analiza fundamentala si tehnica

8/13/2019 analiza fundamentala si tehnica

1/44

INTRODUCERE

Chiar dacă pare de necrezut, în esenţă un investitor bun nu este cel care este tobă de

carte sau care ştie să aleagă fără greş titlurile ideale, ci cel care ştie să-şi domine emoţiile, esterece, calculat, fără inimă şi sentimente, disciplinat în gândire, de asemenea ştie să îşi asume

pierderile şi să lase profiturile să urce, pe scurt, acela care este o maşină de tranzacţionat în

bursă. Acesta este din punctul nostru de vedere profilul investitorului ideal.

aca am fi puse în situaţia să investim o anumită sumă de bani cumpărând pe piaţa

spot acţiuni cotate la !ursa de "alori !ucureşti, considerăm că pe primul plan în decizia de

alegere a unei acţiuni trebuie să fie analiza fundamentală. #n momentul în care din punct de

vedere fundamental vom considera că o acţiune $stă bine%, dacă urmărim să tranzacţionam pe

termen lung, vom putea intra direct pe acea acţiune indiferent de preţul ei, însă dacă urmărim

obţinerea unui profit pe termen scurt acţiunea va trebui analizată şi din punct de vedere tehnic.

Analiza fundamentală este metoda de evaluare a valorilor mobiliare prin măsurarea

valorii intrinsece a acestora pornind de la rezultatele financiare ale companiei şi de la

estimările evoluţiei ei viitoare. eci vor trebui consultate bilanţurile anuale şi trimestriale,

contul de profit şi pierdere, indicatorii financiari, flu&ul lichidităţilor, pe scurt tot ceea ce este

referitor la situaţia financiară a companiei, situaţia datoriilor şi a datornicilor ei. 'oarte

important este compararea acestor date cu cele precedente ( cele anuale cu cele din anul trecut,cele trimestriale cu cele din trimestrele trecute ş.a.m.d).

Analiza tehnică utilizează metodele statistice generate de activitatea bursieră, evoluţia

preţului unui titlu, volumul tranzacţiilor, indicatorii tehnici.

*na din problemele principale cu care se confruntă !ursa de "alori !ucureşti este

lichiditatea scăzută. Acesta a fost un aspect important în alegerea celor + acţiuni. Am ales doar

titluri lichide pentru a găsi uşor o contrapartidă în momentul în care vom lua decizia de vânzare

a lor.

Aşadar am ales să analizăm acţiunile de la următoarele companii Antibiotice aşi,

Azoureş, !/ 0roupe 1ociete 0enerale, Condmag 1.A., 2olicolor şi 3itan 1.A.

4


2/44

Cap 1. PREZENTAREA SOCIETĂŢILOR

1. ANTIBIOTICE IAŞI (ATB)

Compania Antibiotice este cel mai important producător român de medicamentegenerice. isiunea Antibiotice este de a transforma tratamentele valoroase într-un mi5loc mai

accesibil de îmbunătăţire a calităţii vieţii oamenilor.

2ortofoliul de peste 647 de medicamente acoperă o gamă largă de arii terapeutice,

strategia de dezvoltare a produselor fiind concentrată astăzi pe medicamentele din clasele

cardiovascular, antiinfecţioase, sistem nervos central şi tract digestiv.

2e piaţa internă, Antibiotice se diferenţiază ca principal producător de medicamente

antiinfecţioase şi singurul producător de substanţe active obţinute prin biosinteză (8istatina).

Calitatea produselor Antibiotice este atestată de principalele forme de certificare 0ood

anufacturing 2ractice pentru toate cele 9 flu&uri de fabricaţie, Certificatul de Conformitate

cu 'armacopeea :uropeană (C;1) şi autorizaţia 'ood and rug Administration ('A) pentru

producţia de 8istatina.

nvestiţiile în cercetare, calitate precum şi în modernizarea tehnologiilor şi a spaţiilor

de lucru au făcut din Antibiotice o companie profitabilă, dinamică, cu o creştere economică

sănătoasă. #n ultimii < ani de activitate, nivelul profitului net a a5uns la =4 milioane de lei, de >

ori mai mare decât nivelul atins în anul 4776.

nformaţii despre acţiunile emise

Capital social 45.489.729 RON

Valoare nominală 0,10 RON

Număr de aciuni 454.897.291

Capitali!are "ursieră 178.774.#$5 RON

2. AZOMUREŞ S.A. (AZO)

A?;*/:@ 1.A. 3ârgu-ureş este o societate pe acţiuni înfiinţată conform egii nr.

6>B67 şi prin Dotărârea 0uvernului nr. 6477 din 4 noiembrie 67. acă, pe de o parte,

societatea este considerată ca lider indiscutabil al industriei de îngrăşăminte chimice din

=


3/44

/omânia, pe de altă parte, ea este unicul producător de melamină şi de materiale fotosensibile

din ţară.

2latforma chimică şi sediul central al societăţii sunt amplasate în e&tremitatea de vest

a zonei industriale a municipiului 3ârgu-ureş, la o distanţă de > Em de centrul oraşului.

2latforma *zinei de ateriale 'otosensibile este amplasată în partea de nord a oraşului, la 4,>

Em distanţă faţă de centrul oraşului.

A?;*/:@ 1.A. deţine şi 1erele ureşeni care se întind pe o suprafaţă de 67

hectare, amplasate în partea de vest a municipiului 3ârgu-ureş, la o distanţă de F Em de

centrul oraşului şi 4 Em de sediul central al societăţii.

1ocietatea A?;*/:@ deţine o suprafaţă de teren de 6F< ha. 3oate aceste trei

platforme independente au fost concepute şi organizate să funcţioneze ca centre de profit

independente, în cadrul unei scheme financiare globale.3oate unităţile de producţie au la bază licenţe de mare prestigiu mondial cum ar fi

1tamicarbon, Gellogg, Galtenbach-3huring, 0rande-2aroisse, ontedison, 8orsE-DHdro,

GonishiroEu, etc.

#n cursul anului financiar 69, societatea a fost privatizată de către 0uvernul român.


Capital social 52.#0$.2#$ RON


Număr de aciuni 52#.0$2.#$$

Capitali!are "ursieră 94.#85.874 RON

3. BRD Grop! So"#!$! G!%!ra&! (BRD)

!/ I 0roupe 1ociJtJ 0JnJrale este a doua bancă din /omânia şi prima bancă

privată, având a doua capitalizare bursieră la !ursa de "alori !ucureşti (> miliarde K la mai

477


4/44

• Ba%"a +! #%,!'$#-##

;biectivul ma5or al !/ este dezvoltarea fondului sau de comerţ pe aceste pieţe, în

cadrul unei strategii de parteneriat pe termen lung cu clienţii săi. 1trategia sa de dezvoltare

durabilă este fondată pe cele = valori comune tuturor entităţilor 0rupului 1ociJtJ 0JnJrale

profesionalismul, inovaţia şi spiritul de echipă.

e la privatizarea sa, !/ s-a an5agat într-o politică voluntaristă de dezvoltare pe piaţa

clienţilor persoane fizice, profitând mai ales de sinergia cu clientela comercială. Cota sa de

piaţă medie se situează între 6


5/44

pentru istrigaz !ucureşti, în timp ce serviciul de montare a centralelor de apartament

reprezintă doar 6L din cifra de afaceri.

ateriile prime utilizate de societate în desfăşurarea activităţii au provenienţă

indigenă, printre principalii furnizori numărându-se 8. 3rading !ucureşti, etaltrade

0alaţi (ţeava), 3ermoenergia !istriţa (robineţi), afarge /omcim !ucureşti (ciment), etc.

Concurenţii emitentului sunt următorii nspet 2loieşti, 3mucb !uucreşti, 2etroconst

Constanţa, Ami !aia are, mi !aia are, 3im Clu5. 1ocietatea deţine poziţia de acţionar

ma5oritar în 4 societăţi 1C 'loMte& 3ecnologH 1A ediaş, specializată în fora5ul orizontal

diri5at, respectiv la 1.C. 3imgaz 1.A. !uziaş specializată în distribuţia de gaze naturale în

oraşul !uziaş.


Capital social 17.279.#52 RON


Număr de aciuni 172.79#.51#

Capitali!are "ursieră 50.45#.58$ RON

/. POLICOLOR (PCL)

2olicolor este în prezent cel mai mare producător român de profil având o e&perienţăde F7 de ani pe piaţa lacurilor şi vopselelor din /omânia. #ntre anii 6+> şi 67

întreprinderea de acuri şi "opsele !ucureşti, aşa cum a fost numită iniţial, a fost unul dintre

cei mai importanţi furnizori ai industriilor naţionale de autovehicule, mobilă şi electronică.

