Curs_101
-
Upload
sima-george -
Category
Documents
-
view
218 -
download
1
description
Transcript of Curs_101
-
12/9/2013
1
Sisteme de sanatate
Curs studenti - Medicin general-anul V
1Catedra de Sanatate Publica si Management
UMF "Carol Davila" Bucuresti
Sisteme de sntate - Definitie
Toate activitatile al caror scop este sa promoveze, sa restabileascasau sa mentina sanatea Raport OMS 2000
suprinde esena sistemelor de sntate contemporane, aceea de imbunatirea a sntii
extinde graniele sistemului de sntate dincolo de resursele proprii, de serviciile de sntate i resursele utilizate pentru furnizarea acestora, prin componenta intersectorial, de suport a sntii prin intermediul tuturor celorlalte politici.
2Catedra de Sanatate Publica si Management
UMF "Carol Davila" Bucuresti
Valori care stau la baza sistemelor de sanatate
Accesul universal Accesul la ingrijire de calitate Echitatea (acces egal corespunzator nevoilor,
fara a tine seama de varsta, grup etnic, gen, statut social, posibilitatea de a plati)
Solidaritate (necesara asigurarii accesibilitatii)Council Conclusions on Common values and principles in European Union Health
Systems (2006/C 146/01)
Catedra de Sanatate Publica si Management - UMF "Carol Davila"
Bucuresti3
Principii care stau la baza sistemelorde sanatate
Ingrijiri de calitate Siguranta pacientului Ingrijire bazata pe dovezi si etica Implicarea pacientului (dreptul la alegerea
furnizorului, dreptul la consimtamantul informat) Compensare (proceduri transparente in cazuri de
malpraxis) Confidentialitate
Council Conclusions on Common values and principles in European Union Health Systems (2006/C 146/01)
Catedra de Sanatate Publica si Management - UMF "Carol Davila"
Bucuresti4
Functii ale sistemelor de sanatate
Finantare (colectarea banilor, constituireafondului, plata serviciilor)
Generarea resurselor (resurse umane, facilitati, tehnologii)
Furnizarea serviciilor Administrarea sistemului (formularea
politicilor de sanatate, reglementarile)
Catedra de Sanatate Publica si Management - UMF "Carol Davila"
Bucuresti5
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
6
Modalitati de finantare
1. Finantarea de la bugetul de stat
2. Finantarea prin asigurari sociale de sanatate
3. Finantarea prin asigurari private de sanatate
4. Finantarea prin plati directe (in totalitate, co-plata)
5. Finantarea comunitara
-
12/9/2013
2
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
7
1. Finantarea de la bugetul de stat
Fondurile sunt colectate la bugetul de stat din: Impozite generale (pe salarii, impozite agenti economici,
etc) taxe cu destinatie speciala pentru sanatate Imprumuturi externe/donatii/grant-uri
Acoperire generala Persoanele contribuie in functie de venit De multe ori fonduri insuficiente, ponderea alocata pentru sanatate din
total buget influentata de prioritatile politice Bugetul de stat = O sursa de finantare pentru toate sistemele de sanatate
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
8
Finantarea predominant de la bugetul de stat = Sisteme Nationale de Sanatate
(modelul Beveridge)
Exemple: Marea Britanie, Irlanda, Tarile Scandinave, Spania, Portugalia, Italia, Polonia, Letonia, Albania
Caracteristici: Acoperire generala a populatiei Reprezinta tipul cel mai progresiv de sistem de sanatate Costuri administrative reduse Control al fondurilor De regula nu exista relatii contractuale clare intre finantator si furnizor Caracteristic - liste de asteptare Suplimentat i de alte surse de finantare O parte a populatiei are asigurare privata de sanatate
Anglia
Sistem national (bazat pe taxe si impozite), 13% din populatie are asigurare privata de sanatate.
Organizatia centrala este Department of Health dar care este asistata de institutii de specialitate: The Care Quality Commission, Health Protection Agency, National Institute for Health and Clinical Excellence (NICE).
Sistemul este mai degraba centralizat, la nivelregional se regaseste organizarea de zi cu zi
Reglementarile sunt elaborate de catre institutiilede specialitate.
