu-re§ti titlul de doGtor in medicinA. Fost me-dic de regiment, a condus in timpul rezbeluluiIndepedentet (1877-78) o ambulanta a-§ezatà in dosul platoulul Grivita.

La 1891 a fost inaintat medic de regi-ment clase I-ii'i in rezervA.

Medic secundar de spitale para in 1884,la aceastil epod a fost inaintat medic pri-mar §i in aceastii calitate a trecut in 1897la Spitalul Brlincoveneasa.

La -1894 a fost numit §i membru alConsiliulut sanitar superior. A represintatEbria Spitalelor Civile mai in toate congre-sele chirurgicale din Francia.

Leria (vez! Zosima).

Lhomme (Abel).Ziarist francez,cut in Paris la 1858, incetat din viatà la189 r in Mentone (Francia). Venit in tarala 1888, a colaborat sub pseudonimul Gallusla ziarul l'Inclépendance Roumaine pilnA in1891 cAnd a murit.

Librecht (Cesar). Asupra origineiacestul om care a jucat un rol foarte im-portant sub Domnia Principelui Cuza, suntdota versiuni cal-1 nu s'a5 putut incii con-trola cu sigurantZi. Unil pretind cà a in-ceput prin a fi servitor in casa unui boerdin Moldova care 'I a dat crescere §i apoil'a bAgat in serviciul telegrafic din Galatiunde a cunoscut mai tArziù pe colonelulCuza, atunci prefect.

Alta sustin cA Cesar Librecht, intrat inarmata belgians cu rangul de cadet, ar fidezertat in urma unui fapt de indisciplinA§i s'ar fi refugiat in Moldova. Cunoscéndperfect da bine limbele germank italiankenglezk avénd vaste cuno§tinte de ingine-.rie, ar fi fost insarcinat in timpul rezbelu-lui Crimeel sá fad telegraful- militar pentruarmatele aliate pe drnpul de luptit.

Este insli cert cá la 1854, 'I &Mi §efde serviciu telegrafie la Galatt ; apoldupé Unire, '1 gisim in anuarul militar, in111-tat in trel zile de le soldat la rangul desub-locotenent (186o) adjutant al PrincipeluiCuza.

La 1861 e locotenent, la 1863 dpitan §ila 1864 maior.

In ziva in care a fost inrolat in o§tire casoldat, Vodà Cuza l'a numit tot de odatAinspector general al po§telor §i telegrafelordin toatA Romiinia. In aceastà calitate facein 1863 cea d'antAii".1 conventiune telegra-fic6 cu Serbia. BArbat de o activitate §i ode§teptIciune netAgAduite, Librecht se poateconidera ca organizatorul serviciului nostrutelegrafo-po§tal. El a jucat ins5. §i un rolpolitic foarte important in tot timpul dom-niel lui Cuza, trAind in cele mai strânselegIturi cu dênsul §i fiind, pe drept sa6 nedrept, considerat de multi, ca geniul cel 1-66al acestui Domnitor.

Vodà Cuza detronat, Librecht este ares-tat in noaptea de i i Februarie, reformat,dat in judeca0 pentru delapidare de bantpublici §i inchis in preventie piln5. la 1868.Judecat, e osAndit de Curte ; Casatia caseazinsl sentinta §i curtea din Craiova 'I achitit.

Atuncl plead in Spania §i intrà cu gradulde colonel in statul-major al generalului,Prim, contra armatel lul don Carlos. Se dis-tinge la bAtnia de la Albega §i i se dAsa6ja singur, nu se §tie binetitlul de comited'Albega. La 1870 se reintoarce pentru dt-va timp in Bucurescl spre a se ocupa de

LEO ii6 LIB

afacerile sale personale in procesul ce aveacu Statul pentru despagubirl bane§ti.

De aicl pleacit in Paris §i in timpul rez-belulul franco-german, face parte din legiuneastreina a lui Garibaldi. Se zice ca a fost1-bit pe campul de lupa. In urma, stabilitin Paris, cauta sa se amestece in diferiteintreprinderi industriale de electricitate, darnu reu§e§te, §i moare in cea maI maremizerie acum catI-va ani.

A publicat in Londra o carte: Les vuesde la guerre moderne.

Lipoianu (Alexandru).Colonel, nas-cut la 1839 ; a intrat in §coala militara la1854, §i a dobandit in 1856 gradul de sub-locotenent. La 1866, fiind capitan,dimpreuna cu capitana Costies.cu §i Pilat incomplotul indreptat contra lui \Toda Cuza§i este In special insarcinat sé capete pro-zelifi in armata. In noaptea de ii Februa-rie 1866, el dimpreuna cu ceilalti dol oficerisus numitl, se introduce in palatul domnesc,infra in camera de odihna a PrincipeluiCuza §i'l presinta spre semnare actul deabdicare. La ro Maiù acela§ an, Lipoianueste inaintat la gradul de maior, §i in anulurmator e pus in neactivitate.

Rechemat la front in 1868, inainteaza maltarziú pana la gradul de colonel §i apoldimisioneaza.

A ocupat §i mal multe functiuni civilesub diferitele guverne liberale, precum : pre-fect de judet §i director al po§telor §i te-legrafelor.

Luchian (Nicolae). Artist dramatic,nascut In Ia§I la 1821, incetat din viata Inacela§ ora § in 1893.

De mic copil avea aplicatiune pentru pic-tura §i parintil sé! l'ají trimis in Paris casa se perfectioneze in aceasta arta. Ajunsacolo, se ocupa insa numal de teatru §icand se intoarce in tara, iinbrati§eaza ime-diat cariera dramatica, debutand pe scenateatruluI din

Cu mult talent comic, el s'a distins intot repertoriul lui Alexandri §i ihal ales inrolul de Jocris. Cariera sa dramatica a fostfoarte bogata, §i Luchian a fost in douèrénduri inchis peniru aluziunele politice cucare '§I presarea rolurile. Prima sa arestaredateaza de la 1846, sub domnia lui MihailSturdza, a doua, sub caimacarnia luI Vo-goridi.

Lugolianu (Octavian). Publicist,nascut in Slatina la ii August 1866. Afacut studiile sale la liceul Mate! Basarabdin Bucurescl (1878-1885) §i apol a ter-minat facultatea de litere (1889).

Colaborator al revistelor Convorbirt Li-terare §i Revista Nota, el a publicat : 01-tenia sub ocupa innea austriacd din 17171739 1889 Societatea _temedor romdne in1815 1895 . Boscdrie, O serbare la IW in1834 1895 . Bibliografii §i Biografit. Lugo-§ianu a luat parte la publicarea volumululIV din supl. t al Documentelor Hurnuqaki,carl coprind actele dintre 1802-1849.

Lupu-Antonescu (Alexandru). Pro-fesor, nascut la 1859 Aprilie 15, in satulLunca-frumoasa, com. Parscov, jud. Buza

A urmat clasele primare in §coala dom-neasca din Buzéií (1867 I871), apolstudiile liceale. In Bucuresci la liceul Sf.Saya (1871-1873) §i la Mate! Basarab(1873-1878), ca bursier al Statulul.

Studiile universitare le-a facut in Bucu-rescl (1879-1882) ca bursier al fonduluiHilel §i a dobandit titlul de licentiat In li-tere (§tiintele istorico-filologice). La 1882e numit profesor la liceul Mihal Bravul inOctombrie, apoi profesor la §coala normalaCarol I, de la i Noembrie 1882 §i pana inpresent. A mal fost profesor la §coala normalade institutor! in anul §colar 1888-1889, di-rector al §coalel normale Carol I, de laI890 Decembrie pana la 1892 Noembrie,revizor *colar al judetului Ilfov de laDecembrie 1885 pana la t Septembrie 1888,Inspector al invétamintulul primar §i nor-mal, de la i Noembrie 1895 pana la I

Noembrie 1896.A publicat: Veacul XVI. Limba ¡i litera-

tura Romdnilor (1889). Studid de, istorie §ilinguisticd. Tdlnacitorul tabelelor intuitive(1888). Exercijit de composijinne (1895).Toverjuitorul acestor gramaticl §i exercitilde compunere (1895). Chestiuni de invéldmint(1896). Din viaja saracd, pov e§ti (1896).

In colaborare cu d. I. Gavanescu, pro-fesor la universitatea din In!: Carte de ci-tire, buditI din autoril romani, (1895). Gra-matid (1896).

Colaborator literar al ziarelor §i reviste-lor Binele Public (1881-1883), RomdniaLiberd (1886r888). Literato-ni. Convor-biri didactice. Revista literard, este unuldin intemeietoril §i redactora ziarelor :

LIP I LLIG

Curierul Capitalet i Scaiul (umoristic)(1884) §i al reviste! *Iiinje ji arte (1881).

Dirijeaza, impreuna cu sotia sa, un Insti-tut de domnipare in strada Fantand No. 22Bucurescl.

Lupu (Gheorghe).General de divizie,nascut la r832, incetat din viata la 1888.A intrat in armata la 1849 cu gradul desergent §i a fost inaintat sub-locotenent la1851. Maior in 1858, colonel in 1866, aredeja gradul de general de brigada cand is-bucne§te rezbelul Independentei (1877-78).In timpul campanie1, el cu trupele de subcomanda sa, sustine actiunea de pe malulstang al Dunarei §i apol ia comanda ce-tatel Nicopole cucerita. Mai têrziù e inaltatgeneral de divizie.

Luther (Erhard). Mare comerciant,nascut la 1841 in ora§ul Kainsbach (Baya-ria). Dup6 ce sub conducerea parinteluia facut in tara sa studil comerciale, a venitIn Romania la 1866 §i s'a angajat ca maestruberar la fabrica Czipser din Bucuresci, apeiIla 1867 asociandu-se cu Ciopech deschideo minuscula fabrica de berarie ; asociatiuneanu prospera §i Luther pleca la Oltenita.

Macarovitsch (Gheorghe). Generalde brigada, nascut la 3 Septembrie 1843.Elev al §coalei militare la 1862, e inaltatsub-locotenent la 1864 §i maior la 1876,colonet in 1887 §i general de brigada, co-mandant al brigadei 2 de artilerie la 1896.

Avénd gradut de colonel, a fost mutt timpdirectorele §coalel militare din 14'.

Macedonski (Alexandru.)Poet, nas-cut in 1854. A fkut studiile sale in Craiova§i apoi a urmat studiile literare la faculta-lile din Geneva §i Piza. A debutat ca scriitorin 1870 printr'o poesie tiparita inteun ziardin Transilvania sub directiunea lui Batín.

Apoi a colaborat la numeroase ziare §ireviste literare, a fondat ziarele cotidiane

Dup6 multa munca, afacerile sale mer-gênd mal bine, Luther se intoarce in Bu-curesci §i se casatoresce cu dloara SofiaKaltmayer.

In Capitala, deschide o fabrica de bere, caregratie munceI sale neobosite §i concursuluivrednicel sale sotil, da din zi In zi roadelecele mai marl §i ridicli fabrica la réndulantéi6.

Activitatea sa a fost recompènsata §i

atrage asupra sa atentiunea guvernului. La1881, Luther prime§te medalla serviciul cre-dincios cl. I, lar juriul agricol al districtuluiIlfov confera medalla de aur pentru fa-bricarea speciala a berei, in 1883. In acela§an, expositia cooperatorilor decernii di-ploma de onoare cl. I, iar M. S. Regele '1nume§te furnisor brevetat al Curtel Regale.

La 1884 Corpurile legiuitoare 'I acordaimpamêntenirear

La 1885, dup6 o activitate de 13 ani,Luther concepe planul de a face o nonafabrica, pe care o §i incepe la 1890, trans-formand vechiul local inteo cladire impu-natoare.

Dar abea pune piatra fundamentala §i inacela§ an, in ziva de 15 Iunie, inceteazadin viata.

Stindardul. (1875) Vestea (1877-78) revistaLiterato ml.

A publicat : Trinuivara, versuri (1872).Excelsior, Teatri i vol. Novele i vol. Cri-tic! i vol. Epigratne i vol., Brorqes, poesiiin timba franceza (1897). linde din poe-siile sale, ai fost traduse in limbele germana,franceza, italiana, greaca.

Magheru (Gheorghe). General, nas-cut in Craiova la 1804 incetat din viga la25 Aprilie 1875. A inceput prin a intrain serviciut armatei ruse§tifacand campaniadin 1828-1829 §i semnalandu-se prin vitejiasa in capul unor panduri. Dup6 pacea dela Adrianopole, intra in magistratura §i fuprezident de Tribunal pana la 1846 canda fost prefect al judeplui Romanati. Dim-

LUP - II 8 - MAG

MAI "9preura Cu Eliade Radulescu §i frun-ta§i ai partidului national, Magheru ia partela evenimentele de la 1848, devine membrual guvenrului provizoriù §i e numit coman-dant al voluntarilor §i dorobantilor. In urmazilelor de i i i 12 Iulie, e numit comisargeneral al celor cinc! judete din Oltenia,insarcinat in acela§ timp Cu organizarea pan-durilor §i militiilor. Peste doné lunl el aveaIn lagarul sea 6000 de oamenl, §ase tunuri,cand primi ordinul sa licentieze trupele inurma intrarei Turcilor in Bucuresci.

Se supuse dupè ce protesta' inscris §i dim-preuna cu cati-va tovara§i de arme, trecuin Transilvania iar de acolo plecii la Viena.La 1854, Sultanul '1 cherna la Constantt-nopole spre da un comandament in ar-mata lui Omer-Pa§a §i a organiza o legiuneromaneasca. Ne putand izbuti, el publicanumeroase scrierl relative la drepturile tara

Intors in tara la 1857, Magheru faceparte din divanul ad-hoc §i e unul din lupta-toril cel mal de frurite spre a indepliniunirca Principatelor §i alegerea Domnito-rului Cuza.

Maior (Petru de Dicio). Nascut incomuna Capusicel de Campia (Transilvania)la 1754, incetat din viata la 14 Februarie1821. A flicut studiile la Blaj §i Cluj ;in 1774 e trimis la Roma in institutul colle-gium de propaganda fide. Acolo studiazafilosofia, teologia §i aduna in biblioteca Va-ticanulul o multime de documente precioaseasupra originel Romanilor. La1779 se intoarcein Blaj, unde se face calugar §i profesorde teologie §i filosofie.

Mic§orand-se numérul calugarilor printr'undecret imperial, se face paroh intr'o co-muna §i functioneaza pana la 1809 cand'Auca la Pesta.

Acolo, ocupa functiunea de revizor censor§i corector pentru cartile romane§ti la tipo-grafia Universitatei. Aceasta functiune aocupat'o 12' ani.

Prin testamentul seil a lasat mai multesume de bani pentru institutiuni culturale§i filantropice.

A publicat : Inverkftura pentru crelterea _Porla ingropdciunea pruncilor morir (1809) Pro-povadanif la ingropdciunea oamenilor nzoril(1809). Predice la bate Duminicile ji sérbdtorileanula! (18 1 0-18 i r). Istoria pentru inceputulRomanilor in Dacia (1812). Istoria bisericefRomdnilor (1813) etc.

Maiorescu (loan). Profesor, nascut laBucerdea langa Blaj in 1811, mort in Bu-curesci la 4 Septembrie 1864.

A facut studiile sale in Blaj, Cluj, Pesta§i Viena, urmand cursurile de filologie, is-torie §i teologie in institutul Sfmtei Barbaredin acest din urma ora.

Profesor la 1837 inteo scoala primara dinCeme§ti infiintata chear de dansul, el de-vine apol inspector §colar peste Oltenia§i trece pe urma in Ardeal in timpul re-volutiel de la 1848, unde joaca un rolpolitic insemnat in mi§carea nationala. Eleste trimis atuncl in Germania de catre gu-vernul provizoriu din Bucuresci spre a sta-rui in favoarea Romanilor, §i a protesta contrapolitice! Rusiei.

In acest timp, Maiorescu colabora la Aug-sburger Allgemeine Zeitung, publicand me-morii prin cari descriea situanunea Romani-lor in Orient §i in Transilvania.

Mai tarziù, Maiorescu intra ca functionarla Ministerul Justinei din Viena unde tra-duce in limba romana toate legiuireleaustriace.

La 1857, el se reintoarce in tara sprea se consacra cu desavar§ire profesoratului.

Director la Ministerul Cultelor sub A.G. Golescu, el este numit in Noembrie 1859,director al Eforiei §coalelor.

I. Maiorescu a scris : lanera,- in Istria,un vocabular, 'Die Rumanen des Oesterrei-chischen Monarhie (rapoarte) §i mal multescrisori §i memoril publicate in Revista Nota'de Ioan Ghika.

Maiorescu (Titu). Profesor univer-sitar, publicist, om de stat, nascut in Cra-iova la 15 Februarie 1840, fiul lui IoanMaiorescu. A facut studiile sale in There-sianum la Viena §i le-a terminat in Berlin§i Paris. Intors in tara, a fost numit la 1862,procuror pe langi Trib. Ilfov, apoi in De-cembrie din acela§ an, profesor la Univer-sitatea din Ia§1 ales §i primul el rector. A maifost cat-va timp director al liceului din In!§i apol al §coalei normale Trei Erarchl.

In capitala Moldovei, T. Maiorescu fon-deaza impreuna cu I. Negruzzi, P. P. Carp,Th. Rosetti, V. Pogor, societatea literaraJunimea §i revista Convorbirf literare.

Ales pentru prima data deputat la 1871,este de /a 7 Aprilie 1874 pana la Ianuarie1876, ministru al §coalelor in cabinetul

Lascar Catargiu, apoI pana la August1876, agent diplomatic al t6rel la Berlin.

Dat in judecata de Camera liberal a din1876 impreuna su colegil sèl din cabinetulL. Catargiu, el este ales de colegiuldin Ia§I deputat al opozitiei in Ianuarie 1878.Imediat dupa aceasta, Camera a retras ac-tul de acuzare in contra fo§tiloy mini§trilconservatori.

La 1884, T. Maiorescu este transferat caprofesor de logia §i filosofie la Universitateadin Bucurescl, care in 1892 l'a ales rector§i in 1895 senator, reprezentant al colegiuluiuniversitar.

De la Martic 1888 pana la Martie 1889§i de la Noembrie 1890 pana la Ianuarie1891, el a mal fost Ministru al §coalelorin cabinetele Tb. Rosetti §i general Manu.

T. Maiorescu a publicat : auges Thiloso-phische (Berlin 1863). Critice 3 vol. Logica,Aforismele lut Schopenhaner (traducere) 'Pre-cedente constittilionale, mal multe discursurlpolitice printre cae' Reforma instructiunetpublice, precum §i traducerl de novele §idrame streine.

Discursar! politice 2 vol. (1897).

MAldarescu (Gheorghe). Colonel,nascut la 20 Octombrie 1838, mort la 1896.Intrat ca soldat in armata la 1855, e ina-intat sub-locotenent in 1859, maior in 186Rlocot. colonel in 1875. In timpul rezbelululIndependentel are comanda Regini. No. rode dorobanti §i se distinge atat la Grivitala 30 August r877, cat §i la Rahova la 7Noembric 1877. Aci, are in timpul luptel,calul ucis sub dênsul, §i el urmeaza a'§1conduce pe jos soldatii la atac pana ce unglont 'I strapunge amandouè picioarele.

Dup6 rezbel, avand gradul de colonel,G. Maldarescu remane comandant al unulreg. de infanterie 011a la moartea sa.

MAlinescu (Vasile). Nascut la roDecembrie 1817 in satul Valea Seaca (Bu-covina) incetat din viga in Ia§1 la 13 Fe-bruarie 1866. A fost mult timp secretar alarhivel Statului, dar persecutat pentru ide-ile sale democratice, sub domnia luiSturdza, fu nevoit sa paraseasca Iaul undeera stabilit, §i se statornici la Paris. Voindsè reintre in tara farli autorizatie, fu sur-prins inteo trecatoare §i se refugia in Tran-silvania, la 1847.

In anul urmator, dupé revolutie, se in-

toarce in tara §i continua agitatia pentruunire. In 1857 fu ales membru al divanululad-hoc al Moldovei, §i scrise petitia tara-nilor catre Divan. Apoi a fost ales in co-misia centrala din Fogaril.

La 1861 a fost Ministru al Cultelor dela 12 Mal pana la 18 Iulie.

Malla (loan D).Publicist, autor dra-matic, nascut in Bucurescl la 16 Martie1854. A facut studiile sale in tara.

Ca ziarist a colaborat la Nationalul, Ga-.zeta Poporulul §i alte organe liberale. Ascris pentru tcatru : Furiile linerelef. Dingluntd. In pragul scenet.

A localizat sciintee. Hagiul. Afn-risit epure. «433».

Mandinescu (Ioan).Profesor, nascutin Iai la 1833, incetat din viata la 5 Mal1868. A facut studiile in seminarul Socola(1846-1852) §i la universitatea din Peters-burg (1852-1857).

Intors in tara, e numit indatil profesorde filosofie la seminarul Socola unde preciacursurile pana la 1859. La 186o, obtinecatedra de istoria universala §i eclesiastica,cursul superior, la acela§ seminar.

Scrierl : Istoria universal(' 3 vol. tiparitadupé montea sa (1870--1872).

Mandrea (Gheorghe).Arhitect, nAs-cut in Foc§ani la 2 Ianurie 1855. A inceputstudiile sale in tara §i le-a terminat la Dresdade la 1870 pana la 1879, terminând §coalade Conductor! §i Politecnicul. Apol veni laParis unde intra la Creditul Lyonq, biroulde arhitectura §i urma cursurile §coale! deBele-arte.

Intors in tara i s'a incredintat de Minis-terul Domeniilor constructia Bailor de laCalimane§ti. Angajat ca arhitect al Primaria'Capitalei, §ef de serviciù, a executata 14 primare, rampa de »vinurl, etc.etc. A mal executat construciiunearului central §i Liceul internat model dela 'ni. Actualmente este arhitect la Ebriaspitalelor civile.

Mandrea (Mihail Th).Mare industria,nascut in Foganl la 6 Mal 1844. Dupéterminarea claselor primare, a mers la Lipscaunde a facut clasele reale §i comerciale dela 1860 la 1864.

In urma, el intra ca practicant inteo casa

MAL 120 MAL

de comerciù din Berlin unde instaleaza apoio casa de comision si export de la 1870la 1873. Reintors In tara, se ocupa panala 1879 Cu afaceri de comision, iar atunciinstaleaza in Bucuresci o fabricá de cismariemecanica cu abur!. Concesionar al Statului,el funiseaza toata cismaria i equipamentuldc pide, necesarii armatel de la 1885 pana.la 1895. Mihail Mandrea a contribuit multla ridicarea difcritclor industrii si in specialla acca a tabacarici. El este membru al Ca-mera de Comerci6 si al comisiunei indus-triale de pe langa Ministerul Comerciului.

Manfi (loan). Ainiinunte biograficelipsesc. Unul din ce! patru profesor! aduside Asaky la 1820 in spre a predalimba latina la seminarul Socola.

Maniu (Vasile).Publicist, om politic,nascut in Lugo § (Banat) la 1824. A facutstudiile in Caransebes, Arad si Pesta undea terminat cursurile de filosofie si drept.La 1847 se stabili in Bucurescl si la oparte activa la miscarea revolutionara din1848. Silit sá paraseasca Romania, se retraseIn Transilvania si se inrola in comitetul deaparare din Sibiu. Dup6 ce ocupá acolodiferitc functiuni publice, se reintoarseBucuresci i ecsercita profcsiunca de advocat.

A fost ales deputat in tot timpul legis-laturei de la 1876-1888 si e membru alAcademic! romane.

Scrieri : Amelia sart victima amorulut, dra-ma originala 3 acte (1849). Care sutil lite-rile ronuine ? (1856). ScE ne desamds,,int !(1856). Disertatiune istorico-criticd §i lile-rard. Despre originen Romdnilor din Dacialut Traian (1857). Unitalea latind sad causaronuind in procesul nutionalildtilor (1867).Misiunea occidentulut latin in orientttl ro-nuin (1870). Ottestiunea Orientulut (1872).Monumentul de la Cdlugdrent (1872). Con-jurati unea luí Catilina (1872). Proscrisul,drama (i88o). Romdnia in literatura streind(1883). 'apte scrisort deschise cdtive M. S.Carol I. (1888).

Manliu (loan). Profesor, publicist,nascut la 1841 in Comuna Tofelde (Tran-silvania). A facut studiilc secundare in Tran-silvania iar pe cele universitare la facultateade litere din Bucuresci. Intrat in corpuldidactic la 1871, a trecut in 1875 in Ca-

pitala ca profesor de limba romana la scoalacentrala de fete.

Scrierile sale sunt : Gramatica romditd,Etimologia (1870-1874). Sti/ ,fi compos4i-unt (1880). Curs elementar de literaturd(1884). Sintaxa (1887). Poetica rontiind(1890). Crestomatia ronuind (1890. .Anto-logia romdnd (1891). Gramatica istoricd ¡icontparativd a lintbet ronuine (1894). Exer-citid de compositiunt (1895). Povdtuitor pentrupredarect in clasele primare (1896). Educa-tirotea fetelor noastre, In colaborare ca D-naElisa ACatzlizt.

Manolescu (Grigore). Artist dra-matic, nascut in Bucurescl la 1857, incetatdin viata in Paris la 12 Iulie 1892.

Dup..; ce a urmat cursurile scoalel dedeclamatie din Bucuresci, a debutat in salaBossel la 1873 in comedia : «Un poet ro-mantic» apoi intra in trupa artistulu! Millosi atrage atentiunea publiculul in comedia«Un bal din lumea mare».

Peste putin e angajat la Teatrul Nationaldin Bucuresd de unde pleaca in Italia cumarea tragediana Pezzana. La reintoarcereasa in tara, joaca la Tcatrul Valhala si pediferite alte scene cu o trupil de sub di-rectiunca sa.

Reangajat pe scena Teatrului National,talentul s66 se desvolta din ce in ce malmult i reese in rolurile lui Hamlet, Ga-lus, Ruy-Blas, Dragomir (din Aldpaslea)etc...

Manolescu, cu o trupa sub conducercasa, a dat cate-va representatiuni in limbaromana pe o scena din orasul Viena la1890.

Manolescu (Nicolae). Medic oculist,nascut la io Fcbruarie 1850 in comunaSaranga (Buz(Th.). A fäcut studiile sale intara si le a terminat la Paris in clinicaoftolmologidi a d-rulu! de Vecker. Intorsin tara dupa ce mal fusese 3 lunI in clinicaprofesorulu! Arlt la Viena, a fost numit in188 r, medic oculist la Spitalul Brinco-eneasa.La 1883 trece in aceasi calitate la Coltca

unde e numit definitiv in 1884.La 1885 e numit profesor la catedra de

oftolmologie de la Universitatea din Bucu-resci, pe care o suplinea inca de la 1883.

D-rul N. Manolescu a dirijat Ana/elemedicale ronuine de la i88i pana la 1884

8b

MAN - 121 mkk

§i a fundat la 1890 revista medicalardlorul sdndtdter al carel proprietar este.

Membru in Comitetul de redactie al «Ro-maniel medicale», fondator al SocietateiStudentilor in medicina, §i al unui premiude soo 'el la fie-care 3 ani pentru ceabuna scriere asupra une! cestiunl de oftol-mologie, Dr. N. Manolescu a publicat,Boalele conjunctivet (1884). Boa/ele transmi-sibile (1896). Hygiena Kranulut (1895),lucrare premiata de Academia romana.

Manu (Gheorghe).General, inspectoral artilerieI, barbat de stat, nascut la 1833,fiul marelui vornic loan Manu.

Dupé ce termina in tara studiile saleliceale, fu trimis in Prusia la I84 i trecuprin §coalele militare din Germania. Apoicu invoirea guvernului roman, infra la 1853In armata prusiana cu gradul de sub-loco-tenent in artilerie.

Intors in tara la 1858, infra in armataromana, fu insarcinat eu organizareanoastre §i compta in aceasta arma pana la1884, eand a demisionat.

De la 1869 pana la 1870, generalul Manu,pe atunci colonel, a facut parte din cabi-netele de sub pre§identia Principelul DimitrieGhika §i Manolaki Costake Epureanu, avandportofoliul Ministerului de Rezbel. La1874, el este ales Primar al CapitaleI §ipastreaza aceasta functiune pana la 1877.

La 1877, izbucnind rezbelul ruso-turc,creneralul Manu e numit comandant al divi-zieI a 4-a, insarcinat cu apararea tare! laOltenita, Corabia, Bechet, Islaz §i Turnu-Magurele ; apol a luat parte la toata cam-pania pe campiile Bulgariel, la Plevna, Vidin.Aceasta din urma cetate s'a predat in mai-nele sale. Generalul Manu, a fost primuloficer roman decorat cu V irtutea militara la¡o maia 1877.

Dupé campanie, el a ocupat functiuneade inspector general al artileriel pana la1888--cand a demisionat.

In afara de rolul politic pe care l'a jucatgeneralul G. Manu de la 1869 pana la r877cand a reintrat in armata, Il mal regitsimiara§I Ministru de rezbel in cabinetul Tb.Rosetti §i L. Catargiu de la 12 Noembrie1888 pina la 5 Noembrie 1889. La aceastaepoca, in scop de a efectua unirea tuturorelementelor conservatoare, prime§te Pre§i-dentia guvernulul de la 5 Noembrie panala 15 Februarie 1891 cand demisioneaza.

La 27 Noembrie 1891, in cabinetulLascar Catargiu, ja portofoliul Domenielor,dar pentru scurt timp. Unirea conservato-rilor efectuata, generalul Manu parase§teMinisterul pentru a fi ales de majoritateaCamerei pre§edintele el, §i timp de patruanl, pana la 1895 cand se retrage guvernulconservator, desfa§urii o activitate roditoarepentru a se putea legifera multe legl im-portante.

ScrierI : Tractat de aritinelicö3ci de algebrd.Paris (1864).

Manu (loan. M.) Mare vornic, nas-cut in BucurescI la 1803, mort in Bucu-resci la 29 Noembrie 1874, fiul 'uf MihailG. Manu de origina din Venetia, venit inRomania pe la mijlocul secolului al 18-lea,din Constantinopole, unde figura printrefamiliile aristocratice ale fanarulul.

A facut studiile sale in casa parinteasca,urmand apol §coala româneasca dimpreunacu Simeon Marcovici, Eliade Radulescu §i

In vremea lul Kisselef, a fost prefect la,GalatI, apoI la Giurgiu pana pe la 1833cand s'a stabilit in Bucuresci, §i a ocupatunnatoarele functiuni : Director la Ministe-rul de Interne (vornicie) sub domnia luIAlexandru Ghika, secretar al ob§te§tei Adu-nad, Prefect de Politie (Aga) in timpul luIVoda Bibescu, cand a organizat el cel

Corpul Pompierilor.In timpul groasnicului incendiu de la

1847, a desfa§urat atata activitate §i ener-gie, in cat ora§ul Bucuresci, i-a daruit osabie de onoare.

Dupé isbucnirea revolutiei de la 1848,zilele sale fiind in primejdie, s'a refugiat instrainatate, de u.nde s'a reintors peste cat-vatimp, §i a trait retras din viata politica panasub Domnia luI Voda 5tirbei, cand a ocupatfunctiunea de Ministru al afacerilor streine(postelnic).

In timpul vietei sale politice, el a suittoate gradele boere§tI, ajungind pana la ceamal inalta treapta, acea de mare vornic.

La 1858 loan Manu deveni membru dedrept al Ciiimacamiei de trel.

Partizan al alegere/ fostuluI domn Bibe-scu in 1859, el s'a retras in viata privatain tot timpul domnieI luI Cuza pana la1866 cand alegandu-se printul Carol I par-ticipa din no6 la lucrarile Senatulul §i Con-

IViAN 122 MAR'

siliului judetean ca ales al colegiului Anteitide Ilfov.

Marele Vornic Ioan Manu, incurajea totce putea contribui la desvoltarea patriotis-muluì §i el fu unul din fundatorii So-cietdtet filarmonice pentru incurajarea tea-trului national.

Vechile case in care a trAit marele Vor-nic in Bucuresci, se gitseati pe locul undes'a clIdit «Fundatiunea Carol .1-itI» stradaVzimei, colt cu strada Clementei.

Manu (Savel).General, nAscut in Bo-to§ani la 1834. A Pacut studiile sale in Ia§1,Athena, Paris, apol a intrat in armatà §i aajuns adjutant al Principelta Al. Ghika7

Pleand la Iai, s'a pus acolo dimpreunAcu tineri in capul mi§direl unioniste§i dup6 ce a fost prefect de politie in acelora, a fost numit la 1859 comandant supe-rior al armatelor din Moldova. La 1864 einaintat general de brigadA §i intrà in cabi-netul prezidat de M. Kogàlniceanu ca mi-nistru de r'ézboia de la 12 Aprilie 1864p:in5. la 30 Ianuarie 1866.

Dup6 caderea principelui Cuza, a mai fostdeputat §i primar al Capitalei §i apoi s'aretras cu desAvar§ire din viata politicA la 1875.

Maracineanu (Valter).Cipitan, nAs-cut la 3o Mal 1840, mort la 30 August 1877.A intrat in armaei ca sergent voluntar la1858, a fost inaintat sub-locotenent la 1861§i cApitan la 1868. In timpul rezbeluluiIndependentel face parte din Reg. 8 de linie,comandant al batalionului i-iu §i in capulsoldatilor sei, strigand : «Dupe' mine copil»se repede la asaltul redutei Grivita. El cadein §anturi, piftruns de gloante (30 August1877). Turcil din redut5, in urma primeiretragere a osta§ilor romAni, luar6 corpuldipitanulusi MArAcineanu §i al maiorulutSontu §i le infipsera ca trofee pe parapetulredutel.

In amintirea numelui acestui erok Muni-cipalitatea Bucuresciului a dat numele ValterM5rAcineanu la o strada de 13110 .gradinaCi§migiu, lAnga fostul Tribunal Ilfov.

Marcovici (Alexandru. S). Medic,niiscut in Bucuresci la 26 fulie 1835, incetatdin viatA la 5 Ianuarie 1886 in Bucuresci.A flcut studiile sale elementare in institutulSchevitz, apol a terminat liceul Sfântu Saya

la 1853 a plecat la Paris ç4 bursier al

Statului. In 1855 se inscrie acolo la facultateade medicinA. Dupé ce face stagiul in ser-viciul lul Velpeau, la spitalul Charite, trecein 1858 extern la 1-hiel-Dial. De la aceastaepoca §i pârtà in 1864, dind trece cu marelaudà teza sa de doctorat,Al. Marcovicl a fitcutparte din serviciile cele mal principale alediferitelor spitaluri din Paris.

Intors in tarà, este numit in 1864 medical politiei sanitare, §i dup6 scurt timp profesorde medicin5 legall la §coala nationalà de me-dicinA. In 1868 este numit profesor de

§i terapeulicA medicalá i medic primarla spitalul Coltea. In scurt timp, el devinemedicul cel mai cu vaza din tal-A §i ca§tigiun mare renume cu deosebire pentru diag-noza boalelor.

Al. Marcovici a fost in mai multe rail-duri delegat la congresele medicale din Viena(1873), Bruxelles (1875), Amsterdam (1879)Paris, Londra (188 1), unde a fAcut comu-nicAri de o mare valoare sciintifia

El a fondat la 1879 Jurnalnl societdtelmedicale.

Marcovid (Simion).Profesor, nbcutla 1790, incetat din viatA la 1877 in Bucu-resci. La deschiderea §coalelor romAne dinBucurescl a fost profesor la Sfantu Saya dim-preunA cu Gheorghe Lazar; apoi in timpulzaverei a plecat in Paris unde a terminatstudiile sale §i s'a reintors in tarA la 1830.Anul urmiitor e numit profesor de limbafrancezá i retoridt la Santu Saya undepredl cursurile sale panA la 1849 candeste numit §i efor al §coalelor. La 1855demisioneazA §i din profesorat §i din aceast6functiune. La 1861 este iarii§i numit directoral Eforiei §coalelor, dar pentru foarte scurttimp.

Simion Marcovici a publicat : Triumfulvirtulet (1831). Culegere din noptile lutYung (1832). Curs de rhetoricd (1833).

A colaborat la GReta Teatrulut national(1835) §i la Muzeul national (1837).

Margarit (Apostol).NAscut in Mace-donia la 1834. Ambunte biografice asupratineretelor sale lipsesc.

Se §tie insá cA a fost in legaturi cutop' barbatif de frunte al àrei, precum C.Negri, A. C. Golescu (ArapilA) loan Ghika,Koaniceanu.

Invétltor in §cola comunall din Vlaho-Clisura, Apostol MArgiirit incepuse la 1862

MAN - 123 mArt

sä predea copiilor Armani, limba lor ma-ternä impreunä Cu cea b_areceascA. Perse-cutat de patriarchul din Constantinopol, atrebuit sä plece de la §coalà, a r6mas insäIn Clisura unde dedea lecnI particulare delimba romanii.

Märgärit §i cu r'éposatul Tâut at".1 fostintemefetoril §i invétAtorii mai multora din§coalele din Macedonia. In 1878 indatädupé rezbel, guvernul otoman a incuvimtatca Apostol Märgärit sut fie randuit de clitreguvernul roman ca inspector al §coalelorromane din Turcia.

Cu toatà activitatea lui, §i-a atras multidu§mani atat in Macedonia cat §i in tarä.Nu odatä era sut piarzA vieata. Pumnalatla Salonic, aruncat de dou6 ori in Vardar,impu§cat in muntil Ohride, a scäpat ca prinminune. Grecil if acuzit de trädare ; el ziccl el este agent austriac §i ca lucreazA pentrucatolici. In tarà la nol i se aduc acelea§i invi-nuirl, a ciíror temcinicie saì netemeinicicnu avem sä o controläm aici.

Activitatea lui Märgärit s'a manifestat §iprintr'unele scrierl. In afarä de numeroasesuplid §i cereri adresate Portii in numelepoporulul armänesc pentru cutare sa6 cutarcdrept national, el a mal scris despre afa-cerile macedonenc : R éfritation d'une bro-chure grecque par un Valaque épirote (1878).Eludes historiques sur les Valaques du Pinde(188). Les Grecs, les Valaques, les Alba-nais et l'Empire turc par un Valaque duPinde (1886). La politique grecque en Tur-quie (1890). Raport despre persecutiile §coa-lelor romdne in Macedonia din partea Gre-cilor (1875). Memoria privitor la jcoaleleramble de peste Balcant" (1887) etc. etc.

MargAritescu (Mihail). Compozitor§i critic muzical, dipitan de cavalerie, näscutin Bucuresci la 27 Februarie 1862.

A studiat muzica la Conservatorul dinGeneva, armonia cu profesorul Anton deKontski.

Operile sale pentru piano sunt : Gavottedu Roi. Carmen Sylva cravolte. Vals de Amor.Marche du Prince de Ho6henzollern. Gavotte duSu/tau. Aurore-V alse. Feuille d' Album.

Productiunele sale muzicale sunt execu-tate §i in strilinAtate.

A scris critice muzicale in ma" multe ziare.

Marghiloman (Alexandru. I). Ompolitic, avocat, näscut in Buzeil la 27 la-

- 124 -nuarie 1854. A urmat cursurile liceuluiS-tu Saya sub directiunca insä a unor pro-fesori particularl, apoi §coala de drept §i§coala dc sciinte politice la Paris, unde aobtinut doctoratul la 18 30 August 1878.

A intrat in magistraturä ca procuror laTribunalul Ilfov la 8 Ianuarie 1879, §i ademisionat la 1883 pentru a intra in baroù.In Iunie 1884 a inlocuit pe D. Grig. Tri-andafil ca advocat al Statului, dar s'a retrasdupé scurt timp pentru a'§i pune candidaturala Camerä.

Ales pentru prima oarä la 6 Noembrie1884 de colegiul i de Buz611, a reprezintatincontinuil acest colcgiu panä azi ; o sin-gurà datä, sub ministerul Florescu - Ca-targi, a fost ales de colegiul I de Ialo-mita. A intrat in Camel-A ca Junimist, alä-turi de Petre Carp.

La 22 Martie 1888 a fost numit Minis-tru de Justitie in cabinetul Tb. Rosctti §ipana' la 1895 a fäcut parte din toate ca-binetele conservatoare afarii de scurtul ca-binet liberal-conservator Florescu-Catargi.A fost pe rand, ministru la Justine, la Lucrä-rile Publice, la Domenil, §i iarli§1 la Jus-tine.

Ca ministru al Lucrärilor publice, asequestrat linielc ferate ale CompanielLemberg- Cernovitz -Ia§i, §i a putut re-gula printeo convcntiune cu totul satis-flicAtoare, aceasta spinoasä cestiune. A puspiatra fundamentalä a podului peste Dunäre,adjudccat tot sub ministcrul

Ca ministru al Justitiel a elaborat ac-tuala lege de organizare a magistraturci,lege adoptata dc Th. Rosetti §i votatà subLnsul ; a modificat codul de comerciil §ia dat administranund falimentelor actualaorganizare ; a intocmit in fine actuala legea JudecAtoriilor de pace care in 1896 afost modificatä numal in compunerea trep-telor de judecatit. Sportsman pasionat, däimbunatätirei fase cailor o deosebitä aten-tiune §i ese cu grajclurile sale invingätormal la toatc cursele.

Marghiloman (loan). Näscut inVerne§ti (Buz66) la 1817, incetat din viatä.in Bucurescl la 16 Noembrie 1892. Obli-gat se stea pe langA pärintele sa`i pe cândfratii lui erail unii in sträinitate, altii lao§tire, n'a putut face de cat studii elemen-tare. In ingrijirea insä a bunurilor cornune,el a contractat acea cuno§tintä perfectä a

pAmilmtuluT, acea pasiune a culturei agri-cole, cari ai ficut dinteinsul unul din celmal mari agricultor! al tèrei.

In nenumrate rilnduri deputat §i senator,a luat o parte activA la aplicarea kg-el ru-rale, in calitate de comisar extraordinarpentru Buzh'i §i Jalomila. Membru al co-misiunel consultative de la Domenil, Pre-zident al Camerel de Comercii% prezidentfundator al SocietAtei de Asigurare «Nati-onala» al SocietAtel pentru exploatarea. de

Ioan Marghiloman flicea parte dintoate societAtile industriale importante.

Maria (Alexandra, Victoria, de Ho-henzollern). Principesa Romaniei, nàs-cutii la Eastwell Park in 17 28 Octombrie1875, fiica A. S. R. Ducelui de Saxa-Co-burg §i Gotha. S'a ciísaorit la 26 Decem-brie 1892 cu A. S. R. Ferdinand, Mo§te-nitorul Coroanel

Manan (Simion. Fi). Publicistcut in satul Iliesci (Bucovina) la 1846.Studiile elementare le-a fAcut in Suceava,apol a urmat in Cerniluti cursurile de teo-logie pe carl terminandu-le in 1874, sesfinti preot.

E membru al Academiel rom:ine. Scrierl:Toesit populare din Bucovina (1869). Clmo-matica poporulut roincin (1882) ilidnunchitidin manuscrisele lut Gb. Sdulescu (1883).Ornitolop,-ia poporand roindnd (1883). Cd te-va inscriptiunt" ji documente din Tucovinit(1885). Descd mece poporane romdne (1886).Nunta la Ronidnt (1890). Nascerea la Ro-n/de (1892). Inmorintintarea la Ronuint(1892). Satire poporane ronuine (1893).Vrdjt, farmece ji deslacen' (1893). Tradi litpoporane romdne din Bucovina (1895).Pdsdrile noastre ji legendele lor. Re"splatti(1897).

Marienescu (Manan Atanasie).Miscut in 8 20 Martie 1830 In Lipova,(Banat). A studiat gimnaziul in Arad,Temi§oara §i in Buda-Pesta undb in 26Septembrie 1852 a depus examenul de ma-turitate.

StudiAnd legile in 1856, a dobandit in1862 diploma de avocat. La 31 Oc-tombrie 1862 a fost numit asesor inLugo, in 20 Dec. 1871 jude la tribu-nalul regesc din Oravita, iar la 1880,jude la tabla regeascit din Buda-Pesta §i

In 1891 fu steámutat la °radia mare, undese af15. §i azi. A publicat: Inveyitorul ji po-porid (1858). Balade poporale (1859). Colindepoporale (1859). Istoria romand nationaldpentru tinerime (r861). etru Rarel nu-velA istoridt (1862). Datorintele noastre(1868). Steatta Magilor, dintece de crAciun(i875).V iata ji operilelutTetru Maior(1883).Cultul pdgtin ji creoin (1884).AfarA de o mul-time de poesil §i articole de materil diferite, apublicat 14 pove§ti romane§tI, prevLute Cunote explicatoare mitologice in Albina, Fa-milia §i in Foiloara Telegrafulut Romdn inanil 1870-1879, §i cele mai multe ai fost

La 13 Sept. 1877 a fost ales de membrucorespondinte, iar in 25 Martie 1881, demembru ordinarii'l al Academiei Rorrane.

Marsil (Sultana). Filantropk ince-tatA din viapi la 22 August 1871 in Bu-curescI. Cu prilegiul improprietarirei tì'!ra-nilor, a renuntat in favoarea siitenilor ladespAgubirea ce i se cuvinea de la douèpropriet41 ale sale (1864). A lAsat un ve-nit de 500 galbeni prin testament pentruAsilul Elena Doamna precum §i numeroasealte sume pentru bisericl §i acte de bine-facere.

Testamcntul acestei filantroape este inca-drat in sala de Consiliù a PrimAriei Ca-pitalei.

Marsillac (Ulysse, de). Profesor,publicist, ziarist, de originii francezk niiscutla Montpellier in 1821, incetat din viatil.In Bucurescl la Noembrie 1877.

Dupe ce a fost profesor mal mult timp ladiferite licee din Paris, a fost adus in BucurescIla 1854 de dítre Iordache SlAtincanu.

Aproape toaei generatiunea de la 1854§i píìnà la 1877 care '§i-a Ricut educatiuneain tark a inv6tat limba francezit de la pro-fcsorul Ulysse de Marsillac. El preda cur-surile in principalele institute particularedin Bucurescl, apoi la §coala militark la SfintuSaya §i la Universitate.

Cariera sa ca profesor in Bucuresci nu-mra 23 de anl neintrerupti.

Ca ziarist, el a fondat : Le Monileur ron-main (1859). LaV oix de la Rountanie ( 86o).Le journal de Bucarest (1870).

Entre scrierile sale, trebuesc citate : Le-cons de littérature (1859). De PestbBucarest (1869). Histoire de l'artnée rountai-

MAR 125 MAR

ne (1871). Eludes sur la Rountanie (1871).Guide du voyageur b `Bucarest (1872).

Martian (Dionisie. P).Publicist, nas-cut in Ponor (Transilvania) la 1829, incetatdin viata la Mfinich (Bavaria) in Iunie1865. A facut studiile in Sibiú, Blaj, Viena,unde a terminat facultatea de drept in1857.

De la aceasta epoca §'a ocupat cu deo-sebire despre studiul statisticel, introducandaceasta §tiinta In Romania.

Publicatii : Studit statistice in economiapoliticd (1858). Colonivit germant ci Round-nia (1860). Analele statistice ci economice aleRomdniet (186o 1865).

Marzescu (Gheorghe). Profesor, ompolitic, nascut in Ia§1 la 1834. A facutsutudiile sale juridice in gtréinatate §i laintoarcere, a imbrati§at profesoratul fiindnumit la 186o profesor de drept civil lafacultatea de drept din Ia§1. Amestecat cudeosebire in luptele politice, a colaborat la maitoate ziarele din Muntenia §i Moldova. Mi-nistru al Cultelor sub guveruul principeluiDim. Ghika a pastrat acest portofoliu de la12 Decembrie 1869 pana la 20 Aprilie 1870,cand s'a format cabinetul Manolache Cos-tache Epureanu.

De aci inainte, ia o parte activa la opo-zitia formata contra guvernului conservator(coalitia de la Mazar-Pa§a), apoi contra gu-vemulul liberal, (opozitia unita de la 1886-1888). Raliat iara§1 partidului liberal, intrain Ministerul de sub prezidentia D-lui Au-relian ca Ministru al Instructiunei Publicede la 21 NOeMbrie 1896 pana la 1897 31Martie, cand s'a format guvernul sub pre-zidentia D-lui Dim. Sturdza.

Scrierl : Ecsplicatiune introduceret codi-celut civil (1865). Despre dreptul de succe-shine al copiilor naturali (1865). Le codeColqa devant la religion et la fanzille (1865).Efectul testamentelor ci donbtiunelor intre vit(1870). Fdrd de legea canonic(' a SfintulutSinod (1873). Martirit de la 48 salvatoritde la 66 (1878). Maximele dreptulut romdn( 188o). Scrieri diverse (r88 1). Cdsdtoria,studiu comparativ (1883). Apdrarea Arbe-reulut Calistrat Orleanu (1884). Regiinulcorupliunel ji al teroaret sad guverntil D-lutI. C. Trdtianu. Tocsinul popoarelor (1891).Discursurt asupra leget clerulut (1893).

La 1896, G. Marzascu a fost transferat

ca profesor la facultatca de drept din Bu-curescI.

Massim (loan. C.) Profesor, nascutla 1825 in satul Gropenl (Braila) incetatdin viata la 2 Iunie 1877 In Bucuresci.Incepe studiile sale la seminarul din Buz66in 1839, apo/ trece la §coala din Braila la1841, §i vine in Bucure§c1 la 1844, undeinvata, supravegheat de a Cretescu fostulPrim-pre§edinte de la Casatie. Atund infráin colegiul sfintu Saya §i sfar§e§te cursurileIn 1847 cand e numit institutor in Braila.

La 1856 in urma unuI concurs, obtine obursa §i plead. la Paris, de unde se intoarcein 186o, fárá sa fi isbutit sè obtie titlul delicentiat.

Totu§I Ebria §coalelor, tinand seama deeruditiunea sa, Il nume§te in 1862 directoral gimnaziulul Mate' Basarab ; la 1862, trecein acea§ calitate la Sf. Saya. La 1864 i seincredinteaza catedra de limba latina §i ro-mana la Sfintu Saya, cursul superior. La1867 e numit profesor de limba romana la§coala normala Carol I.

I. Massim a fost membru al Academiaromane la 1867.

ScrierI : Elemente de gramaticei elenicd(1850). Nod abecedar romdnesc (1868).Elemente de gramaticd ronuind. Repede ideede gramatica macedo- ronnineascd (1862).Gramatica macedo-romiineascd (1862). Unamonstra de istoria critica (1874).

Mateescu (Mihail). Artist comic,nascut in Bucuresci la 1866, incetat dinviata la 1888.

A debutat foarte tinér, §i la vêrsta de 21ani a fost angajat la Teatrul national dinBucurescl §i admis ca societar. Era un co-mic de mult talent §i-a tinut rolurile prin-cipale in : Pepelea, Fata Aerultit, Un led jiun lot, Nebunit din fato, SICo,stenire de laréposata,Noaptea furtunoasd, Scrisoarea per-dutd, Rev4orul general, Limba portarulutetc.

Mavrogheni (Petre).Financiar,om destat, nascut in Moldova la 1819, incetat dinviata la Viena in 1887 Aprilie. Educatia§i-a facut'o la Paris dè unde intorcandu-sein Ia§1 sub domnia lui Mihail Sturdza, ocupaindata un §ir de functiuni pregatitoare laposturile mal inalte ale Statului.

La 1849 Ql.lpà functiuno. de prefoct la

MAR 126 MAS

Galatl §i apol i se incredinta portofoliulMinisterului de Finance. Dupé ciiderea luiVoda Sturdza, P. Mavrogheni este rénd perénd, sub Voda Grigore Ghika, Ministru deExterne §i Lucrar' Publice.

In urma abdicare' acestui Domn, el lu-creaza la unirea Principatelor §i este chearcandidat la Domnie. Dupé alegerea lui VodaCuza, P. Mavrogheni se retrage din viatapolitica §i se ocupa cu afaced de al ferate,in cari nu isbute§te §i'§i perde chiar parteacea mal insemnata a averel sale.

La 1866. el ea parte la résturnareaPrincipeluI Cuza §i intra in primul Ministerde la ri Februarie sub prezidentia iui loanGhika, la Finance. Apoi trece la Externe inIulie sub prezidentia lul L. Catargiu sprea lua din noil portofolul Financelor de la 15Iulie 1866 pana la 2 Martie 1867. De lari Martie 1871 pana la 7 Ianuarie 1875,P. Mavrogheni este iara§i Ministru deFinance in cabinetul L. Catargiu.

In 1881, P. Mavrogheni parasind politicamilitanta, fu numit Ministru al Romaniei laRoma, de unde fu transferat la Constan-tinopole §i apol la Viena unde a §i incetatdin viata.

