Morino Dumitrescu

Troind printre voi,cu otentie

eseuri

Cuvdnt-inointe de Mirceo Vosilescu

EDITURA VREMEABUCURE$Tr

20L8

ra niscut la Bucuregti, pe 5 decembrie

le Filolooie a UniversitSlii Bucuregti in

diiindu-se inilial in Grecia, dupl care

rfo- S-a repatriat in 1995. incep6nd din

irrnalismul de radio, activAnd, de-a lun-

adra si Bucuregti), RFI (Paris) gi Europa

fegar. Din 2001 este realizator laRadiolcsfiturat incepdnd din 2001 o suslinutdr, foi reviste culturale precum Dilema,t diolog. Romdnia literard, Revista 22,

A fi.r--ut parte din prima echipa redaclio-e Courrier International (Paris). A reali-r errisiuni de autor pentru Tv TrinitasI 4 r'olume de versuri la Editura Vineaul colectiv Cum (sd) imbdtrdnim?, Ed.irs. :015. Este cdsdtoritd din 1991 cu

re doi copii, Irina gi $tefan.

CupnrNs

Bunul patetism................. ...................... 5

Puterea de a mulfumi ........ 9Poetul, ca om........... ........ 13Marea evadare anual6. incotro? ........... 18Persona;i persoana ........23Scrisorile Ecaterinei .... ......................... 27Strlinii vs. instr[inatii.................. ........31Privindu-ne in fa!6........... ..................... 35Dragostea qi spiritul critic ............ ........39Catharsis...... .................... 43A fi nimeni ......................49O falsd victorie in viafa cet5fii........... ....................... 53Noi qi ei....... ....................58Londra - intre globalizare qi calm englezesc..... .......62Formarea continud, la propriu qi la figurat... .............61Sacrificiul.... ....................71Un nouAn nou.............. .......................76Este cineva acas5?.......... ...................... 81Foamea........ .................... 86Viala Ei moartea 1ocurilor....... .............. 90Stima{i boga{i, trezi\i-vdl .....................94Orchestra - o metaford perfectd........ ........................ 98Op{iuni Ei iar opfiuni .....102Nostalgii inuti1e........... ....................... 107Lifestyle: Ceauqescuvs. Minovici. .....111O pledoarie contra curentuIui................. ..................116Iubirea, o abstrac{ie?. .........................121Gutenberg, iiber alles .... 125Familia Elton John... ..... 130Discre{ia in secolul XXI - o virtute expiratS? ........ 135Minoritarii. Intre clicl qi elitd ............139

ADDENDAMecenatul, in ecua,tia postmodeml .... 147Amintirea in stare purl a comunismului......... ........ 154Pelerinajul, intre orient gi occident ....162Lisabona sub semnul oximoronului.................... .... 173Focus........... .................. 179

'!F

Purrnne DE A MULTUMT

Deqi se afld pe locul I in codul bunelor maniere, a spunemulqumesc nu e chiar atdt de simplu. Dincolo de sfera strictda politelii, supralicitatd in abuzuri lingvistice de gerlil merci

frumos, se deschide o adev[rati provocare. Odati ce automa-tismele sociale au fost rezolvate, obliga{ia de a mulfumi poatepdrea epluizatd ca subiect. Ne-am flcut datoria qi gata. Mer-gem senin mai departe, cdtre viitoarea situafie, la fel de for-mal6, cdnd va trebui s5 bifZm aceastd convenientd, inculcatioricui din fragedd pruncie. CAnd cineva nu respectd regulahti te rog/mullumesc, va avea parte de slgetdri dezaproba-toare sau etichetarea drept prost crescut. Ipocrizia inevitabilein asemenea caztxi nu mai conteazd, importantd e salvareaaparenlelor. Impresia artisticS, md rog. Cum spuneam insi,dincolo de igiena reflexului civic, opliunea de a (nu) mul-

lumi implicd o deliberare mai pulin previzibile ;i mai curAndsecretd. O punere in balan{d a datelor care fac (sau nu) opor-tuni exprimarea recunoqtinlei.