Catedra de Sanatate Publica si Management - UMF "Carol Davila"
Bucuresti9 10
2. Finantarea prin asigurari de sanatate
Contributii obligatorii ale angajatilor si angajatorilor Pot fi considerati eligibili: liber profesionistii, agricultorii Situatii particulare: somerii, pensionarii, persoanele cu handicap Grupurile cu venituri reduse bugetul national/local
Contributiile persoanelor eligibile sunt colectate de catre agentii independente: fonduri unice de ASS Croatia, Estonia, Ungaria, Slovacia, Romania mai multe fonduri independente Franta multiple fonduri individuale, definite pe criterii
ocupationale/geografice Austria, Germania, Cehia, Lituania o asociatie a fondurilor de asigurari Luxemburg
Dificultati: stabilirea contributiilor persoanelor nesalariate, dar eligibile identificarea categoriilor de populatie dezavantajate
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
11
Sistemul asigurarilor sociale de sanatate - Romania
CONSUMATOR (pacientul)
FURNIZOR (asistenta primara, ambulatorie de specialitate, spitaliceasca)
TERTUL PLATITOR (casa de asigurari de sanatate)
GUVERN Ministerul Sanatatii
Plati directe/coplata
Servicii de sanatate
Acoperire cu servicii Contributie
obligatorie din venitul brut (5,5%)/fondul de salarii (5.2%)
Sistem de plata
responsabilitate
reglementare
reglementare
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
12
Finantarea prin asigurari sociale de sanatate
(modelul Bismarck)Caracteristici:1. Contributie obligatorie a salariatilor si angajatorilor2. Constributiile sunt stabilite prin legislatie in functie de
venit nu de riscul de imbolnavire (% din venit/fond de salarii)-mai usor de modificat
Tipuri de asigurari sociale de sanatate Asigurari sociale de sanatate administrate de catre
guvern Asigurari sociale de sanatate administrate de catre
casele de asigurari publice sau private
-
12/9/2013
3
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
13
Deosebiri SAS-SNS
Asigurarea nu este un drept al tuturor cetatenilor ci doar a celor care contribuie sau a categoriilor speciale-acoperire Nu generala
Asiguratii sunt constienti de costul sanatatii -Calitatea serviciilor oferite este mai buna: se definesc pachete de servicii si standarde de calitate; competitia dintre fonduri este in avantajul pacientilor (clienti)
Fondurile destinate sanatatii sunt separate
Valorea contributiilor - stabilite prin legislatie
Sistemul trebuie sa isi mentina singur solvabilitatea, stimulandu-se eficienta si responsabilitatea manageriala a gestionarii fondurilor
Exista o transparenta crescuta la nivelul fluxurilor financiare cresterea increderii populatiei
Statul contribuie si el la finantarea programelor de sanatate de interes national si pentru grupurile defavorizate
3. Finantarea prin asigurari private de sanatate
Asigurarea voluntar de sntate este operaiunea prin care un asigurtor: constituie, pe principiul mutualitii, un fond de
asigurare, prin contribuia unui numr de asigurai expui la producerea riscului de mbolnvire;
i indemnizeaz, n conformitate cu clauzele stipulate n contractul de asigurare, pe cei care sufer un prejudiciu, din fondul alctuit din primele ncasate, precum i din celelalte venituri rezultate ca urmare a activitii desfurate de asigurtor.
14
4. Asigurrile private / voluntare pot fi de mai multe tipuri:
complementare (care au ca obiect acoperirea serviciilor excluse din pachetul de baz),
suplimentare (care au ca obiect mbuntirea accesului i calitii serviciilor, eliminarea listelor de ateptare, servicii medicale n regim privat, etc.)
substitutive (care nlocuiesc complet asigurrile sociale, clienii putnd opta s opreasc contribuia n sistemul social).
15
Asigurrile sunt metode de protecie mpotriva riscului, caracterizate de asociaia:
Risc asigurat: evenimentul nedorit mpotriva cruia te asiguri (incendiu, accident etc.)
Sum asigurat: suma reprezentnd despgubirea n cazul producerii riscului asigurat
Prim de asigurare: suma de bani pltita asiguratorului
16
Suma despgubit este legat de tipul serviciilor acoperite prin asigurare i de probabilitatea lor de apariie i se poate plti:
direct beneficiarului (modelul cu rambursare);
furnizorului de servicii de sntate (modelul contractual).
17
Valoarea primelor de asigurare depinde de evenimentele acoperite prin schema de asigurare.
