:r -I.xim Blaga" din SibiuFuE& de Drept ,,SimioneilBr docfor in marketing,

n k4w (2006-2010); doctor

f & h€qti (2010-2013);litFmcrtut & Analizl Eco-

r $ Afuinisbarea Afacerilor,lu mitrcrsita, Facultatea de

tse -Trrusilvania" din Bragovffiea -Transilvania" dinIh*G Universitatea,,Transil-

lf0-ZlB), Cetrtrul de Cercetdri; -hodsse High-Tech pentruw; dhrector de proiect de eerce-

pc!rcre ori volume ale unor

ryoAm*e (monografii, cursuri,

lidc gi intern{ionate.

taura Pofincu

Drept in afaceriInstitulii juridice aplicate sferei afacerilor" Elemente de drept

civil, drept comercial, proteelia juridic6 a consumatorilorgi a consumatorului de produse gi servicii bancare

Edilia 3

- revinfitd, qi adSugiti -Volumul I

Editura C.H. BeckBucuregti 2019

,-'-

iIIENT!-:- ;,: J- specialitate, mai ales in': :. L;gea n:. 811996 privind,:c:.lor sau a produselor purtd-:;: -.j lEr6 autorizarea sau con-:.:-: :.,n:Irruie infracliune 5i se

:-- .;;:i. se inlelege realizarea"e :: ::r;;i sau indirect" temporal

d':ji,lerarE ediftra cu prestigill

rilor. Elemente de drept civil,consumatorului de Produse qi

;j,: scrls ai Editudi c.H" Beck.:: eC!runr.

Editura C.H.

ilor : elemente de dreptrrtorilor ;i a

". :-. Potrneu. - 2019. -

Redactor: Andreea Negoif ehnoredaetor : Cdtilin lVlantu

Cuprins

Abrevieri.." .."...""..".X

Capitolul I. Nofiuni introduetiye" Dreptul qi funcfiile sale...............""""......"...".""".." 1Secliunea 1. Noliuni generale privind dreptul........ "".".".". 1

Secliunea a 2-a. Noliuni generale de dreptul civil, drept comercial,drept al afacerilor gi dreptul special al protecliei consumatorului ""....."..."... """"""""2

Sec{iunea a 3-a. Protec}ia juridici a consumatorilor de produseqi servicii bancare ..".."...""".... g

Secliunea a 4-a. Norma juridica civil6, norma juridici comercialdgi norma juridica de drept al afaeerilor..". ".."...".""."..""""" 9

capitolul Ir. sediul materiei dreptului utilizat de profesionigtiloperatorieconomici. Aspecte particulare privind protecfia juridici a consuma-torului qi a consumatorului de produse pi servicii bancare......,.,",."".,...""...".,.... 13

Secliunea 1" Izvoarele de drept ce constituie sediul materiei dreptuluiafacerilor gi a domeniului protec{iei juridice a consumatorului.."".....".."""""""""".." l3

Secliunea a2-a"Izyoare formale.... ........... 14$1.Izvoare de drept in1em""...."... .......... 14

1.1" tegile (in sens restr6ns) ".""".""".. 141"2" HotarArile gi ordonanlele Guvemului................ ........"...""" 1g1"3. Alte acte normative subordonate legii .."""""""20l.4"Uzanla sau obiceiul (cutuma, obiceiul pamdntului, datina juridicil """"211.5. Prineipiile dreptului comereial pi ale dreptului afacerilor....""""""."""."""""22

$2. Izvoare de drept european..... ."""""""""23Sec{iunea a3-a"Imaare neformale "."""""""..2j

$1. Morala sau regulile de convieluire sociall "."."""""27$2" Jurisprudenla (practica"judiciara) .."...."".........."""" 2g$3. Doctrina (qtiinla dreptului) .".".........32

secliunea a 4-a. Reglementiri juridice privind responsabilitatea socialdeorporatisti, adoptate la nivelul Uniunii Europene qi in Rom6nia .......""........... 33$L Izvoarele de drept specifice domeniului protecliei eonsumatorului de

produse gi servicii bancare"...... ""..."" 491.1" Izvoarele formale "........""..".""""." 49l.2.Izvoarele neformale: jurisprudenlA .................. ....""".".".""." S4

eapitolul III. Aplicarea pi interpretarea legii in domeniul comercialqi al afacerilor......"....... ..........65

Seeliunea 1. Aplicarea 1egii.."...""""... ..."""".." 65$1. Aplicarea legii ?n timp.."""....... ........ 65

Vl Drept fn afacert

$2. Aplicarea in spa{iu... ........".........."""" 67$3" Aplicarea legii asupra persoaneIor..".."...........". ......"...........".... 59

Secliunea a 2-a. Interpretarea legii.. ...."".... 69

Capitolul fV. Aspecte civile, comerciale gi de drept al afacerilorale raportului juridic dintre consumator qi operatorul economic,",.....,,"".""""""" 73

Secliunea 1" No{iunea de raport juridic eivil qi de raport juridicde drept comercial "".."""""....73

Secliunea a 2-a. Structura raportului juridic dintre eonsumatorqi operatorul economic".."" ."."..."""".""""""""""77

$1" Parlile raportului juridic"..""......... """"".........".........771.1" Profesioniqtiiloperatorii economici, earactere generale.."""."......."..."....82

A. Operatorii economici persoalle fi2iee..""....... """........... 84B. Societa{ile (comerciale)""."."""......... ..".""""" 86