Aici intrlm pe un teren spinos. intre a fi mullumit Ei aaduce mullumire cuiva, diferenfa de vitezd este aceea dintreun bolid Ei o roabi. Graba cea mare este implinirea voinleiproprii, cu tot apanajul ei de satisfaclii mai mult sau mai pulindisimulate. Atunci trdim, s-ar spune, un sentiment de impli-nire personald care ne motiveazi formidabil. Precum tot cene inconjoard sau facem, gradele satisfacliei diferS. Nivelul,,superior" il reprezintd, desigur o crea{ie. Aducerea in lume aceva nou. Bucuria legitiml este insi, cel mai adesea, dublatdde bunlstarea orgoliului. Eu sunt autorul. Fie cd ne lduddmexplicit, fie doar in sinea noastr5, auto-mulfumirea este pre-zentd Ei poate orbi. Aceast[ ecranare l6untric6, pe l6ngi alte

neajunsuri, scade pane l.aparalizie grija de a analiza retroac-

tiv traseul ajungerii acolo, la punctul culminant. Cum a fostcu putinfd? Gralie cui? Ce piloni suslin edificiul cu care mdfElesc? Oare aq fi izbAndit fErd ajutor? Iner{ia egocentricdfrdneazd aceste interoga{ii sau in orice caz le impiedicd sd

meargi in profunzime.Cu qtiinld sau fbr[ de qtiinfd, mulli oameni se trezesc peri-

odic in fa{a unei dileme. Si mul}umesc sau sd nu mulfumesc?Sd accept sau sd nu accept cd n-aq fi putut ajunge aici, de capulmeu? Atunci cdnd cineva decide sd ignore, in amonte, spri-jinul care ar merita prefuire, consideri cd Ei-ar amputa pro-pria valoare sau infrptuire. O asemenea cale absolutizeazd qi,

deci, izoleazd meritul. Or, noi nu suntem izolali. Ontologic nusuntem singuri, iar viefuirea in comunitate cu at6t mai pulinse poate rupe de logica interac{iunii. Coqmarul iadului ca sin-gur6tate etang6, unde nu pitrunde niciodatd nimic Ei nimeni,exprimi implicit aspiralia noastrl constitutivd de a relaliona.Oscilalia intre a mullumi Ei a nu mulfumi pentru o binefacerese dovedeqte, de fapt, forlat6. Firesc este sd mullumim c6t maides, cu sufleful qi cugetul. Iar nefiresc - sd ne supunem aceluicalcul meschin care impiedicd un act inteligent de pdr15qie,

recunoaqtere, iubire. Ce frumos ii scrie Seneca lui Lucilius, inScrisoarea 73: Eu datorez foarte mult soarelui ;i lunii, chiardacd nu rdsar anume pentru mine. (...) Filosofia ne invald,mai presus de toote, cum sd ne simtim tndatorali pentru bine-

facerile primite ;i sd le rdspldtim pe mdsurd; uneori chiarmdrturisirect cd e;ti indatorat reprezintd o rdsplatd.l

Dincolo de orice filosofie, pentru creqtin lucrurile stau cel

mai clar. Pentru el, un fapt existential, mic sau mare, e socotit undar, iar nevoia de a mulEumi e de la sine infeleasd, neimpusd de

weun cod comportamental obiectiv. De altfel, miezul vielii sale

liturgice nu e altul decdt Taina Euharistiei (a mullumirii) - unde

1 Senec4 Scrisori cdtre Lucilius, tr, Ed. Seneca Lucius Annaeus,2014,p. 300.

10

jertfa qi recunoqtinla se contopesc. De eoricAnd si mulfumeascd, frri a sta la indnniunea, aceastd deplind concordanti t-on&

suporti vidul, nu suporlS hiatul. A nu mugur ink-o izbindd,, inseamni a face posibticiparea la cdutarea armoniei. Ce altcevUmplem hiul dintre noi. invingem slaradT6njim liberi spre Hristos.

Creqtinul posed6 probabil cea mai n

fumi. Recunoscdndu-se ca parte a unuiva asocia firesc bucuria personala si incare, direct sau indirect, o face cu putin$fi o implinire, cu atAt mai fierbinte r"a finoqtinfei. in Epistola I c[tre Corinteni (]tol Pavel ne aratl cd nu se poate alttel: J

Dumnezeului meu pentru voi. pentru ,

dat voud in Hristos 1rsas. Aga cum triitindemnul rugiciunii neincetate. el intekde gratitudine permanentd. Chiar cindcalea suferinlei. Sau mai ales aruncil Cicdrilor in virtuli qi a rdului in bine faceHarului. Despovirat, prin credinta. de otfumirii de sing ucenicul aflat pe calea cr

cu pas gustul adeviratei libertati. .{ spirbrie 1955, inaintat in vArstd si suitrinVasile Voiculescu exclama: Doantne. t

sd-li multrumescl Cd pe mine, ntiselulM-ai tnvdlat acum, ca pe tngeri. sa yorb

universald, a rugdciunii.2Zi de zi, negreqit, ne apare in cale p

unui sf6nt, unui vecin sau altcuir-a. C, g

in orice moment, dacd suntem atenti. putr

2 Vasile Voiculescu, Integrala operei poetiap. 560.

I la paraiizie grija de a analiza retroac-colo- la Functul culminant. Cum a fosti? Ce piloni suslin edificiul cu care mdhindit ti'ri ajutor? Inerlia egocentric6

rya1ii sau in orice caz 7e impiedicl sd

ide stiinti. multi oameni se trezesc peri-p- Sd mulrumesc sau s[ nu mulfumesc?

