NEAMT, TOAN rLrE$

tr Educatie gi formare: studii universitare de doctorat, Facultatea de Drept, Universitatea Babeg-Bolyai din

Cluj-Napoca (2013-2017), absolvite cu summa cum laude; studii universitare de masterat, disciplina Dreptul

nalional 9i european al afacerilor, Facultatea de Drept, Universitatea Babeg-Bolyai din Cluj-Napoca (2012-

2013); studii de licen!5, Facultatea de Drept, Universitatea Babeg-Bolyai din Cluj-Napoca (2007-201 1).

Il Experienti profesionali: cadru didactic asociat, Facultatea de Drept, Universitatea Babeg-Bolyai din

Cluj-Napoca (incepAnd cu februarie 2017); cadru didactlc asociat, Facultatea de Drept, Universitatea Lucian

Blaga din Sibiu (octombrie 2017- februarie 2018) visiting judge la Curtea Europeani a Drepturilor Omului

(1 august 2013-31 octombrie 2013); judecdtor la Judecdtoria Baia Mare (2013-2018); judecdtor la Tribunalul

Maramureg (ianuarie 2018-prezent), vicepregedinte al UNjR (2015-201 B).

tr Activitate de cercetare gtiintifici: Cifii: Acliunea colectivd ca mijloc de reparare a preiudiciilor in

masd. O analizdt din perspectiva dreptului comparal Ed. Universul Juridic, Bucuregti, 2017: Admiterea la

tNM. lnteNiul. Probele scise gi proba psihologbd Aplicalii gi explicalii psihologice Aplica{i pentru proba

interuiutui, Ed. Universul Juridic, Bucuregti, 2017 (coautor); Drept cMl. Obliga{ile. Caiet de seminar,

Ed. Universul Juridic, Bucuregti, 2016 (coautor). Articole: Evolufla lstoricit gi geograficit a ac{unii colective,

in Revista romane de drept al afacerilor, nr.412017; Forme ale acliunii colective din perspectiva dreptului

conparat, in Acta Universitatis ,,Lucian Blaga" nr. 212017: Modaliktea de determinare a componenlei clasei

in acfrunite cotective. Opt in, opt out sau mandatory?, in Acta Universitatis ,,Lucian Blaga" nr. 112017: Clauze

abuzive. Conversia monedei creditului gi ,,inghelarea cursului valutaf': solu[ii compatibile cu analiza clauzelor

abuzive?, in Revista romAnd de drept privat nr. 512016; Momentul calitativ al incheierii contractului.

Hementete esen{ab ale contractului, in Revista romAnd de drept privat nr.412016, Class action la poflle

cetafi! (?), in ,,Liber Amicorum Liviu Pop. Reforma dreplului privat romAn in contextul federalismului juridic

European", Ed. Universul Juridic, Bucuregti, 2015; Aspecfe generale legate de competenla iudecdtoruluistagrar, in Revista RomAnd de Drept al Afacerilor ff. 4nU4, Consideralii generale cu privire la ac{unea

reglementatd de aft. 12 gi 13 din Legea nr. 193/2000. Analizd de drept comparat, in Revista rom6ni de

drept privat nr. 6/201 3.

tr Premii: Premiul ,,Octavian Cip5linb" (pentru cel mai original qi valoros articol publicat in paginile Revistei

RomAne de Drept Privatin anul 2016).

NEAMT, LAURACRISTINA

tr Educalie 9i formare: studii universitare de masterat, disciplina Tehnici psihologice de control al

comportamentului 9i dezvoltarea potentialului uman, Facultatea de Psihologie 9i $tiinte ale Educatiei,

Universitatea Babeg-Bolyai din Cluj-Napoca (2015); absolventd a Facultdtii de Psihologie 9i $tiinte ale

Educaliei, Universitatea Babeg-Bolyai din Clul-Napoca (2013).

tr Studii suplimentare:- curs de formare profesionalS complementard in psihologia muncii gi industrial-organizationald, organizat de

cdtre Asociatia Rom6nd de Psihologie Comunitard (2016-prezent);

- curs de formare profesionald continud: ,,Consilierea cuplurilor: interven(ii raflonal-emotive 9i comporta-

mentale practice 9i inovative", organizat de Colegiul Psihologilor din RomAnia 9i Asociatia de Psihoterapii

Cognitive gi Comportamentale din RomAnia, 2016;- curs de formare finalizat prin oblinere de certificat de licenlb CAS++, COGNITROM ASSESSMENT

