1. INTRODUCERE 1 - primariamotru.ro · 8.1. planul de actiuni privind elaborarea si implementarea...
Transcript of 1. INTRODUCERE 1 - primariamotru.ro · 8.1. planul de actiuni privind elaborarea si implementarea...
CUPRINS
1. INTRODUCERE ........................................................................................................................................... 1
MESAJUL AUTORITĂȚILOR LOCALE ......................................................................................................... 1
2. DESCRIEREA PROCESULUI DE ELABORAREA A PLANULUI STRATEGIC DE
DEZVOLTARE STRATEGIC AL MUNICIPIULUI MOTRU PE PERIOADA 2014 – 2020 ... 4
2.1. INIŢIEREA PROCESULUI DE PLANIFICARE STRATEGICĂ .............................................................. 4 2.2. COMITETUL DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ (CDSE) ......................................................... 5 2.3 ELABORAREA PLANULUI DE DEZVOLTARE STRATEGICĂ AL MUNICIPIULUI MOTRU PE
PERIOADA 2007 – 2013 ................................................................................................................................... 7 2.4. TABELUL NR. 1 - PROPUNERI PENTRU PROIECTE DE INVESTIŢII ÎN MUNICIPIUL MOTRU ... 9 2.5. TABELUL NR. 2 - PRINCIPALELE PROBLEME CU CARE SE CONFRUNTĂ MUNICIPIUL
MOTRU ........................................................................................................................................................... 20 2.6. TABELUL NR. 3 - CENTRALIZATOR: VIZIUNI – CONTRADICŢII – METODE-PROIECTE
LOCALE ÎN MUNICIPIUL MOTRU DIN PARTEA INSTITUŢIILOR PUBLICE ŞI FIRMELOR PRIVATE
.......................................................................................................................................................................... 29
3. PROFILUL COMUNITĂŢII – MUNICIPIUL MOTRU .................................................................. 34
3.1. IDENTIFICAREA ZONEI ........................................................................................................................ 34 3.2. DATE GENERALE DESPRE MUNICIPIUL MOTRU ............................................................................ 38
3.2.1. Date de identificare: .......................................................................................................................... 39 3.2.2. Date privind terenurile ...................................................................................................................... 39 3.2.3. Date despre populaţie ........................................................................................................................ 40 3.2.4. Situaţia gospodăriilor ........................................................................................................................ 40 3.2.5. Situaţia asigurării cu utilităţi ............................................................................................................ 41 3.2.6. Proiecte în curs de implementare: ..................................................................................................... 45 3.2.7. Cadrul natural (informaţii despre relief, ape, zone de agrement, rezervaţii surse de poluare etc. ... 46 3.2.8. Resurse specifice (informaţii cu privire la resursele regenerabile şi neregenerabile disponibile în
zona) ............................................................................................................................................................ 46 3.2.9. Activităţi economice specifice localităţilor (informaţii cu privire la activităţile specifice tradiţionale
şi la perspectiva acestora, alte consideraţii privind activităţile economice din zona); ............................... 47 3.2.10. Starea actuala a municipiului Motru ............................................................................................... 48
3.2.11. MUNICIPIUL MOTRU ESTE CUPRINS ÎN CADRUL STRATEGIILOR DE DEZVOLTARE NAŢIONALĂ,
REGIONALĂ, JUDEŢEANĂ ŞI LOCALĂ, ASTFEL: ................................................................................................... 50 3.2.12. Caracteristici demografice şi sociale ale zonei de acţiune urbană Oraşul Motru şi comparaţie cu
Municipiul Motru ......................................................................................................................................... 50 3.2.13. Restructurarea industriei şi efectele sale ......................................................................................... 58 3.2.14. Preocupările Consiliului Local Motru în contextul dezvoltării socioeconomice a judeţului Gorj .. 58 3.2.15. Şomajul şi efectele sale .................................................................................................................... 60 3.2.16. Nivelul de instruire al populaţiei ..................................................................................................... 61 3.2.17. Structura etnică ............................................................................................................................... 62 3.2.18. Structura religioasă ......................................................................................................................... 62 3.2.19. Structura populaţiei municipiului Motru ......................................................................................... 62 3.2.20. Caracteristici economice – Municipiul Motru ................................................................................ 63 3.2.21. Potenţial de dezvoltare al zonei de acţiune urbană ......................................................................... 65 3.2.22. FACILITĂŢI LOCALE PENTRU INVESTITORI .......................................................................... 66
4. MUNICIPIUL MOTRU CUPRINS ÎN DEZVOLTAREA REGIONALA SUD - VEST
OLTENIA ........................................................................................................................................................... 67
4.1. UNITATEA ADMINISTRATIVĂ TERITORIALĂ - MUNICIPIUL MOTRU ............................................................ 67 4.2. REGIUNI DE DEZVOLTARE - ROMÂNIA 2004 ............................................................................................... 68 4.3. COLABORAREA CONSILIULUI LOCAL MOTRU CU UNITĂŢI ADMINISTRATIVE DIN ALTE STATE ................... 68 4.4. CADRUL STRATEGIC ............................................................................................................................ 68
4.4.1. Cadrul strategic la nivel internaţional şi european ........................................................................... 68 4.4.2. Cadrul strategic la nivel naţional ...................................................................................................... 69
4.4.3. Cadrul strategic la nivel regional ...................................................................................................... 69 4.4.4. Cadrul strategic la nivel judeţean ..................................................................................................... 70 4.4.5. Cadrul strategic la nivel local ........................................................................................................... 71
5. DIRECŢII STRATEGICE DE DEZVOLTARE PRIVIND DEZVOLTAREA
MUNICIPIULUI MOTRU PENTRU ANII 2014 - 2020 .................................................................... 73
5.1. DIRECŢII STRATEGICE DE DEZVOLTARE ........................................................................................ 73 5.2. ACŢIUNI PRIVIND DEZVOLTAREA STRATEGICĂ .......................................................................... 74 5.3. ANALIZA SWOT - FACTORII DE INFLUENŢE - (PUNCTE SLABE, PUNCTE TARI, OPORTUNITĂŢI,
AMENINŢĂRI) .................................................................................................................................................... 81
6. PROGRAME DE DEZVOLTARE LOCALĂ ...................................................................................... 88
6.1. PROGRAME CU PLANURI INTEGRATE DE DEZVOLTARE URBANĂ ...................... 88 6.2. PROGRAME DE PROIECTE INTEGRATE ÎN ASOCIAȚII DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARE ...................... 92
6.2.1. Programul vizând protecţia resurselor de apă, sisteme integrate de alimentare cu apă, staţii de
tratare, canalizare şi staţii de epurare ........................................................................................................ 92 6.2.2. Programul vizând crearea de sisteme integrate de gestionare a deşeurilor la nivel regional,
închiderea depozitelor de deşeuri neconforme ............................................................................................ 93 6.2.3. Programul vizând dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice ....................... 94
6.3. PROGRAMUL PRIVIND CREŞTEREA CALITĂŢII VIEŢII ŞI A SERVICIILOR PUBLICE .............. 95 6.3.1. ALINIEREA SERVICIILOR PUBLICE LA STANDARDE EUROPENE ........................................... 95 6.3.2. PROTECŢIE A MEDIULUI .............................................................................................................. 96 6.3.3. PROTEJAREA CETĂŢEANULUI...................................................................................................... 97
6.4. PRIORITĂȚI DE FINANȚARE ............................................................................................................... 98 6.4.1. Îmbunătățirea capitalului uman prin creșterea ratei de ocupare a forței de muncă și politici mai
bune privind incluziunea socială și educația ............................................................................................... 98 6.4.2. Dezvoltarea unei infrastructuri moderne pentru creștere și locuri de muncă .................................. 99 6.4.3. Promovarea competitivității economice și a dezvoltării locale ........................................................ 99 6.4.4. Optimizarea utilizării și protejării resurselor și activelor naturale ................................................ 100 6.4.5. Modernizarea și consolidarea administrației .................................................................................. 100
6.5. PROGRAM PRIVIND DEZVOLTAREA SOCIALĂ............................................................................. 101 PROGRAM PRIVIND DEZVOLTAREA ŞI REABILITAREA FONDULUI DE LOCUINŢE ................................................ 101 6.6. PROGRAMUL DE MODERNIZARE A ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE ........................................ 101
6.6.1.Programul de modernizare a activităţilor comerciale .................................................................... 101 6.6.2. Facilităţi fiscale şi financiare acordate categoriilor defavorizate .................................................. 102
6.7. PROGRAM DE MĂSURI PRIVIND LUCRĂRILE PUBLICE .............................................................. 102 6.8. PROGRAMUL DE PROIECTE PENTRU ANII 2014 - 2020 ................................................................. 103
7. PROIECTE DE INVESTIŢII IDENTIFICATE LA NIVELUL MUNICIPIULUI MOTRU ŞI
PREVĂZUTE A SE IMPLEMENTA ÎN PERIOADA 2014-2020 ................................................ 107
7.1. PROIECTE DE INVESTIŢII DE INFRASTRUCTURĂ MEDIE ŞI MARE IDENTIFICATE LA
NIVELUL MUNICIPIULUI MOTRU PREVĂZUTE PENTRU PERIOADA 2014-2020 ............................ 107 7.2. PORTOFOLIUL DE PROIECTE PENTRU COMUNITATEA RROMĂ DIN MUNICIPIUL MOTRU PE
PERIOADA 2014-2020 .................................................................................................................................. 120 7.3. PORTOFOLIUL DE PROIECTE MUNICIPALE 2014 - 2020 PENTRU DEZVOLTAREA
INFRASTRUCTURII AFERENTE SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITĂŢI PUBLICE: APĂ-
CANALIZARE; MANAGEMENTUL DEŞEURILOR; ÎNCĂLZIRE URBANĂ ÎN SISTEM
CENTRALIZAT; TRANSPORT PUBLIC .................................................................................................... 122 7.4. PORTOFOLIUL DE PROIECTE 2014 - 2020 PENTRU DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII
AFERENTE ÎÎNNVVĂĂŢŢĂĂMMÂÂNNTTUULLUUII ÎÎNN MMUUNNIICCIIPPIIUULL MMOOTTRRUU .................................................................. 127 7.5. PORTOFOLIUL DE PROIECTE 2014 - 2020 PENTRU DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII
AFERENTE CCUULLTTUURRIIII ÎÎNN MMUUNNIICCIIPPIIUULL MMOOTTRRUU ................................................................................... 129 7.6. PORTOFOLIUL DE PROIECTE 2014 - 2020 PENTRU DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII
AFERENTE AASSIISSTTEENNŢŢEEII ŞŞII PPRROOTTEECCŢŢIIEEII SSOOCCIIAALLEE ÎÎNN MMUUNNIICCIIPPIIUULL MMOOTTRRUU .................................. 130
8. PLANUL DE MĂSURI ŞI ACŢIUNI LA NIVEL LOCAL PRIVIND ÎNCADRAREA
EUROPEANĂ PENTRU ANII 2014 - 2020 ..................................................................................... 132
8.1. PLANUL DE ACTIUNI PRIVIND ELABORAREA SI IMPLEMENTAREA ACQUIS -ULUI
COMUNITAR LA NIVELUL MUNICIPIULUI MOTRU 2014-2020 .......................................................... 132 8.2. PROGRAM DE MĂSURI CU PRIVIRE LA ÎNCADRAREA ÎN STRUCTURILE UE ÎN PERIOADA
2014 ÷ 2020 .................................................................................................................................................... 140 8.3. PROGRAM DE ACTIVITĂŢI ORGANIZATE LA NIVELUL MUNICIPIULUI MOTRU CU PRIVIRE
LA ÎNCADRAREA ÎN STRUCTURILE UE ÎN PERIOADA 2014 ÷ 2020 ................................................... 143
9. STRATEGIA INVESTIŢIONALĂ A MUNICIPIULUI MOTRU PENTRU ANII 2014 -
2020 .................................................................................................................................................................. 147
9.1. OBIECTIVE STRATEGICE ................................................................................................................... 149 9.2. EVALUAREA SITUAŢIEI ACTUALE ................................................................................................. 150 9.3. OPORTUNITĂŢI DE AFACERI ........................................................................................................... 152 9.4 DOMENII DE INTERES PENTRU INVESTITORI ................................................................................ 156 9.5 FACILITĂŢI LOCALE PENTRU INVESTITORI................................................................................ 157 9.6. ACŢIUNI NECESARE PENTRU CREŞTEREA INVESTIŢIILOR ...................................................... 158 9.7. PLANUL DE ACŢIUNI PENTRU REALIZAREA STRATEGIEI INVESTIŢIONALE A
MUNICIPIULUI MOTRU PE ANII 2014-2020 ............................................................................................ 159
10. PRINCIPALELE OBIECTIVE PRIORITARE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
LOCALE DIN MUNICIPIUL MOTRU .................................................................................................... 161
10.1. OBIECTIVE PRIORITARE PENTRU ANUL 2013 ............................................................................. 161 10.2. OBIECTIVE PRIORITARE PENTRU MANDATUL 2012- 2016 ....................................................... 162 10.3. OBIECTIVE PRIORITARE PENTRU PERIOADA 2013-2020 ........................................................... 163
11. POLITICA DE GESTIONARE ŞI IDENTIFICARE A RESURSELOR FINANCIARE... 164
11.1. SURSE DE FINANŢARE DIN FONDURI EUROPENE ..................................................................... 164 11.2. SURSE DE FINANŢARE DIN PROGRAME NAŢIONALE ............................................................... 168 11.3. SURSE DE FINANŢARE PRIN PARTENERIAT PUBLIC-PRIVAT ................................................. 169 11.4. SURSE DE FINANŢARE DIN CREDITE BANCARE ........................................................................ 170 11.5. SURSE DE FINANŢARE DIN BUGETUL LOCAL ............................................................................ 172 11.6. ALTE SURSE DE FINANŢARE. ......................................................................................................... 173
12. CAPACITATEA FINANCIARĂ ŞI DE IMPLEMENTARE DE PROIECTE A
CONSILIULUI LOCAL MOTRU.............................................................................................................. 176
12.1. SITUAŢIA FINANCIARĂ A CONSILIULUI LOCAL MOTRU ......................................................... 176 12.2. ANALIZA VENITURILOR .......................................................................................................................... 186 12.3. ANALIZA CHELTUIELILOR ....................................................................................................................... 187 12.4. CAPACITATEA CONSILIULUI LOCAL DE RAMBURSARE A DATORIEI......................................................... 187 12.5. LISTA DE PROIECTE UE IMPLEMENTATE DE CONSILIULUI LOCAL MOTRU ÎN PERIOADA
2000 – 2013 .................................................................................................................................................... 188 12.6. LISTA DE PROIECTE UE AFLATE ÎN IMPLEMENTARE DE CONSILIULUI LOCAL MOTRU ÎN
2013 ................................................................................................................................................................ 199
1. INTRODUCERE
Prezentul document este o strategie de dezvoltare locală a Municipiului Motru pe
perioada 2014 – 2020.
Strategia a fost elaborată participativ de către liderii comunităţii, membrii comunităţii şi
alţi parteneri în colaborare: firma specializată, instituții și societăți comerciale locale.
… Dezvoltarea este un concept larg utilizat începând cu al doilea război mondial. Există multe teorii
care se concentrează asupra celei mai bune metode de a realiza dezvoltarea, însă cheia dezvoltării durabile constă în „acceptanta clientului” adică în satisfacerea necesităţilor pe care cetăţenii le percep şi în soluţionarea problemelor care le afectează viaţa. Prin urmare, dacă prin definiţie dezvoltarea durabilă este aceea care face legătura între generaţii înseamnă că generaţiile de azi vor hotărî viitorul celor care urmează, iar ceea ce doresc oamenii pentru urmaşii lor nu putem realiza decât cu consultarea lor, cu colaborarea lor şi mai ales cu acceptul lor.
Principiul programării este unul din elementele esenţiale ale operaţionalizării Fondurilor
Structurale şi se referă la pregătirea planurilor multianuale de dezvoltare, care se realizează pe baza deciziilor luate în parteneriat cu Statele Membre UE printr-o serie de etape succesive. Planurile trebuie realizate de jos în sus pentru a cuprinde necesităţile reale, identificate obiectiv.
… În timpul elaborării planului strategic al comunităţii s-a pornit de la necesităţile locale,
care au fost împărţite pe domenii de interes cu scopul delimitării domeniilor de cuprindere a
strategiei care mai apoi sa fie integrate în strategiile de dezvoltare a judeţului Gorj.
Planul strategic de dezvoltare social-economică al Municipiului Motru a fost elaborat
în mod participativ, prin implicarea reprezentanţilor tuturor grupurilor social demografice din
comunitate. Participarea populaţiei la elaborarea planului strategic de dezvoltare social-
economică va contribui la creşterea spiritului de iniţiativă a oamenilor din comunitate, la
implicarea păturilor vulnerabile în procesul de luare a deciziilor şi la responsabilizarea
comunităţii pentru deciziile luate şi pentru întreg procesul de dezvoltare. Totodată, implicarea
tuturor actorilor din comunitate va spori gradul de dezvoltare a parteneriatului dintre
administraţia publică locală, organizaţiile comunitare şi businessul privat în direcţia
soluţionării problemelor comunitare.
MESAJUL AUTORITĂȚILOR LOCALE
Dezvoltarea şi modernizarea comunităţii noastre constituie o prioritate pentru
perioada care urmează și se înscrie pe drumul început în 2007 respectiv, prin elaborarea și
implementarea Planului Strategic de Dezvoltare a Municipiului Motru pe perioada 2007-2013.
La baza rezultatelor unei dezvoltări durabile urbane stau utilizarea eficientă a
investiţiilor, continuitatea și amplasarea acestora. Astfel, este absolut necesară o bună
cunoaştere a cererii generate de nevoile economice precum și necesităţile sociale care trebuie
integrate într-o viziune strategică. Pentru a obţine finanţări europene pentru proiectele care
vizează dezvoltarea socio-economică, comunităţile locale trebuie să justifice necesitatea
proiectelor prin faptul că ele se regăsesc într-un plan strategic bine fundamentat şi agreat de
întreaga comunitate.
Planificarea strategică este un proces sistematic, prin care comunitatea motreană poate
să-şi creeze imaginea viitorului şi poate concepe etapele necesare de parcurs, funcţie de
resursele locale și potențialul social. O dezvoltare economică locală reuşită, alături de un spirit
democratic dezvoltat în mentalitatea cetăţenilor, demonstrează faptul că sistemul democratic
este funcţional şi cele mai importante forţe din comunitate operează într-un cadru deschis şi
transparent.
Planul Strategic al municipiului Motru reprezintă garanţia că există în Unitatea
Administrativă Teritorială Motru un management performant raportat la utilizarea eficientă a
resurselor financiare - bugetare și extrabugetare. Strategia locală elaborată pentru perioada
2014-2020 formulează viziunea, misiunea, obiectivele, tehnicile adoptate, defineşte mediul în
care administraţia funcţionează şi serviciile aduse comunităţii, permite manifestarea
personalităţii şi reprezintă voinţa comunităţii de creare a unui sistem de valori locale şi de
promovare a acţiunilor de îmbunătăţire continuă.
Procesul de elaborare a planificării strategice în vederea dezvoltării durabile a
localităţii s-a desfăşurat mod participativ cu o largă viziune și responsabilitate, prin
participarea directă a cetățenilor în luarea deciziilor locale pentru viitorul municipiului nostru.
4
2. DESCRIEREA PROCESULUI DE ELABORAREA A
PLANULUI STRATEGIC DE DEZVOLTARE STRATEGIC AL
MUNICIPIULUI MOTRU PE PERIOADA 2014 – 2020
2.1. INIŢIEREA PROCESULUI DE PLANIFICARE STRATEGICĂ
O comunitate urbană modernă trebuie să promoveze o viziune strategică de dezvoltare
în viitor. Lipsa unei asemenea viziuni conduce la o activitate administrativă haotică - cu
pierderi oportunităţi şi consum iraţional de resurse financiare. Experienţa internaţională a
demonstrat că proiectele şi programele operaţionale funcţionează cel mai bine atunci când
există o coordonare la nivel strategic.
Procesul de Planificare Strategică (PPS) a vizat definirea reperelor strategice de
dezvoltare a comunităţii pe o perioadă de 7 ani. Etapele metodologice principale au fost
următoarele: realizarea unei analize preliminare, stabilirea viziunii asupra dezvoltării
strategice a comunităţii, analiza sectorială a domeniilor strategice principale şi articularea
documentului strategic. Principiile care au stat la baza PPS au fost asigurarea implicării
comunităţii, transparenţa, obiectivitatea, coerenţa şi continuitatea demersului.
Pentru a da rezultate, planificarea strategică trebuie însoţită de promovarea unui
management strategic integrat la nivelul administraţiei publice capabil să identifice şi să
speculeze oportunităţile apărute în beneficiul comunităţii.
Administraţia publică locală a Municipiului Motru a înţeles necesitatea elaborării
planului de dezvoltarea socio-economică a localităţii în mod participativ în vederea unei
dezvoltări durabile a localităţii, astfel a fost emisă Hotărârea Consiliului Local Motru nr.
8/31.01.2013 - privind aprobarea realizării Planului Strategic de Dezvoltare al Municipiului
Motru pe perioada 2014 – 2020.
Cu ajutorul cetăţenilor, Consiliului Local Motru şi Aparatului de Specialitate al
Primarului Municipiului Motru şi Primar ing. Dorin Hanu, prin firma specializată, a fost
realizat ”PLANUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE STRATEGIC AL MUNICIPIULUI
MOTRU PE PERIOADA 2014 – 2020”.
Procesul a început cu întâlnirea consilierilor pe probleme de proiecte şi programe
comunitare din cadrul Primăriei Motru şi Primarul Municipiului Motru ing. Dorin Hanu.
Astfel, s-a făcut bilanţul PLANULUI STRATEGIC DE DEZVOLTARE STRATEGIC AL
MUNICIPIULUI MOTRU PE PERIOADA 2007 – 2013 şi sa propus realizarea unui nou plan
strategic pentru următorii 7 ani. Au fost subliniate importanţa elaborării planului şi s-au
stabilit paşii de urmat în vederea elaborării participative.
A fost constituit Comitetul Organizaţional (CO) prin aprobarea in Consiliul Local a
componenţei acestora, a Regulamentului de activitate şi a Planului de acţiuni prin Hotărârea
Consiliului Local Motru - privind aprobarea componenţei Comitetului Organizaţional (CO), a
Regulamentului de Activitate al CO, a Planului de Acţiuni al CO şi a divizării Municipiului
Motru pe zone de activitate în vederea elaborării Planului Strategic de Dezvoltare al
Municipiului Motru pe perioada 2014 – 2020
A fost constituit Comitetul Organizaţional şi Comitetul de Dezvoltare Socio-Economică
(CDSE) prin aprobarea in Consiliul Local a componenţei acestora, a Regulamentului de
activitate şi a Planului de acţiuni prin HOTÂRÂREA Consiliului Local Motru - privind
aprobarea componenţei Comitetului de Dezvoltare Socio-Economică (CDSE), a
5
Regulamentului de Activitate al CDSE şi a Planului de Acţiuni al CDSE în vederea elaborării
Planului Strategic de Dezvoltare al Municipiului Motru pe perioada 2014 – 2020.
A fost încheiat contract pentru realizarea ”PLANUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE
STRATEGIC AL MUNICIPIULUI MOTRU PE PERIOADA 2014 – 2020”. Astfel firma
specializată a pornit colaborarea cu membrii CO şi CDSE care au fost instruiţi în metode de
abordare şi consultare a comunităţii în vederea identificării necesităţilor pentru stabilirea
domeniilor de cuprindere a strategiei.
2.2. COMITETUL DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ (CDSE)
Comitetul de Dezvoltare Socio-Economică a fost constituit pe baza propunerilor
membrilor Comitetului Organizaţional fiind aleşi lideri locali pentru fiecare zonă de activitate
pentru a reprezenta şi a le exprima doleanţele cetăţenilor astfel încât să fie acoperite toate
domeniile de cuprindere a strategiei. Membrii propuşi să facă parte din CDSE au fost
consultaţi de către Comitetul Organizaţional, în legătură cu voinţa de a face parte în mod
voluntar din CDSE iar în urma consultărilor a fost stabilită componenţa finală a CDSE care a
fost aprobată prin Hotărârea Consiliului Local Motru - privind aprobarea componenţei
Comitetului de Dezvoltare Socio-Economică (CDSE), a Regulamentului de Activitate al
CDSE şi a Planului de Acţiuni al CDSE în vederea elaborării Planului Strategic de Dezvoltare
al Municipiului Motru pe perioada 2014 – 2020.
În Planul de acţiuni al Comitetului Organizaţional (CO) şi COMITETUL DE
DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ (CDSE) sunt cuprinse următoarele acţiuni/activităţi:
informarea cetăţenilor despre desfăşurarea activităţilor cu privire la dezvoltarea
municipiului Motru;
deplasarea în comunitate a membrilor CO;
constituirea focus-grupurilor şi dezbateri în comunitate;
dezbatere publică;
centralizare date finale;
concluzii/propuneri.
Au fost expuse metodele de consultare a comunităţii: focus-grupuri, metoda discuţiei,
şedinţa de analiză. Membrii CO şi CDSE au decis să utilizeze metoda focus grupurilor.
Procesul de abordare a comunităţii a durat 2 săptămâni, după care a urmat şedinţa de analiză a
cercetării efectuate în rândul cetăţenilor, fiind centralizate – CONCLUZII rezultate în urma
consultării comunităţii, în vederea elaborării Planului de Dezvoltare Strategică al
Municipiului Motru pe perioada 2014 – 2020.
Comitetul Organizaţional împreună cu Comitetul de Dezvoltare Socio-Economică a
efectuat un exerciţiu de cercetare în Municipiul Motru în vederea elaborării Planului de
Dezvoltare Socio-Economică al municipiului.
Pentru efectuarea cercetării s-au organizat întâlniri publice cu cetăţenii în vederea
identificării principalelor probleme pentru care cetăţenii solicită rezolvare, respectiv propuneri
pentru investiţii pentru perioada 2014 – 2020. De asemenea s-a cercetat şi percepţia
cetăţenilor faţă de autorităţile locale şi modul cum aceştia văd implicarea în rezolvarea
problemelor locale.
CONCLUZII
rezultate în urma consultării comunităţii, în vederea elaborării Planului de Dezvoltare
Strategică al Municipiului Motru pe perioada 2014 – 2020.
1. Cetăţenii solicită sprijinul autorităţilor locale:
6
2. Peste 60% declară că au apelat la autorităţile locale, ponderea cea mai mare
reprezentând-o probleme social-economice: curăţenia şi amenajarea străzilor, reparaţii
străzi/canale, obţinere de fonduri, reparaţia blocurilor, sprijin pentru activităţi
culturale, probleme ecologice.
3. Proporţia în care problemele au fost soluţionate total sau parţial este de 70%, dintre
acestea 85% fiind probleme social-economice.
4. Interesul autorităţilor faţă de problemele localităţii este considerat: Mare (este de peste
50%).
5. Cetăţenii conştientizează faptul că în rezolvarea problemelor locale trebuie
implicaţi mai mulţi actori locali:
Cetăţenii Municipiului Motru;
Consiliul Local Motru;
Primarul cu Aparatul de Specialitate al Primarului;
Instituţiile ale APL;
Consiliul Judeţean Gorj;
Biserica Ortodoxă Română.
6. Schimbările dorite pentru o viaţă mai bună se pot grupa astfel:
Creşterea salariilor, a pensiilor şi un nivel de trai mai bun;
Schimbarea mentalităţii guvernanţilor, aleşilor locali şi a cetăţenilor;
Locuri de muncă în zonă în special pentru tineri;
Schimbarea aspectului oraşului (vopsire şi izolaţii termice la blocuri,
rezolvarea problemei câinilor vagabonzi);
Stabilitate politică, economică şi legislativă;
Dotări sociale, economice şi culturale;
Rezolvarea problemelor sociale ale persoanelor cu handicap şi ale
pensionarilor.
7. Din modul cum apreciază cetăţenii anumite domenii, accesul la utilităţi şi
servicii, se observă:
Starea drumurilor care leagă comunitatea de exterior cât şi cele interne: Bună.
Posibilitatea petrecerii timpului liber - un domeniu cu apreciere negativă, se
consideră că cetăţenii au puţine oportunităţi de petrecere a timpului liber.
Starea spaţiilor destinate activităţilor cultural-sportive este apreciată ca bună.
Accesul la serviciile sociale pentru persoanele dezavantajate este considerat
satisfăcător cu speranţă de îmbunătăţire.
Accesul la mijloacele de transport în comun este apreciat ca foarte bun.
Problematica locală identificată de cetăţenii municipiului Motru a fost
centralizată conform tabelelor anexate:
1. Tabelul nr. 1 - PROPUNERI PENTRU PROIECTE DE INVESTIŢII
ÎN MUNICIPIUL MOTRU;
2. Tabelul nr. 2 - TABELUL nr. 2 - PRINCIPALELE PROBLEME CU
CARE SE CONFRUNTĂ MUNICIPIUL MOTRU.
3. TABELUL nr. 3 - CENTRALIZATOR: VIZIUNI – CONTRADICŢII
– METODE-PROIECTE LOCALE ÎN MUNICIPIUL MOTRU DIN
PARTEA INSTITUŢIILOR PUBLICE ŞI FIRMELOR PRIVATE
7
2.3 ELABORAREA PLANULUI DE DEZVOLTARE STRATEGICĂ AL MUNICIPIULUI MOTRU PE PERIOADA 2014 – 2020
CO, CDSE împreună cu firma specializată au întocmit planul de activităţi în vederea
elaborării planului de dezvoltarea socio-economică. În prima etapă s-a trecut la instruirea
CDSE în vederea elaborării planului şi diseminării rezultatelor înspre cetăţeni, apoi la
elaborarea planului prin metoda fundamentală de seminar.
Elaborarea planului a început cu seminarul pregătitor în care au fost expuse:
- necesitatea elaborării planurilor strategice participative;
- importanţa planificării participative;
- surse de finanţare existente şi viitoare;
- analiza SWOT
- factori implicaţi, factori de decizie-analiză stakeholderi.
Etapa de elaborare a PLANULUI STRATEGIC DE DEZVOLTARE SOCIAL-
ECONOMICĂ A MUNICIPIULUI MOTRU PE 2014-2020, a cuprins următoarele activităţi:
Facilitarea procesului de creare a Grupurilor tematice de lucru specializate pe
direcţii strategice elaborate.
În urma Seminarului Direcţiilor strategice organizat în vederea elaborării Planul
strategic de Dezvoltare social-economică a municipiului Motru au rezultat
DIRECŢII STRATEGICE PRINCIPALE, astfel :
1) Administraţie publică locală, Instituţii şi servicii publice:
Modernizarea administraţiei publice locale,
Întărirea capacităţii instituţionale,
Asigurare de servicii publice eficiente către cetăţean;
2) Urbanism şi Dezvoltare şi Reabilitare Urbană:
Actualizarea planului urbanistic,
Întărirea mecanismului de atragere de fonduri;
3) Economie locală:
Crearea unui cadru favorabil investitorilor,
Elaborarea si implementarea strategiei de dezvoltare a municipiului,
Promovare a municipiului - cunoaştere şi informare publică;
4) Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor (IT & C):
Modernizarea infrastructurii locale IT & C,
Conectarea la reţele informatice naţionale şi internaţionale;
5) Cultura:
Implicarea cetăţenilor în viaţa comunităţii,
Realizarea de înfrăţiri cu alte comunităţi,
Cultivarea spiritului civic;
6) Întărirea Coeziunii Sociale şi a Solidarităţii Comunitare, Reducerea Sărăciei:
Îmbunătăţirea infrastructurii de sănătate şi asistentă socială
7) Protecţia Mediului:
Mediu înconjurător şi cetăţeanul,
Realizarea unui sistem integrat.
In elaborarea strategiei de dezvoltare s-a ţinut cont de principiile adoptate la nivelul
Uniunii Europene şi a documentelor de politici publice din România.
8
Principiul central al strategiei este principiul dezvoltării durabile, cu respectarea
celor trei dimensiuni: ecologică, economică şi socială: atingerea performanţelor de mediu impuse de Uniunea Europeană şi de strategia
naţională privind dezvoltarea durabilă,
creşterea competitivităţii administraţiei publice locale;
accelerarea progresului economic şi social prin stabilirea de noi obiective.
Elaborarea Planului Strategic a fost un proces participativ, care a integrat principiul
participării şi transparenţei. În toate consultările au participat reprezentanţi ai sectorului
public, privat şi a societăţii civile.
În cadrul procesului de elaborare a Strategiei a avut în vedere coordonarea şi
armonizarea elementelor de planificare strategică (obiective, domenii de intervenţie, proiecte
etc.).
9
2.4. TABELUL nr. 1 - PROPUNERI PENTRU PROIECTE DE INVESTIŢII ÎN MUNICIPIUL MOTRU
Nr. crt.
Denumire proiecte de investiţii propuse
Descrierea principalelor activităţi ale proiectului
Perioada propusă pentru realizare
ZONA DE ACTIVITATE NR. 1 - ASOCIAŢIA DE PROPRIETARI NR. 1
1. Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe
- anvelopare , exterioară - reabilitarea reţelei termice
2014-2015
2. Construirea unui centru de recuperare a persoanelor cu handicap locomotor
- destinat ocrotirii persoanelor adulte cu handicap, care oferă următoarele servicii sociale: găzduire, recuperare prin activităţi desfăşurate în ateliere de terapie ocupaţionala, integrare/reintegrare sociala, asistenta sociala, asistenta psihologica, asistenta medicala.
2014 - 2017
3. Crearea unui parc in zona bl. N9 - transformarea locului de joaca in parc pentru copii, dotarea cu mobilier adecvat pentru joacă, mobilier urban ( băncuţe , coşuri de gunoi, fântână), alei, plantare puieţi , si iluminat nocturn.
2014-2015
4. Acoperirea tuturor blocurilor de locuinţe
- modificarea acoperişurilor din acoperiş tip terasa în acoperiş tip şarpantă
2014-2015
5. Modificarea instalaţiei de apă caldă menajeră prin montarea de panouri solare pe blocuri.
- montare panou solar - modificare instalaţie
2016-2020
6 Reabilitare Centrală termică - modernizarea Centralei termice - modernizarea punctelor termice - izolarea reţelei termice publice
2014 - 2020
7 Construirea unui Centru de asistenţă si consiliere al femeilor cu probleme in familie
- consiliere, psihologică si psihiatrică gratuită pentru femeile cu probleme in familie
2014-2020
ZONA DE ACTIVITATE NR.4 - ASOCIAŢIA nr. 3
1
Centru sportiv pentru copii si
adulţi
- o sală de sport in care copii pot practica : înot; gimnastică
aerobică;tenis
2014-2015
2 Creare locuri de muncă pentru femei - se poate deschide o nouă fabrică de confecţii 2015-2020
10
3 Deschiderea unui cinematograf
( in incinta Casei Sindicatelor)
- locuitorii municipiului ar avea un spaţiu in care sa-si petreacă
timpul liber plăcut
2014- 2015
4 Acoperirea bl. C3 , C6, respectiv
E3
- modificarea acoperişurilor din acoperiş tip terasa în acoperiş tip
şarpantă
2013-2015
5 Reabilitare străzi , alei, parcări,
platforme gunoi; instalaţii termice
- reabilitarea parcărilor din zona bl. E3, d1, c2,c5
- strada Liliacului nr. 2;
- strada Solitarilor, nr. 1 ( inclusiv strada paralelă cu baza sportivă
a Sc. Gen . Nr. 1)
- sunt 2 platforme de gunoi la 545 de apartamente
2013-2015
6 Crearea unui spaţiu de joacă - - Amenajarea unui astfel de spaţiu in zona 2014-2016
ZONA DE ACTIVITATE NR 5- ASOCIAŢIA de LOCATARI NR.5
1 Extinderea si reabilitarea sistemelor
de apă si apă uzată Reabilitarea
sistemului de termoficare in
municipiul Motru
- lucrări de modernizare si reabilitare
- lucrări de extindere
2014-2020
2 Reabilitate Colegiu Tehnic Motru - reabilitarea campusului şcolar ( modernizare, reabilitare ) 2014-2016
3 Hidroizolatie terase blocuri (
acoperiş)
- modificarea acoperişurilor din acoperiş tip terasa în acoperiş tip
şarpantă . Lucrări necesare la bl. 1 bis, 2,3,4,5, şi H4-H7
2014-2016
4 Reabilitarea termică a blocurilor de
locuinţe
- anvelopare , exterioară
- reabilitarea reţelei termice , la bl. F1, F2,1bis, 2,3,4,5 si H4-H7
2014-2016
5 Reabilitare , alei pietonale,
extinderi parcări, străzi
- reabilitarea străzilor din zona bl. F2 şi bl. 2 bis; bl. 1bis şi 3 bis
; bl. 4 bis si 5 bis
2014-2016
6 Amenajarea unui parc in zona bl.
1 bis
- Amenajarea parcului prin , dotarea cu mobilier adecvat pentru
joacă, mobilier urban ( băncuţe , coşuri de gunoi, fântână), alei,
plantare puieţi , si iluminat nocturn.
2014-2016
ZONA DE ACTIVITATE NR 6 - ASOCIAŢIA de LOCATARI NR.6
1 Reabilitarea blocului M 13 - acoperirea modificarea acoperişului din acoperiş tip terasa în
acoperiş tip şarpantă
- înlocuire coloane agent termic de la punctul termic până la
instalaţiile individuale
- înlocuire coloane apă potabilă şi apă caldă menajeră - înlocuire coloane evacuare a apelor şi reziduurilor menajere la
2014-2015
11
subsol
- studiul de rezistenţă la seisme al blocurilor şi consolidarea în caz
de necesitate
- reparaţie faţade blocuri şi termoizolaţie
- amenajarea subsolurilor blocurilor
- dezinsecţie şi deratizare
2 Reabilitarea reţelei de apă potabilă - Înlocuire coloane apă potabilă 2014-2016
3 Reabilitarea structurii de canalizare - înlocuire coloane evacuare a apelor şi reziduurilor menajere la
subsol
2014-2016
4 Construirea unui centru
specializat pentru colectarea
deşeurilor de hârtie şi plastic
- obiectivul principal este transformarea activităţii de îndepărtare a
deşeurilor intr-o activitate complexa de management al deşeurilor,
prin reutilizarea deşeurilor.
2014-2016
5 Dotarea Spitalului Municipal Motru - dotarea cu aparatură performantă: ecograf, tomograf, mamograf 2015-2017
6 Amenajarea in cadrul casei
Multiculturală a unei săli pentru
activităţi cultural – educaţionale
pentru copii
- desfăşurarea de activităţi, ca de ex.: spectacole de teatru si
păpuşi
2014-2016
7 Reabilitare , alei pietonale,
extinderi parcări,
- reabilitarea parcărilor din zona bl. l1, l2, m13, m9
- extindere parcare la bl. m9-m10
2014-2016
8 Înfiinţarea unui adăpost pentru
câinii comunitari
- identificarea terenului, unde se poate construi un adăpost pentru
câinii comunitari ;
- identificarea resurselor financiare pentru asigurarea funcţionării
adăpostului
2014-2015
ZONA DE ACTIVITATE NR.8 - ASOCIAŢIA de LOCATARI NR.8
1 Reabilitarea Termica , Acoperirea
Blocurilor Tip Şarpantă La Bl. H3,
J1,6,7,8 BIS Şi H8-H11<
Aticulul Bl. 6 BIS este deteriorat 100%
- acoperirea modificarea acoperişului din acoperiş tip terasa în
acoperiş tip şarpantă
- înlocuire coloane agent termic de la punctul termic până la
instalaţiile individuale
- înlocuire coloane apă potabilă şi apă caldă menajeră
2014
12
- înlocuire coloane evacuare a apelor şi reziduurilor menajere la
subsol
- studiul de rezistenţă la seisme al blocurilor şi consolidarea în caz
de necesitate
- reparaţie faţade blocuri şi termoizolaţie
- amenajarea subsolurilor blocurilor
dezinsecţie şi deratizare
2 Reabilitarea sistemelor de apă şi
apă uzată
- înlocuire coloane apă potabilă şi apă caldă menajeră
- înlocuire coloane evacuare a apelor şi reziduurilor menajere la
subsol
2014-2016
3 Amenajarea unui parc in zona bl.
8 bis
- Amenajarea parcului prin , dotarea cu mobilier adecvat pentru
joacă, mobilier urban ( băncuţe , coşuri de gunoi, fântână), alei, plantare puieţi , si iluminat nocturn.
2014-2016
ZONA DE ACTIVITATE NR.9 - ASOCIAŢIA de LOCATARI NR.9
1 Modernizarea Centralei termice;
Reabilitarea reţelei de agent termic
- lucrări de modernizare si reabilitare 2014-2020
2 Reabilitarea blocurilor din
Asociaţia nr.9;
Acoperirea bl. Bl. B2G
- acoperirea modificarea acoperişului din acoperiş tip terasa în
acoperiş tip şarpantă
- înlocuire coloane agent termic de la punctul termic până la
instalaţiile individuale - înlocuire coloane apă potabilă şi apă caldă menajeră
- înlocuire coloane evacuare a apelor şi reziduurilor menajere la
subsol
- studiul de rezistenţă la seisme al blocurilor şi consolidarea în caz
de necesitate
- reparaţie faţade blocuri şi termoizolaţie
- amenajarea subsolurilor blocurilor
- dezinsecţie şi deratizare
2014-2015
3 Amenajarea unui spaţiu de joaca în
Zona B2G - H2 - alea Muncii nr.