#ncepând din 67, anul în care întreprinderea de acuri şi "opsele se transforma în

societate pe acţiuni sub denumirea de 2olicolor 1.A., compania îşi diversifică treptat

portofoliul de produse şi se orientează atât către segmentul industrial cât şi către cel al

consumatorilor casnici. ărcile 2olicolor se impun în diferite segmente de piaţă, datorită

calităţii şi în special datorită unor strategii comple&e de marEeting.

Compania 2olicolor a fost privatizată în 6< şi are un capital social de peste


6/44

2ractic, 2olicolor îşi schimbă treptat modul de relaţionare cu clienţii şi partenerii, îşi

reorganizează sistemul de distribuţie, lansează produse noi pentru pieţe noi, investeşte în

marEeting, în modernizarea activităţii de depozitare şi protecţia mediului.


Capital social 7.125.748 RON


Număr de aciuni 71.257.475

Capitali!are "ursieră $04.981.99$ RON

0. TITAN S.A. (MPN)

;*1 1.A. este o companie cu sediul în 3ârgu ureş, şi are ca principal domeniu

de activitate producţia produselor de morărit şi panificaţie. 2roducţia societăţii constă în

următoarele activităţi de bază morărit în vederea obţinerii făinurilor de grâu şi porumb,

panificaţie, producţie de paste, producţie de pesmet şi producţie de aluaturi. oulis 1.A. are în

portofoliul o gamă largă de produse profesionale destinate producătorilor din industria de

panificaţie, precum şi diverse categorii de produse de larg consum, comercializate sub mărcile

3itan, 'ortza, !elforno.

;*1 1..A. deţine o cotă de piaţă de 6>L din piaţa românească de produse demorărit şi panificaţie. Cu un capital de F7.9F9.=76, 3itan 1.A., membră a grupului de origine

greacească, oulis 1.A. a suferit multiple modificări atât la nivel de management cât şi de

producţie, în urma modernizărilor realizate în cadrul acestei companii.


Capital social 40.848.$01 RON


Număr de aciuni 408.48$.01$

Capitali!are "ursieră 171.154.$82 RON

Cap. 2 ANALIZA UNDAMENTALĂ


7/44

Acest tip de analiză constă în încercarea de a determina o valoare cât mai apropiată de

realitate a acţiunilor pe baza informaţiilor privind situaţiile financiare ale companiei, domeniul

în care activează, investiţiile efectute, bunurile deţinute.

1copul acestei analize este selectarea acelor acţiuni pentru care la momentul respectiv

preţul de piaţă este mai redus decât valoarea rezultată din analiză, creând astfel premisele ca în

viitor piaţa să recunoască valoarea aceasta şi preţul să crească.

#n general analiza fundamentală presupune calculul unor indicatori economici pornind

de la situaţiile financiar-contabile ale companiei. #n cele ce urmează ne vom referi la cei mai

importanţi indicatori utilizaţi de ma5oritatea investitorilor şi profesioniştilor pieţei de capital în

evaluarea potenţialului de creştere al unei investiţii încercând să e&plicăm pe scurtsemnificaţia lor şi cum pot fi utilizaţi în deciziile de investire. Aceştia sunt

• Valoarea contabilă pe acţiune;

• Preţ/Valoare contabilă ( P/B);

• Profitul net pe acţiune ( EPS );

• Preţ/Profit ( PER );

• Rentabilitate economică;

•

Rentabilitatea utilizării activelor economice;

• Rentabilitatea capitalului;

• Gradul de ndatorare;

• !ndicele de lic"iditate;

9


8/44

2.1 A%aa #%+#"a$or#&or !"o%o#"o#%a%"#ar#

A.4a&oar!a "o%$a5#&6 p! a"-#%!

"aloarea contabilă a unei acţiuni se calculează prin împărţirea valorii totale acapitalurilor proprii ale companiei la numărul total de acţiuni emise de aceasta şi aflate în

circulaţie (deţinute de acţionari).

"aloarea contabilă pe acţiune N actiunidel 8umOr tota

propriiCapitaluri

#n graficul alăturat putem observa valori

asemănătoare ale acestui indicator e&ceptând cazul !/-ului unde s-a înregistrat o valoare de >.9+, aceasta

reprezentând totodata şi ma&imul valorii contabile rezultate

în cazul analizei celor + companii. *n caz aparte îl

constituie şi 2olicolorul care a obţinut o valoare contabilă

de 6.F9, însă comparativ cu celelalte valori, 2olicolor se înscrie într-o medie a acestui interval.

inimul a fost atins de compania 3itan 1.A. care a obţinut o valoare de 7.4F, având astfel cele

mai ieftine acţiuni, faţă de !/ cu cele mai scumpe acţiuni din cadrul celor analizate.

B. Pr!-74a&oar! "o%$a5#&6 ( P7B )

ndicatorul 2B! reprezintă raportul dintre preţul unei acţiuni şi valoarea contabilă a

acesteia. *tilitatea acestui indicator constă în aceea că ne oferă o referinţă cu privire la cât de

scumpă sau dimpotrivă cât de ieftină este o acţiune. Avanta5ul 2B! este că poate fi folosit

pentru a compara între ele, pe criterii obiective, diferite companii listate.

2B! Ncontabilă"aloare

2reţ

Indicator/Companie

Valoareactb. peacţiuni

ATB 0.54

AZO 0.#5BRD 5.8#COMI 0.4MPN 0.24PC 1.48

Indicator/Companie P/B

ATB 0.7$AZO 0.17BRD 1.#2COMI 0.58MPN 1.75PC 2.79


9/44

uând în calcul semnificaţia acestui indicator se poate observa că 2olicolor este

compania ce a obţinut cel mai ridicat 2B! de 4.


10/44

2:/ N:21

2reţ

=Pinând cont de importanţa ridicată a acestui indicator, valorile înregistrate în cazul de

faţă nu sunt însa atât de semnificative deoarece întotdeauna va e&ista o diferenţă între acesteaîn funcţie de sectorul de activitate. #n timp ce !/ a obţinut un 2:/ de +.64 ca urmare a

creşterii profitului acestuia în ultimele semestre a anului 4779, Azo ureş a avut 2:/-ul de

6.< deşi acţiunile sale au consemnat în ultimele săptămâni cele mai mari aprecieri de pe !ursă,

rămân totuşi mult subevaluate din punctul de vedere al 2:/-urilor comparativ cu aceeaşi

perioadă a anului trecut. Cu toate că 3itan 1.A înregistrează cel mai ridicat 2:/ dintre

companiile analizate, de 6>.+4 nu ne putem referi totuşi la o supraevaluare a acţiunilor sale, ci

mai degrabă la o scădere uşoară a profitului ca urmare a schimbărilor financiare ce au avut loc

în ultima perioadă.

2olicolor înregistrează cel mai scăzut 2:/ de -=7.76, ceea ce înseamnă că acţiunile

sale sunt subevaluate indicând un moment prielnic de a cumpăra acţiuni la această companie

asumându-ne în acelasi timp şi un risc foarte mare.

E. R!%$a5#$a$!a !"o%o#"6

acă dorim să ştim cât de profitabilă a fost activitatea economică în sine, vom împărţi

profitul net la cifra de afaceri şi vom obţine astfel un indicator numit $rentabilitateaeconomică%.

/entabilitate economică NafacerideCifra

net2rofit

Indicator/Companie P!R

ATB 5.59

AZO 1.7BRD #.12

COMI 4.9#MPN 15.#2

PC %$0.01

66


11/44

Compania care a înregistrat în ultimul an cea mai bună rentabilitate economică este

Azo ureş ce a obţinut un procent de 47.=+, reflectând astfel o activitate economică cât se

poate de profitabilă. Acelaşi lucru nu se poate spune însă şi despre 2olicolor şi 3itan 1.A, care

au realizat valori scăzute de doar 4.66, respectiv 4.9FL, neavând performanţe financiare

e&celente pe parcursul anului 4779. 2entru Antibiotice aşi, !/ şi Condmag 1.A. anul 4779

nu a fost unul tocmai prosper însa acest lucru nu s-a reflectat întocmai asupra activităţii

economice.

. R!%$a5#$a$!a $#6r## a"$#,!&or !"o%o#"! ( ROA )

acă dorim să vedem cu ce eficienţă au fost utilizate activele companiei, atunci vom

împărţi profitul net la valoarea acestora şi vom obţine un indicator numit /entabilitatea

utilizării activelor economice.

/;A NtotalActiv

net2rofit

1ingurele companii ce au obţinut procente mai ridicate în urma calculării acestui

indicator, sunt Antibiotice aşi (.F6L) şi Azo ureş (67.+L), acestea reuşind totuşi să-şi

utilizeze activele cu o eficienţă mai ridicată comparativ cu celelalte companii la care s-au

înregistrat valori mult mai scăzute, !/ obţinând doar 4.=>L. *n caz nefericit îl reprezintă

2olicolor ce a realizat o rentabilitate negativă a activelor de -+.=>L, acest lucru reflectând o

proastă gestionare a activelor de către echipa de management.