ryt ce n-a5 fi putut ajunge aici, de capulna decide sd ignore, in amonte, spri-re[uire. considerd cd qi-ar amputa pro-lrirB. O asemenea cale absolutizeazd qi,Or, noi nu suntem izolali. Ontologic nu

Qrirea in comunitate cu atAt mai pu{ine interactiunii. Coqmarul iadului ca sin-nu patmnde niciodatd nimic Ei nimeni,r4ia noastri constitutivd de a relationa.mi >i a nu mulqumi pentru o binefacerefa_tata. Firesc este sd mullumim cdt maiatl. Iar nefiresc - sd ne supunem aceluiinpiedicl un act inteligent de pdrtdqie,

lc frumos ii scrie Seneca lui Lucilius, in(r1e: .roarte mult soarelui ;i" lunii, chiar'pentnt ntine. (...) Filosofia ne invald,wr sd ne sim{im indatorali pentru bine-Ie rasplatint pe mdsurd; uneori chiar

futorot reprezintd o rdsplatd.lElosofie. pentru creqtin lucrurile stau celhp eristengial, mic sau mare, e socotit un(trni e de la sine infeleasS, neimpusd de

ntal obiectiv. De altfel, miezul vielii sale

h Taina Euharistiei (a mulgumirii) - unde

'.ryi{ iu s - II, Ed. Seneca Lucius Annaeus, 207 4,

jertfa gi recunogtinla se contopesc. De ce credinciosul va alege

oricAnd sd mulfumeascS, fdrl a sta la indoiala? Deoarece comu-niunea, aceastd deplin[ concordanli fondatd pe taina iubirii, nusuportd vidul, nu suportd hiatul. A nu mullumi, a te socoti sin-gur intr-o izbdndd, inseamnd a face posibil golul, a frdnge par-ticiparea la cd,ttarca armoniei. Ce altceva facem, mullumind?Umplem hlul dintre noi. invingem slava deqartS, prin smerenie.

T6njim liberi spre Hristos.Creqtinul posedd probabil cea mai rafinatd art[ de a mul-

fumi. RecunoscAndu-se ca parte a unui ansamblu al slujirii,va asocia firesc bucuria personal6 qi indatorarea fa[d de celcare, direct sau indirect, o face cu putin!5. Cu cAt mai mare vafi o implinire, cu at6t mai fierbinte va fi ,,mirturisirea" recu-nogtinlei. in Epistola I cdtre Corinteni (1,4), insugi Sf. Apos-tol Pavel ne arat[ ci nu se poate altfel: Mullumesc totdeaunaDumnezeului meu pentru voi, pentru harul lui Dumnezeudat voud in Hristos lisus. Aqa cum triitorul creqtin cunoaqte

indemnul rug[ciunii neincetate, el inlelege foarte bine starea

de gratitudine perrnanent[. Chiar c6nd ,,beneficiul" vine pe

calea suferinfei. Sau mai ales atunci! Cdci convertirea incer-cdrilor in virtuli qi a rSului in bine face peremptorie lucrareaHarului. Despovdrat, prin credinli, de obsesia m6runtl a mul-

fumirii de sine, ucenicul aflat pe calea creqtind descoper[ pas

cu pas gustul adevSratei libertdfi. A spiritului. La 16 decem-brie 1955, inaintat in vdrstd qi suferind pe patul de spital,Vasile Voiculescu exclama: Doamne, ingdduie-n genunchisd-li mullumescl Cd pe mine, mi;elul rob al spurcdciunii,/M-ai lnvdlat acltm, ca pe ingeri, sd vorbesc/ Limba cereqscd,universald, a rugdciunii.2

Zi de zi, negreqit, ne apare in cale prilejul de a mulqumi -unui sfdnt, unui vecin sau altcuiva. Cu glas tare sau in inim[.in orice moment, dac[ suntem aten[i,putem restabili o legdturd

2 Vasile Voiculescu, Integrala operei poetice, Ed. Anastasia, 1999,p. 560.

l1

(poate uitatd) cu un model ziditor, gralie c5ruia am surmontato dificultate sau am implinit frumos o lucrare. Nu e nevoie deprea multd imaginalie pentru arealiza cd suntem unici, dar nusuntem singuri. Laolaltd conviefuind, am putea recunoaste maideschis cAt de mult ne datordm unii altora, in atdtea privinle.Iatd un bun exerciliu personal, la final de an vechi qi inceputde an nou, cAnd sufletele noastre se pot cdt de cAt odihni dintumultul vremii.