3
- nu exista parc;
- înfiinţarea unui parc pentru copii;
- dotarea cu mobilier adecvat pentru joacă, mobilier urban ( băncuţe
, coşuri de gunoi, fântână), alei, plantare puieţi , si iluminat nocturn.
2014-2015
13
4 Amenajarea spatiilor pentru
depozitarea gunoiului menajer
- colectarea deşeurilor pe categorii 2014-2015
5 Reabilitarea sistemului de
distribuţie a apei potabile si a
sistemului de canalizare
- înlocuire coloane apă potabilă şi apă caldă menajeră
- înlocuire coloane evacuare a apelor şi reziduurilor menajere la
subsol către sistemul de canalizare
2016-2018
ZONA DE ACTIVITATE NR. 10 - ASOCIAŢIA DE PROPRIETARI NR. 10
1. Reabilitare Aleilor Independenţei , nr.2, Garoafelor, Bradului
- reabilitare alei carosabile – ranforsare; - realizare carosabil nou din mixtură asfaltică; - reabilitări de parcaje din mixtură asfaltică şi beton de ciment; - realizări de parcaje noi din mixturi asfaltice; - realizări de trotuare noi prin înlocuirea trotuarelor dalate; - încadrarea cu borduri noi; - reamplasarea iluminatului public; - execuţia de parcaje şi semnalizări pe verticală şi orizontală; - refacerea căminelor de vizitare şi ridicare la cotă; - realizarea de canalizare pluvială; - amenajare cu structuri verzi.
2014-2015
2. 1. Reabilitarea blocurilor din cadrul Asociaţiei nr. 10 Motru (blocurile A1 , sc. 1-4 si A ) 2. Reabilitarea instalaţiei de apă menajeră şi canalizare din subsolul blocurilor
- acoperirea modificarea acoperişurilor din acoperiş tip terasa în acoperiş tip şarpantă
- înlocuire coloane agent termic de la punctul termic până la instalaţiile individuale
- înlocuire coloane apă potabilă şi apă caldă menajeră - înlocuire coloane evacuare a apelor şi reziduurilor menajere la
subsol - studiul de rezistenţă la seisme al blocurilor şi consolidarea în
caz de necesitate - reparaţie faţade blocuri şi termoizolaţie - amenajarea subsolurilor blocurilor - dezinsecţie şi deratizare
2014-2015
3 Reamenajare spaţiu de joacă - amenajarea spaţiului de joaca dintre bl. C1 si D1
2014-2015
14
4 Modernizarea instalaţiilor de alimentare şi distribuţie de apă potabilă/canalizare apă uzată la nivelul municipiului Motru, Îmbunătăţirea calităţii apei prin montarea de filtre şi staţie de tratare a apei noi, în conformitate cu standardele europene
- extindere foraje de captare - modernizare staţie de pompare distribuţie cătune - reabilitare bazine de colectare - înlocuire conducte de transport apă potabilă - înlocuire conducte de alimentare-distribuţie apă potabilă - modernizare staţie de epurare a apelor uzate - înlocuire reţea de canalizare - dotare cu staţie de tratare şi montare de filtre - contorizare, etc.
2014-2020
ZONA DE ACTIVITATE NR. 11 - ASOCIAŢIA de LOCATARI NR. 11
1 Reabilitarea blocurilor din cadrul
Asociaţiei nr. 11 Motru ( N5)
- acoperirea modificarea acoperişurilor din acoperiş tip terasa în
acoperiş tip şarpantă
- înlocuire coloane agent termic de la punctul termic până la
instalaţiile individuale
- înlocuire coloane apă potabilă şi apă caldă menajeră
- înlocuire coloane evacuare a apelor şi reziduurilor menajere la
subsol
- studiul de rezistenţă la seisme al blocurilor şi consolidarea în caz de necesitate
- reparaţie faţade blocuri şi termoizolaţie
- amenajarea subsolurilor blocurilor
- dezinsecţie şi deratizare
2014-2017
2 Redeschiderea şi modernizarea Gării
Motru - transport calatori, navetişti
2014
3 Amenajare parc N3- N4 , - transformarea locului de joaca in parc pentru copii, dotarea
cu mobilier adecvat pentru joacă, mobilier urban ( băncuţe ,
coşuri de gunoi, fântână), alei, plantare puieţi , si iluminat
nocturn.
2014-2015
5 Finalizarea zonei de agrement -
Ştrand în municipiul Motru
- construire bazine înot;
- amenajare plajă;
- amenajare teren sport;
- amenajare cabine;
- amenajare împrejmuire
- patinoar pe perioada de iarnă
2014-2015
15
ZONA DE ACTIVITATE NR. 12- ASOCIAŢIA de LOCATARI NR. 12
1 Reabilitarea termică a bl. N8, N7,N6,N5
şi acoperirea blocurilor
Reabilitarea reţelei termice la toate
blocurile din asociaţie
- acoperirea modificarea acoperişurilor din acoperiş tip terasa în
acoperiş tip şarpantă
- înlocuire coloane agent termic de la punctul termic până la
instalaţiile individuale
- înlocuire coloane apă potabilă şi apă caldă menajeră
- înlocuire coloane evacuare a apelor şi reziduurilor menajere la
subsol
- studiul de rezistenţă la seisme al blocurilor şi consolidarea în
caz de necesitate
- reparaţie faţade blocuri şi termoizolaţie
- amenajarea subsolurilor blocurilor
2014-2015
2 Construirea unui trotuar pe str. Mărului
– Macului pe partea bl. N9 – N8 – N7
- reabilitarea zonei 2014-2015
3 Reabilitarea locului de joaca existent
intre bl. N8-N7 si N5-N6
- transformarea locului de joaca in parc pentru copii, dotarea
cu mobilier adecvat pentru joacă, mobilier urban ( băncuţe ,
coşuri de gunoi, fântână), alei, plantare puieţi , si iluminat nocturn.
2014-2016
4 Reabilitare Centrală termică - modernizarea centralei termice
- modernizarea punctelor termice - izolarea reţelei termice publice
2014 - 2020
ZONA DE ACTIVITATE NR. 13 - ASOCIAŢIA de LOCATARI NR. 13
1 Proiect pentru un sistem canalizare - curtarea si preluarea rezidiurilor de la subsoluri 2014-2015
2 Reabilitarea blocurilor ramase din
cadrul Asociaţiei nr. 13 Motru
- acoperirea modificarea acoperişurilor din acoperiş tip terasa în
acoperiş tip şarpantă
- înlocuire coloane agent termic de la punctul termic până la
instalaţiile individuale
- înlocuire coloane apă potabilă şi apă caldă menajeră
- înlocuire coloane apă potabilă şi apă caldă menajeră
- înlocuire coloane evacuare a apelor şi reziduurilor menajere la
2014-2015
16
subsol
- studiul de rezistenţă la seisme al blocurilor şi consolidarea în
caz de necesitate
- reparaţie faţade blocuri şi termoizolaţie
- amenajarea subsolurilor blocurilor
- dezinsecţie şi deratizare
3 Reabilitare reţele stradale zona Bl.12 - reabilitare alei carosabile – ranforsare;
- realizare carosabil nou din mixtură asfaltică;
- reabilitări de parcaje din mixtură asfaltică şi beton de ciment;
- realizări de parcaje noi din mixturi asfaltice;
- realizări de trotuare noi prin înlocuirea trotuarelor dalate;
- încadrarea cu borduri noi;
- reamplasarea iluminatului public; - execuţia de parcaje şi semnalizări pe verticală şi orizontală;
- refacerea căminelor de vizitare şi ridicare la cotă;
- realizarea de canalizare pluvială;
- amenajare cu structuri verzi.
- amenajarea spaţiilor de joacă pentru copii.
2014-2015
4 Colectarea selectivă a deşeurilor - campanie de informare a populaţiei pentru reducerea poluării si
colectarea deşeurilor pe categorii
2014-2015
5 Piste biciclişti - proiect ce va separa traficul de biciclete de cel auto, şi încuraja
folosirea lor ca mijloc de transport ecologic
- modificarea aleilor ( lărgirea lor in acest sens)
2014-2017
6 Proiect pentru câinii maidanezi - gestionarea situaţiei câinilor maidanezi;
- înfiinţarea unui serviciu de ecarisaj;
- amenajarea unui adăpost;
- contribuţia iubitorilor de animale si nu numai , cu diferite
donaţii , pentru întreţinerea lor;
- cabinet medic veterinar;
2014-2015
7 Înfiinţarea unei fabrici de mase plastice - crearea unor locuri , prin construirea sau modernizarea unei
clădiri;
- achiziţii de utilaje;
2014-2015
8 Producerea si comercializarea
ciupercilor
- amenajare spaţiu;
- materie primă
2014-2019
17
9 Înfiinţarea unui atelier de confecţii
metalice
- creare locuri de muncă 2014-2019
10 Serviciu de îngrijire a bătrânilor la
domiciliu
- pensionari cu diferite afecţiuni care nu se pot îngriji singuri; 2014-2015
11 Înfiinţarea unui cabinet medical de
psihoterapie
- informarea, chiar educarea individului pentru a trai in
comunitate
2014
ZONA DE ACTIVITATE NR. 16 - ASOCIAŢIA de LOCATARI NR. 16
1 Modernizarea , alimentării cu energie
termică şi a punctelor termice
- alimentarea cu energie termică din magistrala oraşului,
separata a punctelor termice de la T-uri si G-uri
2014-2016
2 Reabilitarea instalaţiilor tehnice
- reamenajarea instalaţiilor tehnice din punctele termice de la
T-uri şi G-uri
2014-2016
3 1. Reabilitarea blocurilor din cadrul
Asociaţiei nr. 16
2. Reabilitarea instalaţiei de apă menajeră
şi canalizare din subsolul blocurilor
- acoperirea modificarea acoperişurilor din acoperiş tip terasa în
acoperiş tip şarpantă
- înlocuire coloane agent termic de la punctul termic până la
instalaţiile individuale
- înlocuire coloane apă potabilă şi apă caldă menajeră
- înlocuire coloane evacuare a apelor şi reziduurilor menajere la
subsol t11, g3,g2 si g5
- studiul de rezistenţă la seisme al blocurilor şi consolidarea în
caz de necesitate - reparaţie faţade blocuri şi termoizolaţie
- amenajarea subsolurilor blocurilor
- dezinsecţie şi deratizare
- realizarea de instalaţii de alimentare cu apă potabilă pe casa
scării şi contorizarea individuală a apartamentelor
2014-2016
4 Reabilitare reţele stradale zona T 6 –
T3
- reabilitare alei carosabile – ranforsare;
- realizare carosabil nou din mixtură asfaltică;
- reabilitări de parcaje din mixtură asfaltică şi beton de ciment;
- realizări de parcaje noi din mixturi asfaltice;
- realizări de trotuare noi prin înlocuirea trotuarelor dalate;
- încadrarea cu borduri noi;
- reamplasarea iluminatului public;
- execuţia de parcaje şi semnalizări pe verticală şi orizontală;
2014-2015
18
- refacerea căminelor de vizitare şi ridicare la cotă;
- realizarea de canalizare pluvială;
- amenajare cu structuri verzi.
- amenajarea spaţiilor de joacă pentru copii.
5 Reamenajare spaţiului verde, de
joacă
- amenajarea unui miniteren de fotbal în spaţiul de la t10 si
t2
- amenajarea în parcul din zonă a unui teren cu aparatură
fitness în aer liber pentru vârstnici;
- construirea a două foişoare în parcul din zonă
- prelungirea trotuarului de acces din spatele t11
2014-2015
ZONA DE ACTIVITATE NR. 21 - Sat Leurda + Sat Însurăţei
1. Finalizarea lucrărilor de alimentare cu apă
- lucrări de racordare a gospodăriilor locatarilor 2013
2. Executarea reţelei de canalizare şi staţie de epurare
- evaluare , studiu de fezabilitate; - proiectare – punere in funcţiune
2013-2014
3.
Amenajarea terenurilor agricole afectate de lucrările miniere
- evaluare , studiu de fezabilitate; - proiectare – punere in funcţiune
2014-2015
4. Regularizarea Pârâului Leurda cu afluentul rezultat din scurgerea apei din Mina 1
- realizarea de canale - amenajarea podurilor şi podeţelor existente
2014-2015
5. Reabilitarea drumurilor comunale inclusiv legătura între Dj 671 B , care face legătura între Localitatea Ploştina şi Miculeşti
- reabilitarea infrastructurii şi asfaltarea
2014-2015
6. Reabilitarea drumului judeţean DJ671B din Zona Municipiului Motru inclusiv Horăşti - Samarinesti – Văgiuleşti - Jirov
- realizare infrastructură şi suprastructură; - asigurare scurgere ape pluviale - poduri; - trotuare
2014-2015
19
7. Construirea unei biserici Ortodoxe între satele Leurda - Însurăţei
- studiu – proiectare - construire în zona fostului depozit de exploziv al minei Leurda
2014-2016
8. Realizarea de complexe de joacă pentru copii - satul Leurda si satul Însurăţei
- proiect împrejmuire; - dotare mobilier urban, tobogane, leagăne, iluminat , etc.
2014-2015
10. Reabilitarea blocurilor din Însurăţei - consolidare împotriva seismelor; - reabilitare termică; - reparaţii acoperiş şi faţadă - sistematizare pe verticală
2014-2016
11. Extinderea reţelei de alimentare cu gaze a celor două sate
- proiect - realizarea distribuţiei
2013-2014
12. Realizarea unor panouri permanente de afişaj în satele Leurda şi Însurăţei
- panouri afişaj acoperite la şcoala leurda şi intersecţia Însurăţei DJ. 671 b cu DC Leurda
2013-2014
13. Finalizarea lucrărilor de la podul din casete de peste pârâul Leurda
- completarea cu material pentru traversare; - betonare
2013-2014
20
2.5. TABELUL nr. 2 - PRINCIPALELE PROBLEME CU CARE SE CONFRUNTĂ MUNICIPIUL MOTRU
Nr. crt.
Descrierea problemelor Posibile cauze Propuneri pentru rezolvare
ZONA DE ACTIVITATE NR. 1 - ASOCIAŢIA DE PROPRIETARI NR. 1
1. Lipsa locurilor de munca - nu sunt create alte locuri de muncă , in afara de minerit şi comerţ
- atragerea de investitori
2. Completarea parcului cu : fântâna, foişor alei , pomi ( parcul de bl N9)
- zona este centrală şi se dezvoltă edilitar gospodăresc şi parcul trebuie amenajat corespunzător
- Primăria Motru
3. Construirea unui trotuar pe strada Mărului pe partea bl. N9-N8-N7
- nu există - Primăria Motru
4. Repararea trotuarului de pe strada Macului ( bl. N9)
- s-a deteriorat - modernizare urgenta
5 Reabilitarea bl. N9 - Anvelopare - Reabilitare reţeaua
termică
- pentru a creste performanta energetică a blocurilor de locuinţe şi reducerea cheltuielilor pentru încălzire
şi întreţinere a imobilului
- accesare fonduri
6 Introducerea reţelei de apă potabilă si căldură pe casa scării
- pentru a reduce pierderile şi costurile de întreţinere - pentru a putea individualiza reţeaua si consumurile
- accesare fonduri
7. Montarea de panouri solare pe acoperişul bl. N9
- pentru creşterea confortului şi a rentabilizării parametrilor energetici
- accesare fonduri
Zona de activitate nr. 3 - asociaţia de proprietari nr. 3
21
1. Blocurile C3, C6, respectiv. E3 sunt afectate de apa de ploaie , apartamentele de la etajul 4 sunt degradate
- izolaţie învechită - acoperiş la blocurile respectivă.
2. Reabilitarea termică pentru toate blocurile
- blocurile din zonă sunt dintre cele mai vechi din oraş - accesare de fonduri
3. Parcările de la blocurile E3 respectiv zona D1, C2,C5 sunt în stare foarte proastă
- nu au fost îmbunătăţite de foarte mult timp - accesare de fonduri
4. Strada Liliacului nr. 2 ( toată apa provenită din ploi rămâne pe stradă, îngreunând accesul)
- nu au fost îmbunătăţite de foarte mult timp - accesare de fonduri
5. Strada Solitarului nr. 1 ( inclusiv strada paralelă cu baza sportivă a Scolii Generale nr. 1 )
- nu au fost îmbunătăţite de foarte mult timp - stare foarte proastă
- accesare de fonduri
6. Platforme de gunoi puţine la dimensiunea asociaţiei
- două platforme la 545 apartamente - construirea altor platforme
7. Spatii de joaca inexistente - în zona noastră nu s-au amenajat asemenea locuri de joacă de foarte mult timp
- amenajare se asemenea spatii
8 Instalaţiile termice de apă si canalizare
- vechimea instalaţiilor - accesare fonduri
ZONA DE ACTIVITATE NR 6 - ASOCIAŢIA de LOCATARI NR.6
1 Creşterea numărului de
persoane care nu au locuri de
muncă
- lipsa programelor locale pentru atragerea forţei de muncă
disponibilizată din industria minieră
- deschiderea unor activităţi
economice prin strategii
guvernamentale pentru absorbţia forţei de muncă
disponibilă
2.
Persistenţa impurităţilor în apa potabilă
- instalaţii improprii de filtrare şi transport sau distribuţie - reabilitarea sistemului de alimentare cu apă potabilă
3 Refularea reţelelor de
canalizare în subsoluri şi
colmatarea acestora cu racorduri
- sistemul de canalizare improprie pentru preluarea apelor
scurgere şi pluviale
- reabilitarea sistemului de
canalizare urban
22
4. Costuri ridicate la contravaloarea
agentului termic, facturarea
făcându-se în sistem pauşal
- centrala termică neomologată, distribuţia pe reţea
necorespunzătoare, inexistenţa contorizării pe consumator
- reabilitarea sistemului de
termoficarea, contorizarea
pe consumator conform
legii
5. Lipsa spaţiilor pentru activităţi
sportive
- spaţii neadecvate - amenajarea locurilor
pentru terenuri de sport pe
suprafeţe de teren publice
6 Lipsa spaţiilor pentru
desfăşurarea activităţilor cultural
educative
- autorităţile publice nu au prevăzut măsuri pentru
dezvoltarea spaţiilor destinate activităţilor culturale
- extinderea corpului de
clădire al casei de cultură
cu spaţii adecvate
7 Existenţa haitelor de câini
periculoşi
- existenţa de resturi menajere la containerele
- slaba eficienţă a serviciului de ecarisaj
- impunerea unui program
prin operatorii de servicii
în colectarea gunoaielor
menajere selectiv,
eficientizarea serviciilor de
ecarisaj care să ridice
câinii periculoşi
8 Construirea acoperişurilor la bl.
M13
- izolaţie învechită
- modificarea din tip terasă
în şarpantă a
acoperişurilor.
9 Lipsă locuri de joacă pentru copii. - - dotare cu mobilier urban
10 Lipsă de alei de pietonale de la
ieşirile din scările de bloc bl. L1,
, L2, M13, M9
- Extinde parcare la bl. M9-M10
- nu au fost amenajate - reabilitarea acestor zone.
ZONA DE ACTIVITATE NR.8 - ASOCIAŢIA DE PROPRIETARI NR. 8
1 Lipsa şarpantelor, degradarea
aticulelor
- infiltrarea apei duce la deteriorarea apartamentelor de la etajele
4
- acoperiş la blocurile
respective.
2 Refularea reţelelor de
canalizare în subsoluri şi
colmatarea acestora cu racorduri
- sistemul de canalizare improprie pentru preluarea apelor
scurgere şi pluviale
- reabilitarea sistemului de
canalizare urban
23
3 Creşterea numărului de
persoane care nu au locuri de
muncă
- lipsa programelor locale pentru atragerea forţei de
muncă disponibilizată din industria minieră
- deschiderea unor activităţi
economice
ZONA DE ACTIVITATE NR.10 - ASOCIAŢIA DE PROPRIETARI NR. 10
1. Reabilitarea aleilor Independentei nr. 2, Garoafelor nr. 1 , Bradului
- acces dificil între blocuri în special pe timp nefavorabil (imposibilitatea amenajării corespunzătoare a spaţiului verde)
- Accesare fonduri
2. Amenajarea bazelor sportive - amenajarea terenurilor de sport : fotbal, handbal, baschet, tenis
- Accesare fonduri
3. Reamenajarea spaţiului de joaca dintre bl. C1 si D1
- s-au deteriorat - Accesare fonduri Primăria Motru
4. Atragerea fondurilor pentru acoperirea blocurilor A1, sc1-4 si A colţ
- din cauza infiltraţilor mari de apă atunci când plouă, se distruge plafonul blocurilor
- Accesare fonduri
5.
Reabilitarea termică a blocurilor AS nr. 10
- - Accesare fonduri
6.
Înlocuirea instalaţiilor de apă potabilă din subsolurilor blocurilor
- - Accesare fonduri
7.
Modernizarea spitalului Motru - cu aparatură de actualitate - cu mobilier şi lenjerii noi
- Accesare fonduri
8.
Amenajarea locuinţelor sociale - amenajarea căminelor nefamilişti în locuinţe sociale - Accesare fonduri
9. Amenajarea zonelor verzi - amenajarea parcurilor din oraş cu arbuşti, flori, bănci - Accesare fonduri
ZONA DE ACTIVITATE NR. 11 - ASOCIAŢIA de LOCATARI NR.11
1 Amenajarea unui spaţiu de
joacă între bl N3 şi N4
- insuficienţa spaţiilor de joacă şi creşterea nr. de copii în
blocurile respective
- dotarea cu mobilier
urban cu destinaţia spaţii
de joacă pentru copii.
2 Streaşina de la bl. N1, N2 in
unele locuri s-a desprins,
burlanele si o parte de acoperiş
- din cauza greutăţii zăpezii s-a deteriorat - Să se repare streaşina şi
acoperişul
24
3 Repunerea in funcţiune a reţelei
de recirculare a apei calde in
Motru
- probleme cu calitatea si temperatura apei calde care nu
respectă parametrii stabiliţi in contract
- SC UATAA SA
PRIMĂRIA MOTRU
4 Lipsa locurilor de muncă - nu sunt create locuri de muncă in afara de minerit si comerţ - atragerea de investitori
5 Tinerii nu au unde sa-şi
petreacă timpul liber în mod
plăcut
- să se înfiinţeze o
instituţie specializată
pentru aceste persoane
defavorizate din punct de vedere fizic şi financiar.
6
Sunt bătrâni singuri, bolnavi, cu
handicap locomotor sau cerebral care au nevoie de
îngrijire sprijin, protecţie socială
- au venituri foarte mici sau nu au deloc
- nu au posibilitate de recuperare
- amenajarea unei zone
de agrement, amenajarea unui ştrand, locaţie
pentru manifestări
culturale şi sportive
7
Reţeaua de apă potabilă este
uzată şi depăşită din punct de
vedere funcţional
- întreţinerea ei este foarte costisitoare - reabilitarea şi
modernizarea reţelei cu
apă potabilă
8. Uzarea exterioară a zidurilor
duce la umezeală, igrasie,
condens, frig în apartamente
- infiltraţii de apă, ploile, vântul, zgomotul produs de barul
din zonă, trepidaţiile utilajelor grele
- să se termoizoleze
blocurile, să se ia măsuri
pentru protecţie fonică
9. Asanarea subsolurilor blocurilor
din asociaţii
- spargerea repetată a conductelor datorită vechimii acestora
şi producerea de umezeală, miros şi insecte
- curăţare, dezinfectare,
reabilitare, conducte.
10. Reparaţii alei şi trotuare între blocuri, dotare cu coşuri de
gunoi .
- circulaţia intensă, folosirea necorespunzătoare a aleilor şi trotuarelor din cauza intemperiilor
- reabilitarea aleilor existente şi
modernizarea acestora
între blocuri şi
achiziţionarea de coşuri
de gunoi.
ZONA DE ACTIVITATE NR. 12 - ASOCIAŢIA de LOCATARI NR.12
25
1 Completarea parcurilor de joacă
cu mobilier intre bl. N8-N7 si
N5-N6
- insuficienţa spaţiilor de joacă şi creşterea nr. de copii în
blocurile respective
- - dotarea cu mobilier
urban cu destinaţia spaţii
de joacă pentru copii.
2 Construirea unui trotuar pe
strada Mărului – macului pe
partea bl. N9 – N8- N7
- Acces dificil în special pe timp nefavorabil (imposibilitatea
amenajării corespunzătoare a spaţiului verde)
- accesare fonduri
3 Reabilitarea bl. N8, N7, N6, N5,
Reabilitarea reţelei de apă
- Reducerea cheltuielilor, pentru încălzire si întreţinere a
imobilului;
- Reducerea pierderilor
- accesare fonduri
4 Repunerea in funcţiune a reţelei
de recirculare a apei calde in
Motru
- Probleme cu calitatea si temperatura apei calde care nu
respectă parametrii stabiliţi in contract
SC UATAA SA
PRIMĂRIA MOTRU
ZONA DE ACTIVITATE NR. 13 - ASOCIAŢIA de LOCATARI NR.13
1
Reabilitarea bl.13 - Anvelopare
- Reabilitare reţeaua
termică
- Pentru a creste performanta energetică a blocurilor de locuinţe şi reducerea cheltuielilor pentru încălzire
şi întreţinere a imobilului
- Accesare fonduri
2.
Subsolul blocurilor pline cu
mizerie
- Lipsa canalizării de la blocurile 12, 13,14,15,11
- Lipsa de menajere
- repararea tuturor
menajerilor de la
subsolul blocurilor
3 Amenajarea spaţiului de joaca - Leagăne sunt deteriorate , pun in pericol viata copiilor - dotări cu mobilier urban ,
leagăne, tobogane, bănci
, etc.
4 Reabilitarea fântâni de la bl 15 - Refacerea acoperişului
- Achiziţionarea unei pompe
- Refacerea gardului
- construirea unei fântâni
sau achiziţionarea unei
pompe
5 Coşuri pentru gunoi menajer
(hârtii, etc.) la fiecare scara de
bloc
- Mizeria făcuta de locatari - coşuri mici , rabatabile
pentru gunoaie mici
6 Aticul de la blocuri căzut
- Degradarea aticulelor – posibile accidente - prin firme autorizate de
construcţii
7 Spaţii de joacă pentru copii - Amenajarea şi terminarea celui actual - firme autorizate
26
9 Montarea băncilor la toate
scările de bloc
- Lipsa băncilor pentru cei în vârstă, copii, a locatarilor - firme autorizate
10 Reabilitarea Aleii din fata bl. 15 - aleile s-au deteriorat din lucrărilor făcute in zona - firme autorizate
ZONA DE ACTIVITATE NR14 - ASOCIAŢIA nr. 14
1 Inundarea subsolurilor şi a
canalelor termice de la blocurile
8, 9, 10, 16, 17 şi 18
- Diametrul necorespunzător la reţeaua de canalizare, ce
preia apele uzate şi cele pluviale din zona T-urilor şi blocul
5
- reabilitarea canalizării şi
a montării firului 2 de
canalizare
2 Calitate necorespunzătoare a
apei potabile
- Coloanele de apă potabilă sunt uzate şi sunt din materiale
necorespunzătoare ( ruginesc)
- Întreruperea furnizării apei potabile, dă posibilitate apelor
uzate să intre pe coloana de alimentare, dacă sunt sparte în
anumite porţiuni de traseu
- Înlocuirea coloanelor de
apă potabilă cu altele de
calitate corespunzătoare
- Asigurarea apei potabile
în regim permanent
3. În anumite perioade de timp,
etajele superioare, în special
etajul 4, nu beneficiază de apă
potabilă
- Presiunea scăzută a apei
- Secţiuni necorespunzătoare ale coloanelor de apă
- reabilitarea bazinului de
alimentare cu apă
- înlocuirea conductelor
cu diametre
necorespunzătoare
4. Infiltraţii de apă la etajele 4 din
blocurile 8 şi 16
- Distrugerea hidroizolaţiei - modificarea acoperişului
din terasă în şarpantă
5. Distrugerea spaţiilor verzi de
către copii
- Locuri insuficiente pentru jocul copiilor, din blocurile 8, 9,
10, 16, 17 şi 18
- amenajarea spaţiilor
pentru joacă a copiilor
6.
Poluarea fonică datorită
circulaţiei maşinilor mari prin
apropierea blocurilor de locuinţe
- Lipsa unei şosele de centură - construirea unei străzi în
afara oraşului, între calea
ferată CFR şi râul Motru
7.
Circulaţie greoaie pe drumul
judeţean care leagă comunele
învecinate cu Baia de Aramă
- Partea carosabilă a DJ distrusă - reabilitarea DJ Horăşti-
Motru - Baia de Aramă
ZONA DE ACTIVITATE NR. 15 ASOCIAŢIA DE PROPRIETARI NR. 15
27
1.
Terasele blocurilor din asociatia nr. 15 sunt deteriorate, plafoanele sunt distruse, aticurile blocurilor sunt deteriorate, aerisirile înfundate, sunt infiltraţii de apă
- din cauza infiltraţiilor mari de apă când plouă se distrug plafoanele blocurilor
- să se modifice acoperişurile din acoperiş tip terasă în acoperiş şarpantă
2.
Repararea Aleii Liliacului, Crizantemei, aleii din spatele blocurilor 35-41, aleii din spatele blocurilor 23-34, dintre blocurile 38-39
- aleile s-au deteriorat din cauza utilajelor grele, trotuarele şi aleile au fost sparte de SC Electrica, UATAA, Distrigaz
- modernizarea urgentă a Aleii Liliacului, Crizantemei, aleii din spatele blocurilor 35-41, aleii din spatele blocurilor 23-34, dintre blocurile 38-39, spaţii verzi, gard viu
3. Asanarea subsolurilor blocurilor din asociaţie
- canalizarea mare a oraşului din această zonă nu corespunde ca volum când plouă sau când se sparg conductele vechi din subsol, se produce umezeală
- altă canalizare eficientă ca volum, curăţirea subsolurilor, reabilitarea conductelor din subsol, dezinsecţie
4. Înlocuirea stâlpilor de iluminat - stâlpi cu abajur vechi - Instalaţii noi de iluminat ale aleilor şi trotuarelor din asociaţie
5. Capace de canalizare de înlocuit pe aleile şi străzile din asociaţie
- au fost furate capacele metalice, în unele locuri au fost puse plăci betonate
- Înlocuirea şi asigurarea cu capace betonate pentru canalizare
6. Reţeaua de apă şi agent termic este uzată şi depăşită din punct de vedere funcţional
- întreţinerea ei este foarte costisitoare, este veche, apa rece este încă şa program
- reabilitarea şi modernizarea reţelei de apă şi agent termic
7. Nu există nici un spaţiu amenajat pentru copii
- sunt doar câteva leagăne vechi, metalice, iar în asociaţie sunt destui copii care nu au unde să se joace
- Înfiinţarea a cel puţin trei locuri de joacă pentru copii dotate cu leagăne, tobogane, băncuţe, împrejmuite cu gard
8. Lipsa parcărilor pentru maşini, iar cele existente sunt vechi şi insuficiente
- pe aleea liliacului, în faţa blocului b1 sunt parcate maşini şi din blocul e3, c3, c6, pe aleea teilor nu sunt parcări, iar pe aleea crizantemei sunt insuficiente şi vechi
- Amenajarea de parcări moderne şi suficiente
28
9. Băncile de pe alei sunt vechi - vechimea băncilor, deteriorarea multora de romgaz - Dotarea cu bănci pe alei pentru odihna vârstnicilor
10. Uzarea exterioară a zidurilor duce la umezeală, igrasie, condens, frig în apartamente
- infiltraţiile de apă, ploile, vântul, trepidaţiile maşinilor grele - Să se termoizoleze blocurile, reabilitarea structurii de rezistenţă, să se ia măsuri pentru protecţia fonică
11. Tinerii şi bătrânii, bolnavii nu au unde să-şi petreacă timpul liber, iar bolnavii au nevoie de îngrijire şi protecţie socială
- au venituri mici sau deloc - bolnavii nu au posibilitatea de recuperare
- Amenajarea unei zone de agrement, locaţii pentru manifestări culturale, a unei instituţii de recuperare şi îngrijire a bolnavilor
12. Platformă de gunoi cu containere vechi, descoperit unde se adună câinii
- vechimea containerelor, neecologice - nu toate persoanele juridice sunt dotate cu containere
(aleea teilor) - de la sate sunt aduşi câini
ZONA DE ACTIVITATE NR. 16 - ASOCIAŢIA de LOCATARI NR. 16
1 Lipsa temperaturii adecvate din
apartamente pe timpul
sezonului rece
- modul de racordare a punctelor termice din magistrală;
- transferul de căldură din punctele termice - racordarea separată a
punctelor termice din
magistrală;
- curăţirea sau schimbarea
instalaţiei tehnice din
punctele termice.
2.
Neachitarea debitelor de la
Asociaţie de către locatari
- lipsa locurile de muncă - atragerea de investiţii pentru
crearea locurilor de muncă
3 Subsolurile pline cu reziduuri
menajere
- lipsa banilor pentru efectuarea curăţeniei la subsol - accesare fonduri
nerambursabile
29
2.6. TABELUL nr. 3 - CENTRALIZATOR: VIZIUNI – CONTRADICŢII – METODE-PROIECTE LOCALE ÎN MUNICIPIUL MOTRU DIN PARTEA INSTITUŢIILOR PUBLICE ŞI FIRMELOR PRIVATE
Cum vedem realizat municipiul Motru în anul 2020 (principalele viziuni
de dezvoltare locală)?
Care sunt obstacolele care pot împiedica realizarea viziunilor comunităţii Motru până în anul
2020?
Ce trebuie să întreprindem pentru a depăşi obstacolele
ce împiedica realizarea viziunilor comunităţii Motru
până în anul 2020?
Vă rugăm să enumeraţi în ordinea priorităţii principalele PROIECTE
PROPUSE PENTRU FINANŢARE ÎN PERIOADA 2014-2020 pentru
dezvoltarea municipiului Motru?
- să fie o comunitate primitoare cu un mediu plăcut pentru locuitori şi vizitatori; - asigurate serviciile publice: apa, canal, gaze, salubritate şi transport la un standard ridicat şi civilizat; - îmbunătăţirea condiţiilor de trai în blocuri şi nu numai, izolate termic, fonic, vopsite cu arhitectura urbană nouă şi corespunzătoare unui municipiu civilizat; - Îngrijirea şi dotarea permanentă a parcurilor şi spaţiilor verzi cu material dendrologic (arbuşti şi tufe decorative, conifere, gard viu, pomi, flori, etc.); - crearea de noi locuri de joacă pentru copii şi dotarea cu echipament adecvat; - continuarea implementării sistemului integrat de
- implementarea legislaţiei economice de tranziţie, pe căi cat mai simple şi rapide, care să fie la îndemâna şi înţelesul tuturor cetăţenilor comunităţii; - lipsa investitorilor în zona; - lipsa din ce în ce mai acută a locurilor de muncă, drept urmare a disponibilizărilor de la societăţi de pe raza Municipiului Motru; - migrarea forţei de muncă şi a personalului calificat, către alte localităţi şi străinătate. - criza economică la nivel naţional cu puternice implicaţii şi asupra bugetului de venituri şi cheltuieli al Municipiului Motru; - trendul de scădere numerică a populaţiei; - restructurarea activităţii exploatărilor miniere; - cadastrul general şi înscris în cartea funciară; - lipsa de promovare a zonei la nivel central;
- demersuri continue către autorităţile îndreptăţite, pentru atragerea de investitori în zona; - conştientizarea necesităţii conservării şi protecţiei mediului ambiental; - Întreţinerea zonelor verzi şi a parcurilor de agrement; - extinderea în totalitate a sistemului de colectare selective a deşeurilor biodegradabile, construirea şi dotarea cu echipament în vederea realizării ţintei; - asigurarea unui grad de acoperire cu servicii de salubrizare la sate ; - gestionarea corespunzătoare a deşeurilor din construcţii şi demolări, dotarea cu echipamente şi utilaje necesare mărunţiri acestor deşeuri care pot fi folosite pentru compactări de
- dotarea şi modernizarea spitalului prin dotarea cu mobilier nou şi aparatură medicală profesională. .Achiziţionarea unui endoscop, unei truse laparoscop, computer tomograf, aparatură medicală de specialitate pentru dotarea cabinetului oftamologic; - reabilitare canalizare (menajeră+pluvială) în municipiul Motru şi satele aparţinătoare; - modernizare reţele stradale în zonele periferice ale municipiului Motru cat şi satele aparţinătoare; - modernizare drumuri săteşti (cu rigole de scurgere şi podeţe); - reabilitare subsoluri blocuri; - reabilitare zona de agrement dealul Prigoroiu (dezafectat coteţe); - realizare piste de biciclete; - realizare de sere de legume şi flori; - realizare depozit de legume şi linie procesare; - reabilitare cantina Colegiul Tehnic pentru realizare evenimente; - reabilitare şi modernizare UATAA Motru;
30
Cum vedem realizat municipiul Motru în anul 2020 (principalele viziuni
de dezvoltare locală)?
Care sunt obstacolele care pot împiedica realizarea viziunilor comunităţii Motru până în anul
2020?
Ce trebuie să întreprindem pentru a depăşi obstacolele
ce împiedica realizarea viziunilor comunităţii Motru
până în anul 2020?
Vă rugăm să enumeraţi în ordinea priorităţii principalele PROIECTE
PROPUSE PENTRU FINANŢARE ÎN PERIOADA 2014-2020 pentru
dezvoltarea municipiului Motru?
deşeuri, cu respectarea normelor în vigoare şi dotarea continuă cu echipamente şi utilaje necesare acestui serviciu; - reţele informatice locale cu interconexiuni la reţele naţionale şi internaţionale; - îmbunătăţirea şi prelungirea reţelelor de iluminat public stradal, atât în Municipiul Motru cat şi la sate (corpuri de iluminat economice şi cu leduri); - refacerea şi întreţinerea căilor de acces către parcuri, instituţii şi spaţii locative. - atragerea de medici în diferite specialităţi; - dotarea cu aparatură modernă şi performantă a spitalului municipiului Motru.; - atragere fonduri nerambursabile; - atragere de investitori care să creeze o alternativă reală la minerit din punct de vedere al absorţiei forţei de muncă reale ; - modernizare străzi;
- lipsă rutelor importante de transport în zonă - autostrăzi, magistrale de cale ferată; - lipsa sprijinului guvernamental; - lipsă fonduri necesare implementării proiectelor; - documentaţia complexă a fondurilor nerambursabile, a persoanelor competente în accesarea fondurilor din unităţi, de către specialiştii în legislaţia în domeniu şi implementarea acesteia; - lipsa unor iniţiative antreprenoriale a cetăţenilor; - reticenţa şi neimplicarea celorlalţi factori din afara Primăriei; - inerţia, rea credinţă, demagogia unora şi interesele politice mereu în contradicţie; - lipsa consultării publicului larg şi crearea unui forum la care să aibă acces pentru propuneri oamenii de afaceri din zonă şi nu numai;
platforme şi drumuri săteşti; - realizarea şi crearea de facilităţi societăţilor în vederea creşterii numărului de angajaţi şi reducerea implicită a şomajului din zonă, fapt care ar duce la stoparea emigrării forţei de muncă către alte localităţi, acest fapt ducând la crearea unui confort familiar decent şi adecvat; - informarea cetăţenilor despre planurile privind dezvoltarea economică prin surse mass media, prin şedinţele publice; - implicarea cetăţenilor în proiectele stabilite care va creşte gradul de iniţiativă şi responsabilizarea comunităţii prin deciziile luate; - necesitatea colaborării tuturor segmentelor de activitate prin specialiştii săi în programul de dezvoltare; - o atentă analiză a posibilităţilor financiare şi a accesibilităţii fondurilor ce pot fi atrase şi care sunt necesare pentru susţinerea proiectelor ce se vor demara;
- reabilitare termică blocuri; - realizare AQUA TEAM Motru; - construire blocuri cu parcări subterane; - construirea unui drum de centură în zona Motru; - proiecte de anvelopare termică a blocurilor; - construirea de locuinţe sociale; - construirea unui parc industrial ; - elaborarea unei strategii unitare în vederea definirii unei identităţi culturale a Municipiului Motru în cadrul zonei Motru cu ajutorul căreia să fie promovat turismul în zonă; - identificarea surselor de poluanţi atmosferici în zonă (mai ales praful provenit de la exploatările miniere) şi crearea unei „ fâşii verzi” din arbori; - proiect pentru crearea unui centru de zi pentru copii proveniţi din familii dezorganizate; - proiect construcţie termocentrală (parteneriat public-privat) în vederea creării de noi locuri de muncă; - proiect de dezvoltare a infrastructurii (rutier şi feroviar); - reabilitare bloc Însurăţei cu destinaţie de locuinţe de serviciu; - proiect pentru realizarea reţelelor de gaze la satele aparţinătoare municipiului
31
Cum vedem realizat municipiul Motru în anul 2020 (principalele viziuni
de dezvoltare locală)?
