8/19/2019 asppsihsoci

1/5

Tema: Aspecte ale psihologiei sociale aplicate în economie

1. Mentalitatea reuşitei şi spiritul întreprinzător 2. Psihologia consumatorului 3. Psihopatologia comportamentului profesional

1. Jean-Baptist Saz crează noţiunea de „întreprinzător” pe care o defineşte ca„persoană ce deplasează resursele economice de la un nivel de productivitate şirandament la un nivel superior”. Actualmente mai persistă confuzia între„întreprinzător” şi „spirit întreprinzător”.

Spiritul întreprinzător este acel a de a crea o nouă piaţă şi un nou tip declientelă nu se limitează doar la sfera economică dar şi la cea socială. !dentificar potenţialului de reuşită aduce în discuţie următoarele criterii"- capacitatea de adaptare şi rezistenţa la stres#- motivaţia $ dorinţa de reuşită de a întreprinde#

- capacitatea de or%anizare#- ener%ia e&primată în termeni de rezistenţă#- aptitudinea de ale%e momentul cel mai potrivit#- plăcerea competiţiei etc.

Apare între'area „(e conduce la o puternică motivaţie de reuşită la anumite persoane iar la altele nu)”. *c. (lelland consideră un factor determinant nuereditatea ci mai de%ra'ă condiţiile sociale. Aceste condiţii sunt"

1. educaţia primită în familie +autonomia copiilor am'iţii precise încrederli'ertatea şi confort,#

. clasa socială din care face parte. motivaţia de reuşită care este mai dominantă la %rupurile ce au puternică aspiraţie de mo'ilitate socială#

/. climatul ideolo%ic.0eflect nd asupra comportamentul întreprinzătorului se evidenţiază două

%rupuri de cercetări" economiştii psi2o-sociolo%ii. Economiştii. 3e4nes analiz nd comportamentul întreprinzătorului susţine

că este „un individ care estimează în fiecare an starea prezentă şi viitoare a afacerilorApoi el face un calcul de actualizare apoi o comparaţie cu preţul actual al capitalulu+cei mai mulţi însă adoptă alt tip de comportament,. 3e4nes susţine tipul san%vinireuşit pentru întreprinzător.

Sc2umpeter la fel este preocupat de acest comportament şi susţine că aîntreprinde înseamnă a face noi com'inaţii. 5ntreprinzătorul acţionează ca un centruautonom a cărui decizii se lovesc de o'stacole sociale e&terioare +concurenţcola'oratorii 'anc2irii consumatorii,. 5ntreprinzătorul sc2umpeterian esteîntotdeauna o e&istenţă detaşată de mediul său.

Psiho-sociologii. Aceştea în special s-au preocupat de comportamentulconsumatorului $ 3atona Slic6man 3u2n.

3atona încearcă să precizeze anumite trăsături ale comportamentuluiîntreprinzătorului în conte&tul anumitor pro'leme economice cu un anumit su'stra psi2olo%ic +efectul de lider analizează anumiţi factori psi2olo%ici,.

1

8/19/2019 asppsihsoci

2/5

Slic6man şi 3u2n în lucrarea „!ndivizi %rupuri şi acţiune economică” pentr prima dată în istoria % ndirii economice se plasează un sistem de e&plicaţii psi2sociolo%ice.

7i arată că profitul ma&im este în prezent o parte fundamentală a ideolo%ienoastre economice este credinţa şi atitudinea trăită în întreprindere. (omparativ cualte teorii care precaută întreprinzătorul ca o personalitate izolată de %rup el prezinmotivaţia întreprinzătorului drept dependentă de către %rupul respectiv dapartenenţă. 8eci individul este motivat de către rolul pe care îl are.

2. Psihologia consumatorului

(onsumatorii reprezintă a%enţii vitali pentru orice întreprindere. 0eferitor laaceastă pro'lemă s-au dezvoltat o serie de teorii.

