CURRICULUM - usem.md · Dreptul internațional umanitar s-a dezvoltat alături de alte ramuri de...

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

CATEDRA DREPT PUBLIC

CURRICULUM

la disciplina

,,DREPT INTERNAŢIONAL UMANITAR”

(Ciclul I)

AUTOR:

Stela LITRA,

mg. în dr., lector univ.

Contact direct: 60/20

Curs teoretic: 30/10

Lecţii practice: 30/10

Lucru individual: 90/130

Forma de evaluare: examen

Nr. de credite: 5

Aprobat la şedinţa Catedrei Drept public

din: 20.05.2013, proces-verbal Nr. 10

Examinat de Consiliul facultăţii de Drept USEM

la 24.05.2013, proces-verbal Nr. 5

Aprobat la ședința Senatului USEM

din: 01.07.2013, proces-verbal Nr. 9

CHIŞINĂU – 2013

2

I. PRELIMINARII

Dreptul la viaţă face parte din acel „nucleu dur" al drepturilor omului care nu

pot fi violate sub nici un pretext şi care sunt aplicabile nu numai în timp de pace,

dar şi în caz de pericol public care ameninţă viaţa naţiunii, cât şi în caz de război

sau de ameninţare la adresa independenţei sau securităţii statale. Acesta este

motivul pentru care atât militarii cât şi civilii şi organizaţiile umanitare trebuie să

cunoască şi să aplice reglementările privind drepturile omului în situaţii de criză şi

război, ei având prerogative importante în acest domeniu.

Doctrina recunoaște că dreptul internațional umanitar este una din cele mai

vechi ramuri de drept internațional public, sorgintea căreia o găsim încă în

antichitate. În această perioadă istorică, datorită faptului că cuprindea regulile de

ducere a războaielor, această ramură de drept era numită dreptul războaielor.

În evul mediu găsim deja aspecte privind poziția individului în dreptul

internațional umanitar, fapt demonstrat de divizarea indivizilor în mai multe

categorii, cum ar fi: participanții la acțiunile militare puteau fi doar bărbații,

excepție fiind pelerinii, negustorii, femeile, persoanele de vîrstă înaintată și copiii

sub vîrsta de 12 ani.

Epoca modernă ne demonstrează că omenirea a înțeles importanța protecției

individului, iar prin promovarea principiului umanității ne convinge de acest lucru.

Cu toate că actele de violență nu au dispărut, totuși acest principiu a reușit să

acorde inviolabilitate unor categorii de persoane vizate de dreptul internațional

umanitar, cum ar fi: medicii și asistenții medicali, răniții și bolnavii, iar remarcantă

este recunoașterea imunității populației civile.

Dreptul internațional umanitar s-a dezvoltat alături de alte ramuri de drept

internațional, adaptîndu-se treptat cerințelor societății internaționale, iar astăzi este

cunoscut sub denumirea sa deplină de Drept internațional umanitar al conflictelor

armate, și cuprinde două tipuri de norme: norme privind reglementarea relațiilor

dintre participanții la un conflict armat și norme cu privire la relațiile dintre părțile

aflate într-un conflict armat ce se referă la protejarea victimelor acestui conflict.

Scopul prezentului curs este de a face cunoștință detaliată studenților de la

facultățile de drept, specializarea drept internațional cu dreptul internațional

umanitar, care este o ramură foarte vastă, compusă din toate normele de drept

internațional ce se referă atît la regulile de ducere a unui conflict armat, cît și

asigurarea și garantarea protecției tuturor categoriilor de persoane care se înțeleg

prin termenul de populație civilă din statele beligerante, persoane abilitate să

comită acte de ostilitate sau prizonieri de război, nefiind neglijate nici bunurile

culturale ce fac obiectul protecției garantate de normele de drept internațional.

La ora actuală, un bun specialist în domeniul dreptului internațional este de

neconceput fără însușirea normelor de drept internaţional umanitar, motiv ce ne

convinge ferm că disciplina Dreptul Internațional Umanitar are un caracter

important şi poate forma obiectul unui curs universitar.

3

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Codul

modulului/

disciplinei în

planul de

învăţământ

Anul

de

studii

Semestrul

Numărul de ore Evaluarea

Responsabil

de modul /

disciplină Tota

l

Pre

leg.

Sem

.

L.i

nd

iv

Nr. de

credite

Forma

de

evaluare

S.03.A.027

zi II 3 150 30 30 90 5 examen

S. LITRA

S. 04.A.026

frecvenţă

redusă

II 4 150 10 10 130 5 examen S. LITRA

III. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Nr.