Indicator/Companie

Rentabilitateaeconomic#

$%&

ATB 10.9AZO 20.$#BRD 9.19COMI 10.49MPN 2.84PC 2.11

Indicator/Companie ROA $%&

ATB 9.41AZO 10.9#BRD 2.$5COMI $.5$MPN 4.51PC %#.$5

64


12/44

G. R!%$a5#$a$!a "ap#$a&&# ( ROE )

'actorul cel mai important pentru un acţionar este să ştie cu ce randament a reuşit

compania la care el deţine o participaţie să-i înmulţească averea. @i cum averea acţionarilor

unei companii este dată de dimensiunea capitalurilor proprii ale acesteia (adică active totale

minus datorii totale), cea mai simplă formă de a măsura rentabilitatea cu care au fost utilizate

aceste capitaluri proprii este să împărţim profitul net la valoarea capitalurilor proprii.

;bţinem astfel formula /;:, denumită astfel după prescurtarea termenului de

specialitate din limba en#leză $return of e%uit&'

RE * propriiCapitaluri

net2rofit

; rentabilitate ridicată capitalului se poate observa în cazul de faţă la !/ de 4+.>=L

reflectând aşadar cel mai mare profit net raportat la capitalurile proprii. 1e evidenţiază o

diferenţă semnificativă între procentul !/-ului şi cel al urmatoarelor societăţi aflate în top

din acest punct de vedere Azo ureş cu 6+.==L urmată de Antibiotice aşi 6=.99L şi 3itan

1.A. cu 67.9L.

a polul opus se află 2olicolor al cărui procent negativ -.F=L denotă un randament

mult prea scăzut în ceea ce priveşte utilizarea capitalurilor proprii. 1ocietatea va trebui să se

a&eze mai mult în folosirea capitalurilor proprii, procentul obţinut din acest raport fiind e&trem

de important în evoluţia societăţii.

8. Gra+& +! *%+a$orar!

0radul de îndatorare se calculează împărţind valoarea datoriilor totale ale companiei la

valoarea activelor totale şi arată în ce măsură bunurile companiei (averea acesteia) au fost

Indicator/Companie

RO!$%&

ATB 1$.18AZO 1#.$$

BRD 2#.5$COMI #.7$MPN 10.98PC %9.4$

6=


13/44

dobândite prin împrumuturi adică reprezintă contribuţii ale unor terţi şi care ulterior vor trebui

restituite.

0rad de îndatorare N totaleActive

totaleatorii

2entru acest indicator companiile cu cele mai bune rezultate sunt Condmag 1.A. cu un

grad de îndatorare de numai 4>.FL urmat de Azo ureş cu =>.>>L.

I. I%+#"!&! +! "9#+#$a$!

ndicele de lichiditate arată echilibrul pe termen scurt şi foarte scurt între lichidităţi şi

datoriile ce trebuie plătite imediat şi se calculează împărţind valoarea cumulată a

disponibilităţilor din casierie, din conturile bancare şi stocurilor la valoarea totală a datoriilor

pe termen scurt şi dobânzilor aferente acestora.

ndicele de lichiditate Nscurttermen peatorii

stocuri bancăînşi casierieînitOtiisponibil +

Indicator/Companie

'radul deindatorare

$%&ATB 45.0$AZO $7.47BRD 72.74COMI 25.49MPN 129.55PC 55.57

Indicator/Companie

Indicelede

lic(iditateATB 1.9AZO 2.$8

BRD 1.2$COMI 1.$2

MPN 0.#4

PC 1.48

6F


14/44

Azo ureş cu un indice de 4.=9, urmată îndeaproape de Antibiotice aşi cu 6. sunt

societăţile care nu au absolut nicio problemă în a-şi plăti datoriile scadente şi ca atare riscul de

faliment este ca şi ine&istent. ; altă categorie din punctul de vedere al lichiditatii este

reprezentată de societăţile care au un indice care ia valori de la 6 la 6.>, şi anume !/ cu

6.4=, Condmag 1.A. cu 6.=4 şi 2olicolor cu 6.F9, acestea având o bună situaţie a lichidităţilor.

1ingura companie care întâmpină dificultăţi din acest punct de vedere este 3itan 1.A. cu un

indice de 7.+F, având probleme evidente în a-şi plăti datoriile scadente iar riscul de faliment

este pronunţat.

2.2 Ş$#r#

1. Aor!: T;r< leiBacţiune (= iulie)

până la 7,9> leiBacţiune (6F iulie), fiind în topul primelor > creşteri la !ursa de "alori

!ucureşti cu un procent de 64.>9L

3otodată, la mi5locul anului trecut conducerea 1.C. Azomureş 3ârgu ureş a raportat

!ursei de "alori !ucureşti înfiinţarea unei subsidiare în ubai - Acta 'ertilizers C,

acţionariatul ma5oritar al firmei fiind reprezentat de A?;, care deţinea 6,F+ acţiuni (L),celelalte procente fiind deţinute de o persoană fizică, cu =+9 de acţiuni (4>L). Compania urma

să aibe sediul într-un comple& rezidenţial şi comercial în noul ubai.

a F noiembrie ora 67.76, titlurile A?;*/:@ se apreciaseră puternic, câştigând

6F,96 procente per acţiune, un titlu fiind vândut cu 7,=F67 lei. A?;*/:@ era, totodată,

compania cu cele mai multe titluri tranzacţionate (F+=.F77), înregistrând cea mai mare valoare

la bursă (6>9.76,F7 lei).

Acelaşi lucru nu s-a întamplat însă şi la sfârşitul lunii noiembrie, când acţiunile

producătorului de îngrăşăminte chimice Azomureş au pierdut 6F,


15/44

477. 1istarea activităţii combinatului chimic a afectat şi activitatea societăţilor cu care

Azomureş avea contracte. oar C'/ înregistra o pierdere de 6,+ milioane de euro lunar după

oprirea activităţii Azomureş.

;prirea activităţii combinatului chimic Azomureş a atins şi celelalte domenii de

activitate care aveau legătură directă sau indirectă cu societatea. /eprezentanţii sindicatului

C81 'răţia au arătat că impactul dispariţiei celor 4.+77 de locuri de muncă asupra AQ;'

înseamnă o pierdere de 47 de lei lunar, bani care se încasau cu titlu de contribuţie pentru

fondul de şoma5.

1e adăugau pierderile lunare de la Casa Qudeţeană de 2ensii (6,4 milioane de lei), CA1

(F


16/44

eşi vestea soma5ului tehnic a devalorizat puternic acţiunile companiei la !ursă, cu

toate acestea Azo ureş a avut rezultate în creştere comparativ cu perioada anului 477


17/44

subscris şi vărsat al societăţii, la =6 decembrie 477,F9 milioane lei, iar capitalul

propriu era de 4FF,+ milioane lei.

Compania Antibiotice, a raportat în 477< vânzări de = milioane de euro din

medicamentele cardiovasculare, în creştere cu +L, până la 4,F

milioane euro, pe fondul reducerii de personal cu aproape o treime. 2entru 4779, compania

estima venituri totale de 97,< milioane euro, în creştere cu 6=L faţă de anul precedent.

Cu toate acestea, producătorul de medicamente Antibiotice aşi a obţinut în primul

trimestru al anului 4779 un profit net de < milioane lei, în scădere cu =>, milioane delei, Antibiotice menţinându-şi cota de piaţă de 4,9L. 2entru întreg anul 4779 compania miza

pe un profit net de =+,4 milioane de lei, în creştere cu 66,FL faţă de profitul din 477< de 696,>

milioane de euro.

; veste îmbucurătoare o reprezintă intrarea pe piaţa rusească de medicamente prin

semnarea unui contract ce a intrat în vigoare începând cu 477. RAm câştigat încrederea celui

mai important distribuitor de pe piaţa /usiei, care a avut anul trecut o cifră de afaceri de 4

miliarde de dolariR, spunea directorul general al Antiobiotice aşi, Coca Caşcaval.

e asemenea, producătorul de medicamente Antibiotice aşi, şi-a bugetat investiţii de

-9 mil. euro în intervalul 4779-477 în mărirea capacităţii de comprimate, de la 4>7

milioane de unităţi anual până la >77 de milioane de unităţi anual. R8oua secţie va deveni

operaţională în ultimul trimestru al anului 477, şi am vrea să obţinem şi autorizările necesare

din partea 'A ('ood S rug Administration, autoritatea de reglementare din 1*A - n. red.)

pentru a e&porta în 1*AR, a declarat Coca Caşcaval, directorul general al Antibiotice.