SYSTEM,2016;- membru al Romanian Association for The Study of Gambling RASG Cluj (februarie 2016-prezent);

- curs de supervizare/formare profesionald in psihologie clinicd, organizatd de cdtre Colegiul Psihologilor din

RomAnia (2015-2016);- curs de formare/supervizare in psihoterapii cognitive gi comportamentale, organizal de citre Asociatia de

Psihoterapii Cognitive gi Comportamentale din RomAnia 9i Colegiul Psihologilor din RomAnia (2014-2016).

tr Experienti profesionali:- titulara Cabinetului individual de psihologie Neam! Laura Cristina, Baia Mare;

- psiholog autonom in specialitd[ile psihologie clinicd 9i psihoterapii cognitive Si comportamentale. Psiholog

sub supervizare in specialitatea Psihologia muncii gi industrial-organiza[ionald (201 -prezent).

LAURA CRTSTTNA NEAMTroAN rLrE$ NEAMT

ADMITFREA LA INM

INTERVIULProbele scrise

gi probo psihologicd

Ediflo o ll-o, revdzutd gloddugltd

';. ..: .. , ..^-

:lli:i ,'llllllilit ,*liiill* ,*iillliilr ,,rlrilii*r iiil*ii* '*irliiliiirtr,

;rllii*,,*t, ". ",.,,:.,,

Universul furldicBucureEti- 2018 -

Cuprins

CuvAnt-inainte........ ........ 15

PARTEA IDESPRE EMOTII SI PERSONALITATEA

MAGISTRATULUI iN GENERAL

Capitolul IEmo{llle .,.......23

Sec,tiunea f . inlelegerea emoliilor ................. 281. 1 . Ce sunt emoliile? ......... ..... 281.2. Inteligenla emolionald qiaJfabetizarea emolional5 ............ 3 1

1.3. Tipurile de emolii.............................. 331.3.1. Emoliile debazd .........337.3.2. Clasificarea emofiilor in pozitiveqi negative. ............341.3.3. Elemente de particularitate inceea ce priveqte emoliile pozitive qinegative ...............341.3.4. Emoliile funclionale / adap-tative/,,bune" .......... .............371.3.5. Emoliile disfunclion ale f deza-daptativef ,,tele" ...................391.3.6. Model arhetipal de emoliedisfunclionald.: anxietatea .................... 4 1

Secfiunea a 2-a. Influenla gi identificareaemofiilor ......43

2.1. Modul in care ne influenfeazdemoliile

-7-

I nterviul

2.2. ldenlificarea emofiilor. Simptomeleunei st5.ri emofionale intense ................... 44

Secfiunea a 3-q. Gestionarea gi controlulemoliilor ......47

3. 1. Gestionarea emoliilor (posibilitateaqi realitatea unui asemenea demers) ........473.2. Tehnici de control qi de reglare aemoliilor intense gi a simptomelorfi2ice........ ................ 53

3.2.1. Exerciliul de respiralie corectS. ... 533.2 .2 . Imageria dirijati. / vizualizarea. . . . . 5 63.2.3. Trainingul autogen/ antrenamentulautogen Schultz.... ................ 563.2.4. Relaxarea progresivS. muscularS.Jacobson ..............57

Capitolul IIPersonalitatea........ ....... 60

Secfiunea 1. Elemente generale legate depersonalitate.......... .....60Secliunea a 2-a. Dimensiunilepersonalitalii .......... ..... 61

2. 1. Dimensiunea introversiune-extraversiune qi dimensiunea neuroticism(stabil-instabil) ...........632.2. C:um imi descopdr tipul depersonalitate sau trS.sd.turile depersonalitate conturate p6nd acum? ........ 69

Secliunea a 3-a. Releuan{a personalitdliitn recrutarea gi cariera magistrafitlui .... . . ..... . 7 1.

Sec{iunea a 4-a. Importanfaunei eualudripsitrclogice clinice inainte de concursul de

-8- -9-

Cuprins

admitere la Institutul Na,tional alMagistrahtni............. ...................77Sec,tiunea a 5-a. Personalitatea gi tipurilede interese ocupalionale................. . ........... . . 80Secfiunea a 6-a. Personalitatea nesigurd(sau anxioasdi 9l manifestdrile ei................. 82Sec,tiunea a 7-a. Magistrahtl gi miturilecare tl inconjoard ......... 83Sec{iunea a B-a. Elementul deftnitoriu aImagistratului din perspectiu apersonalitalii.......... ..... 88Secfiunea a 9-a. Judecdtorul gipersonalitatea......... ..... 90Secliunea a lo-a. Procurorul gi tipurile depersonalitate .......... ..... 93