Unităţi de conţinut

Realizarea în timp

C S LI

zi f/r zi f/r zi f/r

1 Denumirea, definiția și geneza dreptului

internațional umanitar

2 1 2 1 6 8

2 Izvoarele dreptului internațional umanitar 2 2 6 8

3 Obiectul, funcțiile și rolul dreptului internațional

umanitar

2 1 2 1 6 8

4 Începerea ostilităților și instituirea stării de

beligeranță

2 2 6 10

5 Persoanele autorizate să comită acte de ostilitate 2 1 2 1 6 8

6 Metode și mijloace de război interzise 2 1 2 1 6 8

7 Ocupația militară 2 2 6 10

8 Războiul naval și războiul aerian 2 1 2 1 6 10

9 Neutralitatea în timp de conflict armat 2 1 2 1 6 8

10 Protecția răniților, bolnavilor și naufragiaților 2 2 6 8

11 Statutul prizonierilor de război 2 1 2 1 6 10

12 Protecția populației civile și a persoanelor civile în

caz de conflict armat

2 1 2 1 6 8

13 Protecția bunurilor culturale în caz de conflict

armat

2 1 2 1 6 8

14 Protecția civilă 2 6 10

15 Încetarea stării de beligeranță și restabilirea păcii 2 1 2 1 6 8

Total 30 10 30 10 90 130

4

IV. COMPETENȚE

Competențe generice:

1. abilitatea de autoinstruire.

2. favorizarea soluționării problemelor prin colaborare.

3. dezvoltarea capacităților decizionale.

Competențe specifice:

- să demonstreze cunoștințe profunde în materie de drept internațional

umanitar, precum și delimitarea acestuia de alte ramuri de drept

internațional.

- să aplice dimensiunile normative şi instituţionale ale dreptului internaţional

umanitar.

- să aprecieze corect diverse situații, bazate pe cunoștințele obținute.

- să evalueze locul, rolul și importanța dreptului internațional umanitar din

perspectiva propriei specialități.

V. OBIECTIVELE GENERALE ALE DISCIPLINEI

La nivel de cunoaştere studenții trebuie:

- să fundamenteze conceptul şi noţiunile dreptului umanitar internaţional;

- să însuşească principiile de drept internaţional aplicabile dreptului

internaţional umanitar;

- să aprecieze evoluţia ramurii de drept internaţional umanitar;

- să determine mecanismele naţionale ale dreptului umanitar internaţional;

- să cunoască mecanismele internaţionale a dreptului internaţional umanitar.

La nivel de aplicare:

- să determine şi să însușească clasificarea izvoarelor de drept internaţional

umanitar;

- să cunoască regulile generale şi procedeiele tehnice de protecție umanitară

internaţională;

- să cunoască dreptul naţional şi cel internaţional în domeniul dreptului


La nivel de integrare:

- să identifice problemele existente în ceea ce priveşte normele dreptului

internațional umanitar şi mecanismele lor de implimentare;

- să elaboreze noi concepţii referitoare la rolul şi locul protecției umanitare;

- să elaboreze proiectele de cercetare ştiinţifică în domeniul dreptului


- să determine priorităţilor cercetării ştiinţifice în dependenţă de actualitatea şi

complexitatea problemelor ce ţin de domeniul dreptului internaţional

umanitar.