I.2.Banca gi soeietilile ce igi desfbgoard activitatea pe pialadin RomAnia qi aspecte de responsabilitate soeialS "..".". 104

1.3. Consumatorii".."....... .........".... 1171.4. Consumatorul gi consumatorul de produse qi servicii buncare""""...."" 722

$2. Con{inutulraportului juridic"""."""... ."""""".........".. 123

$3. Obiectul raporlului juridic."........... ""."..."........... 133

eapitolul V. Contractul eomercial. Aspecte speciale privind eontraetulincheiat intre consumator gi operatorul economic"".. ",,",,.""".....",.. 140

Secliunea l De la actul juridic la contractul comereial" Noliuneapi clasificarea actului juridic civil pi a actului juridic comereial.........".........."" 140

Secliunea a2-a. Cottractul civil gi eontractul comercial .""",..""""."...147Sec{iunea a 3-a" Condi{iile de valabilitate ale contractului comercial............."... 150

$ 1" Capaeitatea de a incheia un contract comereial sau de dreptal afacerilor. ...........".. 151

$2. Consim{dmdntul p64ilor cocontractante.................. ............. 152

A" Consim{Sm6ntul trebuie sd fie exprimat in eunogtin!5de catzd, adicd sd fie dat de o persoand cu discernf,ment "."...."".." 152

B. ConsimldmAntul trebuie sd fie exprimat, exteriorizatsau declarat. """"..."...."..."."... 153

C. Consim{dmdntul trebuie sf, fie sa fie serios, adicd exprimatcu intenlia tle a produce efecte juridice........""""""""........"."."."..."""... 153

D" ConsimlSmAntul trebuie sd fie liber, adicd si nu fie alteratde vreun viciu de consimlamdnt................... ...."..""""" 154

$3" Obieetul contractului ......"............. 159

$4" Cauza contractului .... 163

eapitolul VI. Aspecte de drept administrativ privind actele juridiceemise de autorit5{ile publiee cu atribufii in domeniul protecfieijuridice a consumatorului ".."....... ."........" 167

Secliunea 1. Normele juridice ce reslementeaza acdvitatea autoritd{ilorpublice de protec{ie a eonsumatorului ............ ".""."""" 167

Crqrins VII676969

Secliunea a 2-a. Raporturile juridice cre au ca subiect autodtAfllepublice de protecfie a consumatorului """"...""""""...""""" 16g

Seeliunea a 3-a" Acte emise/adoptate de autoriHlile administrativedin domeniul protecfiei consumatoruIui.."."....."."""".. ..""""."""""""""".". 170

capitolul vII. Propun eri de legeferenda" contribufii personale privindprotecfia juridici a consumatorilor de produse gi servicii bancarein Rominia: interferenfa cu responsabilitatea sociati corporatisti.,""""",..."."" 171

Secliunea 1 " Propunere de I ege fer enda Legeaprivind contrictulincheiat intre binci gi consumatorii de produse gi servicii bancare....""."".."".."" l7l

secliunea a 2-a" Atgumentarea propunerii de lege ferenda:,"Legeaprivindcontractul incheiat intre bdnci gi consumatorii de produse giservicii bancare" ".""""""....." 190

Secliunea a 3-a. Concluzii generale "."""".. 199

Capitolul VIII. Teste de evaluare ."".,""".""".201

lGcrriforrd cmomic......."............ 73

rtjuidic

Emffi

ErG 9wa1e.....................". 82...".^."..^"",."" 84

ireapepialaeruiali-..... 104

117

: gi servicii bancare..".".."""

pirancontractul140

{lilqfmeaiccmercial.irl -..---------..filui cmerciaI...."......""""""I surde drept

73

7777

86

722123133

140

147

150

151

152

153

153

754159163

761

Bibliografie

thcmogtinlEi cn discemimeff ""."....... "

*txJlrrionzat

$c,dicaexprimatt--------.......ficisiinu fie alterat

lrclde juridicellprotecfiei

r52

rrtfrFa, autoritdtilor167

Capitolul INofiuni introductive. Dreptut qi funcfiile sale

Secfiunea 1" Nofiuni generale privind dreptul

Dreptul a apirut odat5. cu constituirea primelor forme de comunitate umani. Lainceput, regulile de drept nu se distingeau de normele de morala sau de regulilereligioase" inqigi creatorii dreptului romanie au fbcut confuzie intre normele rel!gioase (/as) qi normele juridice (7em), ei eonferind normelor juridice autoritatea piforla religiei" Cel ce incalca o normS juridica intra in conflict cu voin{a divind,sancliunea pentru asemenea faptb fiinel pedeapsa_ cu moarteal.

In literatura de specialitate din Rom6nia2 dreptul este definit ca fiind ansamblulregulilor asigurate qi garantate de citre stat, care au ca scop organizarea gi discipli-narea comportamentului uman in principalele rela{ii din societate, intr-un climatspecific manifestdrii coexistenlei libertSfilor. apdrarii drepturilor esenliale ale omuluipijustiliei sociale"

Regulile edictate (elaborate) de cStre stat poarta denumirea de norme juridice"Garantarea normelor juridice este realizata prin punerea in aplicare a sancliunii

(euprinse de cf,tre norma juridicS), in cazul in care acea normd juridicd este incaleat6.Punerea in aplicare este realizatd de e6tre stat prin autoritatea public[ care arecompetenla intr-un anumit teritoriu.

Astfel, normele juridice au fost adoptate in toate domeniile sociale, inclusiv ?nsfera negolurilor, adicf, a afacerilor. irr timp, s-au dezvoltat diversele ramuri de drept,ale chror nomre juridice au reglementat diversele domenii sociale si economice.