Care sunt obstacolele care pot împiedica realizarea viziunilor comunităţii Motru până în anul
2020?
Ce trebuie să întreprindem pentru a depăşi obstacolele
ce împiedica realizarea viziunilor comunităţii Motru
până în anul 2020?
Vă rugăm să enumeraţi în ordinea priorităţii principalele PROIECTE
PROPUSE PENTRU FINANŢARE ÎN PERIOADA 2014-2020 pentru
dezvoltarea municipiului Motru?
- iluminat public modern; - parcuri şi zone verzi; - atragerea investitorilor în scopul creării de locuri de muncă; - asigurarea serviciului de distribuire a hranei calde la o cantină de ajutor social; - funcţionarea de servicii sociale în scopul îmbunătăţirii calităţii vieţii persoanelor vârstnice, cu dizabilităţi şi copii aflaţi în dificultate; - creşterea economică prin realizarea de investiţii; - dezvoltarea infrastructurii; - Municipiul Motru ar trebui să beneficieze de un sistem centralizat de căldură cu o unitate de producere agent termic şi energie electrică modernă, automatizată, cu un randament crescut, cu un preţ de producţie cat mai redus şi cu respectarea cerinţelor de mediu impuse de Uniunea Europeană. De asemenea instalaţiile de transport şi distribuţie să fie
- cadastrul general (domeniul public, domeniul privat) şi înscrisul în cartea funciară; - achiziţionare teren; - atragere fonduri nerambursabile; - promovarea zonei Motru la nivel central prin evidenţierea avantajelor zonei: terenuri ieftine, apropierea de mari centre urbane: Craiova, Tg-Jiu, Dr. Tr. Severin; - Iniţierea unor demersuri pentru construirea de rute de transport care să lege zona de marile proiecte de infrastructură; - atragerea, susţinerea şi facilitarea pentru potenţialii investitori care doresc să vină în zonă(scutiri de la plata impozitelor şi taxelor locale ); - promovarea iniţiative antreprenoriale: - facilităţi pentru potenţialii investitori; - informarea cetăţenilor în vederea accesării de fonduri europene; - conştientizarea
Motru; - continuarea construcţiei de locuinţe pentru tineri (ANL); - continuarea dotării cu recipiente şi utilaje pentru serviciul de salubrizare actual; - accesarea de fonduri în vederea realizării unei staţii de compost din resturi vegetale (iarba, crengi); - construirea unei platforme utilă pentru depozitarea gunoiului de grajd, în scopul reducerii poluării mediului şi pânzei freatice; - atragerea de fonduri în vederea producerii de fabricate din beton: borduri, rigole, etc. - eficientizarea energetică la spitalul municipal şi unităţile de învăţământ; - reabilitare canalizare - proiect privind alimentarea cu apă şi canalizare la satele aparţinătoare; - proiect privind infrastructura locală; - proiect privind reţelele de gaze plantaţi între oraş şi sursele de poluare; - înfiinţarea unei cantine sociale pentru asigurarea hranei persoanelor aflate în dificultate; - înfiinţarea unei fabrici de prelucrare a obiectelor din plastic; - înfiinţarea unui adăpost pentru persoanele aflate în dificultate;
32
Cum vedem realizat municipiul Motru în anul 2020 (principalele viziuni
de dezvoltare locală)?
Care sunt obstacolele care pot împiedica realizarea viziunilor comunităţii Motru până în anul
2020?
Ce trebuie să întreprindem pentru a depăşi obstacolele
ce împiedica realizarea viziunilor comunităţii Motru
până în anul 2020?
Vă rugăm să enumeraţi în ordinea priorităţii principalele PROIECTE
PROPUSE PENTRU FINANŢARE ÎN PERIOADA 2014-2020 pentru
dezvoltarea municipiului Motru?
reabilitate, monitorizate, iar agentul termic livrat consumatorilor să fie la parametri proiectaţi şi facturaţi după grupurile de măsură prevăzute de lege; - un municipiu modern cu străzi şi alei curate şi cu foarte multe zone verzi şi parcuri; - Un municipiu dotat cu zone de agrement ; - Un municipiu nepoluat şi foarte curat; - un municipiu în care locuitorii să aibă locuri de muncă şi să se bucure de rezultatul muncii lor; - un municipiu cu edificii culturale: sală spectacole teatru, cinematograf, etc.; - standardul mai ridicat de calitate a actului medical în paralel şi ca urmare a dotării tehnice şi încadrării cu personal calificat/specializat a Spitalului şi a Policlinicii Motru; - dezvoltarea pe cat posibil a agriculturii, pomiculturii şi a
consumatorilor pentru plata serviciilor conform contractului şi găsirea de posibilităţi legale de recuperare a datoriilor în timp util; - organizarea de cursuri, dezbateri cu specialişti în domeniu întocmirii documentaţiei şi accesării de fonduri nerambursabile la care să participe salariaţii cu atribuţii în acest sens, de la unităţile de pe raza municipiului, pentru stabilirea unor strategii şi viziunii unitare care să permită creşterea gradului de accesare; - o mai bună comunicare cu cetăţenii. - apelul la voluntariat şi buna credinţă a cetăţenilor; - în zilele de sâmbăta şi duminica pot fi organizate acţiuni de amenajare, curăţenie, plantare de pomi; - accesare de fonduri externe pentru implementare proiecte care să genereze locuri de muncă; - strategii de dezvoltare
- modernizarea UATAA prin înlocuirea cazanului sau repararea capitală şi modernizarea acestuia pentru creşterea randamentului, a gradului de siguranţă şi a posibilităţilor de mărire a cantităţii de energie electrică produsă şi de diminuare a preţului de producţie; - modernizarea reţelelor termice primare, punctelor termice, reţelele termice secundare şi contorizarea agentului termic; - închiderea depozitului de zgură şi cenuşă actual, conformarea depozitului de zgură în vederea depunerii în stare uscată sau şlam dens, instalarea electrofiltru pentru gazele arse şi instalaţia de desulfurare gaze arse, astfel încât unitatea să se încadreze în normele de mediu al Uniunii Europene; - finalizarea proiectului de instalare a grupului de 100 MW; - amenajarea turistică a zonei „Zăvoi”; - înfiinţarea unei fabrici de cărămidă; - amenajarea unor parcări în spatele blocurilor F1, F2 şi în spatele /vecinătatea magazinului „Bomboana”; - continuarea eforturilor de acoperire a blocurilor care au mai rămas neacoperite; - reciclarea zecilor tone de gunoi; - spaţiile din spatele blocurilor H2 şi H3 ar
33
Cum vedem realizat municipiul Motru în anul 2020 (principalele viziuni
de dezvoltare locală)?
Care sunt obstacolele care pot împiedica realizarea viziunilor comunităţii Motru până în anul
2020?
Ce trebuie să întreprindem pentru a depăşi obstacolele
ce împiedica realizarea viziunilor comunităţii Motru
până în anul 2020?
Vă rugăm să enumeraţi în ordinea priorităţii principalele PROIECTE
PROPUSE PENTRU FINANŢARE ÎN PERIOADA 2014-2020 pentru
dezvoltarea municipiului Motru?
altor activităţi economice; - introducerea municipiului Motru într-un circuit turistic; - dezvoltarea unor obiective reprezentative cu deschidere la DN67; - promovare parteneriat public-privat; - promovarea de proiecte cheie pentru comunitatea locală care să asigure crearea de locuri de muncă; - strategii financiare cu personal specializat la nivelul municipalităţii care să asigure o eficientă cheltuire a banilor publici; - gestionarea durabilă a intravilanului şi extravilanului; - diversificarea serviciilor publice şi îmbunătăţirea calităţii acestora; - asumarea răspunderii de a rezolva problemele sociale la nivel comunitar.
durabilă propuse din sistemul privat; - asigurarea infrastructurii - transport CFR care să asigure legătura cu alte localităţi.
putea fi făcute parcări sau împădurite cu brazi, tei, salcâm, - canalul din dreapta şoselei începând de la restaurant „Intim” pană la apropierea Grupului Şcolar (Colegiul Tehnic) riscă a se colmata cu tot soiul de mizerii: cartoane, recipiente din plastic, diverse resturi, pungi de plastic; - amenajare spaţiu din faţa centralei termice (groapa din spatele morii); - finanţarea în vederea introducerii municipiului Motru în circuitul turistic; - Construire drum centura DN 67-DJ ; - Extinderea reţelei de alarmare-sirene la sate; - Reabilitare poduri şi podeţe. - Extinderea reţelei de radioamplificare din Municipiul Motru.
34
3. PROFILUL COMUNITĂŢII – MUNICIPIUL MOTRU
3.1. IDENTIFICAREA ZONEI
Poziţionare spaţială faţă de principalele coridoare, axe europene, precum şi faţă de
principalii poli europeni:
- Nivelul european
La nivel european, municipiul Motru şi aria sa de influenţă se definesc ca fiind o Arie
Urbană Funcţională, participând ca actor la politica de coeziune naţională şi regională.
Prin poziţia sa geografică, municipiul Motru poate juca un rol important în coeziunea
teritorială şi economică, prin dezvoltarea împreună cu alte arii urbane funcţionale precum
Târgu Jiu, Drobeta Turnu Severin, Craiova şi Baia de Aramă – Băile Herculane, şi poate
deveni parte integrată a unei axe de dezvoltare economică la nivel naţional formată din Târgu
Jiu, Motru, Drobeta Turnu Severin, Râmnicu Vâlcea.
35
- Nivelul naţional
Municipiul Motru este amplasat la intersecţia unor căi importante de comunicaţie:
- drumul DN 67, Târgu Jiu – Drobeta Turnu Severin, străbate Bazinul Minier Motru de
la sud la nord, asigurând legătura între municipiul Târgu Jiu, Bazinul Minier Rovinari
şi Bazinul Minier Mehedinţi;
- drumul Judeţean Strehaia – Broşteni – Motru, care începe din DN 67 şi asigură
legătura tuturor localităţilor din zona de vest a Bazinului Minier Motru;
- drumuri interioare, prin care fiecare incintă minieră are asigurată legătura cu DN 67;
- drumul modernizat Ploştina – Ştiucani – Miculeşti – Cojmăneşti care continuă artera
principală de legătură între Bazinul Carbonifer Motru şi Jilţ;
- Drumul Judeţean DJ671B Baia de Aramă - Motru – Samarineşti;
- calea ferată Motru – Strehaia care se racordează la magistrala feroviară Timişoara –
Bucureşti.
JUDEŢUL
GORJ
36
- Nivelul regional
Regiunea Oltenia este situata în zona de sud vest a României si este compusa din cinci
judete: Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt si Vâlcea. Regiunea ocupa o suprafata de 29.212 kmp.
egala cu 12,25% din suprafata totala a României.
Localizarea Regiunii Oltenia este favorabila în
special pentru economie si pentru turism: Carpatii si
Dunarea formeaza, respectiv în nordul si în sudul regiunii,
granitele naturale ale Olteniei. Dunarea reprezinta o
resursa regionala importanta si urmareste granita cu
Bulgaria si cu Serbia pe o distanta de 417 km. Granita de
nord a regiunii este la o distanta de circa 200 km de
Timisoara; distanta între Craiova si Bucuresti este de 230
km.
În planul dezvoltării intra-regionale Municipiul Motru se diferenţiază de celelalte
oraşe, prin specificul activităţii predominante – mineritul. Atractivitatea sa se datorează
poziţiei geografice, infrastructurii de transport şi reţelei de utilităţi dezvoltate şi a forţei de
muncă calificate. Nivelul calităţii vieţii populaţiei din municipiului Motru este superior celui
existent în alte oraşe.
Centre de polarizare in Regiunea de Dezvoltare 4 Sud – Vest Oltenia
37
- Nivelul local
Municipiul Motru face parte din judeţul Gorj şi este cuprins in Regiunea de Dezvoltare
4 Sud – Vest Oltenia. Judeţul Gorj este situat în partea de sud - vest a României are o
suprafaţă de 5.602 km2 fiind din punct de vedere teritorial administrativ, divizată în două
municipii – Târgu-Jiu si Motru, 5 oraşe si 63 comune.
Populaţia stabilă a judeţului Gorj este de aproximativ 394.570 locuitori, marea
majoritate fiind de naţionalitate română şi de religie ortodoxă.
Municipiul Motru cuprins în SSTTRRAATTEEGGIIAA
DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE SSOOCCIIOO -- EECCOONNOOMMIICCĂĂ AA
JJUUDDEEŢŢUULLUUII GGOORRJJ
ZONA 4 – SUD VEST
38
3.2. DATE GENERALE DESPRE MUNICIPIUL MOTRU
Începând cu 1 septembrie 1968 localitatea Ploştina, împreună cu satele Dealul
Pomilor, Leurda, Însurăţei, Horăşti, Roşiuţa, Râpa şi Lupoiţa au intrat în componenţa oraşului
Motru, oraş nou creat, odată cu deschiderea zonei miniere.
Rezervele de lignit din Valea Motrului au fost puse în valoare, odată cu realizarea
lucrărilor de investiţii, începute în 1960, prin deschiderea în prima etapă a trei mine (Horăşti,
Leurda, Ploştina), apoi prin apariţia Minei Roşiuţa şi Motru – Vest, iar în 1976, lucrările de
deschidere a Carierei Lupoaia.
Odată cu dezvoltarea căilor de acces, respectiv calea ferată Bucureşti – Timişoara din
care, la staţia Strehaia, se desprinde o linie secundară cu capătul în oraşul Motru, procesul de
transport al cărbunelui extras s-a îmbunătăţit considerabil, oferind oraşului nostru o dezvoltare
dinamică, acesta căpătând un profund caracter minier. Astfel oraşul Motru ocupă locul doi ca
importanţă economică şi socială în judeţul Gorj.
La data de 18 Octombrie 2000 oraşul Motru a fost declarat municipiu, prin Legea nr.
180.
39
3.2.1. Date de identificare:
- Cod poştal
215200
- Unitatea Administrativ Teritorială;
Municipiul Motru
- Judeţul ;
Gorj
- Teritoriul administrativ;
Localităţi: MOTRU, PLOŞTINA, DEALUL POMILOR, ÎNSURAŢEI, LEURDA,
ROŞIUŢA, LUPOIŢA, RÂPA
- Amplasare geografică (date de amplasare geografică şi vecinătăţi)
Municipiul Motru
este localizat în partea de sud-vest a judeţului Gorj din România la linia de
demarcaţie dintre judeţul Mehedinţi şi judeţul Gorj,
are ca vecini: la sud şi sud-est – comuna Văgiuleşti (judeţul Gorj), la est - comuna
Slivileşti şi Mătăsari (judeţul Gorj), la nord şi nord-est - comuna Ciuperceni
(judeţul Gorj), la nord şi nord-vest - comuna Glogova (judeţul Gorj), la vest –
comuna Cătunele (judeţul Gorj) şi la sud-vest – comuna Broşteni (judeţul
Mehedinţi),
este aşezat pe D.N.67, la 44 km de Municipiul reşedinţă al judeţului Gorj - Târgu-
Jiu şi la 42 km de Municipiul reşedinţă al judeţului Mehedinţi - Dr. Tr. Severin.
- Primar (Numele, telefon, Fax, Email)
HANU DORIN, Mun. Motru, b-dul. Trandafirilor nr.1, jud. Gorj, Telefon:0253-
410560, Fax: 0253-410007 E-mail: [email protected];
- Distanţa până la reşedinţa de judeţ; (rutier, cale ferata)
este aşezat pe D.N.67, la 44 km de Municipiul reşedinţă al judeţului Gorj -
TÂRGU-JIU.
3.2.2. Date privind terenurile
a. Suprafaţa totală a ariei geografice aparţinătoare localităţii
Municipiul Motru:
ocupă o suprafaţă de 50,09 Km2
din care, 14,293 Km2 reprezintă suprafeţe
intravilan;
deţine următoarele suprafeţe cu intravilan: oraşul Motru – 236,2 ha, satul Ploştina
– 109,00 ha; satul Dealul Pomilor – 34,5 ha; satul Însurăţei – 53,5 ha; satul Leurda
– 69,00 ha; satul Roşiuţa – 136,25 ha; satul Lupoiţa – 24,2 ha; satul Râpa – 51,00
ha.
b. Arabil;
1.081 ha;
c. Fâneţe;
1.808 ha;
40
d. Vii;
15 ha;
e. Livezi;
133 ha;
f. Păduri;
780 ha;
g. Lacuri
în jur de 1 ha;
h. Suprafeţe alocate altor folosinţe;
124 ha;
i. Terenuri neproductive.
100 ha.
3.2.3. Date despre populaţie
Conform Recesământului Populaţiei şi al Locuinţelor din anul 2002:
a. Total populaţie:
Municipiul Motru are o populaţie stabilă de 22.848 locuitori, din care:
oraşul Motru – 18.860;
sat Râpa – 399;
sat. Însurăţei – 533;
sat Leurda – 243;
sat Horăşti – 539;
sat Dealul Pomilor – 289;
sat Ploştina – 1157;
sat Roşiuţa – 747;
sat Lupoiţa – 81,
din care:
i. Bărbaţi
10.978;
ii. Femei
11.870.
b. Structura pe naţionalităţi
i. Romani:
22.500;
ii. Maghiari:
60;
iii. Germani:
-
iv. Romi;
200:
v. Alte naţionalităţi
80.
3.2.4. Situaţia gospodăriilor
Conform Recesământului Populaţiei şi al Locuinţelor din anul 2002:
a. Numărul total al gospodăriilor: municipiul Motru deţine 8.633 clădiri din care 8186
destinate locuinţelor şi un număr de 7.576 de gospodării, din care:
municipiul Motru – 6254;
sat Râpa – 119;
sat Însurăţei -154;
41
sat Leurda – 87;
sat Horăşti – 159;
sat Dealul Pomilor -193;
sat Ploştina – 321;
sat Roşiuţa – 252;
sat Lupoiţa – 37.
din care:
20 % din total populaţie - pană la 2 membri
45 % din total populaţie - 3 membri;
35 % din total populaţie - 4 şi peste 4 membri
3.2.5. Situaţia asigurării cu utilităţi
căi de acces la drumurile europene, naţionale, judeţene (descrieţi distanta, tipul de
amenajare, starea acestora):
Oraşul Motru este amplasat la intersecţia unor căi importante de comunicaţie:
o drumul DN 67, Târgu Jiu – Drobeta Turnu Severin, străbate Bazinul Minier
Motru de la sud la nord, asigurând legătura între municipiul Târgu Jiu, Bazinul
Minier Rovinari şi Bazinul Minier Mehedinţi;
o drumul Judeţean Strehaia – Broşteni – Motru, care începe din DN 67 şi asigură
legătura tuturor localităţilor din zona de vest a Bazinului Minier Motru;
o drumuri interioare, prin care fiecare incintă minieră are asigurată legătura cu DN
67;
o drumul modernizat Ploştina – Ştiucani – Miculeşti – Cojmăneşti care continuă
artera principală de legătură între Bazinul Carbonifer Motru şi Jilţ;
o Drumul Judeţean DJ671B Baia de Aramă - Motru – Samarineşti;
o calea ferată Motru – Strehaia care se racordează la magistrala feroviară
Timişoara – Bucureşti;
o în scopul protejării lucrărilor industriale de efectul distructiv al apelor de
suprafaţă au fost regularizate toate văile din zona incintelor miniere, astfel:
pârâul Băzăvani (incinta Horăşti), pârâul Boca (incinta Horăşti, Boca), pârâul
Leurda (incinta Leurda), pârâul Valea Cireşului (incinta Ploştina, pâraiele
Roşiuţa şi Ştirbeţ (incinta Roşiuţa), pârâul Lupoaia cu afluenţii Valea Stoican
(incinta Lupoaia) care este regularizată şi debuşează în râul Motru în amonte de
oraş. Cea mai importantă lucrare hidrotehnică este îndiguirea râului Motru în
zona oraşului Motru, cuprinse între DN 67 (podul rutier) şi debuşarea pârâului
Lupoaia, precum şi în aval de pod (500 m) pentru protecţia incintei Meriş. De
asemenea, este realizată devierea şi regularizarea râului Motru în amonte de oraş
până la localitatea Cătunele pentru facilitarea amplasării haldei de steril închise a
Carierei Lupoaia;
energie electrică:
consum energie electrica:(MWh/an): 8.500;
gospodarii racordate - 7.576;
alimentare cu apă:
consum apa: (mc/an) : 2.860.000.
90 % din total - gospodarii racordate;
10 % din total - gospodării neracordate;
10 % din total - gospodarii alimentate din puţuri individuale;
80 % din total - gospodarii alimentate din puţuri colective;
durata în ore/zi de funcţionare a reţelei de consum de apă - 24;
42
posibilităţi de extindere a reţelei sau a duratei de alimentare cu apă: DA
canalizare de ape menajere 102539 m3/lună:
Reţeaua menajeră este compusă din reţele secundare şi reţele principale, având
tuburi din beton cu diametrul între 250 ÷ 400 mm,
Reţeaua menajeră are o lungime aproximativ de 27,8 Km, iar colectorul principal
4,6 Km. Colectorul principal are diametrul de 800 mm, şi intră în staţia de epurare
în amonte de Gara Însurăţei.
Utilizatorii sunt:
- Populaţie:
consumul mediu = 87.190 m3/lună;
- Rest consumatori:
agenţi economici cu capital de stat = 36,
consumul mediu = 13.266 m3/lună;
agenţi economici cu capital privat = 60,
consumul mediu = 2.083 m3/lună.
80 % din total - gospodarii racordate;
20 % din total - gospodării neracordate;
gospodarii fără canalizare – în jur de 1000;
epurare ape menajere (informaţii cu privire la instalaţiile de epurare a apelor menajere)
Staţie de epurare amplasată pe Valea Motrului la sud de municipiu. Capacitate de
epurare: 102.539 (mc/an) Nu a fost finalizată realizarea fiului doi de canal
colector, şi modernizarea Staţiei de Epurare - etapa a-II-a
.
canalizare ape pluviale (informaţii cu privire la ;canalizarea apelor pluviale după caz):
Reţeaua pluvială este pozată aproximativ la 1 m adâncime, tuburile din beton
având un diametru între 200-250 mm. Ea este paralelă cu reţeaua de canalizare
menajeră şi are o lungime totală de aproximativ 27,2 Km. Canalul colector
principal care deversează direct în albia râului Motru are diametrul de 800 mm, şi
a fost închis cu un stăvilar, ca apele pluviale să treacă prin staţia de epurare.
Stăvilarul se deschide numai când condiţiile meteorice impun o evacuare mai
rapidă a apelor din străzile oraşului Motru.
transport în comun - activitate de transport şi prestări servicii concesionată: S.C. IRIS
SA care are un număr de 70 autovehicule active pentru transportul în convenţie.
reţele de comunicaţii (telefonie, număr de posturi instalate):
Gradul de asigurare cu echipamente de telecomunicaţii - un număr de peste 4.000
abonaţi telefonici, prin dotarea cu centrală telefonică digitală şi canale de
transmisie prin fibră optică.
Televiziunea prin cablu în municipiul Motru este asigurată prin S.C. Tyaxton Prod.
S.R.L. Motru – post particular de televiziune, apărut în baza Legii audiovizualului
şi a Licenţei de emisie nr. C335/3.03.1994. Televiziunea prin cablu asigură accesul
la texte, baze de date şi programe TV preluate prin sateliţi (60 canale), în prezent
intenţionându-se obţinerea a unei frecvenţe şi licenţe pentru înfiinţarea unui post
local de radio.
termoficare (gospodarii racordate la reţele de distribuţie a agentului termic):
Asigurarea cu energie termică se face de la o centrală termică de zonă cu două
cazane de radiaţie (2×CR 40 t/h) cu combustibil solid (păcură + cărbune), cazane de
abur CR (cazan de radiaţie) (nr. 01 şi nr. 02) – caracteristici tehnice principale - 50
Tone abur/h, 40 bari, 4500 C.
Cazanele de radiaţie sunt construite în anul 1964 – 1968 de către Uzina Vulcan
Bucureşti şi puse în funcţie în anii 1968- 1969.
43
Asigurarea apei calde menajere pe perioada de vară funcţionează cazanul de apă
fierbinte CAF - 10 Gcal/h - ASF (ardere în strat fluidizat).
Cazanul de apă fierbinte 10Gcal/h tip ASF este confecţionat de către Întreprinderea de
Cazane Mici şi Arzătoare Cluj Napoca, an fabricaţie 1982 şi montată de către
Şantierul Vulcan Bucureşti, Şantier 7 Craiova şi pus în funcţie în anul 1984.
Cazanul de apă fierbinte 10 Gcal/h tip ASF funcţionează pe perioada de vară, pentru
asigurarea apei calde locatarilor municipiului Motru.
a) Producţia de energie termică iniţială, defalcată pe agenţii economici,
instituţii şi populaţie din care:
Instituţii - 17.559 Gcal/an.
Populaţie - 56.516 Gcal/an.
b) Nr. de apartamente racordate la apă caldă şi încălzire - 6461.
alimentare cu gaze naturale (informaţii cu privire la nivelul de acoperire a locuinţelor
cu reţea de gaze, număr de gospodarii branşate/nebranşate):
Începând cu anul 2006 a fost pusă în funcţiune reţeaua de alimentare şi distribuţie
de gaze în municipiul Motru. Nivelul de acoperire este de 100% în oraş şi 0% la
sate, însă se prefigurează extinderea şi la satele aparţinătoare municipiului Motru.
Numărul de gospodării este în creştere, actualmente racordându-se 15% din
gospodării.
Reţele utilităţi
Utilitatea Lungimea Stare Observaţii
Apă 100,5 Km Reabilitare prin proiect POS Mediu / operator
regional SC Aparegio Gorj SA
Proiectul este implementat peste
80%, cu termen de finașizare
2013.
Canalizare ape
menajere
27,8 Km Extindere Reabilitare prin proiect POS
Mediu / operator regional SC Aparegio Gorj
SA
Necesar reabilitarea întregului
sistem de canalizare la nivelul
municipiului
Canalizare ape pluviale 27,2 Km Extindere Reabilitare prin proiect POS
Mediu / operator regional SC Aparegio Gorj
SA
Necesar reabilitarea întregului
sistem de canalizare la nivelul
municipiului
Termoficare 74075 Gcal/an. Uzură foarte mare cu durată de exploatare
peste 30 ani
Necesar reabilitarea întregului
sistem de termoficare la nivelul
municipiului
Gaze În jur de
20Km
Reţele noi construite date în folosinţă în 2006 15% din populaţie s-au racordat la
reţeaua de gaz.
Electrice 8.500 MWh/an Există racordate la sistemul electric toate
gospodăriile din municipiu
Necesare investiţii în sistem
pentru menţinerea calităţii şi
asigurarea cantităţii cu energie
electrică.
Reţele de drumuri
Categoria Nemodernizate
Modernizate
Starea
Total: 8,5 Km
din care:
Total: 19 Km
din care:
Bună
Orăşeneşti 0% 100% Foarte bună
Comunale 0% 100% Bună
Săteşti 50% 50% Satisfăcătoare
Intercomunale 50% 50% Satisfăcătoare
Gestionarea deşeurilor urbane
Utilitatea Caracteristici Stare Observaţii
44
Colectare selectivă,
transportul şi
reciclarea -
Reducerea impactului
depozitelor de deşeuri
asupra mediului, scop
atins prin
reorganizarea la
nivelul Municipiului
Motru a unui serviciu
modern de
salubrizare(organizat
şi dotat) pentru
gestionarea eficientă a
deşeurilor menajere şi
industriale din aceasta
zonă.
o Modernizarea unui birou operaţional de
20 mp mobilat cu tehnica de birotică;
o Colectarea selectivă, transportul şi
reciclarea unora dintre acestea, în scopul
reabilitării şi protejării mediului
înconjurător în zona Motru:
- 560 mp hală industrială construită;
- 15 puncte de pre-colectare amenajate;
- 30 puncte de pre-colectare dotate;
- 175 de containere (105PVC+75metal);
- 2 autogunoiere compactoare;
- 5 echipamente reciclare;
- 15 persoane instruite;
- reciclare min. 60% din deşeu colectat;
- 6 campanii media de educare populaţie
şi promovare a protecţiei mediului.
Funcțional Includere în
MasterPlan pentru
realizare de sistem
regional de salubritate
– proiect POS Mediu
Utilitatea Caracteristici Stare Observaţii
Sortare pentru
transfer ecologic al
deşeurilor din zona
Motru
- Gestionarea
eficientă a deşeurilor
prin stoparea poluării
cauzate în prezent de
depozitele ne-
ecologice şi zonele de
depunere neautorizată
a deşeurilor – în
scopul protejării
mediului înconjurător
şi al populaţiei din
zona Motru.
o Staţie de transfer locală pentru 5
localităţi: Municipiul Motru, Comuna
Cătune, Comuna Glogova, Comuna
Samarineşti şi Comuna Văgiuleşti din
judeţul Gorj, staţie care asigură transferul
reziduurilor la Depozitul central al
judeţului Gorj.:
- drumurile de acces amenajate şi ieşiri;
+ amenajare zone pentru camioane aflate
în aşteptare şi amenajare “zone-tampon”
– 2000 mp;
- lucrări de mediu - împăduriri;
- realizare de împrejmuire;
+ dotare cu cântar şi amenajarea locaţiei
acestuia;
- construcţie de platformă de transfer –
600 mp;
- realizare de canalizări şi branşamente;
- dotarea cu utilaje specifice:
• 1 cap autotractor (autocamion);
• 2 compactoare de mare capacitate
(semiremorci compactoare cu 3 axe de
43mc fiecare);
• 1 încărcător frontal (1mc).
- 12 persoane instruite;
- 6 companii media de educare a
populaţiei şi promovare a protecţiei
mediului.
Funcțional Includere în
MasterPlan pentru
realizare de sistem
regional de salubritate
– proiect POS Mediu
Cum este administrat (exploatat întreţinut, reparat, modernizat) sistemul pentru fiecare tip de utilitate.
Actualmente:
a) Serviciul Public de Călători Motru este concesionat la SC IRIS SA Motru;
b) Serviciul de Salubritate este asigurat de Direcţia Publică Motru - care este societate
comercială subordonată Consiliului Local Motru.
c) Serviciul de Agent Termic şi Apă Caldă Menajeră în 2008 a fost preluat de Consiliul
Local Motru prin preluarea SC UATAA Motru şi trecerea în patrimoniul local al
municipiului Motru ca societate comercială subordonată Consiliului Local Motru.
d) Serviciul de Canalizare şi Serviciul de Alimentare cu Apă funcţionează din 2007 prin
crearea Operatorului Unic creat la nivelul judeţului Gorj respectiv SC Aparegio SA –
societate cu aport de capital a autorităţilor locale acţionare.
45
Cum este asigurată finanţarea operaţiunilor de exploatare întreţinere
Actualmente:
a) Serviciul Public de Călători Motru este concesionat la SC IRIS SA Motru;
b) Serviciul de Salubritate parţial este asigurat de Direcţia Publică Motru prin Buget
Local şi autofinanţare;
c) Serviciul de Agent Termic şi Apă Caldă Menajeră este asigurat cu finanţare din
Bugetul local, autofinanţare şi subvenţii din Bugetul de Stat,
d) Serviciul de Canalizare şi Serviciul de Alimentare cu Apă funcţionează din 2007 prin
crearea Operatorului Unic creat la nivelul judeţului Gorj respectiv SC Aparegio SA –
societate cu aport de capital a autorităţilor locale acţionare, respectiv şi Consiliul Local
Motru cu 14% din totalul de acţiuni cu finanţare din Bugetul local şi autofinanţare.
3.2.6. Proiecte în curs de implementare:
PROIECTE PRIORITARE DE INVESTIŢII FINANŢATE DIN FONDURI
NERAMBURSABILE 2013
Titlu
Proiect
Sursa de Finanţare Program de Finanţare Perioada
de implem.
Valoarea
Totală a
proiectului
(lei)
Stadiul
valoric
realiza
t
(%)
Observaţii /dificultăţi
„Reabilitare
cu apă
potabilă şi reţea de
distribuţie
sate aparţinătoare
municipiului
Motru, Staţie de epurare”
70%Buget
Naţional+30%Buget
Local Municipiul Motru
Program operational
Regional
Axa 1. Sprijinirea dezvoltarii durabile
a oraselor. Domeniul
major de interventie 1.1 Planuri integrate de
dezvoltare urbana
2012-2013 16316000 70% Există întârzieri
datorită lipsei de
fonduri – proiect derulat de CNI
“Amenajare
(realizare)si
dotare cu mobilier
urban parc
Minerul”
85,42%Buget
Naţional+14,58%Bu
get Local Municipiul Motru
Programul national de
imbunatatire
a calitatii mediului prin realizare de
spatii verzi in localitati
2011-2012 1756755 25% Există întârzieri
datorită lipsei de
fonduri – proiect finanţat prin AFM
“Modernizar
e retele
stradale zona T-uri”
80,35%Valoare NerambursabilăFED
R+17,65%Buget
Naţional+2%Buget Local Municipiul
Motru
Program operational Regional
Axa 1. Sprijinirea
dezvoltarii durabile a oraselor. Domeniul
major de interventie
1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana
2012-2013 3483364,6 50% Nu
“Modernizare retele
stradale
zona Luri+M-uri,
judetul Gorj”
80,35%Valoare NerambursabilăFED
R+17,65%Buget
Naţional+2%Buget Local Municipiul
Motru
Program operational Regional
Axa 1. Sprijinirea
dezvoltarii durabile a oraselor. Domeniul
major de interventie 1.1 Planuri integrate de
dezvoltare urbana
2012-2013 4205941,6 50% Nu
“Modernizar
e reţele stradale
zona Aleea
Muncii, Bl. B1G-B2G-
J2-J5 (Zona
H-uri)”
80,35%Valoare
NerambursabilăFEDR+17,65%Buget
Naţional+2%Buget
Local Municipiul Motru
Program operational
Regional Axa 1. Sprijinirea
dezvoltarii durabile
a oraselor. Domeniul major de interventie
1.1 Planuri integrate de
dezvoltare urbana
2012-2013 2979472,6 50% Nu
46
“Sistem
supraveghere
video municipiul
Motru, jud.
Gorj”
80,35%Valoare
NerambursabilăFED
R+17,65%Buget Naţional+2%Buget
Local Municipiul
Motru
Program operational
Regional
Axa 1. Sprijinirea dezvoltarii durabile
a oraselor. Domeniul
major de interventie 1.1 Planuri integrate de
dezvoltare urbana
2012-2013 1694334 50% Nu
„Reabilitare
cămin social – centru de
asistenţă
pentru persoane
aflate in
dificultate”
80,35%Valoare
NerambursabilăFEDR+17,65%Buget
Naţional+2%Buget
Local Municipiul Motru
Program operational
Regional Axa 1. Sprijinirea
dezvoltarii durabile
a oraselor. Domeniul major de interventie
1.1 Planuri integrate de
dezvoltare urbana
2012-2013 2454805 0% Există întârzieri
datorită lipsei de fonduri – proiect
finanţat prin POR
“Amenajare
zona
agrement (strand) str.
Marului
mun. Motru”
50%Valoare
NerambursabilăFED
R+ +50%Buget Local Municipiul
Motru
Programul Operational
Regional
5.2"Crearea, dezvoltarea,
modernizarea
infrastructurii de turism
pentru valorificarea
resurselor naturale si
cresterea calitatii serviciilor turistice
2012-2013 6688282,16 15% Da – Contractul de
Finanţare
Nerambursabilă necesită prelungire prin
ACT ADITIONAL
datorită contestaţiei la
Achiziţia de lucrări –
caştigată la CNSC cat
si la Curtea de apel de Primaria Municipiului
Motru - Beneficiar
„Extinderea
si
reabilitarea
sistemelor
de apa si
apa
uzata in jud.
Gorj”
98%ValoareNerambursabilăFCşiBugetSt
at + 2%Buget Local
Municipiul Motru
Program Operaţional Sectorial Mediu, Axa
Prioritară 1
2010-2013 aferent Motru 21.542.939,12
lei
80% Nu – Obs. SC APAREGIO SA –
operator regional,
proiect regional pentru ju. Gorj prin asociere
între localităţi
3.2.7. Cadrul natural (informaţii despre relief, ape, zone de agrement, rezervaţii surse de poluare etc.
Flora şi fauna fascinează turiştii acestor locuri prin biodiversitate şi frumuseţe.
Zona este foarte cunoscută vânătorilor prin domeniile de practică vânătorească.
Vânătoarea este permisă persoanelor cu permis de vânătoare recunoscut în Europa şi
respectarea legislaţiei româneşti, cu adresare către Regia Naţională a Pădurilor, Direcţia de
Vânătoare, Silvicultură şi Comercializare.
Fauna acvatică cuprinde o largă diversitate de specii de peşti. Pescuitul sportiv se
poate desfăşura pe lacurile formate în urma închiderii exploatărilor miniere din zonă (crap,
caras, ştiucă) sau pe râul Motru (clean, mreană).
Flora acestor meleaguri este reprezentată prin păduri de foioase şi plante: sunătoare,
muşeţel, măceş, rug, fag, podbal, pătlagină, urzică, trifoi, sulfină, etc.
Clima regiunii este temperat-continentală, caracterizată prin ierni blânde şi veri
călduroase.
Relieful se compune din lunci (Lunca Motrului) şi dealuri acoperite cu păduri.
3.2.8. Resurse specifice (informaţii cu privire la resursele regenerabile şi neregenerabile disponibile în zona)
Municipiul Motru deţine rezerve naturale de:
cărbune energetic (lignit);
terenuri agricole fertile, cu o bună perspectivă pentru agricultura biologică datorită
insuficientei utilizări în ultimul deceniu a substanţelor chimice fertilizatoare;
peste 14 Km2 păduri cu esenţe remarcabile: fagul stejarul şi salcâmul;
resurse de apă: râul Motru şi pânza freatică situată în apropierea scoarţei terestre.
47
3.2.9. Activităţi economice specifice localităţilor (informaţii cu privire la activităţile specifice tradiţionale şi la perspectiva acestora, alte consideraţii privind activităţile economice din zona);
SITUAŢIA ACTUALĂ:
În industrie:
preponderent - mineritul prin exploatări ale lignitului la suprafaţă (cariere de lignit) şi
de subteran (mine). Activitatea minieră care se desfăşoară în 2 unităţi miniere de
subteran şi 2 de suprafaţă (cariere);
alte unităţi: de transport, de construcţii, de confecţii metalice şi reparaţii utilaj minier,
o fabrică de tricotaje şi o uzină de apă şi agent termic. Localitatea Motru este o zonă
monoindustrială bazată în principal, pe extracţia cărbunelui energetic - lignit).
În agricultură:
1.118 ha - suprafeţe arabile destinate cultivării cerealelor (în special porumb şi grâu),
plantelor oleaginoase (în special floarea soarelui), legumelor (soia, mazăre, fasole,
roşii, varză, praz, ceapă, castraveţi, ardei), cartofilor;
apicultura prin producţia de miere;
89 ha - viticultura prin producţia de struguri şi vin;
211 ha - pomicultura prin producţia de fructe (prune, mere, pere, cireşe) şi preparatele
din fructe;
1.618 ha – păşuni şi fâneţe pentru creşterea animalelor reprezentată prin bovine,
porcine, oi, capre şi cabaline;
creşterea păsărilor reprezentată prin găini, gâşte, raţe şi curci.
Datorită lucrărilor de excavaţii, terenul arabil şi pădurile sunt puternic afectate, astfel
că activitatea de creştere şi de cultivare a pomilor fructiferi şi viţei-de-vie se practică
într-o mică măsură. Datorită restructurărilor care au avut loc în acest domeniu
industrial a rezultat un număr foarte mare de şomeri. Pentru reducerea numărului de
şomeri este imperios necesar sprijinirea şi stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii
care pot crea noi locuri de muncă în agricultură, mică industrie alimentară, construcţii,
transporturi, industrie uşoară, etc., folosind materii prime, materiale şi forţă de muncă
din zonă.
Mediul Economic
a. Informaţii despre agenţii economici din zonă
Forma de capital
Specificaţie Capital privat Capital de stat Capital mixt
Industrie 10 8 2
Agricultura 0 2 0
Comerţ 580 1 0
Construcţii 3 1 0
Transport 5 0 2
Turism 1 0 0
Alte activităţi 0 0 0
TOTAL 599 12 4
b. Informaţii despre mediul financiar bancar
Instituţii financiar bancare Cu capital privat Cu capital de stat Cu capital mixt
Bănci 5 1 1
Instituţii de Microcreditare 0 0 0
Cooperative de credit 0 0 0
CAR 1 0 1
48
Fonduri de garantare 0 0 0
Societăţi de asigurare 6 0 0
Alte instituţii financiare 0 0 0
TOTAL 12 1 2
Mediul social
a. învăţământ
Unităţi de Învăţământ: Număr unităţi Nr. locuri
Preşcolar 11 1500
Primar 8 1640
Secundar inferior 2 1640
Secundar superior 2 3290
TOTAL 23 8070
b. sănătate
Unităţi: Număr unităţi Nr. locuri
Spitale 1 283
Ambulatorii 1 -
Dispensare 21 -
TOTAL 23 283
c. fond locativ
Fond
locativ:
Număr
unităţi – din
care
în apartamente În case
Total 1 camera 2 camere 3 camere Total 2 camere 3 camere
Privat 15322 8168 500 3500 4186 7576 1200 6376
De stat 520 520 155 105 260 - - -
TOTAL 15762 8688 655 3605 4446 7576 1200 6376
ACTIVITĂŢI COMERCIALE:
- nr. unităţilor cu profil comercial la nivelul localităţii (S.R.L., S.A., S.N.C.) - 584;
- nr. de angajaţi în alte unităţi - 1650;
- nr. de întreprinzători particulari (A.F., I.M.M., INDEPENDENŢI) - 74.