PARTEA A II.APROBELE SCRISE SAU DESPRE PRIMUL

,rHOP"

Capitolul IProba scrisi teoretici ................... 99

Secfiunea 1. Etapa anterioard. conanrsului .... 991.1. Introducere .......991.2. Cum sd invdld.m pentru o memo-rare eficient5. qi rezultate maxime........... 1031.3. Igiena emolionald ............ 109L4.Igiena somnului .............. 11O1.5. Cum putem s5. facilitdm o stareemolionali echilibratd?.............. ............ 1 121.6. in loc de concluzie: despreultimele zile dinaintea examenului......... 1 13

Secliunea a 2-a. in timpul probei teoretice... 11.5

lnterviul

2.1. Dimineala examenului. Sundalarma!2.2. Sosirea la locul de examinare..........2.3. in timpul examenului ........... .. ..... ...2.4. Tehnica de rezolvare (pentruambele probe scrise)2.5. Stresori suplimentari ........

2.5.1. Temperatura - cum neinfluenleazd? Cum controlimaceastd componente? ...........2.5.2. Zgomotele - cum neinfluenleazd.? Cum le controldm?(efectul de bu16)........2.5.3. Condiliile de examinare ............

2.6. Dup6. examen. Importanlaodihnei. Psihoigiena..............

Capitolul IIProba logici

Secfiunea 1 . Particularitdli p sihologicerelatiue la proba logicdSecfiunea a 2-a. Despre gdndireSecfiunea a 3-a. Sfaturi practice pentruproba logicd.......

PARTEA A III.AINTERVIUL SAU PROBA ETICA

Capitolul IAspecte generale, normative gl practicelegate de proba intenrlului...............

Secfiunea 1. Cadrul normatiuSecfiunea a 2-a. Structura probei........

1151.17I19

1201,24

t24

t26r27

12B

130

130132

133

t49t49749

-10- -tt-

Cuprins

2. 1. Fiqa de pre2entare........................... 1 502.2. Redactarea lucr5.rii scrise................ 1 502.3. Interviul ca atare ............ 752

2.3.1. Prezentarea orald" a fiqei deevaluare qi primul dialog cu comisia... I522 .3 .2. Prezentarea anaJizei scrise . . . . . . . . 1 522.3.3. Solufionarea spelei de eticd qideontologie ......... 153

Secliunea a 3-a. Repere 7enera\e................ 1533.1. Fiti oneqti ....... 1533.2. invdlali sd spuneli ,,nu qtiu" ........... 1553.3. Fili echilibrali ................. 1563.4. Nu existS. un rS.spuns corect ........... 157

Capitolul IIPregitirea pentru intenrlu .......... 159

Secfiunea 1. Pregdtireainainte de interuiu.. 159Secliunea a 2-a. Emofiile specificeinteruiului. ...........;.... ................. 162Sec{iunea a 3-a. Controlul emofiilorspecifice interuiului .... 164Sec,tiuneq a 4-a. Importanla asertiuitdfii...... 165

Capitolul IIISfaturi relative la etapele interviului......... 168

Secliunea 1. Figa de eualuare. Cum ocompletali gi ce ar trebui sd aueli tnuedere ....... 168Sec,tiunea a 2-a. Referatul scns........ .......... 17OSecfiunea a 3-a. Interuiul ca atare. Ce esteimportant de anrut tn uedere. Elemente desintezd. ...... 772

I nte rvi ul

Capitolul IVAspecte cu relevan$i in construc(ia uneiimagini pozitlvg

Secfiunea 1 . linuta din timpul probei..........Secfiunea a 2-a. Alte aspecte exterioarereleuante pentru construclia unei imaginipozitiue....Sec,tiunea a 3-a. Limbajul mimico-gestual.Pozi{ia corpului din timpul interuiuluiSec,tiunea a 4-a. Tonul gi reguliledialoguluiSecfiunea a 5-a. Cum rdspundemlaintrebdri?..Secfiunea a 6-a. Alte aspecte relatiuepentru probele de tip interuiu.....

Capitolul VCe se urmireqte la proba interviului?........