5

VI. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTURI

DREPT INTERNAȚIONAL UMANITAR

Subiectul 1. Denumirea, definiția și geneza dreptului internațional umanitar

Obiectivele de referinţă Conţinuturi

- Să definească dreptul internațional

umanitar

- Să determine locul și rolul dreptului

internațional umanitar în cadrul

sistemului de drept internațional

- Să descrie problematica umanitară în

antichitate

- Să comunice primele reguli de purtare a

războiului de la căderea Imperiului

Roman pînă Pacea westphalică

- Să descrie evoluția dreptului

internațional umanitar de la Pacea

westphalică pînă la Conferința de Pace

de la Paris

- Să relateze dezvoltarea dreptului

internațional umanitar de la Conferința

de Pace de la Paris pînă în zilele noastre

1. Considerații terminologice

2. Definiția dreptului internațional

umanitar

3. Geneza dreptului internațional umanitar

4. Evoluția dreptului internaţional

umanitar

Subiectul 2. Izvoarele dreptului internațional umanitar


- Să definească conceptul de izvor de

drept internațional umanitar

- Să argumenteze rolul cutumei în

dezvoltarea dreptului internațional

- Să evalueze importanța tratatului

internațional în consolidarea poziției

dreptului internațional umanitar în

sistemul de drept internațional public

- Să descrie tratatele internționale de pînă

la cel de-al II război mondial

- Să analizeze tratatele internaționale de

drept umanitar din perioada postbelică

- Să stabilească tendinâele de formare a

unor izvoare noi de drept internațional

umanitar

1. Considerații generale

2. Conceptul de izvor de drept


3. Cutuma – izvor de drept internațional

umanitar

4. Tratatul – izvor de drept internațional

umanitar

5. Tendințe de formare a noilor izvoare de


6. Alte mijloace considerate izvoare de


Subiectul 3. Obiectul, funcțiile și rolul dreptului internațional umanitar

6


- Să determine obiectul dreptului

internaţional umanitar

- Să definească funcţiile dreptului


- Să însuşească scopul şi sensul dreptului


- Să definească conflictul armat

internaţional şi conflictul armat

neiternaţional

- Să evalueze rolul dreptului internaţional

umanitar în epoca contemporană


2. Conflictul armat internațional

3. Conflictul armat neinternațional

4. Rolul și funcțiile dreptului internațional

umanitar în epoca contemporană

Subiectul 4. Începerea ostilităților și instituirea stării de beligeranță


- Să defineasca procesul de

instituționalizare a regulii avertizării

pealabile

- Să asimileze modalitățile juridice de

avertizare

- Să evalueze efectele juridice ale stării

de beligeranță asupra relațiilor dintre

părți la un conflict armat

- Să descrie efectele stării de beligeranță

asupra resortisanților statelor inamice

- Să evalueze raporturile dintre cetățenii

statelor beligerante


2. Avertizarea prealabilă a adversarului

3. Instituirea stării de beligeranță

Subiectul 5. Persoanele autorizate să comită acte de ostilitate


- Să definească noțiunea combatantului

- Să determine statutul combatantului

conform Convențiilor de la Haga din

1899 și 1907, potrivit Convențiilor de la

Geneva din 1949

- Să cunoască categoriile de participanți

la osatilități

- Să definească spionajul și sancționarea

activității de spionaj

- Să definească noțiunea mercenarului li

statutul juridic al mercenarului


2. Combatanții legali în conflictele armate

internaționale

3. Alte categorii de participanți la ostilități

și statutul lor juridic

- Spionii

- Mercenarii

7

Subiectul 6. Metode și mijloace de război interzise


- Să însușească principiile fundamentale

ce guvernează dreptul părților la un

conflict armat de a recurge la mijloace

și metode de război

- Să definească noțiunea de mijloc și

metodă de război interzise

- Să stabilească mijloacele și metodele de

război care produc ,,rău superfluu”

- Să determine mijloacele și metodele de

război cu efect nediscriminat

- Să evalueze efectele armelor chimice și

bacteriologice

- Să definească armele nucleare și

termonucleare

- Să determine statutul juridic al armelor

clasice ce pot fi considerate ca

producînd efecte traumatizante excesive

sau ca lovind fără discriminare: schijele

nelocalizabile, minele, capcanele,

armele incendiare și proiectilele de mic

calibru

- Să însușească mijloacele și metodele de

război ecologic

1. Metode și mijloace de război care

produc ,,rău superfluu”

2. Metode și mijloace de război cu efect

nediscriminant

3. Metode și mijloace de război care

produc daune întinse, durabile și grave

mediului natural

4. Metode perfide

Subiectul 7. Ocupația militară


- Să stabilească evoluția istorică a

instituției ocupației militare

- Să definească ocupația militară

- Să însușească caracteristicile ocupației

militare

- Să descrie caracterul efectivității

ocupației

- Să însușească noțiunile de substituire a

competențelor, competența legislativă,

executivă și jurisdicțională a puterii de

ocupație

- Să determine izvoarele dreptului de

protecție

- Să însușească categoriile de persoane

protejate și durata regimului de

1. Evoluția istorică a instituției ocupației

militare

2. Definiția și caracteristicile ocupației

militare

3. Protecția populației civile pe timpul

ocupației militare

4. Protecția bunurilor culturale pe

teritoriul ocupat

8

protecție

- Să descrie conținutul protecțieicivile în

timpul ocupației militare

- Să analizeze protecția bunurilor

culturale pe teritoriul ocupat

Subiectul 8. Războiul naval și războiul aerian


- Să însușească normele de drept

internațional umanitar aplicabile în

războiul naval și evoluția lor istorică

- Să definească regulile cutumiare,

declarațiile, convențiile internaționale,

dreptul de la Haga și Dreptul de la

Geneva

- Să stabilească definiția teatrului de

război naval și componentele acestuia

- Să precizeze noțiunea de combatanți și

mijloacele navale de război

- Să asimileze caracteristicile și statutul

navelor de război

- Să identifice navele comerciale

transformate în vase bastimente de

război și submarinele

- Să cunoască alte mijloace de război

existente în prezent

- Să comunice statutul diverselor metode

de luptă specifice războiului naval

- Să informeze despre perfidie în războiul

naval

- Să definească prizele maritime și

domeniul de aplicare a dreptului de

priză

- Să determine navele și mărfurile supuse

domeniului de priză

- Să să însușească exercitarea dreptului

de priză (vizita, captura și judecata)