TURISM
În Municipiul Motru există un singur hotel-restaurant ”Intim”, cu o capacitate de
cazare de 32 de locuri, categoria 3 stele, cu o sală de mese şi o bucătărie.
Ca şi trasee turistice existente pot fi menţionate:
o Motru-Tismana-Runcu-Cheile Sohodolului;
o Motru-Apa Neagră- Padeş-Valea Mare-izvoarele Cernei;
o Motru-Peştişani-Hobiţa;
o Motru-Cătunele-Bala Băi;
o Motru-Baia de Aramă-Ponoarele.
3.2.10. Starea actuala a municipiului Motru
Municipiul Motru ca centru urban are nevoie de o dinamică de dezvoltare şi de o
modernizare conforme cu cerinţele actuale. Se identifică ca nevoi prioritare modernizarea
infrastructurii urbane şi de mediu prin atenuarea impactului social al restructurării sectorului
49
minier şi crearea unui mediu favorabil dezvoltării serviciilor, atragerea investitorilor in
domeniul afacerilor şi turismului prin accesul cetăţenilor din municipiul Motru la utilităţi
publice îmbunătăţite prin:
- creşterea capacităţii comunităţii în rezolvarea participativă a necesitaţilor identificate,
- promovarea bunelor practici de mobilizare a comunităţii în reabilitarea infrastructurii;
- asigurarea durabilităţii infrastructurii reabilitate.
Astfel este necesară asigurarea unei infrastructuri solide, în vederea atragerii de noi
investitori în zonă pentru diversificarea activităţilor economice.
În zona Motru, cea mai importantă materie primă locală este cărbunele lignit, a cărui
rezervă exploatabilă se estimează a se valorifica pe o durată de cel puţin 57 de ani în
cantitate de 285 milioane tone:
- 80 milioane tone, în licenţă de exploatare pe 20 de ani (2000 – 2020) la Cariera
Roşiuţa şi Cariera Lupoaia;
- 62 milioane tone, în afară de licenţă, la Cariera Roşiuţa;
- 73 milioane tone, în afară de licenţă, extindere la Cariera Roşiuţa spre Runcurel;
- 70 milioane tone, în afară de licenţă, cariera Ploştina Sud.
Odată cu găsirea resurselor financiare pentru redarea terenurilor afectate de lucrările
miniere în circuitul agricol, se poate relansa agricultura din zonă cu toate ramurile sale:
creşterea păsărilor şi animalelor, cultivarea viţei-de-vie, a pomilor fructiferi, a cerealelor, a
legumelor şi a zarzavaturilor. Acest lucru creează oportunitatea creării în oraşul Motru a
industriei de prelucrare a cărnii şi laptelui, a sucurilor naturale din fructe inclusiv de pădure,
conserve şi alte produse alimentare.
De asemenea, prin exploatarea şi prelucrarea balastului din albia râului Motru se pot
produce în oraşul Motru materiale de construcţii (cărămidă, ţiglă, produse de balastieră - nisip
şi alte sorturi, betoane, mortare). Cele peste 750 ha de pădure (fag, stejar, salcâm) din zona
municipiului Motru, pot pune bazele dezvoltării industriei lemnului, a prelucrării acestuia.
Datorită caracterului monoindustrial al municipiului precum şi a disponibilizărilor din
minerit şi a restructurării continue a acestuia, oraşul Motru se confruntă cu o rată ridicată a
şomajului şi cu o degradare progresivă a nivelului de trai. Comunitatea din Motru se confruntă
cu următoarele mari probleme sociale: rata crescută a şomajului; gradul mare de sărăcie;
creşterea dependenţei familiilor de disponibilizaţi de autorităţile publice locale;
marginalizarea socială. Ca urmare, pentru atenuarea acestor fenomene este necesară
intervenţia administraţiei locale prin oferirea de servicii sociale care să asigure un sistem
alternativ pentru instituţionalizare şi o condiţie pentru respectul dreptului fiecăruia de a trăi şi
a muncii.
Provocările din ultimii ani la care municipiul Motru, administraţia, sistemul
educaţional şi locuitorii săi au trebuit să răspundă, respectiv trecerea de la un oraş cu profil
minier accentuat la un municipiu modern atât ca şi formă urbană cât şi ca fond civic, au făcut
ca, prin management şi mobilizare de resurse umane, oraşul să reziste provocărilor (riscurilor
majore) şi să se pregătească pentru noile tendinţe ale mileniului III. Motru are potenţialul
uman şi de infrastructură necesar pentru a redeveni un centru economic al regiunii Sud Vest
Oltenia. Pentru aceasta este nevoie să se creeze un mediu favorabil dezvoltării mediului de
afaceri prin: crearea unui mediu de angajare bine plătit, atragerea de investiţii în municipiu,
dezvoltarea resurselor umane, implicarea mediului universitar.
Municipiul Motru este capabil să ridice standardul de viaţă al locuitorilor săi la un nivel
european. Pentru aceasta este necesar accesul la o infrastructură de calitate: utilităţi, drumuri,
pasaje, parcări, o locuinţă decentă (reabilitare energetică), condiţii de siguranţă, sănătate,
învăţământ şi servicii sociale, într-un mediu curat.
Municipiul Motru, în calitatea sa de motor zonal al dezvoltării economice necesită o
infrastructură adecvată pentru întreprinzători, legături bune de transport, servicii de
50
consultanţă şi sprijinire a afacerilor de bună calitate pentru cei ce doresc să investească, sau
forţă de muncă bine calificată.
Se justifică alegerea municipiului ca zonă de acţiune strategică şi prin poziţia centrală,
strategică de legătură cu municipiile Craiova, Târgu Jiu, Drobeta Turnu Severin.
3.2.11. Municipiul Motru este cuprins în cadrul strategiilor de dezvoltare naţională, regională, judeţeană şi locală, astfel:
Conform Strategiei de dezvoltare socio-economică a judeţului Gorj 2007- 2013,
aprobată prin HCJ este prevăzută viziunea pentru zona 4 în care este repartizat
municipiul Motru: …”În anul 2013 avem o infrastructură modernă, eficientă şi atractivă, compusă din:
reţele complete şi uniform distribuite de utilităţi (electrice, energetice şi de comunicaţii)
reţele rutiere moderne, completate cu străzi auto de mare viteză între localităţi
unităţi şcolare, sanitare, culturale şi sociale funcţionale
infrastructura vernaculară restaurată, reabilitată, inclusă în circuitul turistic intern şi extern”…
Conform Strategiei DEZVOLTARE REGIONALA SOCIO-ECONOMICE 2007-
2013, realizată de ADR Sud-Vest Oltenia este prevăzut: “OBIECTIV GENERAL
Obiectivul general al strategiei de dezvoltare socio-economică pentru 2007-2013 este reducerea disparităţilor de
dezvoltare între regiunea SV Oltenia şi celelalte regiuni ale ţării în scopul creşterii nivelului de trai al cetăţenilor.
OBIECTIVE SPECIFICE
….
Creşterea atractivităţii regionale şi dezvoltarea durabilă a regiunii prin îmbunătăţirea infrastructurii,
valorificarea zonelor urbane şi a potenţialului turistic.
….
PRIORITĂŢI MĂSURI
…….
2.3. Îmbunătăţirea infrastructurii sociale şi de educaţie
2.4. Reabilitarea zonelor urbane, (inclusiv zone verzi, moşteniri culturale şi istorice, sport şi activităţi recreative, site-uri
industriale deteriorate şi abandonate, parcări, zone pietonale, control trafic, parcuri)…”
3.2.12. Caracteristici demografice şi sociale ale zonei de acţiune urbană Oraşul Motru şi comparaţie cu Municipiul Motru
Populaţia se compune dintr-o masă compactă de români care odată cu dezvoltarea
industriei miniere în zonă a atras forţe de muncă disponibile din toată ţara conducând la o
revoluţie demografică fără precedent, astfel conducând la apariţia oraşului Motru. În anul
1969 ritmul oraşului Motru a crescut de 3,6 ori faţa de 1968, iar în anul 1975 populaţia se
ridica la 17.000 din care 80% erau muncitori minieri cazaţi în 55 de blocuri (3.775
apartamente).
Concomitent cu crearea de locuinţe sau construit: complexe comerciale, magazine,
restaurante, cinematograf cu 500 de locuri, club muncitoresc, farmacie, policlinică, spital, etc.
Mişcarea naturală a populaţiei defineşte schimbările survenite în numărul şi structura
populaţiei numai ca urmarea naşterilor, deceselor, căsătoriilor şi divorţurilor.
Natalitatea
Natalitatea reprezintă frecvenţa naşterilor în interiorul unei populaţii, măsurându-se
prin rata natalităţii, indicator calculat prin raportul născuţilor vii la populaţia medie, exprimat
în promile (‰).
Nivelul general de dezvoltare economică şi socială, factorii biologici, politici şi
culturali au o influenţă importantă asupra natalităţii. Dorinţa de dobândire a proprietăţii,
cheltuielile ridicate implicate de educaţia şi creşterea copiilor, lipsa de spaţiu locuibil, grija
pentru sănătatea mamei au condus la scăderea natalităţii. În mediul rural aceste motivaţii nu
există astfel natalitatea este mult mai ridicată.
51
În ceea ce priveşte vârsta populaţiei, sunt analizate grupele de vârstă care participă
diferenţiat la procesul de procreare.
Fenomenul demografic a fost şi este influenţat de politica demografică promovată
etapizat în oraşul Motru şi satele componente, precum şi de elemente ca: structura pe vârstă şi
sexe, ponderea populaţiei fertile, nivelul de dezvoltare economică şi socială, gradul de
instruire a populaţiei.
Rata medie a natalităţii între anii 1966÷1998 a avut valori foarte mai în oraşul nostru,
astfel în anul 1967, rata natalităţii a fost de 43,2 ‰, al doilea maxim înregistrându-se în anul
1987 de 27,8 ‰, dată după care scăderea este continuă până astăzi.
EVOLUŢIA NATALITĂŢII ÎN PERIOADA 1967-2001
An
ii
1967
1987
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
Na
tali
tate
a
43,2
27,8
90,2
70,9
71,9
67,5
59,6
65,0
57,0
55,7
51,3
46,0
40,8
21,7
Nupţialitatea, ca valori, se corelează cu natalitatea având aproximativ aceleaşi
coordonate. Pentru perioada 1966÷1999 variaţia acestui indicator a fost de 11 ‰ în oraşul
Motru, rata de divorţialitate fiind de 4 ‰.
Mortalitatea
Mortalitatea reflectă totalitatea deceselor care se produc în cadrul unei populaţii,
aceasta exprimându-se prin rata mortalităţii – indicator demografic care reprezintă raportul
dintre numărul total de decedaţi şi populaţia medie (exprimat în promile).
Mortalitatea constituie al doilea element important privind dinamica populaţiei şi
prezintă fluctuaţii anuale.
Populaţia oraşului Motru, începând cu anul 1990, a intrat într-un proces de scădere
continuă, fapt datorat în primul rând mortalităţii, dar şi a altor factori (migrarea,
disponibilizările – prin diminuarea activităţii miniere din zonă). Principalii factori se
influenţează mortalitatea sunt cei socio-economici precum şi factorii genetici şi ecologici în
mică măsură. Privind starea economică, aceşti factori variază pe palierele macrosociale şi
microsociale datorită scăderii nivelului de trai prin diminuarea veniturilor şi mărirea
cheltuielilor.
Lipsa de resurse face ca sprijinul administraţiei publice locale acordat instituţiilor
sanitare sau cetăţenilor să fie scăzut. Sărăcirea populaţiei duce la carenţe în domeniul
alimentaţiei, influenţând capacitatea de protecţie a organismului faţă de bolile provocate de
agenţii patogeni. Un alt aspect îl constituie condiţiile de viaţă ale familiilor, dotarea materială,
0
20
40
60
80
100
1967
1987
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
Anul
Rata
nata
lita
tii
Natalitatea
52
asigurarea serviciilor (încălzire, apă potabilă, canalizare, climatizarea, dotarea cu aparate de
uz casnic, etc.).
Calitatea mediului din oraş şi zonele adiacente, poluarea industrială, salubritatea,
insectele sau alte vieţuitoare care invadează oraşul, calitatea apei potabile sunt factori
determinanţi ai calităţii vieţii ce determină apariţia de boli ce conduc la creşterea indicelui de
mortalitate.
Datorită condiţiilor grele de muncă în care lucrează minierii, există un consum ridicat
de alcool şi tutun, favorizează apariţia bolilor specifice ca tuberculoza, cancerul bronhiilor şi
al plămânului, ciroze ale ficatului, bolile ischemice ale inimii.
O cauză a deceselor din oraşul Motru o reprezintă gradul de îmbătrânire a populaţiei,
mai ales în mediul rural.
În anul 1979, oraşul Motru a avut cele mai mici rate de mortalitate – de 3,5 ‰.
EVOLUŢIA MORTALITĂŢII ÎN PERIOADA 1979-2001
Anii
19
79
19
90
19
91
19
92
19
93
19
94
19
95
19
96
19
97
19
98
19
99
20
00
20
01
Mortalitatea
3,5
8,3
8,8
12
,6
11
,2
8,4
12
,9
12
,5
11
,9
10
,4
9,4
11
,0
6,2
0
2
4
6
8
10
12
14
1979
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
Anul
Ra
ta m
ort
alita
tii
Mortalitatea
Mortalitatea infantilă
Mortalitatea infantilă reprezintă totalitatea deceselor infantile care se produc la nivelul
unei populaţii, măsurându-se prin rata mortalităţii infantile, indicator ce reprezintă raportul
numărului total de decese în primul an de viaţă şi numărul total de născuţi vii, redat în promile
(‰).
Mortalitatea infantilă reflectă gradul general de dezvoltare economico-socială prin
instituţiile sanitare şi calităţile serviciilor sanitare, nivelul de instruire a mamelo, educaţie
sanitară şi alimentaţie corespunzătoare. Aceasta intră sub incidenţa variabilelor educaţionale,
psihologice şi culturale.
Rata mortalităţii infantile este mai mică în mediu urban decât în cel rural, deoarece în
oraş majoritatea naşterilor au loc în instituţii specializate. Anul 1995 reprezintă punctul
maxim de creştere a mortalităţii infantile – 26,5 ‰ în oraşul Motru.
53
EVOLUŢIA MORTALITĂŢII INFANTILE ÎN PERIOADA 1990-2000
Anii
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
Mortalitatea
20,3
19,8
24,1
18,6
24,6
26,5
8,8
10,7
23,3
7,3
10,2
05
1015202530
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
Anul
Rata
mo
rtalita
tii
infa
nti
le
Mortalitatea infantila
Bilanţul Natural
Diferenţa dintre nivelul natalităţii (rata natalităţii) şi cel al mortalităţii (rata
mortalităţii) unei populaţii reprezintă bilanţul natural.
Bilanţul natural poate fi pozitiv sau negativ în funcţie de naşteri şi decese. Bilanţul
natural constituie un principal factor care defineşte situaţia şi perspectivele de dezvoltare
demografică a unei anumite regiuni, redă creşterea numerică definind starea populaţiei la un
moment dat.
Până în anul 1989, oraşul Motru a cunoscut un bilanţ natural de 20 ‰, având cea mai
mare valoare în 1990 – 81,9 ‰, după care bilanţul a fost în scădere până astăzi.
EVOLUŢIA BILANŢULUI NATURAL ÎN PERIOADA 1990-2000
Anii
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
Bilanţul
natural 81,9
62,1
59,3
56,3
51,2
42,1
44,5
43,8
40,9
36,6
29,8
10
20
30
40
50
60
70
80
90
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
Anul
Bilantul natural
Mişcarea migratoare
Mişcarea populaţiei în cadrul unui teritoriu, cunoscută sub numele de migraţiune
constituie una din trăsăturile sale fundamentale, determinând evoluţia demografică în oraşul
Motru. Cauza migraţiei o reprezintă discrepanţa dintre numărul populaţiei şi resursele
teritoriului respectiv determinate de raţiuni politice, psihologice sau religioase.
54
Odată cu descoperirea zăcămintelor de lignit şi cu apariţia oraşului Motru a început un
intens proces de emigrare denumit „exod rural”. Noul oraş a atras forţă de muncă din zonele
învecinate şi din toată ţara, putându-se spune că este oraşul „tuturor românilor”.
Migraţia de la sat la oraş, sub aspect demografic, influenţează numărul populaţiei,
structura pe vârste, repartiţia pe sexe, natalitatea şi mortalitatea. Transferul de populaţie poate
fi privit şi sub aspect cultural ca un proces complex. Schimbarea domiciliului a avut la bază,
de multe ori, interese individuale, cauze economice, prezenţa instituţiilor de învăţământ şi de
cultură, existenţa instituţiilor de asistenţă medicală şi a condiţiilor de trai.
Densitatea populaţiei
Densitatea populaţiei, ca rezultat al mişcării migratorii s-a mărit în a doua parte a
secolului al XIX-lea şi al XX-lea, ca efect al dezvoltării industriale şi intensificării urbanizării.
Densitatea populaţiei reprezintă raportul numărului populaţiei la suprafaţa teritoriului
(în Km2).
În anul 1999 densitatea oraşului Motru era de 517 locuitori/Km2.
Densitatea fiziologică în oraşul Motru este de peste 5 locuitori/ha.
Structura populaţiei
Analiza structurală poate fi realizată după diverse criterii: sex, grupe de vârstă,
sectoare de activitate, etnie sau confesiuni religioase. Analiza poate fi realizată la anumite
momente de referinţă.
Structura populaţiei pe sexe
Repartiţia după sex şi vârstă poate determina schimbări demografice, analize şi sinteze
pe perioade de timp, poate determina echilibre şi efecte asupra natalităţii şi mortalităţi.
Structura pe sexe şi vârstă este rezultatul tendinţei de lungă durată al natalităţii şi mortalităţi.
Structura pe sexe în oraşul Motru se împarte în 2 subcolectivităţi: masculină şi
feminină, diferenţiate biologic. Cunoaşterea structurii populaţiei după sexe este necesară în
vederea analizării echilibrului dintre sexe şi fundamentarea unor măsuri de politică
demografică cu respectarea legislaţiei în vigoare.
În oraşul Motru ponderea populaţiei masculine este dominantă, faţă de localităţile
aparţinătoare unde persoanele de sex feminin depăşesc pe cele masculine. Aceste concluzii au
fost trase în urma recenzărilor din anii 1912, 1930, 1956, 1966, 1977, 1992 respectiv 2002. .
EVOLUŢIA POPULAŢIEI PE SEXE ÎN MUN. MOTRU (anul 2002)
LOCALITATEA TOTAL MASCULIN FEMININ
ORAŞUL MOTRU 26.626 13.780 12.846
MOTRU 22.472 11.719 10.753
DEALUL POMILOR 291 149 142
HORĂŞTI 579 288 291
55
LOCALITATEA TOTAL MASCULIN FEMININ
ÎNSURĂŢEI 486 251 235
LEURDA 235 114 121
PLOŞTINA 1166 576 590
LUPOIŢA 118 61 57
RÂPA 421 205 216
ROŞIUŢA 858 417 441
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
16000
ORAŞU
L M
OTR
U
MOTR
U
DEALU
L PO
MIL
OR
HO
RĂŞ
TI
ÎNSU
RĂŢEI
LEURDA
PLOŞTIN
A
LUPO
IŢA
RÂPA
RO
ŞIUŢA
PO
PU
LA
TIE
MASCULIN FEMININ
Modificarea structurii pe sexe în oraşul Motru după anul 1990 s-a datorat procesul
migraţional, plecând forţa de muncă masculină din zonă. Se poate afirma că această tendinţă
de feminizare a populaţiei cu multiple implicaţii geodemografice şi economice, ridică
numeroase semne de întrebare autorităţilor locale.
RECENSĂMÂNTUL DIN ANUL 1992
0 5000 10000 15000
MASCULIN
FEMININ
LO
CA
LIT
AT
EA
POPULATIA
MOTRU
D. POMILOR
HORĂŞTI
ÎNSĂRĂŢEI
LEURDA
PLOŞTINA
LUPOIŢA
RÂPA
ROŞIUŢA
ROŞIUŢA 417 441
RÂPA 205 216
LUPOIŢA 61 57
PLOŞTINA 576 590
LEURDA 114 121
ÎNSĂRĂŢEI 251 235
HORĂŞTI 288 291
D. POMILOR 149 142
MOTRU 11719 10753
MASCULIN FEMININ
56
Structura populaţiei pe grupe de vârstă
Repartizarea populaţiei pe grupe de vârstă prezintă o importanţă deosebită din punct
de vedere socio-economic cu rol determinant în desfăşurarea de activităţi economice.
Repartiţia populaţiei oraşului Motru după grupe de vârstă s-a analizat în intervale de 5 ani
(0÷4 ani, 5÷9 ani, etc.), iar pentru determinarea potenţialului resurselor de muncă şi a
populaţiei ocupate s-au utilizat intervalele 0÷14 ani, 15÷64 ani, peste 65 ani.
Piramida vârstelor nu este perfect simetrică pe sexe: în prima jumătate a vieţii
efectivele generaţiilor masculine sunt mai mari decât cele feminine, în anii de mijloc ai vieţi
generaţiile sunt sensibil egale, iar în ultima parte a vieţii apare o preponderenţă a efectivelor
feminine.
STRUCTURA POPULAŢIEI PE
GRUPE DE VÂRSTĂ
26%
71%
3%
0÷14 ani
15÷65 ani
> 65 ani
Pentru analiza populaţiei pe grupe de vârstă în oraşul Motru, s-a ales ca moment de
referinţă anul 1992, deoarece transformările economice şi sociale au cunoscut o inflexiune.
Diminuarea ponderii populaţiei mature este generată şi de migrarea populaţiei tinere plecată
pentru continuarea studiilor în alte centre urbane, populaţia vârstnică înregistrând o uşoară
creştere mai ales în mediu rural, deci efectul este în ansamblu un fenomen de îmbătrânire a
populaţiei. În anul 1992 este un efect relativ de întinerire a populaţiei oraşului Motru, însă
după anul 1997 tendinţa de îmbătrânire a populaţiei este tot mai evidentă.
STRUCTURA PE GRUPE DE VÂRSTĂ ALE POPULAŢIEI
ÎN ANUL 1992
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
GRUPE DE VÂRSTĂ
PO
PU
LA
ŢIE
MASCULIN
FEMININ
MASCULIN 4326 1132 1421 1201 1477 1312 938 587 553 412 231 141 61 78
FEMININ 4054 981 1578 1138 1272 1032 822 491 459 356 262 177 93 131
< 15
ani
15-19
ani
20-24
ani
25-29
ani
30-34
ani
35-39
ani
40-44
ani
45-49
ani
50-54
ani
55-59
ani
60-64
ani
65-69
ani
70-74
ani
>=75
ani
Indicele de îmbătrânire a populaţiei poate fi calculat ca fiind raportul populaţiei de
vârstă de peste 60 ani şi populaţia între 0÷14 ani, înmulţit cu 100 pentru calcularea în
procente. În oraşul Motru acest indice are o valoare sub 5 %.
Un alt indice de analiză îl reprezintă rata de dependenţă demografică care reprezintă
raportul dintre populaţia între 0÷14 ani adunată cu cea >65 ani şi populaţia cuprinsă între
57
15÷64 ani, înmulţit cu 100 pentru calcularea în procente. În oraşul Motru acest indice are o
valoare sub 479 % pentru anul 1998 respectiv 400 % pentru 1996.
Structura populaţiei pe sectoare de activitate
Această structură este realizată după criteriul de participare la activitatea economică:
populaţia activă (ocupată şi neocupată) şi populaţia inactivă.
Indicele de activitate reprezintă raportul dintre populaţia activă şi populaţia totală. În
anul 1966 indicele de activitate atingea valoarea de 60 %, iar în 1992 – 44 %, determinat de
migraţia populaţiei şi restrângerea activităţii în industrie. Explicaţia indicelui mărit din anul
1966 constă în principala ocupaţie (94 %) – agricultura, astăzi aceasta fiind diminuată la
jumătate.
În viaţa economică în oraşul Motru (activitatea din industrie, fond funciar,
transporturi, comerţ, turism, servicii şi gospodărie comunală, ocrotirea sănătăţii, protecţia
socială, cultura, învăţământul şi sportul, serviciile bancare şi mass media) s-au produs
importante transformări prin abordarea economiei de piaţă.
Dacă în anul 1990 activitatea industrială era concentrată aproximativ 80 % din
populaţia activă a oraşului, începând din anul 1997 s-a produs un dezechilibru, iar începând
cu anul 1999 prin liberarea preţurilor, blocajele financiare au condus la utilizarea capacităţii
de producţie şi a forţei de muncă în procent de 36,2 %.
0% 20% 40% 60% 80%
POPULAŢIE
1966
1992AN
UL
STRUCTURA POPULAŢIEI PE SECTOARE DE ACTIVITATE
Industrie
Servicii
Agricultură
În anul 1966 nu existau şomeri înregistraţi în oraşul Motru, iar în 1999 existau aproape
4.000 de şomeri. Mulţi cetăţeni din oraş lucrează pe cont propriu – cca. 430, alţii în cadrul
societăţilor sociale patronale şi SRL – uri – cca. 701.
Astăzi populaţia ce locuieşte în mediu urban este mai mare decât cea din mediul rural.
MEDIUL DE LOCUIRE AL POPULAŢIEI
44%
56%
Mediul rural
Mediul urban
Populaţia inactivă este reprezentată în principal de elevi, apoi de şomeri, pensionari,
preşcolari, beneficiat de ajutor agricol şi alte categorii de populaţie.
58
STRUCTURA POPULAŢIEI INACTIVE
0
2000
4000
6000
8000
10000
CATEGORII
PO
PU
LA
ŢIE
POPULAŢIE INACTIVĂ 5775 2553 1083 3603 129 7888
elevi şomeri pensionari preşcolaribenef. aj.
agr.
alte
categorii
3.2.13. Restructurarea industriei şi efectele sale
Principalii factori de restructurare a capacităţilor de producţie şi optimizarea
tehnologică au constat în:
– eficientizare economică;
– corelaţie între investiţii şi exploatarea rezervelor;
– diminuarea costurilor de producţie;
– modernizare tehnologică;
– reorientare şi restructurare a forţei de muncă ca efect al diminuării activităţilor
economice.
Activitatea minieră s-a dezvoltat în regiune în două etape: anul 1960 – prin
deschiderea câmpurilor miniere din zonă şi anii 1980÷1990 prin dezvoltarea câmpurilor
anterioare şi deschiderea de noi câmpuri.
Restructurarea industriei miniere a început prin disponibilizarea de personal conform
Ordonanţelor nr. 22/1997 şi nr. 9/1998, efectul restructurării având un maxim în exploatările
din subteran.
Capacitatea de absorbţie în agricultura zonală este limitată, întreprinderile mici şi
mijlocii nu sunt suficient de dezvoltate, astfel că în perspectivă se caută noi modalităţi pentru
susţinerea alternativelor de dezvoltare socio-economică.
3.2.14. Preocupările Consiliului Local Motru în contextul dezvoltării socioeconomice a judeţului Gorj
Conform datelor Recensământului populaţiei din 2002, înregistrăm o uşoară
depopulare urbană cauzată în principal de restructurarea industriei miniere.
Populaţia rurală a crescut însă nesemnificativ deoarece localnicii şi-au conservat cu
grijă gospodăriile, unii realizând chiar dezvoltarea acestor gospodării, asigurând în felul
acesta o stabilitate benefică localităţii.
Dezvoltarea economico-socială a Municipiului Motru s-a realizat printr-o integrare
dinamică în conceptul dezvoltării locale şi regionale pe baza programelor asigurate de
Consiliul Judeţean Gorj şi Guvernul României. În această perioadă de tranziţie s-au petrecut
nenumărate schimbări care au presupus sacrificii şi eforturi de adaptare.
Zonă preponderent minieră, Municipiului Motru a trebuit să facă faţă închiderii
gurilor de mină de la Motru Vest, Leurda, Roşiuţa şi Boca. Reacţia a fost o privatizare relativ
rapidă în rândul prestatorilor de servicii din minerit, redistribuirea forţei de muncă din
unităţile intrate în conservare şi integrarea disponibilizaţilor într-un sistem de activitate dirijat
de firme ale sindicatelor şi ale societăţii civile.
59
S-au dezvoltat în paralel activităţile comerciale, prestările de servicii dar şi extragerea
şi transportul cărbunelui în regim privat. Autorităţile au intervenit încurajând sistemele
alternative asigurându-le în cel mai scurt timp modalităţi de înfiinţare, autorizare şi
funcţionare a unor firme private.
Consiliul Local Motru se confruntă cu probleme deosebite privind starea economico-
socială însă a acţionat prompt la marile confruntări, astfel:
A existat o criză de locuinţe care a fost redresată prin realizarea a 122 de
apartamente, făcând demersuri în 2012/2013 pentru finanţarea altor 40 şi facilitând
construcţia a peste 500 de locuinţe individuale, obiective preferate de populaţie.
Au existat preocupări pentru crearea unei alternative de tip post-industrial,
încurajând dezvoltarea investiţiilor în producţie şi servicii şi s-a asigurat prin
intermediul Casei de Cultură cursuri pentru utilizarea calculatoarelor, a informaticii
de gestiune şi a specializărilor solicitate de piaţa muncii.
S-a participat efectiv la crearea incubatoarelor de afaceri din sediul fostei mine
Leurda şi există preocupări pentru repunerea în funcţiune a sediului de la Mina
Roşiuţa.
S-au acordat investitorilor facilitaţi de concesiune sau cumpărare de spaţii şi terenuri
pentru dezvoltarea unor afaceri care să asigure absorbţia forţei de muncă rezultată
din disponibilizările succesive.
Administraţia publică locală i-a sprijinit pe motreni să investească, asigurându-le
inclusiv consultanţă prin intermediul funcţionarilor publici. Din păcate, datorită
scăderii puterii de cumpărare, populaţia are multe dificultăţi economice iar
administraţia locală nu deţine încă soluţii rezonabile şi pârghii de acţiune.
Aproximativ 1.500 de tineri şi persoane adulte lucrează temporar în Comunitatea
Europeană, dovedind o remarcabilă putere de adaptare.
În şcolile din Motru: două colegii, două şcoli generale, mai multe şcoli gimnaziale
din satele municipiului, învaţă peste 3.500 elevi iar în cele 11 grădiniţe îşi au locul
sub îngrijirea atentă a educatorilor aproape 300 copii preşcolari. Autorităţile locale
au investit în şcoli în fiecare an mai multe miliarde de lei pentru a asigura generaţiei
tinere un climat propice învăţăturii şi formării pentru viitor, existând o bună
colaborare cu cadrele didactice şi folosind un sistem de comunicare interactiv.
Sănătatea cetăţenilor municipiului este asigurată prin Spitalul municipal cu 250
paturi, ambulatoriu de specialitate, cabinetele medicale individuale ale medicilor de
familie, precum si cabinetele private ale medicilor de specialitate.
Cea mai mare problemă cu care se confruntă administraţia locală este legată de
populaţia activă, de vârsta a doua, provenită din disponibilizări cu o remarcă specială
privind populaţia feminină asupra căreia piaţa muncii exercită o discriminare greu de
contracarat de către serviciile administrative.
În municipiul Motru şomajul se încadrează în limita cifrei pe judeţ însă ar fi necesar
a se realiza un studiu sociologic privind reorientarea activităţilor viitoare ale
populaţiei urbane pentru a şti direcţiile de acţiune şi prevenire în abordări de metode
noi.
Populaţia de la sate reintră în posesia fostelor proprietăţi şi există o stare de fapt
pozitivă prefigurându-se o bună adaptabilitate în conformitate cu noile condiţii.
S-a asigurat, atât cu populaţia din sate cât şi cu populaţia urbană, un dialog
permanent pentru implicarea acesteia în demersurile democratice ale evoluţiei
Municipiului Motru, în felul acesta oferind transparenţă şi generând o stare de
încredere reciprocă al cărei efect va genera la rândul ei asigurarea libertăţilor
cetăţeneşti (politice, religioase şi de expresie cu sorginte europeană).
60
Există, deopotrivă, preocupări pentru soarta populaţiei defavorizate şi programele de
menţinere a tineretului în municipiu prin crearea de locuri de muncă în municipiul
Motru.
3.2.15. Şomajul şi efectele sale
Dezechilibru între cererea şi oferta forţei de muncă conduce la generarea şomajului.
Problemele sunt mai acute în oraşele monoindustriale, şomajul generează pierderi economice,
probleme sociale.
Reorientarea forţei de muncă este destul de dificilă, însă printr-o educaţie – şcolarizare
– calificare în funcţie de necesităţile de zonă se poate diminua din efectele dezastruoase
generate de şomaj.
Vârful şomajului în oraşul Motru a fost înregistrat în anul 1999 – aproximativ 4.000 de
şomeri din care 2.420 au provenit din Ordonanţa nr. 22/1997, rata şomajului fiind cuprinsă
între 20÷25%.
i) conform AJOFM Gorj rata şomajului pe anii 2000÷2012 a evoluat astfel:
în anul 2000 a constituit 9,44%;
în anul 2001 a constituit 6,3%;
în anul 2002 a constituit 7,8%;
în anul 2003 a constituit 9,44%;
în anul 2004 a constituit 6,6%;
în anul 2005 a constituit 5,8%;
în anul 2006 a constituit 5,9%;
în anul 2007 a constituit 3,4%;
în anul 2008 a constituit 4,5%;
în anul 2009 a constituit 8 %;
în anul 2010 a constituit 6,8%;
în anul 2011 a constituit 4,46%;
în anul 2012 a constituit 4,11%;
61
EVOLUŢIA ŞOMAJULUI ÎN MUNICIPIUL MOTRU PE ULTIMII 12 ANI (2000÷2012)
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Anul
Ra
ta S
om
aju
lui
2000 2001 2002 20032004 2005 2006 20072008 2009 2010 20112012
3.2.16. Nivelul de instruire al populaţiei
Procesul instructiv – educaţional reprezintă elementul decisiv în orice etapă a
dezvoltării societăţii.
NIVELUL DE INSTRUIRE AL POPULAŢIEI ÎN ORAŞUL MOTRU
7%
23%
14%
34%
22%
Înv . superior şi post licial
Înv . licial
Şcoli prof esionale
Înv . primar
Înv . gimnazial
Proporţia persoanelor cu studii superioare şi de nivel secundar se ridică la un nivel de
86 %, superioară mediei pe ţară. Nivelul de instruire al populaţiei tinere este mult mai ridicat
în comparaţie cu populaţia vârstnică. Aproape 2/3 din tinerii de 20÷29 ani au absolvit o
instituţie de învăţământ superior.
Rata de alfabetizare este cuprinsă între 97÷100 %. Neştiutorii de carte se concentrează
în mediu rural şi au vârste de peste 50 ani, persoanele analfabete fiind mai multe de sex
feminin.
62
3.2.17. Structura etnică
Grupurile etnice sunt definite ca sub populaţie ai căror membrii au caracteristici
comune: origine, limbă, religie sau rasă. La acestea se adaugă obiceiurile, tradiţiile (moştenire
culturală comună), precum şi existenţa unei coeziuni de grup.
La nivelul oraşului Motru, românii deţin ponderea de 95 % (în satele aparţinătoare
aproximativ 100 %).
0%
50%
100%
Procent
Etnie
STRUCTURA ETNICĂ A ORAŞULUI MOTRU
Populaţie 95% 0.50% 2.10% 1.50% 0.50% 0.30% 0.10%
români maghiari romi evrei germani bulgari sârbi
3.2.18. Structura religioasă
În cadrul oraşului Motru, religia ocupă un rol important în viaţa cetăţenilor. Se poate
spune că poporul român în procesul de formare şi instituirea limbii române, s-a născut creştin.
Religia creştină ortodoxă a avut un rol permanent şi deosebit de important în afirmarea
conştiinţei naţionale.
Actualmente există în România 15 culte recunoscute oficial, rolul dominant fiind
ocupat de religia ortodoxă.
În oraşul Motru circa 95 % din populaţie este ortodoxă, catolică 1 %, urmate de alte
religii (neoprotestanţi, penticostali, baptişti, etc.).
0%
50%
100%
PROCENT
RELIGIE
STRUCTURA RELIGIOASĂ A POPULAŢIEI
ORAŞULUI MOTRU
Religii 95% 1% 4%
Ortodox Catolică Alte
3.2.19. Structura populaţiei municipiului Motru
Municipiul Motru are o populaţie stabilă de 22.848 locuitori, din care:
municipiul Motru – 18.860;
sat Râpa – 399;
sat. Însurăţei – 533;
sat Leurda – 243;
sat Horăşti – 539;
63
sat Dealul Pomilor – 289;
sat Ploştina – 1157;
sat Roşiuţa – 747;
sat Lupoiţa – 81.
Populaţia Municipiului Motru1,3%
5,1% 0,4%3,3%
2,4%
1,1%
2,3%1,7%
82,5%
Oraşul Motru
Sat Râpa
Sat Însurăţei
Sat Leurda
Sat Horăşti
Sat Dealul Pomilor
Sat Ploştina
Sat Roşiuţa
Sat Lupoiţa
3.2.20. Caracteristici economice – Municipiul Motru
INDUSTRIE
În anul 2012 au funcţionat 2 exploatări subterane în satele: Lupoaia şi Ploştina.
Exploatarea Minieră de Cariere Motru a funcţionat cu 2 exploatări la zi în satele: Lupoaia şi
Roşiuţa.
Activitatea de transport şi prestări servicii s-a desfăşurat prin SC IRIS SA Motru.
Societăţi comerciale
Nr.
crt.
Denumire Obiect de activitate
01 Exploatarea miniera de subteran Extracţia cărbunelui energetic (lignit)
02 Exploatarea miniera de cariera Extracţia cărbunelui energetic (lignit)
03 S.C. Motru Transport S.A. Transport mărfuri şi persoane
04 U.A.T.A.A. Motru Producerea şi distribuţia agentului termic
05 S.C. A.C.M.M. S.A. Tg-Jiu Construcţii-montaj
06 S.C. APAREGIO S.A Tg-Jiu - CDEE Motru Producerea şi distribuţia apei potabile
Servicii industriale existente la nivelul localităţii:
Nr. Crt. Denumire Nr. capacităţi Produse
0 1 3 4
1 Mori şi brutării 8 Patiserie, cofetărie. panificaţie
2 Cooperaţia meşteşugărească 2 Frizerie, croitorie
3 Vopsitorii auto 2 Tinichigerie, vopsitorie auto
64
4 Reparaţii radio-tv, frigidere 4 -
Întreprinderi mici şi mijlocii
La nivelul localităţii există un număr de 584 întreprinderi mici şi mijlocii, majoritatea
având profil de activitate comercială, un număr foarte mic (cca. 40) având profil de activitate
producţia (realizarea produselor de morărit-panificaţie, fabrica de tricotaje, prelucrarea
cărnii), iar cca. 9 societăţi au profil de activitate prestări servicii.
AGRICULTURA
Suprafaţa arabilă este de 945 ha, din care 84 ha proprietate de stat iar 861 ha
proprietate privată.
Au rămas necultivate 358 ha de teren agricol afectate de lucrările miniere (haldări,
alunecări de teren), fiind necesare lucrări în vederea redării acestuia în circuitul agricol.
Culturile agricole pretabile în localitate:
cereale păioase (grâu, orz, ovăz, secară);
plante prăşitoare (porumb, floarea-soarelui);
cartof;
legume şi zarzavaturi;
plante de nutreţ (sfeclă furajeră, trifoi, lucerna).
Suprafaţa agricolă existentă este de 2.471 ha, din care 149 ha proprietate de stat, iar
2.322 ha proprietate privată.
Nr. Utilaj Proprietate privata Utilaje Agromec
1 - tractoare 17 buc. 4
2 - pluguri 14 buc. 5
3 - grape cu discuri 2 buc. 4
4 - semănători prăşitoare. 4 buc. 1
5 - combina 1 buc. 4
6 - remorci 4 buc. 3
7 - semănători păioase - 1
8 - cultivatoare - 1
9 - maşini erbicidat - 1
Perimetre ameliorative existente. La nivelul localităţii o suprafaţă de 250 ha necesită lucrări de îmbunătăţiri funciare
(desecări, combaterea eroziunii solului, drenaje).
Asigurarea de consultanţă şi asistenţă tehnică - este asigurată prin: specialist
A.N.C.A., specialist camera agricolă, specialist primărie, specialist O.C.A.O.T.A., specialist
protecţia plantelor.
Asigurarea necesarului de seminţe şi îngrăşăminte chimice se face prin unităţi
specializate cu sprijinul specialiştilor agricoli care stabilesc pe baza consultărilor cu
65
producătorii agricoli din localitate cantităţile de seminţe, material săditor, pesticide,
îngrăşăminte chimice şi alte materiale ale acestora.