Ca urmare a acestor investiţii, linia de credit de la A!8 A/; a fost ma5orată de la +

milioare euro la milioare euro, pentru completarea capitalului de lucru.

uând în considerare divergenţele e&istente în problema privatizării Antibiotice 1.A.

aşi, fapt ce a determinat cu siguranţă scăderea cotei de piaţă a companiei, aşadar şi valorile

înregistrate de aceasta, în ansamblu societatea a obţinut un profit considerabil, făcând totuşi

faţă cu brio tuturor situaţiilor la care a fost e&pusă.

69


18/44

3. BRD Grop! So"#!$! G!%!ra&!

Analiştii :rste !anE estimau o creştere a profitului net al !/ de la 6= milioane lei în

477


19/44

2rima 5umătate a anului 4779 a fost caracterizată de condiţii de piaţă dificile şi de o

concurenţă în creştere. !/ s-a adaptat la acest conte&t, desfăşurând acţiuni comerciale

adecvate şi continuând în acelaşi timp implementarea proiectelor strategice legate de

optimizarea instrumentelor informatice şi de dezvoltarea canalelor de distribuţie.

!/ 1ogelease '8 1.A., filiala de leasing financiar a !/ - 0roupe 1ociete

0enerale, a încheiat în decursul anului 477< peste =.977 de contracte, în creştere cu 64L faţă

de anul 477+. acă în 477< principala prioritate a companiei a fost de a urmări obiectivele

stabilite pentru acest an, pentru a fi în măsură să ofere un serviciu de calitate clienţilor

e&istenţi, dar şi să abordeze cu succes clienţi potenţiali, în anul 4779 !/ 1ogelease şi-a

propus să menţină ritmul ascendent de până acum şi să intre în topul primelor = firme de

leasing afiliate unor instituţii financiare.

. Co%+a< S.A.

Compania braşoveană Condmag 1.A. este specializată în construcţia conductelor

magistrale de gaze, petrol, apă şi alte fluide şi a instalaţiilor tehnologice aferente acestora.

2rincipalii clienţi ai Condmag sunt companiile de transport de gaze naturale şi distribuţie de

gaz metan. afora ediaş controlează cel mai important pachet de acţiuni al societăţii

braşovene, de F=,++L din acţiuni. /estul acţiunilor sunt deţinute de mai multe fonduri de

investiţii străine - ;.0.!.!.A. "an DerE din ;landa, cu 67,+6L din titluri, Qulius !aer

nternational :TuitH 'und, cu un pachet de +,>6L, şi : - /oemenie S !ulgari5e 'onds -

;landa, cu +,94L. /estul capitalului, respectiv =4,FL, este tranzacţionat la !ursa de "alori

!ucureşti. Condmag a înregistrat în anul 477< o cifră de afaceri de 46F,< milioane de lei (+F,=

milioane de euro), nivel dublu faţă de afacerile obţinute în 477+.

2e fondul rezulatelor financiare pozitive înregistrate în primul trimestru din 4779,

emitentul Condmag 1A a acumulat un avans de +F,6+L, faţă de minimul regional de 7,+ lei pe

acţiune înregistrat în 4F aprilie, respectiv 6= mai. Cotaţia acţiunilor C; a înregistrat o

corecţie severă în decursul valului generalizat de scădere din debutul anului curent (


20/44

aferente primului trimestru din 4779 confirmă că societatea se află în grafic pentru realizarea

performanţelor prevăzute.

#n schimb, ipotetice semne de întrebare în cazul unei eventuale investiţii în titlurile

C; le constituia nivelul de5a destul de ridicat de 4,F6 al raportului preţBactiv net contabil

unitar şi realizarea numai în proporţie de >=,F6L a prevederilor bugetului de venituri şi

cheltuieli din 477


21/44

a mi5locul anului trecut se zvonea că o alăturare a afacerilor afora şi Con dmag ,

ambele companii controlate de omul de afaceri 0heorghe Călburean, ar aduce o valoare

adăugată companiilor, în urma unor sinergii mai bune şi a beneficiilor de pe urma

restructurării. nvestitorii de la bursă au speculat de mai mult timp pe marginea unei fuziuni

între cele două companii, fără ca aceasta să se fi concretizat până la momentul respectiv.

Condmag !raşov, firmă al cărui principal acţionar este afora ediaş, a afişat în

primul semestru al anului trecut un profit net de +,F+ milioane lei (6,


22/44

1.C. 2olicolor 1.A. este singura companie românească a cărei paletă de produse

acoperă toate cerinţele pieţei din domeniu, în comparaţie cu alţi 5ucători importanţi, care au

dezvoltat produse doar pe anumite categorii.

*n pachet de ==,4=L din acţiunile 2olicolor au fost cedate la !"! în cursul lunii

iunie, în urma a două tranzacţii negociate (deal), pentru 676,64 milioane lei (4L din capitalul social al

2olicolor şi, după cum au anunţat într-un comunicat remis recent !ursei, au posibilitatea să

solicite retragerea acţionarilor minoritari din societate şi delistarea.

2roducătorul de lacuri şi vopsele 2olicolor !ucureşti a afişat în primul trimestru al

anului 4779 o pierdere de 6,+ milioane lei, faţă de profitul obţinut în perioada similară din

477,=< milioane lei (,= milioane euro)

în intervalul ianuarie-martie 4779, în creştere cu 6F,6L faţă de aceeaşi perioadă din 477>L din acţiunile

producătorului de vopsele şi lacuri, în valoare de 6=,9< mil. lei (=,9< mil. euro), urmând ca

ulterior să delisteze compania de la !ursă.

;ferta publică urma să fie finanţată din surse proprii ale /omanian nvestment 'und

(CHprus) imited şi /C4 (CHprus) imited şi avea drept obiect achiziţionarea unui număr de

4=


23/44

=,4F milioane acţiuni 2olicolor, aflate în circulaţie şi controlate de mici investitori. 2reţul

oferit de cele două fonduri de investiţii, de F,49 leiBacţiune, era superior cotaţiei de =,9=

leiBacţiune, stabilite într-una din zilele lunii în cauză.

2olicolor a încheiat primul semestru cu un profit de 4 milioane lei (>F>.777 euro), cu

+FL mai mic faţă de câştigul din perioada similară a anului precedent. #n acelaşi timp, cifra de

afaceri avansase cu 4F,>L, la ,4 milioane lei (4< milioane euro).

Ca urmare a preluării aproape în totalitate a companiei de către trei fonduri cipriote,

C" a oprit de la tranzacţionare în luna decembrie a anului trecut acţiunile 2olicolor.

2roducătorul de lacuri şi vopsele 2olicolor !ucureşti a obţinut în primele nouă luni un

profit net de circa =,> milioane lei (+6.>77 euro), în scădere cu F,9< milioane lei (F>,+ milioane euro) în primeletrei trimestre, depăşind cu aproape 4


24/44

este oulis nternational 'oods :nterprises, din 0recia. Compania are un capital social

subscris de F7,9F milioane lei. 2otrivit 3itan, situaţiile financiare neauditate transmise !"!

sunt în conformitate cu standardele de contabilitate '/1.

2entru anul trecut compania estima o cifră de afaceri de =>4,= milioane lei, mai mare

cu F,= ori faţă de cel

înregistrat în anul 477


25/44

în piaţă. Cauza este simplă riscul unei preluări sau a vânzărilor de acţiuni la preţuri foarte

dezavanta5oase.

1ocietăţile care se pot afla în pericol de a fi delistate sunt 2olicolor şi 3itan. 'ondul de

investitii /C4 a a5uns să controleze, în urma unei oferte publice, aproape FL din titlurile

Po"o&or, iar :*/;1 "iena deţine 9L din titlurile 3itan. eţinând aproape toate

titlurile companiilor, cei doi acţionari pot lua oricând decizii de delistare, însă se aşteaptă mai

întâi o stabilitate a pieţei de capital pentru a se lua cele mai bune decizii.

ezvoltarea pieţei imobiliare are drept consecinţă, în mod firesc, şi evoluţia sectorului

construcţiilor. Astfel, putem afirma că 2olicolor a fost şi este afectată de criza economico-

financiară. 3otuşi societatea nu stagnează întrucât mai e&istă lucrări de reamena5ări şi cereri

din partea clienţilor care pun pe primul loc calitatea materialelor.

a fel şi evoluţia industriei constructoare de maşini v-a afecta compania 2olicolor pentru că principalii producători de maşini care utilizează vopselele de la 2olicolor şi-au

micşorat capacitatea de producţie.

Antibiotice este unul dintre cei mai importanţi e&portatori români de medicamente,

produsele sale fiind distribuite în peste F7 de ţări ale lumii. #n 4779, compania numără peste

F> de parteneriate e&terne, fiind în continuare preocupată de e&tinderea pe noi pieţe de

desfacere din :uropa, 1tatele *nite ale Americii, Africa, Asia şi 1tatele C1.