- Să comunice despre protecția umanitară

pe mare în perioada de conflict armat

- Să cunoască etapele codificării dreptului

internațional aplicabil în războiul aerian

- Să definească aeronavele și metodele de

marcare a acestora

- Să identifice drepturile beligeranților

1. Regulile dreptului internațional

umanitar aplicabile în conflictele

navale

2. Combatanții și mijloacele navale de

război

3. Metodele de război naval și prizele

maritime

4. Protecția umanitară pe mare în perioada

de conflict armat

5. Războiul aerian prin prizma dreptului


6. Clasificarea aeronavelor și marcarea lor

9

- Să dea definirea ostilităților în războiul

aerian și a bombardamentele

- Să comunice despre autoritatea militară

asupra aeronavelor inamice și asupra

persoanelor de la bord

Subiectul 9. Neutralitatea în timp de conflict armat


- Să definească neutralitatea

- Să stabilească geneza neutralității în

timp de război

- Să descrie îndatoririle statelor neutre în

războiul terestru

- Să cunoască îndatoririle statelor

beligerante față de statele neutre

- Să comunice statutul beligeranților

internați și a bolnavilor și răniților

îngrijiți în statele neutre

- Să determine îndatoririle și drepturile

statelor beligerante în cazul războiului

maritim

- Să asimileze drepturile și îndatoririle

statelor neutre în războiul maritim

- Să însușească îndatoririle beligeranților

față de statele neutre în războiul aerian

- Să identifice îndatoririle statelor neutre

față de statele beligerante

1. Conceptul de neutralitate și evoluția sa

istorică

2. Neutralitatea în războiul terestru

3. Neutralitatea în războiul maritim

4. Neutralitatea în războiul aerian

Subiectul 10. Protecția răniților, bolnavilor și naufragiaților


- Să relateze prevederile Convențiilor de

la Geneva din 1949 referitoare la

protecția victimelor de război

- Să enumere și să descrie condițiile de

aplicare ale acestor convenții

- Să determine categoriile de persoane

protejate

- Să stabilească conținutul și funcțiile

protecției

- Să comunice normele speciale

referitoare la protecția rănițilr,

bolnavilor și naufragiaților

- Să însușească reglementările


2. Tratamentul răniților, bolnavilor și

naufragiaților potrivit Convențiilor de

la Geneva din 1949

3. Norme speciale referitoare la protecția

rănițilr, bolnavilor și naufragiaților

4. Reglementările Protocolului I de la

Geneva din 1977

10

Protocolului I de la Geneva din 1977

Subiectul 11. Statutul prizonierilor de război


- Sădetermine evoluția istorică a

instituției statutului prizonierului de

război

- Să descrie conceptul de prizonier de

război

- Să stabilească protecția generală a

prizonierilor de război

- Să definească captivitatea și

caracteristica acestei instituții de drept


- Să comunice etapele încetării

captivității

- Să evalueze mecanizmele de protecție a

prizonierilor de război

1. Conceptul de prizonier de război

2. Protecția generală a prizonierilor de

război

3. Captivitatea

4. Încetarea captivității

5. Birourile oficiale de informații pentru

prizonieri

6. Mecanisme de protecție a prizonierilor

de război

Subiectul 12. Protecția populației civile și a persoanelor civile

în caz de conflict armat


- Să definească populația civilă și

persoanelor civile

- Să asimileze termenul de atac

- Să comunice regulile protecției

populației civile pe teritoriul național

- Să determine regulile fundamentale de

protecție a populației civile aflate în

puterea inamicului

- Să însușească regulile protecției

speciale a femeilor și copiilor


2. Protecția populației civile în convențiile

postbelice

3. Statutul actual al populației civile în caz

de conflict armat

4. Reguli fundamentale de protecție

Subiectul 13. Protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat


- Să determine evoluția sistemului de

protecție a bunurilor culturale în caz de

conflict armat

- Să asimileze statutul juridic al bunurilor

culturale

- Să evalueze impactul Convenției de la

Haga din 1954 asupra dezvoltării


2. Statutul bunurilor culturale

3. Sistemul de protecție generală a

bunurilor culturale

4. Protecția specială a bunurilor culturale

5. Protecția bunurilor culturale potrivit

Protocoalelor de la Geneva din 1977

11

instituției protecției bunurilor culturale

Subiectul 14. Protecția civilă


- Să definească protecția civilă

- Să determine funcțiile protecției civile

- Să însușească organismele de protecție

civilă

- Să comunice conținutul protecției civil

- Să stabilească limitele dreptului de

protecție

- Să descrie protecția acordată militarilor

- Să cunoască statutul membrilor forțelor

armate capturați de inamic

- Să descrie instituția semnalizării

clădirilor și a materialului unităților

militare și statutul lor juridic


2. Definiția și funcțiile protecției civile în

dreptul internațional umanitar

3. Organisme de protecție civilă

4. Conținutul protecției civile

5. Limitele dreptului de protecție

6. Statutul membrilor forțelor armate și al

unităților militare afectate organismelor

de protecție civilă

Subiectul 15. Încetarea stării de beligeranță și restabilirea păcii


- Să numească modalitățile tradiționale de

încetare a ostilităților

- Să însușească instrumentele scrise de

încetare a ostilităților

- Să definească noțiunea actului de

capitulare, a armistițiului și a încetării

ostilităților prin acord tacit

- Să descrie încetarea stării de beligeranță

prin ,,debellatio”