La nivelul localităţii nu există până în prezent forme asociative între producătorii
agricoli şi nici sistem amenajat pentru irigaţii.
Situaţia din sectorul zootehnic se prezintă astfel:
bovine – total 855 de capete;
porcine - total 2375 de capete;
ovine - total 522 de capete;
caprine –total 224 de capete;
păsări - total 18.015 capete;
cabaline - total 45 de capete;
iepuri de casa - 180 capete;
familii de albine – 185.
Asistenţa sanitar-veterinară se asigură prin personal de specialitate medic – veterinar,
(tehnician veterinar) conform planului tehnic de acţiuni sanitar-veterinare obligatorii şi
tratamente de specialitate la cererea proprietarilor de animale.
În industria alimentară, la nivelul municipiului Motru funcţionează:
10 societăţi cu profil de panificaţie, cu capacitate de aproximativ 10 tone/ zi;
5 societăţi comerciale cu profil patiserie-cofetărie, cu o capacitate de 600 Kg./zi;
un microabator cu o capacitate de taiere de 240 Kg./zi şi o capacitate de producţie
de 500 kg./zi preparate din carne.
SILVICULTURA Suprafaţa fondului forestier la nivelul localităţii este de 780,4 ha, tăierile efectuându-
se conform prevederilor amenajamentelor.
Suprafaţa de fond forestier propusă pentru retrocedarea conform Legii nr. 1/2000 este
de 599.09 ha.
3.2.21. Potenţial de dezvoltare al zonei de acţiune urbană
ÎN INDUSTRIE:
Întreprinderi mici şi mijlocii:
o Service curăţătorie, vopsitorie, spălătorie;
o Service aparate uz casnic (ceasornicărie, bobinări, frigotehnie, etc.);
o Service instalaţii hidraulice, sanitare;
o Ateliere specializate pentru prelucrarea lânii şi pieilor;
o Centru de colectare a produselor reciclabile (sticlă, produse textile, mase plastice,
celuloză);
o Staţii de concasare şi sortare a balastului de pe Lunca Motrului;
o Staţii de betoane şi prepararea materialelor de construcţii;
o Centru de informare şi consultanţă în proiectarea construcţiilor civile;
o Mass-media (înfiinţarea de posturi de radio şi televiziune).
Întreprinderi mari
o Fabrică de prelucrare a laptelui;
o Fabrică de ţiglă şi cărămidă;
o Întreprindere de prelucrare a lemnului;
o Fabrică de conserve;
o Fabrică de dulciuri (având ca materie primă mierea de albine);
66
o Microhidrocentrală în amonte pe râul Motru;
o Fabrică de mase plastice şi produce chimice;
o Fabrică de sticlărie (cu materiale din localitatea Ohaba);
o Fabrică de paste făinoase;
o Fabrică de bere şi spirt;
o Fabrică de jucării;
o Fabrică de oţet prin distilarea vinului;
o Fabrică de lacuri şi vopsele;
o Trust de construcţii.
ÎN AGRICULTURĂ:
Amenajarea fostelor galerii de mină pentru cultivarea ciupercilor;
Centru de colectare şi distribuire a ciupercilor de pădure;
Centru de colectare şi distribuire a fructelor de pădure şi rezultate din pomicultura
locală;
Ferme pentru creşterea animalelor (ovine, taurine, porcine) şi a păsărilor;
Centru de asistenţă tehnică de specialitate pentru agricultură;
Puncte specializate privind însămânţările artificiale şi naturale a animalelor;
Organizarea de asociaţii legumicole prin înfiinţarea de sere;
Înfiinţarea de exploataţii agricole mixte;
Colectarea plantelor medicinale;
Podgorie viticolă;
Cultivarea plantelor medicinale pe terenurile afectate de lucrări miniere (în
vederea redării în circuit).
ÎN TURISM:
o Hotel turistic;
o Ateliere de confecţionare a produselor de artizanat (împletituri de răchită, olărit,
confecţionarea instrumentelor populare, costume şi covoare).
3.2.22. FACILITĂŢI LOCALE PENTRU INVESTITORI
Facilităţi fiscale;
Scutiri de impozite,
Forţă de muncă calificată,
Stimulente pentru angajatori,
Cadru social favorabil;
Facilităţi ale zonelor defavorizate;
Sprijin al autorităţilor pentru deschideri de obiective economice,
Clima favorabilă,
Nivel ridicat al pregătirii forţei de muncă,
Cadru legislativ local favorabil
Riscurile:
starea de confuzie în întreprinderile privatizate contra bonuri patrimoniale şi
incapacitatea lor de a stabili relaţii de parteneriat cu companiile străine;
concurenţa puternică în continuă creştere pe piaţă.
67
4. MUNICIPIUL MOTRU CUPRINS ÎN DEZVOLTAREA
REGIONALA SUD - VEST OLTENIA
4.1. Unitatea Administrativă Teritorială - Municipiul Motru
Unitatea Administrativă Teritorială Municipiul Motru face parte din judeţul Gorj şi
este cuprins in Regiunea de Dezvoltare 4 Sud – Vest Oltenia. Judeţul Gorj este situat în partea
de sud - vest a României are o suprafaţă de 5.602 km2 fiind din punct de vedere teritorial
administrativ, divizată în două municipii – Târgu-Jiu si Motru, 5 oraşe si 63 comune.
Unitatea Administrativă Teritorială - Municipiul Motru cuprinde localităţile;
Oraşul:
MOTRU,
Satele aparţinătoare:
PLOŞTINA,
DEALUL POMILOR,
ÎNSURAŢEI,
LEURDA,
ROŞIUŢA,
LUPOIŢA,
RÂPA Printre obiectivele Uniunii Europene se află promovarea progresului economic şi
social, echilibrat şi durabil, prin întărirea coeziunii între tarile membre. Regiunea (Unitatea Administrativ Teritorială) este privită, în accepţiunea Consiliului Europei, ca unitate situată imediat sub nivelul statului cu autoritate aleasă a Administraţiei Publice şi mijloace financiare proprii. România este împărţită în mai multe unităţi administrative teritoriale denumite judeţe. Pentru a putea fi aplicată politica de dezvoltare regională, pe teritoriul României s-au înfiinţat opt regiuni de dezvoltare ca un rezultat a unui acord liber între consiliile judeţene şi cele locale. - România este organizata teritorial in 41 de judeţe + Municipiul Bucureşti cu rang de judeţ, centrul de coordonare fiind Guvernul României, prefecţii şi comisiile de control – verificare din teritoriu. Descentralizarea constă în existenţa autonomiei locale organizată în departamente şi servicii locale, reprezentate prin consilii locale, primari şi consilii judeţene; - compatibilizarea sistemelor economice, financiare, politice cu transfer de competenta la nivelul administraţiilor locale; - s-au creat prin voinţa comună, 8 regiuni de dezvoltare regională reprezentate prin Asociaţia de Dezvoltare Regională din România, regiuni supuse unei înfrăţiri cu supervizare UE din: Italia, Franţa, Anglia, Germania şi Grecia, consiliul de preaderare condus de Anglia. Fiecare regiune a fost reprezentată de un consilier de preaderare UE; - există eforturi de descentralizare stimulată prin legi aprobate in Senatul României:
trecerea serviciilor de alimentare cu apă şi energie termică în cadrul patrimoniului local;
asigurarea de ajutoare prin Legea 416/2001 privind venitul minim garantat;
asigurare de servicii publice locale. - Generarea de programe internaţionale apărute în Monitoarele Oficiale ale României (exemplu: „Programul de Cooperare Româno - Francez" din M.O. nr. 357/2002).
68
Pentru a înţelege rolul şi locul municipiului Motru atât în cadrul judeţului Gorj, deci
în contextul Regiunii de Dezvoltare 4 Sud – Vest Oltenia cât şi la nivel naţional, este necesar
trecerea în revistă a esenţei conceptului de dezvoltare regională.
4.2. Regiuni de Dezvoltare - România 2004
Regiuni de
Dezvoltare
Suprafata Populatie 2004 PIB 2003 PIB/capita
2003 lei
Somaj 2004
MLD lei
1. Nord-Est 36850 15% 3738601 17,24% 246190,6 65759181 7,8
2. Sud - Est 35762 15% 2850318 13,15% 222638,3 77881324 6,9
3. Sud 34453 14% 3342042 15,42% 247760,3 73773515 7,4
4. Sud - Vest 29212 12% 2317636 10,70% 179313,8 76980402 7,5
5. Vest 32034 13% 1939514 8,95% 199827,1 102651906 5,8
6. Nord - Vest 34159 14% 2738461 12,63% 241107,8 87837972 4,2
7. Centru 34100 14% 2539160 11,71% 248107,6 97477837 7,8
8. Bucuresti 1821 1% 2207596 10,18% 389200,3 176389750 2,8
Romania 238391 100% 21673328 100% 1975648 90903123 6,3
4.3. Colaborarea Consiliului Local Motru cu unităţi administrative din alte state
Începând cu 28 februarie 2002, s-a stabilit proiectul de înfrăţire (pe o perioadă de 18 luni) între ţara membră ITALIA şi ţara candidată România – Regiunea Sud Vest Oltenia.
În anii 2004 şi 2005 s-au stabilit legături cu Fundaţia Bertelsmann din GERMANIA de
unde de curând s-a primit prin donaţie 3 volume privind Dezvoltarea Durabilă a Oraşelor.
În anul 2006 am întreprins demersuri pentru înfrăţirea Consiliului Local Motru cu localitatea Katerini, jud. Pieria, Grecia prin primarii celor 2 localităţi. S-au făcut cunoscute oraşele prin împărţirea de pliante, cărţi de prezentare şi scrisori de intenţie din partea ambelor municipii.
În anul 2006 am întreprins demersuri pentru înfrăţire cu municipiul Belchatow din POLONIA, astfel s-a efectuat o vizită în Polonia de o delegaţie din municipiul Motru. S-au făcut cunoscute oraşele prin împărţirea de pliante, cărţi de prezentare şi scrisori de intenţie din partea ambelor municipii.
4.4. CADRUL STRATEGIC
Definirea cadrului strategic identifică priorităţile stabilite la nivelurile: naţional,
regional şi local. S-a analizat influenţa pe care strategiile naţionale şi regionale o au asupra
municipiului Motru, precum şi importanţa procesului de elaborare a planurilor de dezvoltare.
Cadrul strategic identifică priorităţile pentru perioada 2014-2020.
4.4.1. Cadrul strategic la nivel internaţional şi european
Problemele complexe ale dezvoltării durabile au căpătat o dimensiune politică globală,
fiind abordate la cel mai înalt nivel la Conferinţa Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare
Durabilă de la Rio de Janeiro (1992), la Sesiunea Specială a Adunării Generale ONU şi
pentru abordarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (2000) şi la Conferinţa
Mondială pentru Dezvoltare Durabilă de la Johannesburg (2002). S-au conturat astfel
programe concrete de acţiune la nivel global şi local (Agenda 21 Locală).
Politicile publice care se elaborează pe această bază, precum actuala Strategie
Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României (care acoperă orizontul de timp 2015-2020-
69
2030), urmăresc restabilirea şi menţinerea unui echilibru între dezvoltarea economică şi
integritatea mediului natural în forme stabilite pe termen lung. România, ca stat membru al
Uniunii Europene, abordează dezvoltarea durabilă ca valorificare sustenabilă a potenţialului
natural, economic şi uman. Pentru atingerea unui astfel de deziderat este nevoie de o abordare
complementară în care strategiile naţionale se întrepătrund strategiile locale.
Priorităţile europene din Strategia Europa 2020, precum şi ţintele asumate de
România sunt prezentate mai jos.
• Creştere economică inteligentă:
economie bazată pe cunoaştere şi
inovare;
• UE - o uniune a inovării;
• Tineretul în mişcare;
• Creştere economică durabilă: economie,
competitivă, cu emisii scăzute de carbon
şi utilizare eficientă a resurselor;
• Agenda digitală pentru Europa;
• Utilizare eficientă a resurselor, cu
emisii
scăzute de carbon;
• Creşterea economică inclusivă : grad
ridicat de ocupare a forţei de muncă,
care va genera coeziune socială şi
teritorială.
• Politica industrială adaptată pentru
o
creştere economică verde;
• Noi competenţe şi locuri de muncă;
• Platforma europeană împotriva
sărăciei.
4.4.2. Cadrul strategic la nivel naţional
Planul Naţional de Dezvoltare (PND) al României este instrumentul fundamental de
recuperare a disparităţilor de dezvoltare socio-economică faţă de Uniunea Europeană. PND
este un concept specific Politicii Europene de Coeziune Economică şi Socială şi reprezintă
documentul de planificare strategică şi programare financiară multianuală, care va direcţiona
dezvoltarea socio-economică a României.
Având în vedere rolul PND de a fundamenta accesul la Fondurile Structurale şi de
Coeziune ale Uniunii Europene, aceste priorităţi trebuie să fie compatibile cu domeniile de
intervenţie ale acestor instrumente, conform reglementărilor comunitare. OBIECTIVUL
GLOBAL al PND este „Reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-
economică între România şi Statele Membre ale Uniunii Europene" care se sprijină pe 3
OBIECTIVE SPECIFICE:
Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti;
Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de bază;
Perfecţionarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton.
Au fost formulate şase PRIORITĂŢI NAŢIONALE DE DEZVOLTARE:
Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe
cunoaştere;
Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport;
Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului;
Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi
întărirea capacităţii administrative;
Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol;
Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării.
4.4.3. Cadrul strategic la nivel regional
Strategia de dezvoltare regională SV Oltenia este corelată cu politicile şi
reglementările comunitare, precum şi cu strategiile de dezvoltare la nivel naţional, obiectivele
70
sale prioritare fiind orientate in principal spre domeniile de intervenţie ale Instrumentelor
Structurale şi ale fondurilor europene care finanţează dezvoltarea rurală şi pescuitul.
OBIECTIV GENERAL
Obiectivul general al strategiei de dezvoltare socio-economică este reducerea
disparităţilor de dezvoltare între regiunea SV Oltenia şi celelalte regiuni ale ţării în
scopul creşterii nivelului de trai al cetăţenilor.
OBIECTIVE SPECIFICE
Crearea de noi locuri de muncă având în vedere scăderea numărului de lucrători din
agricultură şi alte câteva sectoare industriale;
Creşterea atractivităţii regionale şi dezvoltarea durabilă a regiunii prin îmbunăţătirea
infrastructurii, valorificarea zonelor urbane şi a potenţialului turistic;
Creşterea competitivităţii regionale prin sprijinirea întreprinderilor, dezvoltarea
infrastructurii şi calificarea resurselor umane.
PRIORITĂŢI:
sprijin pentru creşterea competitivităţii economice în sectorul privat;
modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii regionale;
dezvoltarea turismului şi valorificarea patrimoniului natural şi a moştenirii
cultural-istorice;
dezvoltarea resurselor umane în sprijinul unei ocupări durabile şi
îmbunăţătirea serviciilor sociale;
dezvoltarea zonelor rurale şi montane;
protecţia şi îmbunăţătirea calităţii mediului.
4.4.4. Cadrul strategic la nivel judeţean
Strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Gorj pentru perioada 2011 – 2020
Strategia naţională şi locală trebuie să se raporteze permanent la documentele esenţiale
elaborate la nivel european, pentru a fi eficace şi a putea folosi instrumente strategice şi
financiare care devin disponibile. Cadrul strategic de dezvoltare pentru următorii 10 ani este
definit de Strategia Europa 2020.
Obiective strategice stabilite în Strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Gorj pentru
perioada 2011 – 2020:
1. Consolidarea unei baze economice sustenabile - Gorjul prosper, cu
următoarele domenii prioritare:
a. Valorificarea terenurilor şi resurselor;
b. Susţinerea dezvoltării altor ramuri industriale, drept sectoare alternative
domeniilor de bază (energetică şi extractivă);
c. Consolidarea lanţurilor valorice la nivelul judeţului Gorj;
d. Trecerea de la agricultura de subzistentă la un sector agro-alimentar viabil.
2. Dezvoltarea antrepenorială multisectorială - Gorjul întreprinzător, cu
următoarele domenii prioritare:
a. Dezvoltare antreprenorială ca alternativă de ocupare;
b. Sprijinirea iniţiativelor antreprenoriale şi a întreprinderilor mici şi mijlocii;
c. Promovarea culturii antreprenoriale.
3. Valorificarea potenţialului turistic - Gorjul turistic, cu următoarele
domenii prioritare:
a. Susţinerea unei dezvoltării coerente a sectorului turistic;
b. Promovarea turistică a judeţului Gorj la nivel regional, naţional si
internaţional;
71
c. Crearea unor produse turistice integrate.
4. Reducerea presiunii generate de factorii socio-economici asupra mediului
şi respectarea principiilor de dezvoltare durabilă - Gorjul verde, cu
următoarele domenii prioritare:
a. Creşterea calităţii vieţii pentru locuitorii judeţului Gorj;
b. Reducerea progresivă a efectelor negative ale activităţilor industriale
asupra mediului;
c. Management sustenabil al resurselor naturale si a spaţiilor protejate.
5. Abordare integrată a aspectelor sociale - Gorjul social, cu următoarele
domenii prioritare:
a. Sporirea accesului la serviciile de sănătate şi educaţie;
b. Dezvoltarea şi coeziunea comunitară în jurul identităţii locale;
c. Consilierea şi asigurarea de asistenţă pentru integrarea socială a grupurilor
vulnerabile;
d. Dezvoltarea economiei sociale.
4.4.5. Cadrul strategic la nivel local
OBIECTIVUL GENERAL al Planul Strategic de Dezvoltare Social-Economică a
Municipiului Motru pe 2014-2020 este: dezvoltare social-economică în scopul creşterii
nivelului de trai al cetăţenilor.
DIRECŢII STRATEGICE:
1) Administraţie publică locală, Instituţii şi servicii publice:
Modernizarea administraţiei publice locale,
Întărirea capacităţii instituţionale,
Asigurare de servicii publice eficiente către cetăţean;
2) Urbanism şi Dezvoltare şi Reabilitare Urbană:
Actualizarea planului urbanistic,
Întărirea mecanismului de atragere de fonduri;
3) Economie locală:
Crearea unui cadru favorabil investitorilor,
Elaborarea si implementarea strategiei de dezvoltare a municipiului,
Promovare a municipiului - cunoaştere şi informare publică;
4) Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor (IT & C):
Modernizarea infrastructurii locale IT & C,
Conectarea la reţele informatice naţionale şi internaţionale;
5) Cultura:
Implicarea cetăţenilor în viaţa comunităţii,
Realizarea de înfrăţiri cu alte comunităţi,
Cultivarea spiritului civic;
6) Întărirea Coeziunii Sociale şi a Solidarităţii Comunitare, Reducerea
Sărăciei:
Îmbunătăţirea infrastructurii de sănătate şi asistentă socială
7) Protecţia Mediului:
Mediu înconjurător şi cetăţeanul,
Realizarea unui sistem integrat.
72
IMAGINAŢI-VĂ…
…un municipiu cu străzi curate şi sigure având foarte multe zone verzi şi trandafiri multicolori pe
bulevard, parcuri noi, alei şi străzi puternic luminate, instituţii şi locuinţe construite la înalte standarde;
…un municipiu prestări servicii asigurate locuitorilor la un înalt standard de calitate cu parametrii
optimi; asigurarea continuă cu apă şi agent termic în funcţie de necesităţile populaţiei; dotarea cu
instalaţii de gaz metan; blocuri acoperite reparate şi consolidate;
…un municipiu ale cărui pieţe oferă consumatorilor produse naturale, proaspete şi de calitate;
…un municipiu care asigură servicii medicale de înaltă performanţă;
…un municipiu cu o identitate nouă, modern care ştie să-şi păstreze valorile, ospitalier cu vizitatorii săi, şi
in care valorile culturale sunt bine conservate;
…un municipiu în care locuitorii au un puternic cuvânt de spus referitor la viitorul lor şi al copiilor lor;
… copii bucurându-se de vegetaţia din faţa casei lor, respirând aer proaspăt, mergând la grădiniţe şi şcoli
primitoare; părinţi şi bunici plimbându-se pe alei; biciclişti şi maşini nepoluante circulând cu siguranţa pe
străzile oraşului;
…un municipiu dotat cu zone de agrement, ştrand, hoteluri; instituţii de cultură şi învăţământ moderne;
edificii de cult religios;
…un municipiu cu o infrastructura solidă, cu importante reţele de transport; construcţii civile cu
arhitectura modernă de stiluri îmbinate;
…un municipiu cu clima moderată aşezat în mijlocul naturii, fără poluări; cu o curăţenie exemplară, cu
oameni civilizaţi racordaţi în permanenţă la nou, la valorile europene şi mondiale;
…un municipiu al cărui principiu final este grija şi respectul faţă de oameni, tradiţie, cultură şi valoare;
… un centru al oportunităţilor, un loc plăcut în care să trăieşti, să munceşti şi să studiezi; un oraş cu
autorităţi locale responsabile şi deschise, cu cetăţeni activi şi o comunitate de afaceri dinamică!
Ei bine, credeţi sau nu ,
acesta va fi municipiul Motru peste câţiva ani aşa cum îl vedem noi acum.
Viziunea municipiului Motru
Puncte cheie:
■ importanţa regională a municipiului;
■ afirmarea municipiului ca centru de oportunităţi;
■ creşterea calităţii vieţii (comunităţi primitoare, mediu local plăcut pentru locuitori şi pentru vizitatori);
■ afirmarea Motrului ca şi comunitate economică;
■ administraţii locale eficiente, eficace, transparente adaptate la nevoile comunităţii;
■ activism cetățenesc - factor de stimulare a dezvoltării comunitare;
■ dezvoltarea unui mediu de afaceri bazat pe antreprenoriat, dinamism şi implicare în viaţa comunității.
MUNICIPIUL MOTRU
JUDEŢUL GORJ
73
5. DIRECŢII STRATEGICE DE DEZVOLTARE privind
dezvoltarea Municipiului Motru pentru anii 2014 - 2020
Administraţia Publică Locală a considerat ca o prioritate definirea unei Strategii de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Motru pe 2014-2020, care să constituie un instrument modern de guvernare la nivel local. Acest program este structurat pe priorităţile imediate ale municipiului.
5.1. DIRECŢII STRATEGICE DE DEZVOLTARE
1) Administraţie publică locală, Instituţii şi servicii publice:
Modernizarea administraţiei publice locale,
Întărirea capacităţii instituţionale,
Asigurare de servicii publice eficiente către cetăţean;
2) Urbanism şi Dezvoltare şi Reabilitare Urbană:
Actualizarea planului urbanistic,
Întărirea mecanismului de atragere de fonduri;
3) Economie locală:
Crearea unui cadru favorabil investitorilor,
Elaborarea si implementarea strategiei de dezvoltare a municipiului,
Promovare a municipiului - cunoaştere şi informare publică;
4) Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor (IT & C):
Modernizarea infrastructurii locale IT & C,
Conectarea la reţele informatice naţionale şi internaţionale;
5) Cultura:
Implicarea cetăţenilor în viaţa comunităţii,
Realizarea de înfrăţiri cu alte comunităţi,
Cultivarea spiritului civic;
6) Întărirea Coeziunii Sociale şi a Solidarităţii Comunitare, Reducerea Sărăciei:
Îmbunătăţirea infrastructurii de sănătate şi asistentă socială
7) Protecţia Mediului:
Mediu înconjurător şi cetăţeanul,
Realizarea unui sistem integrat.
74
5.2. ACŢIUNI PRIVIND DEZVOLTAREA STRATEGICĂ
Direcţia strategică de dezvoltare: ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ LOCALĂ, INSTITUŢII ŞI SERVICII PUBLICE
AC
ŢIU
NI Nivel strategic – întărirea capacităţii instituţionale: prim
management eficient, definirea serviciilor publice in raport cu resursele financiare, cu obiectivele dezvoltării durabile, precum şi cu necesităţile comunităţii; – dezvoltarea unor relaţii durabile şi continue între actorii politici, instituţiile publice şi extinderea în sectorul privat pentru a asigura implementarea de noi proiecte şi programe cu suport logistic, tehnic şi financiar; – integrarea politicilor pe orizontală (realizare de efect sinergic simultan între sectoare) şi pe verticală (corelare şi integrare a politicilor locale cu cele judeţene şi regionale);
Nivel tactic – realizarea programelor şi proiectelor prin parteneriat public – privat; – cooperări internaţionale, programe de înfrăţire între oraşe; – unităţi de asistenţă socială; – prevenirea şomajului din minerit; – elaborarea unor programe pentru vârstnici; – analizarea stării sociale a familiilor defavorizate şi găsirea de soluţii; – mărirea gradului de informare şi participare a cetăţenilor (întărirea solidarităţii sociale); – mărirea gradului comunicare între instituţii; – mediatizarea problemelor reale;
Nivel proiecte – proiecte de dezvoltare a managementului instituţional, al proiectelor in vederea asigurării postaderării în U.E prin asociaţii de dezvoltare regională.
75
Direcţia strategică de dezvoltare: URBANISM ŞI DEZVOLTARE ŞI REABILITARE URBANĂ
AC
ŢIU
NI Nivel strategic – design-ul durabil arhitectonic cu reguli
privitoare la materialele de construcţii, design-ul unei clădiri, bioclimatul, densitatea clădirilor în areal, orientare spaţială a clădirilor (3D HOME), „structuri verzi” în jurul clădirilor, microclimat, eficienţă energetică; – fixarea regulilor de utilizare raţională a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare în baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare spaţială; – dezvoltarea unui sistem integrat de marketing urban.
Nivel tactic – analiza capacităţii tehnice de execuţie; – evaluarea eficienţei utilizării resurselor financiare şi umane; – evaluarea viabilităţii financiare a programelor şi proiectelor prin prisma veniturilor fiscale încasate; – construirea de blocuri cu locuinţe sociale și pentru tineri; – extinderea Colegiului Naţional „George Coşbuc”; – construirea unei săli de sport polivalente; – construire ştrand în complex sportiv; – construirea unui sediu nou administrativ de servicii; – modernizări de străzi. – viabilizarea zonelor destinate extinderii municipiului. – Dezvoltarea Spitalului Municipal Motru.
Nivel proiecte – identificarea nevoilor şi trebuinţelor comunităţilor locale, stabilirea priorităţilor şi corespondentelor în lansarea programelor şi proiectelor; - oportunitatea de a obţine profituri în baza realizării a unui program sau proiect în parteneriat cu sectorul privat. – proiecte specifice în domeniile prioritare Dezvoltării Durabile. – iniţierea procedurilor de certificare ISO; - dezvoltarea de parteneriate durabile din UE. – Revizuirea şi îmbunătăţirea sistemelor de planificare, zonare şi dezvoltare (PUG, PUZ, PUD etc.). Elaborarea acestor documente permite celor interesaţi în dezvoltarea unei afaceri să facă alegeri referitoare la amplasare, expansiune,
76
investiţii şi planificarea afacerilor – Racordarea la utilităţi a tuturor zonelor incluse în spaţiul intravilan. – Racordarea municipiului Motru la căi majore de transport. – Crearea centurilor ocolitoare ale Motrului. – Modernizarea reţelei de utilităţi publice. - Achiziție de teren pentru extindere domeniu public și privat al Consiliului Local Motru. – construire a locuinţelor pentru categorii defavorizate de cetăţeni (sociale, pentru tineret) – Prezervarea zonelor verzi existente şi amenajarea de noi zone verzi după normele urbanistice.
Direcţia strategică de dezvoltare: ECONOMIE LOCALĂ
AC
ŢIU
NI Nivel strategic – managementul resurselor prin integrarea
fluxurilor de resurse energetice, materiale, financiare şi umane şi înscrierea acestora într-un ciclu natural; – utilizarea mecanismelor de piaţă pentru a atinge ţinta durabilităţii, emiterea de reglementari pentru eco–taxe şi funcţionarea utilităţilor publice în sistem de piaţă, evaluarea investiţiilor după criterii de mediu, luarea în considerare a problemelor de mediu la întărirea bugetului local; – descentralizarea managementului în sistemul energetic; – întărirea rolului privind protecţia mediului înconjurător, asigurarea unei calităţi superioare a aerului şi a apelor; – stimularea şi atragerea investiţiilor publice şi private, în scopul creării de noi locuri de muncă, în domenii cu potenţial local.
Nivel tactic – mărirea patrimoniu arhitectural; – reabilitarea reţelelor tehnico-edilitare; – întărirea reprezentării a activităţilor economice în sectorul agricol; – mărirea investiţiilor în segmentele cu valoare adăugată mare: producţie, tehnologii înalte; – construcţia reţelelor de alimentare cu gaze; – efectuarea de construcţii edilitare în domeniul turismului; – preocupări privind atragerea capitalului străin în zonă. – parteneriate pe direcţii prioritare de dezvoltare economică, atragere de capital (public – privat,
77
înfrăţiri între municipii şi oraşe); – asigurarea unei educaţii tehnologice, turism eco – business, IT & C, administraţie modernă.
Nivel proiecte – proiecte de dezvoltare a managementului instituţional, al proiectelor in vederea asigurării postaderării în U.E prin asociaţii de dezvoltare regională. – Proiecte cu finanţare externă. Proiecte de dezvoltare cofinanţate de administraţia locală şi organisme private sau străine prin programul de postaderare UE. – Promovarea cercetării şi dezvoltării economice. Elaborarea unor protocoale de colaborare între Primărie, mediul de afaceri şi instituţiile de învăţământ pe domenii specifice, prioritare de acţiune. – Elaborarea unui program de atragere a investiţiilor. – Dezvoltarea turismului cultural-istoric. Dezvoltarea turismului de tranzit.
Direcţia strategică de dezvoltare: TEHNOLOGIA INFORMAŢIILOR ŞI COMUNICAŢIILOR (IT & C)
AC
ŢIU
NI Nivel strategic – „twining municipal” (reţea) în scopul
schimbului de informaţii între municipalităţi cu privire la utilizarea celor mai bune practici în managementul proiectelor de dezvoltare urbană; – asigurarea publicităţii informaţilor cu impact în investiţii; - participarea cetăţenilor la Guvernarea Electronică. – Guvernarea Electronică; - dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere şi informaţie proiecte. – societatea cunoaşterii şi informaţională. – Dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor personalului în utilizarea PC prin obţinerea ECDL-ului.
Nivel tactic – atragerea unor investitori străini în domeniu; – înfiinţarea IMM – uri IT & C; – realizarea unei coeziune în domeniu; – executarea unei reţele locale între instituţii publice şi private (e–learning, e-bussines, e-commerce); – aplicarea standardelor IT & C; – dezvoltarea sistemelor electronice de achiziţii publice (selecţii de oferte); – dotarea cu sisteme electronice de plată a taxelor și impozitelor locale;
78
– planul de dezvoltare a relaţiei GUVERN – CETATEAN. – infrastructuri urbane TIC (comunicaţii voce database, Internet); – structuri de învăţământ TIC.
Nivel proiecte – înfiinţarea unui portofoliu de proiecte locale cu componente IT & C; – menţinerea capitalului financiar și uman local și atragerea altor capitaluri din exterior; - întărirea colaborării cu centrele universitare Tg – Jiu si Craiova. – proiecte TIC pentru cetăţeni (informare, afişare electronică); – proiecte pentru dezvoltare cu acces la tehnologii moderne TIC; - Proiecte pentru tineri (competiţii moderne), etc. - dezvoltarea şi implementarea de proiecte TIC (reţele de afaceri locale, regionale, naţionale şi internaţionale). - dezvoltarea reţelelor informatice urbane. - Sprijinirea dezvoltării reţelelor locale de internet. Implicarea administraţiei locale în dezvoltarea infrastructurii IT va stimula utilizarea metodelor e¬business - care permit agenţilor economici să îşi conecteze procesele interne şi externe mult mai eficient şi flexibil, să lucreze mai uşor cu furnizori, parteneri şi administraţia publică şi să satisfacă mai uşor nevoile şi aşteptările clienţilor.
Direcţia strategică de dezvoltare: CULTURA
AC
ŢIU
NI Nivel strategic – dezvoltare durabilă cu schimbări majore în
cultură şi atitudine în utilizarea resurselor de către populaţie şi operatorii de piaţă; – cooperare descentralizată cu instituţii de cultură similare din ţară şi străinătate, îmbinarea armonioasă, cunoaştere şi studiere reciprocă; – Petrecerea timpului liber şi sport - servicii pentru tineri, activități sportive de sală şi în aer liber, activităţi artistice, mobilitate – Realizarea unui calendar al evenimentelor sportive din Municipiul Motru.
Nivel tactic – mărirea patrimoniu cultural; – extinderea domeniilor culturale; – întărirea reprezentării a activităţilor culturale; – mărirea investiţiilor în cultură locală; – efectuarea de construcţii edilitare în domeniul
79
cultural; – preocupări privind atragerea schimburile culturale cu alte state europene.
Nivel proiecte - realizare unor programe de expunere a operelor zonale şi punerea în valoare a artei şi culturii prin desfăşurarea de simpozioane, lansări de carte, expoziţii, festivaluri şi concursuri (pictură, muzică, poezie, sculptura, grafică, fotografie, etc.). - Corelarea cererii de pe piaţa muncii cu oferta educaţională. - Realizarea unui studiu al pieţei muncii locale care să evidenţieze cerinţele vis-a-vis de resursa umane. - Alocarea de resurse pentru infrastructura şcolilor şi liceelor (biblioteci şi laboratoare). – Construirea ”Muzeului Mineritului” în Municipiul
Motru.
Direcţia strategică de dezvoltare: ÎNTĂRIREA COEZIUNII SOCIALE ŞI A SOLIDARITĂŢII COMUNITARE,
REDUCEREA SĂRĂCIEI
AC
ŢIU
NI Nivel strategic – întărirea coeziunii sociale;
– participarea cetăţenilor la procesul decizional din administraţia locală. – creşterea puterii sociale a municipiului – limitarea problemelor sociale. – aliniere la standardele sociale europene (integrare şi favorizare comunitară şi individuală); - implementarea unor politici sociale ale municipiului.
Nivel tactic – asigurarea de ajutoare sociale conform legii; – strategii instituţionale (ocrotirea sănătăţii, educaţie şi învăţământ, asistenţă socială, cultură, sport, tineret, siguranţa cetăţeanului): – Sprijinirea tinerilor, pensionarilor şi şomerilor: - facilităţi pentru familiile tinere în asigurarea unor locuinţe sociale cu plata în rate; - crearea de spaţii comerciale destinate pensionarilor şi altor persoane defavorizate; - reducerea impozitului pe clădiri şi pe teren pentru pensionarii cu venituri reduse; - înfiinţarea unui spaţiu comercial care asigură vânzarea produselor către pensionari la preţuri cât mai mici; - elaborarea de programe care să fie realizate prin încadrarea şomerilor; – acţiuni sociale în parteneriat (privind persoanele defavorizate, petrecerea timpului liber,
80
comunicare). – dezvoltarea infrastructurilor urbane, vitale (apă – canal). – asigurarea condiţiilor socio-economice; – informare prin accesare directă a cetăţeanului; – participarea populaţiei la procesul decizional din administraţia publică locală.
Nivel proiecte – realizare Cămin Social – Centru de Asistență a Persoanelor Defavorizate – realizarea unor parteneriate administraţie – ONG; – finanţarea transparentă a societăţilor civile. - proiecte – înlocuirea conductelor de aducţiune a apei potabile. - proiecte specifice în domeniile prioritare.
Direcţia strategică de dezvoltare: PROTECŢIA MEDIULUI
AC
ŢIU
NI Nivel strategic – Cetăţenii şi ecosistemul Motru;
– Sistem integrat - orientarea Municipiului Motru spre un sistem de management integrat al deşeurilor, implementarea unui sistem de educaţie şi informare ecologică, – Conservarea biodiversităţii şi protecţia mediului înconjurător. – diminuarea poluării mediului şi reabilitarea zonelor poluate. – respectarea legislaţiei naţionale; – completarea legislaţiei naţionale cu legislaţie locală;
Nivel tactic – conservarea resurselor naturale neregenerabile; – depozitarea ecologică şi colectare selectivă; – dezvoltarea economiei de reciclare a deşeurilor. – plan de management şi administrare a suprafeţelor protejate; - dezvoltarea şi întreţinerea spatiilor verzi şi a parcurilor publice. – implementarea Planului Local de Acţiune pentru Mediu; – reconversie tehnologică în industria minieră; – acţiuni concertate privind redarea în folosinţă a terenurilor afectate de lucrările miniere; – modernizarea reţelei de alimentare cu apă şi echilibrare a ecosistemului.
Nivel proiecte - proiecte – modernizarea reţelei de apă
81
potabilă. – crearea sistemelor integrate prin armonizarea cerinţelor de mediu cu resursele economice şi situaţia socială locală. - proiecte de extindere a zonelor verzi, parcuri și grădini. - proiecte pentru redarea în folosinţă a terenurilor afectate de lucrările miniere
5.3. ANALIZA SWOT - FACTORII DE INFLUENŢE - (puncte slabe, puncte tari, oportunităţi, ameninţări)
FACTORII DE INFLUENŢE AI STRATEGIEI DE DEZVOLTARE AI MUNICIPIULUI MOTRU
ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ LOCALĂ, INSTITUŢII ŞI SERVICII PUBLICE
Factori pozitivi Factori negativi
Factori interni
Puncte tari:
Administrație modernă racordată la schimbări și evoluție
Factor uman cu viziuni și perspectivă;
Cetățenii care au absolvit școli profesionale, medii, postliceale, universitare;
Instituții bazate pe cunoaștere și inițiativă cu istoric și viitor;
Existența de rețele informaționale și infrastructură locală.
Puncte slabe:
Putere financiară limitată prin asigurarea unui buget local mic față de nevoile locale;
Accentuarea procesului de sărăcire a populației;
Creșterea șomajului prin restructurarea continuă a economiei locale;
Scăderea populației, conform recesământului efectuat.
Factori externi
Oportunităţi:
Implementarea de proiecte cu finanțare nerambursabilă prin UAT Motru;
Există preocupări din partea Guvernului României pentru găsirea de noi alternative economice pentru zona Motru;
Există o strategie energetică pentru viitor la care municipiul Motru este parte integrantă.
Ameninţări:
Riscul economic rezultat din faptul că municipiul Motru este o zonă monoindustrială;
Creșterea șomajului prin restructurarea mineritului;
Negăsirea de alternative locale;
Inexistența investitorilor locali;
Criza profundă europeană și națională;
Decizii ale Parlamentului sau ale Guvernului nefavorabile zonei.
URBANISM ŞI DEZVOLTARE ŞI REABILITARE URBANĂ
Factori pozitivi Factori negativi
Factori interni
Puncte tari:
Existența PUG, PUZ, PUD etc. la nivelul municipiului Motru
Suprafaţa locuibilă totală a crescut faţă de anul 2007
Puncte slabe:
Lipsa centurilor ocolitoare. Traficul de tranzit se desfăşoară pe străzile municipiului Motru, perturbând circulaţia in municipiu şi ridicând gradul de poluare
82
Faţă de anul 2007, numărul total al locuinţelor a crescut
Primăria are în administraţie şi spaţii cu altă destinaţie decât cea de locuit
Autorizarea pentru construire de noi blocuri în municipiu
Creşterea numărului de construcţii din municipiu
Creşterea în preţuri curente a valorii lucrărilor de construcţii
creşterea numărului de tranzacţii imobiliare
În ultimii ani s-a remarcat o creştere a tranzacţiilor cu terenuri
Reţea densă de drumuri publice
Stare destul de bună a drumurilor în comparaţie cu alte municipii
Creşterea nr. kilometrilor de străzi modernizaţi
Proiectul al primăriei de modernizare a tuturor străzilor de pe raza municipiului si modernizarea şi asfaltarea străzilor periferice neasfaltate
Continuarea procesului de modernizare a trotuarelor şi în cartiere
Extinderea şi reabilitarea reţelei de distribuţie a apei
Extinderea şi reabilitarea reţelei de canalizare
Îmbunătăţirea tratării apei şi epurării apelor uzate
Infrastructura AGENT TERMIC ŞI GAZ existentă acoperă suprafaţa municipiului, cu posibilităţi de extindere
Diversitatea sistemelor de generare a agentului termic creşte flexibilitatea şi posibilităţile de adaptare noilor cerințe
peste limitele admisibile
Lipsa unei reale planificări
urbanistice
Intersecţii neamenajate
corespunzător;
Scăderea numărului de cereri de locuințe la nivelul municipiului;
Lipsa de cerere pentru racordarea la sistemul centralizat de gaze;
Creșterea prețului la utilități care conduc la reglari de capacități;
Lipsa cadastrării municipiului Motru.