P. Mavrogheni era un barbat cu vastecuno§tinte economice §i financiare.

Mavros (Nicolae).-- General, grec deorigina, dar nascut in Romania la 1782,incetat din viata in Bucuresci la 1868 Mar-tie 23. A facut studiile sale in tara subconducerea marchizuhil Saint-Holler, francezrefugiat care da in Bucuresci lectiunl lacati-va fii de boeff. La 1819 a fost secro-tarul intim al Domnului Munteniel Ale-xandru utu care lucra in favoarea Etheriergreceqt1 §i ingaduia strangerea de volontari.Nicolae Mavros este §i dansul amestecatin aceasta mi§care revolutionara.Peste putin, pleaca in Rusia §i se angajeaza inarmata acelef tári, unde inainteaza pana lagradul de general, dupé ce a luat parte lamal multe campanil contra Turcilor.

Reintors in tara o data. cu Kisselef, estenumit inspector general al carantinelor,mal intaiù pentru Muntenia la 1829, apoipentru Moldova, §i ocupa acest post panala 1851, cu titlul de inspector al ambelorPrincipate.

Serviciul militar l'a parasit la 1848.A lasat Muzeulul national din Bucuresci

o bogata colectiune de antichitatl. Casatorit

in tara, a avut din a doua casatorie, douéfete : una a luat in casatorie pe principeleloan Ghika, cea-l'alta pe Ioan C. Canta-cuzino.

Mawr (Barker. Iohn). Doctor, nas-cut in Londra (Anglia) la 1815, incetat dinviga in Bucuresci la 1892.

A facut studiile sale in Anglia §i eramembru al ColegiuluI regal al chirurgilor§i fizicianilor din Londra. La 1858 a fostchemat de guvernul roman sé vie in taraspre a ajuta cu luminele sale corpul nostrumedical atunci pe la inceputul infiintarel sale.

A fost anl indelungatl medic al spitaluluIBrancoveneasa §i al asilulul Doamna-Bala§a.Avea o reputatiune stabilita ca medic pentrucopii. In timpul rezbelulul Independentei1877-1878, cu ajutorul unel contributiunivenite din Anglia, a intretinut 3o de pa-turl la un spital pentru ranit1.

El a publicat Arta de a ingriji copihnici.Era corespondentul until ziar medical engle-zesc The I ancet.

Max (Eduard). Artist dramatic, deorigina izraelita, fiiul unui medic din Ia§1,s'a nascut la 1865. Elev al Conservato-rulu" din Paris §i al profesorului Worms,a debutat la Odeon in Paris la r Septem-brie 1891 §i de atunci nu s'a mal intorsin tara, avand angajamente pe principalelescene din capitala Franciei, ca «jeune pre-mier.»

Mayer (Ignatiu). Medic german,nascut in Breslaii la 1800, incetat din viatain Bucuresci la 1870. A fost unul din celmal renumiti ddctorl adu§i in Muntenia deVoda Ghika la 1834 cand a §i fost numitdoctor al palatului. Pana la /849 a fostmedic §ef al armatel §i medic la. Pan-telimon.

Scrierl : Du progrés data les Principautesde Valachie et de aColdavie (1835). Uebersanitiits Anstaltén in Orient (1840). Instruc-iiunt spre a intrebuinia cu folos apele mine-rale din Bors;zek (1863).

De la 1834 pana la 1849, D-rul Mayer areprezentat tara la toate congresele naturalistc§i medicale din Germania.

Mazar-Pasa (vezi Lakeman).

Melchisedec. Episcopul Romanului,

1VIAV t27 1YIANV

nascut la 1822 in satul Garcina (Neamtu),incetat din viata la 1892. Primele inv60-turi le primi in anul 1831 de la dascalulbisericei Trei Erarchl din Piatra. La 1834intra in seminarul Veniamin din Ia§I §i la1841 se fácu inv6tator in satul .Stefanesci.Apoi trecu profesor la seminarul Veniamin§i la 1843 infra la mánastirea Socola, iarla 1848 se duse la Kiew (Rusia) spre a'sitermina studiile in teologie. Barbat de omare eruditiune, el este numit la 1856 ar-chimandrit, locotiitor al episcopiel de Hui,apol la 1864 locotiitor al Eparhiei Dunarelde jos, unde a functionat provizoriil panala 1865, cand fu intarit definitiv. La 1879fu ales episcop al Romanului.

Acest prelat a scris : Raport privitor lafacultatea de teologie. O vkitd la cdte-vamdndstirt: Inscriniunile bisericilor armeneptdin Moldova. Formularia slujiret lit! Dum-ne.zed (1854). Teologia dogniaticd a bisericetortodoxe (1855). /ntroducere la cursul sciin-jelor teologice (1856). Catihisul ortodox (1857)Introducere in sfintele cdrit al vechiulut

a,se.zdmint (186o). Manual de litur-gicd (1862). Teologia pdstorald (1863). Ora-toriii (1869). Cronica Hu,silor (1869). Li-povenismul (1871). Evchologit (1873). Cro-nica Romanuluf (1874-75). Tiserica orto-doxd (1881). Relaliunt istorice (1882). Ins-criplia de la mond stirea Rdsboent (1882).Studit despre ierarhia sinodald (1883). Pa-pismul (1883). Predice (1883). Icoanele dela Athon (1883). 'N.,otile istorice si archeo-logice (1886). Memoriu despre starea preotilordin Romdnia (1888). Didachiele (1888).Viola §i inhume' e cuvioaset ilfaicet noastreParaschiva (1889). Cinstirea §i inchinareaicoanelor (1890).

Melidon (Gheorghe).--Profesor, nascutla Roman in 1831. A facut toate studiilesale in Ia§I la Academia nationala. Colabo-rator al ziarului Zimbrul de la 1854 panala 186o, e numit in 1856 profesor de mi-tologie §i retorica la colegiul Academic din

apoI trece §cf de sectiune la Ministe-rul cultelor din Moldova pana la 1862. Dela aceasta epoca pana la 1864, este directorgeneral al §coalelor in Bucuresci ; de la1864 la 1867 inspector §colar §i mai térziildirector al §coalel pedagogice. Pe urma seintoarce iara§I la Ia§I.

A publicat : Tractat de versificatiune (1857)Cdntecul Uniret (1859). Trietenul tinerimel.

Carte de lectura' (1858). Pedagogia elemen-tar). (1874).

Melik (loan. M.)-Profesor de materna-tice la universitatea din Jai, incetat din

Notite biografice lipsesc. A publicat :Despre moneda romfind (1868). El ententede geometrie (1873). Elemente de aritmeticd(1876). Anuarul institutelor unite din Iajt(1880-82). Equerul grafometru (i885).Curspractic de geometrie (1888).

Merisescu (Constantin).-Locotenent-coloneCnascut la 22 Iulie 1847. Elev al§coalei militare la 1859, este inaintat sub-locotenent la 1861. In 1877 avênd gradulde capitan, ia parte la rezbelul Independen-te' §i se distinge in fruntea a doué com-paniI de dorobantI cu 600 oamenl, aparandcontra a 2000 Turci podul de la HZ.Tlekspre Rahova §i 'silindu-I sa bata in retra-gere. In raportul séia catre comandantularmatei de Vest, gencralul rus Meyendorflauda curajul capitanulul Meri§escu. M. S.Regele 'Malta pe campul de lupta la gra-dul de maior (1877 Noembrie) §i'I adre-seaxii urmatoarea scrisoare :

,(Capitanc, batalionul i din regimentul«de dorobantl s'a purtat cu cea mal mare«vitejie, inaintea Rahovel. Du0 cc bravul«s6u comandan% maior Mateescu, fu ranit,«d-ta al condus aceasta trupa care a desfa-murat la al:al-arca poduluI de la H6rlek un«nespus eroism. Te insarcinez a multumi«voinicilor dorobantl in numele Térei §i«in numele Metí, a distribui din partea M.«S. Imp6ratulul Rusiei, 8 cruci dc S-tul«George, cate 2 de fic-care companic,§i 24«mcdalii de «Virtute militara», cate 6 de«fie-care companie. lar spre a r6spláti bra-«vura §i inteligcnta ostaseasca ce ai dovc-«dit personal, te numesc maior §i'tl confer«medalia de aur pentru «Virtute militara.»

«Caro I».

Inaltat locot.-colonel la 1888, ConstantinMeri§escu demisioneaza din armata la 16Iulie 1889 §i e trecut in rezerva.

Michailescu (Nicolae).- Profesor, nas-cut in Bucuresci la 20 Mal 1854 A facuttoate studiile sale in tara §i a intrat in pro-fcsorat la 1876 ca profesor de matematicala §coala centrala din Bolgrad; apol a fost

MEL - 128 - MEL

transferat in Bucuresci la 1877 ca profesorde geografie §i istorie la liceul Mate! Ba-sarab unde functioneaza §i asta-zi de la1878.

A publicat Manual de geografie (1884).Geografia judolut Ilfov. Harta Roindnier.Curs de geografie. Atlas. 7 hdrit generale alecontinentelor. Scrisoare deschisd aire ministrulC. Boerescu.

Michailescu (§tefan). Profesor §iautor, nascut in Bucuresci la anul 1846.

A terminat cursurile liceului Sf. Saya §ipe acelea ale Facultatel de sciinte din Bucu-rescl. La anul 1867, a obtinut prin coneurscatedra de §tiinte fizico-naturale de curs liceal;acum profeseaza la liceul Lazar.

A ocupat mal multe functiunl publice :ef al comptabilitatei in ministerul Instruc-

tiunel publice, 5ef al diviziei agricole §iindustriale in ministerul Domeniilor ; Secre-tar general al ministerului Instructiunel pu-buce; Inspector general al invètilmantuluiprimar §i apol secondar. In colaboratiunecu D-nu Dim. Aug. Laurian a condus foaia:Transactiunele Literare ¡i sciinjUice, §i a fostprim redactor al ziarului politic : RomdniaLiben', de la 1876 pana. la 1884.

A scris : Elemente de Mineralogie, 2 vol.;Influenta lancine( asupra vicie(; Incercdrtcritice asupra inveridnidntulut nostru primar ;Introducere la Pstchokicd ; Industriabelul, etc. A publicat multe articole sciin-tifice §i sociologice in diferite foi §i gazete,mal' ales in Revista contimporand. Are §ipublicatiunl critice cu umor satiric, subpsedominul de «Stemill».

Micheru (Toma). Violonist, nascutla 1858, incetat din viata la 13 August1892. A fácut studiile muzicale la Munich.Compositii : Liebeslieder, Un dor, etc.

Mide (§tefan). Profesor, nascut inComuna FeleaculuI (Transilvania) la 1820,incetat din viata in Ia§I la 1879. A Iticeputsa invete carte la Cluj, dar fiind lipsit demijloace, a fost nevoit sa intrerupa studiilesale §i sa intre ucenic la un fierar, unde s'aocupat cu lacatu§eria. Cu multa staruinta,multa munca, a isbutit sa termine invéta-tura sa chiar la Viena.

Intors in Transilvania, el participa lami§carea revolutionara din 1848, e inchis,

scapa cu mare greutate, §i apol se reintoarcela Viena.

Pe la 1854, St. Mide se stabile§te inca profesor de fizica la liceu §i precia in a-cela§ timp lectiunl de chimie, istorie natu-rala, mineralogie. La 1858 e numit profesorla §coala militara, §i la 1860 profesor defizica §i chimie la facultatea de sciinte dinIa§l, post pe care'l ocupa pana la moar-tea sa.

El, de §i nu a tiparit operile sale, a lasatinsa numeroase manuscrise intre cari : Me-canica agricold, Curs de astrononcie, Zoologia,Chimia analitica, Chimia anorganicd, Chimiaecsperimentald, Fkicd, etc. etc.

8t. Mide era sotul poetel VeronicaMide.

Mide (Veronica). Poeta, nascuta inIa§1 la r853, moarta la manastirea Varatic(Neamtu) la 1889. A facut studiile sale la§coala centrala de fete din Ia§I §i a debutatin literatura sub pseudonimul Corina, publi-cand in foita Curierulut romdn la 1873 onuvela Rendq-vous. ApoI a tradus uneledin poesiile luI Lamartine §i Alf. de Musset,colaborând la revista Convorbirt literare inIa§1.

V. Mide a tiparit : Poesit (1887).

Miclescu (Calinic).Mitropolit Primat,nascut la 16 Aprilie 1822 in ora§ul Suceava, mort la 14 August 1886. A fostcrescut §i instruit de mo§ul Mitropoli-tul Sofronie. Uns in schima monahala la1842, hirotonisit diacon la 1843 §i iero -monach la 1848, la r855 s'a facut arhiere6,la 1858 locotenent al episcopiei Hu§ilor,cand a luat parte §i la lucrarile Divanuluiad-hoc. Numit la 1863 locotenent al mi-tropolieI Molclovei, la 1866 ia parte in Ia§1la, mi§carea separatista din 3 Aprilie, estearestat, dat judecateI §i apol gratiat cu oca-siunea suirei pe tron a principelui Carol I.

La 1873, recunoscut definitiv in calitatcde mitropolit al Moldovel, la 1875 esteales Mitropolit Primat al Rornaniel.

Miclescu (Dumitru. Sc.). Barbatpolitic, nascut in Iai la 29 Februarie 1820,incetat din viatil in Boto§ani la 20 Noetn-brie 1896.

A facut studiile sale in Ia§1 §i apol dup6o lunga calatorie prin streinatate se intoarsein tara.

Mic I9 mid

MIC 1 3 O

La 1846 fu numit candidat (supleant),lar la 1847, consilier la divanul ape-lativ din Ia§I. Amestecat in mi§carea de la1848, nu fu niel surghiunit, nicl trimis lamanastire, pentru ca fugi la timp la mo§iaHocen!, din districtul FMciú, proprietateaunchiulul sèfi Beldiman. La 1849, subdomnia lul Grigorie Ghika, el redobAn-de§te functia judeditoreasca, perduta la1848 ; iar la 1850 este inaintat candidatla divanul domnesc (Curte de Casatie), §ila 1852 consilier. In fine, la 1855, este numitprezident al divanuluI de apel din In!. Caatare §i conform conventiel de la Balta-Liman, face parte §i din divanul ob§tesc(Camera legiuitoare), care'l alege madularpentru redactarea legiuirilor votate. La anul1856 societatea de medicl §i naturali§ti dinIa§1 11 nume§te membru onorar. Iscale§teunul din ce! d'intéiù actul infiintareI comi-tetulul Unirel din 30 Maiii 1856. La 3 Au-gust 1857, este ales, ca unionist, deputatla divanul ad-hoc, de catre marii proprie-tarl din Capitala MoldoveI. Ia parte activala toate discutiunele §i voturile cariimortalisat marele divan , prezidat deunchiul sû Mitropolitul Sofronie Mi-clescu, din care mai facea parte §i fra-tele séti, Calinic, maI pe urma Mitropolitprimat. In deosebl se distinge in chestiuneajuridictiunel consulilor, reclamand ca strai-nil sa fie supu§1 tribunalelor indigene ; faceun discurs program asupra despartireI cese cuvine intre cele trei puterl ale StatuluI:legizlativa, judiciara §i esecutiva.

Dupa incheierea lucrárilor divanului ad-hoc, ia parte activá la propaganda pentruUnire. La 1859 este ales deputat al tinutuluiDorohoi in adunarea electiva care, la 5 Ia-nuarie, alege pe Cuza domnitor ; in acela§an, infra, la 16 Ianuarie, in minister, la de-partamentul lucrarilor publice. La 29 Au-gust, ja departamentul finantelor. La Noem-brie, trece ministru de justitie. La 186i seretrage din Adunare pentru ca s'a convins

aplicarea sincera §i desvoltarea consti-tutionala a marilor principil liberale §i na-tionale inscrise in constitutie, nu se potrealiza cu legea electorala marginita in cer-cul impus tareI prin conventia de la 7119August.»

Retras la Cotnari, cere §i obtine voeasa predea gratis un curs de istoria patriel laelevil §coalei din acea comuna. Mal tarziticere §i obtine aceal autorizatie pentru a

preda gratis filosofia la liceul noù infiintat,din Boto§ani.

Dupé 2 Mal 1864, Kogalniceanu '1 nu-me§te comisar, ca sa explice legea ruralalocuitorilor satenl. Dimitrie Sc. Miclescuse pune pe explicat, cu un entusiasm careintrece intentiunile celor carl numit.Se imbradi tarane§te. Se leapada de num elesèii de familie §i nu mai iscale§te de cAt«Dumitru sin Scarlat» ; se deda la fel defel de manifestatiunl carI nelini§tesc spiri-tele §i car! nemultumesc pe guvern. Ast-fella 8 Septembrie 1864, aduna 6.000 taranl§i pleaca in fruntea lor la Ruginoasa, undeVoda Cuza asculta cu voe, fati voe, dis-cursurl §i ovatiuni can l nu'I faceaii trebu-inta. In fine Kogalniceanu speriat, exasperat,trimite la 21 Noembrie 1864, comisarulul

tipica telegrama:«Cunoscénd §i apreciind concursul ce all

bine-voit a da in aplicatia lege! rurale, amonoare a vé exprima deplina multumire dinpartea guvernului §i a v6 incuno§tiinta ca,aceastd lege devenind deja destul de explicatd,misiunea d-voastra inceteaza».

R6sturnarea lui Cuza Voda a fost pentruinima lui Dumitru Miclescu, durerea ceamai mare a siete! sale politice. De atuncIde §i raliat, mai ales dupé moartea vechiu-lui sé5 Domn §i prieten, la noul regim §ila dinastia Regelui Carol, a dus, cand inDorohol, dind in Boto§anI, o viata §tearsa§i retrasa. Din când in cand se apucl deziaristica : Opiniunea, Curierul de Dorohot,Cocolul pe prag, aú fost create sa6 lucratede dénsul, fie singur, fie in colaboratie. La1877 a mal fost ales deputat. Dar carierapolitice! celei marl era sfé'r§ita : timpurilornoul, trebuiati oameni noui. La 1876 fuseseinchis de conservatori, pentru articole revol-utionare, la 1877 fu scos din functiunea deavocat al Statului, de catre guvernul liberal,pentru cà lucra fati§ la rasturnarea lui. Daracestea le amintim numal pentru cà zugra-vesc temperamentul neastilmparat al omulul,cid inca o data, rolul istoric al lui Du-mitru Miclescu se inchisese la 1866.

El a publicat : Fata Cojocarulut, DragulMamet, Fluerul Fermecat §i alte piese origi-nale sa6 localizate, menite, pe la 1855, catoate scrierile de pe atuncea, sa de§tepte oliteratura nationala.

Miclescu (Sofronie). Mitropolit al

Moldovei, nascut la 1790, incetat din viatAla mAnAstirea Slatina la 1863.

Studiile sale §i le-a flcut in tarà. Cu-no§tea limba francezà, greaca §i a tradusmai multe scrierI din aceste limbi. Fostepiscop al Hu§ilor panit la finele anului185o, la 1851 a fost ales mitropolit al Mol-dovei, ocupând aceasa 'Mala demnitate paf-1Ala r86o, când a fost isgonit de principeleCuza la mAnAstirea Slatina unde a §i murit.E inmonnintat la mAnastirea Neamtu.

Mihaescu (loan). Capitan, nAscut la12 Septembrie 1842, mort la 30 August1877. Sergent voluntar in 186o, el cApAtàla 1863 gradul de sub-locotenent §i in 1868cel de capitan. In timpul rezbelului Inde-pendentel face parte din batalionul 2 devérAtori §i moare pe cAmpul de lupa laluarea reclute! Grivita, la 30 August 1877.

Milicescu (Constantin).General, nAs-cut in Roman la 181o. Inta in armataMoldovei cu gradul de cadet §i ajunse in1859 la gradul de general.

In August 1859 a fost numit Ministrude rezbel §i comandant al annatelor Prin-cipatelor-Unite. In aceasa calitate a fostinsArcinat de VocIA Cuza cu o misiune di-plomatidi in Rusia.

A incetat din viatà in Ia§i la i5 Martie1868.

Milicescu (Theresa).NAscutà la 1825.Sosia generalului Milicescu Constantin. Adonat o parte insemnaa din averea sa pen-tru opere de bine-facere Epitropiei spitale-lor Sf. Spiridon, spitalului 135§cani, spitalu-'ni Caritatea, Bisericei Sf. Treime §i altorinstitutiuni din Ia§1.

Mille (Constantin).Publicist, ziarist,nAscut in Ia§! la 21 Decembrie 1861. Afitcut studiile liceale in ora§ul natal, iarcele universitare la Bruxelles de unde s'aintors la 1884, cu titlul de doctor in drept.

A colaborat cAt-va timp la Romdhul subdirectiunea lui C. A. Rosetti, apol in 1885a fondat cu mai multi amici politic!, ziarulsocialist Drepturile omulut, care apArea co-tidian.

Amestecat de t'in& in mi§carea socialisa,pentru care fapt a §i fost exclus din uni-versitatea de la Ia§i, el s'a pus mai térziùIn capul acestei mi§cari in România §i cudeosebire in Bucuresci.

In 1895 C. Mille a devenit proprietarulziarului cotidian Adeverul.

Scrierile sale sunt : Versurt (1883). DinaMilian (1887). Feciorul Pope! (i888). Scri-sort cdtre iubita (1897).

Millo (Mateifi). Artist §i autor dra-matic, nAscut in Moldova la 1813, incetatdin viatà in Bucuresci la 1894. PArintil sélIl bAgarà functionar la minister ca scriitor,dind era in vérsa de 17 ani.

Dar fugi din §coa16 §i cu toaa impotri-virea plecA la Paris, unde studiAarta dramatidi. La intoarcerea sa in taràvoe§te sa debuteze pe scenA, dar unchiulsésil fiind ministru, se impotrive§te la a-ceasta, dAndu'l drept consolatiune directiu-nea teatrului din Ia§i, cu conditiune sA nujoacc.

Intr'o bun6 seaa Millo cald însà anga-jamentul s6i1 §i joadi, dar intrarea sa pescera e inampinaa cu fluerAturi din parteaune! cabale tntocmità de familia sa.

Atunci trece in Muntenia §i joacá nein-cetat pe diferite scene §i mai ales pe aceeaa Teatrului National, unde s'a ilustrat panApe la anul i888, când s'a retras.

Ar fi imposibil de enum6rat aci tot re-pertoriul acestui mare artist ; e suficient sAspunem cA el a contribuit la succesul co-mediilor lui Alexandri in cari a jucat toaterolurile principale. Millo a fost §i scriitordramatic. Operile sale sunt : Niciorescu vo-devil, Tuzu cerietoru vodevil, Baba Hdrcaoperetii, Apele de la Vacdre,s-tr revisa, Prd-postiile Bucuresciulur, Spoelele Bucuresciulut,vodevile, Paraponisitul pus in slujba, Chiritala expovlia din Viena, etc.

In decursul anilor de când Millo a pii-rAsit Moldova, a avut sub conducerea sade multe ori directiunea teatralii din Bu-curesci.

In consideratie cA el §i-a cheltuit toaaaverea sa in folosul teatrului national, Ca-mera legislativA din anul 1868 avénd invedere §i meritele acestui mare artist, i-avotat in unanimitate o recompensA nationa15.de 600 le! lunar.

Mincu (loan). Architect, rascut laFoc§ani in 1852. A urmat clasele primarein ora§ul sal natal, iar liceul in Bucurescila Mate! Basarab. A terminat §coala depoduri §i §osele din Bucuresci §i a intratapoi ca inginer in serviciul PrimAriei Ca-

131 MIL

pitalel. La 1873 trece in acea§/ calitate laPrimaria din Foc§ani unde sta pana la 1877.In acest timp se ocupa de literatura, pu-blicand versurl in Convorbirt literare. La1877 pleaca la Paris §i infra in §coala spe-ciala de arhitectura, obtinand la sfir§itul a-nului premiul vechilor elevl, (dou6 medalii,una de platina, cea-l'alta de aur). In anulurmator el infra in §coala de Bele-arte undeobtine doa prime medalii, trei secunde §ipremiul societatii centrale de arhitecturadin Franta. La 1883, obtine diploma dearhitect, intreprinde o calatorie prin Spania,Italia, §i apol se intoarce in ;ara.

Principalele sale lucrad sunt : PalatulJustitiet din Bucurestt. Scoala central(' de fete.Cdrciuma de la §oseatta Kiselef. Casa Ver-nescu. Casa Monteortt. Decoratia interioard aCatedralet din Constanta. Biserica de la ValeaCdlugdreascd. etc, etc.

Mincu (Mihail).Artist dramatic, nas-cut in Craiova la 1815, incetat din viataIn BucurescI la 1887. N'a facut de cal cla-sele primare §i a petrecut tineretele sale um-bland cu trupele de teatru prin diferiteleorne ale tara, ata§at in special la trupelede sub directiunea lul M. Millo, pe care '1ajuta in toate intreprinderile sale, gratiecaracterului s66 glumet §i unui deosebit ta-lent comic.

A jucat §i s'a distilis mal ales in piesele:«Dout pricopsiti», Apele de la Vdrdre,dt,33,333 franct, Prdpdstiile Bucure§tilor, Jianuetc.

Pe la sfar§itul vietei sale, dupé ce a malaparut in cate-va randurl pe scena teatruluInational din Bucurescl, ne mal putand jucadin causa vêrsteI, a fost numit controlor alTeatrului, functiune pe care a ocupat'o pana lamoartea sa.

Minovia (Mina §tefan). Doctor inmedicina de la Facultatea din Paris. Li-centiat in farmacie, profesor de medicinalegala la Facultatea de medicina din Bu-cure§ti, medic legist §i directorul Institu-lul medico - legal. Originar din Craiova,nascut in Braila la 1858. A facut studiilein Bucurescl in liceul Mateiu Basarab §iStintu Saya. Cele medicale in Paris . undes'a ocupat in special numai cu medicina le-gala. Elev al profesorului Brouardel, Mi-novicl este organizatorul Institutului medico-legal §i al serviciului antropometric din

BucurescI. Scrierile sale mal principale suntEtude médico-légale sur la mort subite a lasuite de coups sur l'abdomen et le larynx.De l'infleuence des Ptomaines dans la recher-che toxicologique des alcaloides végétaux.Etudemedico-légale sur les alcaloides cadavgriques.L'antropologie criminelle et la responsabililitg.Remarques statistiques relatives a l'antro-pologie du criminel. Importauta §ievolutiuneamedicinef-legale. Consideratiuni medico-legaleasupra maladiilor mintale sitnulate. Otrdvirilecu phytolace decandra.Utilitatea invéttimintulutmedicinet-legale in facultdtile de drept. Iden-tificarea antropometried, metoda Bertillon.Catalogul de condamnatt din toatd tara peanal 1892 ca inceput al unut ca#er judi-ciar. Discursul tinut cu occqiunea deschideretmorgeL Rapoartele relative la congresele deantropologie criininald ¿mute la Bruxelles §iGeneva in 1892 si 1896. Rqistertta sperma-tovkilor in organele genitale femeept lungtimp duper moarte. Profilaxia turbcfret dupémetoda lui Pastear.

Mirea (Gheorghe. D).Pictoi, nascutin Campulung la 1852, elev laureat al §coa-lel de bele-arte din Bucurescl, elev al luiLehmann la §coala de bele-arte din Paris,§i al renumitului pictor Carolus Duran.

A obtinut in 1889 medalia de argint(hors concours) la Expositiunea din Paris§i medalia de aur la expositiunea din Bu-curescI in 1894.

E profesor la §coala de bele-arte dinBucuresc1 inca de la i Noembrie 1892.

Principalele sale tablourl sunt : Capta tulAndrei Batori inaintea .Mihai V od(I.V er-ful cu dor. Prometed furiind focul din cer.Mercur recompensdnd agricultura s-i industria.Aceste douè panourl decorative sunt in sa-lonul de onoare al banca nationale din Bu-curescl. Dantul si mu.zica. Decoratiuneacatedret din Constauta. Portrete.

Mironescu (Constantin M). In-giner, nascut in Bucuresci la 22 Martie185o. A facut studiile liceale in Bucurescl§i studii de specialitate in Paris de la 1868pana la 1878, intorcandu-se cu titlul delicentiat in drept, inginer de podurl §i §osele.

A ocupat urmatoarele functiuni :Inginer §ef de sectie la constructia Enid

ferate Marasesci-Buz66, de la 1879-1881;Inginer la serviciul hidraulic §i apoi §ef alacestuI serviciii de la 1881-1890; Inspec-

MIS 132 - MIR

tor general, membru in consiliul technic alministerului LucrArilor Publice de la 1890Ora asta-A ; Profesor la §coala -nationalàde poduri §i §osele de la 1882 panaastO-zi.

Missail (Gheorghe). Publicist, nOs-cut in Moldova la 1834. Elev al gimna-ziului Vasilian §i al UniversitAtil din Iai, aservit ani indelungati in magistraturà cajudecOtor, grefier §i prim grefier la Casa-

e, director la ministerul Justitiei panA la1868 cand a dimisionat §i a imbrOti§at ca-riera de advocat. La 1891 a mal fost cAte-va luni Secretar general la Ministerul Do-meniilor.

Ca ziarist, G. Missail a colaborat la SteauaDundref, Zimbrul, Vulturul, Aten eul Romdn,Binele Public, Traian, Buletinul instructiunetpublice etc..

El a publicat: Evenimentele de la 1821. Trd-darea Basarabief, loan Ccimpineanu, biogralie;Despreresponsabilitatea functionartlor publict.Romcinia. Scrisort daciane. Doamna Dora d'-Istria. Strdinif in Principate. Teranul de laDundre. Studif constitutionale. Mandstirileinchinate, Originele legislatiund romcine. E-poca luz' V asile Lupu ji Mateid Basarab.Cuscria cu strdinit. Studif asupra datinelorji moravurilor romdnescf. Celibateria §i fu-nestele et consequeute. Dunctrea ,s-i Romanii.V echile referinte ale Rominilor cu Englqit.Romania vechid noud. Istoria actuali-tatea. Stfuzica nationald la Romant. Apoteosa

Istoria moderna a Romanilor dela 1828-1866.

Mitilineil (Mihail). Diplornat,cut in Bucuresci la 18 Octombrie 1836.

Dupé terminarea cursurilor primare §iliceale, a intrat ca scriitor la sectia diplo-maticA a Ministerului de Externe la i Ia-nuarie 1858.

Inaintat 'n serviciul interior al acelei ad-ministratiuni, dupé ce trece prin toatà fi-liera ca registrator, ajutor de lef de masO§ef de divizie, e numit la 1871 secretargeneral al Ministerului de Externe §i ocupiiacest post parià la 1879 cAnd este trimisca Ministru re§edinte al térei la Bruxelles§i Haga in r88o Apritie.

In luna Noembrie din acela§ an, estereadus ca secretar general la Externe, §i in1881 este insArcinat cu lichidarea despA-gubirilor ruse§ti din rezbelul 1878-78, ca

reprezentant al guvernului. La 30 Septem-brie 1882, M. Milineií e numit Ministru pleni-potentiar la Belgrad, la 1885 e transferat laBruxelles §i este insArcinat cu directiunealegatiunei din Paris.

La 16 Martie 1889 el este transferat laConstantinopole §i ocupà acest post panAla inceputul anului 1896 cand demisioneazà.

El a publicat : Colecyiune de tractatele §iconveutiunele Romd niel' de la 1368 pdnd iniiele noastre (1874). Les droits de la Rou-

manie basés sur les traités. La Roumanieen 1876.

Mocsonyi (Andre). Om politic,nOscut in Transilvania la 12 Iunie 1812.Face studiile in Pesta §i terminând dreptulla 1832, ocupà dite-va funtiuni administra-tive.

Apol ja parte la luptele politice §i in1848 e nevoit sA pArAseascl Ungaria. La1849 se intoarce in Banat §i e numit co-misar districtual suprem in *lile Banatuluilocuite de RomAni. La 1852, neputânddobAndi imbunOtAtirea soartei RomAnilor,demisioneaa La 1856, dupà ce a mai o-cupat cAte-va luni o functiune administra-tivA, se retrage la Foen. La 1866 convo-candu-se in Viena un consilia de notabili,spre a trata reconstituirea monarhiei pebaze noué, Mocsonyi face parte din acestSenat imperial comun, §i sustine reconsti-tuirea pe baza nationalitAtilor.

Memorandul propus de dénsul, e combAtut§i e nevoit sO'l retragA.

Atunci se reintoarce la mo§ia sa §inumeroase subventiuni la ziare §i studen-tilor pentru desvoltarea literaturei §i arte!române. La 1863, fiind foamete in Banat,dà péine pentru 400 de familii din Foeni.

La sfiir§itul anului 1861, el incepe sAlucreze pentru emanciparea bisericei minarleortodoxe, provocand o mare agitatiuneprin ziaristica, precum §i direct in popor,impreunA cu Vicentiu Babeiù pénO ce is-buti la 1864 sé dobAndeascA restaurareamitropoliel romiine ortodoxe in Transil-vania, Banat §i Ungaria. Pe la sfOr§itul vietelsale, desgustat de luptele politice, cAzu intr'unmare pesimismu.

Andrei Mocsonyi, a fost ales membrual Academiei romine la 1866. A murit la5 Maiù 1880.

Monti (Jules).Profesor francez, adus

MIS I 3 3 MO

din Paris la 1848 de principele GheorgheBibescu ca profesor de limba franceza lasfintu Saya. Fusese inainte profesor §i di-rector la Colegiul Rollin din Paris. In anulvenirei sale, a deschis un pension pe seamasa in Bucuresci, unde Statul avea cati-vabursieri. A profesat pana la 1855. Alte a-manunte biografice lipsesc.

Motru (vez! Radulescu Motru).

Miiller (Carol. H.) Mare comerciant,nascut la 1827 in Klein Rossen (Prusia)incetat din viata in Bucuresci la Campina(Prahova) in 7 Iunie 1895.

A facut studil de agricultura §i apoi a venitin Romania la 1845, intrand in pravaliaunchiului sé6 Hötsch cu care dup6 o munade cati-va ani, gratia silintelor depuse, seasocia la 1853, conducand actuala pravaliedin caleaVictoriel, pasagiul roman, cunoscutaodinioara sub denumirea de Peptenarulpentru a acolo se vindeaii mai ales pep-teni. La 1879, retragandu-se Hötsh, C Mil-ller a rémas singurul §ef al casal. El erain deosebire cunoscut §i prin numeroaselesale acte de filantropie facute tot d'auna intaina.

La moartea sa, a lasat pravalia fiilor sé!Oscar §i Hugo, cel de al treilea Carol ré-maind in capul une importante librariicare publica operile literatilor romani ineditura sa, sub titlul «Biblioteca pentu top"».

Mumuleanu (Paris Barbu). Poet,nascut in Slatina la 1794, mort in Bucurescila 1837. A fost crescut de mic copil incasa tul _Constantin Filipescu, unde gasin-du-se mereù in contact cu multi invétati,a sfar§it prin a simti o deosebita aplacarepentru literatura §i s'a instruit singur.

El a publicat un volum, Versta( (1817)coprinzand primele sale incercari, PhingereaPatria ji Caracterele (1825). Ultime Poe-sif (1837).

Murelianu (Andrel).Poet ardelean,nascut la 1816 In ora§ul Bistrita (Transil-vania) mort la 1863.

Invitta limba romaneasca la un militarmarginean din Valea Rocnei §i apoi dup6ce facu clasele primara in Comuna sa, urmala 1314.6 filosofia §i teologia.

La r838, fu numit la §coala romana dinBra§ov §i la 1839 profesor la gimnaziul

catolic din acela§ ora, post pe care l'aocupat pana la 1850, cand a fost numittranslator de limba romana pe langa auto-ritatile romana.

Mure§eanu este autorul imnului «Dei-teapki-te romiine» devenit celebru de la re-volutiunea din 1848.

El a publicat : Icoana cresceret rele. Po-esil nationale.

Murgescu (loan). General de brigada,comandant al flotilei romana, nascut la 27Martie 1846. Elev al §coalei navale din Brestala 1864, e inaintat sub-locotenent la 1866 §iofiter superior la 1875. Fiind comandant alIlotilei la 1877, cu gradul de maior, se dis-tinga in timpul rezbelului Independentei prinurmatorul fapt de arme : «In noaptea de 13spre 14 Maiil 1877, impreuna cu trei ofi-teri din marina ruseasca Schestakof, Du-baschof §i Petrof, intreprinse cu alupa ro-mana Reindunica o expeditiune in contramonitoruluf turcesc Seife stationat in canalulMacinului in fata Brailei. Cu tot focul cui-rasatului turcesc, reu§i a se apropia dedénsul §i isbuti izbi in coasta Cu o tor-pila care'l sparse §i afunda cu totul».

Inaintat colonel la 1881, a ajuns generalde brigada la 1893 §i este comandantulflotilei

Murgu (Eftimie).Jurisconsult, profesorde filosofie, adus din Transilvania in 1834§i insarcinat cu facerea cursului de filosofiela §coala Vasiliana §i apoi la academia Mi-haileana din Ia§1. Alta notita biografice lipsesc.

Musicescu (Gavril). Nascut in ora-§ul Ismail (Basarabia) la 1847 Martie 20.5coala primara a facueo in Ismail, apoiseminarul din Hui; terminand seminaruls'a inscris la conservatorul din Ia§i ; la 1866in urna concursului depus, a fost numitprofesor de muzica la seminarul din Istnail.La 1870 a mers sa'§i complecteze studiilemuzicale la Capela Imperiala §i la conser-vatorul din Petersburg.

La 1872 reintorcandu-se in tara, in urmaconcursului depus la Bucuresci, a obtinutcatedra de armonie de la conservatorul din

pe care o ocupa §i azi.La 1876 i s'a incredintat §i conducerea

corului Mitropolitan din Ia§1.A scris mai multe coruri pentru biserick

§coala §i serbari nationale, un curs de teo-

MOT 134 MUR

MYL

rie cu aplicatiune practica, o colectie decantece populare pentru cor. A tran-spus de pe psaltichie, pe notatiunea li-niara cantarile biserice§ti.

La 1890 s'a inscris ca student la facul-tatea juridica din Ia§1, §i la 1893 a obtinuttitlul de licentiat in drept.

A dat concerte corale in tara §i pestebotare.

Myller (Teodor. A). Publicist, nascutin Boto§ani la 1848. A facut studiile inIal§i la 1866 a intrat in administratia Mi-

Nacu (Constantin).Avocat, profesorde drept, nascut in Bucuresci la 29 Iunie1844. Elev al liceului Sí. Saya, a facut apoidreptul la Paris, unde a obtinut diploma dedoctor in drept.

Reintors in tara la 1870, a fost numitsupleant la Tribunalul Ilfov, apoi judecator,prezident, prim prezident §i membru laCurtea de Apel.

La 1875 a demisionat din magistratura§i la 1876 a fost numit procuror general,post pe care l'a ocupat pina in r876 Oc-tombrie. Ales deputat la 188 1, C. Nacuface parte din Ministerul I. Bratianu, caMinistru al Justitiei la 1885 §i apoi al Fi-nancelor de la 1886 pana la 1888.

Profesor de drept civil la Universitateadin Bucuresci de la 1876, colaborator juri-dic al ziarului Dreptul, C. Nacu a scris :Principit elementare de drept civil.

La 1895, 1896 §i 1897 a fost ales vice-pre§edinte al Camera.

Nadejde (roan). Publicist, nascut inTecuciù' la 20 Decembrie 1854. A fAcut§coala primara la Zamostea §i Boto§ani, li-ceul in Boto§ani, bacalaureatul dat inIa§i. La 1874 a luat prin concurs catedrade limba franceza la gimnaziul Alexandrucel Bun din ; peste putin timp a con-curat pentru limba romana §i latina la cur-sul inferior liceul national din Ia§I. La 1881a fost destituit din profesorat din cauza teo-riilor sale socialiste in urma judecatei unuIjuriti universitar din Ia§i. A scris in Basara-

N

NAC

nisterului de Finance unde a servit aproapetrei-zeci de ani, ajungand la gradul de inspec-tor financiar.

A publicat : In Iajl roman (1871). Unvis de biurocrat, nuvela. Zoe, nuvela (1871).Calendarul Telegrafului (1875). Socrul unidginere, comedie. Fata lut chir Troancd,comedie (1874). Rfipirea Bucovinei, dramaIn colaborare cu V. A. Urechia, Tincu §iScortescu. Un ginere de elitd, comedie incolaborare cu P. Gradi§teanu.

A publicat §i cate-va lucrad financiare.

bia, Drepturile °mula, Muncitorul, Mun-ca, Contimporanul, Literaturd ji jtiinjd,Revi3ta socialci, Critica sociald, Lumea noud,Die neue zeit i Vorviirts. A fost ales de-putat social-democrat in 1889 de colegiulal 111-lea de 14. De la 1894 Iunie, s'astramutat in Bucuresci, chemat de consiliulgeneral al grupului socialist pentru a con-duce Munca §i apoi Lumea noud. A publi-cat : Gramatica limber romdne. Istoria timba'ji literaturel romdne. Botanica ji geologia.Zoologica cu Gh. Nadejde. Dictionarultino-romd n.

Nadejde (Sofia).MiscutI in Boto§aniIn 1858 Septembrie r4. A fácut §coala pri-mara §i cursurile unui pensionat secundar dinBoto§ani. A scris in Femeea romdnd a d-nelFlechtenmacher pe la 1878, in Basarabia,Contimporanul, Literaturd ji itiiutd a luiGherea, Ga.zeta sdteanulut, Muncitorul,Munca,Social-democrat §i Lumea noud. Cea mal mareparte din articolele sale ai1 fost privitoarela chestia femeeasca ; a mai scris articolesociale de popularizare §tiintifica, de folklore§i bucati literare. A scos doué volumeNuvele §i Fie-care la rindul séfi, precum§i o comedie O iubire la Lard.

Naniescu (vez! Iosif).

Nastase (loan Grigore).Opitan, nas-cut la 6 Ianuarie 1842, mort la 7 Noem-brie 1877.

Intrat in armatà ca soldat la 1857, a fost

NAT/ 136

inaltat la gradul de sub-locotenent in 1864.Capitan in Regim. r5 dorobantl, el ja partela asaltul in contra redutel Grivita in tim-pul rezbeluluI Independentel, §i cade mort,lovit de un glont, in ziva de 7 Noembrie1877.

Naum (Anton). Publicist, nascut laRoman la 1835, unde §i-a fAcut studiileelementare. Liceul l'a terminat in Ia§i §iapol a trecut cursurile facultatel de literedin Paris. Reintors in tara a intrat in pro-fcsorat §i a fost institutor, revizor §colar,provizor al liceulul central din In'.

E membru al Academief de la 1894. Apublicat : Traducen (1875). Aegri somnia(1876). Versurf (1890). Cuvént de prhnirela Academie (1894).

A. Naum este profesor de limba fran-ceza la §coala normal superioara dinIa§1.

Negoescu (Christu).Profesor, publi-cist, nascut in Bucuresci la 26 August 1858.A fAcut studiile sale in tarA §i le-a termi-nat in Belgia, la Universitatea din Bruxelles.

Intrat in profesorat la 1879, a fost réndpe rênd, profesor, §ef al diviziunel §coale-lor din Ministerul Cultelor la 1888, inspec-tor §colar la 1892, director al invétamintu-luI primar §i normal de la 1892 pana la1895, cAnd a demisionat.

A tiparit poesii §i diferite scrier/ prinJurnalul (Craiova), Résboiul §i Renascerea,apoi a publicat Retorica (1883). A colaboratla diferite reviste literare §i la ziarul politicAlarma.

La 1879 a fondat Societatea studentiloruniversitarl Unirea §i la 1884 Societateaeconomica Viitorul din Plowl. De la 1888pana la 1891 a reprezentat in Camera co-legiul al 2-lea de Prahova.

Negri (Constantin). Caimacam alMunteniel de la 1821 pana la 1822. Acu-zat de TurcI ca sumaria spiritul revolutio-nar in clasele de jos contra boerilor,§i diar fi in corespondenta cu fratele sé6 Teodorcontra sigurantei StatuluI Otoman, a fostarestat de Turcl, trimis la Constantinopole§i acolo i s'a tileat capul in ziva de 9 No-embrie 1822.

Negri (Constantin).Mrbat de Stat,nascut la 1812 in Moldova, mort la 1876.

A facut studiile sale in tara §i in Francia§i s'a deosebit prin patriotismul sèti, par-ticipand la operile cele mg marl carl s'atisavér§it in Romania, intre altele: La secu-larizarea manastirelor inchinate.

Inainte de a se face Unirea Principatelor,el lucra la mo§ia sa pentru infratirea Mun-tenilor §i Moldovenilor §i la Paris in anul1848 la 27 Decembrie, rostea in fata emi-gratilor románl, un discurs plin de inima§i foc sacru pentru Unire.

C. Negri a scris : Noptile venetiene. Stri-goiul. Cdlugdrita §i a tradus pe Mazepa deByron.

Cand a crezut opera sa de capetenie sA-vér§ita, marele patriot s'a retras la mo§iasa, traind inconjurat de iubirea §i respectultuturor §i imbarbAtAnd pe ceI tineri prinpovetele sale.

El a fost toatà viata sa in cele mat strinserelatiuni cu toti barbatil no§tri de stat, cal-1in momentele cele mai grele, alergati dupésfaturile sale intelepte.

Ca lucrad politice C. Negri a lasat : Mé-moire avec pièces justificatives présenté a lacommission internationale pour les couventsdécliés ( r 865). Supplément au mémoire (1865).

Negruzzi (Constantin).Poet §i scrii-tor, nascut la 1809 in Moldova, mort la1868 August 25. Educatiunea sa se flicuin casa sub privegherea parinteasca panala 1821 cand revolutiunea sili toata familiasa fuga in Basarabia. Peste curand, mergêndIn Rusia, facu cuno§tinta poetului Puskin§i se de§tepta ast-fel mal mult intr'tnsulgustul sèti pentru literatura moderna.

Scrisorile acestui autor, nu ail poate pe-reche in literatura noastra. Amintirile din¡ulule sati Tdcatele tineretelor, Fragmenteleistorice Cu Alexandru LApu§neanu, Negru pealb, Aprodul Turice, sunt adev6rate mar-garitare.

C. Negruzzi a tradus unele din baladelelui Victor Hugo, cate-va din poesiile irlan-dezuluI Thomas Moore §i a scris pentruteatru aCuza de la Burdujenf, Cdrlanif, ac-tul al 3-lea din Molière : Les femmes sa-vantes.

SA nu uitam traducerile sale din Cante-mir, Satire, Epigrame, Fabule.

C. Negruzzi a ocupat diverse functiuniin stat, pana la malta demnitate de Minis-tru al Financelor. Fost deputat sub domnialuI Sturdza-Voda, a fost in doué rênduri

NÉG

exilat la mo§ia sa Trife§ti, din causa idei-lor sale liberale §i pentru d lacea opoziticcruvernulul.

Negruzzi (Iacob).Profesor, publicist,membru al Academiel, fiul luI Const. Ne-gruzzi, nascut la 31 Decembrie 1842 inIa§i. A facut studiile sale in casa parin-teasca §i in pensionatul Fieweyer din Ia§I;le-a terminat in Berlin. Intors in tara, afost numit in 1864 profesor de drept co-mercial la Universitatea din Ia§I, iar la 1885a fost permutat cu acela§ titlu la Univer-sitatea din Bucurescl. In 1897 a fost trecutla pensie.

La 1867 Iacob Negruzzi intemeia-revistaConvorbirt ¡iterare, dup6 indemnul societa-tel Junimea, pe care a condus'o pana la1895.

Scrierile principale ale acestui autor sunt:Copule de pe naturd, Mihal Vereann, Plim-bdrt prin munir, Pe malul nuiret, Bistrita,

Miron ci Florica.Pentru teatru, I. Negruzzi a scris : Nu

te juca cu dracul, Impdcarea, O povesle,Amor viclenie, O alegere la Senat, Bei-adea Epaminoda.

In colaborare cu I. Caragiale, a compusopereta Hatmanul Baltag, §i in colaborarecu D. R. Rosctti, revistele Na.ot §i Zefle-mele.

A mai tradus urmatoarele tragedil : Hoy,Conjuratia lut I-Yesco, Cabald §c amor, 'DonCarlos, Fecioara de la Orlèans, siCariaSitiar!.

I. Negruzzi a fost in nenumérate rêndurldeputat al colegiului la de Ia§1.

Negruzzi (Leon. C.)Publicist, nascutin Ia§1 la 1840, incetat din viata in noap-tea de 15 spre 16 Tulle 1890 la Trife§t1(Ia§0. Invétatura de carte a inceput saprimeasca in Academia Mihaileanii din Ia§1sub directiunca lul Malgouverné, iar la 1852a fost trimis impreuna cu fratele s65 Iacobla Berlin, unde §i-a terminat studiile liceale.La Universitatc voia sà invete medicina,dar disectiunile anatomice fiindu'l prca an-tipatice, a trecut la filosotie i la drept, as-cultand prelegeri in Berlin §i Viena, t'ara adobêndi vre-un titlu academic. Intorandu-se in tara la 1864, a fost numit judecatorla Tribunalul din Ia§1 §i a inaintat succcsivpana la Curtea de apel ca membru i caprocuror general. Sub m¡nisterul Lascar

Catargiu (1871-1876), a fost prefect aldistrictuluI Ia§/; a mal primit prefectura petimpul Ministerulul de Interne al lui Ko-galniceanu in cabinetul I. Bratianu; apol afost ales primar al InuluI §i senator. Dela Martie 1888 a functionat iar4I ca pre-fect §i in fine a fost numit epitrop al a§e-zamintelor Sí. Spiridon.

Activitatea lul Leon Negruzzi s'a indrep-tat §i spre literatura. Indemnat de mi§careaprodusa in Ia§1 prin societatea Junimea §iprin revista el Convorbiri ¡iterare, infiintatade la Martie 1867, sub redactia frateluls6ii, Leon a scris mai multe nuvele filtrecarl : vélala soartet. &relea. Rtr;zbunarea,etc.

NegulicI (loan). Pictor, nascut inCampulung la 1812, incetat din viatit laConstantinopole in Aprilie 185o. Inca dinfrageda copilarie a simtit o mare aplecarcpentru desen §i pictura, petreandu'§I tim-pul la §coalii, zugravind pe zidurl cal, ar-bori, case, etc.

Dup6 cate-va studil intrerupte pe la §coa-lele din BucurescI, Campulung §i Ta/, aintrat ca functionar la Ministerul JustitieiIn Ia§I la 1830, apol s'a dus la Paris §i aurmat cursurile profesorulul Coignet. Adidobandc§te ca premiu o medalie pentruopera sa Intoarcerea de la ciinzp.

La 1837 se intoarce la_ Campulung, vineIn I3ucuresci, unde locue§te cliiar in caselelui Barbu Catargiu cu care traise in intimi-tate, §i la 1839 calatore§te prin Athena,Constantinopole. Mal tarziù in 1842, dupéce a stat un an in atelierul pictorululDro-ling din Paris, se reintoarce in tara.

De aci inainte, Negulicl parase§te pictura(1845) sprc a face literatura §i politica; seasociaza cu Eliade la publicarea Curierulutde ambe sexe, traduce diferite opere §i par-ticipa la mi§carea revolutionara din 1848.Guvernul provizoriu 'I §i nume§te prefectla Ploe§ti, dar potolindu-se r6scoala, e silitsà se refugieze la Bra§ov, de unde apoItrece in Turcia, dup6 ce a fost intcrnat catva timp la Brussa.

Principalele productiunl ale acestul artistsunt: Portretele lui Dim. Brdtiann (1835),C. A. Roseiti in uniforma (1837), C. Bolliar(1837) etc, apoi numeroase desenurl infa-ti§and privirl, monumertte, costume dintara.

g b

NEO 137 NEG

Nenciulescu (Alexandru). Vornicde politie in 1822, Caimacam de Craiovala 1823. Mare vistiernit pana la 1835.

Nenitescu (loan). Publicist, profesor,nascut in Gala ti in anul 1854 la Aprilie in

Cursurile primare si o parte din celeliccale 'si le face in Galati. Publica detimpuri6 poesii lince in ziarul Gardistul ci-vic. II termina cursurile liceale sipublica' pocsii lince in Convorbirt Literare.

Tot in Iasi îi face volontariatul pe unan la 1876 si okine, 111 urma unui examen,gradul de sub-locotenent in 1877. Pleacala Oituz ca comandant de punct, ceresil participe la r6zboiul pentru Independentaca voluntar. In Iulic 1877 i se acorda ce-mea ; pleacdi grabnic in Bulgaria si infrain randurile Regimentului al i3-lea de do-robanti. Ja parte la lupta din 27 August sicade ranit in lupta de la Grivita, in noap-tca de 30 spre 3 1 August 1877.

Dup6 ce se vindeca de rana castigata,picacà in str6inatate, spre a'si continua stu-diile si se inscrie la facultatea de filosofiedin Berlin in 1878.

In 188o publica la Berlin : Flort de pi-nurvard, poesil (1874-1880), iar a donaeditie a acestel lucrari se imprima in Bu-.curesci in 1889. La 1882 publica :de la Rdsboeni, poema in 9 canturi, iar e-ditia a doua a acestei poeme se imprimaca i antaia in Bucuresci la 1889. Tot inaccst an, revcnind in tara, intemeeaza TaraNoud, revista stiintifica, cconomica i lite-rara, pe care o dirigeaza 4 ani, alcatuind4 mari volume.