2iaţa românească a medicamentelor nu va fi puternic afectată de criza financiară

internatională, deoarece statul acoperă o mare parte din cheltuielile pentru sănătate. 3otuşi,

companiile din domeniu estimează pentru acest an încetinirea creşterii pieţei medicamentelor

la un nivel mai mic de 67L şi blocarea investiţiilor pentru e&tinderi.

Criza economico-financiare a lovit puternic domeniul bancar. 2ână nu va veni o ştire

importantă din afară care să atragă bani în piaţă nu o să avem parte de o altă evoluţie a !ursei

de "alori. 1trăini nu mai sunt, iar românii nu au bani să bage în piaţă. Anul trecut se mai făcea

o lichiditate pe 1'-uri sau alt emitent, însă acum banii s-au topit, au dispărut. 3oate preţurile

sunt de5a foarte 5os şi nu se mai generează lichiditate.

Azomureş este cel mai mare producător de îngrăşăminte din ţară, şi deşi acum este

foarte mult afectat de criza economico-financiară, această societate reducându-şi volumul de

producţie, sperăm ca în viitor aceasta să îşi continue ritmul pe care îl avea şi înainte de criză.

eclaraţiile celor care guvernează şi conduc ţara ne duc cu gândul când spun că trebuie să ne

4+

http://www.standard.ro/tag/policolor.htmlhttp://www.standard.ro/tag/policolor.html


26/44

a&ăm pe agricultură ca Azomureş va continua să îşi desfăşoare activitatea şi chiar să a5ungă la

cotele pe care şi le propune.

#n ceea ce priveşte societatea 3itan, industria în care activează a avut şi ea de suferit.

#nsă datorită investiţiilor realizate şi datorită suportului pe care îl are preconizează o

dezvoltare a afacerii.

Condmag, societatea braşoveană, nu se plânge de criza actuală având în vedere că la

începutul anului a câştigat mai multe licitaţii, ceea ce îi conferă un venit sigur şi o creştere a

afacerii. Astfel, 3ransgaz ediaş va reabilita conducta de gaze !atan-;neşti, de 677

Eilometri, ce leagă 5udeţele Covasna şi !acău iar compania care va realiza lucrările este 1.C

Condmag.

Cap 3. ANALIZA TE8NICĂ

#n acest capitol vom prezenta evoluţia acţiunilor celor şase companii cu a5utorulgraficelor.

A%aa $!9%#"6 ATB

4


27/44

#n analiza tehnică a societăţii A3! am ţinut cont de

M!+#a o5#&6 simplă la >7 zile (întrucât doresc să tranzactionez pe termen mediu, adică 4

luni) trecută pe grafic cu linia maro. 1e ştie ca preţul acţiunii urmează în general trendul mediei mob

şi că nu este bine să se intre la cumparare când preţul se află sub media mobilă, situaţie întalnită şi

cazul de faţă. omentul oportun pentru cumpărare a e&istat doar la începutul anului 4779, când preţ

acţiunii s-a ridicat deasupra mediei sale mobile. 2reţul acţiunii a scăzut sub media sa mobilă d

ianuarie până la sfârşitul anului 4779, ceea ce a reprezentat un semnal de vânzare.

Ba%+a Bo&%

suport destul de puternic, însă a şi trecut de ea, fapt ce a determinat scăderi pe termen scurt a preţul

acţiunii.

!enzile !ollinger ne arată volatilitatea acţiunii. Cu cât benzile sunt mai late cu atât volatilitat

e mai mare. e asemenea faptul că banda !ollinger se îngustează foarte mult e un semnal că în curân

va apare un trend. #nsă banda !ollinger nu ne poate spune direcţia sau intensitatea trendului.

!anda !ollinger s-a îngustat în luna martie, ceea ce a dus la o scădere a preţului acţiunii. ; a

îngustare a benzilor a avut loc în lunile august-septembrie, ceea ce a dus la o scădere ma5oră a preţul

acţiunilor A3!, preţul a5ungând chiar să treacă de banda inferioară.

"olatilitatea acţiunilor e ma&imă la sfârşitul anului.

49


28/44

MACD (Mo,#%< A,!ra

semnale de cumpărare B vânzare. Când linia AC intersectează linia :V2 de sus în 5os este un semn

de vânzare, iar când intersectează de 5os în sus este un semnal de cumpărare.

Astfel, cele mai multe semnale au fost cele de cumpărare, de la începutul anului 4779, i

semnalele de vânzare şi-au făcut apariţia foarte puţin doar în perioada iulie-august, urmând

semnalele de cumpărare să apară până la sfârşitul anului.

4o&& $ra%a"-##&or este pur şi simplu numărul de acţiuni tranzacţionate într-o perioadă de

an. Analiza volumului este un element foarte important al analizei tehnice I dă indicii cu privire

intensitatea mişcării unui anumit preţ.

"olumele mici sunt caracteristice perioadelor de aşteptare indecisă sau de consolidare.

asemenea, volumele mici apar şi în timpul perioadelor de minim ale pieţei.

"olumele mari sunt caracteristice vârfurilor pieţei, când e&istă un puternic consens investitorilor pentru creşterea preţului. "olume mari apar adesea şi la începutul de noi trenduri (câ

preţul sparge niveluri suport sau rezistenţă). e asemena, volumul va creşte şi înainte de minime

pieţei din cauza supravânzării.

"olumul acţiunilor A3! tranzacţionate, putem spune că, a fost unul destul de bun în compara

cu ceilalţi emitenţi de pe bursă. Atât volumul acţiunilor cumpărate cât şi a celor vândute a fost un

destul de bun.

A%aa $!9%#"6 AZO

4


29/44

#n ceea ce priveşte !+#a o5#&6= am ales-o pe cea simplă la >7 zile.

2reţul acţiunii a scăzut sub media sa mobilă din ianuarie până în martie, ceea ce a reprezentat

semnal de vânzare. edia mobilă a intersectat preţul în martie, urmând apoi să se afle tot deasup

preţului până în mai.

edia mobilă a avut o evoluţie surprinzătoare, întrucât preţul a depăşit media mobilă în m

ceea ce a determinat un semnal de cumpărare. Aceasta situaţie a durat până în octombrie, când, din no

media mobilă intersectează preţul şi îşi continuă evoluţia deasupra preţului, dându-ne semnale clare

vânzare.MACD= indicatorul de tendinţă, în primele > luni ale anului nu prea ne-a dat multe sem

întrucât banda AC a fost suprapusă pe :V2. #n această perioadă de incertitudine nici nu au avut l

tranzacţii multe, acestea fiind aproape ine&istente.

Astfel, în luna mai a fost primul semnal de cumpărare, când AC a intersectat :V2 de 5os

sus. #n luna septembrie, semnalul de vânzare a fost dat de intersectarea AC cu :V2 de sus în 5os.

Ba%+a Bo&%

e la începutul anului 4779 până în luna mai, preţul a atins limita de 5os a benzii, fapt conside

de obicei un suport destul de puternic.

Când preţul a trecut de banda inferioară s-au produs scăderi pe termen scurt a preţului acţiun

Acest lucru a fost preconizat şi prin îngustarea benzilor !ollinger.

2reţul a depăşit şi limita superioară a benzilor !ollinger. Acest fapt a dus la schimbar

trendului preţului acţiunii.

=7


30/44

!enzile !ollinger ne arată volatilitatea acţiunii. Cu cât benzile sunt mai late cu atât volatilitat

e mai mare."olatilitatea ma&imă a început din luna mai şi s-a menţinut până la sfârşitul anului.

e asemenea, faptul că banda !ollinger s-a îngustat foarte mult e un semn că în curând va apa

un trend, ceea ce s-a şi întâmplat. acă până în luna mai preţul nu a cunoscut variaţii, începând

această lună preţul a crescut foarte mult, trendul fiind unul ascendent.

!anda !ollinger s-a îngustat şi în luna octombrie, ceea ce a dus la o scădere a preţului acţiun

înregistrându-se valoarea minimă a preţului.

4o&& $ra%a"-##&or nu a fost unul precum ne aşteptam. Acţiunea a început să fie m

tranzacţionabilă doar de la 5umătatea anului.

A%aa $!9%#"6 BRD

M!+#a o5#&6 (/> #&!) s-a aflat la începutul anului 4779 sub preţul de închidere, ceea cedeterminat un semnal de cumpărare.