In prezent, sfera afacerilor face reglementarea multor ramuri de drept de ladreptul comercial, dreptul civil, dreptul muncii, dreptul eonsumului, dreptul soeietar,dreptul mediului, dreptul fiscal, dreptul uniunii Europene qi chiar dreptul penal.

Lucrarea dore;te sd reuneasca informa{ii utile speciali;tilor din domeniuleconomic, imbindnd elemente gi institulii juridice apartinAnd acestei multitudini deramuri de drept.

Motivalia principal[ pentru ca specialistul din domeniul economic s6 fie familiarizat,sd inleleagd qi sa utilizeze limbajul juridie in relalie cu specialigtii din domeniul juridicaflali in subordinea acestui4 angajfri ai operatorului economic, rezidd in r5spundereamanagerului pentru actele de naturi juridiei pe care ;i le asuma. Chiar daca aceste aetesau acliuni de naturd juridicd sunt redaetate de specialistul din domeniul juridie oridepartarnentul juridic, managerul este eel eare i;i asumd aceste acte, rdspunderea sa fiinddeplind odati cu semnarea actelor ih relatie eu alti operarori economici"

I C). Murzea, Noliuni de drept civil, Ed. EVIA, Bra;or,. 2000. p. 3.2 N. Popa" Teoria generala a dreptului, Ecl. Aetami. Bucuregti. 1994, p. 91 "

Drept in aJaeeri

Sec(iunea a2-2" No{iuni generale de dreptul civil,drept comercial, drept al afacerilor gi dreptul

special al protecfiei eonsumatorului

Statul este o realitate absoluti, deoareee nu reeunoagte nicio autoritate superioard.Statul igi exereiti atribuliile pe un anumit teritoriu. Pe acest teritoriu gi fala depersoanele aflate pe el, statul organizeazd dreptul" Fiecare stat legifereazS, astfel, peteritoriul siu" Avem intre normele de drept unele care se aplici numai statelorrespeetive irr relaliile lor interne nonRe reunite de dreptul intern. Alte norme se aplicistatelor diferite eare intri in contaet in via{a intema{ionali (nonnele se aplica statelorea atare sau supugilor mai multor state deosebite, cAnd aeegtia intrd in eontact)form6nd dreptul extern sau internaiionall"

Dreptul na{ional (la fel ea qi dreptul interna{ional) se imparte in drept public aidrept privat2"

Figura nr. I

Dreptul public Xateazd constituirea statului gi a puterilor publice gi raporturiledintre stat qi particulari in general, atAt persoane ftzice, eAt si persoane juridice.Adiod, dreptul public reglementeazl ordinea publici gi privegte arganizarca gi activi-tatea statului qi a puterilor publice constituite in stat; dar qi raporhrile juridice stabi-lite intre guvemanli pi cei care sunt guvemali3. Interesant este de observat realitateae6, deqi dreptul comercial sau al afacerilor apa4ine in mod fundamental dreptuluiprivat, existd o multitudine de elemente ce apa4in dreptului public care privesc sferaafaeerilor, eum ar fi, spre exemplu, dreptul fiscal sau institulii juridiee aparlinAnddreptului mediului ori dreptului penal.

r A,:[. Diuvara, Teoria generalS a dreptului - drept ragional, iztoarc qi drept pozitiv, Ed. All,Bucureqti, 1995, p.43.

2 O. (Jngureanu,Drept civil. Introducere. Ed. All Beck, Bueureqti, 2000, p" 3.3 V"R" Guillien, Droit public et droit privd. in \lelanges Brethe de la Gressaye, Bordeaux,

1967,p" 311 qi urm"

le dreptul civil,lor si dreptulatorului

*::; :,1:icr autoritate superioarS.P- ';:st teritoriu gi fali de

s-,al legifereaz4 astf-el, pe

'e aplicd numai statelor{ l*^ -^-*^ ^,- ^-1:^:- :::3:r-L {lte norme se aplicS

' i :-rrnele se apliei statelor--: :;:stia intrd in eontact)

.: ::-.p:r-1s in drep1. public qi

-ierilor publice gi raporturile::ce, cat si persoane juridice.:*''':;lc organizarea 5i activi-:: ;r fapL)rturile juridiee stabi-::,. :sI- de observal realitatea": nl'..1 tundamental dreptului"* -' pubirc cale privese sfera

- ::slirutlj juridiee aparlindnd

, rzvoare qr drept pozitiv, Ed" All,

ucureqti, 2000, p. 3"

]rcthe de la Gressaye, Bordeaux,

Noliuni inrrodLicrire Dreptul Si funcliile sale 3

Dreptul privat reglementeazh actele partieuiarilor care nu pun in diseu{ie dec6tinteresele individuale- Adica, dreprul privat se ocupa de ordinea juridiea privati,reglementdnd qi ocrotind raporturile sociale de interes individual, partieular, itubilit*intre persoane ftzice saujuridice privatel.

Dreptul privat cuprinde, in principal: elreptul eivil, dreptul comercial, dreptulafacerilor, dreptul familiei etc. Exista autori2 eare impart dreptul privat doar in douiramuri principale: dreptul civil gi dreptul eomereial"

In condi|iile apariliei ukimului Cod sivil, se restructureazd domeniul dreptuluiprivat, existd autori ee contestd autonomia dreptului eomercial gi, evident, a dreptuluiafacerilor.