- Să comunice preliminariile păcii

- Să însușească conținutul tratatului de

pace

1. Modalități tradiționale de încetare a

ostilităților

2. Preliminariile păcii

3. Tratatul de pace

12

VII. LUCRUL INDIVIDUAL

Nr. Produsul

preconizat Strategii de realizare Criterii de evaluare

Termen

de

realizare

1. Raport de analiză

comparată

,,conflict

internațional și

conflict

neinternațional”

- Studierea a două tipuri

de conflicte armate

- Analiza structurii și

conținutului acestora

- Elaborarea raportului de

analiză comparată

- alegerea unui conflict

internațional și a unui conflict

neinternațional pentru analiză

- analiza detaliată a acestora

- utilizarea cunoștințelor

acumulate

Pînă la

10.10.

2013

2. Referat: ,,protecția

civilă”

- studiu bibliografic

- analiza noțiunii de

protecție civilă și

caracterul obligatoriu al

acesteia

- elaborarea unui proiect

- respectarea cerințelor de formă

- numărul și diversitatea surselor

bibliografice

- gradul de analiză a noțiunii de

protecție civilă

- identificarea și analiza tipurilor

de protecție

- volumul 10-12 pagini scrise de

mînă

-calitatea concluziilor și

recomandărilor

Pînă la

10.11.

2013

3. Studiu de caz:

conflictul din

stînga Nistrului:

conflict

internațional sau

nu?

- identificarea cazului

supus studiului

- analiza cazului supus

studiului

- realizarea acestui studiu

- relevanța cazului studiat

- corectitudinea explicării

efectelor conflictului de pe Nistru

- gradul de înțelegere a cazului

supus studiului

- gradul de argumentare și

formularea concluziilor

Pînă la

10.12.

2013

13

VIII. TEMATICA REFERATELOR

pentru lucrul individual la disciplina

Dreptul internațional umanitar

1. Considerații generale privind dreptul internațional umanitar

2. Izvoarele de drept internațional umanitar

3. Tendințe de formare a noilor izvoare de drept internațional umanitar

4. Rolul și funcțiile dreptului internațional umanitar în epoca contemporană

5. Avertizarea prealabilă a adversarului


7. Combatanții legali în conflictele armate internaționale

8. Metode și mijloace de război care produc ,,rău superfluu”

9. Metode și mijloace de război cu efect nediscriminant

10. Metode și mijloace de război care produc daune întinse, durabile și grave

mediului natural

11. Definiția și caracteristicile ocupației militare



14. Neutralitatea în războiul aerian

15. Norme speciale referitoare la protecția rănițilr, bolnavilor și naufragiaților

16. Protecția generală a prizonierilor de război

17. Captivitatea

18. Birourile oficiale de informații pentru prizonieri

19. Mecanisme de protecție a prizonierilor de război

20. Protecția populației civile în convențiile postbelice

21. Statutul actual al populației civile în caz de conflict armat

22. Statutul bunurilor culturale

23. Sistemul de protecție generală a bunurilor culturale


25. Definiția și funcțiile protecției civile în dreptul internațional umanitar

14


27. Statutul membrilor forțelor armate și al unităților militare afectate

organismelor de protecție civilă

28. Modalități tradiționale de încetare a ostilităților

CERINȚE înaintate față de forma și conținutul referatului:

Volumul referatului nu mai mic de 10-12 pagini scris de mînă și 8-10 pagini tapate

1. Foaia de titlu să includă: Ministerul, Universitatea, Facultatea, Catedra,

Tema, Numelcelui ce a elaborat, Numele conducătorului științific,

localitatea și anul (Chișinău 2010)

2. Cuprinsul (planul)

3. Introducerea: cca 1 pagină, se evidențiază actualitatea și importanța

problemei cercetate legătura cu specialitatea

4. Conținutul: structurat în capitole, paragrafe și secțiuni și scris de mînă:

Capitolul 1 (include fundamentare teoretică, analiză, sinteze, etc a problemei

cercetării) 1.1 (1.1.1 1.1.2 etc) 1.2 1.3 etc

Capitolul 2 (aplicare, rezultate, cercetări, studii de caz, etc) 2.1 (2.1.1 2.1.2

etc) 2.2 2.3 etc

Trimiterile: I variantă permisă în text după citat, Ex: [9.p.199]

II variantă permisă în subsol, Ex: 1. Palii A. Cultura comunicării. Chișinău,

Epigraf, 1999, p.199.