Primele de asigurare pot fi: Comunitare = egale ntre ele Actuariale = n funcie de probabilitatea apariiei bolii -
riscul de boal
Factorii implicai n stabilirea primelor de asigurare: Vrsta, sex, antecedente personale i heredo-
colaterale, dimensiunea familiei, starea de sntate n momentul asigurrii (asigurare de tip individual)
Tendina costurilor medicale n anii precedeni, tipul de industrie n care activeaz, lucrtor vs. nelucrtor (asigurare de grup).
18
-
12/9/2013
4
Consecintele schemei de asigurare
a. Selecia riscurilor bune (cream-skimming strategia asigurtorilor de a-i atrage n schema de
asigurare pe cei care au riscuri mici de boal (deci care consum mai puin dect pltesc)
tendina asigurtorului de a nu-i asigura pe cei despre care se tie c au riscuri mari de boal (inclusiv pe cei care sunt deja bolnavi ex. cronicii)
b. Hazardul moral reprezint supraconsumul de servicii de sntate datorit lipsei plii directe n momentul consumului de servicii.
Catedra de Sanatate Publica si Management - UMF "Carol Davila"
Bucuresti19
Consecinele asigurrilor voluntare (private):
Nu pot reprezenta, la modul singular, o soluie de finanare a sistemului de sntate, deoarece:
Exclud pe cei care au nevoi mari de servicii de sntate (cei cu riscuri mari de boal, cronicii etc.);
Primele de asigurare sunt cu att mai mari cu ct riscul de boal e mai mare (cei tineri i sntoi pltesc puin, cei vrstnici i bolnavi pltesc mult).
Sunt utile ca soluie complementar/suplimentar de finanare, voluntar (opional), a unui sistem de sntate bazat pe o asigurare obligatorie de sntate
Catedra de Sanatate Publica si Management - UMF "Carol Davila"
Bucuresti20
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
21
4. Finantarea prin plati directe
Sunt plati efectuate direct intre consumator si furnizorul de servicii de sanatate, fara interventia unui intermediar financiar
Tipuri: plata integrala a serviciului coplata ex tichet moderator co-asigurarea plata unui procent din costul serviciului
Avantaje: Reducerea consumurilor responsabilizare Furnizeaza venituri suplimentare - 10% pentru sanatate Descurajeaza supra-consumul de servicii medicale (hazardul moral) Creste calitatea serviciilor
Dezavantaje: reducerea consumurilor populatiei vulnerabile
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
22
5. Finantarea comunitar
Aplicabila comunitatilor mici Principii: cooperare si incredere intre membrii
comunitatii
Surse locale - industria, Acopera o parte a costurilor Guvernul-incurajeaza initiativa comunitara
Modalitati de plata
Catedra de Sanatate Publica si Management - UMF "Carol Davila"
Bucuresti23
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
Plata per capita
Modalitate de plata catre o organizatie a uneisume fixe, pentru un interval de timp, pentrufiecare persoana inscrisa pe lista unui medic (care poate accesa acea organizatie in caz de nevoie sidevine pacient)
suma nu variaza cu nr. de servicii furnizate suma poate varia in functie de anumite
caracteristici (varsta, sex) utilizare: medici de familie pentru a asigura
acoperirea populatiei cu servicii medicale primare
-
12/9/2013
5
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
Plata per capita - dezavantaje
furnizorul suporta riscurile financiare tendinta de a le minimiza (medicii inscriu
preferential persoane sanatoase - cream skimming siscade accesibilitatea celor bolnavi)
tendinta de a furniza un numar redus de servicii
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
Plata per serviciu
Furnizorul primeste o plata / tarif de fiecare data candofera un serviciu rambursabil
poate fi utilizata pentru a plati organizatii sau pentrua remunera personalul
se face dupa efectuarea serviciului depinde direct de numarul de servicii furnizate utilizare: asistenta de specialitate in ambulator,
pentru unele servicii in spitale, pentru unele servicii in medicina primara
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
Plata per serviciu - avantaje
furnizorul este platit proportional cu serviciile prestate ofera stimulente economice pentru a efectua cat mai
multe servicii (medic/pacient)
e singura forma de plata in care furnizorii nu au nici un motiv sa selecteze pacientii sanatosi, ci chiardimpotriva
incurajeaza eficienta tehnica (minimizarea costurilor resurselor utilizate )
riscul financiar apartine in intregime platitorului
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
Plata per serviciu - dezavantaje
Exista tendinta de a efectua cat mai multeservicii (medic/pacient)
compromite eficienta alocativa pierde teren in toate sistemele de ingrijiri asiguratorii preiau tariful stabilit de furnizori sistemul de puncte per serviciu - comisii de
experti - putin obiectiv
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
Plata sector spitalicesc
Bugetul global (alocat istoric sau prospectiv) Plata pe zi de spitalizare Plata pe caz rezolvat (DRG)
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
Bugetul global Organizatia primeste un buget stabilit in
avans, pentru o perioada definita de timp
criterii potentiale: istorice, numar serviciifurnizate, numar si tip de episoade de ingrijiri, prospective, populatie deservita, patologiagenerala,etc.