In luna Septembrie 1884 este numit decatre ministrul Gh. Chitu, in postul de re-vizor scolar al Capitalei. Pleacil din nai instr6inatate In baza unui concediií in 1886,iar in 1887 trece la Lipsca examenul dedoctor in filosofie si pedagogie. Lucrareainscris pentru obtinerea doctoratului este'Die affectenlehre Spino.za's, Leipzig, 1887.Druck von Bar & Hermann.

La 12 Septembrie 1887 este numit pro-fesor de istoria generala si pedagogie, lascoala normala de institutori. Curan insademisioneazii si este ales deputat de catrecolegiul II de Covurlui.

In 1891 publica: Put de La, poesil eroicesi nationale si tot in acel an se trage si adoua editie.

In 1892 pleaca in Turcia spre a cerceta

scoalele romane din Macedonia si pe po-porul Macedo-Roman. In toamna anului1892 este numit inspector scolar al cir-cumscriptiei Bucuresci, post din care se re-trage la finele anului 1895.

La 1894 publica : Ta/di nostru, in cfile-va istorioare pe intelesul tuturor, lucrare ceIn anul urrnator se trage in a doua editie.

In 1895 publica: De la Rowdnit din T ur-cia Europeand.

Cat timp a stat in Berlin, a mal scris ptotIn limha germana : Die Enhuickelung desSeelenbegriffs.

In 1898 este numit prefect la Cons-tanta.

Neofit (vezi Scriban).

Neuschotz (Iacob). Bancher, nascutin Herta (Dorohoi0 la 1809, incetat dinviata la 1889.

La ve'rsta de io ani a intrat ca bacat depravalic la un negustor de manufactura dinlasi si peste alti zece ani, dcveni el singurnegustor. Perdu insa capitalul sh'i i intracomptabil la un mare comerciant, unde is-buti prin economie sa formcze un capitalde o mie galbeni.

Atunci deschide o casa de schimb si de-vine sub Voda. Mihai Sturdza, un banchermai insemnat, in capul une averi cu vaza.La 1863 zidcste un templu izraelit in IasT

fondeazii mai te'rziù tot aGolo o casa deorfani, care posea asta-zi o avere de peste200,000 lel, provenita din donatiunelesale.

Prin testamentul sèi'l a liisat 20,000 leiAcademiei romane si a destinat un fondspecial spre a se trimite bursieri in str'é.i-natate, fati deosebire de confesiune.

Nicolae (loan). Maior, nascut la 2Decembrie 1827, incetat din viata la 7 No-embrie 1877.

Intrat in armatil ca soldat la 1850, a fostinaltat la gradul de sub-locotenent la 1858

i la gradul de maior la 1868. Cand a is-bucnit rezbelul Independentei (1877-78),el comanda batalionul 2 din Reg. No. 15de dorobanti, care s'a distins la asaltul dela Grivita. Lovit de un glont, a cazutmort in santurile redutei, la 7 Noembrie1877.

Nicolaü (Dobre).Industria, iutreprin-

NEN - 138 - NEO

zator de lucriiri, nitscut la 1821, incetatdin viata in Bucuresci la 6 Iulie 1894. Fiù'de plugar, fara niel o instructiune speciala,dotat de natura inteun chip cat se poatede bine, a inceput din tinerete sit se ocupecu lucrad de arhitectura, inzestrand Capi-tala cu o suma de edificii importante. futrealtcle, trebuesc enumerate : Biserica Doman aBdlaja, Spitalul Brdncoveneasa, Spitalul Fi-lantropia, SICinisterul Domeniilor, Casa de

astazi daamata, spre a se con-strui alta mal mare, Moneldria Ca-:zarina jandarmilor, Otelul Bulevard, Otelul

Ateneul Romdn, lucrad carlcfectuat toate de dènsul.

Dobre Nicolail a fost in mal multe r'èn-durl membru in Consiliul comunal al Ca-pitaleI i deputat, ales de colegiul al 2-leadin Bucuresci.

Niculeanu (Nicolae). Poet, nascutIn Craiova la 1833, incetat din viani laBucuresci in spitalul Pantelimon la 1871.A facut studiile sale in scoalele din Craiovasi s'a ocupat scurt timp de literatura inParis.

Intors in tara, dupè ce colabora la zia-rul Ronuinal, fuse cate-va lunl director alliceului din Iasl, apoI secretar la arhivaStatului din Bucurescl si la urma sef desectie la Ministerul Cultelor Orla in 1869,cand lovit de o cruda bolita, fu intcrnat laPantclimon.

El a lasat un volum Toesit (1865) si aredactat ziacul umoristic Salirul (1866).

Niculescu (loan). Actor comic, so-cietar la Teatrul national, nascut in anul1863 August 20, fiul unul functionar dc laMinisterul Einancelor. A urmat dit-va timpcursurile scoaleI de comerciil, de unde afugit, atras de pasiunea teatrului si a intratIn Conservatorul din Bucuresci, obtinèndpremiul ftntèii'i la cursul de declamatiune.

Niculescu a debutat in comedia lui Ca-ragiale Scrisoarea perdutd si prin jbcul s66fircsc, prin veselia sa comunicativa dar as-tAmparata, a isbutit sa capete un loc prin-tre fruntasii Teatrulul national.

Principalele sale creatiuni sunt : FäniatFrunwertna (Manevrele de Toamna). Sga-izarelle (Don Juan de Molière). Mate! Da-dilov (Femcele noastre). Argan (Bolnavulinchipuit) ; apol George Dan din, Burgbe.zul

gentilom, Isidor (Mostenitoril), Poirier (Gi-=ele lul Poirier) etc.

Niculescu s'a distins cu deosebirc in ro -lurile din repertoriul lui Molière.

Nifon. Archiepiscop i Mitropolit alUngro-Vlachiei, nascut la anul 1797 in I3u-curescl, incctat din viata la 5 Mal 1875.

A intrat la manastire la 1809 undc astat pana la 1827 cand a fost oranduiteconom al Episcopiei de Ramnic. La 1836s'a inaltat la rangul de archimandrit, apolla 1839 a trecut egumen la maniistirea Co-zia. La 1841, a fost numit vicar al Mi-tropoliel, la 1842 archiereb, la 1848, a--muitor al Episcopiel de R-Valcea, la 1849,carmuitor al Mitropoliel din Bucurescl earla r85o Septembrie 14 a fost ales Mitro-polit al Ungro-Vlachiel. La 1865 in fine s'anumit Primat al RomanieI.

A publicat : Principiile fundamentale alereligier (1856). Testamental pelara, fondareaseminal-alta r.i\Lifon (1857).

Mitropolitul Nifon a lasat avcrea sapentru a se face in Bucurcsci un seminarcare poarta numcle s66, i pentru alte operede binefaceri.

Nitzulescu (Nicolae). Teolog, nas-cut in comuna Burdusenl (Ialomita) la 19Septembrie 1837. Este doctor in filosofic

licentiat in teologie, profesor de limbaebraica, de exgesa si de archcologia biblica,numit la facultatea de teologie din Bucu-rescI la 15 Octombrie 1892. A fost decanal acestel facultan.

Scrieri : Compendia de istoria bisericel(1875). Contra pseudo-ortodoxiet (1876).Elemente de gramaticd ebraicd (1877). Noulal.e.zdtnint (1897).

Nottara (Constantin).Artist drama-tic, nascut in Bucuresci la 1859 Iunic 5.Clasele primare le-a facut in pension laCodreanu i la Trajan, apoi a urmat la li-ceul Sf. Saya si Mihai Bravul, pana inclasa V-a.

La 1877 a intrat in Conservatoriù si afost imediat angajat ca elev in Teatrul na-

cu prilejul infiintarei actualel socie-tan dramatice. Cel d'intaii.'t rol ce a jucat afost Dom SancheT. , batranul prcot din DonJuan de Marana. I s'a dat in fic-ce an, pedind era in Conservatori6, premiul I. Inteatru a creat pana la 1883 roluri ca Don

NIC - '39 - NIF

Salust, 'Don José, Gaspard Gratia ni, Despot-Vodd, Petre din Orfelinele, etc., cand afost trimis de directia teatrclor pe tim-pul verei, la Paris, unde a urmarit cu multaravna, reprezentatiile de la Comidie, Odéon§i alte teatre insetunate.

La intoarcere a creat imediat pr tefaitdin Nerujinatit (Les éffrontés), apoi pe Radadin Fala de la Co.zia, Dumont din Sirpli-cinl, Horatin din Sntd na Blanduziet, Tyg-malion, Frani.z Movr din Hotit, Ludovic XIdin Gringoire, Othello, August din Ovidiu,Shylocb, Richard III, clidip rege, Ion dinNdpastea, Rabagas,.til.Carchkul din Griselidis,Don Juan, Tartuffe, Résvan, Macbeth,van, LesurquegiDubosc din Curierul, Wurmdin Intriga §i amor, Marcbiol Poza dinDon Carlos, Tqett din Pbedra, Petra celmare din Tarina, Oswald din StrigoilRosmersholm de Ibsen, Thoma Leber din Vi-novatul, Derblay din Mdndrie §i amor, M'un-breanu din Lkzi, Radu din Ldcrdmioare, Po-nencia de Racine, Tipdlescit din O scrisoarepierdutd, Ldpupreann de Ro,voa, Robeann dinTrimul bal, Olivier- de Jalin din Derni-516mde,14sor din 'Patria, Lorenw din Sfintort nebun, Lascri din Silvina , Matho dinArnilcar Barca, Contele Trast din Onoarea,Cado din Necinstitil, Tra jan din Tra jan siAndrada, Tholosan din Amicit fdl§!, .51Corti-rtar di ti LIcara Sitiad, 'Don Alphonse dinLricre.t;cia Borgia, Hamlet i multe altele.

Obedenaru(Alexandru). Nascut inBucuresci la 13 Iulie 1865. A colaborat laConvorbirtliterare, Revista Xorré, Literaiorul.

A publicat : Spleen (1891), Ronde! e (1892),poesil. A scris satire politice in cate-vaziare cotidane de la 1884 pana la 1888.

Obedenaru (Georkiade, Mihail.)Medic, publicist, diplomat, nascut in Bucu-rescl la 5 Noembrie 1839, mort la Atena(Grecia) la 1885 Iulic in 9.

A facut studiile sale in tara pana la vér-sta de 20 de anl and pleca la Paris §iurma. acolo cursurile coalei de medicina,ajungand intern al spitalelor din capitalaFranciei pe baza unui concurs stralucit.

o

A localizat §i a tradus pentru scena /ro-mana piesc ca Amicit fati!, Sd ne despdr-tim, Bechierit de Sardou, Lucrezia Torgiade Victor Hugo, Egoism 1i fdtdrnicie deOctave Feuillet, Sullivan de Melesvilles,Avocatul iscusit de Jules Sandeau, Desro-bine sulleteascd de Brieux, Derni-E1Conde deAl. Dumas fils, Jean Bando, de Vacquerie,Fiort de iubire, etc, etc.

E director de scena la Teatru national§i profesor de dictiuni la Conservatoriù.

Nuovina (Zina). Pseudonim artistical Doanmel Margareta Iamandi, primadona,¡Ascua in Ia0 la 1865. A fost crescuta laSacré-cceur din Lemberg §i apoi s'a reintorsin Iai. La 1884 a plecat la Paris undeterminand studiile muzicale cu Maurcl, aimbriitipt cariera artistica. A debutatscena teatruluf «La nConnaie» din Bruxellescu opera lui Massenet Esclarmonde. Acoloa jucat patru ani creand rolurile principalede primadona in Lohengrin, Ccivaleria Rus-ticand, Armide, L'amigue da moulin.

A trecut apol la Opera-comica din Parisa mai cantat la Nice, Monte-Cado, Pe-

tersburg, Cowent-Garten.A cantat in 1889 pe scena teatrulul na-

tional din Bucnresci, in Carmen, Fans!,Cavaleria Rusticand.

In August 1866, Obedenaru se intoarseIn tara §i incepu sé practice medicina inBucuresci, sacrificand literaturei ceasurilcsale perdute.

El fuse pana la Noembrie 1874, medicprimar al spitalului de copii, profesor lafacultatea de medicina ; apol se retrase laMontpellier in sudul Franciel, §i imbrati§acariera diplomatici la 1877 Aprilie 17,mergand la Roma ca insarcinat de afacerial agentieI noastre diplomatice.

Prim secretar A legatiune tot la Roma,el trece in aceia§1 calitate la Constantino-pole in 1879, se intoarce la Roma in 188o§i in sfar§it este numit Ministru plenipo-tentiar la Atena in 1885.

NOT 140 NOU

D-rul Obedenaru a fost membru al A-cademia' romane, careia a lasat prin tes-tament toata averea sa §i numeroase ma-nuscrise.

El a scris pentru teatru Amoral doctorlocalizarea comediel ha' Molière, §i a publi-cat numeroase bro§uri sciintifice, medicale,economice, literare, precum: tratat desprefrigurt.Cercetdrtasupra intoxicaliunet palustre.LaRoumanie econontique.Les Celtes de l'Europeorientale, i a colaborat la diferite reviste§tiintifice franceze.

El a lasat o bogata colectiune de ma-nuscrise, o colectiune de 200 arii romane§ti§i documente relative la istoria trecutuluit6rel noastre.

Obregia (Alexandru). Nascut in Foc-pill la 1827.

A urmat cursurile liceului §i AcademiaMihaileanil din Ia§i. A fost mai mult timpla Divanul Moldova', mai in urma ca sub-director, pana la mutarea acestuia in Bu-curescI, cand retinut de interese de familie,a ramas ca avocat in Ia§1

A scris un studii.'t economic Ocnele sadsarnitele Moldovei (1852).

A colaborat la insemnata carte a princi-pelui N. Sutzu, No/ices statistiques sur laMoldavie §i a lucrat mai tot timpul cu G.Asaky, scriind diverse articole, uncle sem-nate, in mal multe din revistele scoase demarele luptator .§i in mai toate alma nachu-rile sale, earl forma5 atunci cea mai cu-noscuta parte a bibliotecel literare natio-nale.

A fost avansat le gradul de Paharnic deGr. Ghika in 1856, §i a murit in Ia§i la1896.

Obregia (Alexandru). Doctor, pro-fesor la Facultatea de medicina din Bucu-resci, medic primar director al ospiciuluiMarcuta. A absolvit liceul national §i ba-calaureatul din Ia§1, apoi Facultatile de me-dicina din Bucuresci, Berlin §i Paris.

Scrieri : Centrif cerebro-corticalt, motor! ssivisual! (1888). Ueber Augenbeutegungen aufSehsphdrenekung in colaborare cu prof. H.Munk (I890). Nervenendigungen in denglatten in uskelfewern des hundedarmes. Maimulte metode tehnice in revistele streine ;Toxicitatea urinard in psichose (1893). Fe-nomenul cubital, Reaqiunea de degeneresceutd

ss-i lesiunele istologice cit aplicarea teoriet nett-ronelor in paralisia generald (1895) etc.

Obregia (Anastasie).A terminat li-ceul national §i bacalaureatul in Ia§i. Astudiat §i a luat diploma de chimist tech-nologic in Politechnicul din Zarich, undepentru studiile sale distinse, i s'a oferitpostul de asistent, ce a ocupat mal multiani. A luat apoi diplome de doctor in chi-mie al universitatei din. Zarich. De la 1892ocupa prin concurs postul de profesor dechimie organica la Universitatea din Ia§i §ieste director al laboratoriului anex, pe carel'a organizat cu totul, in nionumentalul edi-ficiia noii al Universitatel.

Scrieri : Ueber die Wirkung des Cyanka-hums attf die S1Conohalogenkelone, Zarich(189r).

Odobescu (Alexandru). Archeolog,profesor, publicist, nascut in Bucuresci la1834, incetat din viata in Bucuresci laNoembrie 1895. A terminat in Paris stu-diile sale pe cad" le incepuse in çarà, §iindata s'a facut cunoscut prin publicatiunelesale literare: MichneaVodd, Doanzna Chiajna,Despre satyra latind, nuvele istorice publicatela 1858-1859 in Romdnia literard a luiV. Alexandri. La I86o incepu sa faca nu-meroase escursiuni archeologice prin taraapoi de la 1861 pana la 1863 redacta jurnalulRevista ronuind in care publica studii asuprapoetului Vacarescu, Psaltirea lui Coresi,precum §i articole de archeologie (Bis-trita, Snagovul etc.)

Director al arhivel Statului, al Ministe-rului Cultelor §i Instructiunei Publice, Al.Odobescu e chemat la 26 Mai 1863 in ca-pul departamentului Cultelor §i conduce a-cest minister pana la 12 Octombrie acela§

cand se ocupa cu cestiunea manastirelorinchinate publicand memoriul sèù in limbafranceza : Etztdes sur les droits et obligationsdes monasteres Roumains dedies aux Saints-Lieux.

Trimis la Paris spre a organiza sectiunearomana la expozitiunea universala din 1867,publica la intoarcere 2\Lotice sur la Roumanie,apoi colaboreaza la revista Columna lutTraian.

La 1868 Al. Odobescu este ales membrual Academiei romane §i combate latinismulexagerat in limba romana. La 1873 a fostnumit director general al teatrului din Bu-

OBR - 141 OBR

curesci pana la 1876 cand a demisionat §is'a fixat pcntru mal mult timp in Paris.La 1873 a mal publicat volumul umoristicPsevdoltynigheticos.

In 1878 a fost numit profesor la facul-tatea de litere din Bucurescl, cursul de ar-heologie §i antichitati, apoi a fost directoral §coalel normale superioare din Bucurescl§i maestru de conferinte la acea§I §coala.

Un amor nenorocit a impins pe Al. O-dobescu si se sinucida prin otravire laNoembrie 1895.

Odobescu (loan). -- General, nascutla 1793 in Craiova, incetat din viga la1857 in Bucuresci.

A inceput prin a aduna cetc de panduricu carl a mers in Rusia spre a participa lar6zboaele ce a avut aceasta tara in 1812.

Apoi s'a angajat In armata regulata ru-seasca, facand campaniile din 1828-1829.Cand ai venit Ru§ii in tara, loan Odobescuavea gradul de colonel §i a intrat in ar-mata romana la formarea eI, fiind numitadjutant a lui Voda Alexandru Ghika de lar834 pana la 1842.

Cand a isbucnit mi§carea revolutionarade la 1848, dup6 constituirea guvemuluiprovizorA Colonelul Odobescu intrand insala de deliberare a membrilor guvernuluiin ziva de 19 Iunie, aresteaza pe EliadeRadulcscu §i pe Dar eI sunt scapalldin mainele armatel §i fug la Targovi§te.

La 1848, Odobessu a fost cate-va luniMinistru al Cultelor dup6 potolirea mi§-carel revolutionare.

CEconomu (Ciru). Jurisconsult, pu-blicist, nascut la 1848 in comuna Lungu-leti (Dambovita). A urmat pana la 1864cursurile pensionatului Schewitz din Bucu-resd §i apoi a plecat la Paris,_ unde a ur-mat pana. la 1872 cursurile facultatei dedrept.

La 1873 29 Ianuarie, a fost numit pro-curor pe langa Trib. Ilfov, post pe care l'aocupat pana la 1875.

La 1876 este numit procuror la Curteade apel din Bucuresci, la 1878 consilier laCurtea de apel, la 1879 secretar generalla Ministerul Justitiei, la 1882-1884 pro-curor general pe langa Curtea de apel §ide la 1884 procuror de sectie la Curteade casatie, post pe care'l ocupa §i inprezent,

D-1 C. CEconomu a colaborat la RevistaContimporand §i mai ttil-ziù a dirijat ziarulpolitic Alegdtorul liber.

Scrierile sale : Istoria dreptulut romin,Tenalikitile in condica lut Mate! BasarabVasile LU pu. Legislatiunea hit Lycurg. Ve-chile antiminte judecdtoresct. Apele de domenpublic, toate discursurI rostite la deschide-rea anilor judecatore§ti ; apoi Cronict siLegende, colectie de micl poeme eroice §i

Resbunarea lut Amistase, roman istoric carecoprinde un studiù istoric amanuntit, alvietel bizantine in al 5-lea seco!, 1-ornanpublicat in revista Ateneul

Olanescu (Constantin).Inginer, nas-cut in Bucuresci la 1845. A facut toatestudiile sale in Paris, de unde s'a intors cutitlul de licentiat in sciinte.

A fost director general al cailor ferateromane la 1883.

A facut parte din diferite guverne con-servatoare, ca Ministru al Lucrarilor publiccde la 21 Februarie 1891 pana la 4 Octom-brie 1895.

A reprezentat in Camera judetul Dambo-visa de la 1888 pana la 1895.

Olchowschi (§tefan).Medic, de ori-gina poloneza, nascut in comuna Zvoristea(Dorolloi0 la 1859. A facut studiile licealela Cernauti §i in 1878 s'a inscris la facul-tatea de medicina din BucurescI, urmandin acela§ timp cursurile §coalei superioarede farmacie. In 1888 a obtinut titlul dedoctor in medicina. Dup6 cc a facut catI-va ani serviciul de medic de plasa §i spi-tale rurale, s'a stabilit in Bucurescl.

A redactat de la 1887 pana la 1888 re-vista Spita/u/.

Olimpiotul (vez! Iordache).

011anescu (Dumitru. C.)Poct, publi-cist, diplomat, nascut in Foc§ani la 21 Mar-tie 1849. A facut studiile sale in Bucurescl§i le-a terminat la univcrsitatile din Fran-cia, Germania, Belgia, de unde s'a intorscu titlul de doctor in drept §i in §tiintelepolitice.

Intors in tara la 1873, infra in magistra-tura, apoi la 1875 e ales primar al ora§u-lul Tecuciii §i avocat la calle ferate. La1876 intra in diplomatie ca §ef de divizie,apol in 188o trece prim secretar la lega-

ODO 142 OLA

6NC

tiunea din Constantinopole i ramane acoloca insarcinat de afaceri pana la 1883. La1885 e numit secretar general al Ministe-rului de Externe i trimis peste putin sagircze legatiunea din Viena pana la 1888.La 1889 e numit Ministru plenipotentiarla Atena, post pe care'l ocupa pana asta-zi.

Scrierile sale sunt : Ruy-Blas, traducerein versuri, Oltenit nojtri, comedie, VisulDochiet, in versuri, apolog inteun act incolaborare cu T. Serbanescu. Doctorttl sa-ltan!, comedie. Pe malul gárlel, Fann y, Pri-beagul, comedii in versuri. Dupé rézboid,Trimul bal, comedii. La ntormintul poetulut,apologie.

Apoi Odele, Epodele, Carmen Sa-eculare,Arta poeticd, traducen i in versuri ale luiHoratiù, prcmiate de Academia romana,Nuvele si Poesii, publicate sub pseudonimulAscanio, cate-va scrieri politice, etc, etc.

C. 011anescu este membru al Academieiromane de la 1893. A fost membru inComitctul tcatrelor de la 1884 pana la1888, renumit la 1897 pe un period depatru ani.

Onciul (Dimitrie). Profesor, nascutin Straja (Bucovina) la 26 Octombrie 1856.Terminand in strainatate studiile sale filo-sofice si literare, a fost numit in 1895profesor de Istoria Romanilor la Facultateade litere din Bucuresci.

E membru corespondent al Academieiro m ane.

A publicat : Fiir rumdnische Streitfrage(1887). Zur geschichte der Bukoviner. Zurgeschichte derRomiinen in Marmorosch(189o).Din predicele protopresistertauf Dimitrie On-chi! (1894).

Opran (Petre, zis si Pera). BArbatpolitic, nascut in Austria la 1815, incetatdin viata la lunie 1885 in comuna Isalnita(Doljiti).

Dupé ce a terminat studiile sale in Pestasi a facut o lungii calatorie in Italia, s'areintors in Craiova si a fost nomit procu-ror de Tribunal, post pe care l'a ocupatpana la 1848, cand a demisionat.

De la aceasta epoca inainte, se ocupa inspecial cu cestiunile sociale si cu deosebirecu acea a improprietarirei satenilor. A re-prezentat in mai multe rênduri colegiul al2-lea de Craiova in Camera i Senat.

El a scris : Chestia proprietdlei in Roma-,

ORA

nia (1859). Tatriotismul (1857). Cestittnertnavigatiunet Jittlut (1871). Agronotnul dintara noastrd (1874). Viitorul Ronidnief(1881).

Oralanu (Nicolae. T.) Scriitor sati-ric, nascut in Craiova la 1833, incetat dinviata in Bucuresci la L890. A facut studiilesale in colegiul Sf. Saya l'ara a le ter-mina, si a inceput sà publice prin ziare poesiiincà de la 1854, i cu deoscbire satirepolitice antidinastice, contra principelui Ca-rol I, de la 1871 pana la 1876.

Principalele sale publicatiuni sunt : 'Bol e-

Filfison. Tref fejt logojeti. Cdinla lutFilfison (1847). aasteriele mahalalelor.Tir-pi al. lane Halvagiopulo. O fatd demdritat. Satire ¡i Epigrante. Opere satirice.Panoramele. O pagind din viata mea. In-temnitdrile vide politice. Talmetbalmej. Amai colaborat la ziarele Roma' nia, Rom finta,Opiniunea publicd (r865), Telegraful,

Ghimpel e, Asmodeu, Dararnl , etc.N. Orasanu a servit cat-va timp la Mi-

nisterul Justitiel in 1852 si apol a fostcomisar de politie In Bucuresci filtre 1866si 1867. La 1878 a fost cat-va timp func-tionar la Regia Monopolurilor StatuluiIn 188o director al nfonitorulut

Orbescu (Petre).Magistrat, nascut la1826 Februaric, in Bucuresci. A intrat in ma-gistratura de la 1849, copist la Tribunalulpolitienesc din Bucuresci, apoi a trecut inaceiasi calitate la Curtea de apel, unde astat pana la 1852.

La aceasta epoca, incepe sa faca studii indrept i le termina in 1857, cand e numitprocuror la Trib. Ialomita.

Cat va timp face parte din administratiaMinisterului de Interne si apoi infra iarasiin magistratura de la 1862 pana la 1863.

De la 12 Octombrie 1863 pana la 12Aprilie 1864 e Ministru al Lucrarilor Pu-blice, si Ministru al Justitiei de la 27 Fe-bruarie pana la 12 Iunie 1864. Apoireja locul in magistratura ajungand in 1894prezident al Inaltei Curti de casatie.

Peste putin demisioneaza si e ales in1895 senator i vice-prezident al Senatuluipana in prezent.

Orèscu (Alexandru). Profesor, ar-hitect, om politic, ,nascut In Bucuresci la

30 August 1817, incetat din viatil in Bu-cure§ti la 17 Decembrie 1894.

Incepu instructiunea sa la unpopa, §i apoi trecu la Sf. Saya, unde sedistinse prin silintele sale §i'§1 atrase sprijinulDomnitoruld Alexandru Ghika. Cu o bursaplatita de acest Domnitor, Orèscu studia§tiintele §i arhitectura la Berlin, Paris §i inurma la Munich.

intors in tal-A inainte de 1848, la partela mi§carea revolutionara de la acea epoca,apoi incepu mal tarziù sa predea cursurl deinginerie in Bucuresci

Principalele lucrad de arhitectura ale salesunt : Clddirea Universikket din Bucurescl,inceputa la 1857. Otelul Carol din Con-stanta, acitropolia restauratd din Ia§1, Gim-naziul §i Trebunalul din Ploe§t1.

Decan al facultateI de §tiinte, rector alUniversitatel §i reprezentant al ei in Se-nat, Al. Oréscu a fost §i Ministru al Instruc-tiunei Publice de la 4 Aprilie la 27 A-

Paapa (Vasile). Marc filantrop,nascut la r818 in BucurescI, incetat dinviata la 9 lanuarie 1884 la Nizza (Francia).Posesor al une averl insemnate, a construit§coale model la toate proprietatile sale dinjudetul Teleorman pe carl le intretinea cucheltuiala sa. Prin testamentul s66, a lasat400,000 leI pentru crearea une coale dede meseria§i in comuna Valea.-BouluI (Pra-hoya), 12,000 lei Azilului Elena-Doamnadin Bucuresci, 10,000 lei §coalei comercialedin Ploe§ti, 10,000 lei gimnaziului din Giur-giu, io,000 lei §coalei normale a Societateipentru inviVtura poporului roman, 12,000leI pentru o bursa in strèinatate.

E inmormantat la proprictatea sa ValeaBoului (Prahova).

Pacatian (Teodor. V.) Nascut la1852, in comuna Ususe6, Litiga Lipova,comitatul Timi§, in Banat. Si-a facut stu-diile in gimnaziul din Lugo § (Banat) §i liceuldin Arad (Ungaria). A intrat in functiunepublica, primind postul de notar comunal

prilie 1876 in cabinetul Generalulul I. Em.Florescu.

El a tiparit : Geometria descriptiva*.

Oteteleanu (Ioan).NAscut la 1795,incetat din viata in Bucuresci la 1876. Aintrat mal intéiù in magistratura §i a fostmembru de Curte la 1831; apoi parasindmagistratura a devenit de la 1838 pana la1841 contracci6 al ocnelor Statului §i di-rector al salinelor.

Dup6 aceea, a fost Vornic al ora§ulul,Ministru al controlului de la 1851 pana la1853 ; a mal fost Ministru de Finance la1866, 30 Ianuarie in guvernul care a pre-cedat caderea lui Voda Cuza.

Prin testamentul s'a, a infiintat la pro-prietatea sa Magurele din Ilfov, un orle-linat pentru educatiunea fetelor. Mijloacelcacestul institut de binefacere marit prinveniturile de la trei mo§ii lasate in acela§scop filantropic de Elena Otetele§anu sosiadonatorului.

in comuna Jadani (langa Temi§oara) inBanat.

A colaborat la foile: Familia, Amicul Fa-milia, Aurora Romana', Noua biblioteca' ro-mala, Lumindtorul.

A editat la 1882 un volum de poesilsub titlul Flor! de toamnd. A intemeiat la1885 prima foae poporalii in Ungaria, in-titulata Ga-{etaToporulut al carel proprietareditor §i redactor responsabil a fost panala 1889. A fost redactor al organului na-tional din Temi§oara Dreplatea, iar in pre-sinte e redactor al organului national Tri-buna din Sibiù.

A scris in 1895 un studii'l despre Ca-dastru §1 modurile introducerii sale in Ro-mania.

Palade (Gheorghe).Om politic, nas-cut in Bêrlad. A facut studil juridice si aintrat cat-va timp in magistratura ca jude-ciitor de instructie in Bucurescl.

Demisionat, a intrat in viata politica carnembru al partidului liberal §i in aceasta

ORA 144 OTE

PAL

ealitate a reprezentat in Camerile liberalede la 1885 1888, ora§ul Bérlad.

Fonnandu-se disidenta liberall §i opozitiaunità contra guvernulul loan Bratianu, s'adistins prin campania violenta ce ducea atain Camera cat §i n 'intruniri publice, contraguvernului liberal de la 1885 pana la 1888.

Dup6 impacarea disidentel, s'a inscrisiar in réndurile partidului liberal. A fostMinistru al Domeniilor in primul MinisterDim. Sturdza de la 4 Octombrie 1895 panala 21 Noembrie 1896, cand a demisionat.A reintrat in cabinet ca Ministru al Justitiella Ianuarie 1898.

Paladi (Constantin). -General cre bri-gada, nascut la 19 Martie 1843.. A intratIn §coala militara la 186o §i a fost inaintatsub-locotenent la 1862, oficer superior la1874.

In timpul rezbelului Independentei, co-manda batalionul 2 din Regimentul No. 2de linie.

Colonel la 1885, e inaintat general debrigada la 1896, comand. al brigadei dinCraiova.

Paleologu (loan). Pictor, desenator,cunoscut mai mult sub pseudonimul Pal.S'a nascut in Bucuresci la 1855 §i dupéce a urmat cat-va timp cursurile §coalei debele-arte sub directiunea pictorului Aman,a plecat la Paris §i Londra, unde a termi-nat studiile sale.

Inzestrat cu mult talent artistic, cu obogata imaginatie de compozitiune, a intratla 1890 in atelierul tipografului Dupont dela Asniéres (Francia), unde se gasee §iasta-21.

Acolo §i-a facut repede un renume prinafiptele sale colorate, remarcabile prin co-loritul lor ales §i finetea executiunel.

Pann (Anton).Scriitor, miscut la 1795din parinti bulgari, fiut unui aclarar. Incopilaria sa, a dus o viata foarte sbuciu-mata, servind ca muzicant in arniata ru-seasca.

Stabilindn-se in Bucuresci, el incepu prina da lectil de muzica bisericeasca, §i

apol publica scrierile sale pe la 1830(Ctintece de stea).

Mai terziti urmeaza : Poesif, Calendare,Fabule ji istorioare, Nottl Erotocrit, Povesteavorbet, scrisa inteun stil plin de glume §i

PADI

popular, Memoria foculut din Bucuresd;Spitalul amorului, Povestele lut Moj Albu,Ndsdrdvaniile tul N,astratin Hogea.

Anton Pann, foarte varsat in limbelestreine, a publicat un Dialog in ruse§te,turce§te §i romane§te.

El -a mai publicat §i numeroase carti bi-serice§ti : Irmologhion, Epitaful, Cherovicu-chinonicar, Réndueala leturgiet, etc.

Fabula lui Anton Pann cu plapumarul.a a..mas legendara; §i asta-zi inca se remaversurile sale :

Nu te lungi pe crit n'al,Cite 'nlinde pe ait at !

Panu (Anastase). Om politic,cut in Ia§1 la 1810, incetat din viata inViena la 1867. A facut studiile sale in Ia§1§i a petrecut o mare parte din viata sa laHui, unde a §i fost numit pc la 1845membru la Tribunal §i apol pre§edinte.

La 1847, sustinénd candidatura la depu-tatie a lui Lascar Rosetti in contra vointeIDomnitorului Mihail Sturdza, a fost desti-tuit §i inchis trel luni in cazarma de laGalati. Amestecat in mi§carea revolutionarade la 1848, este iara§i arestat.

Dupé caderea Domnitorului M. Sturdza,An. Panu se striimuta la 'ni §i la 1852Voda Ghika '1 nume§te director al Minis-terului Justitiel, apoi mai térzii1 Ministruad-interim la acela§ Minister.

Mai pe urma, e ales deputat al Ia§uluiin divanul ad-hoc. A. Panu a facut partedin comitetul celor unu-spre-zece membrilal Unirel Principatelor §i a fost unul dinmembrii caimacamiel de trei a Moldovei.

Sub domnia lui Cuza el a fost in malmulte rénduri ales deputat al Inului §ipre§edinte al, Camera

Panu (Gheorghe). - Ziarist, nascut inGalati la 1848.

A facut studiile sale in §i apoi lar875 a fost trimis ca bursier al Statului,impreuna cu Conta §i Lambrior la Paris,unde a urmat cursurile des Hautes Eludes.

Intors in tara, a ocupat la Ia§1 catedrade istorie la gininaziul Alexandru cel Bun,pe care o ocupase deja inainte de pleca-rea sa.

Apol parasind instructiunea publica, aintrat in magistratura ca prim-procuror la

10

Ia§I, iar in 1881 ca §ef de cabinet al Mi-nistrulul de Interne C. A. Rosetti.

Deputat al colegiului al 4-a din Ia§1, cands'a facut revizuirea art. 24 din Constitutiunela 1884, relativ la libertatea presei, s'a re-tras din Camera §i a infiintat peste cate-valunl ziarul Lupta care aparea mal intaii".tIa§1, de trei orl pe s'clptamanii.

Apol la 1886, ziarul a devenit zilnic §i

s'a tiparit in Bucurescl.Pentru un articol Omul prime/dios, prin

care ataca pc Regele Carol, Panu a fostcondamnat la &mi ani inchisoare, insa sprea nu face pcdeapsa, a parasit tara §i s'astramutat in Paris.

Reintors in tara, a fost apoi ales deputatal colegiului al II de Camera §i la urma alcolegiulul II de Scnat in toate legislaturclepana la 1895, representand grupul radical.A fost reales scnator al Galatilor la Martie1898, ca raliat partidulul conservator.

G. Vano a publicat Poiireie i tipor1parlamentare (1890). Studit asupra sufra-

uf universal, ches/ja agrard, Chestia e-vreilor, Chestia impositelor (1890).

Incetand colaborarea sa la Limpia de vre-oduol anl, el a fondat in 1895 ziarul coti-.dian Zina, care a incetat la 1896.

Panu (Nicolae. V.) Capital), nascutla 20 folie 1844, mort la 30 August 1877.

Angajat voluntar la 1861, capata gradulde sergcnt la 1862 §i tresa de sub-locote-nent la 1864. La atacul reduteI Grivitatimpul rezbelulul Independentel, comanda ocompanie din Regimentul No. 8 de linie§i moare pe campul de lupta la 30August1877.

Papadopol-Calimach (Alexan dru).m politic, publicist. Amanunte biografice

lipscsc.A fost Ministru de Externe in cabinetul N.

Kretzulescu de la 17 Octombrie 1865 panala i i Fcbruarie 1866 §i Ministro al Cul-tclor opt zile, in cabinetul D. Ghika de la16 pana la 24 Noembrie 1868.

Este membru al AcademicI romane.A publicat : Despre expeditia !uf Igov

Sveatoslavict (1885). Despre Gheorghe 5'tefanroevodul. Dundrea lu literaturd ji in Ira-ditiont (1886). Genera/al Pavel Ktifselef inflColdova ¡i in par (1887). Sofia Paleolog(1895).

Papasoglu (Dimitrie). Locot.-colo-

nel de militie, nascut in Bucuresci la 1811Martie 28, incetat din viatit la 1893. /ntratIn o§tire la 5 Mal 1830 ca iuncar, la or-ganizarea armateI, a ajuns pana la gradulde locot.-colonel in militie la 1875.

El a popularizat prin creionul séú figu-rile Domnilor §i oamenilor de Stat ai Ro-manid, §i data. modicitatea preturiloracpstor gravurl in fol volante, ele se r6s-pandea6 cu inlesnire prin casele oamenilorco putina dare de maná.

El a lasat §i maI multe scrierl intere-sante prin amintirile istorice, intre carl Is-toria `13ocureltiol

Fiind ofiter de militie §i avênd ast-feldreptul de a porta la ceremoniile oficialeuniforma militiireasca, el imbraca panala sf'èr§itul victei sale, in asemenea ocasiuni,uniforma primitiva cu chivara a infantcrielromane, (adica cea ruseasca), in amintircatrecutului sèú osta§esc.

Papiniu (loan).- Diplomat, nascut inPloe§ff la 9 Noembric 1853. A l'acta stu-diile liceale in tara §i facultatea de dreptdin Paris, de unde s'a intors cu titlul delicentiat in drept.

Intrat in diplomatie la 1879 in calitatede cancelar al consulatulul din Salonic, trecela 1881 -secretar de legatiune cl. 2-a laConstantinopole, la 1884 consul general laSalonic, la 1885 §ef al diviziel consularcdin Ministerul de Externe, la 1885 secretarde legatiune cl. I; la 1891 este insarcinatcu functiunea de secretar general al Minis-terulul rana la Noembrie cand e numitconsul general la Buda-Pesta. La 1893 esteagent diplomatic §i consul general la Sofia;inaintat Ministru plenipotentiar la 1894, estetrimis in accasta calitate la Belgrad in1896.

Papiu Ilarianu (Alexandru). Publi-cist §i mare patriot, nascut la 1828 in Tran-silvania, incetat din viata la ii Octombrie1878.

A inceput studiile sale in Transilvaniala Blaj §i Cluj, dar le-a intrerupt la 1848,sprc a participa la mi§carea revolutionarain care a avut un rol insemnat. ApoI lar85o a plecat in Italia §i a studiat dreptolla Padova pana la 1855, cand s'a intorscu diploma de doctor.

Atuncl, Domnitorul Grigore Ghika l'anumit in Ia§1 profesor la facultatea de drept,

PAN - 146 - PAP

mal in urrna jurisconsult al Moldovei ; iardupè Unire, Papiu Ilarianu e numit procu-ror pe langa Curtea de casatie.

El a publicat: IstoriaRonninilor din Daciasuperioard (1852) 2 vol. Independenta consti-tutionald a Transilvania (1860. Tesaur demonumente istorice pentru Romd nia (1862-64),4 vol. Viata,operile ci ideiile lufGheorgbeincai(1868), aiscurs de receptiune rostit la Aca-demia romana.

Papiu Ilarianu a fost membru al Acade-miel de la 1868 §i pana la rnoartea sa. In-treaga sa biblioteca §i o mare parte dinmanuscrisele sale, aù r6.mas proprietateaAcademici.

Pascal (Aristide). Om politic, profe-sor, nascut in Bucurcsci la 1827. A facutstudiile incepatoare in tara §i le-a terminatIn Paris de unde s'a intors cu diploma dedoctor in drept. Numit profesor de dreptcivil la Facultatea din Bucuresci, a predatcursurile sale pana la 1894; de la aceastaepoca a rLgnas profesor onorar, §i la 1896a fost numit decan.

De la 1867 pana la 1869, A. Pascal aredactat ziarul Tara impreuna cu N. Bla-ramberg §i P. P. Carp. El a facut partedin mal toate Corpurile legiuitoare de laUnire pana asta-zi ca deputat sai'l senator.

Pascali (Mathilda).ArtistA dramatica,sopa artistului Mihail Pascali, nascuta inBucuresci la 1840, incetata din viata la1872. A urmat pe sotul ei pe scena Tea-trului national §i pe diferitele scene dinprovincie, jucand rolurile principale de co-cheta, prima amoreza §i inginue.

Pascali (Mihail).Artist dramatic,cut in BucurescI la 1831, incetat din viatain acela§ ora § la 1882.

Dupé ce termina clasele gimnaziale, in-cepu\sa joace pe scencle tcatrelor din Bu-curescl §i apoi pleca la Paris, unde avu deprofesori pe Bouffé, Samson, Boccage.

Reintors in tara, lua directiunea. Teatrululnational §1 o conduse pana la 1877, candformandu-se societatea dramatica, fuse pri-mit ca societar ; ring Verziù parasi irisa so-cietatea §i luá directiunea unei trupe carejuca la «Dacia» §i prin provincie.

M. Pascal a jucat rolurile cele maI im-portante din repertoriul Teatrului nationalcu deosebire in Idiotul, Hamlet, trengarul

de Paris, &frutaran Jack, apoi in comediilelui Sardou pe cari le-a tradus in parte, larpe altele le-a localizat.

Pascu (§erban).Gencral de brigada,nascut la 15 Decembrie 1844. Elev al §coa-lel militare in 1861, a inaintat sub-locote-nent in 1863, oficer superior in 1875, co-lonel in 1884 §i general de brigada, co-mandant al brigadel 4 de artilerie la 1896.

Pastia (Mihail). General de divizie,nascut la 15 Decembrie 1839.

Intrat in o§tire ca scrgent la 1857, acapatat in 1858 gradul de sub-locotencnt;maior in 1869, e locot.-colonel la 1873. Inacest interval a facut studil spcciale de stat-major.

De la 1884 pana la 1888, a fost trecutin neactivitate, fiind numit director generalal po§telor §i telegrafelor. La 1893 a fostinaintat general de brigada §i inspector ge-neral al artileriei.

Paun (Vasile. D.) Profesor, nascutIn Bucuresci la 9 Februarie 1850. A facutstudiile sale in tara de la 1857 pana la1868, iar cele superioare la facultatca delitere din Bucurescl §i la Universitatca dinBerlin (1885-1888).

Dup6 ce a fost cat-va timp funcionar inramura judccatoreasca §i administrativa, aintrat in corpul didactic la 1878, ca profe-sor de limba latina §i germana §i a trccutIn 1890 ca profesor de limba §i literaturaromana la liceul Lazar, cursul superior.

La 1893 a fost numit director al acestuilice6, post pe care'l ocupa §i asta-zI.

La 1883, V. Paun a fost insarcinatinvete limba §i literatura romana tincrilorprincipl Ferdinand §i Carol de Hohenzollern,pentru care sf'er§it a stat multi ani in str6i-natate, la Dfisseldorf, Sigmaringen, Cassel§i Berlin cu tinerii principi.

Acum el are misiunea de a preda lectiunlde limba §i literatura romana PrincipeselMaria de Hohenzollern.

Scrierile lui V. Paun sunt : Momente demisantropie, Fecioara adormitd, Umbra

alte poesil publicate in revisteleAlbina Pinduluf,Traian, Columna luí Ti-ajan.El a mal colaborat la Romcinia liberd, Ro-Indina literar,V atra, etc. §i a tiparit inteobro§ura (1877) Odu la rézboill.

PAS 147 - PAS

Pavelescu (Cincinat).- Poet, nascutin Bucuresci la 20 OCtOMbrie 1873. A fa-cut studiile sale in liceul SI Saya si lafacultatea de drcpt din Bucuresci. A inceputsa publice versur! in 1891 prin revista 'Bi-blioteca Fatniliet, sub pseudonimul De laMi/col', apol a colaborat cu koetul Al. Ma-cedonschi la Literatorul, unde a publicatpoeme i poesi!, precum Résplata, Zopira,Degetele fermecal e, Epfodul.

Pavelescu a mal colaborat la toate revis-tele literare, precum Latinea Notad, Convor-bid literare, §i a mal scris impreuna cu Al.Macedonschi o tragedie biblica in versuri;Safil, cinc! acte, care a fost reprezentatape scena Teatrului national din Bucu-resci.

Pavlidi (Dimitrie).-Profesor, grec deorigina, nascut la 1795, incetat din viatain Buz6u la Iunie 1883. Unul din cci malvechï profesor! a! scoalei Sf. Saya la in-fiintarea ei ; preda cursurilc de algebratrigonometrie la 1833.

A publicat Elentente de arittneticd ratio-nald (1855).

Pelimon (Alexandru).-Publicist, nas-cut in Bucuresci la 1820, incetat din viatala Bucuresci.

N'a facut nicl un fel de studii, dar acapittat prin sirguinta sa propric, o marcaplecare pentru literatura.

El a publicat : Poesil fugitive (1846).Poesit (1847). Stiliotit san' Grecia 1 iberatti(i847). Bdtdiia de la Cdlugdrent (1848).Flirt mnailul,,t drama, (185r). Actrita dinMoldova drama, (1852). Curtea lut VasileVodd tragedi e, ( 852). Hotit Hagin (1853).Tanda/ida (1854). Criinea ci cdderea Se-vastopolulut (i 855). Avtdul ci sdracul (1856).Paptele eroilor (1857). 13ticur sad IstoriaBucurescilor (1858). Impresittn1 de cdldtoriein .Rotncinia (1859). Traian in Dacia (1860).Memoriei, descrierea Sf. Mondstiri (1861).Jidovul cdincitar (1863). Flor! de Moldo-Roma' nia poesiI, (1864). Epoca glorioasti a1111 Manir- Vitea.zu (1867). Revol ujia din 1848(1868). 3Cittet- Vodd la fil(-rea Sadova (1871).Catastrofa inkim plata boerilor in ntunteleGavanul la 1821, etc., etc.

Pellerin (Alphonse. Fr.) - Inginer-constructor, francez, nascut la Laigle (Fran-cia) in 1833. A facut scoala de arte si

meserii de la Chalons (Francia), de undea c.sit cu diploma de inginer-constructor.

La 1852, terminand studiile, intra ca in-giner la societatea «des Batignolles» dinParis, ocupánd aceasta functiune pana la1878. In calitate de reprezentant al acesteIsocietatel, vine in România la 1872 i cons-trueste podurile liniei ferate Pitesti-Craiova(1872-1876).

Se reintoarce in Francia si apoi revinein Bucuresc! la 1885, cand infiinteazaroul s6i1 de intreprinderi pentru lucrar!publice.

De la 1885 pana in present, a construitpodurile linie! ferate pe riurileJiul, Bistrita, Siret, etc., numeroase sosele,tunelul de la Epureni de o lungime de2000 metri, i linia ferata Coinanest!-Pa-lanca in 1897.

PencovicI (Eustatiu). - General debrigada, nascut in Bucuresci la 15 Iunie1836. A intrat in 1854 ca &kv al scoaleimilitare si a capatat la 1856 rangul de sub-locotenent ; la 1864 pe acel de oficer su-perior. La 18 Decembrie 1870 fiind colo-nel, i se incredinteaza portofoliul Ministe-rului de rezbel, pe care '1 pástreaza panala zi Martie 1871.

In timpul rezbelului Independentei, a fostsef de stat-major pe langii corpul al 2-a dearmata. La 1883 a fost inaintat la gradulde general de brigada si la 1893 a fostpus in disponibilitate ca pentru concediù.

De la 1879 si pana in present, genera-lul Pencovici este delegatul tare! in Comi-siunea europeanii a Dunarel.

Peters (Rudolf).-Compozitor muzical,nascut in Praga la r85r. Absolvent al Con-servatorului din Praga 1871-17, dirigentde opera si opereta in Teplice (Boemia)sub directiunea Bucovicz, sef de muzicamilitara in Austria la 1875, Peters este che-mat prin mijlocirea directiunel Conservato-rului din Praga ca profesor de oboe la Con-servatorul din Bucuresci la 1876. De la1888-1893 este sef de cor al societatei corale«Liedertafel», si a aranjat cu acest cor concer-tele publice. In vara anului 1893 a alcatuitsi dirijat orchestra in gradina Casino ; estedirigent al orchestre! la stabilimentul Bra-aadiru.

Dintre compozitiunile sale pentru piano,oboe, canto, coruri i orchestra, s'aa publicat

PAV 148 P EN

cate-va in editura Gebauer. Cunoscute §i multapreciate, sunt §i aranjamentele sale de Cantecenationale pentru orchestra.

Are sub tipar un Tratat de instrumen-tutiune pentru orchestre §i muzicile mi-litare.

Petravu (Nicolae).Publicist, nascutIn ora§ur Tecuciù la 5 Decembrie 1859.

facut studiile liceale in 136rlad §i cur-surile de drept le-a terminat in Universi-tatea din 13ucurescl.

La 1885 a intrat in cariera diplomatica,ca ata§at la Ministerul de Externe ; la 1887a fost trimis in aceia1 calitate la legratiuneadin Constantinopole; la 1888 este §ef de cabi-net la Ministerul de Externe, la 1889 se-cretar de legatiune la Paris §i permutat la1890 in aceea§I calitate la Constantino-pole.

La 1892 s'a retras din cariera diplo-mafia

Ca publicist a debutat in Convorbiti li-terare, prin studil de istorie 'iterara con-timporana.

A tiparit mal multe volume de critica'iterara: Mihail Eminescu (1893), Figurtliterare contimporane (1894), Vasile Alecsan-dri (1895). A scris alte mid monografiipolitice §i artistice in ConstittitionalulC. A. Rosetti, Dumitru Brdtianic, PictorulGrigorescu, etc.; alte mid studii de momiasociala, precum sunt : No! in 1892, 0 altadirectie in creiterea femeet ronnine, etc.

Petrescu (Costin).Pictor, nascut inPite§ti la ro Mai 1872. A absolvit §coalade bele-arte din Bucuresci §i §coala de ar-hitecturii. Medaliat la expozitia operilor ar-ti§tilor in viata din 1896, a compus cate-va tablouri cumparate de Stat pentru Pi-nacoteca din Bucurescl, intre cari : Unsimpatic, Cap de ecspresie, Un nemultumit.

Petrescu (Zaharia). Medic militar,inspector de brigada, §eful spitarului militarcentral, nascut la 25 Aprilie 1841. A in-trat in serviciul sanitar al oastei ca sub-chirurg la L86o §i in acela§ an a fost ina-intat medic de batalion cl. 2-a. La 1863este medic de batalion cl. r-a, la 1865medic de regiment, la 1875 medic de di-vizie, la 1883 medic de corp de armata §iJa 1893 medic inspector de brigada.

De la 1870 este profesor de terapeutiLala facultatea de medicina din Bucuresci.

A publicat : Elemente de farnwcologie(1870). Hidroterapia contra infectitinet lifit e(1878). Elemente de terapeuticd in mate; iemedicald (1884). Bryonia albd (r888). Re-vherches cliniques et médicales sur l'antisepsiemédicale (1889). Mémoire lit au congrésmédical de Berlin (1890). Despre remedinlantiftisic al D-rulut Koch (1891). Trata-mental pneunioniet cu digitale (1893).

Petrini-Galatzi (Mihail).Medic, nas-cut la 1846. A facut studiile sale parte intara, parte in Francia §i a fost numit la1881 profesor de istologie la facultatea demedicina din Bucurescl §i la 1891, profesorde clinica dermatologica §i sifiliticà laaceasta facultate.

Scrieri : Tratat elementar de histologiaumand (1881). Istoria anatomiet generale(188 r). Le traitement de la syphilis (1889).Lectiunt chimice asupra boalelor de piele(1892). Lectiunt de clinicd dermatologicd(1891).

Petrino (Dimitrie).Poet, nascut in Be-sarabia la 1846, incetat din viata la 29 A-prilie 1878.