9rima teorie apare în S:A la începutul anilor ;

8/19/2019 asppsihsoci

3/5

precum şi 'eneficiile pe care le poate primi. Ca această etapă are loc prelucrareainformaţiei.

!! etapă $decizia limitată a problemei. 5n mare măsură această etapă depindede informaţiile referitoare la produs c t şi de încrederea pe care o are în >udecăţilevalorile sale.

!!! etapă $rezolvarea rutinieră a problemei. (onsumatorul cunoaşte de>ainformaţia despre produs şi componentele acesteia. Atitudinile sunt sta'ile. 7stenevoie de o variaţie de preţuri de lipsa de disponi'ilitate din punctul de vedere alv nzării sau de apariţia unui concurent pentru ca el să-şi modifice o'iceiurile decumpărare.

!D etapă $ plictiseala în decizia asupra probleme. 7a intervine atunci c ndconsumatorul este o'osit de faza rutinieră. 5n acest caz cumpărătorul reia între%u proces a>un% nd dinnou în faza de rutină.

*otivaţia consumatorului >oacă un rol ma>or în conduitele de cumpărare"- o'iectele sunt sim'oluri iar refuzul sau acceptarea lor antrenează cumpărarea sau

respin%erea#- a cumpăra înseamnă a te identifica e&istă întotdeauna un acord între ceea ce dorsă fim sau să părem şi ceea ce poate fi cumpărat#

- a cumpăra înseamnă a te e&prima în oc2ii altora înseamnă a fi >udecat. Ecumpărăm în funcţie de „ce se va spune despre noi”#

- cumpărarea este concomitent o ale%ere şi o renunţare ceea ce antrenează re%retuîndoiala asupra ale%erii ca atare. +Frice c2eltuială antrenează o remuşcare moralconsecinţă a unei anumite educaţii,.

Ca 'aza motivaţiei stă stilul de viaţă +o anumită mentalitate,"1. mentalitatea utilitaristă $ o consumaţie de acumulare de economisire %ăsirea

unui raport între calitate şi preş.. mentalitatea de securitate pasivă $ căutarea ec2ili'rului fără conflict. mentalitate de progres sau aventură +prioritatea produsului %usturi etc.,

/. mentalitatea de decala! +prin căutarea plăcerii este iraţională ima%inară,

3. Psihopatologia comportamentului profesional

9ersonalitatea se află într-o str nsă interdependenţă. 7a dispune de numeroasesurse de ener%ie +pulsiuni constructive şi distructive, trăsături tip de personalietc. 5n acest sistem personalitatea îndeplineşte cel puţin funcţii"

1. păstrarea inte%rităţii. asumarea activităţilor

Atunci c nd una din aceste funcţii este împiedicată în derularea ei se produceun conflict care apare în rezultatul unei stări conflictuale. Apar următoarelconsecinţe conflictuale"

1. "eac#iile de $rică $ un sentiment de nelinişte o teamă fără de o'iect. 5n psi2olo%ie acest proces îl numim an&ietate +în care domină sentimentele insecuritate,. 9ersoanele an&ioase se caracterizează prin faptul că sunt permanent îalertă au senzaţia de neputinţă. 7&." un t năr economist este numit director ad>unco întreprindere. 8irectorul era o fire autoritară. !mediat după numirea în funcţie proaspătul director ad>unct devine nervos şi a%itat. 7l şi-a dorit foarte mult aceas

8/19/2019 asppsihsoci

4/5

avansare şi îl satisfăcea noul său loc de muncă. 9utem conc2ide că an&ietatea sa sdatorează fricii pe care o avea anterior faţă de directorul ad>unct. (onştientiz nd acesfapt +cu a>utorul psi2olo%ului, simtomele au dispărut.