Secfiunea 1. Aptitudinile specificeprofesiei sau despre artade afiunmagistrat.. ................. 216

1. 1. Ce sunt acelea aptitudini?............. .. 2171.2. Aptitudinile specificemagistratului............ ............. 218

Secfiunea a 2-a. Motiualia pentnt a accedetn profesie .. 238

2.I. Ce este motivalia?........ ... 2392.2. Ce ar trebui sd il motiveze pe uncandidat care doreqte sd" devinS.magistrat? .............242

Secfiunea a 3-a. Valorile morale .................2463.1. Ce sunt principiile qi valorilemorale? .................246

176176

181

183

185

186

1BB

190

b- t2- -13-

Cuprins

Capitolul VISpe(a din cadrul intenriului. Exemple qiexplica{ll .....249

Sec{iunea 1. Aspecte generale ....249Secliunea a 2-a. Repere normatiue pentrusolu{ionarea spe,tei.... ................. 250Secliune a a 3 -a. Aplicafii practice ....... . . . . . . .... 2 5 2

in loc de concluzie: experien{ele celorcare au trecut prin proba intenriului laexamenul de admitere ............ ....298

PARTEA A IV.AEVALUAREA PSIHOLOGICA

Capitolul IAspecte generale relative la testareapsihologlce............. ..... 313

Secfiunea 1. Modalitatea de desfdgurarea examindrii psihologice .............. .............. . 3 1 4Secliunea a 2-a. Ce se urmdregte tngeneral la te starea psiLnlogicd"?................. 3 17

Capitolul IIStructura evaluirii psihologice .................. 3 1 9

Secliunea 1. Proba scnsd ........... 3191. 1. Componenta cognitivd. Testelecognitive .................3191 .2. Criteriul personalitate ........ ............. 3221.3. Evaluarea psihologicd scrisS. qiinterviul psihologic - probe decompletare a profilului psihologic ............. 326

b

Interviul

Secfiunea a 2-a. Proba interuiuluipsihologic ..332

2.1. Modul de derulare a interviuluipsihologic ..............3322.2. Avantajele interviului psihologic . . .... 3342.3. Ce se urmd"reqte in timpulinterviului psihologic?............................ 3352.4. Alte aspecte psihologice relevantepentru interviul psihologic qi pentrumodul de prezentare........... ...3372.5. Exercilii model inspirate dup5.Cognitrom Cas++ pentru evaluareacognitivS.. Criteriul transfer analogic ...... 339

Blbliografie .............. .... 343

Anexe....................;. ..... 348Anexa nr. 1 ........ ....... 348Anexa nr.2 ........ .....,.349Anexa nr. 3. Exercifiul de respiraliecorectd. ......350Anexa nr. 4. Trainingul autogen................ 352Anexa nr. 5. Relaxarea muscularS"progresivS. Jacobson .. 354Anexa nr. 6. Principiile de la Bangaloreprivind conduita judiciard ......... 355Anexa nr. 7. Codul deontologic aljudecdtorilor qi procurorilor....................... 368

-t4- -15-

Cuadnt-tnainte

A deveni magistrat, fie cd este vorba de jude-c5.tor sau procuror, este visul multor studenli qiabsolvenli de drept. Motivele in acest sens pot fimultiple, de la cele legate de stabilitate, pAnd lacele financiare ori relative la prestigiul funcliei. incalea acestui vis st5. insd un impediment aparentinsurmontabil: concursul de admitere la InstitutulNalional al Magistraturii.

Concursul de admitere la Institutul Nalionalal Magrstraturii s-a dovedit a fi, de-a lungul anilor,printre cele mai dificile concursuri de admitereintr-o profesie, dacd. nu cel mai dificil. Este sufi-cient, in acest sens, s5, ne uit5"m la numdrul can-didalilor inscrigi in fiecare an qi la numdrul celorcare reusesc s5.-l promoveze.

Dificultatea extrem de ridicatd" este datd decomplexitatea componentelor abordate in cadrulconcursului. Astfel, dacd., de reguld, la admitereaintr-o profesie este testatd. doar pregdtirea teore-ticd qi/sau practicS. a candidatului, admiterea laINM presupune, pe l6ng5. verificarea cunoqtinlelorteoretice, qi testarea gAndirii logice, a valorilormorale qi etice, a aptitudinilor oratorice, a gAndiriicritice, a capacitdlii de argumentare, a niveluluide cunoagtere qi inlelegere a contextului social, latoate acestea addugAndu-se, in final, o testarepsihologicd axat5. in special pe personalitate qi

Capitolul KEmotiile

Elementele ce lin de cognilie qi de pregS.tireateoreticd a megistratului sau a candidatuluipentru INM au fost amplu discutate qi analizatede-a lungul timpului, fiind, totodat5., uqor demS.surat prin diferite probe. in schimb, compo-nenta emofionald a profesiei a fost aproape ignorathat6"t din dezbaterile publice, cAt qi din analizeleefectuate in domeniu, cu toate cd atdt eficacitateaqi calitatea activitdlii pagistratului, cAt qi qanselede reuqitd ale candidatului depind, intr-o bundmd.sur5., de factorul emolional. Tocmai de aceea, obun5. parte a lucrdrii este dedicatd emotiilor,respectiv inlelegerii qi modului de gestionare aacestora.

