copilul autist

download copilul autist

of 16

  • date post

    16-Apr-2015
  • Category

    Documents

  • view

    106
  • download

    5

Embed Size (px)

Transcript of copilul autist

Copilul autist intre nevoia de educatie si intelegere ca si copil cu cerinte educative speciale.

Propunator : Educatoare : Moisa Florica Gradinita Nr.2 Adjud, Vrancea

Motto: Sa-i ajutam mai mult decat iubindu-i! Unicef Cerinte/nevoi educationale speciale- C.E.S. Aceasta sintagma introdusa in terminologia UNESCO in anii 90,se refera la cerinte in plan educativ ale unei categorii de persoane,cerinte consecutive unor disfunctii sau deficiente de natura intelectuala,senzoriala,psihomotoare,fiziologica etc. Sau ca urmare a unor conditii psiho-afective, socioeconomoce sau de alta natura, care plaseaza persoana intr-o situatie de dificultate in raport cu cei din jur,situatie ce nu-i permite o existenta sau o valorificare in conditii normale a potentialului intelectual si aptitudinal de care dispune si ii induce un sentiment de inferioritate ce accentuiaza conditia sa de persoana cu cerinte speciale. Prin definitie putem spune ca aceasta sintagma desemneaza necesitatile educationale complementare obiectivelor generale ale aducatiei scolare, necesitati care solicita o scolarizare adaptata particularitatilor individuale si(sau caracteristice unor deficiente) tulburari de invatare precum si o interventie specifica,prin reabilitare/recuperare corespunzatoare (Vrasmas, 2001, p 27). Cu alte cuvinte cerintele educationale speciale solicita abordarea actului educational de pe pozitia capacitatii elevului deficient sau aflat in dificultatea de a intelege si valorifica intreg continutul invataturii. Fiecare elev este o individualitate si la un moment dat, intr-un domeniu sau altul al invataturii,reclama anumite cerinte educationale speciale pentru a putea intelege si valorifica la maxim potentialul sau in domeniu respectiv. Valoarea mediului educativ pentru copilul autist AUTISMUL cunoaste diferite grade e dezvoltare intrenormal si patologic fiind un termen aplicat uneori situatiei sau cazului de introversiune accentuata care se intanleste destul de frecvent in momentele critice ale psihogenezei(prima copilariei si inceputul adolescentei) Paul PopescuNeveanu Dupa A. Maslov apare in doua forme distincte : -de autism agitat in care subiectul incearca in plan imaginar,experiente ce il terorizeaza sau il duc la extaz ; -de autism calm, de tip contemplativ in care subiectul se complace idilic prin iluzionare sau consolare. Caracteristicile autismului infantil

Ma voi referi la capitolul C.L. in varsta de 6 ani,care frecventeaza gradinita ineluziva de la 2 ani si 8 luni.Inca de la sosire copilul era in incapacitatea sau dificultatea de comunicare cu lumea exterioara. Perioara de acomodare in gradinita a fost de scurta durata,parintii sesizand interesul pentru colectivitate.Copilul a inceput frecventarea zilnica a gradinitei in anul scolar urmator la alta grupa, grupa mica. In grupa erau si copii mai mici de 3 ani cu care intra in contact vizual pentru scurt timp.Atunci cand isi dorea o jucarie statea in fata copilului privindu-l in ochi doar,doar va ceda jucaria.Daca nu o abtinea apela la ajutorul meu. Initial mi-a facut impresia ca nu aude, dar foarte repede m-am lamurit cand i-am promis bomboana(recompensa) pentru ca sa dus pe scaunelul sau. Scaunelul a fost personalizat cu o pernuta care se muta in fiecare zi cu alt copil.Aceasta tactica am adoptato pentru ai face pe copii sa inteleaga,sa manifeste grija,toleranta fata de Cristi. Prin legatura stransa cu familia,care are un jurnal al comportamentelor,progreselor, manifestarilor tensionate,placerilor diferite de la o varsta la alta,intereselor si nevoilor copilului, am reusit sa fac situatia copilului autist acceptata de copii si parintii acestuia. Faptul ca nu vorbeste comunicarea se face diferit,prin semne,prin respingere,prin tipete,prin plans in functie de cazul cerintelor. Cu multa rabdare prin privirea fata in fata a inteles ca este necesar sa stea pe scaunel in timpul activitatilor la inceput cu jucaria favorita in brate apoi cu mine de mana,apoi cu un copil preferat de mana apoi singur in apropierea mea,acum singur indiferent de copiii vecini. In comunicarea cu el le-am sugerat parintilor sa nu manifeste atitudini ostile pentru a nu se retrage, iar retragerea sa conduca la manifestari patologice. La gradinita am incercat sa il determin sa vorbeasca in functie de necesitati apa,baie,doare,burta,casa(papusii),masina,etc. El n-a primit atunci cand a cerut, dar acest lucru sa intamplat in jurul varstei de 5 ani. Copilul este sociabil si decate ori venea o persoana adulta se ducea sa-l ia in brate. Mi-am explicat prin faptul ca simte lipsa parintilor simte siguranta si poate si nevoia de afectiune. Manifestari actuale in activitatile cu copiii In joc copilul isi alege pozitia de mana sau in apropierea educatoarei si a copilului A.A. il ajuta,ii arata miscarile,il ia de mana si il dadaceste rasfatandu-l.Il plac jocurile de miscare,dar se plictiseste relativ repede si incearca sa paraseasca jocul. Copiii il readuc in joc si il tin strans situatii care de multe ori nu ii convin. Comportament in timpul activitatilor statice Copilul este permanent monitorizat de un copil numit de mine(diferit de la o situatie la alta)dar si de educatoare. Cu multa rabdare reuseste sa manifeste interes pentru observari,povestiri,memorizari,lecturi,dupa imagini,jocuri didactice. In timpul memorizarilor recita in cor cu copiii,dar cu cuvintele lui pastrand intonatia ,tonalitatea,expresivitatea,ritmul recitarii. Cand intelege cuvintele poeziei e foarte fericit si aplauda.Copilul executa sarcini usoare care s-ar potrivi varstea de 4-5 ani la indeplinirea carora este ajutat mereu de copii. Comportament fata de activitatile care necesita abilitati practice Copilul modeleaza cu placere obiecte rotunde si prin imitatie obiecte prin miscari translatorii. Cand i se cere sa asocieze elemente, ex. Tulpina cu crengi, priveste contemplativ ce-a modelat si nu reuseste sa le imbine decat dupa multe repetari. Cand rupe plastilina sa puna frunze pe crengi o lasa pe planseta si dupa insistente, cu ajutor lipeste. Cand lucreaza cu hartie autocolanta,viu colorata lipeste fara orientare in pagina,de multe ori suprapus. Desenele mici,pe care nu le percepe,nu intra in interesul lui pentru colorare nici cu acuarele,nici cu creioane.