Portur, cA oM

Cel mai recent film al lui Jim Jamusr{r,este un semn de bun augur intr-o lumindrdzneala acestui artist cu adevirat librin pofida curenlilor senzalionaligti care sguri de oxigen celor pentru care firea de ppr[fuit[. intre planul aparent gi dedes,tfexist[, precum in orice poveste exemphdiscrepanld. Ceea ce in plan narati\- se pdfuaze, dobindeEte, la o lecturd 5ggundi, ilier. Monotonia sdptimdnald din viala rmEi a soliei sale casnice nu este intrerupti dpoetice ale lui Paterson (personajul care;Eului) gi de ad[ugarea discretl a acesrora idevine in sine... un personaj (zdmislirea recran in timpul real al gAndirii, implicindataEant karaoke mental). Cum insa repetttei de a asigura un back-up frumoaselor sde nail.ul autor, destinul face ca in s'eetcrneatenfie, caietul-manuscris sd intre sub ccompanie, care nu intdrzie s6-1 sffirtece p&Acesta e momentul revelator cAnd candidpus p6ni atunci sd iqi aroge ,,demriratea dse accepte totuEi ca depozitar al unei l-ocare cum sd o minimalizeze- de;i din sinccsd o facd in continuare. Nu este aici locucendo-ul cinematograftc artizanal al unei 1

mite si lase deoparte orice element (tals) arutina are evenimentele ei... interioare &lins[ benefic sd vedem (dacd vedem:) fih

t2

model ziditor, gralie cdruia am surmontatimplinit frumos o lucrare. Nu e nevoie de

;ie pentru a realiza cd suntem unici, dar nu,l,alti ,-onvietuind, am putea recunoaqte maine Catoram unii altora, in atdtea privinle.

iu p,e:-<onal. la finaI de an vechi Ei inceputiletele noastre se pot cAt de cAt odihni din

Ponrut, cA oM

Cel mai recent film al lui Jim Jarmusch, ,,Paterson" (2016),este un semn de bun augur intr-o lume sdritd de pe qine.

indrdznealaacestui artist cu adevdrat liber de a elogia poezia,in pofida curenlilor senzationaliEti care sufoc[ piafa, oferd ogurd de oxigen celor pentru care firea de poet nu e o sintagmdpr5fuitd. intre planul aparcnt qi dedesubturile pline de tAlcexistS, precum in orice poveste exemplar[, o semnificativldiscrepanjd. Ceea ce in plan narativ se poate rezuma in c6tevafraze, dobdndeEte, la o lectur[ secund6, irizdrile unui giuva-ier. Monotonia sdptdmAnald din viala unui qofer de autobuzgi a soliei sale casnice nu este intrerupti decdt de ilumin[rilepoetice ale lui Paterson (personajul care poartd, numele ora-

;ului) qi de addugarea discretd a acestora intr-un carne{el caredevine in sine... un personaj (zdmislirea versurilor afiqate peecran in timpul real al gAndirii, implic6nd spectatorul intr-unatasant karaoke mental). Cum insi repetatul indemn al iubi-tei de a asigura un back-up frumoaselor crealii nu este uffnatde naivul autor, destinul face ca in weekend-ul respectir; dinneatentie, caietul-manuscris sd intre sub collii buldogului de

companie, care nu intirrzie s[-l sf0rtece pAnS la ultima fErAm[.Acesta e momentul revelator cAnd candidul Paterson (nedis-pus pdnl atunci s[ igi aroge ,,demnitatea de poet") e nevoit sd

se accepte totuqi ca depozitar al unei vocafii pe care nu maiare cum sd o minimalizeze - deqi din sincerd modestie e tentatsd o facd in continuare. Nu este aici locul de a detalia cres-cendo-ul cinematografrc artizanal al unei poveEti care iqi per-mite s[ lase deoparte orice element (fals) eroic, sugerAnd cd qi

rutina are evenimentele ei... interioare deloc neglijabile. Esteinsd benefic sd vedem (dacd vedem!) filmul lui Jarmusch ca

13