Argumentele utilizate in sensul inglobirii dreptului comercial sau dreptului afa-cerilor in domeniul dreptului eivil sunt prevdzute in partea finala a tegii nr. 7112011pentru punerea in aplicare a Legii w.28712009 privind Codul civil" Astfel, art"Z2SC.civ. stabileqte ci secliile comerciale existente la data intrarii in vigoare a nouluiCod civil, in cadrul Tribunalelor gi Curlilor de Apel, se vor reorganiza ea seclii eivileori vor fi unificate cu secliile civile existente"

Dar art.226 alin" (1) c.civ. stabilegte ea in raport cu numdrul eauzelor, se potinfiinla, in cadrul secliilor eivile, complete specializate pentru solulionarea anumitorcategorii de litigii, in considerarea obiectului sau naturii acestora, precum: cererile inmaterie de insolvenfi; cererile in materia soeietSlilor comerciale gi a altor societdli,precum qi in materia registrului comer{ului; eererile care privese restrAngerea.impiedicarea ori denaturarea eoncurentei; eererile privind titlurile de valoare gi alteinstrumente fi nanciare.

Iar art" 227 C,civ" stabileqte posibilitatea de revenire la seclii comerciale" Astf"el,dacd o lege speciald prevede cd anumite eauze sunt de competenla tribunalelorcomerciale ori de competenla sectriilor comerciale ale Tribunalelor sau Curlilor deApel, dupd intrarea in vigoare a codului eivil, competenfa de judecati poate reveniTribunalelor specializate"

Considerim cd prevederile Codului eivil vin si eompleteze domeniul dreptuluiprivat, consolid6nd baza acestuia, dreptul eivil neafectAnd, ins5, legitimitatea drep-tului comercial sau a dreptului afacerilor. De asemenea, din raliuni pur didacticeconsiderdm irnportanta analiza separatd a instituliilor de drept eomercial deinstituliile de drept civil, domeniu gi aga mult prea incireat eu aspectele sale generale,speciale, succesiuni, obligalii, proprietate inteleetuali ete.

Diferenta dintre dreptul civil gi dreptul comerciaUal afacerilor consth3 in faptul cidreptul comereiaVal afaeerilor se aplici numai acelor operaliuni juridiee eare au fieun obiect considerat de lege ca fiind integrat ?n sfera afacerilor (in considerareaobiectului)" fie acelor operaliuni la care partieipA operatorii economici (in eonsi-derarea parfilor, a profesiunii acestora). Astfel, rdm6ne ea normele dreptului civil safie aplicabile acelor acte sau fapte care, fie nu ati un obiect considerat de lege ca fiind

I I. Mieesctt, Curs de drept civil, Ed. All Beek, Bucuregti. 2000, p. 59.2 I-L. Georgescu,Drept comercial romdn, vol" I, Ed. All Beck" Bucuregti, 2002,p" 5"3 I-N Finleseu, curs de drept comercial, vol" l, editat de Ar.Th. Doiveieu, Bucuiegti, 1929,

p" 7; s Bodu, Drept comereial completat eu noliunile fundamentale de drept eivil,Ed. Rosetti, Bueuregti,2005, p. l7-18"

4 Drept tn alaceri

integrat in sfera afacerilor, fie nieiuna dintre pirfile operaliunii nu este operatorieconomic.

Dreptul civil constituie ramura eea mai importanti a dreptului privat qi are cadomeniu acele acte pe care le poate faee oriee eetS{ean, indiferent de profesiunea sa.

Dreptul civil este dreptul prival general, deoarece guverneaz6 cele mai importanteraporturi qi acte juridice ale persoanelor particulare" Toate eelelalte ramuri de dreptprivatfiateazd numai anumite raporturi juridice speciale, fiind drepturi private speciale.

Se poate spune astfel c5 dreptul privat are ca fundament dreptul civil. Dreptulcivil constituie dreptul comun in materie de drept privat. Aeeasta inseamni c5domind tntregul drept privat" adich ori de cdte ori nu se vor aJIa altc dispozilii, se vaaplica legea civildt.

Nofiunea de,,drept civil" poate weatrei sensuri diJbritez" La t"el, dreptul comer-cial ori dreptul afacerilor poate prezenta trei sensuri diferite:

intr-un pritn sens, dreptul eivilleomerciallal afacerllor desemneaz6 o ramurd dedrept a sistemului de drept romAnese, adiei totalitatea (ansamblul) normelor juridicedin aeel domeniu.

in al doilea sens, dreptul eivilleomerciallal afacerilor vizeazd acea posibilitate(prerogativd) reeunoscuti de lege litularului acelui drept (numit subiect activ). inbaza lui, titularul poate pretinde o conduit6 ceirespunzdtoare dreptului s5u de lasubieetul pasiv, iar in caz de nevoie peiate apela la forfa coercitivi a statului pentruproteelia dreptului sdu.

In acest sens, drept inseamnd o putere a individului (numit drept subiectiv).Aceastd putere din partea unora presupune aseultare din partea altora.

Aehizifia unui produs

Drephrl c onsumatonrluiLa garanlie pentu prodr:sul

cumpdrat

Obligafa operaton:lui economlcde a oferi garanfle pentu

produsrd vffndut

Figura nr.2

in exemplul redat in figura nr. 2, dreptului consumatorului (subiectul 1) lagaranlie pentru produsul cump6rat ii corespunde obliga{ia operatorului eeonomic(subiectul 2) de a oferi garanlie pentru produsul vAndut, in baza eontracfului devAnzare-cumplrare incheiat intre consumator gi operatorul eeonomic. Acest eontraetstabilegte ,,puterea" consumatorului in eeea ce privegte garantia produsului achizi-

{ionat gi ,,aseultarea" din partea operatorului economic.in al treilea serus, dreptul eivillcomercialJal afacerilor desemneazi o ramurd a

gtiintei juridice, gtiin{d care are ca obieet drepfurile civile/comereiale/ale afacerilor alepersoanei fizice gi persoanei juridiee" tn aeest sens, este vizzlAdisciplina de invdlimdnt.