2reţul acţiunii a scăzut sub media sa mobilă din ianuarie până în martie, ceea ce a reprezentat

semnal de vânzare. 1emnalele de cumpărare au încetat să mai apară, şi acest lucru s-a întâmplat p

fondul crizei economico-financiare, care a dus la căderea bursei şi la scăderea încrederii investitorilor

=6


31/44

!anda MACD a intersectat banda :V2 în luna aprilie de 5os în sus, fiind primul semn

puternic de cumpărare de la începutul anului. *rmătorul semnal, cel de vânzare a fost evidenţiat în lu

iunie când AC a intersectat din nou banda :V2, însa de data aceasta de sus în 5os.

in luna iunie până în luna decembrie, cele două drepte AC şi :&p nu s-au mai intersect

pentru a ne mai da semnale de vânzare sau de cumpărare, însă evoluţia AC ne-a arătat trend

preţului acţiunilor, şi anume un trend descrescător.

#n decembrie, AC intersectează din nou :V2 de 5os în sus, dându-ne din nou următor

semnal de cumpărare.

Ba%+a Bo&%

"olatilitatea acţiunilor este scazută în aceste perioade şi se preconizează schimbări ale evoluţiei acţiun

Astfel, preţul acţiunii a scăzut până în luna februarie, preţul depăşind limita inferioară a benz

bollinger. #n a doua perioadă însă, volatilitatea scăzută a dus la apariţia unui nou trend, preţul acţiunscăzând foarte mult.

4o&& $ra%a"-##&or a fost foarte mic, aceasta datorându-se incertitudinilor investitorilor

dată cu apariţia crizei economico-financiare. upă volumul prezentat, am putea spune că acţiunea !/

este aproape netranzacţionabilă, spre deosebire de anul trecut când aveau loc cumpărări şi vânză

masive.

1e observă însă că la sfarşitul anului 4779, acţiunile s-au vândut, verdele fiind proeminent. #n

în domeniul financiar lucrurile nu au stat bine deloc, de aceea, alături de alte domenii, a avut de suferi

A%aa $!9%#"6 COMI

=4


32/44

M!+#a o5#&6 s-a aflat deasupra preţului acţiunii. 2reţul acţiunii s-a aflat sub media sa mob

din ianuarie până la sfârşitul anului 4779, ceea ce a reprezentat un semnal de vânzare. 1emnalele

cumpărare au încetat să apară tot anul, preţul acţiunii C; nereuşind să depăşească media sa mobilă

MACD ne-a arătat evoluţia preţului acţiunii C;, şi anume, această bandă a cunoscut

evoluţie descrescătoare, la fel şi preţul de asemenea. 1emnalul de cumpărare este dat doar în luna m

când AC intersectează :V2 de 5os în sus. #n această perioadă se observă şi creşterea preţului, catotuşi nu depăşeşte media mobilă. 1emnalul puternic de vânzare este dat de intersectarea AC

:V2 de sus în 5os. #n ultima perioadă a anului 4779 observăm cum cele două benzi au tendinţa să

intersecteze, urmând să cumpărăm titluri de pe piaţă dacă AC va trece de linia :V2.

Ba%+a Bo&%

Acţiunile Condmag nu au o volatilitate foarte mare. upă cum se observă, benzile se îngustea

uşor ceea ce duce la scăderea volatilitaţii şi totodată ne arată că urmează un trend, în cazul acesta, un

descrescător. Acţiunea a5unge să obţină cel mai mic preţ, depăşind chiar şi banda inferioară. *rmea

deci schimbarea trendului, acţiunea având o scădere uşoară a preţului pe termen scurt.

4o&& $ra%a"-##&or a fost destul de bun până în luna iunie, înregistrându-se de câteva o

vânzări masive. #n ultima 5umătate de an, acţiunile Condmag nu au mai fost foarte mult vizate pent

tranzacţionare, acest lucru datorându-se crizei economico-financiare şi riscului pe care aceasta l

introdus pe piaţa de capital.

==


33/44

A%aa $!9%#"6 PCL

M!+#a o5#&6 reprezintă o variantă mai lină a graficului preţului după cum se poate

observa, aceasta datorându-se şi faptului că intervalul de timp pe care l-am ales este mare (>7

zile).

a începutul anului, preţul acţiunilor 2C se afla deasupra mediei mobile,

reprezentând un moment propice pentru cumpărare. #n martie însa, preţul titlului intersectează

media sa mobilă, fiind un puternic semnal de vânzare. #n iunie, preţul intersectează din nou

media mobilă, semnal, deasemenea la fel de puternic de cumpărare, urmând apoi perioade încare preţul a mai coborât sub media sa mobilă. Cu toate că preţul a avut oscilaţii, atingând de

multe ori banda sa mobilă, investitorii nu au mai fost prea interesati in ultima perioadă a

anului de titlurile 2C. Aceasta a reieşit din volumul mic, aproape ine&istent, al tranzacţiilor.

B!%#&! Bo&%

cele două benzi îngustează spaţiul dintre ele, aşteptându-ne în perioada următoare la o

modificare a preţului, care s-a şi realizat. 2reţul acţiunilor 2C au scăzut foarte mult, a5ungând

să atingă punctul minim în luna aprilie.

2reţul acţiunilor s-a aflat în afara benzii, continuându-se trendul descendent până în

luna mai. upa aceasta perioadă, banda s-a lărgit, volatilitatea fiind foarte mare, şi preţul

urcând puternic.

I%+#"a$or& MACD a urcat deasupra liniei semnal în luna iunie rezultând că este

vorba despre un semnal de cumpărare. Acesta a intersectat din nou linia semnal, de data

=F


34/44

aceasta de sus in 5os, determinând un semnal de vânzare. in luna octombrie pana în prezent

cele doua drepte au fost aproape suprapuse.

4o&& acţiunilor tranzacţionate a fost foarte mic, în ultima 5umătate a anului, acesta

fiind aproape ine&istent. "olumul ma5or de acţiuni care au fost cumpărate s-a înregistrat în

lunile mai-iunie, când investitorii, cu a5utorul indicatorilor AC şi a benzilor !ollinger au

primit semnale de cumpărare.

A%aa $!9%#"6 MPN

M!+#a o5#&6 în cazul acţiunilor 28, s-a situat deasupra preţului titlului până în lu

decembrie, când aceasta s-a intersectat cu preţul şi a coborât sub acesta. 2utem să afirmăm din anali

graficului cu a5utorul mediei mobile că semnale de cumpărare au fost tot anul. #nsă, în ultima lună

anului semnalul puternic de cumpărare a fost dat de căderea preţului acţiunii sub banda sa mobilă.

după cum se vede volumul acţiunilor cumpărate a fost unul reprezentativ, semnalat în bara de volum.MACD a evoluat în paralel cu linia semnal :V2 până în februarie când a intersectat dreap

:V2 de sus în 5os şi a dat un mic semnal de vânzare, urmând apoi un semnal de cumpărare când AC

a revenit peste :V2. a fel s-a întâmplat şi în luna aprilie.

1urprinzător este că în luna septembrie AC coboară sub linia semnal, dând semnale

vânzare şi totuşi investitorii nu au acţionat. #n perioada următoare însă, ăn luna noiembrie, semnalul

=>


35/44

cumpărare este dat de urcarea AC deasupra liniei semnal. 1e observă că investitorii au fost pe fa

iar volumul de acţiuni cumpărate a fost unul multumitor, având în vedere situaţia actuală a bursei.

Ba%+a Bo&%

Astfel, nu se mai poate anticipa evoluţia preţului pornind de la fluctuaţia volatilităţii acţiunii 28.

3otuşi se poate observa că odată ce preţul acţiunii atinge limita inferioară şi trece puţin de e

preţul urmează în perioada următoare un alt trend, acesta crescând. Aceste situaţii sunt prezentate

lunile februarie şi aprilie.

#n luna mai, preţul a atins limita superioară a benzii !ollinger. Acest fapt a generat mai ap

scăderea preţului acţiunii. a sfârşitul anului, preţul a5unge din nou la nivelul benzii superioare a ben

!ollinger, ceea ce a generat o noua schimbare a trendului.

4o&& $ra%a"-##&or nu a fost unul precum ne aşteptam. Acţiunea a început să fie m

tranzacţionabilă doar la sfârşitul anului.

Cap . ANALIZA PORTOOLIULUI

.1 A%aa &!


36/44

0roupe 1ociete 0enerale ( !/ ), Condmag 1.A. ( C; ), 2olicolor ( 2C ) şi 3itan 1.A.

(28 ).

