56820968-Curs-AMTU-II-2011-6-Parcelar

8/4/2019 56820968-Curs-AMTU-II-2011-6-Parcelar

1/43

CURS 6

SISTEMUL PARCELAR

U.A.U.I.M.U.A.U.I.M.

ANALIZA MORFO- TIPOLOGICA URBANAANALIZA MORFO- TIPOLOGICA URBANA

ANUL II ARH.ANUL II ARH.2010 20112010 2011

Lect.dr.arh. ANGELICA STANLect.dr.arh. ANGELICA STAN


2/43

TEMATEMAESEU INDIVIDUALESEU INDIVIDUAL4 pagini - Times New Roman 12, 1,5rd.

Rezumat max. 7 randuri, Times New Roman 12, 1,5rd.

1. Noi tendinte in morfologia urbana ca disciplina.2. Despre limitele orasului.3. Morfologie si arhetipuri urbane.4. Tesutul orasului ca depozitar de memorie.5. Orasul ca text/ texturile orasului.6. Fondul construit al zonei centrala a Capitalei.7. Sistem parcelar diversitate culturala.

Fotografii permise max. 10% din eseu.

Predarea: 19.mai 2011.

Format electronic (exclusiv) - doc., txt.

Transmitere pe: angelica.stan@gmailcom

Tematica la alegere:


3/43

B I B L I O G R A F I EMORFOLOGIE SI TIPOLOGIE URBANA

CULLEN , Gordon- Townscape (III 1941)ALEXANDER, Christopher- A Pattern of Languages, MIT Press, 1983 (I 9657)KRIER, Robert - Urban SpaceLAURIAN, T.- Urbanismul ( II1858)

CHIARA, V. - Larte narativa tipologica ( II 4882)NORBERG- SCHULZ, Christian - Genius LocciCHOAY, Francoise - Lurbanisme, utopie et realites ( I2132)GIEDION, S.- Espace, temps et architectureDERER, Petre- Locuirea urbanaHARHOIU, Dana- BUCURESTI- Intre occident si orient

ELEMENTE TIPOLOGICE PARTICULARESITTE, Camillo - Arta construirii oraselor, (II 5276)CASTEX, A. - Formes urbaines- de lilot a la barre ( I34T)

LYNCH, Kevin - Imaginea orasului (I 2849)RYKVERT, J.- The seduction of Place, 2000, (II 5731)TINTORI, Silvano - Lindividualita urbana ZELLNER,P.- Hybrid space, 1999 (II 5738)

PARCELARMERLIN, Pierre, CHOAY, Francoise, Morphologie urbaine et parcellaire (I 8628)LYNCH, Kevin Good city form (II 5325)*** Regulament parcelare (III 3799)GALLION, A., EISNER, S.- The urban pattern City Planning and design (II 5086)ANALIZA TESUTULUI URBANLYNCH, K, HACK, G. - Site planning (II 5096)SZCZOT, Frederic - Elements analitiques de lespace urbainBOTEZ M., CELAC, M. - Sistemele spatiului amenajat (I 6444)

PIETONALE*** Spatii urbane pietonale (II 4432)*** Urban design street and square(I 8033)*** Pedestrian areas (III 2512)

*** Accomodating the pedestrians (II 4957)*** Les espace pietons, 1991 (III 75T)


4/43

e compus din:Parcela

Insula urbana (gruparede parcele delimitatade strazi)

Relatiile dintre

parcele/ tipuri deparcele/ grupari deparcele

SISTEMUL PARCELAR


5/43

CARACTERISTICI GENERALE

Suprafata Deschidere la strada

Accesibilitate Adancime Forma, proportii Dimensiuni Utilizare (folosinta,

functiuni)

Limita posterioaraLimita posterioara

Limite

late

rale

Limite

late

rale

Limite

laterale

Limite

laterale

AliniamentAliniamentLimita trotuarLimita trotuar

CarosabilCarosabil

PARCELA


6/43

Din punct de vedere spatial- parcela este suprafata orizontala(planul)