L M. Dluvara, op" cit., p" 84"2 O. Ungureanu, op. cit", p. 1 qi urm.

r]era{iuru nu este Operatori

3 : oreptului privat qi are ea

: i:ditereff de profesiunea sa.

:;3nleaZA eele mai importante'i,r.:e celelalte ramuri de drept;i --:rd drepturi private speciale.

:-r:.ent dreptul civil. Dreptulpril'at. Aceasta inseamni ed' '..', ;i1s olte dispozilii, se va

..-:*it;) La te1. dreptul comer-3:r:a.: ,ri desemneazA o ramuri de

":-sa-n blul) normelor j uridice

:.,c: \tizeazA. acea posibilitate::n: i nurni! subiect activ). in:,ziioare dreptului sbu de la:: ;cercitivi a slatului pentru

r:l:l 1nr-lmil drept subiectiv).' ::;::a aitora.

::: rF:atonrlui economie' . ,::1,-:, garanlie penhu

:---'s-sul vandut

:-.,:i"ratorului (subiectul 1) lal:gaFa operatorului eeonomicii:r-:L in baza contractului de

.ri:il economic. Acest contractre ,raranlia. produsului achizi-

r:rior desemneazA a ramura a

-; comereialelale afacerilor ale. izaa disciplina de invSldmdnt.

Noliuni introducrrte Dreptul Sifuncfiile sale

In literatura de specialitatel dreptul civil romin a fost definit ca fiind acea ramur5care reglementeazl raporturi patrimoruale gi nepatrimoniale stabilite intre persoanelehzice qi persoanelejuridice aflate pe poziiii de egalitatejuridicd.

Pentru a inlelege definilia dreptului civil romAn, trebuie precizat faptul cA estepatrimonial acel raport al caruj continut poate fi evaluat in bani (peeuniar), iarnepatrimonial (sau personal nepatrimoniai) aeel raport al cirui conlinut nu poate fievaluat in bani" Un exemplu de raport patrimonial il eonstituie raportul eare are eaizvor un contract de v6nzare-eumpdrare. Un exemplu de raport nepatrimonial esteraportul care are in conlinutul sdu dreptul la nume (al persoanei fiziee) sau ladenumire (al persoanei juridice).

Degi dreptul comercial qi dreptul afaeerilor includ derar raporturi patrimoniale,deoarece operatorul economie/profesionistul urmireqte prioritar oblinerea profi-tului, considerlm cf, institulia protecliei consumatorului inelude raporturi patrimo-niale, dar gi personal-nepatrimoniale, avAnd in vedere earacterul social al aeesteiramuri de drept"

Literatura de specialitate din domeniul eomereial rom6n trateazA domeniul pro-tecliei juridice a- consumatorului ea o institulie juridica a dreptului comercial" Cjonsi-derim ei se poate vorbi despre un drept speeial, eomponenti a dreptului afaeerilor,care trateazA domeniul proteeliei juridice a eernsumatorului"

in ceea ce privepte dreptul afacerilor, eonsiderfim ei acesta inglobeaza institgliice apa4in mai multor ramuri de drept, eum ar fi teoria generalr a dreptului, dreptulcivil, dreptul comercial, dreptul bancar, dreptul muncii, drept comunitar european.

Institufia protccfiei eonsumatorului reprezintd aeea institulie juridica earereglementeaza raporfuri patrimoniale qi nepatrimoniale stabilite intre persoanelefizice qi persoanelejuridice aflate pe pozilii de egalitatejuridica.

Un exemplu de raport nepatrimonial ce apa4ine instituliei juridice a proteelieiconsumatorului este raportul care are in conlinutul siu dreptul la siguranla alimentarial consumatorului"

consumatorul este definit legal2 ea fiind oriee persoani fizicd sau grup de per-soane fizice constituite in asociafii, care cumpSra, dotr6ndegte, utTlizeazd ori consumdproduse in afara aetivitalii sale profesionale sau comerciale. Consumatorul estesubiect al unui raport special de drept comereial - eu un earacter mixt * deoarece celde-al doilea subiect al acestui raport este un operator economie.

Raporturile de drept civil sunt desfbgurate de subieetele de drept civil. Aeestesubiecte sunt: persoanafiziclt (subiectul individual de drept civil) gi persoana juridiea(subiectul colectiv de drept civil).

Pozilia subiectelor raportului de drept civil este de egalitate juridici, adica niciuna.dintre p5(i nu se subordoneazi celeilalte" La fel, pi in cazul raportului de dreptcomercial ori a raportului in eare este implieat uR eonsumator, pozilia juridied asubiectelor este de egalitate.

1_Gh. Beleiu, Drept civil romin, Ed. $ansa SRL, Bucuregtj. 1993,p. 25 9i urm.2 Art'2 lit. a) din Legea nr. 44912003 privind vdnzarea produselor gi garan{iile asoeiateacestora.

i:-ea:re a subirc&rnui,2il ra.ocrufti -ilxidi

6 Drept ln afaceri

Dreptul comercial s-a nbscut dintr-o adAnef, nevoie de a adapta regulile dreptuluila neeesitd{ile dezvoltirii gi infloririi comerfului, ea ,,un act istorie de emancipare giprotest impotriva dreptului civil gi a veehilor eutume care st6njeneau dezvoltareaeomerfului"1.