#n următoarele tabele prezentăm rezultatele obţinute în urma calculelor efectuate

ATBPreţ

de)c(iderePreţ

inc(idere Di*idende RiRi+Ri

mediu $Ri+Ri mediu&,-1&12&2007 1.7 2.05 0.000 0.20# 0.$02 0.091$

1&1&2008 2.1 1.85 0.000 %0.119 %0.02$ 0.0005

1&2&2008 1.87 1.#8 0.000 %0.102 %0.005 0.0000

1&$&2008 1.#7 1.$# 0.000 %0.18# %0.089 0.0080

1&4&2008 1.$5 1.4 0.000 0.0$7 0.1$$ 0.0178

1&5&2008 1.$9 1.47 0.021 0.07$ 0.1#9 0.028#

1&2008 1.45 1.$9 0.000 %0.041 0.055 0.00$0

1&7&2008 1.$9 1.22 0.000 %0.122 %0.02# 0.0007

1&8&2008 1.24 1.11 0.000 %0.105 %0.009 0.0001

1&9&2008 1.15 0.99 0.000 %0.1$9 %0.04$ 0.00181&10&2008 1.02 0.4$ 0.000 %0.578 %0.482 0.2$24

1&11&2008 0.4$7 0.4 0.000 %0.085 0.012 0.0001

1&12&2008 0.$9# 0.$# 0.000 %0.091 0.005 0.0000Ri mediu +.0Di)per)ia .-0Abaterea .12134

Compania Antibiotice aşi a înregistrat o rentabilitate de -7.7, aceasta reprezentând o

valoare destul de scăzută însă şi riscul de 7.6< e aproape minim, acţiunile A3! fiind aşadar de

tip blue chip .

acă ne-am orienta doar în funcţie de aceste valori nu am considera ca acţiunile acestei

companii ar fi o bună alegere însă ţinând seama şi de rezultatele obţinute în urma analizei

tehnice şi fundamentale am fi chiar interesaţi să o includem în cadrul portofoliului nostru.

AZO

Preţ

de)c(idere

Preţ

inc(idere Di*idende Ri

Ri+Ri

mediu $Ri+Ri mediu&,-1&12&2007 0.19 0.199 0 0.047 %0.097 0.0095

1&1&2008 0.191 0.18$ 0 %0.042 %0.187 0.0$48

1&2&2008 0.19# 0.198 0 0.010 %0.1$5 0.0181

1&$&2008 0.17$ 0.172 0 %0.00# %0.151 0.0227

1&4&2008 0.172 0.1#4 0 %0.047 %0.191 0.0$##

1&5&2008 0.172 0.7 0 $.070 2.925 8.5557

1&2008 0.7$ 0.#45 0 %0.11# %0.2#1 0.0#82

=


37/44


38/44

1&1&2008 1.$8 1.1 0 %0.20$ %0.11$ 0.0127

1&2&2008 1.12 0.9# 0 %0.14$ %0.05$ 0.0028

1&$&2008 0.92 0.78 0 %0.152 %0.0#2 0.00$8

1&4&2008 0.785 0.#$ 0 %0.197 %0.107 0.0115

1&5&2008 0.#45 0.905 0 0.40$ 0.49$ 0.24$$

1&2008 0.925 0.7$ 0 %0.211 %0.121 0.014#1&7&2008 0.71 0.81 0 0.141 0.2$1 0.05$4

1&8&2008 0.82 0.75 0 %0.085 0.005 0.0000

1&9&2008 0.7# 0.# 0 %0.211 %0.120 0.0145

1&10&2008 0.#05 0.218 0 %0.#40 %0.549 0.$019

1&11&2008 0.225 0.248 0 0.102 0.192 0.0$70

1&12&2008 0.2$9 0.2$# 0 %0.01$ 0.078 0.00#0Ri mediu +.1

'ispersia .33 ("aterea .-6512

#n cazul C;8A0 1.A. rentabilitatea este deasemenea negativă, -7.7, iar riscul

7.4=, situaţie deloc surprinzătoare în ceea ce priveşte evoluţia titlurilor pe piaţa de capital.

/iscul acţiunii C; este destul de mare comparativ cu un randament negativ de -

7.7, valoare obţinută în urma calculelor. Astfel nu ne asumăm un risc atât de mare pentru

această rentabilitate. 'iind investitori moderaţi, vrem să eliminăm un risc ridicat, chiar dacă

suntem conştienţi că alegând acţiunile cu un risc scăzut, nici rentabilităţile acestora nu vor fi

foarte mari.

#n tabelul următor, 2olicolor înregistrează următoarele valori o rentabilitate de 7.769

şi un risc de 7.6=4. Având riscul cel mai scăzut dintre riscurile înregistrate la celelalte

companii analizate iar rentabilitatea fiind una scăzută, dar totuşi pozitivă, titlurile acestei

companii sunt atragătoare pentru a fi incluse în portofoliul nostru.

PCPreţ

de)c(iderePreţ


mediu $Ri+Ri mediu&,-1&12&2007 4.15 4.$ 0 0.0$# 0.017 0.000$

1&1&2008 4.$ 4 0 %0.070 %0.088 0.00781&2&2008 4 $.51 0 %0.12$ %0.141 0.0199

1&$&2008 $.15 2.# 0 %0.175 %0.19$ 0.0$74

1&4&2008 2.7 2.4 0 %0.111 %0.1$0 0.01#8

1&5&2008 2.$5 $.09 0 0.$15 0.29# 0.0878

1&2008 $.49 4.2# 0 0.221 0.202 0.0408

1&7&2008 4.25 4.28 0 0.007 %0.012 0.0001

1&8&2008 $.## 4 0 0.09$ 0.074 0.0055

=


39/44

1&9&2008 4.2# 4.2 0 %0.014 %0.0$$ 0.0011

1&10&2008 4.2 $.95 0 %0.0#0 %0.078 0.00#1

1&11&2008 $.8 4 0 0.05$ 0.0$4 0.0012

1&12&2008 4 4.28 0 0.070 0.051 0.002#

Ri mediu .14002

'ispersia .12

("aterea .16--01

MPNPreţ

de)c(iderePreţ


mediu $Ri+Ri mediu&,-1&12&2007 0.$7 0.4 0 0.081 0.021 0.0004

1&1&2008 0.41$ 0.$## 0 %0.114 %0.174 0.0$0$

1&2&2008 0.$## 0.$#9 0 0.008 %0.052 0.0027

1&$&2008 0.$5 0.$$$ 0 %0.049 %0.109 0.01191&4&2008 0.$1 0.$$5 0 0.081 0.020 0.0004

1&5&2008 0.$$$ 0.429 0.0$5 0.$9$ 0.$$$ 0.1109

1&2008 0.41 0.$#2 0 %0.117 %0.177 0.0$15

1&7&2008 0.$#2 0.$#4 0 0.00# %0.055 0.00$0

1&8&2008 0.$88 0.$55 0 %0.085 %0.145 0.0211

1&9&2008 0.$47 0.$4# 0 %0.00$ %0.0#$ 0.0040

1&10&2008 0.$2 0.$ 0 %0.0#$ %0.12$ 0.0151

1&11&2008 0.27 0.47 0 0.741 0.#80 0.4#29

1&12&2008 0.42 0.$8 0 %0.095 %0.15# 0.0242Ri mediu .0656

'ispersia .33 ("aterea .-63

upă Azoureş, 3itan 1.A înregistrează cea mai bună rentabilitate, respectiv de

+.7=L. in acest punct de vedere al rentabilităţii, acţiunile societăţii merită a fi incluse în

portofoliu cu toate că riscul înregistrat este de 4=.>L.

#n tabelul alăturat am

reconstituit rentabilităţile cât şiriscurile acţiunilor alese pentru a ne

decide care sunt acţiunile care vor

intra în portofoliu nostru.

Acţiuni Ri 7 ATB %9.# 17.1

AZO 14.5 8#.$

PC 1.8# 1$.2

BRD %#.47 1#.7

MPN #.0$ 2$.5

COMI %9.01 2$.4

F7


40/44

#n următoarele tabele am prezentat analiza legăturilor celor şase titluri, cu a5utorul

covarianţei şi a coeficientului de corelaţie.

1ensul titlurilor este dat de covarianţa şi după cum se poate observa valorile obţinute

sunt pozitive de unde rezultă că titlurile evolueaza în acelaşi sens.

Coeficientul de corelaţie ne arată sensul, dar şi intensitatea legăturilor dintre titluri.

Acesta ia valori între -6 şi 6. Cu cât coeficientul de corelaţie e mai apropiat de 7 cu atât

intensitatea dintre legături e mai slabă. #n cazul nostru valorile obţinute de coeficientul de

corelaţie pentru titlurile alese în portofoliu se situează între 7.4> şi 7.>, ceea ce înseamnă că

intensitatea dintre legături e slabă.Corelaţia ATB AZO PC MPN COMI BRDATB 0.$8140$9#4 0.$#7$$$9 0.2#8#1$482 0.7151#208# 0.#95924$2$

AZO 0.$8140$9#4 0.#18#95185 0.$502$1#8 0.#9085#218 0.$211#07#1PC 0.$#7$$$9 0.#18#95185 0.299$58141 0.5505$474 0.12$799015

MPN 0.2#8#1$482 0.$502$1#8 0.299$58141 0.551$1$197 0.4##$91984COMI 0.7151#208# 0.#9085#218 0.5505$474 0.551$1$197 0.8#544$BRD 0.#95924$2$ 0.$211#07#1 0.12$799015 0.4##$91984 0.8#544$

#n urma analizei rezultă că portofoliul actual este compus din următoarele acţiuni

W A3! 47L

W 2C >7L

W 28 =7L.