Din punct de vedere morfologic - parcela este unitate primara in cadrultesutului urban (urbigena= generatoare de alte elemente urbane maicomplexe- ex. insula urbana, vecinatatea, etc )

Din punct de vedere perceptiv - parcela este un ansamblu de linii

limite garduri, imprejmuiri

Din punct de vederejuridic- parcela materializeaza proprietatea-teritoriul aflat sub o anume jurisdictie-

* proprietatea in sensul dat de Codul Civil - TITLUL II

DESPRE PROPRIETATEArt. 480. Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si

a dispune de un lucru n mod exclusiv si absolut, ns n limiteledeterminate de lege.

- inscrierea propietatii in Cartea funciara (cu toateservitutile) = obligativitate la intocmirea unei documentatii

de urbanism

PARCELA


7/43


8/43

INSULA URBANA

Delimitarea insulelorDelimitarea insulelor

Factor de evolutieFactor de evolutieMatrice a formei urbaneMatrice a formei urbaneulterioareulterioare

Linia mediana deLinia mediana desubimpartire initiala asubimpartire initiala a

parcelelorparcelelor- Caracter agrar perioada- Caracter agrar perioadamedievala, pre-modernamedievala, pre-moderna

Bucuresti1854

Planul Boroczyn


9/43


10/43

INSULA URBANA

Bucuresti1911


11/43

FragmentareFragmentare DivizareDivizare SubdivizareSubdivizare ParcelareParcelare

ReparcelareReparcelare

Diversitatea intereselor

individuale/ colective

Diversitatea formelor deocupare/utilizare a teritoriului

DINAMICA SISTEMULUIPARCELAR

DIVERSITATE AFORMEI URBANE

DIVERSITATECULTURALA


12/43

Criterii de analiza

Dupa mod de provenientaDupa accesibilitateDupa forma- proportii / deschidere la stradaDupa densitate- fragmentareDupa functiuniDupa regimul juridicDupa eficienta utilizarii parcelei (POT, CUT)

ANALIZA SISTEMULUI PARCELAR

- DINTRE PARCELAR SI RELIEF- DINTRE TRAMA STRADALA SIPARCELAR- DINTRE FUNCTIUNI SI PARCELAR

RELATIILE SISTEMULUI PARCELAR


13/43

Parcelar urban - traditional- organic

Parcelar urban de interventie/proiectat(industrii, lotizari noi, blocuri)

Parcelar urban periferic (fost agricol, recentintrat in intravilan)

Parcelar rural

Parcelar agricol- in extravilan

ANALIZA SISTEMULUI PARCELAR


14/43

PRINCIPII DE ORGANIZARE PENTRU O LOTIZARE P+1-2 NIVELURILOCUINTE IZOLATE / CUPLATE, ZONA URBANA/PERIFERICA

cca. 60 UNITATI, NIVEL MEDIU DE PRET

1. ACCESIBILITATEA CAROSABILA

relatia rapida si facila cu o artera importanta de relationare cu orasul intrare fluenta (preferabil giratoriu), dimensionare min.2 benzi/sens (14 m carosabil) semnalizare corespunzatoare, ierarhizarea circulatiilor interioare (ex. de la 14 m la min.7m

carosabil artere dublu sens, min.6m artere sens unic) fluenta circulatiilor interioare (prin traseu geometric controlat,intersectii corect rezolvate, spatii de refugiu pentru transport incomun, spatii pentru parcari laterale, benzi pentru biciclete pe traseespecial concepute)


15/43

2. ACCESIBILITATEA PIETONALA

Sistem pietonal integrat = circulatii pietonale trotuare + circulatiipietonale si platforme (piete) de promenada/ comerciale /deagrement/sport

Dimensionarea trotuarelor in raport cu tipul de strada gabaritulstrazii + functiunile dominante