Noliunea de comer! este folositi in mai multe sensuri2:- in sens etimologic, expresia de comer! provine din cuv6ntul latinesc commereiarn,

poate fi tradus ,,cu marfd" (cum qi merx)" Comer{ul ar consta, in aeeastd accepliune,intr-o serie operaliuni cu mErfuri.

- in sens economic, comerful este definit ea fiind acea activitate al cirei seop esteschimbul qi circula{ia mdrfurilor de la producdtori la eonsumatori. Astfel, comer{ul arcuprinde ansamblul operaliunilor realizate in intervalul dintre momentul produceriimdrfurilor, al intririi lor in circulalie pAn[ in momentul ajungerii acestora la eonsu*matori. Aceste operaliuni sunt realizate de profesionigti/operatori eeonomici, cunos-culi gi sub denumirea de negustori, care sunt agenli economici diferifi de producltoriim6rfurilor. Aceastd accepliune a noliunii de comer[ este gi cea uzuali. Din aeeastlperspectivd, drepful comercial va fi definit ea totalitatea normelor juridice privindinterpunerea qi circulalia mdrfurilor de la producitori la consumatori.

- tn sens juridic, notitsnea de comer{ are un con{inut mai larg decAt cel al no{i.uniidefinite in sens economic" Comerful cuprinde nu numai operatiunile de interpunere qi

circula{ie a mirfurilor, pe care lerealizeazilnegustorii, ci gi opera{iunile de producerea mdrfurilor, pe care le efectueazd fabricanlii, impreund cu exeeutarea de lucriri gi

prestarea de servicii, pe care le realizeazd antreprenorii, respeetiv prestatorii deservicii sau, in general, intreprinzdtorii"

Astfel, dreptul comercial este definit in doetrini3 ca fiind ansamblul normelorjuridice care reglementeazd" activitatea eomerciali, adicd produeerea qi circulalia(distribu{ia) mirfurilor, executarea de lucriri gi prestarea de servicii"

Amploarea legislaliei comunitare qi a legisla{iei romAneqti privind protec{iaconsumatorului, subiect al raporturilor eomerciale, denotd o importan!5 deosebit6acordatS, aldt Ia nivel comunitar, edt qi intern, eonsumatorilor de bunuri gi servieiicomerciale.

Dar, deqi legislalia este indestuldtoare, problema e'are se desprinde din cercetarilede marketing realizate in cadrul cercet6rii doctorale cu titlul ,,Etied Si responsabili-tate sociald in domeniul marketingului " evidenliazd eficienla deficitari a aetivitatriidesfbqurare de organismele publice de protec{ie a eonsumatorului din RomAniaa"O problemS, evidenliatd prin aceasti eereetare, o constituie etichetarea par"fiald sau

chiar lipsa etichetdrii in cazil produselor ce confin organisme modificate genetic"Aceastd problemd a etichetirii produselor ce eonlin organisme modificate geneticsubliniazd cd legea nu este respectati" tipsa etiehetirii se traduee prin nerespeetarea

1 I" Schiau, Curs de drept comercial, Ed. Rosetti, Bucuregti, 2004,p.28.2 St.D" Cdrpenaru,Drept comercial romAn, ed. a 4-a revizuitd gi adiugita, Ed. Universul

Juridie, Bucureqti, 2007, p. 7.3ldem, p" 9"a L. Potrincu, Ethics and Social Responsibility in the Marketing Domain" Economie and

Juridical Analysis on Romania, Member State of European Union, Ed" Lap LambertAcademic Publishing, Saarbriicken, Germani4 2012. p. 114-115.

de a adapta regulile dreptuluitt act istorie de emaneipare pi

: care stinieneau dezvoltarea

nl::.rvanrul latrnesc comruercium,consr2. in aeeastd accep{iune,

:ea activitate al c5rei seop este

nsumatori. Astfel, come{ul ar:l lLntre momentul producerii:i ajungerir acestora la eonsu-:i operaton economici, eunos-:iomici difer4i de producdtoriire ;i cea r-rzuali. Din aeeasti

'':a normelor juridiee privind: COIISUm&IOfi.

: :ai Iarg decdt cel al noliunii: tperaliunile de interpunere gi

c: .i operaliunile de producerela cu ereeularea de luerlri qi

iLrrii. respeetiv prestatorii de

ca irind ansamblul normelordica produeerea 5i eircula{ia:a de sen,icir.

romanegtr privind protecliaentrli o importanld derisebitiratorilor de bunuri gi servie ii

:e se desprinde din cercet6rile: ritlul ,.Ettcd Si responsabili-:icienp <ieficitari a aetivit6liirrnSUmstoFUlui din Romdnia+.

snruie etichetarea parfiali sau

rrganisme modificate genetic"orEanisme modificate genetiei se traduee prin nerespeetarea

ti. 100-1. p. 28.;izuira gi adEtugittt, Ed" LJniversul

arketing Domain" Economie andpean Union, Ed" Lap Lambert1 15.