Ignorarea sau negarea componentei emofio-nale din profilul magrstratului sau al candidatuluila INM a fost qi din cauza faptului cd acestelement a pirut mult timp ca fiind unul strd.in,opac qi alunecos. infelegerea qi mai ales gestio-narea emoliilor nu se pot incadra in tipare saualgoritmi matematici. Acestea presupun o treceredin palierul qtiinlelor reci qi exacte in cel al simld-mintelor, unde nimic nu este absolut statornic qiindiscutabil qi unde totul sth sub semnui lui,,poatd, ,probabiT, ,,s-ar grutea ce....". Emolia pre-supune, prin definifie, o dozd" de iralional qi

-23 -

Despre emolii gi personalitatea mogistratului in generol

instinctual, iar gestionarea acesteia, flexibilitate Eiadaptabilitate. Or, toate acestea par a veni incontradiclie cu imaginea pe care publicul larg qi-oproiecteazd" despre magistrat: omul cu gAndirealogicd qi rece, ralional Ei echilibrat, supus doarlegii, fdrd. ,,porniri sentimentale" Ei f5.r5. emolii.

Lucrurile nu stau insd tocmai a$a. Dincolo dea fi magistrat, judecd.torul sau procurorul este, inprimul rAnd, om, iar omul, prin structura sa, esteguvernat de emofii. Chiar dacd magistratultrebuie sd fie un om cu gAndirea logic5", echilibratqi rafional, iar deciziile sale s5. fie conform legii,acesta nu se transformS., de indatd ce imbracdroba, din om in robot. Altfel spus, roba demagistrat nu-l ,,derobeazd" de cea de om, iar caom va avea, invariabil, emofii, qi acfiunile acestuiavor fi determinate uneori inclusiv de factorulemolional, nu doar de raliune. De altfel, s5. nuuitdm c5. judecS.torul este supus, pe 16.ng5. lege, qipropriei conqtiinfe, ceea ce implicd Ei o compo-nent5. subiectiv-emofional5..

Emoliile joacd un rol fundamental in planulacliunilor unei persoane, acestea putAnd interferaatAt cu aten{ia qi capacitatea de reaclie intr-unanumit moment (de exemplu, o stare de furieputernicd. influen\eazd capacitatea de concentrareqi inclusiv calitatea hotdrArilor adoptate in acestcontext), c6.t qi cu comportamentul sdu general.

infelegerea acestor elemente este fundamen-tald., intrucAt emo{iile ne pot influenla, in ega15mdsurA, pozitiv Ei negativ, iar atunci cAnd dehotdrArile noastre depind v.ra\a, libertatea saubunurile altor persoane, trebuie sd avem grijd de

-24 - -25 -

Emoliile

modul in care simlim, pentru cd. poate determinafelul in care decidem. infelegerea emofiilor qi amecanismelor prin care acestea ne influenleazdmodul de ralionare permite gestionarea lor in aqafel incAt sd nu ne conducS. spre decizli eronate, pecare ulterior sd. le regretS.m. De aceea, poate maimult ca oricine, magrstralii ar trebui sd. fie ,,exper!i"in emofii, pentru a preveni situafiile in care acesteale influenleazd.negativ modul de acliune.

Relalia magistratului cu partea sa emolionaldpoate fi privitd qi dintr-un alt aspect nu mai pulinimportant. Magistratul de azi trebuie sd. seconfrunte cu noi provocdri emolionale, care nuemerg atAt din profesie in sine, c6.t din modul incare societatea o percepe, din profilul (fals) presta-bilit de societate.