Separarea circulatiilor pietonale de cele carosabile- spatiu plantatintermediar

Orientarea si utilizarea elementului natural lac, padure, spatiuamenajat de tip parc, scuaruri/ gradini de cartier,

Relationarea sistemului pietonal cu zonele de invatamant (scoala,cresa, gradinita)

Relationarea sistemului pietonal cu arterele si nucleele comerciale siin relatie cu transportul in comun si cu pistele de biciclete(incurajarea utilizarii transportului alternativ automobilului)


16/43

3. MIXITATE SI COMPATIBILITATE FUNCTIONALA

Dozarea functiunilor (de la cele mai atractive- comert, servicii, loisir la cele mai putin atractive locuire, depozitare, industrie) in relatiecu gabaritele circulatiilor carosabile propuse

Utilizarea unei mixitati de functiuni in zonele cu caracter central (fiein imobile cu functiuni mixte -comert si servicii la parter, mezanin +locuire al etejele superioare, sau mixitate la nivel zonal)

Evitarea incompatibilitatilor functionale industrie/locuire,depozitare/ locuire, comert /parc, scoala/alimentatie publica

Evitarea crearii de nuclee monofunctionale in zonele de interescentral

Plasarea unitatilor de invatamant obligatoriu (scoala, gradinita) in

raport cu aria de deservire (cca. 50m)- in interiorul zonelor de locuitsi cu deservire de pe artere secundare, dar in vecinatatea statiilor detransport in comun


17/43

4. COERENTA SPATIULUI PLANTAT

Realizarea unui sistem plantat integrat in relatie cu cel pietonal si cu

circulatiile carosabile. Acest sistem plantat trebuie orientat catre elementul natural existent

(daca exista) Sistemul plantat trebuie ierarhizat in corelare cu gradul de interes

public spatiile cele mai mari catre zonele cele mai atractive

Sistemul plantat trebuie sa ajunga sa deserveasca toate zonelepropuse prin gradini, scuaruri, piatete la nivelul fiecarei insule urbane

5. COERENTA INALTIMILOR

Altimetria generala a zonei trebuie conceputa in relatie cu: Topografia naturala a terenului Geometria si gabaritul circulatiilor carosabile Accentele verticale trebuie distribuite astfel incat sa

serveasca semnalizarii si marcarii locurilor semnificativeale ansamblului


18/43


19/43


20/43


21/43


22/43


23/43


24/43

ANSAMBLU LOCUINTE SOCIALE CHITILA


25/43

ANSAMBLU LOCUINTE SOCIALE - CHITILA

CONCEPTUL DE ORGANIZARE LA NIVEL DE


26/43

CONCEPTUL DE ORGANIZARE LA NIVEL DEANSAMBLU

Organizarea de ansamblu a parcelrii a urmrit :

1- Asigurarea dezvoltrii compacte a localitii Chitila(cca 12.500 de locuitori)

2- integrarea fireasc cu vatra existent a localitiiChitila prin continuarea tramei stradale i meninereaunor legturi imediate cu zona central.

3- Punerea n legtur direct a ct mai multor parcelecu elementele favorabile de cadru natural prinorientarea n evantai a strzilor spre Valea Saulei.

4- Realizarea unei mixiti necesare i dorite funcionaleprin rezervarea unei suprafee importante de terenpentru dotri-echipamente colective.

CONCEPTUL DE ARHITECTURA


27/43

CONCEPTUL DE ARHITECTURA

Parcelarul in mediul rural


28/43

Caracteristici: dimensiuni mari ale parcelelor/ tarlale folosinte diferite: locuinta, anexe, agricultura forme neregulate adancime foarte mare accesibilitate redusa

Tipuri de asezari

rurale care duc lastructuri parcelarediferite:

sate care au evoluat in timp,dezvoltare spontana:structura organica

sate de intemeiere,colonizare:structura ordonata pe bazaunor planuri prestabilite

Parcelarul in mediul rural

Tipologie


29/43

Dupa ocupatia dominanta

- satele cu functii predominant agricole - specializate fie incultura cerealelor si a plantelor tehnice, fie in viticultura, fie incresterea animalelor etc.