Este foarte fericit cand ii dau voie sa mazgaleasca cu creioanele sau cu pensula (in faza anterioara doar rostogolea creioanele). Educatia parintilor Printr-o buna documentare, mama aplica terapia ABA in functie de timpul liber(are serviciu,studenta la kinetoterapie anul 3). In lipsa mamei copilul lucreaza cu tata pentru dezvoltarea vocabularului,pentru dezvoltarea vorbirii, pentru deprinderea si capacitatea practica. Uneori folosesc recompensa,dar cum se stie ca dresarea copilului care nu vorbeste sau a celui care a renuntat sa vorbeasca duce uneori la ecolalie,la repetarea cuvintelor interlocutorului fara ca situatia lor sa fie cunoscuta,am recomandat sa renunte sau sa utilizeze aceasta forma doar in situatiile de criza. Rasfoind carti de specialitate am recomandat documentarea parintilor din referate,internet,cursuri,carti pentru a nu dispera si a intelege ca cei de la Dumnezeu tot Dumnezeu va vindeca. Parintii incearca sa aiba o viata in spiritul moralei crestine si sa spere ca nu va trece mult timp si vor putea sa aiba elev la scoala in clasa intai,intre copii normali, deci la scoala incluziva.

Bibliografie 1 Ecaterina Vrasmas, Teodor Vrasmas, articole in Invatamantul Prescolar,colectie

2

Alois Gherut,Psihopedagogia persoanelor cu cerinte speciale, strategii diferentiate si incluzive in educatie, Colegium Polirom,2006

3

Set de instrumente,probe si teste pentru evaloarea educationala a copiilor cu disabilitati, Asociatia RENINCO Romania, UNICEF, Bucuresti 2003

4

Sa comunicam cu placere, Unicef

5

Ghid pentru cadre didactice de sprijin, Unicef

Care sunt cauzele autismului? La intrebarile despre cauzele autismului, nu s-au dat toate raspunsurile inca. Exist ns dovezi stiinifice clare ale faptului c simptomele autismului au multiple cauze de natur neurobiologic, fiind, pe de-o parte, urmarea unei tulburri globale de dezvoltare, a unor disfuncii ale diferitelor sisteme i funcii ale sistemului nervos central. Autismul a fost descris si diagnosticat pentru prima data in anul 1943, iar acestei boli iau fost asociate trei caracteristici comune copiilor autisti: Prefera relationarea fata de obiecte in loc de oameni. Sunt obsedati de mentinerea obiceiurilor (a rutinelor) si a asemanarilor in viata lor. Au tendinta de a cauta insingurarea completa, inchizandu-se fata de lumea din jurul lor. Care sunt deci cauzele autismului ? Pan n prezent nu s-a descoperit o cauz specific a autismului. Exist ns dovezi stiinifice clare ale faptului c simptomele autismului au multiple cauze de natur neurobiologic, fiind, pe de-o parte, urmarea unei tulburri globale de dezvoltare, a unor disfuncii ale diferitelor sisteme i funcii ale sistemului nervos central. Cu toate aceste evidene ale unor anomalii la nivelul ceierului n autism, nc nu exist un acord privind zona (zonele) care ar fi afectat. Pornind de la investigaii neurochimice, autopsii sau scanri ale creierului, au fost sugerate diverse regiuni ca fiind locurile afectate, responsabile de apariia autismului. Totui puine diferente specifice au fost descoperite n creierul persoanelor cu autism. La nivel structural a fost sugerat c creierul persoanelor cu autism este mai mare i c exist anomalii la nivelul cortexului; c ar exista anomalii structurale i celulare n hipocamp, amigdal i cerebel; La nivel funcional s-au artat anomalii ale EEG, ns fr s fi fost descoperit un tipar al acestora specific pentru autism sau o mai slab

coordonare ntre diferite regiuni ale creierului; La nivel chimic (din analiza sngelui i a urinei, ntruct nu se poate studia creierul n mod nemijlocit) s-au emis ipoteze privind disfuncionaliti la nivelul neurotransmitorilor; nive