PAnd in urmd cu nu foarte mulli ani, magis-tratul era perceput de cdtre opinia publicd in modpozitiv qi cu admiralie (qi nu ne referim aici doarIalara noastrd.), iar a fi magistrat era o onoare. inacest context, funclia era suficientd" pentru ca ma-gistratul s5. aibi autoritate, atAt in actul judiciar,cAt qi in societate, iar aceasta implica in sine odoz6. de respect. Aqa se face cd" deciziile magistra-tului nu erau puse in disculie de cd.tre comunitateori cel pulin acest lucru se fdcea cu destul demult5. circumspeclie. Fald de imprejurd"rile men*fionate, magistratul nu era o persoanS" foarteexpusd criticii publice, fapt ce reducea elementulemolional in arhitectura funcliei qi ii permitea s5.

anaJizeze,,mai rece" cauzele cu care era investit.intre timp, lucrurile s-au schimbat substan-

!ial. Actul de justilie, in majoritatea formelor sale,

t..

b

Despre emolii gi personalitatea magistrotului in general

a devenit subiectul preferat aJ dezbaterilor pu-blice, acapar6.nd de la mass-media p6.nd la dezba-terile in Parlament sau chiar disculiile la o cafeaintre prieteni. Justilia a pdrd"sit formalismul qisolemnitatea silii de judecatd qi s-a mutat instradd. in acest context, deciziile magistratuluisunt constant supuse scrutinului public, publiccare, cel mai adesea, ca urmare a dezinformdriisau calitdlii indoielnice a informaliilor, dublate delipsa unei pregdtiri in domeniul ermetic qi tehnical dreptului, ajunge la alte concluzii decAt magis-tratul ori percepe in mod deformat rolul qi atri-buliile acestuia. Nu puline sunt, spre exemplu,situaliile in care, in show-uri de televiziune,magistrafii sunt criticali pentru c5. nu adoptS.mS.suri de genul celor vdzute in filmele de pesteocean, cu toate cd acestea nu au o reflectare inlegea din Rom6.nia.

De multe ori critica transcende actul judiciarqi poartd" asupra persoanei magrstratului, nemai-fiind criticati doar activitatea sa profesionalS., ciinsuqi acesta, ca persoanS.. Aqa se face cE-, adesea,sunt aduse in spaliul public aspecte legate deviafa personald. a magrstratului sau de calitd.lileori defectele sale.

in plus, propagarea ideii de coruplie in magrs-traturd Ei tendinla de generalizare vor conduceadesea la asocierea calificativului de ,,corupt" unuianumit magistrat, deqi acesta nu a sdvArqitvreodat6 o faptd" de coruplie. Din acest motiv, inloc sd fie onorali cd sunt judecS.tori sau procurori,unii magistrali sunt tentali sd. nu iqi exhibecalitatea.

-26 - -27 -

Emoliile

Toate acestea sunt de naturd. a da naqtere lanoi tipuri de provocd.ri emolionale pentru magis-trat. in primul rAnd, ceea ce eravdzut pane ieri caun dat, respectiv autoritatea (in sensul comun altermenului), azi este evaluat dincolo de atributulfuncliei, fiind un element pe care magistratultrebuie sd-l c6.qtige singur, individual, ceea ce esteun demers extrem de dificil. in al doilea rAnd,respectul ataqat autoritdlii a dispdrut qi el, ma-gistratul trebuind sd" depunS" eforturi personale qiintr-o atare privinld. in al treilea rAnd, magistratultrebuie sd se obiqnuiascd" cu ideea cd activitateasa nu mai este una in afara criticii, ci, din contr5.,este supusd unei consistente atenlii publice qiexistd. un risc substanlial sd fie criticat atAt perso-nal, cAt qi pentru activitatea profesionald". De ase-menea, este necesar sd conqtientizeze cd" atuncicAnd acesta qi activitatea sa devin obiectul dezba-terii publice, efectele nu se rezum6. numai la el, cise transferS" qi la familie, cercul de prieteni qicunosculi, mediul profesional etc.

Fiecare dintre situaliile menlionate este aptdde a da naqtere unor emofii extrem de puternice,precum furia, frica, ruqinea etc., care, dacd" nusunt gestionate corespunzdtor, pot s5. influenlezesemnificativ atAt viala personald" a magistratului,c6.t qi calitatea hotdrArilor sale, prin afectareaatenliei qi a capacitdlii de adoptare a uneihotdrAri.

Aqa fiind, este esenlial ca magistratul sd in!e-leagi ce sunt emoliile, modul in care acesteafunclioneazd qi cum le poate gestiona in aqa fel

tg,

ffj,l.t::

Despre emolii gi personolitateo magistratului in general

incAt sd. nu ii influen\eze in mod negativ calitateaviefii profesionale qi personale.