- satele agro-industriale, unde alaturi de practicarea agriculturiise disting si unele activitati - industriale: prelucrarea lemnului,exploatarea resurselor minerale s.a.

-satele cu functii agricole si de servicii (comert, transporturi,turism).

Dupa numarul locuitorilor

- sate mici (sub 500 locuitori),- sate mijlocii (500- 1500 de locuitori)- sate mari (1500- 4000 de locuitori)-sate foarte mari (cu peste 4000 de locuitori)

Tipologie

Tipologia geografica


30/43

Dupa tipul de organizare:

- Sate risipite, regiuni montane / pastorit/ gospodarii izolate,fiecare avand in jur propriul teren de folosinta;

-Sate rasfirate, prezente in special in regiunile de deal si depodis, au gospodariile situate la distante mai mici unele de altele. Oparte din terenul agricol (livezi, vii, gradini de legume) este cuprinsa

in vatra satului, dar cea mai mare parte ramane in exteriorul vetrei;

-Sate adunate, la campie si in depresiuni,vatra bine conturata

gospodariile sunt lipite unele de altele,

terenurile agricole se detaseazanet in exteriorul vetrei- sat cu piata centrala (tipic pentru Germania,Marea Britanie),

- satul circular (kraal) al crescatorilor de animaledin Africa de Sud,

- satul linear sau satul- strada (in Tarile Romane)

Tipologia geografica

Tipologia morfo spatiala


31/43

satul cu case izolatesatul rsfirat

satul de valesatul ngrmditsatul de-a lungul drumuluisatul dreptunghiularsatul compact adunatsatul circularsatul radial.

Dupa tesut / texura:

Tipologia morfo-spatiala

Diferentierile provin din:

Evolutii istorice diferiteFactori naturaliMentalitati, obiceiuri, traditiiNecesitati de supravietuire/aparareLegi, regulamente

Relatia parcelar - tip de sat


32/43

parcelar

proiectatSat coloniegeometrizat

parcelarmixt-

organic siproiectatSat rasfirat:

parcelartentacularSatadunat

parcelarlinear alungitSat alungit, rasfirat

parcelarcompactSat adunat

Parcelardispersat

Sat risipit

Relatia parcelar - tip de sat


33/43

Evolutia parcelarului in mediul rural


34/43

Cea mai veche form de proprietate n satele romneti a fost stpnirea prinDEVALMASIRE de ctre OBSTILE SATESTI.

-satele devlmae- fiecare familie avea un lot egal n folosin- dar lotul (delni n ara Romneasc,jirebie n Moldova, sesie nTransilvania) se trgea la sori n fiecare an.- pdurea, apele, punile erau folosite n comun.- cu timpul, obtile steti au nceput s se diferenieze, loturiledevenind ereditare i inegale ca ntindere. Astfel a nceput s seformeze o ptur mai nstrit care avea s joace rol conductor nperioada feudala.

Totui, n perioada feudal i chiar pn n perioada modern, s-au pstrat, nspecial n regiunile de munte i de deal, sate libere deinute razesiidin

Moldova, mosnenii(sau moteni) din ara Romneasc, iar n Transilvania iBanat funcionau libercomunitati de avere.

BIBLIOGRFIE RECOMANDATA:Stahl, Henri H., Contribuii la studiul satelor devlmaeromneti, Editura Cartea Romneasc, Bucureti,

1998

Evolutia parcelarului in mediul rural


35/43


36/43


37/43


38/43


39/43


40/43


41/43


42/43


43/43

56820968-Curs-AMTU-II-2011-6-Parcelar

Documents

Transcript of 56820968-Curs-AMTU-II-2011-6-Parcelar