A facut studiile sale in Cernaull arà a letermina, §i in urma uneI aventuri amoroase§i dupa ce risipi in petreceri toata avereasa, se stabili la Ia§I in 1875 §i fu numitdirector al Bibliotecel Statului.

Venit in Bucuresci mal Verziu, gre6 bol-nav, inceta din viata la spitalul Brinco-veneasa.

El a publicat : Flor! de mormint, poesii(1869) Tutine cuvinte despre conruperea

romdne in Bucovina (1868), LuminiUnibre poesii (1870), Raul poema, (1875),La gura sobe! (elegie) etc.

Peucescu (Grigore. G).Avocat, ompolitic, nascut in Ro§iori-de-Vede (Tele-orman) la 5 Februarie 1842, incetat dinviata la Mal 1897. A flicut studiile sale li-ceale la Sfintu Saya de la 1853 la 1859 §ile-a terminat la París de unde s'a intors in1865 cu titlul de licentiat in drept.

Intors in tara, e numit procuror de sectiela Tribunalul Ilfov in 1866, apol membrula acela§ Tribunal in 1867, avocat al Sta-tului pe langa Ministerul de Finance in acela§an, procuror de sectie la Curtea de Apel

PET -- T49 - PET

PHE 150 PIC

din Bucuresci in 23 August r867, procurorla Casatie, la 31 August 1868.

PiirAsind magistratura, G. P6ucescu fun-deazit la 1873 impreun:i cu mai multi avo-cati ziarul Dreptu/ pe care'l derijeazá.la 1878, §i ja o parte insemnatii la luptelepolitice, In r:indurile partidulul conservatcu.Ales deputat pentru prima datA in 1875,de colegiul al 2-a de Ilfov, este reales decolegiul I de Telcorman la 1884 pentruConstituanti, apoi de la 1888 pìn5. in 1897,reprezina in CamerA neintrerupt acela§colegiu. In anul 1891, panA la 1892, a fostchear ales vice-pre§edinte al Camerel.

Gr. Nucescu a fAcut parte din cabinetulLascar Catargiu de la 1889 ca Ministru alDomeniilor, precurn §i din cabinetul gene-ralului Gh. Manu din acela§ an.

El a scris ì publicat : Tratatul obligaliu-nelor 2. volume (1878). Despre partidelepolitice, Fragmente 'Politice, Chestiunea yi-rdneascd.

Ca ziarist, a dirijat multA vreme Tint-ina §i a fondat impreunA cu alti tineri con-servatorl ziarul Epoca pe care l'a dirijat dela 1885 pila la 1887.

Pherekyde (Mihail). B:irbat politic,MIscut in Bucuresci la 14 Noembrie 1842.A fitcut studiile sale la liceul Louis-le Granddin Paris (1853-1861) §i s'a intors in tarala 1866 cu titlul de doctor in drept,ti§and caricra de avocat.

Intrat in politica militantit la 1875, faceparte din cabinetul Ion Briitianu ca Ministrual Justitiel de la 24 Aprilie 1896 pana la24 Iulie acela§ an. La 25 Noembrie 1878ja portofoliul lucriirilor publice §i '1 definepilnA la Iuliu 1879 ; apol intrà la ioAprilie 1881 In cabinetul Dim. Briltianu caMinistru al Justitiei pan. la 16 Noembriecilnd e trimis la Paris ca Ministru plenipo-tentiar, unde stA panii la 1884. La 16 De-cembrie 1885 ja portofoliul Ministerului deExterne §i '1 tine plinA la 1888.

La 1895, ales deputat al colegiul I-Ù Ilfov,este ales §i vice.pre§edinte al Camerel, iarla 31 Martie 1897 i se incredinteaza por-tofoliul Ministerului de Interne in cabinetulDim. Sturdza.

Pherekyde (Stefan).Jurisconsult, nas-cut la 1806, incetat din viatà in Bucurescila ii August 1887. Am&nunte biografice

lipsesc. A fost avocat, profesor de dreptcivil §i consilier la Curtea de casatic.

Picot (Auguste Emile).Publicist,cut la Paris in 1844, Septembrie 13. Du0ce terminit studiile in drept, se inscrise caavocat stagiar al baroului din Paris, ciindPrincipele Carol, devenit Domn al Roma-niel, 'I oferi functiunea de secretar intim.Venit in Bucuresci, ocupà acest post de in-credere de la i Septemarie 1866 p:MA laDecembrie 1867.

Reintors In Paris, a fost numit la 1869vice-consul al Franciei la Teme§var. La1875 a fost insiircinat cu predarea unui cursde limbA §i literatura roman5 la §coala lim-belor oricntale din Paris. La 1888, a fostnumit profesor titular la acca§i

De la 1879 este membru al Academieiromilne.

Publicatil : La question des Ieraélites rou-mains au point de vue du droit. (i868). LesSerbes de Hongrie (1873-1874) Documentspour servir it l'étude des dialectes ro/majas(1873 ).Les Ronmains de laMacedoine (I 475).Alexandre le Bon, prince de Moldavie in co-laborare cu G. Bengescu. (1882), Chantspopulaires des Roumains de Serbie (1889) §ialte numeroase serien i literare §i istorice.

Pilat (Constantin). General de di-vizie, rhiscut in Moldova la Io Aprilie 1838.A intrat in o§tire ca iunc5r, la 18 Decem-brie 1855 §i a fost inaintat sub-locotenentla 1858, apoi c:ipitan la 1865. AvAnd acestgrad, el ia o parte activii la conspiratia mi-litará care aduce dupe sine cAderea Princi-pelui Cuza in noaptea de I I Februarie 1866,§i intrA in palat dimpreunA cu Lecca, Lipo-ianu, Costescu, spre a presenta Domnitoru-lui spre iscAlire, actul de abdicare. La 1870pleacà in Francia, se angajeazi in armatafrancezà, §i ja parte la luptele contra Ger-maniei ; din care cauz:i, fiind inrolat fAr:i

autorisarea guvernului, este §ters din con-troale.

La 1877, isbucnind rezbelul intre Ro-mAnia §i Turcia, e reprimit in o§tire cu gradulde loCotenent colonel §i avansat colonel la1877. In timpul rezbelului a fost sub-§efde stat-major. La 1883 a fost inaintat ge-neral de brigadà ; la 1893 comandA divi-ziunea din Dobrogea iar la 1896 pe cea dinGalatzi, unde se Ose§te §i acum.

Pisoski (Nicolae).Locot.-colonel, ompolitic, nascut in Moldova. Data nascerel §iincetarei din viata necunoscute. A inceputprin a fi revizor pe langa Ministerul de In-terne din Moldova la 1834, apoi la 1840a fost casier de judet in Boto§ani, la 1849prefect in Boto§ani §i de la 1854 la r856prefect al judetului

La aceasta epoca, el lucreaza pentru unireaPrincipatelor §i mai ales pentru alegerea lulCuza ca Domn al Moldovel. In privinta ro-luluI important jucat de Pisoski in aceastaimprejurare, iata ce spune A. Xenopol in Is-toria Romdnilor: «In seara de 3 Ianuarie, de-putatil liberali nationali se intrunira la Cos-tache Rolla. Aid dupa ce se discuta panala i i ore, Mihai Kogalniceanu vazand dtnu era cu putinta a se obtine conglasuireatuturor asupra unel persoane, e§i furios dinadunare. Dupa el eraií sil se iee mal multl,cand Pisoski se arundi la u§e, scoase unpistol §1 ameninta sa se sinucidh in casulcand toti ar urma inainte a parasi cons-fatuirea. Reluandu-se in desbatere pe cine saaleaga, Pisoski care §edea la gura sobe'',rosti numele lui Alcxandru Cuza.»

Voda Cuza o data Domn Pisoski intrain armatii ca simplu cadat in armata Mol-dovci la 1857. In acea§T zi e inaintat sub-locotenent §i la 1858 este dipitan. In 1863ajunscse locot.-coloncl, adjiitant al Domni-torulM, omul sab de incredere pe care nuIlparasi un moment.

Dupit abdicarea Domnitorulul, a trca zi,la 14 Februarie 1866, N. Pisoski demisio-neaza din armata. De atund §i pana lamoarte, a trait cu dcsavar§ire departe de lup-tele politice.

Place (Victor).Diplomat francez, fostconsul francez in Moldova la 1856. E unuldin diplomatil cari m'A contribuit la propa-garea §i admiterea ideei Unirel Principatelor.Casa lui Victor Place, devenise localul undese aduna6 totl frunta§if Moldovel carl luptaiípentru unire. Cu ajutorul seel §i al lui Ubi-cini, Quinet, ziarele franceze imtratiseazacauza noastra pana la izbandit.

Nascut in Paris la 1822, a incetat dinviata la la 1875 in acela§ ora§

Plagino (Alexandru). Om politic.Data nasccrel §i incetareI din viata necu-noscute. A fost prefect al politiel Bucures-

ciului de la 1850 la 1851 §i Ministru deFinance in 1861.

Apoi in 1877 a fost comisar general alguvernuluI pe langa comandantul §ef altrupelor ruse§ti, de la inceputul ostilitatilorpana la 13 Iulie acela§ an, cand a demisio-nat. In r880 este trimis In misiune extra-ordinara la Madrid §i Lisabona spre a no-tifica Regelui Spaniel §i Portugalie Inde-pendenta Romaniei. La 1891 a fost Ministruplenipotentiar al tarel la Roma.

Poenaru (Costantin).Gencral de di-vizie, nascut in Bucuresci la 8 Aprilie 1842.A intrat in §coala militara din BucurescI laIo Iulie 1859 §i a fost inaintat sub- loco-tenent la ro Iulie 186 r, apoi oficer supe-rior la 1872 §i locot.-colonel la 1877.

In timpul rezbelului Independentel din1877-78, era oficer de stat-major cand ise incredinta comanda regimentului 8 delinie care a luptat viteje§te la Grivita §iTatargik. Inaintat colonel la 188o, apoi ge-neral de brigada la 1891, comanda divizionulal 3-a din Targovi§te, cand la 22 Iunie 1894i se incredinteaza portofoliul Ministerului deRezbel, pe care'l tine pana la 3 Octombrie1895 in cabinctul prezidat de Lascar Ca-

targiu.La aceasta epoca a fost apol trecut co-

mandant al diviziel din Dobrogca.

Poenaru (Petre).Profcsor, nascut inCraiova la r799, mort in Bucurescl la 2Octombrie 1875. A facut studiilc sale in§coala greceasca din Bucurescl §i apol in§coala lul Lazar. La 1821, a servit ca se-cretar lui Tudor Vladimirescu spre a'l tra-duce diferite documente, §i apol a plecat instrainatate.

Dupe o lunga calatorie prin Anglia, Ger-mania, Francia, Poenaru se intoarse in tarala 183 r, §i peste putin timp, fu numit di-rector al §coalelor nationalc, §i interna co-legiul national din Bucurescl, acel din Cra-iova, scoalele primare din capitalele jude-telor §1 cele rurale din Muntenia.

Destituit dupe 1848, el '§i recapata postulla 1856, §i la 186o fu numit consilier de stat,lar la 1870 ales membru al Academiel romane§i pre§edinte al Societatei pentru invataturapoporului roman.

Scrierile lui Poenaru sunt : Mueul Na-lional (1836-1837) Geometria (1837)jionarul Academia. (1840)Vocabularul fran-

PIS - 5 - Pdt

ce.zo-romiin (1841) aceste douà in colabo-ratiune cu A. Florian §i G. Hill. Invdtdturtde prdsirea duilor ji crescerea gdndacilor demdtase (1849). George Lrqdr ji scoala Ro-nuind (1870).

Pogor (Vasile).Om politic, nAscut inTa§1 la 1833. A filcut studiile sale in Paris,arátánd o preferin0 deosebità pentru lite-raturá. Colaborator al reviste! Convorbiri1 e¡iterare de la intemeerea el, a publicat acolonumeroase traducerl din poeta latini, fran-cezi §i germani, intre altcle a tradus operalui Schiller Faust.

A fost in mai multe ránduri, deputat, se-nator, vice-pre§edinte al Camerci, apoi pri-mar al ora§ului Ta§1.

La 1870, numit Ministru al Cultelor incabinctul Manolache Costache Epureanu la20 Aprilie, a demisionat fará sá intrefunctiune.

Polizu-Micsunescu (Dimitrie). Ju-risconsult, náscut in Bucurescl la 1836. Afácut studiile sale in Francia de unde s'aintors cu titlul de doctor in drept. Intorsin tará a intrat in magistratura la 1866 fiindin acela§ timp deputat in Constituana Rindpe rAnd pre§edinte de Tribunal, membru§i in urmá pre§edinte al Curtei de apeldin Bucuresd, a demisionat spre a se alegeSenator in parlamentul ales la 1883 pentrurevizuirea Costitutiunel. In acel an dimpreunácu V. Boerescu §i N. Fleva a fost desemnatpentru a elabora ante-proectul de revizuireal constitutiuni §i modificarea legel electo-rale. A fost ales chiar ramtor al comisi-une! de revizuire. A participat in anil ur-mátorl la insemnate opere de legislatiune,precum modificarea codul de comerciù, etc.

Polisu-Micsunesti Autordramatic, pictor, muzicant, niiscut in Bucu-resci la 1846. A fácut studiile sale in Ger-mania §i apol a imbráti§at cariera armelor pecare a párásit'o dupe scurt timp, spre a seocupa de muzic5. §i pictuti. Ca pictor '1datorim tablourile. Pe jdrmul mara, premiatla expositia din 1874, un militar din evulmeditt, care se gise§te in galeria M. S. Re-gelui RomAniel.

Ca muzicant a compus ariile pentru poe-ziile lul.Eminescu. Sotnnoroase pdsdrele si«Lasd-lt lumea ta uitatd».

Pentru teatru, M. Polisu a scris tu ultimi!

ani: Ldcrdmioare, Lki, la 30 de ant, Judecataji osdnda».

Pompiliu (Miron).Publicist, niiscut inScheik tinutul Beiu§ului la 1848, incetatdin viata in Ia§1. A fácut studiile sale ingimnaziul de la Nagy-Vasad §i le-a termi-nat la UniversitAtile din In! §i Bucuresci.

Venit in tará la 1868, a fost numit pro-fesor la scoala centralá de fete din I.1§1 §iapoi la scoala militará din aceni localitate.A publicat : Balade populare (1870), Anta-logia ronuind pentru usul §coalelor secundare(1877), logofitulut Konalei (1888),Studii si critice, Doine populare ji poe.zitproprit; aceste dota din urmá aú apárut inrevistele Comborbiri Dio-are, Albina Pin-dulut, Traian.

Poni (Petre). Om politic, profesor,nAscut la 1841. A fácut studiile sale instréinátate §i a fost numit la 1865 profesorde chimie organicA la facultatea de sciintedin Ia§I.

A publicat : Notiunt de fkied (1874).Apa mineraM de la nandstirea Neamjulut(1877). Observutiuni metereologice (1882).Cercetdrt asupra mineralelor din masivulcristalin de la Broscent (1882). Analisa a-pelor minerale de la Peatra (1883). Cursde chimie (1887). Analisa apelor mineralede la térgul Neamplut (1889). Elemente defkicd (1891).

P. Poni este membru al Academia' ro-mane. A fácut parte din cabinetul genera-lulul I. E. Florescu ca Ministru al Cultelorde la 21 Iulie 1891 pina la 21 Noembrieacela§ an §i din cabinetul D. Sturza tot caMinistru al Cultelor de la 4 Octombrie1895 pán5 la 21 Noembrie 1896.

Pontbriant (Raoul).Vechi6 profesorde limba francezá ; data nascera ì incet5-re! din viatá necunoscute. A publicat :Noua grctmaticd romdneascd. Chela autori-lor Prosodie. Abecedar. Dictionar ro-nidno-francez (1862).

Pop-Florentin (Ioan). Profesor, nás-cut in Topa (Transilvania) la 1840. Afácut studiile gimnaziale la Cluj §i a ter -minat cursurile facultAtel de litere §i filo-sofe din Viena. La 1867 a fost numit pro-fesor de filosofe la liceul din Boto§anl; la1869 a fost transfertat in Balad §i peste un

152 Pörii

an in Iasi unde ocupi Ora astà-zi catedrade filosofie.

A publicat : aintece voiniceffl (1870),Fundamenta de filosofie (1871), Integritateaeducatiet (1871), Romeo, rotrian (1873),Estetica (1874), Decebal, nuvelA istoricA(1882), Jocurt froebeliane (1884), Metodanota de a invcria arittnetica (1887), Avram'Uncir (1891), Anecdote populare, Tineretealut 'tefatt rel mare (1897).

Pop (Gavril).-Istoric, niiscut in Sclice(Transilvania) la 1818, incetat din viatA la1888.

A ficut studiile sale la Cluj si semilla-rul din Bla§i6 ; apoi a fost numit in 1842profesor si director al liceului din Blasiù,post pe care '1 ocup5 pAn.i la 1862. Deacolo, trecu paroch la Ploasca-baia, vicarla Hateg si la 1862 cationic la Lugo.

El a publicat : Maititscrisele lut SanutilClain (1848), 1Storia Daciet antice (1855),Geografia be-manita! Temipara (1864), Is-toria revolatinnet divine a ambelor(1869). etc...

Popescu (Eufrosina), - A rtist5 dra-matick niiscutà in Craiova la 1828, dintr'ofamilie de boerI. Av 'ad o educatiune bineingrijitii si o instructiune superioark a sim-timtit incii din tinerete o mare atractiuncpentru arta dramatic5 si mal ales pcntrucantee.

Sub numelc de E. Marcalini, o giisimpe la 1845 mal pe toate scenele din Eu-ropa, c:intAnd cu mare izbandii la Mila,p,Venetia, Palermo, Florenta etc, in operilecele mai renumite. Dar peste putin se in-toarce in tarA, intrA la teatru nationaldevine societaril a primel noastrc scene pecare nu o pAriiseste panii la 1891, dind a fostinscrisiS intre pensionarele ateste"' institu-tiunl.

Eufrosina Popcscu s'a distitls tu deosi-bire in rolurilc de mutua nobild §i in come-diilc zise de salon, prin dictiunca s4. perfeca

elegano joculut.

Popescu (Mihaf).- General de brigadknitscut in Bucuresci la i Mai 1843. Eleval scoalei militare, a fost inaintat sub-locot.la 1863, si mator la 1875. In timpul rez-belului Indepenclentei, a ecsecutat lucriírilede int:irire in contra Vidinului si la 24 A-prilie 1877 a comandat deschiderea focului

de bateriile rormine contra acestel cetktiturcesti, Apol a luat parte la luptele de laPlevna si Rahova. Inaintat colonel la 1887,a fost imiltat general de brigadA la 1894si comandant al regimentclor intArite F.N.G.

Popescu (Nicolae.D).-Publicist, nAscutIn Bucuresci la 9 August 1843. A fzicutstudiile prirnare si gimnaziale in Bucurescisi apoi a intrat la 1861 ca funcionar laMinisterul de Externe copist, inaintind pilniila postul de sef al serviciului arhivel la1876? post pe care'l ocupil si asa-zi.

El a scris : Rada al III-a cel Frumos §io sumA de alte nuvele in Calendarill poi-Ira latt. Cele mal* principale sunt : TrYttiliade la Rovine (1866), Moartea lut Mihat-V iteavi (1867), Distractille lut Vlad Tepe§(187 r), Constantin Briincoveanit (1873),Mantea Vodd cel rerei (1873), Baila Mdrd-cine (1874), Alexandru Izipalneanti (1875),Mircea cel berirdn (1876), Constantin Han-gerliu (1877), ConstantinMavrocordat (1878),Postelnicul Constantin Cantactqiito (1884),Rada al VII-a de la Afumatt (1885), Epocahit 'D. Can/emir (i 8 6), Epoca Ghicule,stilor(Ï889), Al cinrelea rk-bol ruso-turc (1806-1812 (1894), etq., etc.

AfarA de aceasta, N. D. Popcscu a pu-blicat cu incepere de la 1887 Efemeridele,adicA cvenimentele principale ale fie-cii-rul an.

Popescu (Petre). Profesor, niSscut incomuna Boca (Banat) la 1804, incetat dinviatl'i in Bucuresci la 17 Decembrie 1889.A filcut studii in drept la facultatea dinPcsta i tcologia la institutul romfmesc dinArad.

Pe la 1846 veni in Moldova i fu primitin casa Rosetti, in calitatc de dasdil al ti-ncrilor Th. §i D. Rosetti. In toamna anu-lul 1848, se reintoarce In Banat si de la1849 pfulA la 1855 e profesor pentru limbasi literatura rom:Inii la facultatea de literedin Temisoara. La 1858 se reintoarce inRomAnia, e primit indatA in corpul di-dactic i i se dá. catedra de limba latinA lagimnaziul LazAr ; de aci trece la Cantemir,unde stA p:InA la sférsitul vicie! sale.

Popescu (Simeon).--N5scut la 6 August1848 in Ripa de Jos (Transilvania)fAcut studiile liceale in Blaj, iar cele supe-rioare in seminarul din Sibiù, apoi la Uni-

'O b

POP - 153 - POP

versitatea din Lipsca. Intors in patrie, aocupat postul de profesor la seminarul An-di cian din Sibiù, director al internato.'claedo/ seminar si catillet al scoalclor hetc-rodocsc de acolo ; asesor (consilier) al con-sistorului arhidiciesan in senatul scolar, apoldeputat al sinodului arhidiciesan si al con-gresolui national biscricesc. In primul ande profesora s'a preotit, primind gradul dediacon, in care grad a servit ptnà la 1883,cAnd a fost ales si instalat ca protocre6 alcircumscriptionci Sibiului, in carc funcionea stat p,Ini. la 1888, c:ind a fost suspendatcontra legei, din motive politice.

Chemat in accl an de Ministrul Majo-rescu, a ocupat postul de profesor lafacultatca tcologicA din Bucuresci panAla 1891, cand a demisionat si a pri-mit directionea bibliotecei centrale, pecare a ocupaeo pAnii la 1893, la carc datàs'a .retras rèmAnad numal cu catedra dereligiune si istoria ti:rel de la scoala nor-inalit de institutor!, catedrit pe carc o arede la venirca sa in RomAnia. In Iulie 1894a fost insitrcinat co directionea internatululSf. Saya, de unde s'a rctras in Scptembrie1895.

Serien! Genesa evam;eliilor (188o), Me-lod ica speaald a si udild ul religiunet (1880),Calechism (1880), Desvoltarea priman, -luí papal si inf lueata asupra crepind-Oler (1882); etc., etc.

Popescu Profesor, publi-cist, nAscut in Logos (Baila° la 28 Scp-tembrie 1860. A fácut studiile sale in filo-sofic i litcre in Roma si Buda-Pcsta.

Intors in tarà cu titlul de doctor in filo-sofie si licentiat in litere, a fos numit la1883 profesor la liccul si scoala comercialAdin Ploestl, unde a functionat pânà la 1892,cand a trecut ca sub-director al inv45min-tulul primar la Ministerul Cultelor. La 1894pArilseste aceastii functiune spre a trece caprofesor de limba germaa la liceul SfantuSaya si de limba italiaa la scoala specialAde finance.

Scrierile sale sunt, pentru teatru : Sgdrcitul,Cain Gracchu, Magda, Rosmersholni (tradu-ceri), jucate pe sccna Teatrolui National ;apol oirs practic de limba germand, Cres-tomalia gemand, Compendio di gramaticaomana (cArti didactice).

Popovici (C. Aurel).Publicist, nifscutla 1863 in Lugo s (Banat); a fiicut liceul inBrasov si in Beius, unde a trecut si baca-laureatul. A urmat apoi medicina la facul-t4ile din Viena si Graz, flicênd insii inacelas timp studii de filosofie i stiinte po-litice. Este autorul Replicei tinerimel uni-versitare romhe din Transilvania, o scrierecare a f5cut oare-care sensatiune cAnd a apA-rot si care fu tipAritil in cinc! limbi, in25,000 exemplare i réspAnditA in toatitEuropa.

Ca membru in comitctul national dinTransilvania, Popovicl preconizeazii nol;ticade agitatiuni sistematice Pentro publicaraReplicet el fu condamnat in 1893 de cAtreTribunalul din Cluj, la 4 ani temnitiiStat.

Amcnintat i dc alte cate-va procese, elSc refugill in RomAnia si se stabili in Bu-cures&

In afarA de Replicd, el a mal publicat :Principiul de nationalitate (1894), Cestiuneanalionalitdplor 4s1 mod urde solutiunet sale 'inUngaria ( I 8 9 5).

Popovict (Ioan).Poct, nIscut in Lo-gos (Transilvania) la 1869, incetat dinviatit la Io Scptembrie 1892 in Lugo, fi-

student la institutul teologic dinacea localitate.

A publicat viata meseriasilor1-Rival, (1893), Poesit diverse.

Era colaborator al reviste! Convorbirtlitera re.

Popovid (Saya). Scriitor, nitscutla 1804 in Resmarl, Transilvania, incetatdin viatA la 1879. A studiat in SibiùCluj, apoi laViena; dupit un an a imbrAtisatcariera preoteascii. Episcopul Saguna l'achemat la postul de profesor de teologic

pedagogie in Sibiú, unde multi ani alucrat ca asesor in consistoriul arch. Ne-voele familiare silit sà se retragA capreot la Resinar!. Era cunoscut si sub nu-mele de Topovict-Bercanu.

A publicat:Culegere de istoril morale (1846-48). Epistolariu (1847), Kuruefasstee Conver-sations u nd Wörterbuchder deutschen uud roma-nischen Sprache (1852), Gramatica germand(1858), Vocabular roma' no-netniesc (1868),Gnu-ter-Gua, der ro m. und deutschen Sprache(1886).

PO? 154 POP

Popp (Mihail). Pictor, nitscut inBrasov la 28 Martic 1827. A urmat CLIC-surile scoalclor din Iocalitat i apoi dupace a stat dol ani in scoala militara, ainceput sil ajute parintelul sUi la zugravireainteriorilor de biserici.

La 1845, el jalead la Viena, unde ur-meaza cursurile Academia' de Bele artepeste doi ani se intoarce in tara si parti-cipa in 1848 la revolutia din Transilvania.La 1849 se refugiaza in Ploesti si apoivine in Bucuresci unde trileste zugravind fir-me la pravalii.

Peste cat-va timp, asociindu-se cu pic-torul Lecca §i poleitorul Barbu StInescu,el zugraveste in 1852 interiorul bisericeiCurtea veche, Sfintu Gheorghe noll i Ca-pcla de la Cimitirul Serban-Voda din Bu-curesci ; la 1855 biserica Domneasca dinUrgu-Jiù, biserica de la schitul Frasinel,in 1-863 bisericele Radu Voda din 13ucuresci,sfantul Nicolae din Bucuresci, Satu-Lungdin Ardeal, undc in urma unui accidcnt,perdu deuetul aratator al manel drepte.

La 188ti Popp, s'a reintors in Brasovunde s'a stabilit.

Poteca (Eufrosin). Pcpet, profesor,nascut la 1780, incetat din viata la 1856.Di m preuna cu Simeon Ma rcovici i C.Moroiu,a facut studiile sale in str6inatate, dup6 ceorinase cat-va timp la scoalele grecescldin Bucuresci. Intors in tara a fost numitprofesor la Sfintu Saya unde a predat cur-surile pana la 1821. Apol a plccat iarasi laParis de unde s'a reintors la 1825 ca pro-fesor de filosofie tot la Sfantu Saya. La1832, fiind slabit de boala, a demisionata intrat ca egumen la manastirea Motru.La 1846 a infiintat din veniturile avereisale, doué burse pentru scolarii saracl de laSI. Saya, iar prin testamentul s66 din 1856a lasat pentru acesti elevi, un capital de1,200 galbeni.

Parintele Eufrosin Poteca a scris: Ele-mentele filosofier lui Ainechie, trad,ucere dinlimba greceasca (1825). Sjiinta scripturtitraducere dth limba greceasca (1836).

Poujade (Eugène).Diplornat francez,nascut la 15 Ianuarie 1815, incetat dinviata la 7 Martie 1885 in Paris.

A scris : L'union des PrinciPautés, Chre-tiens et Turcs, Sanes et souvenirs de la vie

politique, ujuilila,, e el religieuse en Ot ient, cartirelative la starea sociala din Itom-Inia.

Pralea (loan). Publicist, nAscut in Be-sarabia, satul Volnicetul Rama, in anul1769, incetat din viata la Iasi in 1847. Aahora mult timp prin Rusia si a ramascunoscut prin compuncrea une! intregi Psal-tiri in versuri (1820), i unui JIU abet cunumere arabice spre a servi ca alfabct uni-versal.

Proticf (Petre).Medic, de origina bul-gara, nascut in Sistov, incctat din viata. Avena in tara la 1822, dind a fost numitdoctor al temnitelor din Muntcnia. Apoi afost profesor de patologie chirurgicala lascoala de medicina si farmacie in 1858. inacelas timp era doctor la ' azilul Marcutza.In 188o a trecut la pensie si s'a retras inBulgaria, Linde a incetat din viata.

Protopopescu (Dumitru).Miscut la5 Mimarle 185o in comuna Poboru (Oh).A primit instructiunea primara in orasulSlatina, a urmat cursurile liccului Mate! Ba-sarab din Bucuresci si a terminat scoala dedrept din Paris.

Intors in tara, a fost mal Antairt profesorde timba romana la scoala normal Carol lade la 1871 Octombric pana la 1873 No-embrie. Apoi intra in magistratura si estesuplcant i judecator la Tribunalul Buze6de la 1876 la 1877, prescdinte al Tribu-nalul Ialomita de la 1877 la 1878.

La aceasta epoca, e numit director ge-neral al Vamilor, pc urmil trece secretargeneral al Ministcrului de finance si apoidirector general al Regici Monop. Statului(1878-1888).

Deputat al colegiului Olt de la 1888pana la 1895, e numit iarasi director ge-neral al Regiel Monop. Statuiul la 1895pana la i Aprilie 1897.

De la i Aprilie 1897 este sub-director alcreditului fonciar rural.

Protopopescu Pake (Emanoil). 135r-bat politic, fiul unui preot de la I3iscricaNegustori din Bucuresci, niiscut in Buco-resci la 1843, incetat din viata in I3ucu-resci la 23 Aprilie 1893. A facut studiilesale in tara si le-a terminat la facultatile dinGeneva si Paris. Intors in tara, incepe pi-ina fi greficr la Tribunalul de comercii1, apoI

POP '55 PRA

demisioncazil §i se inscrie ca avocat in ba-roul Capitalei, ceind e numit §i profesorde drept administrativ la §coala comercialädin Bucuresci. La 1877 Protopopescu-Pake,intrii in politicii aläturi cu sinceril liberalide sub conducerea lui G. Vernescu §i la 5Mal 1876 este nninit prefcct al politiel Ca-pitalei. Peste cate -va luni demisioneazit §ise alege deputat.

La 1885 dimpreunä cu G. Vernescu in-cepe lupta contra partidului liberal pe careo duce pánit la 1888, flic6nd parte din o-

In urtna venirei guvernului conservatorla putere in 1888, Protopopcscu-Pake sealege primar al Capitalei §i administratiuneasa se distinge printeo deosebitei activitatepentru infrumusctarea §i inseinettoskrea Ora-§ului. Intre altele i se datore§te terminareadeschiderel bulevardulut Academici in spreObor §i CotrocenI, iluminarea coelectric5 a acestui bulevard §i a so§elei Kis-selef, alinierea §i insänätoirea multor pärtiale ora§ului.

De la 1888 §i pänä la moartca sa, el arepresentat in Camerii colegiul al 2-a alora§ului §i era pre§edintele unor insemnateinstitutiund de ajutor. Prin ingrijirea sa,s'a edificat Azilul §i §coala protopopuluiTudor, al cärui executor testamentar a fost.

Protopopescu (Tudor). Preot, proto-pop, incetat din vial la 1883. Mare filan-trop, a läsat cca mal insemnatä parte a a-N'ere' sale pentru opere de binefaceri pre-cum : 3000 lei SocieteiteT pentru invätäturapoporului romän, 70,000 lei pentru §coalàprofesionalä, 800,000 lei pentru un institutcare poartä numele sc6, 8,000 lel spre a se

Quinet (Edgard).Istoric §i oni po-litic, bärbat de stat francez, näscut la Bourg(Francia) in 17 Februarie 1803, incetat dinviata la Versailles (Francia) in 27 Martie1875.

N'avem sA urmärim aid toatä activitateapoliticä §i literarii a acestui ilustru bärbatde stat §i serviciile imense ce a adus täreisale.

dota anual din venitul lor patru fete s'érmane,ro,000lei societätel preotilor mireni, 100,000lei azilului fondat de dänsul la biserica U-dricani.

Pumnul (Aron). Profesor, näscut la1818 In satul Ociulata, lingà Filgära§u(Transilvania), incetat din viata la 12 Ia-nuarie 1866. Fi6 de teiran, a urmat cursu-rile scoalei din Odorheit'i, apol fácu gimna-ziul din Bla§iù §i terminä studiile sale laCluj §i Viena. Intors in Bla§i6, fu numitla 1847 profesor de filosofie la liceul dinacea localitate.

Isbucnind mi§carea revolutionarà din 1848,Aron Pumnui e silit sá fugä in Bucovinaunde frapi Hurmuzache '1 ia6 sub protec-tiunea lor, §i e numit la 1849 profesor debimba romänä la scoala din Cernäuti. Indecurs de 17 ani el ciesvoltä acolo Roma-nilor veniff din toate pärtile, tesaurele limbei§i litcraturei noastre §i läte§te in inimi sen-timentul iubirel patriei mumä.

Principalele sale publicatiuni manuscrisesunt

Tractat de filosofie, prelucrat dupà Cant(1848), Arta poesier (studiu critic), Versi-ficatia rontiind, Gramatica romdmi (1864),Lepturarill i-onidnescu, in 6 volume (1862-1865), Extract de literatura romdnd, Limbaronicind, (*Ni-e fugilivd asupra limbel §i is-torid literatura' ronuine, Fondul religionarronuin din Bucovina (1865), Retorica, Con-vorbiri limbislice, Privire fugitiva' asupra is-toriet Romanilor ci Romdnilor, «Foaea pen-tru minte, inimd i literaturtf», Gramaticacompleca a limbet romdne, Form ele din a-/ara ale cuvintelor limbef romdne.

Numele lui Quinet '§I are load dc o-noare in acest dictionar prin faptul cit eldimpreunä cu Bataillard, Ubicini, Michelet,Victor Place, s'a feicut in strèimitate, fieprin presä, fie prin lumea politicä, cel malaprig apèrätor §i sustinaor ai aspiratiu-nelor Munteniel §1 Moldovei pentru dobän-direa unirei.

Ca semn de recunVentd, Corpurile noas-

PRO 156 PUM

tre legiuitoare, aú acordat in 1866 luf Ed-gard Quinet, drepturile de cetAtean romin.

Q uintescu (Nicolae). Doctor in filo-sofie ; a fost mal intêiù profesor la facul-tatea de litere din In' la 1869 §i apoi afost transferat in Bucurescl la ca pro-fesor de literatura latin5. §i istoria ei, la fa-cultatea de litere.

A publicat : De diminutivis Upa Ru-

Racocea (Teodor).Translator romA-nesc in Lemberg la 1817, publia la aceastàepoca acolo prospectul une fol romine pe-riodice care insA nu a apArut de cat la 1820:Chresioniaticul romdnesc».

AmAnunte biografice despre dansul lip-s CSC.

Racovitz6. (Dimarle. D). Publicist,critic dramatic, nAscut la Buzei.'t la 18 Oc-tombrie 1868, incetat din viata in Bucu-resci, la 1892. A debutat in ziaristicA la188o printeo serie de articole publicate inBinele public §i adunate apol in volum subtitlul «Observdri sociale ji morale». La 1882a trecut la ziarul Romdnia liberd unde subpseudonimul Sfinx a scris critice teatrales6pt6mitnale, aposi a publicat in Revista Notídnumeroasc studii asupra teatrulul din Bu-curesci.

Racovitza (Matake).Fost mare sita-tar peste o§tirea din Muntenia pAnit la 29Martie 1823 cand a incetat din viatii. Amil-nunte beografice lipsesc.

Racovitzà. (Nicolae.D).--Om politic,magistrat, ascut la 1820 in Bucuresci, in-cetat din via0 in Bucuresci la 1806. A in-trat in administratie la 1838 ca scriitor ladepartamentul Dreptiitei, a inaintat §ef demasA la 1847 §i judedtor la Trib. Ilfov in1850. Apol dupA ce a fost prefect de judetin 1856 §i director al Ministerului Instruc-tiunei publice in 1858, e numit membru lamalta Curte in 186o §1 p5streazA acest postpâná la 1864, cAnd demisioneaza.

A fost Ministru al Cultelor in cabinetul

manix, vulgo Valachicw numinatx (r867Berlin). De la Bonn la Coblenq (188 1) O-magiul artelor, versurI (1882), U ameninpztcu decapitarea (188 r) Studii critice (1887),Chesliunea lul u mut (1895). 0 formatiuneadverbiald introdusd «fuiorut popet» In timbaromdnd (1895). Noul proect de lege al in-vét dmintulut public.

N. Quintescu este membru al Acadentieiromane.

N. Kretzulescu de la ro Tulle 1862 pâml la30 Decembrie acela§ an.

Racovita. (Nicol-de. Gr). N'Ascut inBucuresci la 1838, incetat din viatA la Romala 3 Martie 1894. A fAcut toate studiile saleIn Germania de unde s'a intors cu titlul dedoctor in drept §i a fost numit imediat se-cretar general al Ministerului Justitiel, postpe care l'a ocupat de la ro Noembrie 186 rpara la 15 Martie 1863.N. RacovitzI aveainsA o deosebità aplecare pentru muzicA §iarte, drora le-a sacrificat politica, ocupin-du-se mal ales de propA§irea Atheneulutromdn dimpreunA cu C. Ecsarcu, Al. Odo-bescu, Wachmann, etc.

In cabinetul Ion Ghika de la 1870, a luatportofoliul Cultelor §i Instructiunel Publicela 18 Decembrie §i l'a piistrat pAnA la I IMartie 1871. De atunci a trAit aproape re-tras din viata politicA.

Radovici (Alexandru). General dedivizie, nàsutîn Bucuresci la ro Iunie 1832.Intrat in arrnatii ca sergent la 1847, a fosttnaintat sub-locotenent la 1849, colonel la1864, §i general de brigadà la 1871. La1891 a fost inaintat general de divizie inrezervà i trecut in retragere. In timpulrezbelului Independentei (1877-78), a co-mandat corpul al 2-a de armatà.

Radovici (Nicolae).Locotenent, nAs-cut lu 1840 Iunie 30, incetat din viatà la7 Noembrie 1877. A ititrat in o§tire ca sol-dat la 1861 §i a cipAtat la 1869 gradul desub-locotenent. In timpul rezbelului Inde-pendentei, face parte din regim. ro Doro-

QUI - 157 ,R.A.0

RAD i8banti §i moare ca locotencnt pe campul delupta in fata Rahovel, la 7 Noembrie 1877.

Radu (Mihai).General de brigada inrezervA. NAscut la 1840, mort la 1894, 8Aprilie.

A intrat in armatA la 1857 cu gradul decadet §i a fost inaintat sub-locotenent la 1858,maior la 1867, ear in anul 1869 a demi-sionat din armatA. Peste catI-va ani, a in-trat in administratie §i a fost numit malintaiil prefect al judeplui Baila 1876, postpe care l'a ocupat pana in momentul is-bucnirel rezbelului Independentel, cand a fostchemat in Bucurescl §i i s'a incredintat pre-fectura politiei Capitalei in 1878.

La 1885, a fost Ministru al LucrArilorpublice de la 2 Februarie panA la 17 Oc-tombrie 1886, cand trece la Interne in ca-binctul de sub pre§identia lui Ion BrAtianu,pana la i Martie 1888, cand demisioneaza.

In 1884, i s'a dat gradul de general debrigadl in rezervA.

R adulescu (Eliade Ion). Poct. §iscriitor, cunoscut mai mult sub numele deloan Eliade de cat sub acel de Rddulescu,nascut in Té'rgovi§te la 1802, mort in Bu-.curescl la 1872.

A facut studiile sale in §coala Sf. Saya,sub conducerea lui Gheorghe Lazar §i afost elevul sA1r cel mal meritos. Opera li-terara a lui Eliade Radulescu este colosala.Scrierl didactice, poesil, publicatiuni poli-tice, filosofie, lucrArl teatrale, scried in limbaIranceza asupra istoriei nationale, toatefost concepute de puternica sa imagina-tiune.

Acestul autor se datoresc urmAtoarele lu-crArl : Gramatica romdneasca, Fabulele lutTichinael, Istoria Universala ji mitologia,Istoria Romdnilor, Regutele saa gramatica

poe.ziet, Pro fejia lutDante, traducen l din LordByron, aristianismul la inceputul scra,

Isachar, aristianismul ji Catolicismul,Equilebrul intrq antitese, Instit ulule Romd-niel, Proprietarif ji Sisttenit, Paralelism futretimba italiana ji ronuina, Meditatit poeticadinLamartine.

Eliade a lucrat mult pentru Teatrul national,traducad pe Atnlitrion de Molière, Normadin italiene§te §i scriind nurneroase articoleIn Grqeta Teatrulut. Sub auspiciile sale, s'adat in BucurescI la 1834, prima reprezin-tniune teatrala, in limba romanA,

RAD

Incepand de la 1829, el a redactat: Curierulde ambe sexe, Curierul romd nesc, ear in limbafrancezA a scris : Souvenirs et impressionsd'un proscrit, Mémoires sur les événements de1848.

In poesie, Eliade a scrism epçtSburatorztl §i satira aCdceFue a

Ca om politic, a fost unul diii Apeteniilerevolutiunel din 1848 cu Golescu, Magheru,Tell, Scurtu, facénd parte din LocotenentaDonmeascA.

In fata Acaderniel, Statul a ridicat o statuein Bucurescl spre amintirea §i neuitareamisiunei istorice indeplinitA de Eliade RA-dulescu.

Cu drept cuvant insà, unele din scrierilesale sunt criticate, pentru cá Eliade a cautatpoceasca limba romarreasca, italienizand'o §ischimband intre altele consonanta c prin q.Exemplul sAti din fericire, pe acest teren algramaticel, n'a fost urmat de cel latçi scrii-tori.

RAdulescu-Motru (Constantin).NAscut in comuna Butoe§t1 jud. MehedintlIn 1868 Februarie. A terminat facultatea delitere §i de drept in anul 1889 in Bucu-resci, a continuat studiile in filosofie la Paris,Miinchen §i Leipzig, de unde in 1893 s'areintors cu titlul de doctor in filosofie. La1895, (14 Martie) cand s'a inaugurat fun-datiunea universitarA Carol I, a fost numitsecretar al comitetulul administrativ §i bi-bliotecar al acesteI institutiunI, post pe careIl ocupa. §i in prezent. Scrierile sale sunt :Z6 r Enwickeli'ing von Kant's Theorie derCarísalitat (Wiindt's Philos. St6dien B. IX),diferite articole cu cuprins filosofic in Con-vorbiri literare §i Epoca literara §i alte re-viste.

Rallet (Dimitrie).Otn politic, MiscutIn Constantinopol, incetat din viata, inBoto§ani la 1858, Octombrie 25. A facutstudiile in strAinatate §i a intrat in magis-tratura ca prezident al Tribunalulul din Bo-to§ani. La 1849 a fost director al Ministe-ruluI justitiel. din Moldova, apol mai tarziùsub vodA Grigore Ghika, Ministru al Cul-telor din Moldova.

A fost unul din membril activi ai comi-tetului unionist din Ia§1.

R4mniceanu (Naum). Preot, publi-

RAS

cist, nascut la 1764 in Bucuresd, incetatdin viata la 1839.

A fácut studiile la §coalele grece§ti dinCapitala §i apoi s'a preotit §I a dat lectiunipe la diferitele §coale din ora. AvAnd oura neimpacata contra.Grecilor pe carel in-vinovAtea de toate relele de cari suferea tara,a scris contra lor numeroase satire in limba

A publicat : Cronic al Romdnilor (1764-¡8 ro). Tdngnirea piret Valachiel asupra ja-

Tutti! ci dertipdndref ce't aú fdkul strdinifhari Greci (1821), §i alte multe carti di-dactice.

Rasti (Mihail). -- General de brigada,nascut la io Septembric 1841. Intrat in§coala militara ca elev la 1857, este ina-intat sub-locotenent la 1859 §i (*ter supe-rior la 1872. Cu acest grad ja parte la rez-belul Independentei (1878-78) §i conduceecunonterea de la Rahova.

Inaltat colonel la 1887, ocupa postul dej cfect al politiei Capitald in 1891 pana la

dind e inaintat general de brigada la9 linie, §i numit inspector general al jan-darnieriel rurale, la infiintarea

lu aceasta calitate el organizeaza aceastainstil utiun e.

1896 este trecut comandant al divi-ziel a 8-a din Boto§ani.

Rat (loan). Jurisconsult, nascut lal'urda in Transilvania, la 1828. A studiatla B]aj §i a terminat gimnaziul la Cluj.Intra in cariera preoteasca §i fku un ande teoligie in seminarul din Pesta. Atunci(1848) Ebucni revolutia maghiark §i ténarulRat mli ca tribun in prefectura lui Balint, aoastei lu Incu. Dupé sugrumarea revolu-tiel, nu ni.!urmà cursul clerical, ci seduse la Vicn. , unde se inscrise la faculta-tea de drept, §i terminAnd'o la 1854, inanut urmAtor s'a dus la Pesta, unde fact.'doctoratul in legi, indeplinind in acela§timp la locotenenta din Buda §i postal detranslator pentru textul roman al legilor.La 186o a fost numit avocat la Alba-Iulia.In 1861 a fost ales vice-prefect in comi-tatul Turzil; nu peste mult însà, renuntala postal acela. De aci dateaza activitateasa politicà. In acela§ an a mers de donéori la Viena, fAand parte din deputatiunileRomanilor din Transilvania, prezentAnd Im-pératulul memoril in causa nationala. La

159 --

1862 a inceput a practica mai mult timpprofesiunea de avocat §i multa vreme afost aproape singurul avocat roman in toatilTransilvania, care a sustinut drepturile Ro-mAnilor in mil de procese. La 1863 a lup-tat ca deputat in dieta de la Sibiù, apoi lacea din Cluj, unde a sustinut Cu multi e-nergie votul minoritatil, care pretindea au-tonomia Transilvaniei.

De ad i incolo rolul séú politic se ac-centueazà in conferintele nationale, tinutede frunta§ii Romanilor de peste muntl,ocupand in mal. multe randuri fotoliul device-pre§edinte §i in urma acela de pre§e-dinte. Sub pre§edinta lui s'a redactat §i s'adus memorandul la Viena. Pus sub acuzaredimpreuna cu intregul comitet, a fost osan-dit la Cluj la donl ani de inchisoare de Stat,din care a §i facut un an §i dou.6 luni ininchisoarea din Seghedin, fiind gratiat dim-preuna cu tovarA§ii s'a. De atunci trkftela Sibiti, unde s'a mutat dupé vandalismuldin Turda, §i este §eful partidului na-tional.

Robescu (Constantin. F.) Profesor,om politic, nascut la 1839. A fAcut studiilein tara §i le-a terminat in Paris, de undes'a intors cu titlul de licentiat in §tiintelenaturale.

Intors in tara, a fost numit la liceulMatel Basarab profesor de §tiintele natu-rale §i a tinut aceastil catedra de la 1866pana la 1896, cand a demisionat.

A fost dit-va timp director general alpo§telor i telegrafelor sub guvernul loanBrAtianu la '1880. La 1895 a fost ales inconsiliul comunal al Capitalel §i numit pri-mar al ora§ului.

A fkut parte din Camera ca deputat subtoate guverriele liberale de la 1875 ODAin prezent.

Rolla (Constantin). Membru al Co-mitetuluI central al Unirel din la§i la 1857.In casa sa, s'a hotarit la o intrunire pregA-titoare, alegerea luiVoda Cuza de Domn alMoldovel.

Am/imante beografice lipsesc.

Romgn (Alexandru). Nascut la 1826Noembrie, in comuna Rogoz din comitatulBihorului, incetat din viata la Sebe § (Tran-silvania) la Septembrie 1897.

Studiile '§1 le-a facut la Blaj §i Beiu§, iarteologia la Viena.

Intrand la 1868 in politica, a fost alesIn §eapte randurl deputat al cercului elec-toral Ceica din Bihor, pana la 1888, cand§i Romana din Ungaria propria zisii, aú in-cetat de a mal lua parte la alegeri.

In timpul acesta, Al. Roman s'a distins§i ca publicist, infiintand §i redactand laBudapesta ziarul national de opozitie Fede-ralinnea, care a incetat insa pe la anul 1870.Persecutat in urma atitudinel sale energiceca deputat §i ziarist, Alexandru Roman atrcbuit sa sufere o pedeapsa de un an in-chisoare la Vat, pedeapsa la care a fostcondamnat de juriul din Pesta in urrna ul-timulul proces de presa ce i s'a intentat.

Dupa incetarea Federatiunet, Al. Romana primit postul de profesor de limba §i li-teratura romana la universitatea din Pesta.n'id ales membru ordinar al Academielromane, a desfa§urat §i in calitatea aceastao vie activitate pana la moartea sa.

Inainte cu trel luni, conferinta din Clujin chestia bisericel romane unite, a distinspe Alexandru Roman, alegandu-lpre§edinteal Adunarei.

Romanescu (Aristitza).Artistà dra-mafia, nascuta in Craiova la 24 Decem-brie 1854, fiica artistulul C., Dimitriadi §ia tragedianeI Polixenia Stavrescu.

Crescuta in familia Teodorini, manifestitdin copilarie multa aplecare pentru teatru§i se casatori inca tênara cu actorul Ro-manescu al cilruI nume '1 poartA. La aceastitepoca, incepu sa joace, §i mai ales se cantepe scenele din gradinele publice,cu deosebire laotelul «de Pestha» in Bucurescl.

La 1874 debuta la teatrul din Craiova,in piesa Arpé ¡ase Apoi fu angajataIn trupa de sub directiunea Millo-Dimitriadi§i juca in Lupia pentru creding §i inteorevista a lul P. Gradi§teanu : Cer

Talentul D-nel Romanescu nu s'a aratatinsa in intregimea sa de cat de la 1880inainte.

Angajata la Teatrul national din Bucu-resci, principalele sale creatiuni aù fostVestala din Roma invinsd, Delfinul din Lu-dovic al VI, illbone din Nuntile -venetiane,etc., etc.

Mal te'rziii Ar. Romanescu picad la Pa-ris, unde '§I termina studiile sale sub di-

rectiunea lul Delaunay. Reintoarsit in tara,reintra la Teatrul national §i se distingqcreand sute de rolurl insemnate. Principa-lele sale succese ati fost in Sceinteea, DanielRochat, Fóntdna Ovidiu, Onoa-rea, Marion de Lorme, Ruy-Blas, &curiacase!, inteun cuvént in intregul repertoriude frunte al scenei noastre nationale. Toatecreatiunele sale niel ca se pot enumera.

D-na Aristita Romanescu a fost numitala 1894 profesoarii de dicotiune pentru cur-sul de declamatiune la Conservatorul dinBucurescI.

Romanescu (Ioan).Profesor, nascutIn Craiova la 28 Ianuarie 1840. A facutstudiile in 'tara §i la 1862 a fost numit pc-dagog repetitor in internatul Statului dinCraiova. La 1864 fu trecut profesor delimba latina, romana, istorie §i geograficla gimnaziul din Ploe§ti, ocupand acest postpana la 1891, cand a e§it la pensiunc.

La 1866, Romanescu a infiintat sectiuneade Prahova a Societatci pcntru invataturapoporului roman, in fruntea ancla a statcand ca pre§edinte, cand ca vice-pre§c-dinte.

El a publicat : Gramalica ronuinea sal cutoate partile el.

Romano (Mihail).Capitan, nascut la5 Decembrie 1842, mort la 30 August1877. Intrat in armatii ca soldat la i86,el capata gradul de sub-locotcnent la 1864§i acel de clipitan la 1874. La atacul dela Grivita, la luarea redutel, cadc mort pecampul de lupta la 30 August 1877.

Romnicianu (Grigore).--Medic, nas-cut in Bucuresci la 5 Decembric 1845. Afácut studiile sale la §coala de medicinadin Bucuresc'i, apol trimis de Stat la Paris,le-a complcctat acolo, obtinbd titlul dedoctor in medicina.

Fost mal intaiù medic al §coalei dc ofi-cerl, §ef de lucrar' anatomice la facultatcade medicina din Bucurescl, in 1875 a fodnumit medic primar la spita191 de copil,post pe care'l ocupa §i in prezent.

In 1890, Dr. Romnicianu a fost numitprofesor la facultatea de medicina din Bu-cures&

In timpul rezbelulul Independentel, el afacut serviciul gratuit de medie la spitalelemilitare §i trupi.