5. Concluzii generale și recomandări: cca 1 pagină

6. Referințe bibliografice: nu mai puțin de 5 surse.

15

IX. EVALUAREA DISCIPLINEI

1. Evaluarea curentă se va realiza prin susținerea referatelor, analiza studiilor

de caz, aprecierea în rezultatul participăriiactive la discuțiile din cadrul

seminarului și pe parcursul semestrului se organizează 2 lucrări de control

(testări), cum ar fi:

Lucrarea 1

1. Caracteristica dreptului internațional umanitar

1.1. Definiți dreptul internațional umanitar

1.2. Determinați locul și rolul dreptului internațional umanitar în cadrul

sistemului de drept internațional

1.3. Evaluați dezvoltarea dreptului internațional umanitar de la Conferința de

Pace de la Paris pînă în zilele noastre

2. Ocupația militară

2.1. Definiți ocupația militară

2.2. Numiți și analizați caracteristicile ocupației militare

2.3. Evaluați caracterul efectivității ocupației

Lucrarea 2

1. Regula avertizării prealabile

1.1 Definiți procesul de instituționalizare a regulii avertizării prealabile

1.2 Descrieți modalitățile juridice de avertizare

1.3 Evaluați efectele juridice ale stării de beligeranță asupra relațiilor dintre părți

la un conflict armat

2. Caracteristicile protecției civile

2.1. Definiți protecția civilă

2.2. Determinați funcțiile protecției civile

2.3. Evaluați importanța organismelor de protecție civilă pentru acordarea

acesteia

16

2. Evaluarea sumativă se va realiza luându-se în considerație evaluările curente

(ponderea de 0,6) și evaluarea finală (0,4), care se va materializa într-un

examen scris, incluzând subiecte componente ale cursului, cum ar fi:

Testul nr.1

1. Caracteristica dreptului internațional umanitar

1.1. Definiți funcţiile dreptului internaţional umanitar

1.2. Determinați obiectul dreptului internaţional umanitar

1.3. Evaluați scopul şi sensul dreptului internaţional umanitar

2. Îndatoririle statelor neutre și a statelor beligerante în războiul terestru

2.1. Descrieți îndatoririle statelor neutre în războiul terestru

2.2. Determinați îndatoririle statelor beligerante față de statele neutre

2.3. Evaluați statutul beligeranților internați și a bolnavilor și răniților îngrijiți în statele

neutre

3. Protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat

3.1. Determinați statutul juridic al bunurilor culturale

3.2. Descrieți evoluția sistemului de protecție a bunurilor culturale în caz de conflict armat

3.3. Evaluați impactul Convenției de la Haga din 1954 asupra dezvoltării instituției

protecției bunurilor culturale

Testul nr.2

1. Neutralitatea în dreptul internațional umanitar

1.1. Definiți instituția neutralității și numiți tipurile de neutralitate în dreptul internațional

umanitar

1.2. Stabiliți geneza neutralității în timp de război

1.3. Evaluați scopul instituției neutralității

2. Mijloacele și metodele de război interzise

2.1. Definiți noțiunile de mijloc și metodă de război interzise

2.2. Stabiliți mijloacele și metodele de război care produc ,,rău superfluu”

2.3. Evaluați mijloacele și metodele de război cu efect nediscriminat

3. Instituția captivității în dreptul internațional umanitar

3.1. Definiți instituția captivității și descrieți caracteristica acestei instituții de drept


3.2. Comunicați etapele încetării captivității

3.3. Evaluați mecanismele de protecție a prizonierilor de război

17

X. SUBIECTE PENTRU EXAMEN

la disciplina


1. Definiția dreptului internațional umanitar. Considerații terminologice

2. Geneza dreptului internațional umanitar

3. Evoluția dreptului internaţional umanitar

4. Conceptul de izvor de drept internațional umanitar. Considerații generale

5. Cutuma – izvor de drept internațional umanitar

6. Tratatul – izvor de drept internațional umanitar

7. Tendințe de formare a noilor izvoare de drept internațional umanitar

8. Alte mijloace considerate izvoare de drept internațional umanitar

9. Conflictul armat internațional. Considerații generale

10. Conflictul armat neinternațional

11. Rolul și funcțiile dreptului internațional umanitar în epoca contemporană

12. Avertizarea prealabilă a adversarului. Considerații generale


14. Combatanții legali în conflictele armate internaționale. Considerații generale

15. Alte categorii de participanți la ostilități și statutul lor juridic: Spionii şi

Mercenarii

16. Metode și mijloace de război care produc ,,rău superfluu”

17. Metode și mijloace de război cu efect nediscriminant

18. Metode și mijloace de război care produc daune întinse, durabile și grave mediului

natural

19. Metode perfide

20. Evoluția istorică a instituției ocupației militare

21. Definiția și caracteristicile ocupației militare

22. Protecția populației civile pe timpul ocupației militare

23. Protecția bunurilor culturale pe teritoriul ocupat

24. Regulile dreptului internațional umanitar aplicabile în conflictele navale

25. Combatanții și mijloacele navale de război

26. Metodele de război naval și prizele maritime

27. Protecția umanitară pe mare în perioada de conflict armat

28. Războiul aerian prin prizma dreptului internațional umanitar

29. Clasificarea aeronavelor și marcarea lor

30. Conceptul de neutralitate și evoluția sa istorică



33. Neutralitatea în războiul aerian. Considerații generale

34. Tratamentul răniților, bolnavilor și naufragiaților potrivit Convențiilor de la

Geneva din 1949

18

35. Norme speciale referitoare la protecția răniților, bolnavilor și naufragiaților.

Reglementările Protocolului I de la Geneva din 1977

36. Conceptul de prizonier de război

37. Protecția generală a prizonierilor de război

38. Captivitatea

39. Încetarea captivității

40. Birourile oficiale de informații pentru prizonieri

41. Mecanisme de protecție a prizonierilor de război

42. Protecția populației civile în convențiile postbelice. Considerații generale

43. Statutul actual al populației civile în caz de conflict armat

44. Reguli fundamentale de protecție

45. Statutul bunurilor culturale. Considerații generale

46. Sistemul de protecție generală a bunurilor culturale


48. Protecția bunurilor culturale potrivit Protocoalelor de la Geneva din 1977.

Considerații generale

49. Definiția și funcțiile protecției civile în dreptul internațional umanitar

50. Organisme de protecție civilă


52. Limitele dreptului de protecție

53. Statutul membrilor forțelor armate și al unităților militare afectate organismelor de

protecție civilă

54. Modalități tradiționale de încetare a ostilităților

55. Preliminariile păcii

56. Tratatul de pace

XI. TEMATICA TEZELOR DE LICENŢĂ

la disciplina


1. Protecția populației civile pe timpul ocupației militare

2. Protecția bunurilor culturale pe teritoriul ocupat

3. Regulile dreptului internațional umanitar aplicabile în conflictele navale

4. Protecția umanitară pe mare în perioada de conflict armat

5. Războiul aerian prin prizma dreptului internațional umanitar

19

XII. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. Convenţia de la Geneva privitoare la protecţia persoanelor civile în timp de

război, (12 august 1949)

2. Convenţia de la Geneva pentru îmbunătăţirea soartei răniţilor, bolnavilor şi

naufragiaţilor din forţele armate pe mare (12 august 1949)

3. Convenţia de la Geneva pentru îmbunătăţirea soartei răniţilor,şi bolnavilor

din forţele armate în campanie (12 august 1949)

4. Convenţia a VI a de la Haga relativă la regimul navelor de comerţ inamice

la începutul ostilităţilor din 18 octombrie 1907

5. Convenţia a XI a de la Haga din 18 octombrie 1907

6. Protocolul adiţional la Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949 privind

protecţia victimelor conflictelor armate internaţionale (8 iunie 1977)

7. Protocolul adiţional la Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949 privind

protecţia victimelor conflictelor armate fără caracter internaţional

(Protocolul II)(8 iunie 1977)