Aspectele menlionate nu sunt relevante numaipentru magistrafi, ci qi pentru cei care aspird. laocuparea unei astfel de funclii. Tocmai de aceea,unele chestiuni relative la componenta emolionaldsunt supuse examindrii qi cu ocazia concursului,indeosebi prin intermediul interviului qi testdriipsihologice.

in altd, ordine de idei, inlelegerea qi gestio-narea corectS. qi eficientd a emofiilor poate facilitaqi depS.qirea, per ansamblu, cu succes a con-cursului de admitere la INM, intrucAt eliminS. saudiminueazd impactul situaliilor in care, pe fondulemofiilor, candidatul nu se poate concentra inmod adecvat.

Secliunea Iinfelegerea emo(iilor

7.7. Ce sunt emotiile?

Am vdzut deja importanla emoliilor in relaliacu magistratul gi candidatul la INM. R5.mAne, incontinuare, s5. descoperim impreunS" ce suntemoliile.

in ciuda faptului cd utilizdrn adesea expresia,,am emofif' Ei ne int6.lnim in fiecare zi cu infor-malii care sd ne reaminteascd importanla emo-liilor in dezvoltarea noastrd. personald., totuqi

-28- -29 -

Emoliile

semnificafia qi conlinutul acestora rdm6.ne pentrumulli o nebuloasd..

incd de la inceput semnaldm faptul cd" emo-liile nu se rezumd. la stdrile intense de bucuriesau tristele pe care le resimlim sub forma unuipuls puternic, a unui go1 in stomac ori a uneineliniqti.

Conform unei definilii qtiinlifice, datd deSroufe in anul 1996, ,,emofia este o reacfie subi-ectiud la un eueniment actiuator, caracterizatd pindiferite modificdri de ordin fiziologic/biologic, expe-imental gi comportamental'. intr-o altd definilie,Lazart.:.s Ei Frijda spuneau cd" ,,o emolie este unepisod complex multicomponen| care creeazd. odisponibilitate de acliune" (Frijda, 1986; Lazarus,l99l). Pornind de la cele doud definifii, am puteaspune cd emolia este acea stare complexd multi-componentd, cauzatd, de un factor declanqator, carene cauzeazd modificd.ri de ordin fiziologic qi necreeaz6. disponibilitatea spre o anumitd acliune.

Episod multicomponent? Poate vd intrebali cevrea sd insemne acest lucru. Prin episodmulticomponent se inlelege faptui cd emoliile suntalcdtuite din mai multe componente, c5. acesteaau mai multe elemente constitutive, la fel caelementele constitutive ale unei infracfiuni, dacivreli. Multicomponeitatea este cea care imprimdemoliei o structurd. complexd.

Astfel, emolia presupune (Atkinson & Hilgard):. eualuarea cognitiud - ceea ce implicd eva-

luarea efectuatd. de c5.tre o persoand cu privire lasensul personal al circumstanlelor curente;

Despre emolii gi personolitotea magistratului in generol

. experienla (sau trdirea) subiectiud - care sereferd la starea afectivd (intensitatea trdirii);

. tendin,ta de gdndire gi acliune - impulsuriputernice de a gdndi qi a acliona intr-un anumitmod;

o modificdri corporale interne - reacfiile fizio-logice, mai ales cele care implicd sistemul nervosvegetativ (de exemplu, modificdri in frecvenfacardiacd. qi in activitatea glandelor sebacee);

. expresia faciald - contracliile muscularecare miqc5. reperele faciale qi determind anumiteconfiguralii (de exemplu: mirare, incruntare,grimase etc.);

. reac,tia la emofie - felul in care ne reglimemolional, in care reacliondm qi facem fald emo-liilor.

Ultimele trei componente irzeazd. modul incare emofiile se manifestd din punct de vederefrziologic (consecinlele fizice ale emoliilor) qi cumsunt acestea gestionate.

Emoliile sunt intotdeauna declanqate defactori externi precum evenimente, intAmpldri,situalii sau alli oameni. Altfel spus, acestea suntrezultatul interacliunii dintre o persoand qi me-diu. OricAt vom incerca s5. controldm fizic eveni-mentele din jurul nostru (modul in care acestea sederuleazd qi se consumS.), reaclia noastrS. emo-lionald" va fi intotdeauna aceeaqi, dacd nu lucrd.m,de fapt, la modul in care ne raportdm 1a eveni-mente, mai exact la gAndurile automate.

Mat. rem,Itd" cd emolia ne creeazS" disponibi-litatea spre o anumitS" acliune, in sensul cd nefaciliteazd. adoptarea unei anumite conduite care,

-30- -31-

Emoyiile

in lipsa emofiei, nu ar fi urmatS. Altfel spus,emolia joacd rolul unui factor declanqator sau aunui catalizator care iniliazd sau determinA oanumitd acfiune.