ROM - 160

Membru al societhtei de chirurgie §i demedicina din Paris, membru al societkteiCrucea ro§ie §1 membru corespondent alAcademiel rornane, doctorul Romniceanu apublicat : Cholera epidemicd, Actiunea fisio-logicd ci terapeuticd a tutunulut, Anatomiadescriptivd, Grefa dermo-epidermicd, LaculSdrat ci indicatiile lttrin boalele de copit, Pa-tologie chirurgicald 2 vol., Corpit streinf,Dare de seamd asupra spitalulut de copa dela 1874-1878 §i de la 1893-1894, Lec:tinta declinicd asupra boalelor copiilor i vol., Tra-tamentul piciorulut strtinb, Sifilisttl infantil.

El a colaborat la gazeta medico-chirur-cricali Ronidnia medicald.

Roques (Antonin).Profcsor, publicistfrancez, nhscut §i mort in Francia.

Vcnit in tarh pe la 1840, a fost ani in-delungall profesor pentru limba francezh laSI. Saya §i in diferite alte institute.

A colaborat la mal multe ziare francezede sub directiunea lui Marsillac §i a pu-blicat miele scricrl ciliar in limba romanaprin Revista contimporand.

ScricrI: Lecons el modéles de littérature.La princesse Enta dramil in versurl, Un maris'il vous plait comedie, Poésies diverses, Le-gendele ci doinele poetulul Alecsandri, tra-duse in limba francezh, Constantin Briinco-veantt, dramh, Elena dramh, In braleleMorfett comedic, COstitoria hit Editan', co-medie, etc., etc.

Rosca (Juliu).Poct, publicist, nhscutla 'o bctombrie 1858 in Bucurescl. A co-laborat cht-va timp la ziarelc Dorobanjul §iGhimpele, 'Boina §i altele.

A debutat in literaturà prin poema Ro-mdnia libera (1877); apoi a publicat : Flor!de prinurvard, Zina florilor, Crivejul (1879),Zimbirt ci Lacrime,Sacrificin pentru sacrifi-cid roman, Fata de la Cok-ia dramlí in ver-sta"' (1882), Ldpupeanu tragedic.

Rosenthal (Ernanoil),Marc intreprin-zittor de lucriiri publice, nhscut in Austriala 1828, de originii izraelith, incetat dinviath in Bucures'cl la 1889.

A fost adus in tal-A la v'èrsta de 4 anl,de un unchiti a/ séi.1 care linea cu arendhproprictiSple BrAncovenilor.

Pc la 1848 a inceptit intreprinderile sale,infiintAnd primele diligente intre Bra§ov §i

Giurgiu §i Bucuresci-BrAila-Galati, carl aticirculat de la 1848 panh la 1863.

Apol a fost mare intreprinzhtor de lu-crArI pentru chile ferate in tarh, §i a cons-truit numeroase cazArmi, §coala militarh dinIa§I, palatul domnesc din aceini loca-litate.

A fost membru in comisiunca pentruorganizarea po§telor romanc, spre a inlocuipe cele strcine (1863) §i in acela§ an aprezentat guvernului cel d'inthitt proicctpcntru infiintarea monopolulul tutunurilor.

A si..'vér§it numeroase binefaceri, landin timpul rezbeluluI Indcpendentel din1877-78, initiativa infiinthrei une sectiunia Crucei Ro§ie izraelith.

Rosetti (Constantin. A).Ziarist, pu-blicist, om de Stat, nhscut la Bucurescl inanul 1816, mort in Bucurescl la 19 Aprilie1885. A fhcut studiile sale in Bucurescl lacolegiul Sf. Saya, apoi intril in o§tire la1833 spre a dcmisiona peste trei anl,brAtishnd cariera literilor. A debutat prinni§te traducen din Byron, Lamartine, Vol-taire §i publich la 1840 un volum de pocziiCeasurt de multionire, din carl uneler6.mas populare.

La 1842, fu numit politai in ora§ul Pi-te§t1, pe urmh procuror al Tribunalulul dinBucuresci, demisionhnd la 1845, spre a sestabili in Paris. Reintors in tarii la 1846 sechshtore§te cu Maria Grant §i deschide olibrhrie in Capital:1.

Mernbru in comitctul revolutionar de la1848, este arestat la Iunie §i liberat a douazi de poporul rhsculat. El devine atunclprefcct de politie in Bucuresci, apol secre-tar al guvernulul provizoriu §i director laMinisterul de Interne. In acest an, fundeazaziarul «Pruncul ronzdn.

In luna Septembrie din acela§ an, fiindtrimis in laghrul lui Fuad Effendi spre aprotesta contra restabilircl regulamentuluIorganic, e arestat dimpreunh cu cel lalti e-misarl §i trimis la Or§ova. De acolo a re-u§it sh-1 scape sotia sa, imbriicandu-se inhaine de !Arana

Scriitorul franccz Michelet a istorisit dea lungul aceasth tragich epizodh din viataMarieI Rosetti.

Stabilit in Paris, C. A. Rosetti fundh in1850 mal multe ziare politice §i literareprecum Romdnia viiioare, Republica romand.In acela§ an publich Apelul cdtre toate par-

11

ROQ 161 ROS

tidele, Apologia revolutiunet romdne ; Cate-chismul Sdteanulut, Scrisori edtre PrincipeleStirbey; aceste doua in 1852.

Reintors in tara e ales deputat in diva-nul ad-hoc, ia o parte insemnata la toateevenimentele cad aduc Unirea Principate-lor, alegerea lui Cuza, §1 fundeaza ziarulRomdnul.

Deputat in mal' multe legislatiuni, Mi-nistru chiar timp de o luna, dupa Unire,trece in opozitie §i incepe o campanie cran-cena contra guvernului lui \Toda Cuza, dincare cauza este arestat §i dat judecatei dedona ori, suspendandu-se §i ziarul siiù Ro-mdnul, pe care'l inlocue§te prin Libertate §iConstiinja nalionald, cari §i acestea sunt sus-pendate.

C. A. Rosetti e atunci unul din membraprincipall care organizeaza detronarca prin-cipelui ; in cascle sale se face planulmicàrei§i la miezul noRtei spre i i Fe-bruarie 1866, pe cand in etajul de jos setiparea proclamatia viitorului guvern pro-vizoriu, in etajul de sus se dansa spre anu de§tepta banuelile politiel, deja incuno§-tiintate prin denuntad, despre ce are sa seintample.

In primul guvern al Locotenentei dom-ne§ti, C. A. Rosetti ia la ii Februarie por-tofoliul Cultelor §i'l pastreaza in guvernulde contopire al partidelor, de la ir Maipana la is Iulie 1866 sub prezidentia luiLascar Catargiu.

Dupii caderea guvernului liberal de la1868, el trece eara§1 in opozitie ; dup .6 o§edere de cati-va ani la Paris, se intoarceIn tara spre a organiza coalitia de la Mazar-Pa§a care atrage dupé sine r6sturnarea par-tidultd conservator. Tara fiind in ajunulrezbelului de la 1877, C. A. Rosetti se a-rata cel ma1 inflacarat partizan al intrardRomanid in actitme. La 1878, sub prezi-dentia lui I. C. Bratianu ja portofoliul Mi-nisterului de Interne de la 26 Martie panala 17 Noembrie 1878, cand trece PreLidental Camerei.

De la 9 Iunie 1881 pana la 25 Ianuaric1882 este iara§1 Ministru de Interne.

Cu ocaziunea revizuirea Constitutid, dincauza unor abuzuri comise de una libcrall§i nepedepsite, C. A. Rosetti dete semnaluldisidentei liberale, care trebuea §i aduca maltarziu dupa moartea sa, coalitia §i opozitia-unita, apoI formarea partidului. liberal-con-servator.

C. A. Rosetti a fost toata viata sa dim-preuna cu I. C. Bratianu, conducatorul par-tidului liberal.

Rosetti ziarist,nascut in Bucuresci la 17 Aprilie I85o, fiulluI Radu Rosetti. A urmat in París cursu-rile liceului Louis-le-Grand, fara a le ter-mina, §i apoi doui ani la §coala «des scien-ces politiques et administratives»

Intors in tara *la 1876 dupa ce a ocu-pat cat va timp functiuni administrative,a intrat la redactia ziarului Romcinttl. Subpseudonimul Max, a mal' colaborat la zia-rele : La Boite aux lettres, andependancerounzaine, Epoca, Timpul ci Constitujionalul.

A scris pentru teatru : Uite popa, nu epopa, comedie, Vicleirnul, phdr-Mandr, Ze-flemelele, Nazat, reviste utnoristice, acestedouè din urma in colaborare cu I. Negruzzi,Un lea un lot, §i Mo,slenire de la rdpo-sala, localizate dupe repertoriul lut Labiche,§i toate jucate pe scenele teatrelor din Bu-curesci.

La 1888 a fost numit membru in comi-tetul Teatrelor, functiune onorifica pe careo ocupa parte in prezent.

A tiparit un volum la Cronice (1886),Trotoarul Bucuresciulut (1897), Povete cdt reSdient(188o), Diclionarul contimporanilor dinRonuinia (1898).

A reprezentat in Camera de la i888-1890, colegiul al 3-a de Teleorman.

Rosetti (Ioan).Locotenent, nascut la25 Aprilie 1845. Intrat in armata ca soldatla 186o, se libereaza la 1863 apol se re-angajeaza ca sergent in 1865, este inaltatsub-locotenent la 1868. In timpul rezbeluluiIndependentei (1877-78) fiind locotenent inBat. 3-a de vanatori, moare pe campul delupta in fata Rahovel la 12 Octombrie 1877.

Rosetti (Maria. C. A). Nascutain anul 1819 la Guernesey (Englitera),incetata din viatit in Bucuresci la 1893.

La 1847, s'a casatorit cu marele barbatde stat C. A. Rosetti pe care l'a urmat inexil la 1848, isbutind scape dimpreuniiCu cei lalti proscri§I din mainele Turcilor.Pentru isbutirea planului shl, se deghizaseIn tarancit romana. Reintoarsa in rara la1857, colabora la diferite ziare, almanacuri§i cu deosebire la Ronuinul. In 1863-1864publica Mama §i Copi/u/, ziar séptamanal.

ROS - 162 -

ROS

Cate-va din scrierilc sale ají apárut in1893 inteun volum tipArit prin ingrijireafiului el Vintilá Rosetti.

Rosetti (Mircea C. A).Fiul celmare al lui C. A. Rosetti, nAscut in Paris la185o, incetat din viatá in Bucurescl la 1882.Inurma unuf accident de trAsurá intimplat pedind era copil de patru anl, a r'émás atinsde o gravá boal5 de pept care l'a impe-dicat si joace un rol mal activ, fie in po-liticA, fie in literaturà. Inzestrat ins5 cu unmare talent natural, a publicat numeroasescrierl intre cari unele in limba francezkaltele in romane§te. Vom cita : Spovedaniattnei =rinde, Anul noti, O romiincd,nul, Prietenul mea Ion, Zinca, Prima cioc-?tire, 14 lidie al mame! Bernard, LacrtImtde misma, Girmuilt i cdrmuitort. 5tayinitnoftri pauflete politice, Inamovibilitatea ma-gistratura'.

Democrat inaintat, a luat parte la mi§-cArile sociale ale tinerimei scoalelor din Fran-cia §i Italia.

Rosetti (Radu. D). Publicist, om po-litic, n5scut la Bucuresci in 1820, incetatdin viatà in Bucurescl la 13 Martie 1868.

A ocupat mai intâii functiunea de mem-bru la tribunalul Doljti in 1846, apol atrecut prefect al judetului Gorjiù (1847),director al prefectureI poliiei 13ucuresciului(1849), prefect la Arge§ §i BrAila (1849-50),prefect al politiel Capitalef (r855), directorgeneral al temnitelor (186o-1862), membrula curtea crirninalà 1863. Apol demisioneaa

De la aceastà epodi inainte, incepe capublicist satiric, sA colaboreze la un numarinsemnat de ziare ostile principclui Cuza.

Sub pseudonimele «Udar» §i «PauvreDiable» publicA prozA §i versuri in ziareleConveniittnea, Cicala, Nikipercea, Sarsaild,sp iridup 1,

Dupà detronarea principelui Cuza §i suireape tron a principeluI Carol r, este numitprefect al politiei Capitalei in primul gu-vern constituit la n Februarie 184 subprezidentia lui Ion Ghika, §i pAstreazA a-ceasta functiune sub toate ministerele caffse sucedk pana la moartea sa.

Rosetti (Radu. D). --Poet, nAscut inBucurescl la 1874 Decembrie in 18, fiul luiDimitrie Rosetti (Max). A intrerupt stu-

163 ROS

diilc sale inc5 din frageda copilArie, §i ainccput s5 publice versuri prin diferite ziare.

Mai tárziu latid bacalaureatul, s'a inscri!la facultatea de drept in 1897.

Scrierile sale sunt adunate in volum subtitlul Venea,Epigrame, Din ininol, Sincere,Duioase.

A mai adunat inteun volum principalelescrieri de dragoste ale poctilor romani subtitlul : Cartea dragostet.

A tradus in versuri pentru teatru S'teattade Richepin, care a §i fost jucatá pe scenaTeatrului national din Bucurescl.

Rosetti (Scarlat).Miscut in Bucurescila 1802, incetat din viat5 la 1872. A ocu-pat mal multe functiuni publice, intrc carlacea de primar al Bucuresciului in douiSrt2aiduri, dupì': ce fuscse §i judecAtor pe la1840.

Am5nunte biografice lipsesc.A fzicut multe dilAtoriI in viata sa, mai

ales prin Asia. A litsat o parte insemnatàa averel sale pentru Aleneul romiin dinBucurescl, d5ruind acestel institutiuni §i obibliotedi de peste 6000 volumc.

Avea titlul dc comite, care i se conferisede Curtea imperialit a Austriei.

Rosetti (Teodor).Om politic, nAscutIn Ia§1 la 1834. A fácut studiile sale licealcIn tar5 §i cele universitare in Paris. Dupitterminarea lor, a intrat in magistraturit undea ocupat functiunile cele mai inalte laCurtea de casatie, unde a ajuns membru.La 7 Ianuarie 1875 a intrat in cabinetulprezidat de L. Catargiu ca Ministru al Lu-cr5rilor publice pfmil la 31 Martie 1876.Reintrat in magistraturk este inaintat pre-zident al Curte! de casatie.

Evenimentele din 1888, in urma retra-gerel guvernului Ion BrAtianu, '1 rcaduc ia-r5§1 in viata politicA §i M. S. Regcle in-credinteazA fomartiunea guvernulul.

Th. Rosetti prezideazA cabinetul de la 23Martie 1888 panA la 29 Martie 1889, apoija portofoliul justitief §i face legea inamo-vibilitátei magistraturd; la 1890 demisioneazá.

La 1891 e numit guvernator al M'Ice'''.nationale, functiune pe care o pArase§te in1895 spre a lua directiunea BAncel agricole.

Tb. Rosetti este unul din membrii inte-meetorl ai societitel literare Junimea §i aI

partidulul Constitutional.A colaborat la revista Convorbiri literare

Linde a publicat in 1874 un interesant studiuDesp re direcli linea progresul ni nosiru.

E cumnatul fostulu" donmitor AlcxandruCuza.

Rosetti (Vintila C. A). Al doilca fitíal lul C. A. Rosetti, nascut la Domet (Fran-cia) in 1853. A facut studil de architecturilIn Paris, apol intors in tara a luat parte casoldat voluntar in batalionul de Vanatorila rczbelul din 1877 contra Turcilor, candfu decorat cu Viriutea milliard la ataculGrivitei, medalie pe care o refuzii, consi-derand'o nepotrivita cu principiile sale de-mocratice.

A luat in 1885 directiunea politica §i fi-nanciara a ziarulul Ronianul pe care o Os-treaza pana asta-zi. Consilier comunal alCapitalel in 1888, apol ajutor de primar,membru al Camerei de comerciu §i al Co-mitetului teatrelor, Vinti1 Rosetti a fostreales consilicr comunal in 1895 §i deputatal CapitaleI in 1896.

Membru al Ligel culturale, pre§edinte alsectiunei Bucuresci, el este in politica, nano-nalist §i democ.rat inaintat.

A publicat trel volume din scrierile lulC. A Rosctti (1885, 1886, 1887) o bro-§ura asupra mortel §i inmormantarei lulC. A. Rosetti (1885), dona volume dinscrierile lui Mircca Rosctti (1882) un vo-lum din scricrile Marid Rosetti (1893), A-inintiri istorice(1888) idivcrsc cronice, nu-velc, prin Romdnul sub pscudonimele Ro-vin, Stan. In 1881 a fost unul din funda-toril reviste' socialiste Dacia viiioare, careaparea la Paris.

Rosetti-BAIAnescu. (Nicolae).-- Ompolitic, nascut in Iai la 1829, incetat dinviatil la Paris in 1884.

A facut toate studide in Paris la liceulflenri IV §i la facultatea de drept. Intorsin tara, a fost judccator la Suceava pana lar856, apoI prcfect la GalatI de la 1858 la1859 cand a demisionat.

A fost Ministru de Externe in cabincteleN. Krctzulescu §i M. Kogalniccanu de la17 August pana la 17 Octombrie 1865.

Rosetti-Solescu. (Gheorghe). Di-plomat, nascut in Ia§l la 3o,Noembrie 1852.A facut studiile juridice in Paris de undes'a intors cu titlul de licentiat in drept. Aintrat in diplornatie la 188° ca ata§at supra-

numerar in administratia centrala Minis-tcrulul de Externe, dup6 ce fuscse supleant,procuror §i judecator de §edinta la Trib :Ia§I de la 1876 pana la 1878.

La 17 Mal 188o a fost inaintat secretarde cl. II la legatiunea noastra din Peters-burg ; inaintat cl. I-a la 1881 este trans-fcrat la Paris, apoI Viena, §i la 1885 sereintoarce la Petersburg, de unde trece laViena in 1886.

Consilicr de legatie in 1888, e numitMinistru plenipotentiar la Belgrad in 1889§i la 1895 este transferat cu acela§ titlu laPetersburg unde se gase§te §i acum.

Rosnovanu (Gheorghe). Colonel,nascut la r Martic 1832. A facut studiilesale in Rusia §i a servit in armata rusapana la 1857 cand a fost primit in o§tirearomana cu gradul de sub-locotenent. La1858 era maior, la 1859 colonel. ApoI dela aceasta epoca pana la 1872, colonclulRasnovanu a fost in diferite randuri in ne-activitate pana la 1872 cand a parasit o§-tirea.

Isbucnind rezbelul Indepedentel (1877-78)este rechemat sub drapel ca §ef al cavale-riei divizionare, §i se distinge la Nicopole,Opanez §i inaintea Plevncl.

Colonelul Raznovanu a reprezcntat in malmulte randuri pe alegatora judetului Ne-anitu in Camera sub guvernul conservator§i a fost in 1872, prefect in acest judet.

Rosnovanu-Roset (Iordache). A-manunte beografice lipsesc. A fost marevistier al Moldovel la 1819, consilier destat rus, prezident al divanului Moldovei. Aincetat din viga la 1836.

Roth (Mauriciu). Medic, de originaizraelita, nascut in BucurescI la 1844. Afaeut studiile sale liceale in tara §i apol aplecat la Viena de unde s'a intors la 1870cu titlul de doctor in medicina. Stabilindu-sein Bucurescl a fost medic §ef al Spitalululizraelit pana la 1879, medic diriginte al Case'de sanatate din strada Teilor pari, la 1886,mddic al societatel de asigurare Dacia.

Naturalizat la 1879, D-sul Roth a fostnumit la 1882, medic comunal al (ora§uluiBucuresci, post pe care'l ocupa §i asta-zi.

Scrierile sale sunt : Causele mortalitdiet po-pulatiund romdne (188o). V erificctrile de de-

ROS - 164_ ROS

cese (1889). Cdte-va experinte ru Atnylni-trit, etc, etc.

Rtikman (baron, de).Diplomat rus, deoriginii germank venit in Bucurescl la1834 in calitate de consul al imperiuluirusesc.

Om cu mare trecere pe lingA VodI A.Ghika, cu marc inriuirire asupra afacerilorpublice, §i adesea adevèratul arbitru al si-tualiunel.

Opozistia din Adunare criticAnd la 1837unele acte ale odirmuirel §i amestecul con-sululul rusesc in afacerile Statului, baronulRukman impuse DomnitoruluI sA trimitàAdunareI o mustrare.

Apoi mal ceru sO se introducO in regu-lament un articol aditional care dispuneaca pe viitor orl-ce modificare ar voi Adu-narea sA introducli in Regulamentill organic,sil nu se poatO face de dit cu autorizareaspecialA a sublimeI Portl §i consimtimintulRus iei.

La aceasta se impotrivi I. Ompineanu,dimpreunA cu opozitia. Rukman aflAnd re-fuzul Aduarei, trimise Domnulul o adresOIn regulà de protestare, dar nereu§ind,plecA la Constantinopole §i si-nulse de laSultan un firman, impunAnd AdunArel arti-colul aditional.

Apol Rukman amenintà in scris cu opedeapsit disciplinarA pe deputatil din opo-zitie. AmenintArile se traduserA in fapt prinecsilarea lul I. COmpineanu, destituirea pre-fectului politiel I. Filipescu §i alte perse-cutiunl, filtre carl destituirea profesoruluide limba francezA de la Sfantu Saya, Vail-lant, sub acuzare cà dà tinerimel o cultur5francezA, impotriva intereselor Rusiel.

§aabner-Tuduri (Alexandru). Doc-tor in medicink profesor, nOscut in Bérladla 1859.

A fAcut studiile sale primare in Bérlad,cele secundare in Institutul academic dinIa§i, ear cele universitare la facultatea dinBucurescl, obtinénd titlul de doctor inmedicinà§i

La 1839, in urma unul scandal de fa-milie §i cAsAtoriel sale cu o romana so-ta lui Glogoveanu, Rukman fu rechematIn Rusia, de unde nu s'a mal intors intarA §i unde a murit.

Ruset (Iancu). AmOnunte biograficelipsesc.

Se §tie insl cà a fAcut studiile in Lipscala 1827. Intors in rark a fost ales in Achi-nare, unde dimpreura cu I. Ompineanu,Em. Baleanu §i Gr. Cantacuzino, a5 formate! patru, la 1834, primul grup liberal-natio-nal, avénd drept tinta, reforma regulamen-tului organic.

Ruso (Alexandru). Poet, nascut inMoldova, incetat din vial& la 1859. A fAcutstudiile in Elvetia, unde incepu sà producAcate-va poesil.

Retntors in tarA la 1840, a fost numitjudecOtor la Tribunalul Piatra. Atuncl pu-blicA mai multe poesil in limba francez5.

Amestecat in mi§carea revolutionarA dela 1848, pleacA in Transilvania, unde esteinchis. Pus in libertate se intoarce in tarO§i imbrAti§eaz5 cariera de avocat.

A publicat in Romdnia literard (1855):Criticr asupra limbet rotndne.

Rusu (loan irianul).Publicist,cut in Siria (Ungaria) la 1864. A fAcutstudiile la Arad. Apol a venit in Bucuresci§i a fost profesor §i redactor la Roindnulpana la 1891. Dup6 acea, reintors in Sibiù,a infiintat acolo Foaia Toporulut.

Osandit de trei orl pentru &Rete depresk a stat in tetnnitele de la Sibiu, Cluj,Segedin, de la 1893 plIn5. la 1894.

Scrieri : Moara din vale.

A fost profesor de stiintele naturale la§coala comerciah din Capitall precum §i ladif,rite institute particulare.

A fost medic secundar al spitalelor Efo-riei medicul consultatiunilor gratuite adis'pensarulul pendinte de Ebria spitalelorprecum §i medicul directiunel generale a

RUK 1 65 RUS

Po§telor §i Telegrafului. Este directorul case!de sitniitate din CapitalA.

A, colaborat la confectionarea lartei geo-logice a RomAniei, fAcand parte 7 ani dinbiuroul geologic.

A scris: Apele minerale din districtul Ddm-bovita (1885), Atlas Zoologic, ,coprinzénd263 figurl coloratecu text explicativ (1889),Sludiu asupra apelor minerale din districtulNeamtu (189o), Isvornl ca apd alcalind ther-mala de la Siria (judetul Buzéu) (1890).

Safir. Pseudonim literar al poetuluiNicolae Dentetrescu, nitscut in Craiova la1847, incetat din vial la 1883, Septem-brie.

A colaborat la revista Oltul (1873,1875)§i la Revista literard.

A publicat Cavalul, poezii.

aguna (Andrei). Mitropolit dinTransilvania §i Ungaria, nOscut la i Ianua-rie 1809 la Miscolt (Ungaria), incetat dinviatii la 16 Iunie 1873. A fAcut studiile salejucidice in Pesta §i apol a studiat teologiala Ver§et.

La 1848 el este confirmat episcop al e-parhiel bisericei ortodoxe din'Ardcal §i in-cepe a lucra pentru a pregAti terenul de luptilspre a putca proclama despartirea bisericeiRomOne de Sérbi. Pentru acest sfar§it in-temeazA §coll, seminariu, infiinteazii o ti-pografie, fundeazA la 1853 in Sibié « Tele-graful romdn» §i isbute§te la 24 Decem-brie 1864 sá se restabileascA vechea mitro-polie a Ardealului in capul cAreia este pus.

Mitropolitul .Saguna a apArat adesca indicta Ungariei la 1867, legalitatea Mitropo-liel minarle ortodoxe, iar in 1868 fiicu sAse voteze de congresul bisericesc national,statutul organic al bisericei romane§ti.

El a publicat : Eletnentele dreptulut ca-nonic (1854), Istoria bisericeascd 2. V. ( 186o),Compendia de drept canonic (1868), Enhi-ridion (1871), Manual de studiu pastoral(1872), etc, etc.

*aineanu (LazAr). Profesor, de ori-gin izraelitA, nAscut in Ploe§t1 la 23 Aprilie1859. FrequentO mai întâiù gimnaziul localSf. Apostoll Petru §i Pavel, apol confinacursurile liceului Mate! Basarab din Bucu-rescl. Dupé absolvirea claselor liceale, seinscrise la facultatea noastrà de litere, undetimp de 5 anl (1881-1886), se consacr4

studiilor limite. IncO pe bAncile universitareSAineanu se fAcu cunoscut prin douélucrArl remarcabile : Elemente turcesd inlimba ronninci §i Ielele, una consacratO lim-bel romine §i cea-l-alti credintelor popo-rulul român, lucrari cari atrasera asupra-iatentiunea oamenilor speciall. Aceste studilpe terenul filologiel romilne, fura incoro-nate prin opera Semasiologia limbet romdtte,care, presentatà in Martie 1887 ca tezA delicentO in litere, fu onoratà de Universita -

tea noastrà cu un premié de 5000 lel.In anil 1887 §i 1888 L. 5Aineanu merse inFrancia §i Germania, unde obtinu doctora-tul. Intors in tarA, d-sa fu insarcinat a su-plini pe d. Hasde'6, maestrul junelui filolog,In catedra-I de la facultatea de litere, undeprofesO doni anI de zile §i publicA un vo,lum de prelegeri tinute la Universitatc. In1893-94 d-sa fu din noll insArcinat a su-plini pe d. Hasde6 la aceia§I facultate.

L. 5aineanu a scris §i publicat 0115: Elemente turcesd in limba romdtui

(1885). studié de mitologie compa-rativl (1886), Glosar de cuvintele vechi §istreine din operele lui Miron Costin (1887),In careare asupra Sentasiologiet limbet romd ne,(1887), Les Jours d'emprunt ou les Joursde la Vieille (Zilele Babel), tezA de doc-torat in litere (1889), Linguistica con-timporand sad ,scoala neo-gramaticald (1889),Autorit romdnt modernt (1891) ; ed. II,(1892), Raporturile hure grantatica §ilogica c'o privire sintetic6 asupra piírtilorcuvintului (1891), Ioan Eliad Rtidulescu cagramatic ¡i filolog, (1892), Istoria filologietromdne, (1895), Studit jiAlorice (1896),`Dictionar universal al timba romtine,(1896).

Saligny (Anghel).Inginer, niiscut inFoc§ani la 1854. A terminat acolo liceul§i apol a plecat in Germania, unde a fAcutstudil spectale de inginerie.

Intors in tarà, guvernul trimite malintilié la Praga spre a supraveghea cons-truirea ma§inelor §i vagoanelor comandateacolo. Apol la 1876 este numit inginer decontrol la construirea liniei ferate Predeal-Ploe§ti.

La 1881 este sub-director al liniei Adjud-Térgul-Ocna, apol director al liniel Bérlad-Vaslui.

Dupé terminarea acestor lucrArI, estenumit in 1883 §ef al serviciului construi-

SAF 166 S AL

rel docurilor pentru Finja fe-rata Fete§ti-Cernavoda §i podul peste Du-nare, care s'a tenninat in 1895.

La aceasta epoca a fost numit directorgeneral al cailor ferate.

A publicat : Memoriu asupra proectulutpodulut peste Dundre (1888), Cercetdrt asu-pra pdcurilor din Romdnia.

Samurca (Constantin). Fost cai-macam al Olteniel de la 1821 la 1822 canda demisionat. Incetat din viata in Craiovala 1822. Amanunte biografice lipsesc.

Sarandi (Frosa). Artista dramatica,nascut in Bucurescl la 1840. A debutat incade talara pe scena teatrului din Bucuresci§i a jucat cu un suGces stralucit toate ro-lurile femee§t1 cornice. Angajata mai intaiilca subreta, a facut parte dintre societareleTeatrului national de la 1877 §i pana la1897. S'a distins cu deosebire in cele Douerorfeline, rolul bétranei Frochard ; apol nu ecomedie din reportoriul lui Alecsandri pre-cum §i din toate cele-l-alte comedil mal cuvaza in care Prosa Sarandi sa nu fi stralucitIn rolurl prin verva §i talentul admirabil ce adesfa§urat.

In Cocoana Chiriqd, Lipitorile satelor, Ma-nevrele de Toamnd, Moitenire de la rdpo-sala, Un lea si un lot, Femeele noastre,etc, aceasta artista inveselea publicul printalentul el ara seaman. La r897, in urmaboalel de care suferea de cat-va timp, FrosaSarandi a fost trecuta intre pensionarele so-cietateI dramatice.

Sbiera (Ioan. G.)Profesor, nascut la1836 in satul Horodnicul de jos (Bucovina).

A facut studiile in Radaull, Cernauti §iViena. La 1862 a fost numit profesor delimba 'romana la liceul din Cernautl §i afunctionat in aceasta calitate pana la 1870.

Membru al Academiel rornane (1867),profesor de limba §i literatura rornana laUniversitatea din Cernauti (1875), loanSbiera a publicat : Conceptul natiunetsemndtatea graiulut national (188o), Putereagraban( national (1884), Grigore Urechie(1884), Toveilt poporale ronuineltt (1888),Colinde, Cdntece de stea, Urdrt de nuntt(1888), etc, etc.

Schachmann (Max).Doctor in me-dicina, nascut in Bucurescl la i Ianuarie

1859. A urmat cursurile gimnasiului Lazar,liceulul Sf. Saya §i apol a flcut studiilesale medicale la Paris. Primit intern al spi-talelor civile din Paris la 1883, s'a intorsin tara la 1887 §i a fost numit medic pri-mar al spitalului Caritas in 1891.

A publicat urmatoarele lucrad : Epidemiedu muguet benin chez le vieillard (188 I),'Portes d'intrée et voies de propagation desbacriles de la tuberculose (1885), Sur laci, rhose pigmentaire daus le diabéte sucrt;(1886), Intoxications par l'oxyde de carbone(¡886), Contribution au traitement de la pe-lade 1887), Sur un cas d'epistaxis incoer-cible, (1888), lucrad aparute in diferite re-viste medicale franceze.

Scheleti (Gheorghe). Compozitormuzical, nascut in Ia§I la 1837, incetat dinviata in Bucuresci la 1887. A inceput prina intra la 1885 in §coala de cadeti de undee§i cu gradul de sub-locotenent peste putintimp §i inainta pana la gradul de maior,cand demisiona din o§tire.

Avea inca de mic copil o mare aplecarepentru muzica §i era la vêrsta de 14 ani,unul din cel mal bunI piani§t1 din Ia§1de acea, o data e§it din armata, sacrificatot timpul §i activitatea pentru muzica.

Profesor de piano la Conservatorul dinIa§1, compozitor de mare talent, G. Scheletia lasat un numèr insemnat de productiunlmuzicale, dintre carl vom cita : AuroraBoreald, Gangurul, Suspinul Carpatilor, Va-lurile, Iltqiunt perdule, Ingerid prkitor, Uucdntec drag, Dorul, Ce te legent codrule ?

Scheleti (Nicolae).Colonel, publicist,nascut la 1836, incetat din viata la 20Iunie 1872. Dup6 ce a facut studiile la§coala militará din Potsdam (Germania), s'aangajat in o§tire ca soldat §i a inaintat panala gradul de colonel in 1869.

Pe terenul literar, a colaborat mult timpla revista Convorbirt literare, §i a publicatPartea r-a din opera lui Goethe : Faust, incolaborare cu V. Pogor, apoi Suferintelelut Werther §i traducen l insemnate din poe-siile luI Heine, Schiller, Goethe.

Schneider (Charles).Nascut la 1826la Saint Gall (Elvetia), incetat din viata inacea§1 localitate la 1897.

Controlor po§tal in Elvetia, a venit inBucuresci la 1869, facènd parte din misin-

SAM 167 SCH

nea elvetianit trimisa aci dupé cererea gu-vernulul roman, spre a organiza serviciulpo§tal, luat din mainele administratiundstreine.

A rémas in Bucuresci doui anI, desfa§u-rand o mare activitate in indeplinirea mi-siunel sale. .

Reintors in tara sa la 1871, directiuneapo§telor din Romania, ca semn de gratitu-dine, i'a ecsprimat acolo felicitarile sale, canda implinit 50 de ant de serviciù.

Un fiti al s6i.'1, Jules Schneider, s'a mutatIn Bucuresci la 188o §i a stabilit aci unadin cele maI importante case comercialepe strada Sf. Vinere No. 12, pentru lucraritechnice, instalari de electricitate, apa, etc.El s'a casatorit chiar in tara.

Scriban (Neofit).Arhereil, nascut laBurdujeni (Boto§ani) la i8o8) incetat dinviata la 1885.

Prima invétatura a luat'o in §coala de laBurdujenl, apoi la vérsta de 19 anl a in-trat in manastirea Govora ca frate. In 1833merge la §i infra la biserica Trei Erarhica preot servitor, urmand in acela§ timpcursurile Academiei Mihaileanit. La 1830este numit predicator al Mitropoliei.

Apol vine in Bucurescl §i urmeaza cur-surile de la Sf. Saya pana in 1839. La 1840este Inchis la manastirea NeamtuluI de catremitropolitul Veniamin, pentru ea s'a gasitla dénsul operile lui Voltaire. Ridicandu-i-se pedeapsa la 1842, el fondeaza §coalanationala din Falticeni §i la 1843 deschideo §coalii in manastirea Neamtului pentrucalugarii tineri.

La 1846 fiind arhimandrit, este chematla Ia§1 §i numit director al §coalei TreiErarchl §i superior al bisericel Sf. Vasile,unde profeseazii pana la 1862. In acela§timp este profesor §i la seminarul Ve-n i am in.

La 186i se pune in capul a 40,000 lo-cuitori §i reclama improprietarirea satenilor.

In ace§ti anl el lucreaza cu cel mal defrunte barba!' aI MoldoveI pentru unireaPrincipatelor.

El este reprezentantul direct al cleruluiIn Divanul ad-hoc §i lucreaza pentru con-stituirea unireI Principatelor.

La 1862 este locopitor de episcop alArgeplui. De la 1872 pana la 1885 a traitretras.

Scrierl : Catechism set invéldturd de cd-

petenie ale bisericet résdritene (1838), Ur#riistorice (185 I), 'Dupla! para/el (1851), Uni-rea ,si neunirea Principatelor (1856), Scuzidistorisire despre mitropolia aColdover (1857),Necesita tea cleruluf in societate (1859), Cle-rul romiin in fata articolulut 46 din Consti-tuliune (186o), Rerspuns guvernulut ci sino-dultd romeinesc din 186s, Apologia Ad caclevetitoril sé! din IV (1867), Cuvintele bi-sericepf (1867), Incercdri poetice, discursar!politice (1870), Canaria mea la Ierusalim(1875), Testamentul vechiti (1876).

Scrob (Carol).Ciipitan de infanterie,poet, nascut la 21 Iulie 1856. Irtrat in§coala militara ca elev, a dobandit la 1877gradul de sub-locotenent. Reputatiunea sa§i-a facut'o ca poet pi-in numeroase poesii§i romante devenite populare, intre cal-1

vom cita : Valurile Dundret, Dor de résbu-nare, 'Itt tu, etc, mal toate puse in muzica.Poesiile sale allí aparut inteun volum.

Scurtescu (V. Nicolae). Publicist,fiú de tèran, nitscut la 1844 in satul ValeaLunga (almbovita), incetat din viatil la 31Martie 1879 in spitalul Colentina.

Dupè ce termina studiile sale in Bucu-resci, fu numit profesor la o §coala primara§i incepu sa colaboreze la mai multe ziaresub pseudonimul Vintild Stroie, publicandpoesil populare §i articole despre teatru §iliteratura dramaticii in Columna lut Traian(1872-73) §i in Viiiond (1873). El amal colaborat la ziarele : Ghimpele, Tele-graful, Roindnia liberd.

Scrierile sale sunt : Canual de IstoriaRomdnilor, Catechismul rozniin ci crear/in,Rhea Silvia §i Despot-Vodd teatru, (1873-75),'t-efan Rare.,s- drama publicata la 1883,Toesil §i teatru 2 vol. (1877).

§endrea (§tefan. C.) Om politic, pro-fesor, nascut in Ia§l la 1842. Profesor dedrept civil la facultatea de drept din Ia§I,de la Octombrie 1867 pana in prezent, afost agent diplomatic al tè'rei la Paris in1876.

La 1896 a intrat ca Ministru al Justitiein cabinetul de sub pre§identia lui P. Au-relian de la 21 Noembrie pana la 31 Mar-tie 1897.

SerbAnescu (Dimitrie).Locotenent,nascut la 20 Iulie 1849, mort la 12 Ia-

SCR - 168 SCR

nuarie 1878. Intrat in armata ca soldat la1866, se libereaza in 1872, apoi se rean-gajeaza ca sergent §i e inaltat sub-locote-nent la 1874. In timpul rezbeluluI Indepen-dentel, el face parte din Reg. 8 de linie,e ranit de moarte in ziva de 12 Ianua-rie 1878 la atacul asupra podurilor de pedigul §oselel Novoselo, §i moare in timpulnoptel.

Serrurie (Grigore). Om politic, in-cetat din viata in Bucurescl la Ianuarie1892.

A fost unul din membrisi ceI maI devo-tati ai partidului liberal §i a fost amestecatin toate mi§carile revolutionare de la 1848,1866, 1871.

A facut parte ca deputat din toate Ca-merile liberale pina la 1888, §i a fost ade-sea membru in consiliul comunal al Bucu-resciului.

A publicat : Colecliunt de poesil scrise inexil (1858), Romdnia i Xihal Viteaol(1875).

Sèulescu (Gheorghe).Profesor, nas-cut in Ia§I la 1799; data incetareI din viatan ecunoscuta.

A facut studiile sale in seminarul de laSocola in Ia§I de la 1812 pina la 1819.Apoi a fost in §coala de la Chio §i in Uni-versitatea din Viena.

Intors in tara, a fost numit la 1830 pro-fesor de filosofie §1 limbele moderne la§coala Trel Erarcht din Ia§I, iar la 1837inspector al §coalelor din Moldova. La 1852a demisionat din profesorat.

G. Séulescu a publicat : Intdiele cunottinte §i ida pentru tinerimea §coalelor ince-pdtoare (1833), Geografia, gramatica, aritme-tica, Fabule in versurt (1835), Despre Tam-blach, note originale (1845). El a colaboratla Foaia pentru rninte (1839) §i Adula ro-mdneascd (1837).

Severeanu (Constantin. D.)DoctorIn medicina de la facultatea din Paíis, pro-fesor la facultatea de medicina, medic pri-mar al EforieI spitalelor civile din Bucu-resci, medic de corp de armata (colonel)in rezerva, s'a nascut la Turnu-Severin (Mehe-dintl) in 1845. Elev al §coalelor din aceastalocalitate, a intrat la 1856 in §coala secun-dara de medicina, infiintata de generalulDavila §i a urmat cursurile pina in 1862,

cind in urma unui concurs, a fost trimigde guvern la facultatea de medicina dinParis, unde a urmat cu deosebire cursurilechirurgilor Velpeau, Nelaton, Maisonneuve,Malgaigne, etc.

Reintors in tara la 1864, el este numitin 1869, medic primar al spitalului Coltea,apol in 1879 profesor de anatomie topo-grafica §i medicina operatoare la facultateade medicina din Bucurescl, §i in 1886 e tre-cut profesor de clinica chirurgicala la acea§1facultate.

Ales deputat in 1888, a facut parte inacela§ an din consiliul comunal al Capita-lel, §i a fost delegat la congresele medicaledin Berlin (1886), Pans (1887), Viena §iRoma.

El a scris un tratat de Medicind populard§i a colaborat la mal multe reviste medi-cale, conducênd gazeta medico-chirurgicala,In timp de kece ani.

Sevescu (Panait). Nascut in Bucu-rescI la 1832. La r Aprilie 1851 a inceputcariera sa la Ministerul de Finance, unde afost copist, §ef de biuroù, §ef de secsieaproape 9 ani.

La .25 Februarie 186o, a fost numit pre-fect in judetul Teleorman §i de aci- a tre-cut director general al po§telor, cand po§-tele unindu-se cu telegraful, el fu numit in1864 revizor general al MinisteruluI de In-terne. De aci el a fost numit supleant §i

in unna membru la Curtea civilá. La 1865a trecut secretar general la Consiliul deStat.

Desfiintindu-se Consiliul de Stat, P. Se-vescu a fost numit prefect al districtuluiArge§ §i la 1868 a trecut §ef de divizie laMinisterul de Interne.

La 1870 a fost numit procuror la Cur-tea de comptud pina la 1891, când ceruregularea sa la pensie.

Asta-zi se gase§te la administratia RegieiMonop. Statulul, ocupind postul onorific depre§edinte al consiliului de administratie.

Sihleanu (Alexandru) Poet, nascutin Bucuresci la 1834, incetat din viata la14 Martie 1857. A facut studiile sale intara. §i la Paris, dar a murit foarte tênarfira sa ne poata da toata masura adevara-tulul s6i5 talent.

A publicat : Armonit intime (1857). La

11 b

SER. - 169 - SEV

1871 s'a tiparit a doua editie, prin ingrijireafamiliel sale.

Sihleanu (§tefan). Profesor, nascutin Bucurescl la i Februarie 1857, doctorin drept §i stiintele naturale de la Univer-sitatea din Neapoli (Italia) la 1876.

A tinut cursurI libere de zoologie la Uni-versitatea din Bucuresci §i la 1888 a ob-tinut prin concurs catedra de zoologie me-dicala la acea§! Universitate, facultatea destiinte.

Fost director la Ministerul de Finance dela 1881 pana la 1888, e numit la 1895secretar general al Ministerulul Cultelor §iInstructiund publice, post pe care'l ocupapana in prezent.

A publicat : Curs de .zoologie generald(188i-1888), Studiu asupra pescilor electrict,In limba italiana (1876), 18 ata de istorieiinanciard de la 1870 la 1887 (1889).

§incat (de Sinca, Gheorghe). Nas-cut in Siamoiudu (Transilvania) la 28 Fe-bruarie 1754, incetat din viatii la 2 No-embrie 1816. La 1766 invata primele ele-mente ale limbeI latine, la 1768 trece laCluj unde invata gramatica §i poetica. Ter-minand retorica, e primit la 1773 in ma-nastirea de la Blaj §i e insarcinat cu pre-darea retorice! §i poeticei in §coalele ro -mane de acolo.

La 1774, merge la Roma, unde sta cinc!ani studiand filosofia, teologia, §i la 1779capal titlul de doctor. Atuncl intra un anin seminarul S-ta `Barbara §i publica: Ele-menta linguce Daco-Romarke.

Se intoarce la Blaj prin 1782. Doui-spre-zece anI este director al §coalelor natio-nale din Ardeal §i el infinteazii aproape 300de scolI.

La 1794 este arestat sub inculparea caar résvrati pacea publica. Pus in libertate§i vazandu-se parasit de totl, se a§eaza laomo§ie a comitelul Vass din Ardeal, §i

sta acolo Fase ani, dand crescere copiiloracestui nobil proprietar.

La 18o6 se intoarce in Oradea Mare §iapol se ocupa cu cercetari istorice in Pesta§i Viena. La 1809 se retrage in Siunea, satdin Ungaria.

La 1812 vine in Alba Julia spre a su-pune censure! opera sa Cronira Romiinilor,rezultatul une! muncl de 30 ani, dar cen-

sura o respinge sub cuvant cà opera e burlade foc, §i autorul el demn de furcl.

De aci inainte, nu se mal §tie nimicdespre urma lui incai. Tocmai la 1866,se descopera ca el a murit in 18 r6 la fostilsé! elevl, fi! comitelul Vass.

Sion (Gheorghe).Poet, nascut la 1821in Har§ova (Moldova), incetat din viata inBucuresci la Octombrie 1892. A facut stu-diile sale in tara §i la vèrsta de 18 anIinfra ca scriitor la cancelariile judecatore§ti.Dar peste putin timp fu departat din slujbapentru o scriere politica; se ocupa atunci Cu ex-ploatarea mo§iel sale parinte§tI §i lua partein 1848 la mi§carea revolutionara din Mol-dova.

Arestat, el fu ecsilat §i nu se intoarsein tara de cat la suirea pe tron a princi-pelul Grigore Ghika. Peste putin timp trecuIn Muntenia unde publica: Revista Car-patilor.

Scrierile sale sunt : Ceasurile de multu-mire, poezii (1843), nCoartealut Socrat, dupaLamartine, in versurl (1848), Misantropub,dupé Moliere, in vers. (1854), Zaira, dupéVoltaire, in vers. (1854), Istoria ci iutám-plörile barman! de aCinhausen (1855), 'Dinpoqiilemele (1857),Suvenire de cdldtorieinTa-sarabia (1857), Salir, peatrdpretioasti (1857),Zitta, jurnalul (1859), Revista Curpojilor(1859-1862), Istoria generald a Darla, 3vol. (186o), Istoria terret romdnescr, trad.dupé fratil Tunusli (1863), 191 Fabule, inversuri (1869), 14/tienta morald, comed.act. (1869), Fedrct, drama tradusa inversurl, Candidat ,s-i deputat comedie, LaFlema, drama, Femea lut Socrate, comediein versuri, etc.

G. Sion era membru al Academie! ro-mane.

Slaniceanu (Gheorghe). General,nascut la 23 Aprilie 1835, mort la 12 Ia-nuarie 1885 la San-Remo. A intrat ca elevIn §coala militara la 1854 §i a fost inaltatsub-locotenent la 1856, maior la 1864, co-lonel la 1870, general la 1880.

In timpul rezbeluluI IndependenteI (1877-78) fiind §ef de stat-major, e nurnit comandant al Corpului de observatiune peIsker. Insarcinat cu atacul Rahovel, trupelede sub comanda sa se disting cu deosebirela 7 Noembrie 1877.

Fiind colonel, Slaniceanu a fost Ministru

Sitt - 170 816

de rezbel de la 26 Aprilie 1876 pAnA la 2Aprilie 1877, apoi de la 20 Aprilie 1880panli la 9 Iunie 1881.

Slavid (loan). Publicist, niiscut laSiria (Ardeal) in Ianuarie 1848. A acutprimele sale studii in Siria apol in Mino-ritil §i Temi§oara. La 1868 a urmat cur-surile facult4ilor juridice din Pesta §i Viena.Colaborator al reviste! Convorbirt literale, afost inskcinat la 1874 Cu supraveghereapublicatiunei documentelor istorice n'imasede la Eudoxie Hurmuzachi, lucrare pe careo urmeazá, i astii-zi.

Profesor de istorie, filosofie. geogrfffie §ilimba romliná. la Mater Basarab, la coalanormala pentru inveyitura popornlut ronuin,la Azilul Elena Doantna, el plead la 1884In Sibiú unde ja conducerea ziarului Tri-buna §i e condamnat la un an inchisoarepentru articolele sale in contra Ungurilor.Intors in tarii la I890 a avut cate-va lunlsarcina de director de studiI la Azilul ElenaDoamna.

Slavici a publicat : W,ovele, comedir, drame,Manual de istorie 2. vol. Romdnit din Aus-tro-Ungaria, in limba germanii.

Smara. Publicistà. (Smaranda Gheor-(=hin), cunoscutà sub pseudominul Smara,niiscutA in Te'rgovi§te la 5 Septembrie 1857.A fAcut studiile sale la §coala centralà pe-dagogid. §i este institutoare in Bucurescl.

Scrieri: Un abecedar ilustrat, Din pana su-ferintef, un vol. versuri ; Nuvele, Poe.zif. Amai scrisdite-va istorioarepentru copil, Schitecu creionul, versurl, Descrieri din R0111a, Flo-renta, etc.

Socolescu (loan. N.) Inginer-arhitect,niiscut in Ploe§t1 la 17 Ianuarie 1857. AfAcut studiile liceale in tarA. §i la 1878 ab-solvind §coala de poduri §i §osele din Bu-curescI, a plecat la Paris, unde a urmatcursurile §coaleI de bele-arte.

Reintors in tarà la 1883, a executat di-ferite lucrar! intre carl : Palatele comunaledin Piteol, Cdldra11, Constanta, spitalele ¡u-deleite de la Térgovi,ste , Cdldra§t, Constanta,catedrala din Alexandria, biserica §i presbi-terul de la `Buftenf, etc.

La 1885 a fondat revista Analele arhi-tecturef, iar la 1887 Monitorulcare apare §i astA-zi.

Sofronie (vez! Miclescu).

Solomon (Alexandru). General debrigadk nAscut in Craiova la 1832, incetatdin viath in Bucuresci la Ianuarie 1875. Aintrat in armaa cà iundr §i apol dup6 odiliitorie prin Viena, Londra, Paris, insotitde un institutor, a fost inaintat sub-locote-nent in Regimentul al 3-a de linie.

Gradele sale le a dobandit foarte repede§i la I86o era inaintat colonel. La 30 Malr866, colonelul Solomon este Ministru derezbel in cabinetul N. Kretzulescu care tinepânà la ri Februarie, ziva detronArei prin-cipelui Cuza.

La 1872, Al. Solomon a fost inaintat lagradul de general.

In afani de cariera sa militará, el a malfost sub domnia Principelul Ghika, prefectde judet la Slatina §i Pite§tl.

Solomon (loan). Colonel, niscut la1793 Octombrie, in satul Ple§oiulincetat din viatA la Craiova in 1892.

La 1806 a intrat mal Tntêi6 inteo lips-dnie ca ucenic, dar intrAnd Ru§il in taràs'a inrolat la J8o9 inteo ceatà de panduri §ia dus in aceasta calitate numeroase luptecontra Turcilor la 1809, 1810, 1821.

La 1812 a fost numit comandant de po-terasl §i trimis in prinderea haiducilor ; earla r821 el §i cu panduril s'él s'a6 unit cuTudor Vladimirescu, in contra diruia fusesetrimi§i de seipanire.DupA prinderea lui Tudor,Solomon a fugit in Austria unde a stat pinAla 1826, dind reintors in tara a fost din noùnumit dpitan de potera§1.

La 1828 intrA in armata ruseasd §i jaiarà§1 parte in luptele contra Turcilor. Pen-tru purtarea sa vitejeasd in lupta de la Mi-le§ti (14 Septembrie 1828), Imp6ratu1 Ru-siel îi clArue§te o sabie de onoare cu in-scriptia de vitejie.

La 183 o a intrat in armatà regulatA ro-mAneasd cu gradul de colonel. La 1853a fost adjutant al Principelul Stirbey.

§ontu (Alexandru). NAscut la 1862Aprilie 23, in ora§ul Foc§ant In 1881 aterminat liceul Mate! Basarab din Bucuresci,la 12 Ianuarie 1882 a obtinut diploma debacalaureat in litere §i §tiinte, §i la 1889diploma de licentiat in drept de la faculta-tea din Bucurescl.

La 1881, in baza unul concurs, a fost

SLA 171 SOF

numit institutor la una din gcoalele publicedin Bucurescl, de la care catedra s'a retrasin 1882.

La 1883 a fost numit profesor la cate-dra de matematica de la gcoala normala aSocietatei pentru invétatura poporulul ro-man ; iar in Decembrie 1889, i s'a incre-dintat gi catedra de drept constitutionaladministrativ de la aceagi gcoala, catedrepe cart le ocupa i asta-zI cu titlul defi-nitiv.