Factori externi
Oportunităţi:
Sprijinul autorităţilor locale în construirea de locuinţe, prin alocarea de fonduri, ducerea utilităţilor şi dezvoltarea parteneriatului public-privat
cerere tot mai mare de a construi clădiri de tip industrial (hale), de tip comercial, administrativ (birouri)
posibilităţi de creştere a valorii tranzacţiilor în viitor deoarece
Ameninţări:
Suspendarea transportului de călători pe calea ferată Motru-Strehaia de Ministerul Transporturilor;
Lipsa de fonduri financiare în investiții directe
Creşterea numărului de mijloace de transport amplifică riscul ocupării exagerate a tramei stradale
Sensibilitate crescută a pieţei
83
oferta este foarte limitată
Asigurarea utilităţilor (apa, canalizare, gaz, telefon, curent electric, drumuri) în zonele noi in care sunt planificate a se construi noi locuinţe
Interesul tot mai mare a investitorilor din alte zone ale ţării şi din străinătate
migrarea permanentă a populaţiei în regiunea municipiului Motru;
Existența proiectelor de investiții locale din fonduri nerambursabile europene: alimentare cu apă, canalizare, rețele de drumuri, etc.
imobiliare la toţi factorii care generează motive de destabilizare a leului cum ar fi - alegerile; creditele acordate de diverse bănci pentru cumpărări de imobile; raportul leu-valuta; migraţia forţei de muncă din mediul rural spre mediul urban; migraţia forţei de muncă spre alte ţări; creşterea investiţiilor în domeniul imobiliar.
ECONOMIE LOCALĂ
Factori pozitivi Factori negativi
Factori interni
Puncte tari:
reţea reprezentativă a instituţiilor publice;
reţea interurbană modernă în telecomunicaţii;
reţele tehnico-edilitare dezvoltate (energie electrică apă canal);
prestări servicii corespunzătoare;
reţea comercială dezvoltată;
zonă defavorizată (facilităţi fiscale);
iniţiativă privată activă;
reţea extinsă de instituţii financiar-bancare;
industrie textilă modernă;
reţele de transport dezvoltate;
potenţial agricol ridicat;
condiţii excelente de extracţie prelucrare a cărbunelui;
reţea dezvoltată de transporturi auto.
Puncte slabe:
slab patrimoniu arhitectural;
insuficienta dezvoltare a comunicării şi comunicaţiei între instituţiile publice;
grad de uzură avansat al reţelelor tehnico-edilitare (canal de scurgere);
declin economic a industriei tradiţionale (minerit);
slaba reprezentare a activităţilor economice în sectorul agricol;
investiţiile reduse în segmentele cu valoare adăugată mare: producţie, tehnologii înalte;
buget local auster;
inexistenţa unor instituţii de învăţământ superior;
lipsa reţelelor de alimentare cu gaze;
lipsa construcţiilor edilitare în domeniul turismului;
lipsa posturilor de radio-TV locale, slaba dezvoltare a comunicaţiilor prin radio;
slaba infiltrare a capitalului străin în zonă.
Factori externi
Oportunităţi:
Motru – zona defavorizata – multiple facilităţi;
utilizarea instrumentelor datoriei publice (împrumuturi şi obligaţiuni);
accesarea unor surse atrase la bugetul local (proiecte, surse guvernamentale, surse private,
Riscuri/Pericole:
slabul parteneriat public-privat;
declin economic continuu în industria minieră de zonă;
insuficienţa resurselor bugetare;
reducerea profundă a finanţării obiectivelor de investiţii majore;
rata ridicată a indicelui de inflaţie;
slaba creştere economică;
84
taxe speciale);
existenţa Planului Urbanistic General (Master Plan) – instrument de extindere şi dezvoltare urbană;
existenţa unor planuri de dezvoltare urbană, parcuri, bazin de înot, centre sportive, construcţii în învăţământ, construcţii sociale, consolidarea suprafeţelor de transport urban;
prezenţa unor investitori străini în zonă;
condiţii de climă şi habitat deosebite, poziţie geostrategică.
competiţia regională la surse de finanţare;
fiscalitate excesivă cu favorizarea activităţii economice neimpozată;
schimbări rapide în legislaţia economică;
declin continuu al activităţilor economice în zona cercetării-proiectării;
inexistenta în planurile regionale a căilor de transport modern (autostrăzi, drumuri rapide).
TEHNOLOGIA INFORMAŢIILOR ŞI COMUNICAŢIILOR (IT & C)
Factori pozitivi Factori negativi
Factori interni
Puncte tari:
iniţiativa locală a administraţiei publice;
birou specializat în managementul proiectelor;
capacităţi a resurselor umane în domeniul informaţional (grafică, programare, networking şi database);
prezenţa în spaţiu virtual (Internet);
prezenţa operatorilor naţionali Orange, Vodafone, Cosmote şi RomTelecom;
televiziune locală – cablu TV;
Mass media dezvoltată: presa locală, regională şi naţională.
Puncte slabe:
lipsa unor investitori străini în domeniu;
lipsa IMM – uri IT & C;
slaba coeziune în domeniu;
inexistenţa unei reţele locale între instituţii publice şi private (e – learning, ebussines, ecommerce);
neaplicarea standardelor IT & C;
inexistenţa sistemelor de achiziţii publice (selecţii de oferte);
inexistenta sistemelor electronice de plată a taxelor şi impozitelor locale.
Factori externi
Oportunităţi:
zona defavorizată cu multiple facilităţi stabilite prin lege;
globalizarea;
poziţie geografică;
evenimente la nivel regional;
liberalizarea pieţei telecomunicaţiilor.
Pericole:
inexistenţa unui portofoliu de proiecte locale cu componente IT & C;
competiţie mare în domeniu în oraşele vecine;
migrarea capitalului financiar şi uman;
vecinătatea regională cu centrele universitare Tg – Jiu, Craiova si Dr. Tr – Severin;
fragilitate în faţa competiţiei ce imprimă o dezvoltare haotică a activităţilor IT & C;
erodarea tehnologiilor IT & C datorită evoluţiei exponenţiale în domeniu;
cumularea unor deşeuri specifice (monitoare, carcase, tastaturi)
85
nereciclabile local;
Riscuri – Fenomene specifice (viruşi informatici);
creşterea competiţiei (inclusiv neloiale).
CULTURA
Factori pozitivi Factori negativi
Factori interni
Puncte tari:
interes şi capacitate a societăţilor civile;
forţa de muncă calificată;
voluntariat;
deschiderea Primăriei pentru parteneriate sociale;
unităţi de asistenţă socială (Centre sociale);
clubul elevilor municipal;
complexe sportive (fotbal, lupte, box, atletism, tenis de masa şi de câmp, handbal şi volei, etc.);
Mass Media locală activă;
reţea de învăţământ extinsă (preşcolar, şcolar, licee, postliceale);
centre de educaţie, tehnologia informaţiei;
orchestre şi solişti locali, potenţial cultural de zonă ridicat;
nivel profesional superior ridicat cu mulţi absolvenţi de învăţământ superior;
rezultate foarte bune la concursuri şi olimpiade şcolare;
existenta bazelor de cultură şi sportive, stadion municipal.
Puncte slabe:
cooperări internaţionale, programe de înfrăţire între oraş;
unităţi de asistenţă socială;
şomaj în minerit;
lipsa unor programe pentru vârstnici;
starea socială a familiilor defavorizate;
slaba informare şi participare insuficientă a cetăţenilor (lipsa solidarităţii sociale);
poluare industrială ridicată;
comunicare insuficientă între instituţii;
insuficienta mediatizare a problemelor reale;
disfuncţionalităţi în parteneriatele sociale locale;
slaba coeziune între corpurile tehnice asociaţii profesionale şi experţi;
sistem sanitar subfinanţat;
slabe relaţii între actorii politici locali cu cetăţenii şi societatea civilă;
lipsă bazine de înot şi potenţial turistic scăzut.
Factori externi
Oportunităţi:
valorificarea tradiţiilor şi obiceiurilor de zonă;
participare activă la activităţile cultural-artistice;
creativitate;
sponsorizarea din sfera privată;
venitul minim garantat;
modernizări ale Mass media (prezenţa internetului, TV cablu local);
relaţii între minorităţi conlocuitoare, religii şi culte religioase;
aportul organizaţiilor sindicale în sfera culturii şi socialului.
Ameninţări:
disfuncţionalităţi între organele centrale şi cele locale administrative;
lipsa fondurilor bugetare prin neîncasarea taxelor şi impozitelor de la agenţii privat şi de stat, lipsa fondurilor lichide şi barajelor de compensare;
evaziunea fiscală;
evaziuni mascate prin prestarea muncii la negru la limita salariului minim;
insuficient sprijin în achiziţionarea de proiecte;
monoindustrie şi reconversie dificilă a forţei de muncă disponibilizate;
86
emigrare a resurselor umane calificate;
lipsa de locuri de muncă adecvate cererii.
ÎNTĂRIREA COEZIUNII SOCIALE ŞI A SOLIDARITĂŢII COMUNITARE,
REDUCEREA SĂRĂCIEI
Factori pozitivi Factori negativi
Factori interni
Puncte tari:
Serviciul protecţie socială este principalul compartiment care implementează legislaţia specifică combaterii fenomenului de marginalizare socială
număr mai mare de persoane asistate, număr mare de anchete sociale realizate (în condiţiile în care nu se înregistrează un număr semnificativ mai mare de angajaţi ai serviciului)
Managementul serviciului asigură relaţii de colaborare bune cu Consiliul județean şi cu actorii sociali (indivizi/grupuri, privat/public, profit/non-profit)
intrarea salariaţilor în corpul funcţionarilor publici
Puncte slabe:
Sistemul de lucru din instituţie nu este atractiv pentru persoanele calificate în domeniul asistenţei sociale
Probleme în asigurarea activităţilor de pregătire continuă a angajaţilor prin cursuri de perfecţionare, regulamente, manuale de specialitate
Dotările şi spaţiul unde îşi desfăşoară activitatea personalul din cadrul serviciului primăriei
Lipsa unui program soft unitar şi performant privind gestionarea datelor
Factori externi
Oportunităţi:
Prevederile legale stabilesc obligativităţi şi termene pentru soluţionarea fiecărei probleme în parte
Prestarea la standarde superioare a serviciilor medico-sociale sau cele de asistenţă socială
Existenţa pe piaţa forţei de muncă a municipiului a unui număr mare de persoane calificate pentru domeniul asistenţei sociale
Parteneriatele cu ONG-uri permit intervenţia în zone cu probleme ce nu pot fi acoperite de către primărie
Posibilitatea de a stabili parteneriate strategice cu universităţile din zonă.
Ameninţări:
Limitarea activităţii în domeniu doar la cazuri pe care legea le indică în mod specific,
Prognozele demografice indică tendinţe de îmbătrânire a populaţiei municipiului Motru, motiv pentru care se impune pregătirea acestui serviciu în vederea prestării eficiente a serviciilor de asistenţă la domiciu sau a altor componente medico-sociale
Lipsa unui sistem de informare preventivă sau a unui sistem de intervenţie rapidă
Creşterea gradului de sărăcie pentru anumite categorii ale populaţiei
Clasa socială de mijloc slab dezvoltată
Insuficienţa resurselor financiare care să asigure o susţinere reală a măsurilor de prevenire şi combatere a marginalizării şi excluziunii sociale
PROTECŢIA MEDIULUI
Factori pozitivi Factori negativi
87
Factori interni
Puncte tari:
Suprafaţa forestieră întinsă
Existenţa unor structuri, instituţii de protecţie civilă, dezastre
Activitatea de colectare şi transport a deşeurilor menajere, pe raza municipiului Motru,
Existența digurilor de protecție și dirijare a apelor;
Existența unei strategii la Complexul Energetic Oltenia – EMC Motru pentru ecologizarea zonei
Puncte slabe:
Utilizarea intensivă a mijloacelor de transport cu impact grav asupra mediului
Cadru instituţional încă neadaptat standardelor moderne în materie de mediu
Traficul greu trece chiar pe lângă centrul orașului;
Poluarea sonoră
Ineficienţă în colectarea deşeurilor menajere
Factori externi
Oportunităţi:
Tendinţe în reducerea poluării
Atragerea investitorilor care folosesc tehnologii nepoluante
Aplicarea principiului poluatorul plăteşte
Existenţa în sistemul de învăţământ a specializărilor în domeniul mediului,ecologiei, turismului
Existența de programe de proiecte nerambursabile UE
Ameninţări:
Poluarea aerului din cauza activității miniere în zonă;
Poluarea solului cu substanțe toxice în urma procesului de extracție a cărbunelui;
Teren degradat în urma execuției lucrărilor miniere cumulate cu factorii climatici externi;
Poluarea râului Motru;
Sporirea numărului de autoturisme în zonă.
88
6. PROGRAME DE DEZVOLTARE LOCALĂ
6.1. PROGRAME CU PLANURI INTEGRATE DE DEZVOLTARE URBANĂ
Oraşul Motru este ales ca zonă principală de acţiune, reprezentând centrul urban cu
principalele instituţii şi activităţi comerciale din municipiul Motru.
Oraşul Motru deţine 236,2 ha de intravilan, respectiv 18.860 de locuitori din totalul de
22.848, respectiv 6.254 de gospodării dintr-un total de 7.576.
Oraşul Motru ca centru urban are nevoie de o dinamică de dezvoltare şi de o
modernizare conforme cu cerinţele actuale. Se identifică ca nevoi prioritare modernizarea
infrastructurii urbane şi de mediu prin atenuarea impactului social al restructurării sectorului
minier şi crearea unui mediu favorabil dezvoltării serviciilor, atragerea investitorilor in
domeniul afacerilor şi turismului prin accesul cetăţenilor din municipiul Motru la utilităţi
publice îmbunătăţite prin:
- creşterea capacităţii comunităţii în rezolvarea participativă a necesitaţilor identificate,
- promovarea bunelor practici de mobilizare a comunităţii în reabilitarea infrastructurii;
- asigurarea durabilităţii infrastructurii reabilitate.
Astfel este necesară asigurarea unei infrastructuri solide, în vederea atragerii de noi
investitori în zonă pentru diversificarea activităţilor economice.
În zona Motru, cea mai importantă materie primă locală este cărbunele lignit, a cărui
rezervă exploatabilă se estimează a se valorifica pe o durată de cel puţin 57 de ani în
cantitate de 285 milioane tone.
Odată cu găsirea resurselor financiare pentru redarea terenurilor afectate de lucrările
miniere în circuitul agricol, se poate relansa agricultura din zonă cu toate ramurile sale:
creşterea păsărilor şi animalelor, cultivarea viţei-de-vie, a pomilor fructiferi, a cerealelor, a
legumelor şi a zarzavaturilor. Acest lucru creează oportunitatea creării în oraşul Motru a
industriei de prelucrare a cărnii şi laptelui, a sucurilor naturale din fructe inclusiv de pădure,
conserve şi alte produse alimentare.
De asemenea, prin exploatarea şi prelucrarea balastului din albia râului Motru se pot
produce în oraşul Motru materiale de construcţii (cărămidă, ţiglă, produse de balastieră - nisip
şi alte sorturi, betoane, mortare). Cele peste 750 ha de pădure (fag, stejar, salcâm) din zona
municipiului Motru, pot pune bazele dezvoltării industriei lemnului, a prelucrării acestuia.
Datorită caracterului monoindustrial al municipiului precum şi a disponibilizărilor din
minerit şi a restructurării continue a acestuia, oraşul Motru se confruntă cu o rată ridicată a
şomajului şi cu o degradare progresivă a nivelului de trai.
Comunitatea din oraşul Motru se confruntă cu următoarele mari probleme sociale:
rata crescută a şomajului; gradul mare de sărăcie; creşterea dependenţei familiilor de
disponibilizaţi de autorităţile publice locale; marginalizarea socială.
Motru are potenţialul uman şi de infrastructură necesar pentru a redeveni un centru
economic al regiunii Sud Vest Oltenia. Pentru aceasta este nevoie să se creeze un mediu
favorabil dezvoltării mediului de afaceri prin: crearea unui mediu de angajare bine plătit,
atragerea de investiţii în municipiu, dezvoltarea resurselor umane, implicarea mediului
universitar.
Motru este capabil să ridice standardul de viaţă al locuitorilor săi la un nivel european.
Pentru aceasta este necesar accesul la o infrastructură de calitate: utilităţi, drumuri, pasaje,
parcări, o locuinţă decentă (reabilitare energetică), condiţii de siguranţă, sănătate, învăţământ
şi servicii sociale, într-un mediu curat.
89
Motru, în calitatea sa de motor zonal al dezvoltării economice necesită o infrastructură
adecvată pentru întreprinzători, legături bune de transport, servicii de consultanţă şi sprijinire
a afacerilor de bună calitate pentru cei ce doresc să investească, sau forţă de muncă bine
calificată.
Se justifică alegerea oraşului ca zonă de acţiune şi prin poziţia centrală, strategică de
legătură cu municipiile Craiova, Târgu Jiu, Drobeta Turnu Severin.
Municipiul Motru este cuprins în cadrul strategiilor de dezvoltare naţională, regională,
judeţeană şi locală.
1. PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ (PIDU) PENTRU CENTRUL
URBAN (CU) MUNICIPIUL MOTRU, JUDEŢUL GORJ – ROMÂNIA ETAPA I (2011-
2015)
Consiliul Local Motru Judeţul Gorj, România
PLANUL INTEGRAT
DE DEZVOLTARE URBANĂ (PIDU) PENTRU CENTRUL URBAN (CU)
MUNICIPIUL MOTRU, JUDEŢUL GORJ - ROMÂNIA
90
Proiectele care fac obiectul PLANULUI INTEGRAT DE DEZVOLTARE
URBANĂ (PIDU) PENTRU CENTRUL URBAN (CU), MUNICIPIUL MOTRU,
JUDEŢUL GORJ - ROMÂNIA ETAPA I (2009-2015) sunt:
Nr. crt. Denumire proiect
1 MODERNIZARE REŢELE STRADALE ZONA T-URI
2 MODERNIZARE REŢELE STRADALE ZONA L-URI+M-URI
3 MODERNIZAREA REŢELE STRADALE ZONA ALEEA MUNCII – BL B1G-B2G-J2-J5 (ZONA H-URI)
4 CENTRU DE ASISTENŢĂ PENTRU PERSOANE AFLATE ÎN DIFICULTATE - REABILITARE CĂMIN
SOCIAL
5 SISTEM DE SUPRAVEGHERE VIDEO A ORAŞULUI MOTRU
Nr. crt.
Denumire proiect
Solicitant Obiectiv şi activităţi propuse
Perio
ad
a d
e
imple
me
nta
re
Buget proiect
Anul în
ce
pe
rii
Anul finaliz
ării
Valo
are
nera
mbu
rsa
bilă
solic
ita
tă (
VN
S)
(lei)
Contr
ibuţie p
rop
rie
costu
ri e
ligib
ile
(CP
CE
) (lei)
Costu
ri n
eelig
ibile
(CN
) (lei)
Total (lei)
(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10)=(7)+(8)+(9)
1 Modernizare reţele stradale zona T-uri
Consiliul Local Motru
Obiectiv: Crearea, dezvoltarea, modernizarea, echiparea infrastructurii
urbane Activităţi: - Reabilitare alei carosabile
– ranforsare; - Realizare carosabil nou
din mixtură asfaltică; - Reabilitări de parcaje din
mixtură asfaltică şi beton de ciment;
- Realizări de parcaje noi din mixturi asfaltice;
- Realizări de trotuare noi prin înlocuirea trotuarelor dalate;
- Încadrarea cu borduri noi; - Reamplasarea
iluminatului public; - Execuţia de parcaje şi
semnalizări pe verticală şi orizontală;
- Refacerea căminelor de vizitare şi ridicare la cotă;
- Realizarea de canalizare pluvială;
- Amenajare cu structuri verzi.
2009 2013 2.757.500 56.276 0 2.813.776
2
Modernizare reţele stradale zona L-uri+M-uri
Consiliul Local Motru
Obiectiv: Crearea, dezvoltarea, modernizarea, echiparea infrastructurii urbane Activităţi: - Reabilitare alei
carosabile – ranforsare; - Realizare carosabil nou
din mixtură asfaltică;
2009 2013 3.158.981 64.469 0 3.223.450
91
- Reabilitări de parcaje din mixtură asfaltică şi beton de ciment;
- Realizări de parcaje noi din mixturi asfaltice;
- Realizări de trotuare noi prin înlocuirea trotuarelor dalate;
- Încadrarea cu borduri noi;
- Reamplasarea iluminatului public;
- Execuţia de parcaje şi semnalizări pe verticală şi orizontală;
- Refacerea căminelor de vizitare şi ridicare la cotă;
- Realizarea de canalizare pluvială;
- Amenajare cu structuri verzi.
3
Modernizarea reţele stradale zona Aleea Muncii – Bl. B1G-B2G-J2-J5 (zona H-uri)
Consiliul Local Motru
Obiectiv: Crearea,
dezvoltarea, modernizarea, echiparea infrastructurii urbane Activităţi: - Reabilitare alei carosabile
– ranforsare; - Realizare carosabil nou
din mixtură asfaltică; - Reabilitări de parcaje din
mixtură asfaltică şi beton de ciment;
- Realizări de parcaje noi din mixturi asfaltice;
- Realizări de trotuare noi prin înlocuirea trotuarelor dalate;
- Încadrarea cu borduri noi; - Execuţia de parcaje şi
semnalizări pe verticală şi orizontală;
- Refacerea căminelor de vizitare şi ridicare la cotă;
- Realizarea de canalizare pluvială;
- Amenajare cu structuri verzi.
2009 2013 2.257.560 46.073 0 2.303.633
4
Reabilitare cămin social – Centru de Asistenţă pentru persoane aflate în dificultate
Consiliul Local Motru
Obiectiv: Îmbunătăţirea infrastructurii serviciilor sociale Activităţi: - Reabilitare camere de
locuit; - Reabilitare grupuri
sociale; - Reabilitare instalaţii
tehnice; - Dotări specifice.
2009 2015 1.891.520 38.602 0 1.930.122
5
Sistem de supraveghere video a oraşului Motru
Consiliul Local Motru
Obiectiv: Îmbunătăţirea infrastructurii serviciilor sociale Activităţi: - Montare sistem video
pentru urmărire şi înregistrare în punctele cheie ale oraşului;
- Corelare imagini pe harta oraşului,
- Prelucrarea automată a imaginilor pentru situaţii, etc.
2009 2013 1.340.493 27.357 0 1.367.850
Sub-total 1 (buget proiecte) 11.406.05
4 232.777 0 11.638.831
Costuri implementare Plan integrat 0 0 0 0
TOTAL 11.406.05
4 232.777 0 11.638.831
92
2. PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ (PIDU) PENTRU CENTRUL
URBAN (CU) MUNICIPIUL MOTRU, JUDEŢUL GORJ – ROMÂNIA ETAPA II (2014-
2020)
Proiectele care fac obiectul PLANULUI INTEGRAT DE DEZVOLTARE
URBANĂ (PIDU) PENTRU CENTRUL URBAN (CU), MUNICIPIUL MOTRU,
JUDEŢUL GORJ - ROMÂNIA ETAPA II (2014-2020) sunt:
Nr. crt. Denumire proiect
1 MODERNIZARE REŢELE STRADALE ZONA N-URI
2 MODERNIZARE REŢELE STRADALE ZONA MICRO 2
3 MODERNIZAREA REŢELE STRADALE ZONA CARTIER STIUCANI
4 REABILITARE ȘI DOTARE CĂMIN CULTURAL ROȘIUȚA
5 REALIZARE MUZEUL MINERITULUI, MUNICIPIUL MOTRU
6 SISTEM DE SUPRAVEGHERE PENTRU CREȘTEREA SIGURANȚEI ÎN ȘCOLI
6.2. PROGRAME DE PROIECTE INTEGRATE ÎN ASOCIAȚII DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARE
6.2.1. Programul vizând protecţia resurselor de apă, sisteme integrate de alimentare cu apă, staţii de tratare, canalizare şi staţii de epurare
Scopul şi obiectivele Programului
(1) Obiectul Programului - finanţarea nerambursabilă a proiectelor ce vizează protecţia
resurselor de apă, sisteme integrate de alimentare cu apă, staţii de tratare, canalizare şi staţii
de epurare.
(2) Scopul Programului:
a) asigurarea că debitele de ape distribuite prin reţelele de alimentare se încadrează în
prevederile reglementărilor în vigoare şi ale actelor de reglementare emise de către UAT
Motru;
b) asigurarea că evacuările de ape uzate epurate în staţiile de epurare şi managementul
nămolului rezultat din staţiile de epurare se încadrează în prevederile reglementărilor în
vigoare;
c) protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător;
d) creşterea numărului de persoane racordate la o reţea de alimentare cu apă.
(3) Obiectivele Programului:
a) reducerea şi limitarea impactului negativ asupra mediului, cauzat de evacuările de
ape uzate urbane şi rurale menajere provenite din gospodării şi servicii, care rezultă de regulă
din metabolismul uman şi din activităţile menajere, sau amestec de ape uzate menajere cu ape
uzate industriale şi/sau meteorice şi de ape uzate provenite din industrie;
b) efectuarea investiţiilor noi necesare lucrărilor de alimentare cu apă, tratare a apei,
canalizare, a staţiilor de epurare, modernizarea, retehnologizarea şi achiziţionarea instalaţiilor
pentru epurarea apelor uzate urbane şi rurale, care vor contribui la îmbunătăţirea protecţiei
mediului;
93
c) protejarea populaţiei de efectele negative ale apelor uzate asupra sănătăţii omului şi
mediului prin asigurarea de reţele de canalizare şi staţii de epurare şi asigurarea alimentării cu
apă potabilă curată şi sanogenă;
d) realizarea obligaţiilor pe care România şi le-a asumat privind epurarea apelor uzate
transpuse în legislaţia naţională prin Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea
unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările
şi completările ulterioare;
e) asigurarea sursei corespunzătoare de apă pentru alimentarea cu apă potabilă în
conformitate cu prevederile Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările
şi completările ulterioare.
ETAPA I (2007-2015)
Nr.
crt.
Judeţ Beneficiar Domeniu Titlu Proiect Buget Total
Proiect
1 Gorj UAT Motru - Consiliul Local
Motru,
SC Aparegio SA
PROIECT
REGIONAL –
JUD. GORJ,
realizat prin
asocierea
oraşelor şi
municipiilor din
jud. Gorj.
Infrastructura de
servicii locale
utilităţi – apă
potabilă,
canalizare
Extinderea si
reabilitarea
sistemelor de apa
si apa uzata in
judeţul Gorj
- aferent Motru
21.542.939,12
LEI
ETAPA II (2014-2020)
Nr.
crt.
Judeţ Beneficiar Domeniu Titlu Proiect Buget Total
Proiect
1 Gorj UAT Motru - Consiliul Local
Motru,
SC Aparegio SA
PROIECT
REGIONAL –
JUD. GORJ,
realizat prin
asocierea
oraşelor şi
municipiilor din
jud. Gorj.
Infrastructura de
servicii locale
utilităţi – apă
potabilă,
canalizare
Extinderea si
reabilitarea
sistemelor de apa
si apa uzata in
judeţul Gorj
- aferent Motru
10.000.000 LEI
6.2.2. Programul vizând crearea de sisteme integrate de gestionare a deşeurilor la nivel regional, închiderea depozitelor de deşeuri neconforme
94
Scopul şi obiectivele Programului
(1) Obiectul Programului - finanţarea nerambursabilă a proiectelor ce vizează crearea
de sisteme integrate de gestionare a deşeurilor la nivel regional, închiderea depozitelor de
deşeuri neconforme.
(2) Scopul Programului:
a) Se vor finanţa măsuri de colectare, sortare, transport, tratare şi depozitare a
deşeurilor menajere combinate cu măsuri de reducere a cantităţii de deşeuri, conform cu
principiile şi practicile Uniunii Europene în domeniu.
b) Alte investiţii sunt destinate unor proiecte pilot de reabilitare a terenurilor afectate
de-a lungul timpului de diverşi poluanţi şi care afectează negativ mediul şi sănătatea umană.
c) protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător;
(3) Obiectivele Programului:
a) reducerea şi limitarea impactului negativ asupra mediului,
b) efectuarea investiţiilor noi necesare la colectare, sortare, transport, tratare şi
depozitare a deşeurilor menajere combinate cu măsuri de reducere a cantităţii de deşeuri, care
vor contribui la îmbunătăţirea protecţiei mediului;
c) protejarea populaţiei de efectele negative ale deșeurilor asupra sănătăţii omului şi
mediului;
d) realizarea obligaţiilor pe care România şi le-a asumat privind gestionarea deșeurilor
menajere;
Nr.
crt.
Judeţ Beneficiar Domeniu Titlu Proiect Buget Total
Proiect
1 Gorj UAT Motru - Consiliul Local
Motru,
SC Adis SA
PROIECT
REGIONAL –
JUD. GORJ,
realizat prin
asocierea
oraşelor şi
municipiilor din
jud. Gorj.
Infrastructura de
mediu utilităţi
servicii locale –
salubritate
Sistem de
management
integrat al
deşeurilor solide
în judeţul Gorj"
- aferent Motru
6.000.000 LEI
6.2.3. Programul vizând dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice
Scopul şi obiectivele Programului
(1) Obiectul Programului - finanţarea nerambursabilă a proiectelor ce vizează
dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice, „Susţinerea implementării de
soluţii de e-guvernare1 şi asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar”.
(2) Scopul Programului:
a) Se vor finanţa măsuri ce vizează dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor
publice electronice, conform cu principiile şi practicile Uniunii Europene în domeniu,
PROIECT REGIONAL – JUD. GORJ, realizat prin asocierea prin parteneriat a 10 comune
vecine şi a municipiului Motru – 11 UAT-uri.
95
b) Cheltuieli cu investiţii - minim 85% din cheltuielile eligibile totale ale
proiectului
(3) Obiectivele Programului:
Această operaţiune are doua obiective principale care trebuie îndeplinite
simultan:
- furnizarea de servicii publice on-line către cetăţeni/mediul de
afaceri/administraţie publică;
- eficientizarea activităţilor interne ale instituţiei publice care contribuie la
furnizarea respectivului serviciu, utilizând mijloace specifice TIC.
Nr.
crt.
Judeţ Beneficiar Domeniu Titlu Proiect Buget Total
Proiect
3 Gorj UAT Motru - Consiliul Local
Motru,
PROIECT
REGIONAL –
JUD. GORJ,
realizat prin
asocierea prin
parteneriat a 10
comune vecine şi
a municipiului
Motru .
Soft+Hardware
Tehnologia
Informației /
Modernizarea
administrației
locale
Sistem informatic
destinat gestiunii
Registrului
Agricol în
format electronic
/ Zona Motru
- aferent Motru
1.500.000 LEI
6.3. PROGRAMUL PRIVIND CREŞTEREA CALITĂŢII VIEŢII ŞI A SERVICIILOR PUBLICE
6.3.1. ALINIEREA SERVICIILOR PUBLICE LA STANDARDE EUROPENE
- TERMOFICARE
Principala strategie a administraţiei publice locale este asigurarea energiei termice pe
termen lung la parametrii calitativi solicitați de populație și are în vedere următoarele
obiective în domeniul producerii, distribuţiei și gestiunii eficiente a energiei:
Modernizarea Centralei Termice Motru prin introducerea de nou grup de producere a
energiei electrice și înlocuirea cazanelor de radiație din dotare;
Modernizarea punctelor termice, înlocuirea conductelor de agent secundar precum și
contorizarea agentului termic la baza blocului de locuinţe.
asigurarea unui serviciu de calitate;
reducerea pierderilor in sistemul de transport și distribuţie astfel tariful să se încadreze
în costurile cele mai mici;
utilizări raţionale a energiei de către consumatori și promovarea programelor de
reducere a costurilor de întreţinere în blocurile de locuinţe prin introducerea
contorizării agentului termic;
- SERVICIUL DE ILUMINAT PUBLIC
96
Administraţia publică Locală din municipiul Motru urmărește realizarea unui nivel
calitativ al iluminatului public și asigurarea unei infrastructuri corespunzătoare.
Priorități urmărite in cadrul programului:
o căutarea de soluții alternative pentru iluminatul public local prin utilizarea de surse
alternative prin Reabilitarea Iluminatului Public şi Execuţie Parc fotovoltaic mun.
Motru;
o realizarea iluminatului public în oraş începând de la periferie spre centru, parcuri
aleile dintre blocuri și parcări.
- ASIGURAREA SERVICIILOR LOCALE PENTRU POPULAŢIE
In cadrul Municipiului Motru principalele servicii locale sunt următoarele:
S.C. U.A.T.A.A. MOTRU – prestator de servicii de utilitate publica care asigură
serviciile:
o producere si distribuire a agentului termic – încălzire centralizată;
o producere si distribuire a apei calde menajere – în rețea centralizată.
S.C. APAREGIO GORJ - CDE MOTRU – prestator de servicii de utilitate publică
care asigură serviciile:
o captare, tratare si distribuţie a apei potabile,
o canalizarea si epurarea apelor uzate si pluviale.
S.C. DIRECTIA PUBLICA MOTRU S.A. – prestator de servicii de utilitate publică
care asigură serviciile:
o Salubritate:
o Lucrări de întreţinere spații verzi;
o Lucrări publice de întreţinere, reparaţii curente și reabilitare fond locativ,
mobilier urban si iluminat public;
o Lucrări de întreţinere cai de acces la satele aparţinătoare municipiului Motru;
o Administrarea Piețelor;
o Administrarea fondului locativ.
6.3.2. PROTECŢIE A MEDIULUI
Creşterea mediei de vârstă este direct legată de mediul înconjurător. De aceea unul
dintre domeniile in care municipalitatea motreană s-a implicat activ este protecţia mediului
inconjurator prin demararea următoarelor acţiuni:
- protejarea bulevardului Gării;
- programul special de înverzire a oraşului; s-au plantat arbori, trandafiri; au fost
reamenajate si întreţinute zone verzi.
- realizarea unei staţii de distribuţie carburanţi care comercializează combustibil
aditivat fără plumb ce poate fi folosit și la maşinile care folosesc combustibil fără
plumb.
- Sărbătorirea Zilei Internaţionale a Mediului prin organizarea unei campanii de
conştientizare a opiniei publice asupra problemelor de mediu.
Acţiuni de mediu:
- decolmatare și ecologizare râul Plostina;
- amenajare drum de acces;
- acţiuni de ecologizare a Râului Motru cu elevii din cadrul liceelor din municipiul
Motru;
97
- acţiuni de depozitare a deşeurilor reciclabile în cadrul programului „ Să Reciclăm
Hârtia”;
- plantări de material dendrologic si întreţinerea zonelor verzi în colaborare cu
Direcţia Publică Motru;
- participarea la programul „Gorjul Curat”, acţiune organizată de Prefectura
judeţului Gorj și a Agenției de Protecţia Mediului Gorj.
6.3.3. PROTEJAREA CETĂŢEANULUI
Dezvoltarea resurselor umane în sprijinul unei ocupări durabile și a incluziunii sociale
Ocuparea forţei de muncă, coeziunea socială și educaţia rămân principalele preocupări
pentru municipiul Motru. Reducerea sărăciei rămâne o prioritate foarte importantă.
Intervenţia autorităților locale vor contribui la:
- Dezvoltarea sistemului de educaţie și formare profesională;
- Dezvoltarea sistemului de formare profesionala continua;
- Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă;
- Acţiuni de tip LEADER și sprijinirea parteneriatului;
- Masuri active pe piaţa forţei de muncă și instruire în special pentru şomeri și
grupuri dezavantajate;
- Dezvoltarea serviciilor sociale și de voluntariat în sprijinul cetăţenilor;
- Consolidarea capacitaţii instituţionale.
Sănătatea cetăţenilor
Realizarea următoarelor obiective:
- îmbunătăţirea serviciilor de urgenţă şi de ambulanţă;
- reparaţii şi modernizări la unităţile sanitare.
Copii aflaţi în dificultate
O atenţie deosebită se acordă copiilor aflaţi în dificultate:
- orfani;
- copii ai străzii;
- copii abandonaţi;
- copii cu handicap;
- copii proveniţi din familii dezorganizate.
Câinii fără stăpân
Problema câinilor fără stăpân a fost cam neglijată în ultimul timp, ajungând la nivele
alarmante pentru comunitatea locală. S-a întocmit un program de diminuare a numărului de
câini fără stăpân, toate măsurile fiind în conformitate cu legile în vigoare. Se vor amenaja
adăposturi în zona localităţii Ploştina în care să fie primiţi un număr de peste 1.000 de câini.
Ordine publică
98
Poliţia Locală Motru şi Poliţia Municipiului Motru vor asigura paza şi
supravegherea zonelor cunoscute ca fiind cu infracţionalitate ridicată. Prin controlul riguros
al acestora va creşte siguranţa cetăţeanului.
Se vor organiza antrenamente pentru cunoaşterea operaţiunilor necesare în situaţii de
dezastre efectuate de către Inspectoratul de Protecţie Civilă Gorj, la care au participat
reprezentanţii comisiilor de protecţie civilă de la Primăria Municipiului Motru, instituţii
publice şi agenţi economici. Aceste aplicaţii urmăresc creşterea capacităţii de acţiune şi
intervenţii.
6.4. PRIORITĂȚI DE FINANȚARE
6.4.1. Îmbunătățirea capitalului uman prin creșterea ratei de ocupare a forței de muncă și politici mai bune privind incluziunea socială și educația
Ocuparea forței de muncă, coeziunea socială și educația este principala preocupare a
administrației publice locale din municipiul Motru. Fondurile ar trebui să contribuie la
creșterea economică generatoare de locuri de muncă, iar impactul acestora în ceea ce privește
ocuparea forței de muncă ar trebui maximizat.
a) Creșterea ratelor ocupării forței de muncă în rândul tinerilor și grupurilor
vulnerabile
Situația tinerilor pe piața forței de muncă se deteriorează și există preocupări cu privire
la calitatea locurilor de muncă ale acestora, astfel în municipiul Motru trebuie să se creeze
premizele unei dezvoltări durabile locale având ca prioritate integrarea pe piața forței de
muncă a tinerilor fără un loc de muncă și care nu urmează o formă de învățământ sau formare
profesională și necesită investiții în măsuri active pe piața muncii mai personalizate, inclusiv
în extinderea accesului la stagii de ucenicie de calitate și oportunități de învățare la locul de
muncă.
Pe fondul evoluțiilor demografice negative, o atenție deosebită se va acorda grupurilor
vulnerabile, care reprezintă o importantă resursă de forță de muncă și o sursă de creștere
economică în zonă. Va fi promovată participarea pe piața forței de muncă a romilor,
vârstnicilor, femeilor și persoanelor cu handicap, precum și a șomerilor de lungă durată, a
persoanelor inactive și a celor angajate în activități agricole cu productivitate scăzută. Este
nevoie de investiții sporite în agricultură și de furnizarea de noi competențe pentru foștii
agricultori pentru a transforma locurile de muncă cu productivitate scăzută în locuri de muncă
ce asigură un venit constant, transformând, totodată, agricultura într-un motor sustenabil de
creștere economică pe Valea Motrului.
b) Îmbunătățirea accesului și a participării la educația și formarea profesională,
precum și a calității acestora
Pentru a le spori impactul pe piața forței de muncă, concentrarea investițiilor fondurilor în
educație și formare profesională trbuie consolidată. Modernizarea educației și formării
profesionale poate necesita investiții în reabilitarea infrastructurii., acordând o atenție
deosebită sectoarelor dinamice ale economiei: sectorul verde, sectorul alb, sectorul TIC și
sectorul serviciilor personale.
c) Promovarea incluziunii sociale, în special prin îmbunătățirea accesului la asistență medicală și servicii sociale
99
Investițiile se vor concentra pe extinderea, diversificarea serviciilor sociale și punerea
lor la dispoziția tuturor. Aceste eforturi ar trebui să însoțească modernizarea sistemului sanitar
și îmbunătățirea colectării datelor. În cazul zonelor afectate de restructurarea sectorului
minier, fondurile ar trebui să sprijine diversificarea în activități în vederea creării de noi surse
de locuri de muncă.
6.4.2. Dezvoltarea unei infrastructuri moderne pentru creștere și locuri de muncă
Fondurile trebuie să asigure infrastructura modernă de transport și TIC necesară. Îmbunătățirea accesibilității fizice și digitale reprezintă factori principali pentru atragerea de investitori și pentru a pune bazele pentru dezvoltare.
a) Consolidarea accesului la piața internă al polilor de creștere prin investiții în rețeaua TEN-T
Sistemul feroviar la Motru trebuie reluat și eficientizat în concordanță cu capacitatea de finanțare și de întreținere. Rețeaua de drumuri și centuri ocolitoare ar trebui extinsă și modernizată în continuare în vederea unei mai bune conectări a municipiului Motru cu rețelele naționale și europene.
b) Îmbunătățirea accesului, utilizării și calității TIC
Infrastructurile de bandă largă ar trebui extinse în zonele în care există
disfuncționalități ale pieței pentru a stimula atractivitatea locală și economia, în special în
zonele rurale. Este ncesar să fie dezvoltate instrumente de monitorizare și cartografiere a
acoperirii și performanței TIC.
În paralel, ar trebui încurajată utilizarea și cererea de TIC, dezvoltarea de produse și
servicii și a comerțului electronic, dar și promovarea creșterii conștientizării în zone cu grad
redus de penetrare și sprijinirea formării și certificării în domeniul TIC.