8acă frica atin%e reacţii acute personalitatea se află în incapacitate temporarăde funcţionare corectă. 0eacţiile de frică pot deveni cronice dacă nu sunt tratate.7&istă mai multe tipuri de fo'ii" claustrofo'ia fo'ofia sociofo'ia a%orafo'iaacvafo'ia etc.. "eac#ii de depresie % o maladie psi2ică caracterizată printr-o modificare profundă a stării de dispoziţie în sensul tristeţii al suferinţei morale şi încetinir psi2o-motorii. 0eacţia de depresie poate să apară"a, în urma unei %rave pierderi şi c nd dorinţa de dependenţă profund resimţită n

poate fi satisfăcută. !ndividul nu poate nici să primească şi nici să ofere afecţiuneaşa cum o făcuse înainte#

', în urma relaţiilor profesionale sau din afara lor#c, datorită unor sentimente însoţite de >enă faţă de propria persoană.

8epresia devine 'oală atunci c nd se depăşeşte senzaţia de incapacitate şi pierdere a propriei stime. 8epresia medie decur%e între G şi 1@ luni pe c nd o sdepresivă de o mare %ravitate poate dura mai mulţi ani şi la v rste diferite.

0eacţiile cronice de depresie se caracterizează prin insomnii sentiment deinutilitate dificultăţi de e&primare irita'ilitate.

. "eac#ii de repliere % fu%a de presiunile ce vin din e&terior şi se manifestă prin nevoia de a fi sin%ur dorinţa de a evita contactele cu alţii „înc2iderea în sin8evine cronică atunci c nd su'iectul rupe relaţiile cu prietenii şi cole%ii încet n 'rusc activităţile o'işnuite. 9ersoana dată se prezintă „ciudat” în viziunea altora.0efuzul este mecanismul ma>or de repliere în sine iar proiecţia completeazindividul. !ndividul nea%ă e&istenţa sentimentelor ce-l frăm ntă şi caută să evconfruntarea cu cei din >ur. 7&." foarte mulţi oameni adoptă replierea ca stil de via prefer nd să se ţină la distanţă de ceilalţi oameni +unii preferă o plim'are în locuunei partide de fot'al,.

/. "eac#iile de ostilitate - o reacţie de apărare sau de fu%ă +prin a%resivitate,.7&." în aproape orice loc de muncă e&istă indivizi veşnic nemulţumiţi arţă%oşi. Snişte reacţii care apar în rezultatul unui conflict intern.

8/19/2019 asppsihsoci

5/5

8in punct de vedere al întreprinderii consecinţele pot fi următoarele"1. directe $ apariţia unor comportamente disfuncţionale confuzie decizională#

. indirecte $ apariţia a'sentismului a înt rzierilor a accidentelor a stărilone%ative în comunicare.

5n ceea ce priveşte stresul profesional putem spune că orice loc de munceste streso%en în măsura în care titularul resimte o inadecvare pe de o parte întspecificul muncii şi condiţiile efectuării sale iar pe de altă parte între condiţiimuncii şi aspiraţiile individului. Aceste condiţii nu sunt în mod uniform prezente înfiecare profesie.

Stresul apare mai rapid la următoarele cate%orii de indivizi"- la introverţi 2olerici#- la cei incapa'ili să răspundă ne%ativ la solicitările locului de muncă#- la salariaţii am'iţioşi ce-şi fi&ează o'iective deose'it de e&i%ente#- la persoane emotive care nu se pot stăp ni#- la indivizi ce nu au încredere în forţele proprii#

- la persoanele sin%ure lipsite de spri>inul emotiv.(e poate face mana%ementul pentru a reduce sursele de stres personal)- încercarea de a structura sarcinile de muncă în aşa fel înc t ele să permită atin%er

o'iectivelor economice reducerea distresului etc.#- nee&ercitarea unui control foarte constr n%ător#- introducerea unui anumit %rad de transparenţă în întreprindere în aşa fel înc

cola'oratorii să nu muncească în incertitudine în ceea ce priveşte viitorul lor#- crearea unei anumite sta'ilităţi şi continuităţi în ceea ce priveşte o'iectivele

valorile#- %arantarea si%uranţei locului de muncă a salariaţilor