Acest din urm5, aspect este cel cu relevanldmajord in canil magrstratului. Este esenlial cajudecd.torul qi procurorul s6-qi cunoascS. emoliile,sd le inleleagd" qi, mai ales, sd, reaJizeze modul incare acestea ii influenleazd acliunile, astfel incAtsd" prevind orice interferenle negative.

7. 2. Intelig enla emofionq.ld. gi alfabetizareaemolionald.

in ciuda unor evolulii, societatea contempo-rand. incd pune, din pdcate, un foarte mare accentpe ceea ce inseamnd pregdtire teoreticd qi cunoq-tinle cumulate, fiind neglijatd acea parte exclusivemolionald, care se poate dovedi tot atdt de im-portantd, dacd nu chiar mai importantd., insuccesul unei persoane.

Ignorarea componentei emolionale ne poateface sd nu ne regdsim in profesia practicatd qipoate conduce la confuzii de rol, conturarea unortipare de personalitate nepotrivite, nesiguran!5 desine, lipsa unor strategii de control al emoliiloretc., toate fiind premise pentru insucces saunefericire.

Tocmai de aceea, o parte semnificativd" a lu-crdrii graviteazd. in jurul emoliilor magistratuluisau candidatului la INM. Vom incerca s5. ardtd"m

Despre emolii 5i personolitateo magistratului in general

cAt de importanti este aceastd laturd (pe lAngicunoqtinlele juridice) atAt pentru a avea succes laconcursul de admitere, cAt qi pentru a rezista inprofesie.

Atunci cAnd vine vorba de emolii, atenfia seindreaptd inevitabil spre inteligenla emotionald,care, in cel mai simplu mod cu putinfd., poate fidefinitd" ca reprezentAnd capacitatea de identi-ficare, recunoagtere gi gestionare a emofiilor.

Inteligenla emolionald este un subiect foartemodern qi des intAlnit in studiile de specialitate,dar, din pd.cate, prea pulin inleles de cei care nuau fd.cut o pasiune deosebitd. pentru psihologiaumani. Acest tip de inteligenld fost adus indisculie de Daniel Goleman, in anul 1995, prinpublicarea cdrlii Inteligenfd" emofionald, lucrare cea stArnit ample dezbaten. Prin intermediul acesteia,Goleman a anafizat indeosebi nepldcerile aduse delipsa inteligenlei emolionale.

Dacd ar fi sd punctdm principalele elemente, aavea inteligenld din punct de vedere emolionalpresupune:

1. abilitatea de a-!i da seama atunci cAndsimfi o anumitd" emolie (conqtiinla propriei stdriemolionale);

2. abilitatea de a discerne emoliile altora;3. abilitatea de a utlliza vocabularul emoliilor

(de a explica prin cuvinte emoliile simlite);4. capacitatea de implicare in experienlele

emolionale ale altora (empatia/ e mpatizarea) ;5. abilitatea de a infelege cd stArile emo{ionale

interne nu trebuie sA corespundd cu expresiaexternS. nici la sine, gi nici la allii;

-32- -33-

Emoliile

6. capacitatea de adaptare la emoliile adver-sive sau la cele care produc distres (de a face faldemoliilor cu efect negativ);

7. conqtiinla cd relaliile sunt definite in ge-neral prin felul in care emoliile sunt comunicate qiprin reciprocitatea emoliilor in interiorul relafiei;

8. capacitatea de autoeficientizare emolionald(de a simli cd delii controlul asupra propriilorexperienle emolionale qi de a le accepta);

9. capacitatea de a recunoaqte emolia qi de ao verbaJizafdrl. a face confuziiintre emoliile trdite;

10. capacitatea de a alege o strategie pentru agestiona emolia, respectiv de a o regla qi de a ocontrola la un nivel normal de intensitate.

Cei care indeplinesc cele 10 criterii anteriorexpuse sunt persoane cu inteligenld emofional5..Dacd sunteli in rdndul acestora, atunci cusiguranld vd veli descurca din punct de vedereemolional la toate probele din cadrul admiterii laINM, dar qi la ,,probele" viitoare, atdt la celeprofesionale, cAt qi la cele de naturd personalS..

7.3. Tipurile de emo{ii

1.3.1. Emo{iile de bazd sunt: furie, fric5.,dezgust, tristele, bucurie qi surprizd. Psihologii auconstatat qi existenla altor emofii, mai complexe,pornind de la cele de bazE. Acestea sunt: mAndria,recunoqtinla, superioritatea, mullumirea, inte-resul, vinovdlia qi ruqinea.