La 1890 a fost numit gef al biurouluIbunurilor Eforid spitalelor civile din Bu-curesd, de unde s'a retras in Martie 1891.

A publicat : Procesul Epocet, satire poli-tice in versurl (1883), Toeme maxime08851 Vorbe pentru un amic, viata i scrie-rile poetulut Dumitru Soreanu (1887), Poe-tul George Creleann, studiu literar (1888),Mandatul in legislatia romana gi romana(1889).

A fost redactor al ziarulul Poporul gi acolaborat la ziarele Rékboiul, Binele public,Romeinia, Universul-Literar, etc.

*ontu (Constantin).N6scut in Foc-ganT la 1854.

A absolvit liceul Sf. Saya gi facultateade gtiinte fizico-matematice din Bucurescl.

La 1875 a fost numit profesor la liceulMatel Basarab din Bucuresd, unde functio-neazit i astit-z1, la catedra de gtiintele fi-zico-chimice.

De la 1885 1888 a fost revizor al In-ternatulut gi director al liceulut Matet Ba-sarab ; de la 1889 pana la 1892 a fostdirector al gcoalel normale a Societatetpentru inv6tatura poporulut roman, al carrilprofesor este gi asta-zi, predand gtiintelefizico-chimice, gi la seminarul Nifon.

La 1885 a fost numit chimist gef al la-boratorulut de chirnie al Ministerulut Do-meniilor, de unde a trecut ca chimist-expertcl I, gi gef de sectiune al Institutulut chimicuniversitar din Bucurescl, unde functioneaza

asta-zi.In 1897 a fost insarcinat de Primaria

Capitalel cu instalarea i organizarea unullaborator chimic municipal pentru controlulalimentelor gi béuturilor.

In Februarie 1897 a fost numit inspectoral invétamintulut secundar.

A publicat o lucrare asupra Rolulut chi-miet in Romeinia, §i a colaborat cu D-rulBernad la publicarea lucrar-flor efectuate in

sectia hidro-chimica a institutului chimic,asupra Apelor minerale din lard.

onu (Gheorghe).-- Maior, nascut la5 lOctombrie 1851.E1ev al gcoalel militareIn 1859, e inaltat la gradul de sub-locote-nent in 1861 gi maior in 1874. In timpulrezbelului Independentet, el face parte dinRegimentul ro de dorobantl gi moare infruntea batalionulul sé6 la 3o August 1877,in trangeul intaiù al redutei Grivita. Turcaaù luat corpul sèia §i infipt pe parape-tul redutei ca trofee.

Spartali (loan. S.) Publicist, nascutIn Bucurescl la 8 Mal 1855. Fost elev alliceulul Sf. Saya, a urmat cat-va timp cur-surile facultatet de medicina gi apol le-aparasit spre a se ocupa de literatura gi inspecial de traducerl din limba franceza, in-tre cal-1 notam : Sirutdrile, Copilul Draculut,Preotul din Nancy, Idioata, etc, etc.

A tradus peste una mie nuvele, basme,legende din literatura tuturor popoarelor,a colaborat la mal toate ziarele din Bucu-res cl.

Spirteanu (Nicolae. D.)NAscut la 21Septembrie 1859 in satul Podegu (Mehe-dint1). Terminand studiile gimnaziului dinCraiova, a intrat in invétamint ca institutor,apot a fost numit revizor gcolar i apoldirector al unel gcoale primare din Turnu-Severin.

A publicat : Catalogul anual, Dictionargeografic al judolut Mehedinft, Atlas geo-grafic al Moka' .51Ceheding (1895), Calen-darul societtkei comerciale agricole din T.Severin. Urme romane In Mehadia ,s-i Xe-hedinit (1896).

Staehli (loan). Bancher, nascut inSvitzera la 1846, Februarie. A facut stu-dil comerciale la Berna gi apot a intratIn acel ora g inteo casa comerciala la 1863.

De acolo a venit in România la 1869 gis'a stabilit ca impiegat inteo casa comer-ciala din Braila ; la 1871 a parasit aceacasa gi a venit in Bucuresd in calitate decasier-comptabil la intreprinzatorul de caíferate Jean Marie, la care a stat pana in1877.

La aceasta epoca, J. Staehli deschide inBucurescl o casa de banca, mal intaiù inasociatiune cu Ruffer pana la 1888, cand

§ON 172 ON

ja singur directiunea case! de banc.i, avêndpe Braicof comanditar.

E unul din actionarii cel mai irnportantlaI fabricei de postav Bulms1 si al societktelde pielArie Mandrea.

Stancescu (Constantin. I.) Pictor,niiscut in BucurescI la 20 Octombrie 1837.Dup6 terminarea liceulul la 1855, a urmatcursurile faculatei de drept si a invétatpictura cu TAtArescu.

Apoi in 1857 a plecat la Paris ca bur-sier.al statulul si a urmat seapte ani cur-surilescoalei de Bele-arte, trimitand de a-

colo mal multe tablouri cari se gAse-sc inpinacoteca din Bucuresci.

Numit la 1865 profesor de istoria artelorsi de esteticA la scoala de Bele-arte dinBucuresd, asa-A este director al acesteIscoale.

Este membru in Comitetul teatrelor incAde la 1877.

Ca pictor, C. Sancescu a fAcut portre-tele artistilor teatrului national, carl se gA-sesc in galeria de sus a teatrului.

A scris pentru teatru : Résbunarea mor-dramà (1854), 13 Septembrie,

istoric, `Bunul pdrinte, comedie (1853).A tradus i numeroase piese din reper-

toriul francez.

Stancescu (Dimitrie).Profesor, nAs-cut la 1863 in satul Zanoaga judetul Ro-manati.

A fAcut studiile sale primare in Craiovasi in seminarul din R.-Vélcea (1877-1881).A urmat apoi seminarul central din Bucu-rescI (1881-84) i facultatea de teologie(1884-88), obtinând titlul de licentiat inaceastA ramurà.

La 1889 a fost numit profesor titular lagimnaziul din Slatina. Peste un an a fostpermutat in BucurescI si astii-z1 functioneazAla liceul Mate! Basarab.

De la i Aprilie 1894 Ora la I Ianuarie1896 a ocupat in Ministerul Cultalor, pos-tul de defensor eclesiastic al circumscrip-Pei Cu inceperea lui Septem-brie 1894, ocupà i locul de director al li-ceulul particular Lamina din Bucurescl, fon-dat la 1876 de d. Daniel R. Cordescu.

Principalele sale scrierl sunt : Originacre,stinismuluf la RomdnI, Degenerarea mo-rald lag de scdderea sitntuluf religios laRomdnf, Statistica morald despre sinucideri,

Istoria sacrd a vechiulut testament, Istoriasacrd a noului testament, Despre dogmele jintisterele bisericef ortodoxe.

Stancescli (Dumitru).Publicist, nAs-cut in Bucurescl la 20 Decembrie 1866.

A facut studiile sale la Liège, unde aluat in 1891 doctoratul in stiintele politicesi administrative.

A publicat : Basme, Alte basme, Snoave,Glume ji poveffl, Basme ji snoave 710111, Lagura sobe!. A tradus : Economia politicd deLuigi Cossa, Den4a, Francillon de Dumasfija.

A infiintat la 1895, impreunA cu libraruleditor Carol Miiller : 'Biblioteca pentra totiIn care se publicA cele mal bune dirti ins-tructive.

Stanescu (Chivu).Locotenent, miscutla 14 Noembrie 1834, mort la 30 August1877. Intrat in armatA ca soldat la 1851,e inAltat in 1866 la gradul de sub-locote-nent. In capul companid sale din Regim.ro de dorobantl, el moare in reduta Gri-vita, la atacul din ziva de 30 August1877.

Statescu (Eugenie).Avocat, om po-litic, nAscut la 1838. A flicut studiile saleIn tar6 si le-a terminat in Paris, de undes'a intors cu diploma de doctor in drept.

A colaborat la mal multe ziare liberalesi s'a ocupat in special de avocaturà pAriAla 1868, cand incepe cariera sa politicA sieste ales in mal multe rêndurI deputat in Ca-merA.

Pentru prima cal-A intrà in Minister la 24 Iulie 1876, la departamentul Justitiel, in cabi-netul Ioan l3rAtianu, i pàstreazA acest por-tofoliu pan5. la 27 Ianuarie 1877. La 23Septembrie 1878 revine iarAsi la Justitie,011A la ii Iunie 1879. Apoi de la roAprilie 1881 panii la 9 Iunie 1881 e Mi-nistru de Interne, când trece la ExternepAna la i August 1882. La aceastà epocAreia departamentul Justitiei pan5. la 30Septembrie 1883.

La 1895 Octombrie, a luat portofoliulJustitiel in Ministerul de sub presidentialuI Dimitrie Sturdza si l'a pAstrat paril la21 Noembrie 1896.

La 1897 a fost ales presedinte al Sena-tulul la sfêrsitul sesiunel, cand s'a formatin Martie noul guvern sub presidentia lui

STA 17 STA

Dimitric Sturdza. La 1898 a declinat onoa-rea dc a mal fi reales.

Stavrescu (Raluca). Artistii drama-tick nAscutà in Focsani la 1836, incetatàdin viatà in Bucuresci la 1884. A debutatpe scenii la 1853, judind mal intâth la tea-trul din Craiova 12 au! ; de acolo a trecutla Iasi si pe urmA la Bucuresci. In 1878 afost primità ca societará a teatrului natio-nal din Bucuresci, dar n'a putut juca mutttimp cAci imbolnAvindu-se, a petrecut maitoate stagiunele dintre 188o si 1884 instréinatate. La 1883 Corpurile legiuitoareacordase artiste! Raluca Stavrescu o re-compensA nationalA pentru meritele saleartistice.

A jucat rolurile principale din mai totrepertoriul dramatic si s'a distins cu deo-sebire in Nebula din amor, Maria Tudor,Curierul de Lyon, Vi ata unet comediane,Cerjetoarea, etc.

Steege (Ludovic).Medic, om politic,de originA germank niiscut la 1813, incetatdin viatà la 28 Martie 1872.

A inceput prin a fi medic de despirtiresi medic primar in Moldova, dind a siscris cartea sa Les eaux minérales de Slanicen nfoldavie (1854).

Avénd tot de o data vaste cunostintejuridice, este numit mal têrzi6 membru inComisiunea centralA din Focsani si apoimembru la Casatie.

L. Steege a mai fost agent diplomatical t6re! la Viena, Berlin, Petersburg, si aacut parte din deputatiunea care a mersla Dilsseldorf in 1866, spre a notifica ale-gerea Principelui Carol, ca Dom al Ro-tniiniel.

Sub domnia lui Cuza, a fost ministru deFinance de la 12 Octombrie 1863 plina la26 Ianuarie 1866.

Apoi in 1867 a mai fost Ministru deFinalice de la 19 August panA la i Octom-brie acelas an.

Stefanescu (Grigore).Profesor, nits-cut in 1838. A flicut studiile in tarà si le-aterminat in strèinAtate, intorcêndu-se Cutitlul de licentiat in stiintele naturale. La18 Noembrie 1864 a fost numit profesorde geologie i mineralogie la facultatea destiinte din Bucuresci.

Este membru al Academiei rom:ine, di-

rector al cabinetutui de palcontologie si la1897 a fost numit rector al UniversitAteldin Bucuresci.

§tefanescu (Grigore). Profesor dedintec, compozitor muzical, n5scut la 1843.

La 1872 a fost numit profesor la Con-servatorul de muzial si declamatiune dinBucuresci, post pe care 'I ocupà si inprezent.

Compositiuni principale : Ingere dulce,romantk In z,yzdar giindesc la tine, Mdn-drulito de la mnnte, Cantu de fericire, etc.si partitiunea operetelor : Scaiul Bcfrbatilor,si dramelor CEdip Rege, Pygmalion.

Are si multe composipuni de muzidireligioasi.

§tefanescu (Sabba).NAscut in Cra-iova la 1857. A fAcut studiile primare sisecundare in acel oras, iar pe cele supe-rioare la Bucuresci si la Paris. S'a ocupatCu stiintele naturale si in special cu geo-logia i Cu paleontologia.

A publicat stiintifice originate simanuale didactice. Principalele sale pro-ducpuni stiintifice sunt : Contribution a l'é-tude des faunes sarmatiques, pontiques et le-vantines, apitrutà in Mémoires de la sociétégéologique de France, Xemoritt relativ lageologia districtului Dolj, Memorin relativ lageología districtulut Argeb inserate in Anua-

biuroulut geologic in colaborare cu d-ni!Grigoriu Stef:inescu si Constantin Botea, lacare a contribuit cu descriptia i reprezen-tarea districtelor Mehedintf, Dolj, Arges,Olt, Teleorman, R.-SArat, BacM

Botosani. Charta geologicli a d-lui Mat.M. DrIghiceanu (critidi), L'e;ténsion descouches sarmatiques en Roumanie, L'usage descon glomerats tertiaires de la Muntenia, Lescouches géologiques traversées par le puíts ar-tésiens de .51Carculesti dans le Taragan de Ia-I omiqa, publicate in Analele Academiet ro-mane §i in Bulle/in de la société géologiquede France, Nout observatiunt geologice inDobrogea si Stud in geologic asuprct impreju-rimilor CraioveT, apiirute in Revista jtiiutificif,Manttalele didactice, scrise inteun stil clarsi precis, pcntru clasele secundare, anume:Fisiografia pentru cl. I. Zoologia ji botanicapentru cl. II, Mineralogia ji geologia pentrucl. III.

A fost profesor de stiintele naturale lascoala de comerciù din Bucuresci si mein-

STA - 174 - STE

bru al fostulul biuroù geologic. Astit-zi estedirector al liceulul Sf. Saya §i profesor de§tiintele naturale la acela liceì, membrual societatei geologice din Francia §i mem-bru corespondent al Academiei romane.

Steiner (Sigismond).Medic izraelit,nitscut in Bucurescl la 1838, incetat dinviata in Bucurescl la 1891. A facut studiilemedicale in Viena §1 intorcandu-se in taraa fost numit la 1878 medic §ef al spitalu-luI Caritas din Capitala, ocupand acest postpana la mpartea sa.

Foarte iubit de clasele sarace ale ora§ului,s'a semnalat prin ingrijirea ce da celor lip-sil,' de mijloace.

In timpul rezbelului Independentel (1877-78), a avut directiunea unel ambulante laColentina.

Steriu (Constantins).Bancher, nascutin Bra§ov la 1833 Februarie. A acut stu-diile la liceul roman §i la cel german dinBra§ov. Apoi a venit in Bucuresci §i a in-trat ca impiegat la casa comercialit Anghe-lovici unde a stat doI ani.

Reintors in Bra§ov a deschis acolo ocasa de banca in 1858 pe care a tinut'opana la 1881. In acela§ timp a intemeat §iin Bucurescl la 1878 casa de banca Steriuet C-je pe care o are pana asta-zi in to-varit§ie cu fiul séù.

A fost in Bra§ov mare intreprinzator delucrad, §i antreprenorul accizelor aceluiora.

Stirbey (principe, Alexandru).Nits-cut la 1836 in Bucurescl, fiul DomnitoruluIBarbu Stirbey, incetat din viatii in Bucuresclla 2 Martie 1895.

A fost Ministru al Lucrarilor Publice dela 23 Martie 1888 pana la 12 Noembrieacela§ an, apol Ministru de Interne de la12 Noembrie 1888 la 29 Martie 1889 §imal tarziù Ministru de Finance de la 29Noembrie 1891 la 18 Decembrie 18:91.

Stirbey (principe, Barbu).Fost Domnal Munteniel, nascut in Craiova la August1799, incetat din viata la Nizza in 12 Apri-lie 1869. Era frate cu voda Bibescu. Un-chiul séù, vornicul Barba Stirbey, ibatoata averea, cu conditiune poarte nu-mele.

Crescut mal intéiÚ In coalele din Bucu-

resci, merse la 1817 in Paris, unde studiadreptul §i §tiintele de stat. La 1821 se in-toarse in tara tocmal cand isbucni mi§carealul Ipsilante, §i fu silit sa se a§eze in Tran-silvania, pana la 1825.

Sub domnia lul Voda Al. Ghika, el funumit director al Vistieriei (Ministerul deFinance) §i la 1829 secretar al comitetululinsarcinat cu redactareaStatutului organic.Subadmmistratia lui Kisselef, fu unul din ceitrel membril al divanuluI executif Pnsarcinatcu conducerea departamentulul internelor.Numit in 1831 secretar de Stat, devine in1834 Ministru al Invétamintului public, apoldupe ce §ezu dol anl la Paris, se reintoarsein 1837 §i fu numit Ministru al Dreptatel.

Plecaf iara§i la Paris in 1841, nu se re-intoarce in tara de cat la 1843 cu prilejiulalegerel Domnului cand pune candidaturasa, contra fratelui séù G. Bibescu.

Cu toate acestea, sub domnia frateluIprime§te in 1844 portofoliul Ministerului deInterne §i leaga numele s66 de cate-va lu-crarl importante precum podul de la Sla-tina, cheul portului Braila, etc. La 1847parase§te iara§I tara §i se stabile§te in Parisde unde nu se intoarce in tará de cat la1849, dupe ce fratele sé6 cazuse din domnie.Nemultumirile partidului national, protec-tiunea prea puternica arata Rusia, sla-biciunea Portei, contribuirá mult pentru aface lui Voda Stirbey o domnie grea de dus§i ast-fel la 1853 cand trecura Ru§ii Pru-tul, isbind in autoritatea Sultanului, Dom-nul primi porunca din Constantinopole saparaseasca provizoriu tara. Isbucnind rez-belul, el pica. §i se retrase la Viena, unde§ezu pana la evacuarea Principatelor de catreMuscali. Reintcrs in tara el reina frineledomniel pana la Iulie 1856, cand venimacamia 4a trei.

In urma unirei, §i alegerel luIVoda Cuza,se retrase in Francia.

Stoenescu (M. Theodor). Publicist,nascut in Braila, la 23 Septembrie 186o.

A terminat liceul Sf. Saya din BucuresclIn anul 1879, a urmat cursurile facultateide medicina §i facultatel de 'itere, farainsa a le termina. In acela§ timp a urmat§i a absolvit Conservatorul de muzica §ideclamatiune din Bucurescl, obtinand di-ploma de laureat al acestor §coale, in anul1882.

Pana la 1894 n'a ocupat nicl o functiune

STE - 17$ STO

publica: la 16 Noembrie 1894 a fost numitfunctionar in directia Cultelor din Minis-terul Cultelor §i Instructiunei Publice.

La 20 Ianuarie 188o, in timpul cand urmala facultate, a fundat Revista Literard, pecare o dirijeaza §i pana asta-zi in al i8-leaan de la aparitia acestei publicatiunl.

Scrierile sale sunt : Poezit, (1880-1883),Nuvele, (1880-1883), Nunta Neagra, dramain 2 acte in versurl. Solia,Noplt Albe, ZileNegre, Decena', (1884-1892), Nuvele, Teatru,Severo-Torelli, dupé Fr. Coppée, Athalia,dupé Racine, N,uvele inedite, Poe.zit (1892-1896), Cronict, Anecdote, La Bdt, coinediein versuri, Director, comedie in proza,In Noaptea mea, poezii dupé d-na Galeron,Ades bdrbatul scbimbd, cotnedie in donaacte, Elisa, (M-elle du Vigean) drama in

act, Pentru Coroand, (dupé Fr. Coppée),drama in 5 acte, Curs teoretic de declamutiune,un vol. Lina, roman.

Stoicescu (Constantin).Avocat, nas-cut in Ploe§ti la 1852. Elev al liceululMateI Basarab, doctor in drept al facultateidin Paris, a intrat in magistratura la 1876judecator la tribunalul Ilfov. Inaintat pre-§cdinte la acela§ tribunal in 1872, ocupaacest post pana in 1877 cand trece ca primsecretar la legatiunea romana din Paris. La1879 reintra in magistratura ca procurorde Curte pana la 188 Apol demisioneaza§i colaboreaza ca prim redactor la ziarull'Indépendance Roumaine. Ales deputat aljudetulul Prahova la 1882, face parte dinCamera liberala- pana la 1888. In 1890 esteiaril§I reales de alegatoril ora§ului Ploe§ti. La1895 intra in Ministerul de sub pre§identialuI Dimitrie Sturdza ca Ministru al Lucra-rilor Publice, de la 4 Octombrie 1895 la2 Noembrie 1896, cand a trecut la ExterneIn cabinetul P. Aurelian. La 31 Martie 1897a demisionat.

Stoicescu (Gheorghe).Medic, nascutin Bucurescl la 14 Mal 1845. A facut stu-diile in tara §i a terminat facultatea de me-dicina din Paris. Este de la 1887, profesorde clinica medicala la facultatea de medi-cina din Bucurescl, medic primar la spita-lul Colea §i membru in consiliul sanitarsuperior.

A publicat : Du friss-on (1877), Lectiuntde clinicd medicald (1888)

Stolojan (Anastase). Om politic,nascut in Craiova la 5 August 1836. Acut studiile sale in tara §i le-a terminat laParis de unde s'a intors cu titlul de licen-riat in drept. Fost cat-va timp procuror laTribunalul Dolj §i la Curtea de apel dinCraiova (1865), e ales in 1868 Primar alCraiovei, §i ca deputat cu incepere de la 1869,face parte dinCamera aproape in toate legisla-turele. A facut parte din cabinetul de subpre§identia lul Ion Bratianu, ca Ministru alJustitieI de la il Iulie 1879 pana la 29Iulie 188o §i ca Ministru al Domeniilor dela 2 Februarie 1885 pana la 1887. La 3Februarie 1896 a intrat in cabinetul de subpre§identia lul Dimitrie Sturdza ca Ministrude Interne pana la 21 Noembrie acela§ an.Demisionat, la 31 Martie 1897 a luat por-tofoliul Domeniilor.

Storck (Carol).Sculptor, nascut la 2 IMai 1826 la Hanau (Germania), incetat dinviata in BucurescI la 18 Mai 1887. Imbra-ti§a de tinar meseria de gravor pe metal,plectind in 1847 la Paris, spre a face studilspeciale.

Isbucnirea revolutiei de la 1848, ii sili silparaseasca capitala Franciei, §i veni in Bu-curesci unde primi locul de gravor in ate-lierul ¡Irme! I. Resch, bijutier in Bucu-rescl.

Dupé scurt tirnp, a parasit definitiv gravura §i incepu sá produca ornamente dearta decorativa in ipsos.

Ca sculptor in lemn, a ecsecutat operainsemnata, `Biserica Curtea de Arge,c care seafla asta-zi la Muzèul nostru §i care operaa fost trimeasa la expozitia din Paris de la1867, din partea guvernulul roman.

Dupé o muna indelungata, reu§i sa pro-duca §i lucrar-1 in marmora, intre altele :Statuea Cantacuzino, in fata Bisericelspitalulul Coltea, Domnita 93dlaia, Reginanoastrd Elisabeta, reprezintata ca sorà" decaritate pe timpul rézboiulul Russo-Turc,Statuea reposa/e! Prinieset Maria, care seafla in parcul de la Cotrocent busturile Ma-jestdtilor Lor, §i infine o multime de bus-turi de barbati insemnatl al tare noastre,ca `Barbu Catargiu, V. Boerescu, Kogdlni-ceanu, Costaforu, C. A. Rosetti etc. cal-1 de-coreaza in parte, sala parlamentulul nostru.

A mal facut monumentele comcmo-rative pentru soldatil cazutl in rézboiti

STO -176- STO

la Grivita, Prahova §i Vidin, §i o mul-time de alte lucrar! artistice.

Corpurile legiuitoare aú acordat lui C.Storck drepturile de cetatenie.

In 1865 a fost numit profesor la cate-dra de sculptura §1 perspectiva a coalel deBele-arte din BucurescI, §i a ocupat acestpost onorific pana la moartea sa.

Storck (Carol).Sculptor, fiul celuiprecedent, nascut in Bucurescl la ro Mal1854.

Absolvent premiat al Academiei regaleda Bele-arte din Florenza (1870-75) eleval renumitului sculptor, prof. A. Rivalta, la1876 pleaca la Philadelphia (Statele-Unite)unde'§i urmeazà studiile patru ani.

Rechiemat de parintele s66, se intoarceIn tara la 1880, dandul ajutor puternic ininterprinderile sale. Dupé moartea tatalul

rémase §ef al atelierului.Din operile sale executate rn marmora,

dupé modele facute de d-sa, vom mentiona:Statuea d-net Anna Davila la azilul Elena-Doamna, Protopopu Tudor, Forta ci Pru-denla pentru fatada Palatului Justitiei, bus-turile fraiilor Golesct al Generalulut Ma-gheru la ,Camera.

Din lucrarile sale de arhitectura, sunt de re-marcat, capela E. Luther, a familieI Bra-gadir ji Xicolae Mihail din Craiova.

A fost naturalizat la 1895.

Strajanü. (Mihail). Profesor, publi-cist, nascut la 1841 in Transilvania. A facutstuda la Blaj, a terminat facultatea de li-tere din Bucuresci, facultatea de filosofiedin Berlin (1872) §i apoi a intrat in pro-fesorat.

Este de la 1873 pana in prezent profe-sor de limba romana la liceul Carol dinCraiova.

A publicat : Anuarul de statisticd (188o)Manualul de gramatica limbet romdne (188 r),Curs de lintba italiand. Grddinele de copit(1887), fanual de bund cuviintd 1(1890),Inceputul renascerei nationale (189 1), Prin-cipii de literaturd (1892), Trincipit de es-teticd ji poeticei (i893). Epistolar (1893),Chestiunt literare ji pedagogice (1'897).

Strat (Ioan).BArbat de stat, profesor,economist, nascut in Roman la 1836, ince-tat din viga in Bucuresci la 20 Octombrie

1879. A facut studiile juridice §i de stiintede stat la Universitatile din Paris §i Berlin.

Intors in tara., a inceput prin a fi secretarintim al Ministrului de Interne din Mol-dova, apol la 186° este nuFnit profesor deeconomie politica la Universitatea din Ia§1,§i peste douè luni rector al acelel Univer-sitall.

La infiintarea Consiliului de stat in 1864,face parte din aceasta inalta institutiune.

La 19 Decembrie 1866, loan Strat infraIn Ministerul de sub prezidentia lui C. Bo-sianu, luand portofoliul Financelor de la26 Ianuarie 1865 pana la 14 Ianuarie. a-cela§ an ; apol in cabinetul Ion Ghika esteMinistru al Cultelor de la 19 Iulie 1866pana la 2 Martie 1867. In sfar§it in cabine-tul L. Cartargiu, este iarli§i Ministru de Fi-nance de la 30 Ianuarie 1876 pana la 4Aprilie acela§ an.

I. Strat a fost agent diplomatic al tareila Paris §i Constantinopole.

Opera sa principala este Economia poli-ticd (1869). A mal. publicat : Un coup d'oeil sur le question roumaine (1858), De ha-lorum jure criminali (1859), Studit asuprabudgetulut (1868).

Strousberg (Bethel Henry). Mareintreprinzator de lucrari, nascut la Neiden-burg (Prusia) la 20 Noembrie 1823, incetatdin viata la 31 Mal 1884 iu Berlin.

De origina izraelita, botezat la Londra,era functionar in comptoarul de export alunchiulul sèú in acel ora.

A inceput mai tarziù sa colaboreze laziare comerciale, facand §i pe agentul pen-tru o societate de asigurare. La 1848 aplecat in America §i s'a reintors in Lon-dra la 1855. Apoi se muta in Berlin §i la1861 are ce 4 d'antéiù intreprindere de dru-muri de fer in Germania, cu un consortiumde capitali§t1 englezl. La 1863 ja alte con-cesiunl in Ungaria §i la 1870 vine In Ro-mania unde ia marea concesiune a lacere!drumurilor de fer BucurescI-Ini, Bucuresci-Varciorova, pe un termen de 90 anl, con-cesiune réscumparata de statul nostru maltérziu.

Concesiunea aceasta precum se §tie, adat nascere la numeroase procese §i con-flicte.

La 1875, Strousberg are in Rusia o altaconcesie de cal ferate, da faliment, esteecspulsat §i se intoarce in Berlin.

12

STO 177 STR

Sturdza (Alexandru). Fiul primuluiguvernator al Basarabiei, nascut in Iasi lar8 Noembrie 1791, incetat din viata la 13Iunie 1854. Primeste educatiunea sa in casaparinteasca si este atasat in 1809 la Minis-terul Treburilor streine al Rusiel, de undee trimis cand la Viena, cand la Paris panain 1816. La 1821 demisioneaza si se sta-bileste in Odesa.

La 1828 vine in Bucuresci, chernat deautoritatile rusesti spre a dirija cancelariaarmatei de ocupatiune.

La 1830 demisioneaza din diplomatiarusa. La 1843 a fost cat-va timp epitrop alseminarulul Socola din las/.

A publicat : Essai sur les lois fondamen-tales de la nature hutnaine et de la société(18r 1-1812), Souvenirs de vieillesse, Consi-dérations sur la doctrine et résprit de l'Egliseorthodoxe, LiCémoires du voyageur tnalgré lui.

Sturdza (Alexandru A. C.) Publi-cist, nascut in Iasi la ro Mal 1867. A fa-cut studiile sale parte in tara, parte in strèi-nittate.

A publicat: Marcu Aureliit studiu istoric,arheologic i filosofic (1890), Les facettes,versuri in limba franceza (1891) E4a, ro-man in limba franceza (1892), Sophocle,Oedipe rege, traducen in versuri (1894),In lumea socialistd (1895), Unde duce so-cialismul, traducerea satirel lui E. Richter(1895), Pimentel Clavier, versurl (1896).

Al. Sturdza a fost sub-director al Muzeu-lui national de antichitati i ef de ca-binet la Ministerul Instructiunel Publice.

Sturdza (Dimitrie). Om de stat,istoric, numismat, financiar, publicist, nascutla Miclauseni (Roman) la io Martie 1833.

A facut toate studiile sale in Germaniacu deosebire la Munich, Bonn, Berlin,

unde a studiat stiintele de stat.A intrat in viata politica la 1857, cand

n'avea de cat 24 de ani, ca secretar al Di-vanului ad-hoc, insarcinat cu facerea proce-selor ver:bale. Apoi in 1858 si 1859, a fostsecretarul comisiunel interimare care a pre-cedat alegerea lui Voda Cuza.

Dup6 alegerea acestuia ca Domn al Mol-dovei, Dim. Sturdza indeplini cat-va timpfunctiunea de secretar particular al Dom-nitorulul, i apol fu Ministru in Moldova.Pana la 1866 se tinu departe de viata po-litica oficiala, fiind irisa amestecat in mis-

carea ce se pregatea contra DomnitoruluiCuza, i redactand ziarul Clopotul, dimpreuniicu Petre Mavrogheni.

Dupé abdicarea Principelui AlexandruIoan I, Dim. Sturdza face imediat parte dinguvernul intocmit de Locotenenta Domneascala i r Februarie 1866, ca Ministru al Lu-crarilor publice si conserva aceastii demni-tate pana la 2 Martie 1867.

La 1870, sub presidentia lui loan Ghika,ia portofoliul Financelor pana la i r Martie1871; apoi de la 1876 pana la 1888, esterénd pe rénd Ministru de Finance, Lucradpublice, Exteme, Instructiune publica incabinetele de sub presidentia lui loan Bra-tianu.

Dim. Sturdza a fost unul din principaliiintemeetorl al Societatei creditului funciarrural, al carel director este pana in present.

In urma morid lui loan Bratianu, con-sresul liberal din Iasi l'a ales sef al parti-dului liberal in 1892.

La Octombrie 1895, dup6 retragerea par-tidului conservator de la arma statului,Dim. Sturdza a compus un cabinet liberalsub presidehtia sa si a detinut puterea panala 21 Noembrie 1896 cand a venit in lo-cul sCú. P. Aurelian. La 31 Martie 1897,Dim. Sturdza a reluat presidentia consi-liului.

Membru si secretar al Academiei romane,numismat si scriitor de mare valoare, Dim.Sturdza a dirijat publicarea documenteloristorice cunoscute sub denumirea : Colec-tiunea Hurtnnzachi; de la 1888 a inceputpublicarea unel lucrad ce poarta titlul : Acte

,s1 documente rélative la istoria regenerdretRomaniet, din carl aú aparut deja 7 vo-lume.

In afara de aceasta, intre principalele opereale lui Dim. Sturdza, trebuesc semnalate :Ajutorul comerciantulut, agricultorulut §i in-ginerulut (1873) in colaborare cu I. Ghika,Uebersicht der Miin.zen und nzedaillen desFursténthums Romiinien Moldau undche! (1874), Memoriu asupru portretelorDomnilor rotnéint (1874), Financele Romcinietde la 1871 prind la 1875, Eudoxie Hurmu-.zachi (1877), Conventiunea czt Rusia (1877),Nutnisittatica romtind (1878), BesarabiaDobrogea (1878), Discursurt pedagogice(1888), Europa, Rusia §i Romdnza (1890),etc, etc.

Sturdza (principe, Grigore. M.)

STU - 178 STU

Nascut in Ia§I la 1821, fiul fostului Domnal Moldovel Mihail Sturdza. facut stu-di:z in Francia §i la Berlin. Apol a intrat inarmata otomana §i dup6 ce a ajuns la gradul degeneral sub numele de Muklis-pa§a, a trecut cuacela§ grad in cea moldoveneasca. Candidat latronul Moldovel in 1859, a renuntat la aceastacandidatura spre a se face unirea principa-telor, §i de la acea epoca pana in prezent,a facut necontenit parte din parlament fieca deputat fie ca senator.

A publicat : Legile fundamentale ale Uni-versulut (1894).

Sturdza (principe, Mihail).Fost Domnal Moldovei, nascut la 1795 fiullogof6t Grigore Sturdza, Yncetat din viata inParis la 8 Mai 1884. A ocupat sub domnialul Calimachi §i Mihail Sutzu mal multefunctiuni publice, pana cand sub administratialui Kisselef a fost numit Ministru de Fi-nance al Moldovei. Chemat sit faca partedin comisiunea insarcinata cu elaborarea Re-gulamentului Organic, el plea in 1830 laPetersburg dimpreuna cu Vilara ca sa re-prezinte Muntenia spre a infati§a Impèra-tuluf noua Constitutie.

La 1834 gratie sprijinului Rusiei, fu nu-mit Domn al Moldovel §i donmi pana la1849, cand in urma conventiel de la Balta-Liman, tronul fu incredintat nepotului sèiaGrigore Ghika.

Retras in Paris, a trait acolo !Dana la 1884unde a §i incetat din viata, lasand o averecolosala. Impartirea acesteI averi a dat nas-cere la un mare proces intre copii princi-pelui Mihail, proces care s'a judecat atat inFrancia cat §i in Romania.

Sturdza (Vasile). Mare om de stat,fiul vornicului Const. Sturdza din Bérlad,nascut la 8 Noembrie 181o, incetat dinviata la Ianuarie 1870. A facut studiile instrèinatate §i s'a intors in tara la 1833. Panala 1849, s'a ocupat mal mult de agricultura,cu toate ca. era amestecat in luptele poli-tice din acele vremuri.

La 1849 a fost numit judecator la Di-vanul Domnesc din Ia§I §i a stat in aceastafunctiune pana la 185o cand a fost numitMinistru de Lucrarl publice pentru Mol-dova. La 1856 reintra ca prezident al Di-vanulul Domnesc §i la 1857 trece comisaral guvernului pe langit Banca nationala aMoldovei.

La 1858 Septembrie, este ales membrual Locotenentei Domnesci din Moldova §idesvolta toata activitatea sa pentru ca, des-chizandu-se Adunarea nationala, sa se pro-clame unirea Principatelor.

La 1859 Ianuarie 15, formandu-se celd'intiù minister sub domnia lul Voda Cuza,Vasile Sturdza flgureaza ca Ministru de In-terne §i prerdinte al Consiliulul din Mol-dova. Atuncl in §edinta Adunarei de la 20lanuarie, dup6 propunerea lui M. Kogalni-ceanu, se voteaza urmatoarea motiune: «Adu-narea electivd pretuind patriotismul si cura-/al cu cari d-nu Vasile Sturc4a ,si A. 'Panafool Caimacamt, au apdrat demnitatea noastrdin contra lovirilor ci inrdurilor din lduntrufi din afard, declard cd ad bine meritat dela patrie. O medalie va fi fdcutd pe comptaStatulut, pe care va fi inscrisd incheerea Adu-ndret precum §i data cdt ad o cdrtnuit d-ni!Vasile .,5tztrcloza §i A. Panu».

La 14 Februarie 1862, infiintandu-se 'MaltaCurte de casatie, V. Sturdza este numitprimul el prerdinte. A ocupat aceasta ul-tima functiune pana la 1868 Octombrie 19cand s'a retras in viata privata.

Suliotis (Christodul. J).Publicist §iavocat, nascut la Braila in 3 Martie 1854.Elev al §coalelor din Braila §i Bucuresci, aterminat studiile sale juridice in Paris, Bru-xelles, obtinand apol titlul de doctor in fi-losofie §i litere, §i de doctor in drept. In-trat in magistratura la 1874, demisioneazala 1879 §i scoate in 1881 un ziar cotidiancu titlul Curierul Romániet, colaborand totde o data la revistele Convorbirt literare,Revistd literard, Dreptul §i la ziarul fran-cez Journal du droit international care apareaIn Paris.

Principalele sale scrieri sunt : Compen-dium de psicologie, lijada lut Omer, carteaI-a (traducere), Regulele ortografice ale limberrontdne, Elemente de drept coustitutional, Ele-mente de drept administrativ, La réforme ju-diciaire en Roumanie, Le droit naturel, ouphilosophie du droit, Nicola e Blaramberg,omui si faptele sale.

Ch. Suliotis a fost in multe randuriales deputat al Braila

Sutzu (Alexandru). Fost Domn alMuntenie/ de la 18x2 pana la 1821, incetatdin viata la 18 Ianuarie 1821.

Adversar al mi§carei eteri§tilor, inlesnita

STU 179 SUL

de Voda Caragea, Grecii ara pus pe capi-talud Iordache s omoare pe Sutzu. Acestalasa insa sal cada pistolul din mana, inmomentul cand era sa comita crima.

Atuncl revolutionaril recurg la otrava §ipun pe medicul lui Sutzu anume Cristasi,

otraveasca fantaneaua ce o avea la brat.El a §i murit la 18 Ianuarie.

Sutzu (Alexandru). Doctor in me-dicina, nascut la 1837, profesor de medi-cina legan. §i clinica mentalá la facultateade medicina din Bucuresci, numit la i881.A dirijat ani indelungati ospiciul de alienatide la Miircuta §i a infiintat in Bucuresci ocasa de sanatate pentru cautarea boalelornervoase.

A publicat : Consideraliunt asupra epilep-sia maniet epileptice (1868), Ospiciul Mdr-cura (1869), Alienatul in faia societNet ci asciintet (1877), Despre mecanismul aliena-puna mintate (188o).

D-rul A. Sutzu este membru in consiliulsanitar superior.

$utzu (principe, Domnal Moldovei, nascut in 1792 la Constanti-nopole, incetat din viata la 24 Mai 1864.Era de doui anl interpret pe langa Divanul

Tack (Jules). Inginer belgian, nascutla Woumen (Belgia) in 1847. A fácut stu-diile la Gand, dobandind de la §coala depodurl §i §osele din acel ora, titlul de in-giner. Terminand studiile, a fost angajat la1871 de catre compania engleza" Barklay cainginer pentru construirea podurilor de ferpeste riurile din Romania, concesiune datainca de sub domnia lul Voda Cuza.

La 1879, terminand aceasta lucrare, a in-trat la uzina Lemaitre din calea Vacare§ti,ca director al acestuI stabiliment (Lemaitreinfiintase inca de la 1866 o fabrica de ma-§ine agricole, locomobile §i treeratori).

Sub directiunea lui Tack, care in 1879a luat chiar succesiunea lui Lemaitre dece-dat, stabilimentul ia o desvoltare din ce ince mal mare, §i el isbute§te In parte, sa ni-

Moldovel, cand fu chemat la 1819 sa in-locuiasca pe Domnul Scarlat Calimachi.

Fiind afilat eteriel, el pregati §i inlesninavalirea lui Ipsilanti de la 1821, dar funevoit sá fuga din causa ostilitktilor gene-rale ce se ivira, §i se duse in Besarabia.Autorizat sa treaca prin Austria spre a sea§eza in Italia, fu totu§i arestat la Briinn§i condus la Goritz, unde fu inchis patruani. Cerênd §i obtinênd impamèntenireagreceasca, a fost mai têrziii In diferite r6n-duri Ministru plenipotentiar al Greciei laPetersburg §i Paris.

In r854, a intocmit §i prezidat in Atenavestitul Comitet de salut public, care aprinseinsurectiunea din Epir §i. Tesalia.

$utzu (Nicolae).Om politic, nascutin Constantinopole la 1799, incetat dinviata in Foc§ani la 20 Ianuarie 1871.

Emigrat in Transilvania la 1821, in vre,mea invaziunel luI Ipsilanti, se reintoarceIn Moldova, unde sub administratia lui Ki-selef, deveni secretar de stat, iar mai têr-zit't fu Ministru la diferite departamente subVoda Mihail Sturdza. El este cunoscut §ica publicist prin studiile sale economice,intre altele Statistica Moldovet (185 o), apa-ruta in limba franceza, elena §i romana.

miceasca concurenta ce faceara in tara fa-bricele streine.

Asta-zi mal tot materialul necesar pri-mariilor pentru igiena publica, agricultori-lor pentru cultivarea pamêntului, ese dinfabrica Lemaitre, de sub directiunea luiTack.

Capitalul casei a ajuns la 1,200,000 le!,in actiuni cu dividende.

Taciu (Toma). Bancher, niiscut inPloe§ti la 1844. Dupé ce a terminat §coa-lele primare, a facut studiI la §coala comer-cian. din Bra§ov. Apol a intrat la bancaotomana din Bucuresci ca functionar de la1862 pana la 1870.

E§ind de acolo, s'a stabilit ca bancher in

SUT i8o SUT

Buctiresci strada Lipscanl la 1870, pe comp-tul séti propritt.

A fost ajutor de primar in consiliul co-munal al Capitalel la 1885.

Tacu (Dimitrie).Jurisconsult, magis-trat, nascut in Ia§i. Terminând studiile ju-ridice la Ia§i, a intrat in magistratura. la 2Noembrie 1868 §i a inaintat pana la gra-dul de consilier la Curtea de casatie.

Scrierl Dreptul de legislatiune al popo-rulut romtin (1862), Elemente de procedurdcivild (1868), Dare de seamd cdtre alegd-toril din Ia,st (r866), Discurs cu ocasiuneanoulut an judecdtoresc (1877-78), Organi-ntiunea magistratura in `Romdnia (1881).

Tamara (Gheorghe). Intendant ge-neral, nascut in térguletul Ocnele-Mari(Vélcea) la II Iunie 1842. Intrat ca hincarIn Reg. 2 de infanterie la 1858, inaintatsub-locotenent la 1860, locotenent la 1863,ja parte la lupta de la Costangalia §i laurmarirea Polonezilor pana la Rinze§ti caoficer in Reg. 5 de infanterie. La 1865inaintat capitan, e trecut in corpul inten-denta, maior la 1868, lt.-colonel la 1875(sub-intendant), e insarcinat in timpul rez-belulul din 1877 cu serviciul intendentadiviziei a III-a. Dupé aiderea Plevna, trecela marele cuartier general, §i este inaintatintendant la 1879.

Numit controlor general la 1883 §i in-tendant general la 1893, ocupa aceastafunctiune pana la 1896, cand demisioneazadin armata.

La 1892, intendantul general Tamara,a representat in Senat colegiul deMuscel.

Tattarescu (Gheorghe). Pi ctor, nas-cut in Buzéti la 1818 Octornbrie, incetatdin viata in Bucuresci la 24 Octombrie1894.

Urnas orlan, a fost crescut de un unchitial séil, zugrav de la care a inceput a luaprimele notiunl de pictura. Episcopul deBuzéia Chesarie, vézénd talentul lui Tatta-rescu, 'I-a dat o subventie §i l'a trimis laRoma in 1844, unde a urmat cursurileAcademia Sf. Luca. La concursul Acade-miei din 1848, el ia imediat premiul celmare in pictura cu tabloul s6.6. SimeonLevi, scdpcind pe sora lar

La acea§i epoca a trimis principelul Stir-bey tabloul Renascerea Romdniel.

G. Tattarescu a maI complectat studiilesale la Paris, Haga §i chiar in Rusia laurma, spre a studia pictura religioasa bi-zantina.

Venit in tara la 1852, el a fost numitmal intaiii profesor la §coala militara, §iapol a inceput lucrarea bisericel Magurele-Otetele§anu ; el a impodobit peste so bi-sericI din tara intre carl Mitropolia dinIa§1.

G. Tattarescu a fost profesor de picturala §coala de Bele-arte (i865) §i dupé moar-tea luI Tb. Aman, director al acestel§coale.

El a lucrat nnmeroase portrete, tablourloriginale, precum Tdranul de la Dundre,Magdalena, Nemesis i multe altele, carIse gasesc in posesiunea Pinacoteceinale, a familiilor Kretzulescu, Manu, Pro-topopescu-Pake, Bagdat, Mitropolitul Nifon.

Acest pictor era membru fondator alAteneului.

Tautu (Gheorghe). Publicist, nascutin Boto§ani la 1823, incetat din viga laTérgu-Frumos.

A colaborat la ziarele : Steaua Dundret,Reforma, Nichipercea, etc.

Scrieri : Toesit (1862), Un ajutor la timpdrama, (1863), Poesit norte' (1864), Epistole(1870.

Tavernier.Medic, venit in Muntenia,nu se §tie de unde, pe la 1820. Cronicarilistorici ni'l infati§eaza ca un instrument alconsululul rus Rukman, introdus de con-trabanda in sinul societatel filarmonice la1838 in scop de a discre'dita aceasta insti-tutiune si a provoca disolvarea el.

Asupra acestui Tavernier, A. Xenopolscrie in Istoria Romdnilor : «El veni intr'ozi in sinul societatei §i invinui pe o per-soana care provocase in duel pe Aristia,

ar fi cerut odinioara otrava spre aucide pe un pictor polon. Dupé cate-vazile, pictorul muri cu simptomele otravirel,§i atuncl spunea Tavernier, eti acuz peacel domn de otravire. Un strigat de in-dignare generala isbucni, Voinescu se scula§i spuse ca nu mal poate face parte dintr'osocietate de sceleratl. Tot a§a facura §ialti membril §i ast-fel societatea filarmonica

TAC 181 TAU

peri, §i odatà cu dénsa se desfiintA §coalase inchise teatrul (1838)».

Teleor. (Dimitrie Constantinescu).Pubficist §i ziarist, cunoscut sub pseudoni-mul Teleor, nAscut la 1858 MaI ro, incomuna Atarnati (Teleorman). A fAcut stu-diile sale in România §i a piiriisit faculta-tea de medicina spre a se ocupa de lite-raturA.

Ca ziarist a colaborat la Binele public,Ghimpele, Romania, Natittnea, Epoca, etc.,sub diferite pseudonime.

Teleor a publicat Nuvele, Scene §i Por-trefe (i886), Flor(' de liliac, Durere, Icoane,Nuvele alese (1894), Schite umoristice, Rea-listele (1896), Aventurele unel soacre, farsii(1896).

Fost timp functionar la MinisterulCultelor §i instructiunel publice, acest scrii-tor colaboreazA apoi la Piala §i alte re-viste !iterare.

Tell (Christian).--Om politic, general,nitscut in Bra§ov (Transilvania) la 1807,incetat din via0 in Bucurescl la 24 Februa-rie 1884.

A servit mal intaiù in corpul dorobanti-lor cu gradul de cApitan, apoi a intrat inarmata regulatà la infiintarea ei in 1830.eind isbucni revolutia de la 1848, era §efde batalion, §i unindu-se cu capii mi§cireirevolutionare, puse trupele sale la dispozi-tia lor, semnand dimpreunA cu t. Golescu§i Eliade, proclamatia de la Islaz, semnalulrevolutiunel. Membru al guvernului provi-zoriu care'l conferi gradul de general, apoilocotenent domnesc, trecu granita dupé in-trarea Ru§ilor in tarA, §i se retrase la Smirna,unde guvemul otoman 'I servi o pensiunede general.

Reintors in RomAnia la 1857, generalulTell face parte din Divanul ad-hoc §i esteamestecat la toate evenimentele carl aducunirea Principatelor, alegerea DomnitoruluiCuza.

De la 30 Decembrie 1862 pan?i la 26Mai 1863, e Ministru al Cultelor in cabi-netul N. Kretzulescu. Retras aproape dinviata politidi de la aceastil epocá pinA la1871, reintra la aceastA epodi in cabinetulde sub pre§identia lui L. Catargiu ca Mi-nistru de rézboiù de la ii Martie 1871plinA la 14 Martie acela§ an, cAnd trece laCulte, tinénd dit-va timp §i interimul Jus-

titiei. La 1874 demisioneazA. Apol la 4Aprilie reintrii ca Ministru dc Finance incabinetul generalului I. Florescu pAnA la27 Aprilie.

Teodorescu (Dimitrie. G.) Profesor,publicist, niiscut la 1849 in Bucuresci, li-centiat in litere de la facultatea din Paris.

A fost la inceput redactor la ziarul Ro-manta de la 1868 pinA la 1875 §i apolsub pseudonimul Gbedent, a redactat zia-rul satiric Ghim pele de la 1869 pardt la1875.

La 1891 sub Ministerul generalulul Flo-rescu, G. D. Teodorescu a ocupat cate-valuni Ministerul Instructiunel Publice de la21 Februarie pâná la 21 Iunie. A fost nu-mit in 1878 profesor de limba latinA laliceul Matei Basarab, in 1881 profesor delimba romAnii la acela lice6 §i in 1894director al Fundatiunel universitarA Ca-rol I.

Operile sale sunt : Toesit populare (1885),Despre obiceiurile ji credintele poporulut,Cercetdri asttpra proverbelor romatze,Nopunidespre colinde, Tetre Cretu &lcan, EufrosinPoteca, Metrica, Prosodia latind, cu notiuntde istoria literaturet latine, Istoria filosofietantice, Cronica din Nurnberg, Istoria litera-tare! latine, Operde lut Anton Pann, etc.,etc.

Teodorescu (Florea). Medic, niiscutla ro Aprilie 1842 in or4elul Mavrodinuldin Telorman. Dupé terminarea studiilorprimare §i secundare, a intrat la 1861 infosta §coala de medicinA §i chirurgie dinBucurescl, apol a plecat in Italia, de undes'a intors in 1868 cu diploma de doctorIn medicinA de la facultatea din Turin.

La ro Septembrie 1868 e numit princoncurs, medic secundar la spitalul Coltea,post pe care'l ocupA pariA la 1878, cAnde numit medic primar la spitalul Colentina.Iar la 1889 este transferat in acea§I cali-tate la spitalul Filantropia, unde functioneazA§i ast5-zi.

Publicatiunile medicale ale D-ruluI Teo-dorescu sunt : Metnoriu asupra abcestilut fica-tuluí Studit generale asupra pneumo-niel (1878), Syfilistil pulmonar, KYstelehydotice pulmonare, studiu prezentat la con-gresul medicilor spitalelor (1895).

Teodori (Juliu). Medic militar, l'As-

TEL 182 TEO

cut in BucurescI la 1834 August 7. A fa-cut studiile in tara, §i le-a terminat in 1858la Berlin, de unde s'a intors Cu titlul dedoctor in medicina. La 1859 a fost primitca medic de tegiment clasa 2-a, la 186o atrecut medic clasa I, la 1863 medic de di-vizie, la 1872 medic de corp de armata,la 1883 medic inspector general de brigada.La 1898 fiind inspector general al servi-ciuluI sanitar al armatei, a demisionat sprea trece la pensie.

De la 1869, Teodori este profesor depatologie §i terapie generala la facultatcade medicina din Bucuresci, iar de la 1884medic al case! regale.

Scrierl : De pellagre (1858).

Teriakiu (Alexandru). Om politic,incetat din viga la Martie 1893. Amanuntebiografice lipsesc. A fost Ministru al §coalelorIn Moldova la 1858, §i Ministru plenipoten-tiar la Athena dup6 1884.

A facut parte din guvernul de sub pre-§identia lui Stef. Golescu ca Ministru deExterne de la 19 August 1867 pana laNoembrie acela§ an, §i Ministru de Interne dela 25 Iulie 1880 pana la to Aprilie i88i.A fost membru §i in comisiunea Dunareanape la 1887.

Theodorini (Elena).PrimadonA, nas-cuta in Craiova la 25 Martie 186o. Incade mica, arata o mare predispositiune pen-tru muzica ; la vérsta de 14 ani era deja obuna pianista §i la 19 ani debuta pe o scenadin Cuneo (Piemonte) ca primadona.