Acţiunile 2C înregistreză cel mai scăzut risc cu o rentabilitate mică, dar totuşi

pozitivă. 2onderea cea mai mare am acordat-o titlurilor acestei companii datoritaă celui mai

scăzut risc înregistrat. Am acordat o pondere de =7L acţiunilor 28, decizie luată în urma

celui mai ridicat randament înregistrat de acestea, deşi riscul acţiunilor 28 este destul de

ridicat. Chiar dacă randamentul acţiunilor A3! a fost unul negativ, riscul scăzut comparativ

Co*arianţa ATB AZO PC MPN COMI BRDATB 0.05##18451 0.008$5441 0.01085928 0.028889#7# 0.020051$5#AZO 0.05##18451 0.70#41$2# 0.071081$04 0.140104#58 0.04#548$5PC 0.008$5441 0.70#41$2# 0.009408$7 0.017105$#1 0.00274$521

MPN 0.01085928 0.071081$04 0.009408$7 0.0$0448$5 0.018$7215COMI 0.028889#7# 0.140104#58 0.017105$#1 0.0$0448$5 0.11#2$015#

BRD 0.020051$5# 0.00274$521 0.00274$521 0.018$7215 0.11#2$015#

F6


41/44


42/44

obţinute în cadrul portofoliului nostru. 2rin urmare a rezultat un randament al pieţei de -L

şi un risc al pieţei de 64.>L. #n ceea ce priveşte randamentul portofoliului nostru, acesta s-a

situat deasupra randamentului pieţei iar riscul portofoliului a înregistrat o valoare apropiată de

cea a riscului pieţei.

B!T Preţ de)c(iderePreţ

inc(idere Ri Ri+Ri mediu$Ri+Ri

mediu&,-

1&12&2007 8922.74 9825.$8 0.101 0.177 0.0$12

1&1&2008 95#7.1# 7494.5$ %0.217 %0.141 0.0200

1&2&2008 749$.5$ 7444.05 %0.007 0.0#9 0.0047

1&$&2008 7247.41 #920.01 %0.045 0.0$0 0.0009

1&4&2008 7005.29 7020.47 0.002 0.078 0.00#0

1&5&2008 7147.2# 7805.21 0.092 0.1#7 0.0280

1&2008 794#.2 #502.#5 %0.182 %0.10# 0.011$

1&7&2008 #299.#$ 5948.77 %0.05# 0.020 0.0004

1&8&2008 #029.47 5420.87 %0.101 %0.02# 0.00071&9&2008 5479.$2 4258.04 %0.22$ %0.148 0.0218

1&10&2008 4$27.59 28##.$5 %0.$$8 %0.2#2 0.0#88

1&11&2008 29#5.49 2980.$9 0.005 0.080 0.00#5

1&12&2008 29$8.44 2901.1 %0.01$ 0.0#$ 0.00$9

Ri mediu +.23'ispersia .132

("aterea .1-3-02

upa ce am calculat covarianţa şi corelaţia dintre indicele !:3 şi acţiunile alese în

portofoliu, putem spune că intensitatea legăturilor dintre titluri este foarte slabă, cu e&cepţia

coeficientului de corelaţie dintre !:3 şi A3!, a cărui valoare se apropie de 6, semnificând o

corelaţie puternică.

Co*arianţa Corelaţia

B!T/ATB 0.01#927104 0.785#$$491

B!T/PC 0.00$#$5508 0.219$78027

B!T/MPN 0.014$#2975 0.4875897$2

*nul din indcatorii utilizaţi frecvent pe pieţele dezvoltate pentru analiza acţiunilor este beta. Acesta reprezintă o măsură a riscului unei acţiuni raportat la riscul de ansamblu al unei

pieţe bursiere. #n mod convenţional valoarea indicatorului beta pentru un portofoliu ce

cuprinde toate acţiunile listate pe o piaţă este 6 (deci riscul pieţei bursiere este 6). Astfel, dacă

o acţiune are un beta de 6,>, se consideră că aceasta este cu >7L mai riscantă decât piaţa pe

ansamblu. Cum riscul unei acţiuni este dat de volatilitatea acesteia la bursă, acţiunea

F=


43/44

respectivă va creşte mai mult decât piaţa, când aceasta creşte, şi va scădea mai mult decât

piaţa, când aceasta scade. Cazul opus este pentru un beta de 7,> (spre e&emplu), care e&primă

un risc mai redus şi o evoluţie mai puţin volatilă a unei acţiuni, raportată la evoluţia de

ansamblu a pieţei.

? @

σ

σ

n

inZ

,6∂ unde # @ riscul acţiunii

% @ riscul pieţei

*nul din cele mai populare modele utilizate în analiza financiară este modelul CA2

I Capital Asset 2ricing odel. Acesta este important pentru că stabileşte o relaţie directă între

rentabilitatea unei acţiuni şi riscul său, e&primat prin beta. 2e scurt, modelul spune că

rentabilitatea unei acţiuni (/i) este egală cu rentabilitatea unei investitii fără risc (/f) ca

titlurile de stat, la care se adaugă beta înmultit cu (/m-/f), unde /m este rentabilitatea medie

a pieţei, în ansamblul său (e&primată prin randamentul indicelui !:3, spre e&emplu)

R# @ R ? (R R)

#n cazul acţiunilor A3!, coeficientul [ este mai mare decât 6 semnificând faptul că

aceste acţiuni sunt elastice în raport cu piaţa, în schimb la 2C şi 28 coeficientul [ este

subunitar, acţiunile acestor companii fiind inelastice în raport cu piaţa. 2rin urmare perioada

de recesiune economică este un moment prielnic de achiziţionare a acestor acţiuni.

#n ceea ce priveşte modelul CA2, şi aici acţiunile A3! înregistrează o valoare mai

ridicată în comparaţie cu rentabilitatea acţiunii rezultând astfel o pierdere mai mare decât cea

teoretică. Acţiunile 2C şi 28 având valori mai scăzute decât cele din portofoliu,

înregistrează o pierdere mai mică decât cea preconizată.

Cap. / CONCLUZII

? CAPMATB 1.07474##1# %8.0##579$48

PC 0.2$1##$19# %1.#7#00702#

MPN 0.91###8#97 %#.8#8$48721

FF


44/44

1copul acestui proiect a fost alegerea unui portofoliu de acţiuni care ne-ar fi optimizat

câştigurile în condiţiile unor riscuri scăzute. #n acest sens am ţinut cont de rezultatele

economico-financiare din analiza fundamentală, cât şi de evoluţia titlurilor societăţilor

prezentată în analiza tehnică.Cele şase companii au fost alese din domenii diferite de activitate, aceasta pentru o

diversificare a portofoliului şi implicit o reducere a riscului.

atorită situaţiei de pe piaţa de capital introdusă de criza economico-financiară

mondială, rezultatele obţinute în ceea ce priveşte rentabilităţile şi riscurile acţiunilor sunt

scăzute. Cu toate acestea pentru constituirea portofoliului am ales trei acţiuni care au

înregistrat riscuri minime şi rentabilităţi acceptabile, deoarece noi suntem investitori moderaţi

care ne asumăm riscuri minime chiar dacă câştigurile aşteptate nu sunt foarte mari.

/iscul portofoliului este mai mic decât riscul fiecărei acţiuni, ceea ce demonstrează că

portofoliul ales de noi este unul bun. /entabilitatea portofoliului obţinută a fost una pozitivă,

rentabilitate destul de bună dacă ar fi să luăm în calcul că una dintre acţiuni a avut un

randament negativ.

"alorile obţinute de coeficientul de corelaţie pentru titlurile alese în portofoliu se

situează între 7.4> şi 7.>, ceea ce înseamnă că intensitatea dintre legături este slabă, ceea ce

înseamnă că atunci când una dintre acţiuni creşte, cealaltă evoluează în acelaşi sens, dar cu o

intensitate mai scăzută, şi invers.

#n ceea ce priveşte randamentul portofoliului nostru, acesta s-a situat deasupra

randamentului pieţei iar riscul portofoliului a înregistrat o valoare apropiată de cea a riscului

pieţei.

#n urma introducerii modelului CA2, acţiunile 2C şi 28 au înregistrat valori mai

scăzute decât cele din portofoliu, ceea ce indică o pierdere mai mică decât cea preconizată, în

timp ce acţiunile A3! înregistrează o valoare mai ridicată în comparaţie cu rentabilitatea

acţiunii rezultând astfel o pierdere mai mare decât cea teoretică.

analiza fundamentala si tehnica

Documents

Transcript of analiza fundamentala si tehnica