6.4.3. Promovarea competitivității economice și a dezvoltării locale
Eficiența politicii și instrumentelor de cercetare și inovare în România va reprezenta o condiție pentru competitivitatea pe termen lung și capacitatea țării de a atrage o valoare adăugată mai mare și investiții durabile, stimulând, de asemenea, creșterea structurală și crearea de locuri de muncă.
a) Sprijinirea inovării și competitivității operatorilor economici și îmbunătățirea mediului de afaceri
Trebuie sprijinit un mediu favorabil inovării pentru întreprinderi, promovând transferul de cunoștințe, inovarea și dezvoltarea de clustere și cooperarea cu instituțiile de cunoaștere, inclusiv la nivel transfrontalier..
b) Promovarea spiritului antreprenorial, inclusiv în zonele rurale și îmbunătățirea
mediului economic, inclusiv îmbunătățirea infrastructurii locale aferente
Reconversia necesară a activităților agricole existente și diversificarea activităților vor
necesita sprijinirea condițiilor de dezvoltare locală în vederea promovării de noi oportunități
de locuri de muncă la nivel local. În acest sens, sunt esențiale punerea în aplicare și
modernizarea infrastructurilor locale.
c) Facilitarea accesului IMM-urilor finanțare și la servicii avansate pentru
întreprinderi
100
Crearea și dezvoltarea IMM-urilor va fi susținută prin abordarea constrângerilor
actuale. Îmbunătățirea accesului la servicii de asistență adaptate pentru IMM-uri, inclusiv
accesul la piețele internaționale, este esențială în acest sens.
d) Stimularea capacității (publice și private) și a infrastructurilor de cercetare și
dezvoltate bazate pe cerere
Cercetarea publică ar trebui să beneficieze de sprijin, pe baza unei strategii naționale
bazate pe cerere, concentrându-se pe un număr mic de sectoare identificate ca având potențial
ridicat și avantaje comparative. Sprijinul public ar trebui să se concentreze pe centrele de
excelență, bazându-se pe viitoarele clustere de competitivitate și pe centrele existente de
cercetare și dezvoltare abilitate și conectate din cadrul polilor de creștere. Cooperarea cu
universitățile va fi necesară pentru a recruta cercetători calificați pentru sectoarele prioritare și
instituțiile de cercetare și dezvoltare aferente.
6.4.4. Optimizarea utilizării și protejării resurselor și activelor naturale
Gestionarea rațională a resurselor naturale, în special a energiei, reprezintă o provocare critică
de mediu, sănătate și competitivitate în România. Aceasta constituie, de asemenea, un
potențial important pentru creștere economică și crearea de locuri de muncă.
a) Promovarea eficienței energetice, a economiei cu emisii scăzute de dioxid de carbon
și a strategiilor aferente
Creșterea eficienței energetice a întreprinderilor este esențială pentru îmbunătățirea
competitivității României, reducând costurile de producție și contribuind la crearea de locuri
de muncă, cu un potențial deosebit în agricultură și industria alimentară și prin promovarea
eco-inovării în cadrul IMM-urilor.
b) Reducerea vulnerabilității la riscuri, sprijinirea adaptării la schimbările climatice și
dezvoltarea unor sisteme de gestionare a dezastrelor
Fondurile ar trebui să se promoveze capacitatea de prevenire a riscurilor, planurile, inclusiv
cartografierea riscurilor și investițiile, care favorizează măsuri preventive de mică amploare și
bazate pe ecosistem.
c) Protejarea mediului și a biodiversității prin valorificarea siturilor naturale și
punerea în aplicare a investițiilor legate de acquis
Investițiile legate de acquis ar trebui continuate în sectorul apei și al apelor uzate, în
cadrul regionalizării, în conformitate cu prioritățile stabilite în planurile generale județene. În
sectorul deșeurilor, investițiile sprijinite în cursul primei perioade de programare sunt
continuate și pot fi extinse la obiectivul privind reciclarea pentru 2020, încurajând, de
asemenea, ori de câte ori este relevant, metode alternative de tratament pentru diferitele
fluxuri de deșeuri. Conservarea biodiversității, promovarea serviciilor ecosistemice și
investițiile în infrastructuri ecologice ar trebui consolidate, în special prin punerea în aplicare
a planurilor de management Natura 2000.
6.4.5. Modernizarea și consolidarea administrației
Imposibilitatea de a se baza pe o administrație publică reactivă și competentă
reprezintă o preocupare fundamentală în România, în ceea ce privește capacitatea de a
proiecta și sprijini punerea în aplicare a strategiilor sectoriale și a investițiilor aferente și de a
promova dezvoltarea întreprinderilor.
a) Îmbunătățirea capacității instituționale și o administrație publică eficientă
Fondurile vor să acorda sprijin adaptat pentru consolidarea eficienței administrației publice,
trecând la un cadru juridic simplificat, stabil și mai coerent, împreună cu proceduri optime,
simplificate și proporționale.
101
Profesionalismul, independența și atractivitatea administrației publice trebuie, de asemenea,
consolidate, inclusiv capacitatea de gestionare a resurselor umane.
b) Consolidarea aplicațiilor TIC pentru e-guvernare, prin dezvoltarea unor instrumente
de e-guvernare, trebuie să beneficieze de sprijin în cadrul schemelor de modernizare
cuprinzătoare ale instituțiilor corespunzătoare.
6.5. PROGRAM PRIVIND DEZVOLTAREA SOCIALĂ
Program privind dezvoltarea şi reabilitarea fondului de locuinţe
Se consideră o prioritate dezvoltarea şi reabilitarea fondului de locuinţe, prin
creşterea numărului de locuinţe pentru tineret şi sociale în municipiul Motru.
Program de dezvoltare a infrastructurii sociale
Îmbunătăţirea infrastructurii sociale presupune crearea premiselor necesare pentru
asigurarea populaţiei cu servicii esenţiale, contribuind astfel la atingerea obiectivului
european al coeziunii economice şi sociale, prin îmbunătăţirea infrastructurii serviciilor de
sănătate, educaţie, sociale şi pentru siguranţă publică în situaţii de urgenţă.
Intervenţia va contribui la:
o Construirea/modernizarea de spitale (clădiri și echipamente), dispensare,
ambulatorii, laboratoare:
o Infrastructura de învățământ preuniversitar (inclusiv grădiniţe) și campusuri
universitare;
o Infrastructura socială și infrastructura pentru situaţii de urgență.
6.6. PROGRAMUL DE MODERNIZARE A ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE
6.6.1.Programul de modernizare a activităţilor comerciale
Acest proiect este structurat pe următoarele componente:
Modernizare pieţelor agroalimentare În municipiul Motru funcţionează o piață agroalimentară modernizată amplasată în
partea centrală a municipiului. Se va urmări modernizarea acestei pieţe prin sectorizare în funcţie de tipul de comerţ desfăşurat, prin reabilitarea reţelelor tehnice existente, respectiv crearea unor condiţii optime de desfăşurare a comerţului. Modernizare comerţ stradal
O noutate pentru peisajul arhitectural al municipiului Motru o reprezintă construcţiile realizate din aluminiu şi termopan.
Se vor crea facilităţi edilitare pentru comerţul stradal. Consiliul Local Motru va colabora cu Poliţia, Oficiul pentru Protecţia Consumatorului,
Garda Financiară pentru menţinerea legalităţii în pieţe şi desfăşurarea civilizată şi corectă a comerţului.
Autoritatea publică va emite autorizaţii pentru organizarea şi desfăşurarea unor activităţi pe baza liberei iniţiative. Pentru aceasta se vor asigura amplasamente pentru desfăşurarea activităţilor în zonele cu vad comercial ale municipiului respectiv pieţe.
102
6.6.2. Facilităţi fiscale şi financiare acordate categoriilor defavorizate
Preocuparea permanentă este asigurarea unor condiţii mai bune de trai.
În etapa următoare se intenţionează să se creeze un număr cât mai mare de locuri de muncă pentru şomeri în funcţie de calificare şi studii.
Pentru persoanele cu handicap s-au conferit toate drepturile conferite de lege; în evidenţe au fost cuprinse persoane cu handicap pentru care au fost stabiliţi un număr similar de asistenţi sociali retribuiţi.
Alte facilităţi acordate vor fi subvenţiile pentru energia termică şi acordare de ajutoare sociale.
Conform Legii 416/2001 pentru venitul minim garantat, persoane apte de muncă vor participa la întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi din municipiu. Dezvoltarea modelului spiritual al comunităţii locale. Se va pune un accent deosebit pe edificarea unei culturi întemeiată pe principii, idei orientate spre asigurarea condiţiilor de manifestare a valorilor tradiţionale, creativităţii şi originalităţii.
6.7. PROGRAM DE MĂSURI PRIVIND LUCRĂRILE PUBLICE
Lucrări de întreţinere spații verzi (parcuri, coronamente pomi, garduri vii)
întreţinerea și repararea zonelor verzi și versanţilor,
producţia de material dendro-floricol,
întreţinerea ecosistemului parcurilor din municipiu, etc.
Lucrări publice de întreţinere, reparaţii curente și reabilitare fond locativ, mobilier
urban și iluminat public
întreţinerea și repararea clădirilor administrative și de producţie,
întreţinerea și repararea căilor de acces aferente zonelor verzi și versanţilor,
întreţinerea și repararea instalaţiilor tehnico-sanitare din parcuri,
întreţinerea și repararea mobilierului urban, a monumentelor și fântânilor arteziene, a
podurilor amplasate pe domeniul public din administrarea serviciului
semnalizare rutieră, etc.
Lucrări de întreţinere căi de acces la satele aparţinătoare municipiului Motru (balastări,
curățat șanțuri, etc.)
întreţinerea căilor rutiere din municipiu prin asigurarea de balastări, curățat șanturi și
rigole,
deszăpezirea căilor de acces aferente zonelor de spații verzi, monumentelor și a
lucrărilor de consolidare executate pe versant,
întreţinerea si repararea mijloacelor si a utilajelor de transport, etc.
Principalele lucrări publice care vor fi avute în vedere pentru municipiul Motru pentru
perioada 2014-2020 sunt:
103
Nivelarea şi transportarea excedentului de pământ şi completarea cu pământ vegetal în
zonele care o necesită.
Semănat gazon;
Plantarea de trandafiri.
Plantarea de arbuşti ornamentali - tuya.
Plantarea de sezon în jardiniere şi parc.
Plantat arbori ornamentali din specia tei.
Plantat gard viu.
Repararea şi vopsirea sau completarea aparatelor de joacă pentru copii: executarea sau
repararea şi vopsirea împrejmuirilor locurilor de joacă.
Repararea mobilierului urban existent şi noi dotări funcţie de necesităţi.
Curăţirea, repararea şi vopsirea bordurilor pe arterele de circulaţie.
Repararea trotuarelor, alei şi carosabil străzi.
Întreţinere şi decolmatarea rigolelor.
Repararea şi vopsirea parapetelor, podurilor, podeţelor.
Toaletarea vegetaţiei.
Amenajarea şi împrejmuirea platformelor de gunoi.
Întreţinerea fântânilor din municipiu.
Întreţineri curente zone verzi.
Balastarea drumurilor comunale şi uliţelor săteşti.
Regularizarea albiilor pârâurilor.
Executarea marcajelor axelor străzilor şi trecerilor de pietoni.
Completarea cu semne de circulaţie, indicatoare conform stasului şi cerinţelor.
Văruirea arborilor de talie mare.
Desfiinţarea scurtăturilor create pe zonele verzi.
Refacere împrejmuiri la şcoli, etc.
6.8. PROGRAMUL DE PROIECTE PENTRU ANII 2014 - 2020
– Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si apa uzata in judeţul Gorj
– Sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Gorj"
– Reabilitare alimentare cu apa potabila şi retea distribuţie sate aparţinătoare municipiului
Motru
– Construire drum centura DN 67-Gara Motru- DJ 671B
– Reabilitare cămin social (80 camere) C3 – centru de asistenta pentru persoane aflate in
dificultate
– Sistem informatic integrat pentru asigurarea transparentei acţiunilor CL si eficientizarea
relaţiilor cu cetăţenii
– Reabilitare Reabilitare Colegiul Tehnic Motru
– Modernizare şi extindere Colegiul Naţional „George Coşbuc” Motru
– Reabilitarea sistemului de termoficare în municipiul Motru în vederea conformării cu
standardele de mediu privind emisiile în atmosferă şi pentru creşterea eficienţei energetice
în alimentarea cu căldură urbană
– Reabilitarea Iluminatului Public şi Execuţie Parc fotovoltaic mun. Motru, judeţul Gorj
– Reabilitare termică a blocurilor din Municipiul Motru
– “Amenajare turistică zona Zăvoi, mun. Motru , jud. Gorj”
– Realizare „ Parcul Copiilor” – mun. Motru
104
– Completarea sistemului clasic de producere a apei calde menajere cu sisteme care
utilizează energia solară la Spitalul Motru
– Realizare Muzeul Mineritului, Municipiul Motru
– Modernizare reţele stradale zona „N-uri”
– Modernizare reţele stradale zona „Micro 2”
– Modernizare reţele stradale zona „Cartierul Ştiucani”
– Modernizare reţele stradale zona „Căminelor”
– Modernizare reţele stradale zona „Lidl”
– Realizare reţele distribuţie gaze la satele aparţinătoare municipiului Motru
– Sală Polivalentă – Reabilitarea drumului judeţean DJ671B – Reabilitarea digului de protecţie a oraşului pe malurile râului Motru – Reabilitarea mediului aferent satului Leurda prin redarea în circuit a terenurilor afectate de lucrările miniere – Reabilitarea mediului aferent satului Roşiuţa prin redarea în circuit a terenurilor afectate de lucrările miniere – Realizare Centrală Termoelectrică la Motru – Realizare de Parc Industrial la Motru – Construire Blocuri – prin ANL. – Ansamblul folcloric “ DOINA MOTRULUI. – Reabilitarea Spitalului Municipal Motru. – Modernizare Grădiniţe Motru – Extindere Casa Multiculturală Motru – Centru de Pregătire şi Formare al Adulţilor, Informare şi Documentare Publică în cadrul Direcţiei de Cultură, Sport şi Tineret Motru – Amenajare teren de sport şi joacă pentru copii în zona C6. – Amenajarea terenurilor de sport de la scoliile de la sate. – Realizare Parc de distracţii pentru copii în locaţia N-uri – Construirea unor parcuri între blocurile B1 şi E3, B1 şi C3, în spatele blocurilor 23 – 24,
25-26-34 – Achiziţionarea de containere pentru preselectarea deşeurilor menajere. – Dotare cu utilaje moderne pentru transportul deşeurilor. – Dotare cu coşuri de gunoi stradale. – Amenajare platforme de gunoi existente şi construcţia de noi platforme unde este cazul. – Plantări de pomi, arbuşti şi „structuri verzi”. – Construirea unui parc între blocurile N3 –N4 – Contorizarea agentului termic la nivel de branşament conform legislaţiei în vigoare
– Se va moderniza B-dul Gării – Strada Primăverii – arteră legătură (B-dul Gării- Strada
Primăverii-Parcare M6) – Strada Motrului (B-dul Gării – Str. Kuzneţov”;
– Se va moderniza Strada Magnolilor – Aleea Vişinului - Strada Macului;
– Realizare Muzeul Mineritului”,
– “Sistematizare pe verticala ext. cimitir”,
– “Desfiinţare cămin (bloc) Horăşti”,
– “Reabilitare termica blocuri”,
– „Adăpost câini”,
– „Desfiinţare Piaţa nr. 3”,
– „Foraje de adâncime”,
– „Contorizare individuală a apei potabile în municipiul Motru”,
– „Modernizare reţele termice primărie, punctelor termice, reţelelor de termoficare şi
contorizare a agentului termic”,
– „Conformare depozit zgură şi cenuşă în vederea depunerii cenuşii, instalaţie, obţinere şi
transport cenuşă sau şlam dens”,
105
– ”Instalaţie de desprăfuire şi desulfurare gaze arse”,
– „Modernizare B-dul Gării – Strada Primăverii – arteră legătură (B-dul Gării- Strada
Primăverii-Parcare M6) – Strada Motrului (B-dul Gării – Str. Kuzneţov”,
– „ Modernizare Str. Lacului-Str. Prelungire Str. Teilor-Str. Dafinului-Str. Motrului,
respectiv legătura Str. Stejarului-Str. Calea Severinului”,
– „Modernizare Str. Liceului-Str. Căminelor-Str. Prelungire Parcului (str. Molidului-Str.
Margaretei-Aleea Liceului Şcoala Gen. Nr. 2”,
– ”Drumuri săteşti Ploştina”;
– Se vor realiza reparaţii alei şi trotuare în Piaţa Centrală;
– Continuare modernizarea iluminatului public în municipiului Motru;
– Se vor realiza reparaţii la fântâni şi troiţe la satele aparţinătoare municipiului Motru;
– Se vor realiza reparaţii şi dotări cu mobilier urban;
– Se va achiziţiona material săditor şi se vor amenaja spaţiile verzi de pe raza municipiului
Motru;
– Se vor realiza reparaţii la biserici, monumente istorice;
– Continuare modernizare drumuri săteşti şi comunale din municipiul Motru;
– Atragerea de investitori strategici în zonă, pentru diminuarea şomajului şi crearea de noi
locuri de munca.
– Reabilitarea drumului Valea Ştirbeţului – Realizare parcări în zona blocurilor M1, M2, M14, M15. – Realizare drumuri de acces în zonele agricole la sate. – Repararea Monumentului din Piaţa sediului C.L. – Reabilitare cămin cultural „ Tudor Vladimirescu” – Realizarea de panouri de afişaj cultural în municipiul Motru – Extindere reţea de amplificare sunet locală pe tronsonul Str. Tineretului – Str. Minerului – Dotări: cărţi, instrumente muzicale, aparatură audio-video, calculatoare, mobilier. – Suplimentarea fondului de carte al Bibliotecii Municipale Motru. – Amenajarea bazelor sportive din municipiul Motru. Dotări la toate unităţile şcolare: – mobilier, calculatoare, aparatură audio-video, substanţe pentru laboratoarele de specialitate, aparatură sportivă. Reparaţii curente la unităţile şcolare: – reparaţii finisaje interioare şi exterioare. – reparaţii instalaţii sanitare, termice, electrice. – Realizarea de panouri de afişaj în satele Leurda şi Însurăţei – Amenajare cimitirul Motru. – Dotarea cu firme luminoase şi panouri electronice publicitare. – Dotări programatoare pentru iluminatul stradal. – Realizare de panouri cu ceas şi termometru digital în municipiul Motru.
– Finalizarea lucrărilor în derulare contractate pe fonduri externe nerambursabile:
– Modernizare rețele stradale zona T-uri;
– Modernizare rețele stradale zona L-uri + M-uri;
– Modernizare rețele stradale zona Aleea Muncii – Bl.B1G-B2G, J2, J5 (zona H-
uri);
– Amenajare zonă de agrement “ȘTRAND” în Municipiul Motru
– Sistem de supraveghere video în Municipiul Motru;
– Amenajare și dotare cu mobilier urban Parc Minerul (zona T-uri);
– Extinderea și reabilitarea sistemului de captare și distribuție a apei potabile în Mun. Motru
și satele aparținătoare;
– Reabilitarea și modernizarea sistemului de canalizare (menajer și pluvial) și a stației de
epurare.
– Finalizarea lucrărilor în derulare finanţate prin bugetul local:
106
– Modernizare drum Râpa;
– Modernizare drum Leurda;
– Reabilitare alei şi trotuare în Municipiul Motru – MICRO II.
– Retehnologizarea S.C. U.A.T.A.A. S.A. MOTRU sau construirea unei centrale
termoelectrice de 100 MW prin realizarea unui parteneriat public-privat, cu efect în
scăderea prețului de producție al gigacaloriei reducerea costurilor cu iluminatul public și
crearea de noi locuri de muncă .
– Modernizarea rețelelor stradale nereabilitate din Municipiul Motru prin finanțare din
bugetul local și pe fonduri externe nerambursabile.
– Asfaltarea drumurilor comunale, sătești și a ulițelor din satele aparținătoare Municipiului
Motru.
– Construirea de locuințe pentru tineri prin A.N.L..
– Implementarea și execuția pe fonduri externe nerambursabile a proiectului “Reabilitare
Cămin Social – Centru de Asistență pentru persoane aflate în dificultate”.
– Continuarea programului de execuție a acoperișurilor la blocurile din Municipiul Motru.
– Realizarea de termoizolații exterioare la blocurile din Municipiul Motru prin accesarea de
fonduri externe, guvernamentale, buget local și contribuția proprietarilor, beneficiarii
acestor lucrări.
– Construirea a două noi grădinițe prin fonduri guvernamentale și reabilitarea Grădinițelor,
școlilor și colegiilor existente din orașul Motru și satele aparținătoare.
– Reabilitarea unor secții din cadrul Spitalului Municipal Motru, dotarea cu aparatură
performantă și atragerea de medici specialiști.
– Construirea unei biserici ortodoxe între satele Leurda și Însurăței.
– Construirea a două capele, în satul Râpa și la biserica ortodox “Sf. Dimitrie cel Nou” din
satul Ploștina.
– Construirea unui adăpost pentru câinii fără stăpân și înființarea unui serviciu specializat
pentru gestionare și administrare.
– Amenajarea de spații verzi prin execuția parcurilor de cartier, dotate cu mobilier și
complexe de joacă pentru copii.
107
7. PROIECTE DE INVESTIŢII IDENTIFICATE LA NIVELUL MUNICIPIULUI MOTRU ŞI
PREVĂZUTE A SE IMPLEMENTA ÎN PERIOADA 2014-2020
7.1. PROIECTE DE INVESTIŢII DE INFRASTRUCTURĂ MEDIE ŞI MARE IDENTIFICATE LA NIVELUL MUNICIPIULUI MOTRU
PREVĂZUTE PENTRU PERIOADA 2014-2020
PROIECTE DE INVESTIŢII DE INFRASTRUCTURĂ MEDIE ŞI MARE IDENTIFICATE LA NIVELUL MUNICIPIULUI MOTRU
PREVĂZUTE PENTRU PERIOADA 2014-2020
Nr.
crt.
Titlu proiect Beneficiar/
/Domeniul
Descrierea principalelor activităţi ale
proiectului (lucrări)
Localizare:
RURAL/UR
BAN
localitate,
judeţ
Stadiul
– Data
întocm.
– Nr. SF,
etc.
Program identificat/
Sursa de Finanţare/
Valoarea proiectului
1 EXTINDEREA
SI
REABILITAREA
SISTEMELOR
DE APA SI APA
UZATA IN
JUDETUL GORJ
Modernizarea instalaţiilor de alimentare şi
distribuţie de apă potabilă/canalizare apă uzată la nivelul municipiului Motru,
Îmbunătăţirea calităţii apei prin
montarea de filtre şi staţie de tratare a
apei noi, în
UAT
Motru - Consiliul
Local
Motru/
/
Infrastruct
ura de
servicii
locale
utilităţi –
apă
potabilă,
canalizare
- Extindere foraje de captare
- Modernizare staţie de pompare distribuţie
Cătune
- Reabilitare bazine de colectare
- Înlocuire conducte de transport apă potabilă
- Înlocuire conducte de alimentare-distribuţie
apă potabilă
- Modernizare staţie de epurare a apelor uzate
- Înlocuire reţea de canalizare
- Dotare cu staţie de tratare şi montare de filtre
- Contorizare, etc.
- realizare efectivă a canalizării la sate
(conducte, cămine de vizitare, vane, etc.)
- realizarea bazinului de aerare;
- realizarea decantorului secundar, - deversarea
în râul Motru.
- contorizări individuale, etc.
PROIECT
REGIONAL
– JUD.
GORJ,
realizat prin
asocierea
oraşelor şi
municipiilor
din jud. Gorj.
S-a realizat
Master Plan
(SPF) cu
asistenţă
tehnică UE,
S-a
constituit
SC
Aparegio
SA
S-au
efectuat
licitatii
lucrari S-a
implementa
t 80%
proiectul Se va
reactualiza
Master Plan
(SPF) cu
asistenţă
- Program Operaţional
Sectorial Mediu, Axa Prioritară
1
-
98%ValoareNerambursabilăFC
şiBugetStat + 2%Buget Local
Municipiul Motru
- aferent Motru 21.542.939,12
LEI +10.000.000 LEI pentru
anii 2014-2020.
108
Nr.
crt.
Titlu proiect Beneficiar/
/Domeniul
Descrierea principalelor activităţi ale
proiectului (lucrări)
Localizare:
RURAL/UR
BAN
localitate,
judeţ
Stadiul
– Data
întocm.
– Nr. SF,
etc.
Program identificat/
Sursa de Finanţare/
Valoarea proiectului
conformitate cu standardele europene.
tehnică UE, Se vor
realiza
completăril
e aduse la
proiectul
iniţial
(executarea
da
canalizări
în oraş şi la
sate,
construire
staţie de
epurare
pentru sate,
contorizări
individuale,
etc.)
2 Sistem de
management
integrat al
deşeurilor solide
în judeţul Gorj"
UAT
Motru - Consiliul
Local
Motru/
/
Infrastruct
ura de
mediu
utilităţi
servicii
locale –
salubritate
- Închiderea depozitului de gunoi de la
Ploştina prin efectuarea de lucrări
specifice;
- modernizare sistem integrat de
gestionare a deşeurilor la nivelul
municipiului Motru,
- modernizare sistem de transfer al
deşeurilor din zona Motru
- Realizare dotări salubritate,
- Construire sediu Centru Management
Local,
- Extindere platforma de depozitare,
- Realizare acces dublu pentru platforma
încărcare auto,
PROIECT
REGIONAL
– JUD.
GORJ,
realizat prin
asocierea
oraşelor şi
municipiilor
din jud. Gorj.
S-a realizat
Master Plan
(SPF) cu
asistenţă
tehnică UE,
S-a
constituit
SC ADIS
SA Gorj
- Program Operaţional
Sectorial Mediu, Axa Prioritară
1
-
98%ValoareNerambursabilăFC
şiBugetStat + 2%Buget Local
Municipiul Motru
- aferent Motru 6.000.000 LEI
109
Nr.
crt.
Titlu proiect Beneficiar/
/Domeniul
Descrierea principalelor activităţi ale
proiectului (lucrări)
Localizare:
RURAL/UR
BAN
localitate,
judeţ
Stadiul
– Data
întocm.
– Nr. SF,
etc.
Program identificat/
Sursa de Finanţare/
Valoarea proiectului
- Asfaltare cale de acces staţie de
transfer, etc.
3 Reabilitare
alimentare cu apa
potabila şi retea
distribuţie sate
aparţinătoare
municipiului
Motru
UAT
Motru - Consiliul
Local
Motru/
/
Infrastruct
ura de
servicii
locale
utilităţi –
apă
potabilă,
canalizare
- Realizarea sistemului de captare şi tratare a
apei;
- Realizarea reţelelor de transport şi
distribuţie a apei;
- Realizarea unei staţii de epurare a apelor
uzate;
- Contorizare, etc.
Rural
Municipiul
Motru
Proiect aflat
în curs de
implementare
proiect
derulat prin
CNI (există
SF+DDE+PT
+Studii
aferente).
- Programul naţional „Sistem
integrat de reabilitare a
sistemelor de alimentare cu apă
şi canalizare, a staţiilor de
tratare a apei potabile şi
staţiilor de epurare a apelor
uzate în localităţile cu o
populaţie de până la 50.000 de
locuitori”
- 70%Buget
Naţional+30%Buget Local
Municipiul Motru
- 16.316.000 LEI (Există
întârzieri datorită lipsei de
fonduri) Realizat 2013 - 70%,
continuare implementare
proiect 2013-2014 cu finalizare
în 2014.
4 Construire drum
centura DN 67-
Gara Motru- DJ
671B
UAT
Motru - Consiliul
Local
Motru/
/ Infrastruct
ură de
transport –
- Lucrări de drum;
- Canalizare pluviala;
- Parcări;
- Trotuare;
- Iluminat public;
- Zone verzi.
Urban/
Municipiul
Motru
SF, PT, DDE
Oct 2009
- necesar
reactualizare
- Program operaţional Regional
Axa Prioritară 2
„Îmbunătăţirea infrastructurii
de transport regionale şi locale
Domeniul major de intervenţie
2.1 „Reabilitarea si
modernizarea retelei de
drumuri judetene, strazi
urbane-inclusiv constructia /
reabilitarea soselelor de
110
Nr.
crt.
Titlu proiect Beneficiar/
/Domeniul
Descrierea principalelor activităţi ale
proiectului (lucrări)
Localizare:
RURAL/UR
BAN
localitate,
judeţ
Stadiul
– Data
întocm.
– Nr. SF,
etc.
Program identificat/
Sursa de Finanţare/
Valoarea proiectului
căi rutiere,
şosele de
centură
centura”
-
8%ValoareNerambursabilăFCş
iBugetStat + 2%Buget Local
Municipiul Motru
- 12.500.000 LEI
5 Reabilitare cămin
social (80 camere)
C3 – centru de
asistenta pentru
persoane aflate in
dificultate
UAT
Motru - Populaţia
cu venituri
mici fără
locuinţă
din mun
Motru/
/
Infrastruct
ură şi
servicii
sociale
- Reabilitare camere de locuit;
- Reabilitare grupuri sociale;
- Reabilitare instalaţii tehnice.
Urban/
Municipiul
Motru
S.F.
Evaluare
ADR 4 SV
POR 1.1
- Program operational Regional
Axa 1. Sprijinirea dezvoltarii
durabile a oraselor. Domeniul
major de interventie 1.1 Planuri
integrate de dezvoltare urbana
- 80,35%Valoare
NerambursabilăFEDR+17,65%
Buget Naţional+2%Buget Local
Municipiul Motru
- 1.930.122 LEI
6 - Reabilitarea
sistemului de
termoficare în
municipiul Motru
în vederea
conformării cu
standardele de
mediu privind
emisiile în
atmosferă şi
UAT
Motru - Consiliul
Local
Motru /
/
Infrastruct
ura de
servicii
locale
Modernizarea cazanelor din Centrala
Termică Motru:
reabilitare sistem sub presiune cazan abur
CR 0102
realizarea instalației de condens
reabilitare sistem ardere
înlocuire instalaţii purificare gaze
reabilitare sistem sub presiune cazan ASF –
10Gcal
reabilitare instalaţii anexa aferente cazan cu
Urban/
Municipiul
Motru
Nu are S.F. - POS - Mediu Axa prioritară
3, Sector termoficare
- 80,35%Valoare
NerambursabilăFEDR+17,65%
Buget Naţional+2%Buget Local
Municipiul Motru
- 50.000.000 LEI
111
Nr.
crt.
Titlu proiect Beneficiar/
/Domeniul
Descrierea principalelor activităţi ale
proiectului (lucrări)
Localizare:
RURAL/UR
BAN
localitate,
judeţ
Stadiul
– Data
întocm.
– Nr. SF,
etc.
Program identificat/
Sursa de Finanţare/
Valoarea proiectului
pentru creşterea
eficienţei
energetice în
alimentarea cu
căldură urbană
utilităţi
sisteme
termice şi
apă caldă
abur fierbinte
dotarea laboratorului chimic cu aparatură
corespunzătoare
lucrări de modernizare a depozitului de
zgură şi cenuşă:
gospodărirea de cărbune, amenajare depozit
de cărbune
Modernizarea punctelor termice şi a
reţelelor de transport şi distribuţie a
agentului termic din municipiul Motru:
înlocuirea schimbătoarelor de căldură uzate
dotarea punctelor termice cu aparatură de
măsură şi control modernă
reabilitarea clădirilor punctelor termice
înlocuirea reţelelor termice învechite cu
conducte preizolate care să elimine
pierderile de agent termic şi temperatură
instalarea unui sistem de monitorizare și
măsură ce va include contorizarea căldurii
intrate în punctele termice și a celei
distribuite la fiecărui bloc în parte.
7 Reabilitare
termică a
blocurilor din
Municipiul
Motru
UAT
Motru - Consiliul
Local
Motru,
Asociaţiile
de
Proprietari,
Lucrări de reabilitare termică a anvelopei
- izolarea termică a părţii opace a faţadelor,
- înlocuirea tâmplăriei exterioare existente,
inclusiv a celei aferente accesului în bloc, cu
tâmplărie termoizolantă,
- închiderea balcoanelor şi/sau a logiilor cu
tâmplărie termoizolantă, inclusiv izolarea
termică a parapeţilor,
- termo-hidroizolarea acoperişului tip terasa,
Urban/
Municipiul
Motru
Nu are S.F. - Program operaţional
Regional, Axa prioritară 1 –
Sprijinirea dezvoltării durabile
a oraşelor – poli urbani de
creştere, DMI 1.2 „Sprijinirea
investiţiilor in eficienta
energetica a blocurilor de
locuinţe”
- 42%Valoare
112
Nr.
crt.
Titlu proiect Beneficiar/
/Domeniul
Descrierea principalelor activităţi ale
proiectului (lucrări)
Localizare:
RURAL/UR
BAN
localitate,
judeţ
Stadiul
– Data
întocm.
– Nr. SF,
etc.
Program identificat/
Sursa de Finanţare/
Valoarea proiectului
Proprietarii
locuinţelor/
/ -
Dezvoltar
e urbană -
investiţii
in
eficienţa
energetică
a
blocurilor
de
locuinţe
respectiv izolarea termică a planşeului peste
ultimul nivel în cazul existentei şarpantei,
- izolarea termică a planşeului peste subsol.
Lucrări de reabilitare a sistemului de încălzire:
- repararea/ refacerea instalaţiei de distribuţie a
agentului termic pentru încălzire şi apă caldă
menajeră din subsol/ canal termic, inclusiv
izolarea termică a conductelor de distribuţie,
cuprinse între punctul de racord şi planşeul
peste subsol/ canal termic al blocului /; repararea/ refacerea instalaţieide distribuţie a agentului termic pentru încălzire şi apă caldă menajeră din subsol/ canal termic, inclusiv izolarea termică a conductelor de distribuţie, cuprinse între punctul de racord şi planşeul peste subsol/ canal termic al blocului /;
-montarea robinetelor cu cap termostatic la
radiatoare şi a robinetelor de presiune
diferenţială la baza coloanelor de încălzire;
-montarea robinetelor cu cap termostatic la
radiatoare şi a robinetelor de presiune
diferenţială la baza coloanelor de încălzire;
NerambursabilăFEDR+18%Bu
get Naţional+10%Buget Local
Municipiul
Motru+30%Asociaţile de
Proprietari
- 60.000.000 LEI
8 Modernizare
reţele stradale
zona „N-uri”
UAT
Motru - Consiliul
Local
Motru /
/
Infrastruct
ură de
transport
rutier şi
cai de
acces
pietonal
- Lucrări de drum;
- Canalizare pluviala;
- Parcări;
- Trotuare;
- Iluminat public;
- Zone verzi.
Urban/
Municipiul
Motru
Nu are S.F. - Program operational Regional
Axa 1. Sprijinirea dezvoltarii
durabile a oraselor. Domeniul
major de interventie 1.1 Planuri
integrate de dezvoltare urbana
- 80,35%Valoare
NerambursabilăFEDR+17,65%
Buget Naţional+2%Buget Local
Municipiul Motru
- 1.500.000 LEI
113
Nr.
crt.
Titlu proiect Beneficiar/
/Domeniul
Descrierea principalelor activităţi ale
proiectului (lucrări)
Localizare:
RURAL/UR
BAN
localitate,
judeţ
Stadiul
– Data
întocm.
– Nr. SF,
etc.
Program identificat/
Sursa de Finanţare/
Valoarea proiectului
9 Modernizare
reţele stradale
zona „Micro 2”
UAT
Motru - Consiliul
Local
Motru /
/
Infrastruct
ură de
transport
rutier şi
cai de
acces
pietonal
- Lucrări de drum;
- Canalizare pluviala;
- Parcări;
- Trotuare;
- Iluminat public;
- Zone verzi
Urban/
Municipiul
Motru
Nu are S.F. - Program operational Regional
Axa 1. Sprijinirea dezvoltarii
durabile a oraselor. Domeniul
major de interventie 1.1 Planuri
integrate de dezvoltare urbana
- 80,35%Valoare
NerambursabilăFEDR+17,65%
Buget Naţional+2%Buget Local
Municipiul Motru
- 1.000.000 LEI
10 Modernizare
reţele stradale
zona „Cartierul
Ştiucani”
UAT
Motru - Consiliul
Local
Motru /
/
Infrastruct
ură de
transport
rutier şi
cai de
acces
pietonal
- Lucrări de drum;
- Canalizare pluviala;
- Parcări;
- Trotuare;
- Iluminat public;
- Zone verzi
Urban/
Municipiul
Motru
Nu are S.F. - Program operational Regional
Axa 1. Sprijinirea dezvoltarii
durabile a oraselor. Domeniul
major de interventie 1.1 Planuri
integrate de dezvoltare urbana
- 80,35%Valoare
NerambursabilăFEDR+17,65%
Buget Naţional+2%Buget Local
Municipiul Motru
-2.000.000 LEI
11 Modernizare UAT - Lucrări de drum; Urban/ Nu are S.F. - Program operational Regional
114
Nr.
crt.
Titlu proiect Beneficiar/
/Domeniul
Descrierea principalelor activităţi ale
proiectului (lucrări)
Localizare:
RURAL/UR
BAN
localitate,
judeţ
Stadiul
– Data
întocm.
– Nr. SF,
etc.
Program identificat/
Sursa de Finanţare/
Valoarea proiectului
reţele stradale
zona
„Căminelor”
Motru - Consiliul
Local
Motru /
/
Infrastruct
ură de
transport
rutier şi
cai de
acces
pietonal
- Canalizare pluviala;
- Parcări;
- Trotuare;
- Iluminat public;
- Zone verzi
Municipiul
Motru Axa 1. Sprijinirea dezvoltarii
durabile a oraselor. Domeniul
major de interventie 1.1 Planuri
integrate de dezvoltare urbana
- 80,35%Valoare
NerambursabilăFEDR+17,65%
Buget Naţional+2%Buget Local
Municipiul Motru
-800.000 LEI
12 Modernizare
reţele stradale
zona „Lidl”
UAT
Motru - Consiliul
Local
Motru /
/
Infrastruct
ură de
transport
rutier şi
cai de
acces
pietonal
- Lucrări de drum;
- Canalizare pluviala;
- Parcări;
- Trotuare;
- Iluminat public;
- Zone verzi
Urban/
Municipiul
Motru
Nu are S.F. - Program operational Regional
Axa 1. Sprijinirea dezvoltarii
durabile a oraselor. Domeniul
major de interventie 1.1 Planuri
integrate de dezvoltare urbana
- 80,35%Valoare
NerambursabilăFEDR+17,65%
Buget Naţional+2%Buget Local
Municipiul Motru
- 500.000 LEI
115
Nr.
crt.
Titlu proiect Beneficiar/
/Domeniul
Descrierea principalelor activităţi ale
proiectului (lucrări)
Localizare:
RURAL/UR
BAN
localitate,
judeţ
Stadiul
– Data
întocm.
– Nr. SF,
etc.
Program identificat/
Sursa de Finanţare/
Valoarea proiectului
13 Reabilitare
infrastructura
Colegiul Tehnic
Motru
UAT
Motru - Colegiul
Tehnic
Motru /
/
Infrastruct
ura
educaţion
ală
- Reabilitare săli de curs;
- Reabilitare săli de sport;
- Reabilitare grupuri sanitare;
- Reabilitare instalaţii;
- Modernizare punct termic propriu.
- Reabilitare termică exterioară;
- Reabilitare clădiri anexe;
- Reabilitare împrejmuiri;
- Reabilitare baza sportivă
- Amenajare spaţii verzi;
- Reabilitare alei parcări, trotuare din incintă,
- Dotări, etc.
Urban/
Municipiul
Motru
Nu are S.F. - Program operaţional
Regional, Axa prioritară 3 –
Îmbunătăţirea infrastructurii
sociale, Domeniul major de
intervenţie 3.4 – Reabilitarea,
modernizarea, dezvoltarea şi
echiparea infrastructurii
educaţionale preuniversitare,
universitare şi a infrastructurii
pentru formare profesională
continuă
- 80,35%Valoare
NerambursabilăFEDR+17,65%
Buget Naţional+2%Buget Local
Municipiul Motru
- 3.500.000 LEI
14 Modernizare şi
extindere
Colegiul Naţional
„George Coşbuc”
Motru
UAT
Motru - Colegiul
Naţional
„George
Coşbuc”
Motru /
/
Infrastruct
ura
educaţion
ală
- Extindere cu 16 Sali de clasă- aneaxate
cladirii principale;
- dotarea cu mijloace de învăţământ
moderne;
- amenajări de baze sportive;
- Reabilitare săli de curs existente;
- Reabilitare grupuri sanitare;
- Reabilitare instalaţii;
- Reabilitare termică exterioară;
- Reabilitare împrejmuiri;
- Amenajare spaţii verzi;
- Reabilitare alei, trotuare din incintă,
- dotarea sălilor de sport, etc.
Urban
Municipiul
Motru
Nu are SF. - Program operaţional
Regional, Axa prioritară 3 –
Îmbunătăţirea infrastructurii
sociale, Domeniul major de
intervenţie 3.4 – Reabilitarea,
modernizarea, dezvoltarea şi
echiparea infrastructurii
educaţionale preuniversitare,
universitare şi a infrastructurii
pentru formare profesională
continuă
- 80,35%Valoare
NerambursabilăFEDR+17,65%
Buget Naţional+2%Buget Local
116
Nr.
crt.
Titlu proiect Beneficiar/
/Domeniul
Descrierea principalelor activităţi ale
proiectului (lucrări)
Localizare:
RURAL/UR
BAN
localitate,
judeţ
Stadiul
– Data
întocm.