Primul succes l'a obtinut intrun teatrudin Milan in opera Evreica. Angajatii inurma la «Scala» pentru stagiunea 1880-1881§i a facut un adevérat renume in Ughenntif,Faust, Erodiada ; apol dete numeroase re-prezentatiuni in Barcelona, Paris, Madrid,In America de Sud §i se reintoarse la 1885in Italia la Brescia, spre a canta in operaGioconda. Mal térziia E;ena Theodorini re-incepe reprezentatiunele sale prin ora§eleprincipale din Europa, venind cate. adata §iIn Bucure§tI, Craiova, spre a canta princi-palele rolurl din repertoriul

Reputatiunea sa de mare cantareata, estefara indoiala universala.

Tincu (Nicolae). Publicist, autor dra-matic, nascut la Turnu-Severin (Mehedintf)In 1846.

A colaborat la Revista Contimporand, Re-vista Literard, Revista `N,outr.

A scris _pentru teatru Intdid Aprilie, In-Mili Mal, Mdrli¡orul, Recunooinja, comedilinteun act, Inda 2 acte, Doné mume dramain 3 acte, Doantna Chiajna in colaboraliccu Niger, drama istorica in 5 acte, §iact din revista teatrala Cer cuvintul, in co-laboratie cu P. Gradi§teanu.

A mal* publicat traducen in versurI :Monologuri, Comedit ji Monologurt, nan-cinosul, Aventuriera in colaboratie cu SeverMoscuna, Flibustierul, Jean 51Carie, In timpulbalulut.

N. Tincu era referendar la Curtca deCompturi pana in 1897.

Tocilescu (Grigorie. G.) Doctor infilosofie §i licentiat in drept, profesor deistoria antica, §i de epigrafie, director almuzèului de antichitati, nascut la 1845 inMizil.

A facut studiile sale in tara §i le-a ter-minat la Praga (Boemia). A inceput prina fi referendar statistic la Ministerul Lucra-rilor publice, iar mal Verziù a imbrati§atcariera profesoratului. La 16 Octombrieab a fost numit profesor pentru istoriaantica §i epigrafie la facultatea de litere dinBucuresd.

Colaborator la revista Romdnismul inunire cu Hajdé, Vucici, Th. Radulescu,a publicat acolo mal multe studii intrecarl : Documente istorice, Despre poesia po-porald a Romdnilor, Despre juriu.

A mai tiparit : Despre familia lui aCihatViteavt, Tetru Cercel (1875), Don! istorict;G.Panu §i P. Cerndtescu, schite critice (1874),ri lata ji scrierile lut `Bcilcescu, Inscriptiuneade pe patrafirul de la Sidnept (1876), Ra-port asupra une! misiunt epigrafice in Bul-garia (1878), Doamna Stanca, solia

Vitecqu (I878), Istoria romdnd (188o),Manual de istoria romeind (1886), Rapor-turi asupra cdtor-va sndndstirr (1887), Bi-serica episcopald a mändstiref Curtect de Argel(1886), Istoria ranuind, cu naraliuni; intre-bdri si resumate (1890), Monumentul de laAdam Klissi (1895).

Gr. Tocilescu este membru al Academiaromane §i a facut parte din Senat de la1888 pana la 1895.

Toneanu (Vasile). Actor, miscut inora§ul Calara§1 la 1868. A urmat cat-va

TER 183 TOC

timp cursurile de la Sf. Saya, Ara a letermina §i apol s'a angajat in 1888 in trupade sub directi lul Caragiali.

A intrat apo" in teatrul national din Bu-curescl care l'a admis ca societar in 1894.

Toneanu se distinge cu deosebire in co-mediile luI Molière, in rolurile luí Scapin,Crispin, etc.

Tralla (Ele). Publicist, nascut inBanat la 1844.

A Acut studii juridice in Oradia Mare.Scrier1 : Vulturttl mahnit (1864), Poesif

(1866), Fiica lui Menumorut, nuvela isto-rica, Strigotul, poveste (1874).

Trandafiloff (Alexandru). Supusrus. Amanunte biografice lipsesc.

A venit in tara la 1843, dandu-se careprezentant al unel societatl rniniere, ce-rénd sà i se acorde permisiunea de a in-treprinde cercetari in Muntenia spre a laceexplorar'.

El preciza in cerere cà daca proprietariiin pitménturile carora se vor gasi metalur',In curgere de 18 luni legiuite prin regu-lament, nu vor avea mijloacele sa lucrezesinguri, saia nu se vor invoi cu societate,atuna dreptul societatel pentru exploatare,garantat de Stat, se va intinde pe 12ani.

Autorizarea in acest sens data de Statcu oare-care modificar', pricinui o marenelini§te in tara §i Adunarea, facéndu-seecoul nelini§tei publice, ceru de la VodaBibescu, desfiintarea jurnalului sfatulul ad-ministrativ.

Domnul se opuse §i sfér§i din aceastacauza prin a suspenda Adunarea in virtuteaunut firman dobéndit de la Poarta.

Dar la urma urmelor, Domnitorul res-pinse concesiunea Trandafiloff.

Triandafil (Grigore). Avocat, ompolitic, nascut la 4 Februarie 1840. A Acutstudil juridice §i a intrat in magistratura,ocupand functiunele de procuror de Tri-bunal, membru, pre§edinte, prirn pre§edintela 'Frib. Ilfov, apoi procuror la Curtea deapel, procuror general, prim pre§edinte deCurte.

A fost director al Ministerului Justitielde la 14 Innuarie 1866 pana la 14 De-cembrie acela§ an §i Ministru al Justitiei

de la 16 Noembrie 1890 pana la 15 Fe-bruarie 1891.

Turnescu (Nicolae). Medic, nascutla 1819 in Bucuresci, incetat din viatii la9 Octombrie 1890. A Acut studiile la SI.Saya §i apoi a fost secretar al comisiuneldoctorice§t1 de la 1832 pana la 1845. Laaceasta epoca pleaca in Paris, unde '§! ter-mina studiile in medicina §i chirurgie, in-torcandu-se in tara la 1853. Atunci e nu-mit medic secundar la Coltea (1854) §iinainteaza chirurg primar (1858), profesorde medicina operatorie §i de clinica chi-rurgicala la Coltea §i la §coala de chirur-gie, membru onorific in consiliul perma-nent al instructiunei publice (1865), mem-bru in consiliul medical superior, membruin consiliul sanitar superior.

La 1869 este nurnit decan al facultateIde medicina §i profesor al facultatel dechirurgie pana la 1884, cand este trecut lapensie.

A publicat : Du pouls (1853), Des luxa-tions accidentelles en géniral (1853).

Tzichindell (Dimitrie).Fabulist, nits-cut in Beicherecul-mic (Transilvania) la1775, incetat din viata la 19 Ianuarie 1818.A f'acut studii in teologie la Temi§oarapana la 18o 1, dupé ce a fost invétator inBelintil la 1794. La 1805 s'a preotit, in-deplinind mai intéiù serviciul pe langa unregiment, apol a trecut paroch la bisericadin Beicherecul-mic, unde a slujit pana lamoartea sa.

La 1812 e numit profesor la o §coalaromaneasca din Ardeal, §i scrie opera saprincipala Fabulele.

Denuntat la Ierarhia sérbeasca ca rèsvra-titor, din pricina aluziunelor politice ce segasea6 in scrierea sa, cartea este confiscata§i Tzichindell este suspendat din func-riune.

Atunci parase§te Ardealul la 1815 §i sestabile§te in comuna unde se nascuse §i

unde era paroh. Acolo a §i murit, adus dinspitalul de la Temi§oara, unde zacuse. Sezice ca a fost otravit de Sérbi.

Scrieri : Sfaturile a intelegeret ce! salid-toase (1802), Adunare de lumin! morali-ceftf (1806), Epitomeul (18o8), Filosoficey

politicey prin fabttle moralnice invéldlitrt(1814).

TR), 184 TUR

Tzoni (Miltiade).Profesor, nascut in141 la 23 Iunie 1844, incetat din viatii inIa§1 la Martie 1898. A facut §coala pri-mara la Roman, liceul la Ia§I, coala dePoduri §i 5ose1e din Paris.

Reintors in tara. la 1869, a fost numitindata profesor de mecanidi la facultateade §tiinte din 14.

Ales deputat pentru prima data la 1888,

Ubicini (Jean. H.) Publicist francez,celebru filo-roman, nascut la Issoudun in1818 Octombrie 20, incetat din viata laRoche-Corbon (Francia) in 1884. Profesortimp indelungat la colegiul din Joigny, in-treprinse in 1846 o calatorie prin Romania

gasindu-se in Bucuresci cand isbucni re-volutiunea de la 1848, fiind prieten cuprincipalii capI al mi§carel, i se incredintapostul de secretar al guvernului provizoriu§i al locotenentel Domne§ti.

Dupé intrarea trupelor ruse§tI, parasiRomania. In cea-ce prive§te interesele Ore'noastre, el a scris §i publicat : La questiond'Orient devanl l'Europe (1854), Provincesroumaines (1856), La question des Princi-pauta. Dantibiennes (1858), Introduction auxballades el chalas populaires de la Roumanie(1855). A colaborat la diferite ziare fran-ceze, sustinénd inteinsele interesele Ro-maniel.

Ulescu (Constantin).Sub-locotenent,nascut la 7 Aprilie r846, mort la 30 August1877. Soldat voluntar lh 1864, e inaltatsergent la 1866, sub-locotenent la 1872.In timpul rezbelului Independentel (1877-78)face parte din Regim. 8 de infanteric §irimare la 30 August 1877 pe campul deluptit, la atacul Grivitel.

Urechia (Alexandru). Medic, publi-cist, fiul lui Vasile A. Urechia, nascut laIa§1 in 1860. A facut studiile sale in tara.5i la Paris, de unde s'a intors cu titlul dedoctor in medicina.

Scrierilc sale sunt : &hatos or nebou ?Anatomia ji Jì.iologia une! cauterio?, Influ-erija, .5arlatanismul in inedicind,Dulinanif nojtri, Ereditatea fiiologicd ji psi-cologicci, Igiend.

U

de colegiul al 2-lea de In!, a facut partede la aceasta epoca inainte, din toate le-gislaturele pana la 1895, cand a fost alessenatoc.

ScrierI : Plaga (1872), Tinta democratielromdne (1876), Universitalea din 1(134(1877),Regimul liberal in feria reacItunet (1879),Regimul coruptionef teroarel saïl gu-vermil d-1,,! loan C. 'Brdlianu (1888).

Ca ziarist, a colaborat la illaftul raman(1894), Vieala (1894-95) publicatitini eb-domadare, iar in 1896 a iniiintat alta bro-§ura, Lumen vechie.

Urechia (Alexandrescu Vasile).Profesor, om politic, publicist, nascut inora§ul Piatra-Neamtu la 27 Februarie 183.1.El §i-a t'acta studide gimnaziale la Ia;i, iarcursurile facultatei de 'itere, stiintesofie la Paris.

Intorcéndu-se in tara, fu numit la 1857profesor de literatura la Universitatea dinIa.i§l director al Ministerului Instructiunelpublice din Moldova

Ca ziarist, V. A Urechia, a colaborat laZimbrul, Stealia Duntirg, §itrimis corespondente ziarelor franceze LeTemps, Le Siècle, La Presse, etc, etc.

Numit definitiv profesor de Istoria i li-teratura Romanilor la facultatca de litere

filosofie din Buctiresci, V. Urechia ocupaacest post de la 4 Noembrie 1864 panain prezent.

El a fost Ministru al Instructiunel pu-blice la r88 r, de la io Aprilic pana la rAugust 1882, precum §i in Ministertil Ko-galniceanu de la 186o pana la 1861, §i areprezentat aproape necontenit in Senatcolegiul al 2-lea de Galatl.

V. A. Urechia este de ani indelungatlmembru al Comitetultil teatrelor din Bu-curesci.

El este prqedintele Societatei Liga cul-turala.

Eatit principalele sale publicatiuni : Grin-da de aur (185 r), Seirarul Gurluescovicr( r 854), 114onic (1855), Logafetul `13ap-liste Veleli (1855), Coliba ,

Scbitdrt de literatura' roludneas«, (1859),Vierija cea fruinoasd ((1859), Balul mor-

12 b

TZ0 185 URE

URS

tala! (1865), Fenteea ronuind (1865), Declasicism, romantism ji realism (1865), Cro-nicele noastre (1865), 'Patria rontlind (r868),Opere complecte (1878), Litgabre monumen-tum Besarabiae (1878), 'Discursar!. acade-mice (1878), Conferinle ji discursad (1878),Incercare bildiograficd despre Istria ji Dal-mafia (1878), Album Macedo-Romdti (188o),Cartd etnogralicd a Romfinilor (1882), Schitede istoria literaturet romdne (1885), MironCostin (1886), Istoria evenim. din Orient(1889), Documente relative la anit ¡Sao-1831 (1889), Despre bresle (1889), Monu-mental lut Llfiron Cosiin (1889), Mentora'presentate Academia' 'in ISS7-8S, Bisericadin cefalea Neamt (1890), Legende (1891),Istoria romdnilor (1892), Istoria coalelor etc,

Ursian (Valerian). Profesor, nascutIn Rêmnicul-Valcel la Aprilie 1845. A fácutstudii juridice §i a fost numit la 14 No-embrie 188o profesor de drcpt internationalla Universitatea din las! ; la 1883 a fostpermutat in acea§1 calitate la Universitatcadin Bucuresci.

A facut parte ca dcputat din Camera dela 1888 1895 §i ca senator din Senatulde la 1895 pana in prezent.

Scricri : Despre imporlaula drepial uf in-ternational (188r), L'Autriche-Hongrie el laRoumanie dans laques/ion de Danube(1882),Amintirt, poesit (1895).

Ursu (de Margine, David). Baron,coloncl, nascut la 1815 in Fagara§ (Tran-silvania), incetat din viata la Sibiù in 3oAugust 1897. De mic copil, dat îu coalamilitara a granicerilor, in 1848 a luat o parteactiva in razboiul contra honvezilor unguricondu§1 de gcncralul Bem, §i in douIduri a rcpurtat victorii cari l'ai1 pus in e-videnta ca strategic eminent §i comandantplin de curaj.

Curand apoi a fost avansat la gradul demaior.

In 1859, in razboiul Austriei contra Ita-liei §i Franca, maiorul Ursu s'a purtat atatde viteje§te inda a uimit pana §i pe dus-mani. In celebra lupta de la Solferino, ma-iorul Ursu in capul a dou6 batalioane ro-máne§ti §i in contra dispozitiflor mareluistat major, in ciliar momentul cand dus-manil erat st trnpresoare Solferino §i sasileasca pe Austriaci sa capituleze, a inain-tat, in tacerea noptel, la forturile de la Me-

loo -dole, cu gandul s:1 zadarniceascii o capitu-lare ru§inoasa §i sa inlesneasca retragereacinstita a trupelor austriace.

Aicl, la Medole, maiorul Ursu cu dou'ébatalioane romanc, a sustinut o lupta viede ease ore, in contra a to,000 de ita-lieni.

Dup6 incetarea luptel, generalul baronBlumencron de Guidizzolo, trimis de ma-relc stat rnajor austriac, a strigat maioruluiUrsu :

Retrage-te d-le maior, chi e§tI im-presurat de toate

Ei me pot sustine Incà cAte-va ore;retrageti-vé d-voastra din Solferino.

Si maiorul Ursu a mai stat 26 ore inMcdole, sustinhid cu oare-care succes o adoua lupta §i isbutind sa se retraga farasa se predca vrajma§ilor.

In accasta lupta singcroasa maiorul Ursua perdut 8 ofiterl §i 622 de soldati.

Planul maiorului Ursu a reu§it atat debine, in cAt cand se intoarse cu restul tru-pelor la cartierul general, arhiducele FrantzCarol, generalisimul armatci de operatiuni,a strigat

Al salvat onoarca armatei !Daca maiorul Ursu nu reinia in planul

s66, ar fi fost impu§cat pe loc, de oare-ceintrase in lupa in contra avizului mareluistat-major. Reu§ind irisa, a fost inaintat pctcampul de r6zboiù la gradul de lt.-colonel§i a fost decorat cu ordinul dc rezboiilSVCaria Theresa.

Dupe rezboiti, locot.-colonel Ursu a fostinaintat la gradul de colonel §i Impératuli-a conferit titlul de baron de Margine.

Distinctiunele pe cari le-a primit colo-nelul baron Ursu, Pacut o multime devriijma§1 printre oficeril unguri, cari nu-iputeal:i erta victoriile pe cari le-a rcpurtatnuma/ cu soldati romani. i cel mai aprigintre vrajma§ii si a fost generalismul un-gur Gyulai, care a inceput si-1 persecute§i sa-1 denunte ca pe un agitator daco-roman.

Rezultatul a fost ca colonelul baron Ursu§i-a regulat drepturile la pensiune in 1861.

Evenimentele insii Fati K'zbunat. In1863un noa rézboiii a isbucnit intre Austria §1Italia. Colonelul Ursu a fost rechemat infruntea regimentului sCil 31, pur romanesc§i i s'a incredinot apararea insulei Lissa.

Cand pe uscat armata austriaca a fost nimi-cita, iar pe mare flota austriaca era si he im-

presurata, baronul Ursu, din insula Lissa, incontra avizulta marelul stat major, care i-aordonat sa se retraga, a bombardat flota ita-liana. Lupta a durat i r ore, in care timpamiralul austriac Tegethoff, a isbutit siscufunde cate-va vase italiane §i sa se re-traga t'ara perder' marl.

Aceasta lupta a dat, baronului Ursu titlulde eroul de la Lissa i in amintirea eI s'ainfiintat in comitatul Fagara§, comuna ro-maneasca Lissa, populata Cu graniceril infrimtea carora s'a luptat baronul Ursu.

Dup6 r'6zboiií, gencralismul Gyulai a fa-

Vacarescu (Barbu). Amanunte bio-grafice lipsesc.

A fost spatar in Muntenia la 1782, marevistier la 1821, caimacam la 1827.

Vacarescu (Constantin). Om poli-tic, nascut la 1802, incetat din viapi inBucuresci la 14 Martie 1887.

A flcut studii/e sale in Paris pana la1825.

Intors in tara, a intrat in administratie§i a fost prefect de judet in Ialomita §iBuzai.

Descoperirea tesaurulul de la Pietroasase datore§te hit C. Vacarescu. Neste taetorIde peatra, lucrand la podul de la Calinktul,descoperira tesaurul, Il sfaramara, disparandcu dasul. Cate-va fragmente se gasesc lafata locului de nejte trecatori carl nu cu-no§tea6 valoarea lor §i sunt aduse lui C.Vacarescu. El se pune in urmarirea hotilor,regase§te tesaurul furat §i'l aduce guver-nului.

Sub Voda Stirbey,membru la Malta Cu

La 1858 parase§tecalatori §i nu mal jarile publice.

Vacarescu (loan). Poet, nascut la1786, mort la 1863. El era reprczentantulunel familii ilustre, strènepotul marelul banEnache Vacarescu.

Inca din copilarie se facu cunoscut prinversurile sale, scrise in limba elena §i la

C. Viicarescu a fostrte.functinnea sa, spre anicl o parte la aface-

cut noui intrìgi in contra baronulul Ursu,a§a c5 acesta plictisit de atatea mizeril un-gure§ti, s'a retras din noù in viata pri-vata.

Colonclul baron Ursu a lasat intreagasa avere de 50,000 lei pentru scopurl cul-turale romane§tl.

De la 1865 §i pana la moarte, Ursua administrat fondurile granitare§t1 §i aconstruit peste 120 localuti frumoase de§coll cu cate dou6 etage, in comitateleBra§ov, Fagara§, Sibii i Huniedoara.

1818, facu o oda in contra lul Voda Ca-ragea. Sub Domnil de pe timpul sUi, aocupat functiunI inalte in Stat §i s'a distinstot-d'auna prin iubirea sa de patrie.

El a publicat : patriotice (1821).

A tradus pentru teatru Britanicus (1827),

&mima (183 Regulus (1832) §i in accstan pentru prima ()ara, elevil dc la SfantuSaya, jucara In limba romana, pe sccnateatruluI din Bucuresci.

La 1832 aií aparut §i poesiile sale subtitlul Poesit originale.

I. Vacarescu, irnpreuna cu G. Lazar, aintemeat §coala SE Saya la 1821. El a re-fuzat sa subscrie Regulamentul organic, iluand cuvéntul, a protestat contra prezidarelAdunarel de catre un consul strein pe candobiceiul térel cere ca Mitropolitul sa fie infruntea el.

Pcntru aceste cuvinte, I. Vacarescu estedat atara din Adunare §i surgunit ime-diat.

Cu ocazitmea infiintarei o§tirel romane§ti,(1830) loan Vacarescu a facut armatel,versurile sale

La rdnd, RomdnilorMergeg pe calea dreaptd,Slava sirdnio,vilor vesligIn cale vi apeaptd

Vacarescu (Theodor. C.)Niiscut inBucuresci la 17 Aprilic 1842. A inceputprimele sale studil la r85o, in pensionateleMonty §i Schewitz. La 1854 a plccat in

VAC - 187 - VAC

Germania, unde a fost admis cu autoriza-rea guvernulul, Iii corpul de cadeti dinPrusia si a urmat de la 1854 pana la 1858,studiile scoalel militare preparatoril dinPotsdam si scoalel militare centrale dinI3erlin. Tot de culata, in 1858 si 1859, afrequentat cursurile facultatei de litere sililosotie din 13erlin. La 16 Octombrie 1859,s'a inrolat ca soidat voluntar in armata ro-maneasca, a fost numit la i Ianuarie 186osub-oticer i inaintat la 24 Ianuarie 1861la gradul de sub-locotencnt.

T. Vacarescu a fost chcmat la 1863 instatui-major doinnesc al lul Vocia Cuza,ca oficer permanent de ordonanta ; la 1864a demisionat din armata si intrat in viatacivila, s'a ocupat cu literatura si politica.In 1865 a publicat in Trompeta Carpafilor

In Opiniunea nationald, articole asupraliteraturel germane. Impreura cu Aurelian,Urechia, Esarcu, Alex. N. Lahovari, etc, afondat atuncl Alertad romdnesc §i cu ungrup de tinerl a facut parte din comitetulde redactiune al ziaruluT Revista Dundrel;intiintat in Decembrie 1865, spre a com-bate cu cea mai mare energie regimul lo-viturd de Stat.

A dona zi dup6 revolutiunea de laFebruarie '866, Th.Vacarescu e nurnit pre.fect la Prahova cu insarcinarea de a trece pestefruntarie la Brasov, pe detronatul Doinni.tor Cuza.

In 1870 guvernul a trimis pe Tb.Vacarescu in misiune la Berlin, comisarextraordinar in cestiunea drumurilor de ferStrusberg, si acolo a descoperit si a ra-portat guvernului disparitiunea deposituluide 37'/2 milioane lel, capital garantat deguvernul roman, care trebuia sa serve laterminarea constructiunel aceita drum defer si care se deturnase de la destinatiunealul. La 20 Iulie 1871, Tb. Vacarescu enumit agent diplomatic al tèrei in Serbia.

In Septembrie 1872, cu prilejul infi-intarel militiilor, prev6zute de legea or-ganica a puterel armate, Tb. Vacarescu, incalitate de fost oficer, fu numit locotenentIn militiile calar!, iar in Iunie 1873, M. S.Domnitorul Carol, '1 cherna pe langa per-soana. sa, in functienele de maresalul cur-tel Domnestl. In Octombrie 1876 Th.VA-carescu insoti, ca reprezentant al curtelDomnitorulul, pe primul Ministru IoanBratianu si pe Ministrul de rezbel, colonelSlaniceanu, in misiunea pe langa Impératul

Rusiei Alexandru II-lea la Livadia, unde sestabilira bazele intelegerel pentru trecerea

rusestf prin Romania.lar cand isbucni rezbelul din 1877, Tb.

Vacarescu la parte la el in calitate de capitanatasat marelui cattier general al

armatel romane, trecu Dunarea si participala luptele din jurul Plevnel.

La 8 Aprilie 188 r, Th. Vacarescu futrecut ca locotenent-coloncl in rezerva sila Octombrie 1882, fu nurnit Ministru re-sedinte pe langa curtile din Bruxela si dinHaga.

La 28 Ianuarie 1885 fu numit trimisextraordinar i Ministru plenipotentiar laRoma, de unde &misiona pentru motiveprivate la 31 August 1885. In i886 pu-blica volumul 1-i6 si in 1887 volumul al2-lea al scrierel istorice Luye/e Ranuinilorin re.zbeltd din 1877-7$, opera care a fostpremiata de Academia romana.

La I Iulie 1888 este nutnit trimis extra-ordinar i Ministru plenipotentiar pe tangacurtea din Viena, post in cal-6 funGtioneazapana la i lulic 1891.

A facut parte in nenum6rate rêndurTdin parlament, ca deputat si senator.

Vaillant. Profesor francez, data nas-cerel si incetarei din viata necunoscute. Afost adus in tara la 1829, sub ocarmuirealui Kisselef, spre a organiza pe o nona bazacolegiul Sf. Sav.: din BucurescI. La 1831este numit director al acestel institutiunisi scoala prospera, dar Rtikman, consululrusesc, v6zand cu ochl r6I ideile liberale aleprofesorulul, ceru in 1834 sa se retragalui Vaillant catedra de títere si directia co-legiului. I se satisfacu cercrea, insa Adu-narea, ca semn de simpatie, voteaza sa secumpere 500 exemplare din Dic(itmarttlfrancqp-roindn al acestuT profesor. kukmancere si obtine de la Voda, nesanctionareavotului.

La 1841, Vaillant este implicat incarea dintre Sêrbi i Bulgari, care se ziccadi era combinata cu un complot In Mun-tenia, spre a aduce rèsturnarea lui VodaGhika. V aillant scapa de atestare, ¡zycat.,i,-:

intervenirei consuluint francez, Irisa esteexpulzat.

Se reintoarce in tara la 1862 i tine laAteneul vechiù, un curs gratuit de Istoriaanticd.

VAC 188 VAC

De la aceast6 epoca inainte, urma lul seperdc.

Scrierl : Grammaire valaque à l'usage desfranois (1836.-1840), La Rottmanie, 3

vol. (1844), Poésies de la langue d'or (1850,Turquie et Russie (1854),Les princes Ghika,hospodars de SIColdo-Valachie (1855), Na-tionalité el patriolisme (1855), L'Empire c'estla paix (1856), Hisloire vraie des vraisBohéntiens (1857), Glasul poporulut,

Duntne.zed (1858), Origina agriculturetsi desvoltarea et la Roinditt (1862), La lan-terne magique (1868).

Valbudea. -Sculptor, (adev6ratul mimeIonescu Stefan,) nascut in Bucurescl la1859.

A facut studiile liceului din Bucurescl §ia terminat iii 1882 §coala de Bele-arte, canda obtinut premiul pentru str6inatate. Apola stat trei anl la Paris in §coala de Bele-arte, atelierul luI Falguière, iar in urrna alucrat sub directiunea lui Fremiet. A luatparte la trei expositiunl ; in anul al treileaa avut o mcntiune onorabila cu statua luiMihat Neblina Apol a plecat in Italia §ia stat un an la Roma, unde a facut statuaGladiatorul, proprietatea Ateneului roman,§i un an la Florenta, unde a lucrat Copilulcare face bae, Prima lecjie, dormind,Frica de apd. Pinacoteca poseda statueleMihat Nebunul i Copilul dormind.

La cxpositia universal din Paris (1889),Valbudca a avut ca recompensa o medaliecl.

Valentineanu (loan. G.) Ziarist,nascut in Pite§tI la 1834. A facut studiileliceului Sf. Saya pana la clasa 5-a. Ames-tecat in mi§carea revolutionara de la 1848,a fost arestat de Ru§1 §i trimis in llichi-soarea de la Kiew.

Pus in libertate, s'a reintors in tara la1856, a colaborat la mal multe ziare, intrecarI la Secolul, Timpul, Concordia, Romdnitl,Steatta Ddinboviler. La 1859 a fondat zia-rul Reforma, care a aparut in p?imil anlregulat, iar cu vremea, a incetat de a malapare, §i apol s'a tiparit in anume impreju-rail o data saa de dou6 ori pe an, dupéce nu aparuse cati-va anl in §ir.

Scrierl : Biogralia oatnenilor mart, scrisdde un om mic, pamflet, (1859), Documenterelative la administraiia guvernulutinterimardin 1856, 1857, i8 f8,Despre administratia

auvernulitt de la 13alta-Liman, Evreit inRwntinia (1886), Cuget dyl, macsime, pro-verbe (1890), Misierele 3copililor (1891),Ucigafir lid Barba Calargitt (1897), Alege-rea, viola §i delronarea lui Vodd Cu.za(1898).

Valery (Nini).ArtistA dramatica, nas-cuta in Foc§anl la i Mal 1835, fiica unorarti§ti francezi Valery-Momenet, stabiliti intara pe la 1833.

A debutat pe scenii la 1846, jucand ro-lurl in timba franceza, in localul de teatruTalpan din Ia§I. La 1848, in timpul direc-tiunei lui Mate! Millo, a jucat pentru pri-ma data in limba romaneasca, rolul Ingeridpd-zitor din Baba Hdrca.

Apoi a urmat creatiunele sale in Trtinlo-rul ccit ece, Tensionul felelor, Viola unidjucdior de cdrtt, Bdtidranul boerit, Pldefulroindit, Luluen din Chirila la la,s1, etc.,etc.

La 1852 Nini Valery pleaca la Bucuresci,unde debuteaza in sala Slatineanu, §i inaccla§ an face parte ca gagista din perso-nalul teatrului national, participand la re-presentatiunea de inaugurare a noulul tea-tru, unde a jucat opt ani dc a randul.

Principalele sale cregiuni la aceasta epocasunt : Sergentul Frederic, Linda, Maria Rosa,Vicontele de Lelourier, Strengarul din Paris,Venetiana, Regele insulelor, Bdrbalit vdditv,Uite-te, dar nu te atinge. Banit, gloria ¡i

femeile, Primele arme ale lut Richelieu, Ro-meo 1i Marieta, Margo, Tuvt Calicu, 'Por-tretele, Urita satulut, apoi in operete, caDoné fete p'un fläccid, Nichon ltiptdrita,Fiica regimentulut, Curcdndreasa, Vi-aja dein bit, Scara femed, mneul nopler, Scara ma-ter, asemenea in feeril, ca : Fata aerulut,Lampa migunatd, Raza magicd, Preeioasa,Steaua pdstorulut, etc.

La 1859-60, Nini Valery joaca in tea-trul din Craiova, sub directiunea Teodo-rini §i se casiltore§te in acel ora § la 1875,cu poetul capitan loan Ganescu.

Dupé moartea sotulul el, Nini Valery seretrage de la teatru in 1883 §i se stabile§teIn Iai, unde trae§te §i asta-z1.

Vardalah. Profesor, de origina dinGrecia, venit in tara pe la r8 io, a deschisIn Bucuresci prima §coala greceasca, undepreda retorica §i explica elevilor poesiileautorilor greci. A predat cursurile sale de

VAL 189 VAL

la 1816 pana la 1820, cand a incetat dinviata. coala sa a fost insa in curandrasita, indata ce Gheorghe Lazar a infiintat§coala Sf. Saya.

Varnav (Constantin. V.) Doctor,nitscut la Hili§a6 (llorohoI) la 21 August1806, incetat din viata in Ia§1 la 2 rAugust1877.

A fAcut studiile la Lemberg, apoi laViena, unde a dobandit diploma de doctorIn medicina. §i chirurgie, cu dreptul de li-berà practicA in imperiul austriac.

Intors in tarà la 1835, s'a stabilit medicin Moldova. Era un fervent adept al curelcu ap5 rece §i a fácut cure cari páreati inadevér extraordinare, pe acele vremuri.

Protomedic al Moldovei sub domnia luiGrigore Ghika, a desf5§urat in 1848 oactivitate esceptionala, in timpul ivirei epi-demiel de holerri.

Ri'muAsese singur dintre doctoril dinIa§i.

A reprezentat judetul Dorohoi la Consti-tuanta din 1858 ; a mal fost in mal' multerêndurl, deputat §i senator al judetuluiDorohol.

A lasat mal multe scried medicale, asu-pra curei lul Prisnitz, asupra holerel asia-tice, etc.

Varnav (Scarlat. C.)Ingincr, nascutin Ia§I la 22 Septembrie 1851, fiul docto-ruluI Varnav. A facut studiile la liceul Louis-le-Grand din Paris §i tot in accst ora § adobéndit diploma de inginer al §coalei cen-trale de Arte §i Manufacturi.

Intors in tara la 1876, fu nurnit ingineral huid Ia§1-Ungheril §i insarcinat cu mi§-carile importante ale trupelor ruse§t1 dincampania 1877-78. In 1881 e numit di-rector al acelel unii, apoi succesiv directoral constructiunel liniei Bucuresci-Cernavoda,director al Societatel de constructiuni, di-rector al 5 coalel nationale de Poduri §i

5osele.In 1891 parasi cariera sa §i intra in Ca-

merá ca deputat al judetului Putna, facéndparte din grupul constitutionalilor.

Varnáv (Scarlat. V.)NAscut la Hi-1i§a6 (Dorohol) in 18o 1, incetat din viatala Bilrlad in 1868.

Destinat de mumii-sa la preotie, fuseseincredintat de fiar arhimandritului Sofro-

nie Miclescu ; dar neputadu-se impaca cucerintele preoliel, fugi la Cernauti la ru-dele parintilor s61, de unde apol plecA laParis. Acolo §i-a faca studiile, §i a statpana la 1848, fondand cu spesele sale bi-blioteca romana in localul in care s'a facutmai têrziù capela ortodoxa romaneasca. Inlegaturi la Paris cu republicana francezi, afacut parte chiar din guarda nationala dinacel ora. Putin timp dupé aceasta, se in-toarce in tara cu consulul francez Thions.

La 1850 intrá in religiune §i se ciluga-re§te sub numele Sofronie, la minastireaNeannului, unde fu ales staret.

Om cult §i de o inteligenta superioara,de la intrarea sa in tagma bisericeasca seconsacrA la acte de pietate, ingrijind cudeosebire despre soarta copiilor sarac I.

In r868 muri subit la 1361-lad. Fiind an-tisemit infocat, incetarea lul din viata fuatribuita une! otraviri, faptuit5 de evrel. Orevolta isbucni in Bérlad, cu ocasiunea in-mormintareI sale ; surescitatiunea popula-!luna a necesitat intervenirea trupelor tri-mise din judetele limitrofe, pentru a pazipe evrel, a caror viata era amenintata.

Vartic (Toma). Publicist, nascut inIa§I la 1814 ; data incetarei din viata ne-cunoscutd.

A facut studiile sale in Basarabia de la1821 pana la 1835. ApoI s'a intors in Ia§1,undc a ocupat diferite functiunI administra-tive pana la 1870.

A publicat : Tret sur.z1 dora" ghebtyl(i858), Poesil (1870). A tradus §i nume-roase scried din limba germana §i Eran-

ceza.

Vásescu (Alexandru). Om politic,amanunte biografice lipsesc.

A fost Ministru de Finalice in cabinctulKretzulescu de la 2 Martie 1867 pana la19 August acela§ an.

Vasiciu (Pavel). -- Medic, nascut inTemi§oara la 18o6, incetat din viga. Afacut studiile gimnaziale la Segedin, OradeaMare §i medicina la facultatea din PestA.A fost medic de carantina la Or§ova (1832)§i director la carantina Temi§uluI, maltérzi6.

A publicat : Despre oriental! (1832), An-tropologia (1832), aCacrobiotica (1844), Ca-

VAR - !90 VAR

techismul antro pologic (1870), Catechismulsdndtrilet (1870).

Vasiliu-NAsturel (Ioan).General debrigada, nascut la 16 Noembrie 1845. In-trat in scoala militara la 1864, e inaltatsub-locotenent la 1866, maior la 1879, co-lonel la 1889 si general de brigada la1896.

Vasiliu-Nasturel (Petre).Colonel deartilerie, nascut la 1854 Aprilic 7. Elev alscoalci militare, inaltat sub-locotenent la1874.

Scrieri : Opérations de l'artnée rouniainependant la guerre de l'Independance(880),Curs de balisticd esterioard ji stabilirea la-blelor de tragere (1885), Curs elementar deariilerie vol. I. Artileria de çcimp cu unatlas (1886), vol. II. Fascicula I. Tragereaji efectele projectilelor. Organkalinnea jiserviciile artileriet cu mal multe figuri intext, (1887), Descrierea anuinunfitd a tu-relelor de 37nim. Md. 1887 (/888), 'Des-(rieren ananunlitd a turelelor cu eclipsd de53mm. flCd. 1887 (1888), Descrierea tunu-rilar,afetelor, ji munijitinilor de 150111m Md.5887, (cu 23 planse) dupé Cruciptorul«Elisaheta» al marine! regale (1889), 'Pul-bert de rqbet, Diferilt explosivi ji balisticainterioard (1889), Descrierea ananunlitti aturelelor cu eclipsd de 1 2omm. ji a localu-rilor ruirasate a mortierelor sferice din ba-ieria-tip Schuman?: (189 1), Jubileul de 25ant de domnie a M. S. Regeluf Carol I.«Stema Ron:di:id» vcrsuri, ( r89 I), StemaRomciniet,studiu critic din pulid de vedcreeraldic, cu numeroase figuri in text (1892),Istoricul Pirotechniet armatet (1893-1894),Curs elementar de artilerie vol. II, Fascic.II, Armele portative Cu plansc (1893), Eral-dica in faja prea sf. Episcop al Xininiculutnoul Severin (1895).

Veissa (Teodor). Jurisconsult, ompolitic, nascut in Iasi la 1826 M'al 8, in-cetat din viata la 5 Decembrie 1880.

A fost profesor la facultatea juridicii dinIasi, si intrand in magistratura, a ajunspana la demnitatea de membru la Curteade casatie, demisionat in 1877. MembruSenatul de la 1871, Th. Veissa a fost au-torul motiunel dc devotament catre Tron,votata la 13 Februarie 1871, in urma in-

terpelarei motivata de publicarea scrisorelprincipelui Carol I catre Auerbach.

Scrieri : Constitutia, legea electorald ji or-gankatict judecdtoreascd in Belgia (1857).

Velescu (Petre).Artist dramatic, nas-cut la 1846 Martie 21 in Bucuresci.

A debutat la teatrul Bossel in 1864 subdirectiunea lui M. Pascali, apoi a trecut la1866 in teatrul cel mare.

Stagiunele 1870-71 si 1872-73 a ju-cat la teatrul din Iasi.

La 1874-75 a facut parte ca societardin asociatiunea dramatic& nationala, pentrua da reprezentatil in teatrul cel mare.

Constituindu-se societatea dramaticA in1877, a fost admis ca societar de cl. II la

Septembrie si la 1882 Mai 6, a fostvansaat societar cl. I.

Roluri principale : Don Cqar din Ruy'Blas, Jacms din Doué Olfeline, Jak Ran-jan din Neamul Ranjau, Leuchoir dinMoltenitorit, nCagnus Verner din Hoja deCodru, L1Cuhliner din Onoarea, Laar dinO crimd celebrd, Caussade din AmicilSrilpeanu din Boert ji Ciocol, etc, etc.

Vellescu (§tefan). Artist dramatic,nascut in Craiova la 1838. Intra in scoaleledin acel oras, dar la ve'rsta de 16 anl fugidin scoala si intra in trupa de sub direc-tiunea lul C. Mihaileanu din Craiova. Luatde aci de catre familia sa, fu times iarasila scoala in Bucuresci, dar in zadar. Pesteputin timp, intrit la teatrul din Bucurescisi debuta in micl roluri ; apol se angaja intrupa lui Millo, care juca in sala Bossel,peste 4 ani trecu in trupa Theodorini laCraiov a, interpretand cu un deosebit succesrolurile din Caterina Howard, Dama eaCamelit, Othelo, Fe/ele de marmord, etc.

Reintors in Buctiresci, trece la Iasi, undejoaca pe Don Cqar de Ba.on, Figaro, etc;vine in Bucurescl, unde creaza pe Vornicul&clac §i apoi pleaca la Paris, spre a's1termina studiiie dramatice, urmand cursurileartistului Regnier. Dupé trel ani, reaparepe scena si se distinge in Supliciul unajeme!, Bastardul §i 'Irengarul din Paris,ultimul rol pe care l'a jucat in 1877.

La 1873, el a fost numit profesor dedeclamatiune la Conservatorul din Bucu-resci.

St. Vellescu a publicat Istoria ariet dra-matice in «Revista romdneascd», Curs de de-

VAS - 191 V El,

clamalinne 'In «Revista literard» §i diferite cri-tic'i dramatice.

El a mai scris Ldpupteanul, Banul Cm-¿ove!, Pt-ea térzid, JICincinosul, Blond sadBrun, Hagi-Bina, drame i comedil, jucatepe scena teatrului national, apoi câte-vapoesii i nuvele : Din Florept, .9,Co,s- Tudor,Scln:te din viata contimporand, etc.

Velescu a fost consilier comunal sidclegat ca ofiter al starei civile de la 1890pana la 1895.

Veniamin (Costache). Mitropolit alMoldovei, niiscut la 1768, mort la 1846,Decembrie 18. In potriva vointei parintilorsi51, se calugari din tinerete si la 1792, funumit Episcop al Husului, apoi la 1796,Episcop al Romanului, iar la 1803, Mitro-polit al Moldovei.

El a intemeat in 1803 seminarul de lamanastirca Socola din 'ni, si a pastratscaunul Mitropoliel pana la 26 Ianuarie1843, cand silit sa demisioneze, cazut jertfaintrigilor streine, fu dat afaril peste ba-riera Iasului, avénd in buzunar numainoué firfirici.

Mitropolitul Veniamin a lucrat alaturi cuAsaky, pentru renasccrea Romanilor dinMoldo va.

El a scris : Istoria universald bisericeasaitradusa din limbq clena, Tidalionu, Istoriailesbintir et bisericet, Burra murire, CronicaRoma' nilor a luí Can/emir, Mdndstireapilla, Explicaren dogmelor, Ocloilml,riacodromul.

Ventura (Grigore). Ziarist, autordramatic, nascut la 1840. Si-a facut toatestudiile in Berlin, Linde a dobéndit titlulde licentiat in drept.

S'a ocupat la inceput cu agricultura si areprezcntat in Camerile conservatoare din1871, pe alegatorii din Galati. Perzénd irisatoatà averea sa, s'a apucat de ziaristica,debutand in Galati cu un ziar francez. Apoia vcnit in Bucuresci, a colaborat la gazetafranceza cu Galli i mal térzi6 lahidi;pendance Rountaine. A mai scris laRomdnul, Naliunea, Epoca, Adevérul, iar inurmit la Timpul, unde colaboreaza pana inprezent.

Serien i Cdrndlarril comedic 2 acte, (1882)Copila din flori comedic 4 acte, (1885),Curcanit pies a militara, Marcela tragedie,Ti-ajan ci Andrade tragedie.

Pianist si compozitor muzical eU multtalent, Gr. Ventura a compus romanta'Don! ocht, Hor-a de la Grivita, Cdnteculgintet latirte, etc.

Verbiceanu (Vasile).Sub-locotenent,nascut la 16 Octombric 1847, mort la 12Ianuarie 1878. Intrat in armata ca soldatla 1864, e inaltat la gradul de sub-locote-nent la 1871. In timpul rezbelului Inde-pendentei, face parte din Reg. 9 de doro-banti i moare pe campul de lupta in fataSmardanului la 12 Ianuarie 1878.

Vérgolici (§tefan). Profesor, publi-cist, nascut in Bérlad la 1843, incetat dinviata in Iasi la Iulie 1897.

A facut cursurile liceului din Iasi si aintrat in scoala normala din Paris, de Lindes'a intors in 1871 cu diploma de doctorin litere si filosofie.

Iinediat a fost numit profesor la catedrade limba elena la Institutul academic si dela 1876 a fost profesor de literaturaneo-latina la facultatea de litere din Iasi.

Principalele sale serien cari aù fost publicatein Convorbirt literare, sunt traducerile po-esiilor mai insemnate ale lui Schiller, La-martine, Byron, André Chenier. A mai tra-dus aproape toate elegiile lui Ovidiu, o-dele lui Anacreon si romanul lui Cervan-tes 'Don Onichotte.

A publicat o grantaticd §i a redac-tat cat-va timp ziarul Curierul de lag. A-poi a mal scris : Florl de cditip, poczil siRecriara (1873).

Vericeanu (Alexandru). Profesor,nascut in Ploesti la 20 Fcbruarie 1839. Aurmat cursurile liceului din Bucuresci si afacut studiile de drept si economie politicain Italia.

La 1863 a luat in Geneva diploma dedoctdr in drcpt. Intors in tara e numit la16 Aprilic 1864, profesor de economic po-litica la facultatea de drept din Bucuresci,.unde profeseaza pana la 5 Septembre 1894.In 1868, a fost insarcinat cu suplinirea ca-tedrei de drept civil a lui G. Costa-Foro.La 1864, e numit secretar general al con-silitilui de stat, post pe care'l ocupa panala 1865. La 1872, e numit procuror desectie la Curtca de Casatie, dar nu o-.cupa acest post de cat trel luni, si demi-sioneaza.

VEN - 192 - VER

Fost ministru al Cometwiulul i Agricul-turel de la 3 Noembrie 1891 pana la 26Noembrie acelas an, Alexandru Vericeanua representat in mal multe randuri distric-tele Braila i Arges in Camera i Senat.

Vermont (Nicolae. Is.)Pictor, nas-cut in Bacail la 28 Septembrie 1866. A in-trat la 1882 in scoala de Bele-Arte din Bu-curesci, a absolvit Academia din Munchensub profesoril Kaulbach i Löfftz apol in1895 a intrat la Paris in atelierul Maillart.

Principalele sale tablourl sunt : °d'en-nele, cumparat de stat (189o),Ernigratit, cum-parat de stat (I89i),Ttirgul Moilor, Eum-parat de Stat (1894). A zugravit catedraladin Cernavoda, bisericele din Ruar si dinsatul Fundent (Ilfov).

Vermont-Ventura (Lea). Artistasocietara a Teatrulut national din Bucu-resci nascuta in 1864 la Moinestl (Bacail)din parintl izraelift, incetata din viatii inBucurescil la 24 Noembrie 1895. Eleva aconservatoruhil, s'a distins cu deosebiretragedie.

Rolurile sale de capetenie aú fost :dea, Pbedra, Polveuct, Andrada, Tatiana, Re-pina, Sapho, Heiniatb, Greva etc.

Vernescu (George). Avocat, om po-litic, nascut in Buza la 1833. A facut stu-diile sale liceale in Bucurescl iar cele u-niversitare in Paris de unde s'a intors cudiploma de doctor in drept si a imbrati-sat indata cariera de avocat. La 1859 s'aales deputat in divanul ad-hoc si la 186526 Ianuarie a intrat in cabinetul prezidatdc Bozianu ca Ministru al Justitie i Cul-telor. Peste 5 luni (14 Iunie) a demisionat.

Aliat cu partidul liberal, face parte dincoalitia de la Mazar-Pasa si alegandu-se de-putat, in ..Ministerul de la 27 Aprilie 1876cabinetul Manolache Costache, ja portofo-liul Internelor, pe care '1 pastreaza si incabinetul loan Bratianu pana la 217 Ianua-rie 1877. La aceastit data se desparte deliberan, spre a forma un grup separat, Sin-cerit liberali, intemeand ziarul Binele public.

La 1883, disidenta din partidul liberalaccentuandu-se din ce in ce mal multformandu-se mat târziù opozitia-unita, G.Vernescu este unul din cci tret ser( alacestel coaliçiuni, dimpreuna cu Lascar Ca-

targiu si Dim. Bratianu, cu cart formeazaasa zisul partid liberal-conservator.

In cabinetul Tb. Rosetti din 1888 No-embrie, G. Vernescu ia Ministerul Justitielpe care'l pastreaza pana la 29 Martie 1889,cand in formatiunea cabinetulul Lascar Ca-targiu, trece la M'unce pana la 5 Noem-brie acelas an.

La 1891, sub Ministerul generalului I.E. Florescu, ja portofoliul Financelor si ad-interim la Justitie pana la 27 Noembrieacelas an.

Atuncl, disolvandu-se partidul liberal- con-servator, G. Vernescu Sc pune jaras"' incapul grupultil sincerilor liberan, acum multmai sters i Para nicl o inraurire asupracclor-l-alte douè partide.

Vilara (Alecu).-- Om politic, grec deorigina, data nasceret si incetarel din viatanecunoscute.

Amestecat in miscarea cterista de la 1821cunoscut ca devotat Rusiel, consulul

otoman, dobandi la 5 Aprilie 1823 aresta-rea i extradarca sa de la principelesub cuvént ca ar fi comis jafuri si rapiride bani, dar in realitate pentru cA adusescservicil Rusiel intre 1806-1812, in timpulocupatiunet.

A fost condus sub escolta la Sihstriainchis la Ezki-Zagra, unde a slat Vina la1824 Aprilie.

Pus in libertate, se rentoarce in Bucu-resci si este numit sanies, apot nazir alvistieriel la 1827,

De la 1834 pana la 1837, a fost marevistier.

Vilara a facut parte din Comisiunea al-ciituita in Bucuresci pentru Muntenia, pen-tru intoctnirea Regulantentulut organic,apoldin deputatia care a mers la Petersburg sprea supune la modificarl regulamentul, ina-inte de a fi votat de catre Divanul ad-hoc,(1829-183o).

Mal tarziù (1846-1848), Vilara a fostMinistru al Dreptatel in Muntenia.

Vioreanu P.)Jurisconsult,om politic. A facut studiile sale in tara sile-a terminat in streinatate.

Fost profesor de drept la facultate de lainfiintarea el si pana la 1881, Vioreanu afost Ministru al Justiticl de la 15 August1863 pana la u Octombrie 1863, apoi dela 2 Februaric 1870 pana la 20 Aprilie

1$

VETt - 193 VIL

acela§ an, §i de la 5 Aprilie 1876 pzinli la22 Aprilie acela§ an.

IntrAnd iar5§i in magistraturA, a fostprocuror general la Curtea de casatie pAnAla 24 Octombrie 1881, cAnd a murit.

A publicat : Munca ji functionarismul(1878).

Vitzu (Alexandru. N.)Doctor, pro-fesor, nAscut in Sevine§ti (Jud. Neamtu)la 21 1\10eMbrie 1853.

A fiicut studiile primare la §coala Dom-neascA din ora§ul Piatra (i861--1865) celesecundare in seminarul Veniamin din Ia§1(1865-1872), cele superioare la Universi-tatea din 'ni, facultatea de §tiinte (18721876), apoi la París facultatea de §tiinte(Sorbona) §i cea de medicinA (1877-1882),de unde a dobéndit diploma de doctor in§tiintele naturale.

La 1882 prin concurs, a fost numit pro-fesor de zoologie, anatornie §i fiziologiecomparatA la facultatea de §tiinte din Bu-curesci, iar la 1892, separlindu-se catedra,a rémas profesor de fiziologie general i

comparatA. E director al Institutului de fi-ziologie pe care l'a dirijat dc la fundatiunealui, 1883.

A fost inspector general al §coalelor dela r885r888, membru in Consiliul per-manent al Instructiunel publice (18881892).

E membru al SocietAtei de zoologie dinParis §i mcmbru corespondent al societkteide biologie din acel ora.

A scris : Anatontia ji fisiologia crustacee-Ior, Doctrina secretittnelor interne, Nouafunctittne a Pancreanalut,Secrelianea internda rinichilor, Regeneraren ereerultd la mal-mute, Siudiu asttpra invétdmintultd secundarcu o statistid ; §i numeroase alte lucrAriasupra sistemului nervos, fiziologiei cree-rului, etc., publicate in ziarele §tiintificefranceze.

La 1895 Vitzu a fost ales deputat alcolegiului al II-lea din judetul Neamtu.

Vizanti (Andrei).Profesor, nAscut inRoman la 1844. A fAcut studiile in Ia§1 §ide acolo a mers la Madrid, unde a termi-nat facultatea de litere.

Reintors in tarA la 1868, a fost numitprofesor de limba §1 literatura romAnA laUniversitatea din Ia§i, post pe carel .ocupA§i acum.

Scrieri: Principiul uniteitel in Istorie (1869),Discurs funebrn la inmormintarea principe-hd Cuza (1873), Importanja ji utilitateainveyturet pentru popor (1874) Importantaji utilitatea studiulut limbet romtine (1878),Constantin Negri (188i), Veniatnin Costache,Mitropolitul flfoldovet (1881), Abecedarullut Gheorghe Liqdr (1883), La reforme del'enseignement public en Rottmanie (1887),Era talud (1890), Diferite discursar! (1891).

Vladescu (Matel).General de divizie,§eful stat-majorului regesc, nAscut la 2 Fe-bruarie 1835, elev al §coalei militare la1854, sub-locotenent la 1856, maior la1866, colanel la 1873.

A comandat in timpul rezbelului Inde-pendentel (1877-1878), brigada I-ia deinfanterie din divizia 2-a a corpuluide armatA, fAcnd recunonterea de la Ce-tatea, §i a participat apoi la luptele dinBulgaria.