---

Noliuni inLrociucite Dreptul Sifuncyiile sale 7

obligaliilor stabilite legal in RomAnia privind etichetarea produselor ee conlinorganisme modificate genetic, daed acestea le conlin in proporfie mai rnare de 0,9yo"Aceastd problema igi are cauza in lipsa ori ineficienla eontrolului realizat deautorita{ile de stat cu atribulii in acest domeniu. in eazul in care respectarea legii nueste controlat6 ori nu este controlata eficient de autoritalile cu atribulii legale indomeniu, atunci o mare parte dintre societalile care produc gi eomercial izeazd pro-duse ce conlin organisme modificate genetie nu vor mai respecta legea in vigoare.DacS sancliunile stabilite prin aceastS lege nu sunt aplicate, fird a mai fi creatd teamdfala de normele juridice, atunci aceste norme sunt, in mod practic, inexistente.

Normele juridiee ale dreptului comercial, ea pi normele juridice ale dreptuluicivil, aparfin dreptului privat" Deci, ele privese actele de afaceri (iure gestioni.s), iarnu actele de putere (iure imperii)"

Referitor la autonomia dreptului comercial fald de dreptul civil, se impune a fipreeizat faptul ca: la inceputul secolului al XIX-lea, nevoile dezvoltarii comerfului qi,implicit, ale apirarii intereselor operatorilor eeonomici au dus la recunoagterea pilegiferarea dreptului eomercial, ca un drept speeial fala de dreptul civil"

Autonomia dreptului comercial este impusi de urmdtoarele cerinle specificeactiv itafi i comerei ale.

- Freevenla gi celeritatea tranzacliilor cornereiale reclami reguli simple, lipsitede formalism, precum ;i o mare libertate penfru operatarul economic in incheiereaactelor juridice. Un nonprofesionist incheie aete juridice de valoare relativ rar,dispundnd de timpul necesar pentru a-gi lua misurile de proteclie prevdzute de lege.Profesionistul, dimpntrivi, incheie frecvent acte juridice, iar rapiditatea incheieriiaeestora este pentru el o eondilie a suecesului (time is money)" Fiind mai pregititpentru o asemeRea activitate, operatorul economic trebuie sd dispunb de o marelibertate de miqcare, putAnd apela la forme simple de perfectare a raporturilor juridice(telefbn, telex, fax sau ehiar inlelegeri verbale) gi beneficiind de posibilitatea de adovedi aetele juridice prin orice mijloace de probl;

- Rolul tranzacliilor eomerciale in realizarea intereselor operatorilor economiciimplied o mai mare punctualitate in executarea obligaliilor osumqte" Interco-nexiunea raporturilor juridice la care participa operatorii economici impune o respec-tare riguroasfl a obliga{iilor contractuale. Pentru realizarea acestui deziderat, dreptulcomercial dispune de anumite mijloace specifiee, printre care se numdrl curgerea dedrept a dob6nzilor;

- Dreptul eornereial este parteq cea mai vie c dreptului privat; el este un laboratorin care se experimenteaza soluliile juridice pentru a fi adaptate Ia cerinlele vielii eco-nomice. Numai in rnisura in care se dovedesc a fi benefiee pi pentru nonprofesionigti,aeeste solu{ii pot fi reglementate qi in legea civiii.

Instifufia juridieS a protecfiei consumatorului imbina elemente ale dreptuluicomercial, elemente ale dreptului civil ;i elemente ce prezint6 caracter particular.eonsumatorului i se aplic6, in general, normele cireprului eivil, degi este subiect alraporlului juridie de drept comercial.

In domeniul instituliei juridice a protecliei eonsumatorului a fost adoptata inRominia legislalie special6, ce reglementeaza intr-un mod particular proteclia consu-matorului rom6n. tn mSsura ?n care aceastd legislalie speciala nu este indestulitoare

Drept ln afaceri

pentru reglementarea unui raport dintre eoRsumator gi operatorul economie, se voraplica normele juridice comerciale ori normele juridiee civile (drcptul eivil fiinddreptul comun in domeniul privat).

Sec{iunea a 3-a. Protec{ia juridici a eonsumatorilorde produse gi servicii baneare

Codul civil reeunoaqte prin prevederile art" 1177, irftittflat ,,Contraetul incheial euconsumatoril", faptul ci se desprinde, in eadrul dreptului priva! un domeniu/domeniireglementat/reglementate printr-o legisla{ie specialS, care nu aparline niei domeniuluidreptului civil, niei domeniului dreptului somercial sau al afacerilor. Astfel, allr" 1177C.civ. stipulcaz5': ,,Contractul incheiat cu eonsurnatorii este supus legilar speciale Si,in completare, dispoziliilor prezentului Cad" "

Prevederile arI" 1177 fac vorbire qi despre principiul conform c6ruia dreptul privatare ea fundament dreptul civil, eare eonstituie dreptul comun in materie de dreptprivat. Dreptul civil domini intregul drept privat, adici, ori de cAte ori nu se vor aflaalte dispozifii, se va aplica legea eivildl" Prin urmare, dacd apxe o situalie privindcontractul incheiat intre bancd gi eonsumator, pentru care nu existi norme juridicespeciale euprinse in acte normative ce reglementeazd domeniul protecliei juridice aconsumatorului ori domeniul protectriei juridice a consumatorului de produse qi

servicii baneare, ne vom intoarce la dreptului eivil - dreptul comun in materie dedrept privat - gi se vor aplica dispozi{iile Codului privitoare la contraete.