8. Anghel Ion, Anghel Viorel, Regulile războiului şi dreptul umanitar, Editura

Lumina Lex, Bucureşti, 2003

9. Aurescu Bogdan Năstase Adrian, Drept internațional public. Sinteze, Ediția

6, Editura CHBeck, București, 2011

10. Balan Oleg, Serbenco Eduard, Drept internaţional public, vol.I, Chişinău

2001

11. Balan Oleg, Burian Alexandru, Drept internaţional public, vol. 2, Chişinău

2001

12. Bolitineanu Alexandru, Năstase Adrian, Aurescu Bogdan, Drept

internaţional contemporan, Editura ALLBeck, 2-a ed. Bucureşti, 2000

13. Bolintineanu Alexandru, Năstase Adrian, Drept internaţional contemporan,

Editura Regia autonomă „ Monitorul Oficial”, Bucureşti, 1995

14. Burian Alexandru, redactor – coordonator de ediţie, Dreptul Internaţional

Public, Ediţia a III-a (revăzută şi adăugită), Chişinău, 2009

15. Burian Alexandru, Balan Oleg, Serbenco Eduard, Drept internaţional public,

Editia a 2-a. - CEP USM, Chişinău,2005

16. Ciucă Aurora, Drept internațional public, Editura Cugetarea, Iași 2000

17. Cloşcă Ionel, Suceavă Ion, Tratat de drepturile omului, Editura Europa

Nova, 1995

18. Cloşcă Ionel, Suceavă Ion, Drept Internaţional Umanitar, Casa de Editură şi

Presă „ Şansa” – SRL, Bucureşti, 1992

19. Cloşcă Ionel, Suceavă Ion, Războiul naval şi legile lui, Editura Militară,

Bucureşti, 1991

20

20. Diaconu Ion, Curs de drept internaţional public, Casa de editură şi presă

„Şansa SRL”, Bucureşti, 1993

21. Diaconu Ion, Tratat de drept internaţional public, vol.I, Editura “Lumina

Lex”, Bucureşti 2002

22. Duculescu Victor, Ecobescu Nicolae, Drept internaţional public, Editura

„Continent XXI”, Bucureşti, 1995

23. Dragoman Ion, Militaru Claudia, 7 studii de drept internaţional umanitar,

Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2003

24. Dragoman Ion, Drept internaţional umanitar, Editura Fundaţiei „Andrei

Şaguna”, Constanţa, 1999

25. Geamănu Grigore, Drept internaţional contemporan, Editura didactică şi

pedagogică, Bucureşti 1975/1981, 2 volume

26. Lazăr Constantin, Drepturile omului. Culegere de documente internaţionale,

Cimişlia, 1996

27. Mazilu Dumitru, Dreptul Mării – Concepte şi instituţii consacrate de

Convenţia de la Montego-Bay, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002

28. Marţian Niciu, Drept internaţional, Editura Fundaţiei „Chemarea”, Iaşi, 1993

29. Mazilu Dumitru, Drept internaţional public, Editura Lumina LEX, Bucureşti

2001

30. Mazilu Dumitru, Dreptul păcii. Tratat, Editura All Beck, Bucureşti 1999

31. Mihăilă Marian, Elemente de drept internaţional public şi privat, Editura All

Beck, Bucureşti 2001

32. Miga - Beşteliu Raluca, Drept internaţional. Introducere în dreptul

internaţional public, Editura All Beck, Bucureşti, 2003

33. Neagu Niculae, Introducerea în dreptul internaţional public, dreptul mării şi

dreptul internaţional umanitar, Editura Academiei Navale „Mircea cel

Bătrân”, Constanţa, 2005

34. Popa Vasile, Petrișor Petre, Cozmâncă Octav, Elemente de drept

Internațional Public, Presa Universitară Română, Timișoara 1994

35. Popescu Ilie, Drept internaţional umanitar - Culegere de documente,

Ploieşti, 1995

36. Popescu Corneliu-Liviu, Protecția internațională a drepturilor omului, Note

de curs, Editura AllBeck, București, 2000

37. Popescu Dumitra, Năstase Adrian, Coman Florian, Drept internaţional

public, Editura Ministerului de Interne, Bucureşti, 1993

38. Scăunaș Stelian, Răspunderea internațională pentru violarea dreptului

internațional, Editura AllBeck, București, 2002

39. Scăunaș Stelian, Drept internațional public, Ediția II, Editura CHBeck,

București 2007.

21

40. Scăunaș Stelian, Drept internațional public, Editura AllBeck, București,

2002

41. Secoşan Vladimir, Dreptul conflictelor armate, Editura Academiei Trupelor

Terestre „ Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 1999

42. Teodorescu Mircea-Adrian, Dreptul internaţional umanitar în forţele armate

ale României în pragul Mileniului III, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002

43. Teşa Ion, Evoluţia regimului juridic al mării libere, Editura Academiei

Navale “Mircea cel Bătrân”, Constanţa, 2005

44. Teşa Ion, Marea Libera – regim juridic, Editura Academiei Navale “Mircea

cel Bătrân”, Constanţa, 2005

45. Teşa Ion, Regimul juridic al mării libere, Editura Ex-Ponto, Constanţa, 2005

46. Teşa Ion, Marea teritorială, Editura Academiei Navale, Constanta, 2006

47. Teşa Ion, Diferende maritime internaţionale, Editura Academiei Navale,

Constanta, 2007

48. Toma Dumitru, Drept Internaţional Umanitar, Editura Fundaţiei „ Andrei

Şaguna”, Constanţa, 2005

49. Toma Dumitru, Crucea roşie şi Dreptul Internaţional Umanitar, Editura

Fundaţiei „Andrei Şaguna”, Constanţa, 1999

50. Бекяшев К. А., Mеждународное публичное право, Учебник, Проспект,

Москва 2004

51. Блатова Н. Т., Mеждународное право в документах, Москва 1982

52. Колосов И.М., Кривчикова Э.С., Mеждународное право.

Международные отношения, Москва 2003

53. Кузнецов В. И., Mеждународное право, Учебник, Москва, Юристь

2001

54. Лукашук И.И., Mеждународное право, Общая часть, особенная часть,

Москва 1997

CURRICULUM - usem.md · Dreptul internațional umanitar s-a dezvoltat alături de alte ramuri de...

Documents

Transcript of CURRICULUM - usem.md · Dreptul internațional umanitar s-a dezvoltat alături de alte ramuri de...