utilizare: unele segmente din spital (UPU, cercetare, rezidenti)
-
12/9/2013
6
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
Bugetul global - avantaje
Eficient in limitarea costurilor (cand este stabilit in avans) Ofera organizatiei libertate considerabila in utilizarea
fondurilor - limitata cand bugetul este constituit din liniide cheltuieli
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
Bugetul global - dezavantaje
asigura controlul costurilor, dar nu stab. o legatura directaintre volumul de activitate si plata furnizorului
furnizorul preia riscurile privind nr de internari, de servicii, costul fiecarui serviciu, durata de spitalizare - este stimulat sale reduca, in detrimentul calitatii
bugetul pe linii de cheltuieli restrictioneaza capacitateaorganizatiei de a aloca fonduri intre diferite resurse - scadeeficienta si performanta manageriala
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
Plata pe zi de spitalizare
Furnizorul primeste o suma fixa pt fiecare zi de spitalizare, care acopera toate serviciile
utilizare: in unitatile cu paturi adesea combinata cu plati adiacente: plati
suplimentare pt ingrijiri scumpe, onorarii pt medici, medicamente
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
Plata pe zi de spitalizare - avantaje
Simpla induce tendinta de scadere a nr. de servicii pe
caz
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
Plata pe zi de spitalizare - dezavantaje
Nu stimuleaza reducerea duratei de spitalizare rata de utilizare a paturilor -
supradimensionarea spitalelor
nu stimuleaza analiza costurilor si o buna contabilitate
nu face distinctie intre grade de severitate riscul financiar - preluat de furnizor
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
Plata pe caz rezolvat (DRG)
Furnizorul primeste o plata fixa, stabilita in prealabil, de fiecare data cand trateaza un pacient dintr-un anumir grup de diagnostic
utilizata pt alocarea de fonduri catre organizatii (spitale)
plata pt fiecare categorie de dg e prestabilita si nu variaza cu serviciile furnizate individului
-
12/9/2013
7
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
Premisele finantarii prin DRG
Clasificarea tuturor pacientilor externati in grupe DRG (diagnostic related groups).
Stabilirea de tarife pentru fiecare grup DRG -se pot calcula local sau se importa si se ajusteaza local.
Bugetul asistentei spitalicesti.
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
Plata pe caz rezolvat (DRG)- av
Incurajeaza eficienta tehnica (furnizorul retine diferenta dintre costul real al tratamentului si plata per caz)
tinde sa minimizeze costurile totale/dg permite intelegerea si controlul costurilor
spitalicesti
reflecta mai bine modul in care sunt cheltuiti banii (banii urmeaza pacientul)
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
Plata pe caz rezolvat- dezavantaje
Costul DRG - mediu Pentru fiecare caz furnizorul suporta riscuri asociate
cu costurile tratamentului
Cream skimming- ofera stimulente pentru a trata doar anumitipacienti/cazuri putin severe - incurajeaza trimiterea cazurilor grave sprealti furnizori
induce tendinta de a creste nr. de pacienti tratati(reinternarea; internarea cazurilor cu gravitate redusa)
manipularea diagnosticelor (clasificare pentru a maximizarambursarea)
transferul costurilor (prea putine servicii furnizate/tratamentinsuficient)
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
Modalitati plata a medicilor
Plata per capita (in asistenta primara) Plata per serviciu (in ambulatorul de
specialitate)
Salariul (in unitatile sanitare cu paturi)
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
Salariul
Acordarea unei sume fixe indiferent de activitatea prestata, nu se coreleaza cu calitatea si cantitatea serviciilor furnizate.
Pentru plata personalului medical
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
Salariul - dezavantaje
Nu ofera stimulente pt a creste activitatea sau calitatea
nu incurajeaza eficienta tehnica medicul poate fi constrans sa trateze un nr.
mare de pacienti