Revenind la ideea iniliald, afi" 1177 C.civ. desprinde domeniul protecliei juridieea consumatorului gi domeniul protecliei juridiee a consumatorului de produse 6iservisii baneare de alte ramuri de drept, deqi operatorii economiei - barrcile in cazulanalizei noastre - se supun reglementirilor eomerciale ori reglementdrilor dreptuluibancar.

in figura nr" 3 a fost delimitat domeniul protecliei juridice a consumatorului deproduse Si servicii bancare din cadrul sistemului de drept din Romdnia"

t M" Djuvara, Teoria generalS a dreptului. Enciclopedia juridicS, Ed" All, Bueureqti, 1995,p"84.

::3ratorul eeonomie, se vor;. .i\ 1le (dreptul eivil frind

I C0nsumatorilorncare

:r:riiat , Conlraetul tncheial e u,

*: prir at un domeniu/dclmenii:; ru apa4ine niei domeniului. .. alacerilor. Astf"el, 'd11. 1177: .:i! supu-F legilor speciale Si,

;c'ionn cdruia clreptul privat

- ;onnun in nrateric de elrept

i ,rl Ce cate ori nu se vr:r aflaraca apare o situalie privind

;ar"e nu erisla norme juridieertrrreriul proteetiei juridice a

c,isumatorului de produse gi

i'eprul comun in rnaterie de

: ,,r: la con trae te.j: ,jomeniul protecliei juridice

-,,rnsumatorului de prodnse ;i: :conomici - bdncile in eazul: on re-siementirilor dreptului

'urirlice a cznsumqtzrului de

::i iin Romdnia.

No{iuni inrrocitte riye Dreptul qi Juneyiile sale

Figura nr.3

Analiza realizatd in eadrul acestei cercetdri are in vedere raportul juridie dintredoui categorii de persoane: bincile pi consumatorii de produse gi servicii bancare"Modul de asumare a responsabilitalii sociale de c6tre banci - o categorie aparte desocietd{i pe acliuni * se rasfrAnge asupra consumatorilor, asupra comunit5lii in careacestea igi desfbgoarS activitatea cnmerciald.

In primul rdnd, vom analiza consumatorul de produse qi servicii bancare gi, in aldoilea r6nd, banca, cel de-al doilea subiect in raportul de naturi contractuali supusacestei cercetdri.

Secfiunea a 4-n. Norma juridici civili, norma juridieicomerciali gi norma juridici de drept al afacerilor

Norma juridicd a fbst definitd in literatura de specialitate din RomAniai ea fiindo reglementare generali de conduita susceptibila a fi impusi, in caz de nevoie, prinfo4a de constrdngere a statului.

Considerim cd aspectele teoretiee generale privind noffna juridica civili pot fiextinse qi in cazul normei de drept comercial. a normei ele drept al afacerilor ori anormei de protecJie a eonsumatorului.

Prin extrapolare. eonsiderim c5 norma juridica de proteclie e consumatorului deproduse Si servicii bancare poate fi definita ca, fiind reguia generali pi abstraeti eare

I E. Poenaru, Drept civil" Teoria generalb. persoanele. Ed Dacia Europa Nova, Lugoj,2001, p. 20 qi urm"

ruridici" Ed. All, Bueureqti, 1995,

l0 Drept in aJ'aceri

reglementeazS, in prineipal, conduita consumatorilor de produse qi servicii baneare gi

a bineilor, subiecte ale acestor raporturi juridice, dar ;i raporturile stabilite intreaeegtia $i autoriffitrile publice ce funclioneazd in domeniul protectiei consumatorului"

Apreciem c5, in ceea ee privegte relalia contractuald dintre banci gi eonsumatorulde produse gi servieii bancare, in eazul in eare nu existb reglementari speciale (normejuridiec) ce apar{in domeniului protec{iei eonsumatorului de produse gi seruieiibancare se vor aplica normele juridice apar{inAnd dreptului civil, drept eomun indomeniul dreptului privat" Astfel, avem in vedere o serie de reglementiri juridiee eetr ate azb institu{ia eontraetului.

Notma juridica de protce{ie a consumatorului prezinti urmStcarele trisf,turicaraeteristice:

a) este obligatorie, adica violarea ei atrage sancliuni impotriva celor care o ineale6;b) este generalS, deoareee se aplicd tuturor persoanelor fizice (consumatori) sau

persoanelorjuridiee (operatorii economici) care sunt vizate de cuprinsul ei;c) este permanentd, in sensul in care tinde sd se aplice la o serie nedeterminati de

situa{ii sau cazuri aseminitoare, de la intrarea ei in vigoare qi pAnd la abrogare;d) cste edictat6 (emisa/adoptatd) de cltre autoritatea publicd investitd cu putere de

a face legi;e) este sanclionatA prin forla publicS, nu prin forid prival6, adicd nisiun oonsu*

mator, nu-pi poate face singur dreptate"

Figura nr" 4

Din prisma strueturii lor, normele juridice sunt formate din:a) Ipotezi: eare arati condiliile in care se aplicd nonRa respectiv5.b) Dispozifie: oare explicd eonduita ceruti prin normele de drept, arStand eeea ce

este impus, permis sau interzis (si dea, sd facd ori sd nu facd).c) Sancfiune: eare indici efectele nerespeetdrii dispoziliei.In eontinuare vom analiza norma juridicb din domeniul protec{iei consumatorului

de produse qi servicii bancare privind obligalia bdncii de a include in contractulincheiat cu un consumator durata eontractului de credit respectiv.

Ipoteza aeestei nonne juridiee este prevdzutd de art. 2 al O.U.G. nr. 5012010privind eontractele de eredit pentru consumatori ,;Prezenla ordonan{d de urgen{f, se

aplic6 eontractelor de credit eu urmitoarele erceplii [...]".