Inaintat general de brigadA la 1883, afost Ministru de rezbel de la 5 Noembrie1889 la 15 Februarie 1891.

Apoi a fost inaintat la gradul de generalde divizie in 1893, ca §ef al stat majoruluiregesc.

Vladicescu (Alexandru).Artist dra-matic, niiscut la r842.

Fiind funcionar la Ministerul Justitiei,pArAse§te serviciul, cerénd un concedii't la1859 §i plead la Ploe§ti cu Pascali, midejoad pentru prima oarA.

Apoi se angajeazA cu fratele sèri maimare §i plead cu dénsul, spre a da re-prezentatiuni prin provincie.

A jucat adesea §i prin Basarabia §i Tran-silvania, iar in ultimii ani se stabile§te inGalati, unde locue§te §i astA-zi.

De §i nu a avut talentul fratelui s66,totu§i Al. VlAdicescu a avut oare-carisuccese insemnate pe scenii, in rolurile de1lb-e noble §i Jame premier.

Vladicescu (loan). -- Artist dramatic,nAscut la 1826, incetat din viatA in Galatlla 24 Martie 1895. A urmat cursurile §coa-lei Sf. Saya pnà la 1849 §i apol a intratinteo trupA de actor!, impreunA cu Dimi-triadi §i Pascali.

Peste putin plead la Craiova, undepAnA la 1854, dnd arde teatrul §i vine inBucuresci.

Vrr - 194 - VLA.

La 1856 se stabile§te iari in Craiova,unde incepe a se distinge cu deosebire inrolurile cornice.

In tovara§ic cu fratele s'é6 Alexandru §icu artista Fany, el cutreera de la 1869inainte mg toate ora§ele din tara §i sestabile§te in ultima ani la Galati, unde amurit.

Vladirnirescu (Tudor).R evolutionarcelebru, nascut in comuna Vladimir (jude-

Gorj) la 1770, mort la 1821.. El invèlase putina carte la preotul dinsatul lui, mal térzii'l fusesc la §coala inCraiova. Dupé ce fusese cat-va tima in-grijitor la mo§ia unui bocr de peste Olt,Tudor se puse cu prilejul r6zboiulul dintreTurcia §i Rusia, dintre aria 1806 §i 1812in slujba acestei din urma puteri, inroland subel mal multe sute de volintiri. Se vede caRu§ii facura sa-1 se dea un rang de boerie,intru cat il aflarn curênd dupi.'t 1812, aratatcu titlul de sluger. El mal fu decorat §i

cu ordinul Vladimirului §i ridicat la rangulde parucic, saù oficer, in armata ruseasca.Compromis prin participarea lui cea ener-gica la lupta contra Turcilor, el trebuifuga la Viena, dupi't incheerea paca. Tutor-andu-se mal térzi6 in Muntenia, devineIn 1815 vataful plaiului Clo§anilor. Panala aceasta vreme, Tudor adunase ceva avere§i anurne o casa cu vie in dealul Govorii,douè marl case §i pravala in Cerney, mo§ie§i alte acareturi la Vladimir, aceste dinurrna, mo§tenite de la tatal sét, i maimulta avere mobila, prquite toate impreunaprin testament, facut de el pe la 1817, lasuma de 12,350 de lei. Averea lui §i-omarise, atat prin prada dobêndita de laTurcl cat §i prin comerlul de bol in taraungureasca.

Indata ce muri Voda Sulu Domnul Mun-teniei, Tudor plecii cu vre-o 25 de pandurtpeste Olt, spre a féscula populatia de acoloIn conta boerilor §i a pune capa abuzu-rilor.Ajunsese stapan peste cinci judete, dararrnata lui era compusa in mare . parte deoameni 1-4 liberati de prin pu§carii §i carljefuia6 pretutindenl in mersul lor.

Tudor, vézénd ca o§tirea lul ameninta ase preface inteo banda de boli, incepu apedepsi cu asprime abaterile el, ucigandpe mai mulIi din capitana lui pe cariprindea cu jafuri, intre alta' pe dota capi-tanl bulgari, ale caror capete le trimite boe-

rilor ce fusese pradatl de el, §i carl seadapostise in satul Buce§ti. In scrisoareade indreptare cu care Tudor insote§te tri-miterea capctelor capitanilor uci§1, el spuneca de §i nu este din singe evghenist, totu;.Isimte durerile celar evgheni§ti, cA cugetulsL'i nu a fost nici este a se urrna uneleca acclea, ca a taiat pe acei duo!,

capetele, spre incredinlare, §i ca aresa porunceasca a le pune capetcle la r6spintilpilda §i a altora.

Multi din tovara§ii lui Tudor, v6zadm6surile luate de el, spre a mentinea 061-duiala intre el, se desfac de corpulse apuca de pradat in voia lor, in toatepartile. Tot a§a fac irisa §i panduril ocir-muirii, trimi§1 sub capitana Iordache §i

Farmache, spre a combate rèsvratirea lui,cu atat mal mult ca ace§ti capitanl insu§ifraternizeaza cu Tudor. Tot pe atunci ina-intand §i otirea eterista sub Ipsilanti, inhotarele Munteniei, se incinge in tonta taraun foc cumplit, dinaintea caruia fuge dintoate partile populatia inspaimantata.

Dupé ce puse stapânire pe judetele depeste Olt, Tudor porni spre Bucurescl,inspirand o groaza cu atat mai justificataprin faptul cA atunci Ipsilanti coborea dinMoldova spre Capitala Munteniei.

La 16 Martie, el intra in Bucurcsci, ara-tand printr'o proclarnatie, cA boeril patrioll

imbrati§at cauza, caci in realitateTudor, care incepuse o ini§care contra bo-erilor, t§i schimbase purtarea, indreptandrevolu0a contra fanariotilor, ast-fe) in cat&usa era acum nationala §i politica.

Intrand Ipsilanti in Bucuresci la 25 Mar-tie, se opri la Colentina, pe cand Tudorera la Cotrocenl, iar Saya la Mitropolie.In urma intrevederei lui Ipsilanti cu TudorVladimirescu, intrând Turca in tara, Tudorfu silit sa. se retraga spre Pite§ti.

Inainte de a pleca din Capitala, el pusepe boerl sA subscrie un protest catre ca-petele incoronate, ce se aflaïl intrunite peatunci in congresul de la Laibach, contraincalecarel Munteniel de Turci §i a jafuri-lor comise de eteri§t1, intr'o tara. ce nuavea nimic de impartit cu dén§ii. DupZ:acea, plecara cu tota in ziva de 15 Malanume Tudor catre Pite§tI, iar boeril sprehotarele Austriel, unde cautati adapost contra loviture turce§ti ce se a§tepta pe fiece zi.

Saya destAinui atunci lul Ipsilanti pro-

VLA 195 VLA

ectele lui Tudor, iar Ipsilanti insarcina pcunul din §efil mi§carei eteriste, cu prinde-rea revolutionarulul.

Capitanul Iordache ajung&nd in tabaraluiTudor mal desprinsese pe ultimii ofitericc mal tinea6 Cu Vladimircscu, aratandu-lecorespondenta lui cu Turcil, cea-ce hotaripe toti sa dea pc capul lor pe mana eteri§ti-lor. Iordache lua prins pe Tudor din mij-locul o§tirei sale, fara ca un singur glassi se ridicc pentru el, §i-1 duse sub pazala T6tgovi§te. Dup6 miezul noptei Il scoa-sera afara din Mitropolie, indreptandu-secu el afara de §anturile cetatel. Ajun§I langa¡azul une morItici Il a§tepta6 doul greci:Vamava §i Parga, cari trebuia6 sà indepli-neasca sarcina de omoritorl. Cand i sespuse sa'§1 faca ultima rugkiune, Tudorvézéndu-I inarmati numat Cu sabil §i pum-nale, Ii intreba : «N'avet1 macar un pistol.»Dar abia sfèr§ise, §i ca fiarcle se repe-zira asupra lui cel duol sicarl, lovindu-1fara alegerc in toate parple, fara ca niciuna din lovituri sà curme nodulCorpul !LA Tudor era forfecat in bucati §iel tot inca

Cu Tudor se stinse mi§carea revolutio-nara romana, ramaind lupta intre Greci §iTurd.

Vlahuta (Alexandru). Poet, publi-cist, Itasca la 5 Septembrie 1859 in Ple-§escl (Tutova).

A colaborat intre 1886-88 la ziarulEpoca pentru partea literara §i a publicatIn acel ziar mal toate scrierile sale, adunatein urma in volum.

La 1894 a fondat impreuna cu D-rulUrechia revista Vieata (1894-1895), careinsa n'a 'aparut de cat un an.

ScrierI Nuvele (1886), Poesif (1887),Din goana (1894), Dan (1894), Unan de lupid (1895), hibire poesiI, (r888-1895), In Viltoare (1896).

Vogoridis (§tefanaki),Fost print alSamosului §i caimacam al Moldovel, trice-tat din viata la Samos in August 1859. Avenit in Moldova sub domnia lui ScarlatCalimac, care'l numi prefect al Galatilorde la 1812 pana la 1819. Dup6 moartealul Mihal Sutzu fu numit caimacam al Mol-doveI la 1821, dar dupé alegerea luI loanSturdza ca Domn, pleca inTurcia. La 1834fu numit de Imperiul otoman, print al Sa-

mosulul §i conduse aceasta provincie panala 1849, cand fu nevoit sa Riga in urmanemultumirilor adunatc contra sa §i fu in-locuit.

Vogoridis-Konaki (Nicolae). Fiullui .5tefan Vogoridis, fost caimacam al Mol-dovei, nitscut in Ia§I la 1821, incetat dinviata in BucurescI la 23 Aprilie 1863. Ca-satorindu-se cu fiica marelui logotet Ko-naki, care nu avu copil de sex masculin,adaoga numele Konaki la al séti. Sub clii-macamia lui Teodoritza Bal§, a fost Ministrude Finance al Moldovel la 18 Decembrie1856 pana la 7 Martie 1857, cand fu nu-mit caimacam §i combatu din toate putcrile,facerea unireI Paincipatelor.

Alegerile fikute sub dénsul, in vcdercaUnirei fiind contestate ca ilegale, comisarileuropeni protestara §i dan§if §i puterile de-cisera sa se faca noul alegeri, al aror re-zultat aduse alegerea lui Alexandru IoanCuza.

Voinescu (Eugenie). Pictor, nascutin Ia§I la 26 Mai 1844. A facut studil deliteratura §i drept la Atena §i in urma laParis, unde s'a imprietenit cu celebrul pic-tor Courbet, fondatorul §coalel realiste mo-dem e.

A ocupat cat-va timp functiuni in diplo-matie: Consul general al RomanieI la Buda-Pesta (1879), la Constantinopole (1882),la Odesa (1883-1888).

El este intélul pictor roman care a pic-tat marea sub toate fazele ei.

Tablourile sale principale sunt : Un portde mare, Un moment suprem, cari se ga-sesc la Banca nationala, Portul Constania,care se gase§te in pinacoteca din Bucuresci,SICarea Neagrd, medaliata la expozitia dinParis (1869), Stiincile de la Constania,Radadin Odesa, Naufragiu pe Marea Neagrd.

E. Voinescu a fost cat-va timp profesorde pictura la §coala de Bele-arte din Bu-cures&

Voinescu (Ioan). Om politic, publi-cist, nascut in Bucuresci la 1816, incetatdin viata in Paris la 185.5 Decembrie. Afacut studiile sale in Odesa (Rusia) §i apoia intrat in armata romana la 1830, inain-ta'nd pana la gradul de maior, adjutantDom-nesc in 1840.

In timpul cand era in armata de la 1836

VLA - 196 VOG

pina la 1838, a tradus pentru teatru malmulte comedil din repertoriul lulLa 1843 Voinescu intra in magistratura §iajunge procuror al Curte' de revizie.

La 1848 el este Ministru sub guvernulprovizoriu §i face parte din locotenentaDomneasca. Exitat, se stabile§te la Paris,unde publica Les Arabesques (1852) §i tra-duce in limba franceza Doinele poetuluiAlecsandri (1855).

Voinov (Nicolae).an politic, nascutla 1834 in Foc§ani. A facut toate studiilesale In tara §i dup6 terminarea lor a intratIn magistratura ca procuror §i apoI pre§e-dinte al tribunalului Putna de la 1862 panala 1864.

Colaborator al ziarelor Zimbru §i SteauaDundrel, de mult inainte, avea mai mare tra-gere de inima pentru politica de cat pen-tru magistratura, ast-fel in cat peste putintimp a parasit postul de pre§edinte al tri-bunalului, spre a'§i pune candidatura laalegerile pentru Corpurile legiuitoare. Indiferite rénduri a tost ales dcputat §i sena-tor, iar de la 15 Noembrie 1883 pana la14 Ianuarie 1885 a facut parte din cabi-netul Ioan Bratianu, ca Ministru al Jus-tipa.

La aceasta epoca, parase§te réndurile par-tiduluI liberal §i dup6 ce face parte dinopozitia-unita, infra in grupul Constitutio-nal de sub conducerea lut P. Carp.

Vulcan (Iosif). Nascut in Holod

Wachmann (loan. A.) Nascut laPcsta la 1807, mort ii 13ucuresci la 1863.A /kilt studiile liceale la Viena. S'a anga-jat in diferite orne mar"' din Austria ca§ef de orchestra de opera germana, apol avenit in Bucuresci, angajat la opera germanaintre aniI 1830-33. De atuncl nu a maiparasit Romania.

La 1844 fu numit profesor de piano alprincipcselor hice ale Domnitorultd G. Bi-bescu §i apoi profesor de muzica la inter-

(Cri§ana) la 19 Martie 1841, din o familieoriginara din R °mama. A studiat gimnaziulla Oradia-Mare §i dreptul la Universitateadin Buda-Pesta, luand diploma de avocat,rara insa a face practica.

Colaborand la mal multe reviste §i ziare,la 1865 a fondat in Buda-Pesta revista li-terara Familia, care de atuncl apare nein-trerupt §i azi la Oradia-Mare. Este ceamaI vechie revtsta literara romana §i a avutde colaboratorl pe Cipariu, Barit, Alecsan-dri, Ha§deù, Papiu, Tocilescu, Hodo§ §iEminescu. A mal redactat Umoristul apolGura satulut, in urma foaia poporala

trtoarea §i biografiile celebritatilor ro-mane sub titlul Panteonul roman. A pu-blicat trel tomurI de Nuvele §i unul inti-tulat De la sate; patru romanurl : Sclavulamorulul 3 vol., Ranele natiund 2 VOL,Tarbu Strdmbu in Europa 3 vol., Fata Pope!2 VOL, un volum de Toesif §i altul intitu-lat Lira mea. A scris piesele poporaleRuga de la Chiseted, Sdrdcie lucie; come-diile : Alb sad roju, chiria3cul fugit, Mireasdpentru mireasd, Soare cu ploue, Gärgdunifdragosta §i tragedia 5.1efan Vocld cel fiar,premiata §i jucata la teatrul national.

E initiatorul infiintarei unui teatru ro-manesc in Transilvania §i e pre§edintelesocietatel care conduce aceasta mi§care, adu-nandu-se pana acum un fond de peste douèsute de mii de lel.

Academia romana l'a ales membru co-respondent la 1879, iar membru activ la1891.

natul colegiuluI SI. Saya, tirnp de mal multianI.

A fost director al teatrului national inunire cu C. Caragiale, in 1850 185 r, §efde orchestra al teatrului national sub di-rectiunea lui M. Millo in 1847-1859, apoipana la 1863.

Ca §ef de orchestra de opera germana,a scris mal multe opere, dintre cari ceamaI insemnata fu Braconierul ; aceasta afost reprezentata §i in Bucuresci de opera

VOI - 197 VUL

germana, sub conducerea sa la ii Martie1833.

Mai tot repertoriul teatrului national afost compus de loan Wachman. Prima saopera scrisii in limba romana fu Zantlira,executata de arti§til operei italiene in limbatarei, la teatrul cel vechiù, fiind directoarecelebra cantatrice Henrieta Carl ; in aceastaopera era refrenul : Dimbpvild apd dulce,singurul care s'a transmis pana la noi, deoare-ce toate operile dramatice scrisela 1847 fura consumate de incendiul celmare din acest an ; refrenul de mal sus, fureconstituit in urma de loan Wachmann,dupé cererea publicului. Tot pentru teatrua mai scris diferite opere dramatice pre-cum : Mihat Vitea,zul la Cdlugdrent, cuvin-tele de Eliade, apol muzica din MeiterulMano/e, ramasa neinstrumentata, etc.

In total a scris pentru teatru 67 opere,15 operete, 32 vodevilurl, to mati melo-drame cu cantece §i corurl, io melodramecu corutl.

A maT scris diferite piese pentru orches-tra, executate in public sub directiunea lutL. Wiest.

Pentru elevii internatulta Sf. Saya a scris3 leturghit complecte, cantate de elevii in-ternatului in biserica Sf. Saya, primul trac-tat de muzica in litnba romanä : Principurtgenerale de mu.zicd europeneascd modernd(1846).

A mai scris 2 Leturghit pentru parochiacatolica (a 2-a neispravita).

Ioan Wachman a fost cel d'intaiù carea creat un stil de muzica nationala. A fd-cut cunoscute in stréinittate .melodiile popa-lare romdne, publicand 4 caete de acestemelodii, inainte de 1848 (Viena. MailersW-vc Kohlmarkt).

Wachmann (Eduard). Nascut la1836, fiul lui Ioan A. Wachmann. Instruc-tia muzicala i-a facueo tatàl sù, pentruteorie §i piano §i L. Wiest pentru violina.La vérsta de 17 anl (1853) fu angajat laCraiova ca §ef de otchestra al teatrulul deacolo, sub directiunea lui Pera Opran §i alui Tb. Theodorini pana la 1856. In cur-sul acestni angajament, facénd o practicaintinsa de orchestrare, se ocupa mai alescu aranjarea §i orchestrarea repertoriului devodeviluri, operete, etc., pe cati le notade pe auz. De la 1856 pana la 1858funciona in mg multe renduri la Bucu-

resci ca §ef de orchestra §i incepu carierade profesor de piano. De la 1858-186ostudia la Viena armonia §i piano cu pro-fesorul Iosef Dachs. De la 1860-63 '§iurma studiile la Paris cu profesora H.Reber §i Carafa (compozitia), cu Mar-montel (piano), cu Benoit (orga). Obtinupremiul de armonie §i t-a medalie decontra punct §i fuga. Rechemat de moarteatatalul sù, veni in tara la 1863.

In Bucuresci ocupa loud tatalui se6 ca§ef de orchestra la teatrul national, sub di-rectiunea lul M. Millo. 'Tot in 1863 funumit profesor de piano in loculséti, la Conservatorul din Bucuresci, infi-intat in acel an. In 1864 i se oferi catedrade armonie de la Conservator, pe care oocupa §i

La 1865 fu numit membru In Comitetulteatrului, din care face parte neintreruptpana azi. La 1867 fu ales membru al Ate-neului, la 1869 fu nut-nit director al Conser-vatorului, unde functioneaza §i azI. La 1874fu membru in consiliul get, ,cal al Instruc-tiunel. Tot in acest an fu numit profesorde armonie al principesei domnitoare, tli-sabeta.

A scris pentru teatru, muzica la urmii-toarele piese : Spoelele Bacurescinliti in 5

acte, (1863), Duelurile 2 acte (1863), Bd-ddranul boerit scena finala, (1863), Agaki-Flutur vodev. 3 acte, Esmeralda cuplet cucor, Contesa Butoiti vodev. 2 acte, Hapu-rile Draculut feerie, Aurul fi victemele tutI act, (1865) Ruinele drama, cuplet cucor (1865), Lan Cucerul cupiet cu cor,Gurd-cascd §ansoneta, Paraponisitul §anso-netii, Taraclisierul §ansonetà, Tiganttl, Co-lumb (dantul sélbaticilor), Corabia Salaman-dra (1866), Viata unut contedian cuplet §icor (1866), Pdttnaittl codrilor voclev. 3 acte(1867). A compus 2 Leturghif pentru cormixt §i diferite alte itnnurt religioase, unmare numér de Coruri pentru voci bdrbd-teet, diferite Compositiunt pentru piano. Camuzica didactica, a publicat o teorte : Exer-cilit practice de intonage.

La 1865 facu prima incercare de muzicacorala barbateasca, intrunind pe elevii ceimal capabill al Conservatorulul.

La 1866 fonda Concertele simfonice, carlat contribuit mult la formarea arti§tilor §ila desvoltarea gustului pentru muzica inpublic.

Pana azi concertele simfonice aì ajuns

WAC - 198 - WAC

la numérul de io6. Statistica numelor dearti§ti romani, cari figureaza pe programeleconcertelor de la fondare pana azi, arataun contingent tot mai mare de arti§tiromani.

Wallenstein (Gheorghe). Pictor,nascut in Iai. Data nascerei §i incetareidin viata necunoscute. A flicut studiile inParis §i Roma.

La 1849 a fost numit conservator almuzeului din Bucuresci §i apol conservatoral galeriel de tablouri, infiintatii de VodaGhika.

Tablourile sale principale sunt : - Visullut Mihal Viteavt (1845), Cina cea de taind(1845), Rer,zboild de la Cdlugdreni (1846).

Wallin (Henri).Inginer francez, nas-cut in Francia la 1856, incetat din viga inBucuresci la 25 Octombrie 1891.

Fost elev al §coalei centrale din Paris,locotenent in rezerva din corpul de geniual armatei franceze, a venit in Bucurescila 1890, unde a fost Insarcinat cu facerealucrarilor de parapete la forturile din jurulora§ului. Facénd experiente la fortul Oto-peni a unui ciment impermeabil, descoperitde dénsul, s'a produs o exploziune §i ne-norocitul descoperitor a fost ars de viù(12 Octombrie 1891).

Warthiadi (Dimitrie),Medic, nitscutin Macedonia la u Iulie 1807, incetat dinviata la 30 August 1862 in Bucuresci.

A facut studiile la Pesta, unde a dobén-dit diploma de doctor in filosofie la 1828.Apoi a trecut la Viena, unde a obtinut la1831 diploma de doctor in medicina.

De la 1834 pana la 1847 a fost medical spitalului Colea ; la 1849 a fost numitmedic §ef al armatei §i al spitalului osa-§esc, iar la 185o i s'a adaogat §i

narea de medic al §coalei militare. La 1853a trecut inspector al spitalelor judetene §ia ocupat acest post pana la 186o, cand atrecut la pensie.

A publicat : Mica chirurgie (1850).

Warthiadi (Panait).General de bri-gada, miscut la 16 Martie 1847.

A intrat in §coala militara la 1862 §i afost inaltat sub-locotenent la 1864. MaiorIn .1877, ia parte la rezbelul Independentel(1877-78), comandänd bombardarea Smar-

danului §i a Inove/. La r888 a fost inaltatla gradul de colonel §i la 1898 general debrigada.

Weigand (Gustav). Publicist ger-man, näscut la r Februarie 186o in Dins-burg (Germania). De la 1871 pana la 1876a urmat cursurile gimnaziului din Giessen,la 1876 a intrat in seminarul din Benoheim,iar la 1878 e numit invétator la o §coalii.din Darmstadt. In 1881 trece examenele in§tiinte de stat i este numit profesor lagimnaziul din Mainz. Dupé ce termina in1874 facultatea de teologie din Lipsca,Weigand face o calatorie prin Balcani la1887, spre a studia dialectul Romanilor deacolo, apoi merge cu acela§ scop in Ma-cedonia §i publica lucrarea sa : spracheder Olimpo- Walachen.

La 1889 pleaca in Turcia, unde sta panala 1890, studiand tal-He locuite dc Romani.Acuzat ca lucreaza contra Grecilor §i Sér-bilor in favoarea Romanilor al caror spionar fi, se atenteaza la viata

Din fericire scapa §i se reintoarce inGermania, stabilindu-se in Lipsca, unde enumit la 189 r profesor la Universitatepentru limbele romanice.

A mal publicat : Nouvelles recherches surles Rol/ mains de l'Istrie (1893), Die Aro-manen (1895), Iaresbericht des rumiin: (1894),lucrare care a contribuit mult la cunoasce-rea limbei noastre in Germania.

Wickenhauser (Adolf. Franz).Pu-blicist, financiar, nascut la Wurmbach (Aus-tria) la 1809, incetat din viata in Cernautila 6 Aprilie 1891. De origina. austriaca, s'aa§ezat inca de finé'. in Bucovina, unde aajuns consilier financiar §i s'a ocupat inspecial, in decurs de 30 ani, cu studil asu-pra istoriei Moldovel.

El a publicat : Crisoavele mcindstiret Mol-dovika (1862), 'simia orapluf Cermfult(1874), Istoria documentatd a mcrndstirefSolea (1877), Horecza, adaos la mdndsiireaCerndiztulut (188o), Istoria mdastirelor Ho-mor. ST Oztufrie, Horodnic ji Petroutt (1880,Coloniile germane in Bucovina (1885-88),Istoria mündstirelor Voronet ji Putna (1886-88), Istoria episcopiel Rddctutt (1890-9 r),Cdmpulungul rusesc ji nzoldovenesc (1890).

Wiest (Ludovic). Celebru violonist,cornpozitor muzical, nascut in Viena la 25

WAL - 199 - WEI

WIE

Martie 1819, incetat din viata in Bucuresclla 19 Ianuaric 1889.

A facut toate studiile sale muzicale laConservatorul din Viena, sub renumitulprofesor Böhm, distingéndu-se din copilarieprin talentul séù, obtinénd in toti anii pre-miul intaiù §i medalia de aur.

La 1838 Voda Ghika, voind sa infiintezeo orchestra a palatului sub organizarea sta-tulul, a trimis pe adjutantul sal colonelulGramont la Viena, spre a gasi acolo ocelebritate muzicala, capabila de a organizaaceasta muzica. Directorul Conservatorululdin acel ora § recomanda pe Wiest, care nuavea de cat 19 anl §i care veni in Bucu-resci §i organiza indata muzica palatuluiDomnesc.

Aceasta institutiune a tinut pana 1a1859,cand a fost desfiintatii de Voda Cuza, carea acordat lui Wiest drept recompensa, omica pensie. Dup6 aceasta el este angajatca §ef de orchestra pentru opera italianade catre toate trupele cari venea6 in Bu-curesci, spre a da reprezentatiunl. Primaopera italiana venita in Bucuresci a fostadusa chiar de Wiest, dup6 insarcinarea ce'I-a dat guvernul.

La 1863 Wiest a fost naturalizat §i Fa1866 a fost numit profesor de vioara laConservatorul din Bucuresci.

Pana aproape de sfér§itul vietei sale, elfost printd vioard in orchestra teatrului

national, fermecand publicul prin agerim eaarcuplui s6.6.

'ata principalele sale compozitiunl muzi-cale : Les Hirondelles, Réve d'Italie, 3 Con-cede, 2 Suite, Carnaval routnain, Danse defées, Steaua Dundret, Le réve du diable,Sane de ballet, Grande rapsodie russe, Ta-ren/elle, Perpetuo mobile, apoi numeroase fan-tazii asupra operelor: Hughenotit, Guillan inc

Xenocrat(Constantin)Filantrop, deorigina elena, incetat din vina in Bucuresclla 1876. Amanunte biografice lipsesc.

A lasat mal toata averea sa pentru a secladi in Bucurescl un spital care poartanumele : Spitalul f raid Xenocrat §i care a

/00

Tell,Faust, Puritani, Aida, Cenorentolo pen-tru Monocordul,

etc.'etc, muzica pentru

Cdrama Coartea lut onstantin Brdncoveatzu,baletul /spita, etc.

Winterhalder (Enrich). Publicist,nascut in Austria la 1808, incetat din viniila Krintzendorf (langa Viena), la 1889Mal 14.

Venit in tara pe la 1829, a servit -- de§i strein in armata romana pe la 1833,dimpreuna cu C. A. Rosetti. Aicl pare-sedt s'ai't strans intre amandol legaturele deprietenie, §i ast-Idl regasim pe Winterhalderamestecat in mi§carea revolutionara de la1848, cand guvernul provizoriu 'I acordatmpam 'entenirea ; apoi este exilat.

De aci inainte, el este tovara§ul lui C.A. Rosetti in toate intrdprinderile sale calibrar §i tipograf, apol redactor la TrunculRomdn §i la Romdnul. Sub pseudonimulErnescu §i Contimporanul, Winterhalder apublicat in aceste ziare numeroase articolefinanciare, studil comerciale, criticl drama-tice, etc.

La 1860 a fost cat-va timp director alMinisterului de Finalice.

El a introdus in R oinania stenografia,facênd cursurl gratuite.

Principalele sale publicatiuni sunt : Florìde scaett poesiI, (1845). Bdidlia de la Cd-lugefrenr opera eroica in 3 acte, 7 riumfulamorulut comedie, Vina tragedie.

In poesiile sale se gasesc versurile cu-noscute

Ddinbovitd apd dulceCine bea nu se mal duce

§i Rtrndunicd mititicdDe ce fugt din tara mea...

fost adm in istrat de executorul testamentarD-rul Kiriazi.

Spitalul s'a deschis la 1881.

Xenopol (Alexandru. D.) Profesorde istorie, nascut in Ia§I la 1843, unde §i a

terminat studiile liceale. La 1870 pleca laViena, unde absolvi studiile de drept §i

apoi la Berlin, unde termina cursurile defilosofie. La 1868 a debutat ca publicist InConvorbirile Literare, publicand o serie destudiI §i critice asupra fraditiunelor ngio-nale, asupra institgiunelor noastre, etc, etc.

La inceput Al. Xenopol a intrat in ma-gistratura §i a fost cat-va timp procuror laIa§I, dar mal térziti s'a sacrificat cu totulstudiilor istorice. De la 1883, el este pro-lesor de istoria universala critica la Uni-versitatea din Ia§I, facultatea de litere.

Scrierl : Despre inveymintul ¡colar ingenere ji in deosebt despre acel al istoriet,Studit economice (1879), Istoria Romcfnilor(1879), R4boiul dintre Ru¡t ¡i Turct 2 vol.(188o), Teoria lui Rösler (1884), Les Rou-mains au moyen-dge (1885), Memoriu asu-pra inveymintului superior in Moldova( 885),Etudes historiques sur les peuples roumains

Zahlreanu (Ignat).Bancher, de ori-gina izraclita, niiscut in Bucuresci laSeptembrie 1854, naturalizat la 1897.

A urmat patru clase la gimnaziul Lazar,apol a intrat in 1869 ca funcionar la casade banca Marmorosch, unde a stat panala finele anuluI 1888. In urma avea acoloconducerea afacerilor sub titlul de reprezen-tantul casel.

La 1888 s'a stabilit singur bancher inBucurescl cu concursul socrulul séti ; de la1896 a luat singur conducerea afacerilor.

Este comanditarul mai multor asociatiunlindustriale precum al fabricel de olarie Katz,al fabricei de hartie din Scaeni, §i membruIn consiliul de administratie al Societateide petrol.

ZlOnescu (Pavel).Colonel de pom-pieri, nascut in R.-S5rat la 1815, incetatdin viata in Bucuresci la 1896. Si-a hice-put studiile la un dasciil grecesc, apol la1831 a intrat in o§tire ca lunar.

Sub-locotenent in 1840, e mutat in cor-

(1887), Istoria Romdnilor din Dacia-Tra-jand 6 vol. (1888-1893), Mihail Kogálni-ceanu (1895), Industria mdtdset (1896).

Al. Xenopol este membru al Academieiromane de la 1895.

Xenopol (Nicolae).Publicist, avocat,nascut in Ia§1 la 1859. A facut studiile saleIn tara §i le-a terminat in Liége.

A colab orat mult timp la ziarul Romdnulsub directiunea lui C. A. Rosetti, lar la1885 a intrat ca prim rcdactor la ziarulVoiga Nationald. De la 1885 pana la 1888a fost §ef de cabinet al !LA loan C. Bra-tianu la Interne.

In 1895 s'a ales deputat al coleg. al 2-aOlt.

Scrierl : BrRt ¡i Pul regat.La 1897 parase§te redlctia Vointet Na-

tionale §i trece la ziarul D rape,' ul

pul pompierilor politiei la 1844 §i la 1847e inaintat locotenent. Cu acest grad, laparte la 13 Septembrie 1848, la lupta con-tra Turcilor din Dcalul Spirei, avénd co-manda pompierilor, cal-1 in numér de 18ooameni formatl in doné plutoane, fura tri-mi§I in ziva de '3 Septembrie de la poli-tie la cazarma Alexandria. Cavaleria oto-mana, care ocupa comunicatiile pe la Curtea-Arsa, voi a le opri trecerea, dar dupé sta-ruinta pompierilor, Turcif fura siliti lasasa'§1 continue mersul. La podi§ca de langacazanna fiind postata infanteria §i artileriaotomana' §i spatiul de trecere fiind strimt,sub-locJtenentul de pompierl Balan, atin-génd cu cotul pe un artilerist turc, acestacazu in §ant. Un major otoman de artile-rie vézand aceasta, love§te cu latul sabieipe sub-locotenentul Balan ; acesta ripos-teaza cu pistolul §i omoara pe major. Cual duoilea pistol vizeazil pe Cherem-pasa §i'I ucide nutria! calul. De aci isbuctie§te in-caerarea intre Turci §i pompieri cu o marevioiciunc ; glontul §i baioneta ai de o po-

18 b

XEN - 201 XEN

triva rol. Dou6 tunurl pe cari Turcii lea§ezatt la pozitie ca sa traga in pompierl,sunt luate de ace§fa §i descarcate in Turcl.Lupta urma inca cu invier§unare, dar co-ple§itl de superiontatea numèrulul inami-cului, pompieril se retrasera in desordine; oparte din el intrara In cazarma Alexandria,unde se gasea un batalion din reg. 2 deinfanterie. Cari-va pompierl fiind réma§1 Ininvalma§eala in mijlocul Turcilor, fura so-mati a se da, dup6 care depuind armele,fura impu§cati.

Pompieril avura in aceasta lupa 2 ofi-ceri §i 47 soldati morfi' §i mal multi raniti.Pierderea inamicului fu insa cu mult maimare.

Zaganescu, inchis m I te'rziù un an laViicare§ti pentru motive politice, este re-prima in corpul pompierilor §i inaintat 6--pitan la 1852. Apoi este maior in 1857 §icolonel in 1859. In aceasta calitate esteinsarcinat cu organizarea granicerilor.

Demisionat din armata, e prefect de po-litie in Bucuresd la 1868, inspector gene-ral al guardel nationale in 1872 §i in acela§timp vice-pre§edinte al Senatului.

De la aceasta epocainainte'

a trait CL1

des6vér§ire neamestecat in 1uptele po-litice.

Zalomit (Loan). Profesor, nascut inBucurescl la 181o, incetat din viata la 1885in Bucuresci. A fost buisier al Statulul §ia facut studiile sale in Germania §i Francia.

Intors in tara la 1849, e nutnit profesorde filosofie §i morala la Sf. Saya §i apolla facultatea de litere din Bucuresci de lainfiintarea ei §i pana in 1885. La 1861 I.Zalomit a fost director al eforiei §coalelorpana la desfiintarea acestel institutiuni, canda trecut in consiliul superior al Instructiu-nel publice. El a maI fost rector al Univer-sitatel de la 187 r pana la 1885.

A publicat : Logica ci momia traducere,(1853).

Zamfirescu (Duiliu) Publicist, niis-cut la 30 Octombrie 1858 la Plagine§ti(R.-Sarat).

A facut studiile sale in tara. Intrat indiplornatie la 1885, dupé ce a fost cat-vatimp procuror pe langa tribunalul Dambo-vio, e numit la 1888 secretar de legatiunecl. II i inaintat clasa I la 1893. De la

1894,- D. Zamfirescu e la legatiunea dinRoma.

Colaborator al reviste' Convorbiri Lite-rare, el a publicat : Fiird tittu poesil, Infaja vietei novele, Alte orkonturf (1894),Lume nouer ji lume vechie roman.

Zamfirescu (Mihail). Poet, nitscutin Bucuresci la 1839, mort in Septembrie1878. Aplecarea sa pentru literatura a in-ceput sà se arate inca din timpurile candse gasea pe bancile §coalel §i primele saleincercari Céspandite prin diferite publicatiuni,at't fost adunate de dénsul la 1859, inteobro§ura intitulata Aurora.

Functionarismul, boala secolului nostru,a itnpedicat negre§it pe Zamfirescu sa deatalentului séli tot avéntul. Impiegat la Efo-ria spitalelor civile din Bucuresci, colaboradin cand in cand la Revista Carpanta-,`Buciumul, Scrcinciobul, Revista contimporand,etc.

Cea mal insemnata parte din operile luiM. Zamfirescu a apirut la 1881, dup6moartea poetului, gratie Ingrijirei frateluiséli, sub titlul Cdntece ji pldngerl.

Satira literara filfua de la Torta rece,indreptata contra §coalel junimiste din Ia§I§1 redactiunei Convorbirilor literare, esteopera luI Zamfirescu.

Zanne (Alexandru).Publicist, ingi-ner, nascut in Bucuresci la 20 Iulie 1821,mort in Bucuresci la 7 Noembrie 1880.

Elev al liceului Sf.ffSavai pana la 1842,urmeaza cursurile §coalel de inginerie, con-duse de Lalanne §i la 1844 sub conduce-rea inginerului Marsilion a§eaza prima ca-nalisare de apa in Bucurescl.

La 1847 colaboreaza dimpreuna cu D.Bolintineanu la ziarul Toporul suveran. Tri-mis de -guvernul revolutionar la Pite§tI Incalitate de comisar al guvernulul in r848,este exilat indata ce intrara trupele turce§tiIn Bucuresci §i internat lita la Constan-tinopole, apoi la Brusa, unde lucreaza cainginer al Statului pana la 1856.

La 1856 loan Gbika, pe atund bey deSamos, '1 cheama in aceastit insula, undedirijeaza lucrarile pana la 1859, cand seintoarce in Romania.

Aci el este numit §ef de divizie la Lu-crarile Publice (1859), apol inginer §ef aloraplul (1862-1863), director al Ministe-

zAt 202 ZA1VI

rului Cultelor (1863-64), efor al spitalelorcivile (1862-64) §i director al acestel ins-titutiunl (1866-67).

A. Zanne a scris : Din prelutdrile (1845),Aritmetica elementard (1863), 3Conetarul(1868), Sisternul metric (1878). El a mal'tradus dimpreuna cu Bolintineanu §i Costi-nescu Les misérables de V. Hugo (1862)§i singur, din Catilinarile lut Cicerone (1875),prima catilinara. A mal colaborat la AlbinaPindulta, Calendarld geografic ci literar.

Zanne (fullu).--Inginer,nascut la Brusa(Asia mica) la ii Iulie 1855. Elev al li-ceului Louis-le-Grand din Paris, a mrinatapol §coala central de arte §i manufactura,de unde a e§it cu diploma in 1880.

A fost inginer la calle ferate (1880-87),sub-director la serviciul technic al primaria(1887-88), apol iar la caile ferate (189094) §i actualmente la serviciul de poduri§i §osele.

A publicat doué volume interesanteProverbele Romduilor (1896).

Zappa (Constantin).Miscut in Epirla 1820, incetat din viata la Menton (Fran-cia) la 20 Ianuarie 1892. A venit in tarala vérsta de 30 anI §i s'a asociat cu vrulsé.6 Evanghelie, care murind in 1865, i-alasat prin testament usufructul intregel saleaverl, cu conditiune ca dupé moartea sa,aceasta avere sá devie proprietatea statuluigrecesc §i in special a mal rnultor institutoculturale din Grecia.

Acesta la réndul shl, a lasat tot statuluigrecesc averea sa proprie, dobandita in afaráde acea a lul Vanghelie Zappa.

Averea Zappa compunéndu-se din imo-bile rurale in Romania, §i constitutiuneatara opunéndu-se ca streinil sa poata de-veni proprietarl de paménturi in Romania,tribunalele aja respins cererea de punere inposesiune a statului elen.

Din aceasta pricina s'a ivit un conflictdiplomatic intre ambele state, conflict carea pricinuit rechemarea reprezentantula Gre-cia' din Bucuresci la 1887 Octombrie 28§i ruperea relatiunelor diplomatice cu Ro-mania din partea Grecia la 1892.

In proces intervenind §i rudele lul Zappamal tarziti, instantele judecatore§ti aú datin urma ca§tig de cauza acestor rude.

Zappa (Evanghelie).Milionar grec,trasera in Epir la 1800, stabilit in Bucurescl,unde a adunat o avere foarte mare pe carea lasat'o prin testamentul séi.1 mal toata,In cea-ce prive§te usufructul, afara de cateva legate v6rului sú Const. Zappa cu con-ditiune ca dupé moartea acestuia, avereasa se intoarca la epitropia .01impicilor dinAtena §i altor institute culturale din Grecia.

Evanghelic Zappa a incetat din viata la1865.

Pentru alte amilnunte, a se vedea Cons-tantin Zappa.

Zefkari (Alexandru). General debrigada, nascut in Bucurescl la 1830, in-cetat din viatii.

A intrat in armata cu gradul de iuncarla 1849 §i a fost inaltat sub-locotenent laz85o. Maior in 1863, este comandant algarnizoana Bucuresci,cand se urze§te com-plotul militar contra Domnitorului Cuza.

Inaintat colonel la 1869, e numit gene-ral de brigada la 1875.

In timpul rezbelulul IndependenteI (1877-78) a fost ata§at pe langa marele cuartiergeneral al comandamentulul rusesc.

Zerlendi (Christofi). Bancher, nascutin Bucuresci la 1844, fiul lui Leon Zerlendicare era un mare comerciant de import§i expoi t pentru Romania. A facut studiicomerciale in Syra (Grecia), apol s'a intorsin Bucurescl la 1862. La 1863, murind pa-rintele séil, s'a desfacut tovara§ia care ecsistacu Sechiari, §i Christofi Zerlendi a luat dim-preuna cu fratele sé6 Achine, asta-A dece-dat, administratia import2ntel case de bancadin strada Smardan.

La 1888 a fost ales in Capitala senator,indeplinind acest mandat pana la 1895; inacela§ timp a fost consilier comunal inBucuresci.

A daruit comuna' Capitala o proprietateIn valoare de peste 250,000 le', spre a seinfiinta azilul pentru infirmi, care poartanumele s6.6.

E fondatorul Societatei de asigurare Na-jionala.

Zosima (Leria). Primadona, prole-soara de cantee, nascuta in Bucuresci. Afa cut studiile muzicale la Conservatorul dinParis. A jucat pe scenele principale din

ZAN 203 ZAP

Europa i pe scena teatrului national dinBucurescI.

Casatorindu-se cu inginerul Zosima, arenuntat la cariera artistica.

De la 1892 este profesoaril de canto laConservatorul din BucurescI.

Zsiga (Nicolae).Filantrop, nascut la1792 in coinuna SI. Nicolae romanesc, a-proape de Oradea-Mare.

Terminand 4 clase gimnaziale in Oradea-

Mare, se apuca de comerciù §i deveni un ne-gustor foarte bogat. Din multele sale acte fi-lantropice, insemnain douè : Infiintarea unuIinternat sub numele Fundatia 5f. Xicolaepentru baelI gr. or. romani de la gimnaziuldin Oradea-Mare, in care asta-z1 se intretin23 de student! : i fundatiunea de 3000 fi.pentru ajutorarea studentilor gr. or. romanTde la gimnaziul romanesc din Beiu§.

A murit la 5 Noembrie r870 in OradeaMare.

ZOS - 204 - ZSI

Alexianu (Gheorghe). Medic, (vezipagina 9). Incetat din viatà la 1897.

Asaky (Gheorghe).Mcdic, (vezi pa-gina 14). Intors in tarà la 1897, i se dàprintr'o lege specialA directiunea institutuluide gynecologie, creat printeo lege specialà.

BAjenaru (loan). Tenor, niiscut laIni§canI in 1863.

Dup6 ce a terminat studiile muzicale inConservatorul din Bucuresci, a dcbutat la1887 pe scena Teatrulul national in ope-reta Giroflé-Girofla.

Apol a plecat la Milan, spre a'§I com-plecta studiile. Intors in tarA, este angajatca prim tenor al operel romane din Capi-talà §i debuteazA in opera De'a,s- fi rege;apot cantil. in Carmen, Lucia, Ernani, Tra-viata, Faust, Cavalleria Rusticana, Aida,etc.

In mai toate aceste opere, BAjenaru aantat impreunA Cu cele mal renumite can-tArete române precum Darclée, Theodorini,No uy ina.

In cursul lunel Martie 1898, a jucat dim-preunA cu Darclée la Constautinopole infata Sultanului care 'I a conferit pentrumeritele sale decoratia . otomana LICed-gidie.

Beldiman(Alexandru). Ziarist, (vezipagina 25). A incetat din viatA in Bucurescila 1898,

yOrPENDICE

Beldiman (Alexandru. A.) Diplo-mat, nAscut in Ia§I la 16 Mai 1855. A a-cut studiile in streinittate §i a dobéndit la1877 titlul de doctor in drept de la facul-tatea din Berlin, fiind in 1876 laureat cumedalla de aur.

A intrat in diplomatie la 1878 ca secre-tar al agentici din Berli §i la 1879 a tre-cut cancelar al agentiei diplomatice §i con-sulatulul general din Sofia. Gerant al aces-tei agentil de la 1879 Septembrie pinA la188o Decembrie, trece la accastà epoclprim secretar al legatiund din Viena. La1881 este transferat la legatia din Berlin.In timpul conferintei internationale pentrucestiunea DunàreI, este delegat pe langlLegatiunea din Londra de la 1883 Februa-rie panà la Martie acela§ an. La 1883 vineIn Bucuresci §i este insàrcinat provizoriucu functiile de §ef al diviziel politice dinadminisfratia centrall a Ministerului deExterne.

De la aceastà epocA inainte, este la 1883§ef al divizieI politice din Minister ; la 1883Iulie, insArcinat Cu afacerile Legatiunei dinBerlin Ora' la August 1883; la 1883 Sep-tembrie, ata§at pe langl prim-Ministrul I.C. BrAtianu cand a mers la Gastein sprea se intalni Cu principele de Bismark pânila Octombrie 1883; la 1884 Octombric 29insIrcinat cu functiile de secretar-generalpanA la 4 Decembrie 1884; la 1885 Ianua-rie 14 insArcinat din noú Cu functiile demal sus panA la 7 Februarie 1885; la1885Martie 1, agent diplomatic §i consul gene-

ral la Sofia; la 1885 Martie 4 insArcinat cufunctiile de secretar-general panA la 24Mal1885; la 1885 lidie ii insArcinat din noùcu functiile de mal sus pana la 31 August1885; la 1885 Octombrie ata§at pe langaprim-ministrul I. C. BrAtianu, dind a mersla Friedrichsruhe §i Viena, in urma revo-lutiunel de la Filipopole ; la 1886 Februa-rie este trimis in misie la Berlin pentrunegociArile comerciale; la 1886 Mal, trimisdin noù in misie la Berlin pan5. in August1886; la 1886 August 25, insArcinat Cufunctiile de secretar-general parià la 2 Sep-tembrie 1886; la 1887 Ianuarie, trimis inmisie la Berlin pentru incheiarea tractatuluide comerciu cu Germania pAnA la Februa-rie 1887; la 1888 Iulie 1, trimis extraor-dinar §i Ministru plenipotentiar la Belgradpiln5 la i Octombrie 1888, cand a demi-sionat.

Demisionat la 1888 in urma retragereiguvernului liberal, de §i fusese rugat denoul guvern pitstreze situatiunea, n'areintrat in diplomatie de la 1895.

Atuncl la 9 Octombrie e numit secretargeneral ai Ministerulul de Externe §i laIanuarie 1896 Ministru plenipotentiar laBerlin, post pe care 'I ocupà pânà inprezent.

Beller (Arnold).General de brigadA,niiscut la 8 Iulie 1844. Elev al §coalei mi-litare in 186r, sub-locotenent in 1863, ma-ior la 1875.

E inntat colonel la 1884 §i general debrigadà la 1897. Toate gradele le-a doban-.dit in arma cavaleria

Bengescu (Gheorghe). Diplomat,(vezi pagina 25). La 1888 demisioneazàdin functiunea de Ministru plenipot.entiar laBruxelles.

Bratianu (loan. I.) Inginer, fiul ltdI. C. BrAtianu. A acut studiile in tarA §ile-a terniinat la Paris, unde a urmat cur-surile §coalel politechnice §i §coalei de po-durl §i §osele. Intors in tarit a intrat cainginer in serviciul cAilor ferate, mide aocupat dit-va timp functiunea de §ef desectie. La 1897 Martie 31, a intrat in Mi-nisterul de sub pre§identia lul Dim. Sturdza,luAnd portofoliul LucrArilor publice.

- 206 --Candiano (Constantin).-- General ae

brigadà, nAscut la 5 Septembrie 1843. In-trat in §coala militarA la 1861, este inaltatsub-locotenent la 1863, maior la 1875,colonel la 1890 §i general de brigad5. la1898.

Cantucuzino J. A. (Zizine).Om po-litic, (vez! pagina 43). A incetat din viatiiin Bucurescl la 1898.

Ferdinand de Hohenzollern. Prin-cipe al RomAniel, (vez! pagina 73). A fostinAltat la gradul de general de brigadAIn 1898.

Flechtenmacher (Alexandru).Com-pozitor muzical, (vez! pagina 76). A incetatdin viatà la 1898.

Grandea (Grigore)., Publicist, (vezipagina 92). A incetat din viatA la 1898.

Marcu (Samuel). Inginer mecanic §ielectrician, rascut in Bucuresci la 1864, deoriginA izraelitA. A acut studiile la §coalapolitechnicA federa15. din Zurich §i la Viena.

Intors in tarii la 1890 dup6 ce acusetimp indelungat practicA in stabilimenteleSchwarzkopf din Berlin, Luther din Bruns-wig, a inceput sA se ocupe cu electricitateaindustrialà. Acestul inginer sunt datoriteprimele instalatiuni de electricitate in Bu-curesci, precum la §oseaua Kisselef, Bule-vardele Academiei, Coltea, Elisabeta, grà-dina Ci§megiu, palatul Cotroceni. Acum aluat pentru compania Continentala conce-siunea iluminAreI cu electricitate a ora§uluiIa§I.

Negrescu (Leonida).Arhitect, nAscutin Bucurescl la 1857.In acest ora § a acutstudille liceale §i §coala de podurl §i §o-sele. Apol a plecat la Paris, unde a urmatde la 1879 pAnA la 18R8 cursurile §coalelde Bele-arte, obtinênd diploma de laureat.In acest interval, in ultima ara al §edereIsale la §coalà, a fost numit de guvernulfrancez sub-inspector la lucrArile cladireI§coalei centrale din Paris §i apoi inspector

general al cl5.direlor imobilelor din cuartie-rul Luxembourg.

Intors in tar5. la 1888, a fost numit ar-hitectief la cAile ferate, de unde a trecutIn acea§I calitate la Ministerul Instructiundpublice.

Principalele sale lucrAri sunt :din Dorohol, Vasltd, R.-Sdrat, planurile tippentru Foalele comunale ¡i rurale, apolmulte cliidiri particulare intre cari, casaTrocopie Dimitrescu din Bucurescl, casaGhild Ionescu din Ploe§ti, monumentul fu-nerar al bancherului Rosenthal la cimitirulizraelit, etc, etc.

$allmen (Dimitrie). General de bri-gadit, nAscut la 1836 Aprilie 23. A intratIn o§tire, arma cavaleriei, la 1856 cu gra-dul de sergent, a fost inaintat sub-locote-

- 207

E RATA

Pag : 17, réndul 41. In loc de : nu se putea titmdclui inainte de cd, cite§te «de MI».Pag : 18, rIndul 54. In loc de : «Han-Makart» cite§te «Hanq Makart».Pag : 36, rendul 4. In loc de : «2 Iunie I881» cite§te «2 Iunie 1821».Pag: 58, réndul 26. In loc de : «14 lunie 18199» citqte «14 Iunie 1869».Pag: 72, rendid 20. In loc de : «unde termina» cite§te «unde termind».Pag: 8o, rendid 24. In loc de : «Dioisie Fotino» cite§te «Dionisie Fotino».

nent la 1858, maior la 1869, colonel188o §i general de brigadit la 1893.

Sion (Constantin). Publicist, nAscutpe la 1795, incetat din vialà la 1858. Aacut studiile in Ial§i a publicat Menehmelein limba elenk comedie (1803), Elisabeta.Dar principala sa lucrare este manuscriptulcu titlul : Arhondologia Moldova, pamfletréutacios, plin de venin, scris inteun

foarte trivial §i prin care sunt batjo-corite toate familiile boerescl din Moldova.

Tatarescu (Nicolae). General debrigadA, nAscut la 1850 Februarie io. Eleval §coalei militare la 1867, este inAltat sub-locotenent la 1869, maior la 1884, colonella 1892 i general de brigadà la 1898.

VI/

Dim. R. Rosetti

Documents

Transcript of Dim. R. Rosetti