– Nr. SF,
etc.
Program identificat/
Sursa de Finanţare/
Valoarea proiectului
Municipiul Motru
- 5.000.000 LEI
15 Reabilitarea
Iluminatului
Public şi Execuţie
Parc fotovoltaic
mun. Motru,
judeţul Gorj
UAT
Motru - Consiliul
Local
Motru /
/
Infrastruct
ura de
servicii
locale –
iluminat
public –
surse
alternative
de energie
- construire centrală solară compusă din
câmp de panouri fotovoltaice;
- anexe necesare,
- amenajări de teren necesare construcţiei şi
zone verzi în spaţii libere,
- posturi de transformare 0,4/20KV
- Împrejmuiri necesare cu acces dublu
- Instalaţii aferente: invertoare, cutii de
distribuţie, cabluri, tablouri, etc.,
- Telemanagement al iluminatului public.
- Modernizare instalaţii de iluminat public
din municipiu,
- Automatizare instalatii de iluminat interior
si exterior,
- Monitorizare, securizare si alarmare,
- Contorizare - managementul consumurilor.
etc.
Urban/
Municipiul
Motru
Nu are S.F. Fonduri nerambursabile UE
sau prin Ministerul Mediului -
Guvernul României
-98%
FonduriNerambursabile+2%bu
getLocal
- 15.500.000 LEI
16 “Amenajare
turistică zona
Zăvoi, mun.
Motru , jud.
Gorj”
UAT
Motru - Consiliul
Local
Motru /
/ Turism şi
dezvoltare
durabilă
- amenajare teren zona Zăvoi Ploştina,
- plantări de arbori,
- amenajare zone verzi,
- amenaja locuri de joacă noi şi zone de fitness,
- construire skatepark şi rollepark,
- amfiteatru de spectacole în aer liber,
- reţele hidraulice, canalizări,
- împrejmuire, etc.
Urban/
Municipiul
Motru
Nu are S.F. - Program operaţional regional
– domeniul major de intervenţie
5.2 “Crearea, dezvoltarea,
modernizarea infrastructurii de
turism pentru valorificarea
resurselor naturale si creşterea
calităţii serviciilor turistice”
- 80,35%Valoare
NerambursabilăFEDR+17,65%
117
Nr.
crt.
Titlu proiect Beneficiar/
/Domeniul
Descrierea principalelor activităţi ale
proiectului (lucrări)
Localizare:
RURAL/UR
BAN
localitate,
judeţ
Stadiul
– Data
întocm.
– Nr. SF,
etc.
Program identificat/
Sursa de Finanţare/
Valoarea proiectului
Buget Naţional+2%Buget Local
- 1.500.000 LEI
17 Realizare „
Parcul Copiilor”
– mun. Motru
UAT
Motru - Consiliul
Local
Motru /
/
Dezvoltar
e urbană
- Realizare parc: alei, spatii verzi, fantani
arteziene, plantare flori, pomi etc
- Dotare cu mobilier: bănci, echipamente joaca
- execuţie iluminat cu panouri solare
- realizare sistem de irigaţie automata a
spaţiului verde, etc.
Urban/
Municipiul
Motru
Nu are S.F. - Programul naţional de
imbunatatire a calităţii
mediului prin crearea de
spatii verzi in localităţi al
Ministerului Mediului
- 100% Bugetul de Stat
- 150.000 LEI
18 Completarea
sistemului clasic
de producere a
apei calde
menajere cu
sisteme care
utilizează energia
solară la Spitalul
Motru
UAT
Motru - Spitalul
Municipal
Motru /
/
Infrastruct
ură şi
servicii de
sănătate
Realizare sistem care utilizează energia solară
la Spitalul Motru:
- Panouri fotovoltaice;
- Instalaţii termice aferente;
- Protecţii şi Automatizări;
- Boilere,
- Camera inst. Termice,
- Instalaţii electrice, etc.
Urban/
Municipiul
Motru
Realizat
Proiect de
Finanţare
- Programul naţional
„Program privind instalarea
sistemelor de încălzire care
utilizează energia regenerabilă,
inclusiv înlocuirea sau
completarea sistemelor clasice
de încălzire”
- 100% Bugetul de Stat
- 707.340 LEI
19 Realizare Muzeul
Mineritului,
Municipiul
Motru
UAT
Motru - Consiliul
Local
Motru /
/
Dezvoltar
e urbană,
cultura
- realizare construcţie muzeu,
- asigurare cu instalaţii sanitare, hidraulice,
- instalaţii termice,
- instalaţii de ventilare, aerare
- instalaţii electrice,
- dotări, etc.
Urban/
Municipiul
Motru
Nu are S.F. - Program prin ARDZI Banca
Mondială şi Program Naţional
prin Administraţia Fondului
Cultural Naţional
- 90% Fonduri
nerambursabile+10%
BugetLocal
- 2.500.000 LEI
118
Nr.
crt.
Titlu proiect Beneficiar/
/Domeniul
Descrierea principalelor activităţi ale
proiectului (lucrări)
Localizare:
RURAL/UR
BAN
localitate,
judeţ
Stadiul
– Data
întocm.
– Nr. SF,
etc.
Program identificat/
Sursa de Finanţare/
Valoarea proiectului
locală
20 Sistem informatic
integrat pentru
asigurarea
transparentei
actiunilor CL si
eficientizarea
relatiilor cu
cetatenii
UAT
Motru - Consiliul
Local
Motru /
/
Competiti
vitate
economic
ă,
-
Dezvoltar
ea si
eficientiza
rea
serviciilor
publice
electronic
e
Dotări Harware:
- 4 servere specializate,
- 15 PC Desktop,
- 6 PC Notebook;
- 1 imprimanta reţea/xerox FA3 color
LaserOptic,
- 2 terminale INFOCHIOŞC;
- 2 Rack;
- 2 UPS; 1 Switch,
- 1 ruter,
Software:
- un sistem electronic de e-administraţie şi
relaţionare interinstituţională;
- 13 servicii electronice interactive;
- Liceenţe de utilizarr (aplicaţii program, SO)
Urban/
Municipiul
Motru
SF, PT,
2009
- necesar
reactualizare
- Programul Operational
Sectorial Cresterea
Competitivitatii Economice -
POS CCE, AXA PRIORITARA
3 – Tehnologia informatiei si
comunicatiilor pentru
sectoarele privat si public,
Domeniul major de interventie
3.2. Dezvoltarea si eficientizarea
serviciilor publice electronice
- 80,35%Valoare
NerambursabilăFEDR+17,65%
Buget Naţional+2%Buget Local
Municipiul Motru
- 2.218.347 LEI
21 Realizare reţele
distribuţie gaze
la satele
aparţinătoare
municipiului
Motru
UAT
Motru - Consiliul
Local
Motru /
/
Infrastruct
ura de
- Rețele de distribuție gaze
- Fitinguri
- Aparate de protecție rețea
- Contorizare.
Rural/
Municipiul
Motru
Nu are S.F. Fonduri nerambursabile UE
sau prin Ministerul Mediului -
Guvernul României
-98%
FonduriNerambursabile+2%bu
getLocal
- 30.000.000 LEI
119
Nr.
crt.
Titlu proiect Beneficiar/
/Domeniul
Descrierea principalelor activităţi ale
proiectului (lucrări)
Localizare:
RURAL/UR
BAN
localitate,
judeţ
Stadiul
– Data
întocm.
– Nr. SF,
etc.
Program identificat/
Sursa de Finanţare/
Valoarea proiectului
servicii
locale –
reţele
distribuţie
gaze
22 Sală Polivalentă UAT
Motru - Consiliul
Local
Motru /
/
Infrastruct
ura
educaţion
ală
- Construcție propriu zisă
- Instalații electrice
- Instalații termice
- Instașații sanitare
- Instalații de telecomunicații – IT
- Dotări cu mobilier specific
- Dotări cu aparate specifice
Urban/
Municipiul
Motru
Nu are S.F. - Program prin ARDZI Banca
Mondială şi Program Naţional
prin Administraţia Fondului
Cultural Naţional
- 90% Fonduri
nerambursabile+10%
- 50.000.000 LEI
23 Cresterea
competitivitatii
SC Piscicola
Motru SA prin
crearea unor noi
unităţi de
producţie şi
prelucrare
UAT
Motru - Consiliul
Local
Motru /
/ Creşterea
competitiv
ităţii
economic
e
- Construire bazine piscicole
- Dotarea cu material piscicol
- Realizare unități de producție
- Instalații electrice
- Instalații termice
- Instașații sanitare
- Instalații de telecomunicații – IT
- Dotări cu mobilier specific
- Dotări cu aparate specifice
Urban/
Municipiul
Motru
Nu are S.F. - Programul Operational
Sectorial Cresterea
Competitivitatii Economice -
POS CCE - 80,35%Valoare
NerambursabilăFEDR+17,65%
Buget Naţional+2%Buget Local
Municipiul Motru
- 6.000.000 LEI
24 Dezvoltarea
serviciilor
prestate de SC
UAT
Motru - Consiliul
- Construire clădiri
- Construire sală reparații
- Instalație de spălat auto
Urban/
Municipiul
Motru
Nu are S.F. - Programul Operational
Sectorial Cresterea
Competitivitatii Economice -
120
Nr.
crt.
Titlu proiect Beneficiar/
/Domeniul
Descrierea principalelor activităţi ale
proiectului (lucrări)
Localizare:
RURAL/UR
BAN
localitate,
judeţ
Stadiul
– Data
întocm.
– Nr. SF,
etc.
Program identificat/
Sursa de Finanţare/
Valoarea proiectului
Agromec SA
prin achizitia de
utilaje si
echipamente
performante
Local
Motru /
/ Creşterea
competitiv
ităţii
economic
e
- Dotare cu utilaje agricole
- Instalații electrice
- Instalații termice
- Instașații sanitare
- Instalații de telecomunicații – IT
- Dotări cu mobilier specific
- Dotări cu aparate specifice
POS CCE - 80,35%Valoare
NerambursabilăFEDR+17,65%
Buget Naţional+2%Buget Local
Municipiul Motru
- 5.000.000 LEI
25 Achizitie de
utilaje pentru
poducerea de
prefabricate din
beton la S.C.
Direcţia Publică
SA
UAT
Motru - Consiliul
Local
Motru /
/ Creşterea
competitiv
ităţii
economic
e
- Construire clădiri
- Construire sală producție
- Instalație de prefabricat
- Dotare cu utilaje specifice
- Instalații electrice
- Instalații termice
- Instașații sanitare
- Instalații de telecomunicații – IT
- Dotări cu mobilier specific
- Dotări cu aparate specifice
Urban/
Municipiul
Motru
Nu are S.F. - Programul Operational
Sectorial Cresterea
Competitivitatii Economice -
POS CCE - 80,35%Valoare
NerambursabilăFEDR+17,65%
Buget Naţional+2%Buget Local
Municipiul Motru
- 6.000.000 LEI
7.2. PORTOFOLIUL DE PROIECTE PENTRU COMUNITATEA RROMĂ DIN MUNICIPIUL MOTRU PE PERIOADA 2014-2020
PORTOFOLIUL DE PROIECTE PENTRU COMUNITATEA RROMĂ DIN MUNICIPIUL MOTRU PE PERIOADA 2014-2020
NR. CRT.
BENEFICIAR TITLU PROIECT
PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI ALE PROIECTELOR
LOCALIZARE PROBLEME DEOSEBITE
VALOARE EURO
1 INDIRECŢI -22848 locuitori DIRECŢI :
Ansamblul folcloric “
DOINA
- amenajare sediu pentru repetiţii “Casa de cultură Motru” - dotări cu:
Municipiul Motru
Casa de
- lipsa unui ansamblu folcloric în municipiu; - lipsa unui
50.000
121
- profesionişti - 15 pers. - Administrativ – 2 pers.
MOTRULUI” - mobilier, echipamente IT - costume naţionale - instrumente muzicale
- angajare resurse umane - 14 profesionişti - 1 dirijor - 2 cadre administrative
cultură îndrumător şi promovare a tinerelor talente, lansare de folclorişti autentici; - necesitatea de colaborare interetnică pe plan local , în ţară şi ţările spaţiului UE
2 INDIRECŢI 360 persoane din care:
100 copii
10 bătrâni
60 femei
50 bărbaţi
25 tineri
115 minorităţi (rromi, etc.).
DIRECŢI
100 copii
5 cadre didactice
Reabilitare grădiniţă Şcoala
Ploştina
- Dotare cu grup social - Alimentare cu apă potabilă - Reparare acoperiş - Realizare gard de împrejmuire - Amenajare sală - Dotări cu echipamente
Municipiul Motru
Sat Ploştina Jud. Gorj
- lipsa grupului social - lipsa alimentării cu apă potabilă - acoperiş deteriorat care necesită înlocuire - lipsa de dotări necesare desfăşurării activităţilor didactice
6.000
3 INDIRECŢI SAT ÎNSURAŢEI şi SAT LEURDA
280 persoane din care: - 100 copii - 20 bătrâni - femei - 30 salariaţi - 40 bărbaţi - tineri - 36 alte minorităţi
SAT HORĂŞTI 80 persoane din care: - 22 copii - 6 bătrâni
Reabilitare grădiniţă Şcoala Horăşti
- Dotare cu grup social - Alimentare cu apă potabilă - Reparare acoperiş - Realizare gard de împrejmuire - Amenajare sală
Dotări cu echipamente
Municipiul Motru
Sat Horăşti Jud. Gorj
- lipsa grupului social - lipsa alimentării cu apă potabilă - acoperiş deteriorat care necesită înlocuire lipsa de dotări necesare desfăşurării activităţilor didactice
6.000
122
- 13 femei - 10 salariaţi - 15 bărbaţi - 24 alte minorităţi Direcţi
100 copii
5 cadre didactice
NOTĂ: Proiectele au fost evidenţiate în ordinea priorităţii ţinând cont de necesităţile etniei Rome din municipiul Motru;
OBS. Consiliul Local Motru va fi chemat ca Partener la implementarea proiectelor identificate şi implementate prin Centrul de Resurse pentru Comunităţile
de Romi din România
7.3. PORTOFOLIUL DE PROIECTE MUNICIPALE 2014 - 2020 PENTRU DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII AFERENTE SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITĂŢI PUBLICE: APĂ-CANALIZARE; MANAGEMENTUL
DEŞEURILOR; ÎNCĂLZIRE URBANĂ ÎN SISTEM CENTRALIZAT; TRANSPORT PUBLIC
PORTOFOLIUL DE PROIECTE MUNICIPALE 2014 - 2020 PENTRU DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII AFERENTE
SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITĂŢI PUBLICE: APĂ-CANALIZARE; MANAGEMENTUL DEŞEURILOR; ÎNCĂLZIRE
URBANĂ ÎN SISTEM CENTRALIZAT; TRANSPORT PUBLIC
Nr.
crt.
Titlu proiect Beneficiar/
/Domeniul
Descrierea principalelor activităţi ale
proiectului (lucrări)
Localizare:
RURAL/UR
BAN
localitate,
judeţ
Stadiul
– Data
întocm.
– Nr. SF,
etc.
Program identificat/
Sursa de Finanţare/
Valoarea proiectului
1 EXTINDEREA
SI
REABILITAREA
SISTEMELOR
DE APA SI APA
UZATA IN
JUDETUL GORJ
Modernizarea instalaţiilor de
UAT
Motru - Consiliul
Local
Motru/
/
Infrastruct
ura de
servicii
- Extindere foraje de captare
- Modernizare staţie de pompare distribuţie
Cătune
- Reabilitare bazine de colectare
- Înlocuire conducte de transport apă potabilă
- Înlocuire conducte de alimentare-distribuţie
apă potabilă
- Modernizare staţie de epurare a apelor uzate
- Înlocuire reţea de canalizare
PROIECT
REGIONAL
– JUD.
GORJ,
realizat prin
asocierea
oraşelor şi
municipiilor
din jud. Gorj.
S-a realizat
Master Plan
(SPF) cu
asistenţă
tehnică UE,
S-a
constituit
SC
Aparegio
SA
S-au
- Program Operaţional
Sectorial Mediu, Axa Prioritară
1
-
98%ValoareNerambursabilăFC
şiBugetStat + 2%Buget Local
Municipiul Motru
- aferent Motru 21.542.939,12
LEI +10.000.000 LEI pentru
123
Nr.
crt.
Titlu proiect Beneficiar/
/Domeniul
Descrierea principalelor activităţi ale
proiectului (lucrări)
Localizare:
RURAL/UR
BAN
localitate,
judeţ
Stadiul
– Data
întocm.
– Nr. SF,
etc.
Program identificat/
Sursa de Finanţare/
Valoarea proiectului
alimentare şi distribuţie de apă
potabilă/canalizare apă uzată la nivelul municipiului Motru,
Îmbunătăţirea calităţii apei prin
montarea de filtre şi staţie de tratare a
apei noi, în conformitate cu
standardele europene.
locale
utilităţi –
apă
potabilă,
canalizare
- Dotare cu staţie de tratare şi montare de filtre
- Contorizare, etc.
- realizare efectivă a canalizării la sate
(conducte, cămine de vizitare, vane, etc.)
- realizarea bazinului de aerare;
- realizarea decantorului secundar, - deversarea
în râul Motru.
- contorizări individuale, etc.
efectuat
licitatii
lucrari S-a
implementa
t 80%
proiectul Se va
reactualiza
Master Plan
(SPF) cu
asistenţă
tehnică UE, Se vor
realiza
completăril
e aduse la
proiectul
iniţial
(executarea
da
canalizări
în oraş şi la
sate,
construire
staţie de
epurare
pentru sate,
contorizări
individuale,
etc.)
anii 2014-2020.
2 Sistem de
management
integrat al
deşeurilor solide
UAT
Motru - Consiliul
Local
- Închiderea depozitului de gunoi de la
Ploştina prin efectuarea de lucrări
specifice;
- modernizare sistem integrat de
PROIECT
REGIONAL
– JUD.
GORJ,
S-a realizat
Master Plan
(SPF) cu
asistenţă
tehnică UE,
- Program Operaţional
Sectorial Mediu, Axa Prioritară
1
-
124
Nr.
crt.
Titlu proiect Beneficiar/
/Domeniul
Descrierea principalelor activităţi ale
proiectului (lucrări)
Localizare:
RURAL/UR
BAN
localitate,
judeţ
Stadiul
– Data
întocm.
– Nr. SF,
etc.
Program identificat/
Sursa de Finanţare/
Valoarea proiectului
în judeţul Gorj" Motru/
/
Infrastruct
ura de
mediu
utilităţi
servicii
locale –
salubritate
gestionare a deşeurilor la nivelul
municipiului Motru,
- modernizare sistem de transfer al
deşeurilor din zona Motru
- Realizare dotări salubritate,
- Construire sediu Centru Management
Local,
- Extindere platforma de depozitare,
- Realizare acces dublu pentru platforma
încărcare auto,
- Asfaltare cale de acces staţie de
transfer, etc.
realizat prin
asocierea
oraşelor şi
municipiilor
din jud. Gorj.
S-a
constituit
SC ADIS
SA Gorj
98%ValoareNerambursabilăFC
şiBugetStat + 2%Buget Local
Municipiul Motru
- aferent Motru 6.000.000 LEI
3 Reabilitare
alimentare cu apa
potabila şi retea
distribuţie sate
aparţinătoare
municipiului
Motru
UAT
Motru - Consiliul
Local
Motru/
/
Infrastruct
ura de
servicii
locale
utilităţi –
apă
potabilă,
canalizare
- Realizarea sistemului de captare şi tratare a
apei;
- Realizarea reţelelor de transport şi
distribuţie a apei;
- Realizarea unei staţii de epurare a apelor
uzate;
- Contorizare, etc.
Rural
Municipiul
Motru
Proiect aflat
în curs de
implementare
proiect
derulat prin
CNI (există
SF+DDE+PT
+Studii
aferente).
- Programul naţional „Sistem
integrat de reabilitare a
sistemelor de alimentare cu apă
şi canalizare, a staţiilor de
tratare a apei potabile şi
staţiilor de epurare a apelor
uzate în localităţile cu o
populaţie de până la 50.000 de
locuitori”
- 70%Buget
Naţional+30%Buget Local
Municipiul Motru
- 16.316.000 LEI (Există
întârzieri datorită lipsei de
fonduri) Realizat 2013 - 70%,
continuare implementare
proiect 2013-2014 cu finalizare
în 2014.
125
Nr.
crt.
Titlu proiect Beneficiar/
/Domeniul
Descrierea principalelor activităţi ale
proiectului (lucrări)
Localizare:
RURAL/UR
BAN
localitate,
judeţ
Stadiul
– Data
întocm.
– Nr. SF,
etc.
Program identificat/
Sursa de Finanţare/
Valoarea proiectului
4 - Reabilitarea
sistemului de
termoficare în
municipiul Motru
în vederea
conformării cu
standardele de
mediu privind
emisiile în
atmosferă şi
pentru creşterea
eficienţei
energetice în
alimentarea cu
căldură urbană
UAT
Motru - Consiliul
Local
Motru /
/
Infrastruct
ura de
servicii
locale
utilităţi
sisteme
termice şi
apă caldă
Modernizarea cazanelor din Centrala
Termică Motru:
reabilitare sistem sub presiune cazan abur
CR 0102
realizarea instalației de condens
reabilitare sistem ardere
înlocuire instalaţii purificare gaze
reabilitare sistem sub presiune cazan ASF –
10Gcal
reabilitare instalaţii anexa aferente cazan cu
abur fierbinte
dotarea laboratorului chimic cu aparatură
corespunzătoare
lucrări de modernizare a depozitului de
zgură şi cenuşă:
gospodărirea de cărbune, amenajare depozit
de cărbune
Modernizarea punctelor termice şi a
reţelelor de transport şi distribuţie a
agentului termic din municipiul Motru:
înlocuirea schimbătoarelor de căldură uzate
dotarea punctelor termice cu aparatură de
măsură şi control modernă
reabilitarea clădirilor punctelor termice
înlocuirea reţelelor termice învechite cu
conducte preizolate care să elimine
pierderile de agent termic şi temperatură
instalarea unui sistem de monitorizare și
măsură ce va include contorizarea căldurii
Urban/
Municipiul
Motru
Nu are S.F. - POS - Mediu Axa prioritară
3, Sector termoficare
- 80,35%Valoare
NerambursabilăFEDR+17,65%
Buget Naţional+2%Buget Local
Municipiul Motru
- 50.000.000 LEI
126
Nr.
crt.
Titlu proiect Beneficiar/
/Domeniul
Descrierea principalelor activităţi ale
proiectului (lucrări)
Localizare:
RURAL/UR
BAN
localitate,
judeţ
Stadiul
– Data
întocm.
– Nr. SF,
etc.
Program identificat/
Sursa de Finanţare/
Valoarea proiectului
intrate în punctele termice și a celei
distribuite la fiecărui bloc în parte.
5 Completarea
sistemului clasic
de producere a
apei calde
menajere cu
sisteme care
utilizează energia
solară la Spitalul
Motru
UAT
Motru - Spitalul
Municipal
Motru /
/
Infrastruct
ură şi
servicii de
sănătate
Realizare sistem care utilizează energia solară
la Spitalul Motru:
- Panouri fotovoltaice;
- Instalaţii termice aferente;
- Protecţii şi Automatizări;
- Boilere,
- Camera inst. Termice,
- Instalaţii electrice, etc.
Urban/
Municipiul
Motru
Realizat
Proiect de
Finanţare
- Programul naţional
„Program privind instalarea
sistemelor de încălzire care
utilizează energia regenerabilă,
inclusiv înlocuirea sau
completarea sistemelor clasice
de încălzire”
- 100% Bugetul de Stat
- 707.340 LEI
Notă:
Actualmente:
Serviciul Public de Călători Motru este concesionat la SC IRIS SA Motru – firma privată nesubordonată CL Motru;
Serviciul de Canalizare şi parţial Salubritate este asigurat de SC Direcţia Publică Motru SA, firmă cu personalitate juridică subordonată
CL Motru;
Serviciul de Alimentare cu Apă şi Agent Termic şi Apă Caldă Menajeră este asigurat de S.C. UATAA S.A. Motru, firmă cu
personalitate juridică subordonată CL Motru;
Serviciul de Canalizare şi Serviciul de Alimentare cu Apă este asigurat de Operatorul Unic creat la nivelul judeţului Gorj respectiv SC
Aparegio SA prin Centrul de Distribuție Motru, societate pe acțiuni care administrează serviciul de alimentare cu apa și canalizare la
nivelul județul Gorj prin crearea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Apă Gorj – ADIA Gorj între localități din județul Gorj.
Observaţii:
În 2014:
127
Serviciul de salubritate se prevede ca în 2014 să fie efectuat de Operatorul Unic creat la nivelul judeţului Gorj respectiv de o societate pe
acțiuni care administrează serviciul de salubrizare la nivelul județul Gorj prin crearea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară
Salubrizare Gorj – ADIS Gorj între localități din județul Gorj.
7.4. PORTOFOLIUL DE PROIECTE 2014 - 2020 PENTRU DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII AFERENTE
ÎÎNNVVĂĂŢŢĂĂMMÂÂNNTTUULLUUII ÎÎNN MMUUNNIICCIIPPIIUULL MMOOTTRRUU
PORTOFOLIUL DE PROIECTE 2014 - 2020 PENTRU DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII AFERENTE
ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ÎN MUNICIPIUL MOTRU
Nr.
crt.
Titlu proiect Beneficiar/
/Domeniul
Descrierea principalelor activităţi ale
proiectului (lucrări)
Localizare:
RURAL/UR
BAN
localitate,
judeţ
Stadiul
– Data
întocm.
– Nr. SF,
etc.
Program identificat/
Sursa de Finanţare/
Valoarea proiectului
1 Reabilitare
infrastructura
Colegiul Tehnic
Motru
UAT
Motru - Colegiul
Tehnic
Motru /
/
Infrastruct
ura
educaţion
ală
- Reabilitare săli de curs;
- Reabilitare săli de sport;
- Reabilitare grupuri sanitare;
- Reabilitare instalaţii;
- Modernizare punct termic propriu.
- Reabilitare termică exterioară;
- Reabilitare clădiri anexe;
- Reabilitare împrejmuiri;
- Reabilitare baza sportivă
- Amenajare spaţii verzi;
- Reabilitare alei parcări, trotuare din incintă,
- Dotări, etc.
Urban/
Municipiul
Motru
Nu are S.F. - Program operaţional
Regional, Axa prioritară 3 –
Îmbunătăţirea infrastructurii
sociale, Domeniul major de
intervenţie 3.4 – Reabilitarea,
modernizarea, dezvoltarea şi
echiparea infrastructurii
educaţionale preuniversitare,
universitare şi a infrastructurii
pentru formare profesională
continuă
- 80,35%Valoare
NerambursabilăFEDR+17,65%
Buget Naţional+2%Buget Local
Municipiul Motru
- 3.500.000 LEI
2 Modernizare şi
extindere UAT
Motru -
- Extindere cu 16 Sali de clasă- aneaxate
cladirii principale;
Urban
Municipiul
Nu are SF. - Program operaţional
Regional, Axa prioritară 3 –
128
Nr.
crt.
Titlu proiect Beneficiar/
/Domeniul
Descrierea principalelor activităţi ale
proiectului (lucrări)
Localizare:
RURAL/UR
BAN
localitate,
judeţ
Stadiul
– Data
întocm.
– Nr. SF,
etc.
Program identificat/
Sursa de Finanţare/
Valoarea proiectului
Colegiul Naţional
„George Coşbuc”
Motru
Colegiul
Naţional
„George
Coşbuc”
Motru /
/
Infrastruct
ura
educaţion
ală
- dotarea cu mijloace de învăţământ
moderne;
- amenajări de baze sportive;
- Reabilitare săli de curs existente;
- Reabilitare grupuri sanitare;
- Reabilitare instalaţii;
- Reabilitare termică exterioară;
- Reabilitare împrejmuiri;
- Amenajare spaţii verzi;
- Reabilitare alei, trotuare din incintă,
- dotarea sălilor de sport, etc.
Motru Îmbunătăţirea infrastructurii
sociale, Domeniul major de
intervenţie 3.4 – Reabilitarea,
modernizarea, dezvoltarea şi
echiparea infrastructurii
educaţionale preuniversitare,
universitare şi a infrastructurii
pentru formare profesională
continuă
- 80,35%Valoare
NerambursabilăFEDR+17,65%
Buget Naţional+2%Buget Local
Municipiul Motru
- 5.000.000 LEI
3 Sală Polivalentă UAT
Motru - Consiliul
Local
Motru /
/
Infrastruct
ura
educaţion
ală
- Construcție propriu zisă
- Instalații electrice
- Instalații termice
- Instașații sanitare
- Instalații de telecomunicații – IT
- Dotări cu mobilier specific
- Dotări cu aparate specifice
Urban/
Municipiul
Motru
Nu are S.F. - Program prin ARDZI Banca
Mondială şi Program Naţional
prin Administraţia Fondului
Cultural Naţional
- 90% Fonduri
nerambursabile+10%
- 50.000.000 LEI
129
7.5. PORTOFOLIUL DE PROIECTE 2014 - 2020 PENTRU DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII AFERENTE
CCUULLTTUURRIIII ÎÎNN MMUUNNIICCIIPPIIUULL MMOOTTRRUU
PORTOFOLIUL DE PROIECTE 2014- 2020 PENTRU DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII AFERENTE CULTURII ÎN
MUNICIPIUL MOTRU
NNRR..
CCRRTT.. DDEENNUUMMIIRREE OOBBIIEECCTTIIVV DDEE
IINNVVEESSTTIIŢŢIIII VVAALLOOAARREEAA
EESSTTIIMMAATTĂĂ
((EEUURROO))
SSTTAADDIIUULL
PPRROOIIEECCTTUULLUUII
((SSPPFF,, SSFF,, PPTT))
DDEESSCCRRIIEERREEAA
PPRROOIINNCCIIPPAALLEELLOORR AACCTTIIVVIITTĂĂŢŢII
AALLEE PPRROOIIEECCTTUULLUUII
OOBBSSEERRVVAAţţIIII
11 CCEENNTTRRUU DDEE PPRREEGGĂĂTTIIRREE ŞŞII
FFOORRMMAARREE AALL AADDUULLŢŢIILLOORR,,
IINNFFOORRMMAARREE ŞŞII
DDOOCCUUMMEENNTTAARREE PPUUBBLLIICCĂĂ ÎÎNN
CCAADDRRUULL DDIIRREECCŢŢIIEEII DDEE
CCUULLTTUURRĂĂ,, SSPPOORRTT ŞŞII TTIINNEERREETT
MMOOTTRRUU
110000..000000 NNuu aarree SSFF -- AAmmeennaajjaarree ssaallăă ddee ccuurrssuurrii;;
-- RReeaalliizzaarree ddee ccuurrssuurrii ddee
ffoorrmmaarree şşii iinnssttrruuiirree ppeennttrruu
aadduullţţii
-- DDoottăărrii ccuu mmiijjllooaaccee ddiiddaaccttiiccee
aaffeerreennttee
-- AAmmeennaajjaarree ssaallăă ppeennttrruu
iinnffoorrmmaarree şşii ddooccuummeennttaarree
ppuubblliiccăă
-- RReeaalliizzaarreeaa aacccceessuulluuii llaa
mmiijjllooaacceellee ddee iinnffoorrmmaarree
AAccttuuaallmmeennttee
UUnniivveerrssiittaatteeaa PPooppuullaarrăă
ddiinn ssttrruuccttuurraa DDiirreeccţţiieeii
ddee CCuullttuurrăă MMoottrruu
nnuummaaii ddeessffăăşşooaarrăă
ccuurrssuurrii,, lliippssaa uunnuuii
cceennttrruu ddee iinnffoorrmmaarree şşii
ddooccuummeennttaarree ppuubblliiccăă
ddiinn ssttrruuccttuurraa bbiibblliiootteecciiii
mmuunniicciippaallee
22 Ansamblul folcloric “ DOINA MOTRULUI”
5500..000000 NNuu aarree SSFF - amenajare sediu pentru repetiţii “Casa de cultură Motru” - dotări cu:
- mobilier, echipamente IT - costume naţionale - instrumente muzicale
- angajare resurse umane - 14 profesionişti - 1 dirijor
-- 2 cadre administrative
- lipsa unui ansamblu folcloric în municipiu; - lipsa unui îndrumător şi promovare a tinerelor talente, lansare de folclorişti autentici; - necesitatea de colaborare interetnică pe plan local , în ţară şi ţările spaţiului UE
33 EExxttiinnddeerree rreeţţeeaa ddee aammpplliiffiiccaarree
ssoonnoorrăă llooccaallăă ppee ttrroonnssoonnuull ssttrr..
TTiinneerreettuulluuii –– ssttrr.. MMiinneerriilloorr
55..000000 NNuu aarree SSFF -- RReeaalliizzaarree eexxttiinnddeerree rreeţţeeaa ddee
aammpplliiffiiccaarree aauuddiioo ppee ttrroonnssoonnuull
ssttrr.. TTiinneerreettuulluuii –– ssttrr.. MMiinneerriilloorr
-- eessttee ccoonnttiinnuuaarreeaa
pprrooiieeccttuulluuii îînncceeppuutt îînn
aanniiii 22000033..
130
NNRR..
CCRRTT.. DDEENNUUMMIIRREE OOBBIIEECCTTIIVV DDEE
IINNVVEESSTTIIŢŢIIII VVAALLOOAARREEAA
EESSTTIIMMAATTĂĂ
((EEUURROO))
SSTTAADDIIUULL
PPRROOIIEECCTTUULLUUII
((SSPPFF,, SSFF,, PPTT))
DDEESSCCRRIIEERREEAA
PPRROOIINNCCIIPPAALLEELLOORR AACCTTIIVVIITTĂĂŢŢII
AALLEE PPRROOIIEECCTTUULLUUII
OOBBSSEERRVVAAţţIIII
ccuu ddoottaarree ddee ddiiffuuzzooaarree,, ssttaaţţiiee
ddee aammpplliiffiiccaarree îînn ppuunnccttuull 22 ddee
rreeddaarree –– CCaassaa ddee CCuullttuurrăă
MMoottrruu,, ssuurrssee ddee rreeddaarree aauuddiioo..
44 RReeaabbiilliittaarree ccăămmiinn ccuullttuurraall
„„TTuuddoorr VVllaaddiimmiirreessccuu”” ddiinn
RRooşşiiuuţţaa
5500..000000 NNuu aarree SSFF -- RReeaalliizzaarree aaccooppeerriişş;;
-- RReeaalliizzaarree ppaarrcchheettaarree;;
-- ÎÎnnllooccuuiirree ttooccăărriiee vveecchhee ccuu
tteerrmmooppaannee
-- RReeaabbiilliittaarree ggrruupp ssoocciiaall aall
ccăămmiinnuulluuii
-- RReeaabbiilliittaarree tteennccuuiieellii ssii
eeffeeccttuuaarree zzuuggrrăăvveellii iinntteerriiooaarree şşii
eexxtteerriiooaarree
-- DDoottăărrii ccuu mmoobbiilliieerr ssppeecciiffiicc..
CCllăăddiirreeaa eessttee vveecchhee şşii
nnuummaaii ppooaattee ffii uuttiilliizzaattăă..
55 REALIZAREA UNUI CLUB PENTRU PENSIONARI
3300..000000 NNuu aarree SSFF -- SSaallăă ddee rreeccuuppeerraarree
-- SSaallăă ddee ooddiihhnnăă,, TTVV,, rraaddiioo
-- SSaallăă ddee aaggrreemmeenntt
-- UUnn mmiicc bbuuffeett
-- SSaallăă ddee lleeccttuurrăă
-- PPeennssiioonnaarriiii nnuu aauu uunn
cclluubb aaddaappttaatt cceerriinnţţeelloorr,,
aaccttuuaallmmeennttee aaccttiivviittaatteeaa
ddeessffăăşşuurrâânndduu--ssee îînnttrr--oo
ccaammeerrăă
7.6. PORTOFOLIUL DE PROIECTE 2014 - 2020 PENTRU DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII AFERENTE
AASSIISSTTEENNŢŢEEII ŞŞII PPRROOTTEECCŢŢIIEEII SSOOCCIIAALLEE ÎÎNN MMUUNNIICCIIPPIIUULL MMOOTTRRUU
NNRR..
CCRRTT.. DDEENNUUMMIIRREE OOBBIIEECCTTIIVV DDEE
IINNVVEESSTTIIŢŢIIII VVAALLOOAARREEAA
EESSTTIIMMAATTĂĂ
((EEUURROO))
SSTTAADDIIUULL
PPRROOIIEECCTTUULLUUII
((SSPPFF,, SSFF,, PPTT))
DDEESSCCRRIIEERREEAA
PPRROOIINNCCIIPPAALLEELLOORR AACCTTIIVVIITTĂĂŢŢII
AALLEE PPRROOIIEECCTTUULLUUII
OOBBSSEERRVVAAţţIIII
11.. CCEENNTTRRUU SSOOCCIIAALL PPEENNTTRRUU
ÎÎNNGGRRIIJJIIRREEAA PPEERRSSOOAANNEELLOORR
VVÂÂRRSSTTNNIICCEE ŞŞII SSUUFFEERRIINNDDEE,,
CCOOPPIIIIII ŞŞII VVÂÂRRSSTTNNIICCIIII CCUU
HHAANNDDIICCAAPP LLOOCCOOMMOOTTOORR
330000..000000 NNuu aarree SSFF - Construire centru pentru îngrijire
- Dotare cu cabinete medicale şi asigurare de asistenţă medicală de specialitate
- Există multe persoane vârstnice care au venituri foarte mici sau nu au deloc
131
NNRR..
CCRRTT.. DDEENNUUMMIIRREE OOBBIIEECCTTIIVV DDEE
IINNVVEESSTTIIŢŢIIII VVAALLOOAARREEAA
EESSTTIIMMAATTĂĂ
((EEUURROO))
SSTTAADDIIUULL
PPRROOIIEECCTTUULLUUII
((SSPPFF,, SSFF,, PPTT))
DDEESSCCRRIIEERREEAA
PPRROOIINNCCIIPPAALLEELLOORR AACCTTIIVVIITTĂĂŢŢII
AALLEE PPRROOIIEECCTTUULLUUII
OOBBSSEERRVVAAţţIIII
- Cantină integrată - Club specific
-- sală de masaj, de recuperare locomotore.
-- nu au posibilitate de recuperare
22 REABILITARE CĂMIN LOCUINŢE SOCIALE (80 CAMERE)
330000..000000 NNuu aarree SSFF - Reabilitare camere de locuit; - Reabilitare grupuri sociale; - Reabilitare instalaţii tehnice.
Populaţia cu venituri mici fără locuinţă din mun. Motru
33 CANTINA SOCIALĂ 550000..000000 NNuu aarree SSFF - Reabilitarea Cantinei din incinta Colegiului Tehnic Motru
- Reabilitare grupuri sociale; - Reabilitare instalaţii tehnice. - Dotări specifice
- Persoane cu venituri mici cu serioase probleme sociale
132
8. PLANUL DE MĂSURI ŞI ACŢIUNI LA NIVEL LOCAL PRIVIND ÎNCADRAREA
EUROPEANĂ PENTRU ANII 2014 - 2020
8.1. PLANUL DE ACTIUNI PRIVIND ELABORAREA SI IMPLEMENTAREA ACQUIS -ULUI COMUNITAR LA NIVELUL MUNICIPIULUI MOTRU 2014-2020
PLANUL DE ACTIUNI PRIVIND ELABORAREA SI IMPLEMENTAREA ACQUIS -ULUI
COMUNITAR LA NIVELUL MUNICIPIULUI MOTRU 2014-2020
MASURA/ACTIUNEA INSTITUTIE RESPONSABILA
CAPITOLUL 1 – LIBERA CIRCULATIE A MARFURILOR
1. Stabilirea regulilor si verificarea acestora privind conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca
automobilele pentru admiterea in circulatie pe drumurile publice la nivelul Municipiului Motru.
M.L.T.L. prin R.A.R.
2. Controlul produselor alimentare comercializate pentru asigurarea
consumului de hrana a cetatenilor, precum si implementarea si
verificarea modului de aplicare a legislatiei in domeniu pe teritoriul
Municipiului Motru.
M.S.F. prin institutii abilitate
3. Stabilirea regimului substantelor chimice (clasificarea, etichetarea,
ambalarea substantelor periculoase, inspectie specifica recipientelor
de tip butelii, marcarea compozitiei produselor textile si de
incaltaminte) precum si controlul acestora conform legislatiei in
domeniu.
M.I.R. prin institutiile specializate
133
PLANUL DE ACTIUNI PRIVIND ELABORAREA SI IMPLEMENTAREA ACQUIS -ULUI
COMUNITAR LA NIVELUL MUNICIPIULUI MOTRU 2014-2020
MASURA/ACTIUNEA INSTITUTIE RESPONSABILA
4. Implementarea si verificarea modului de aplicare a legislatiei din
domeniul sanitar si sanitar veterinar (supraveghere, reactii adverse
suspecte, probleme de farmacovigilenta, asigurarea inspectiei si
stabilirea de sanctiuni).
M.A.A.P. prin directiile sanitare si sanitar-veterinare
judetene
5. Conformare cu directiile principal privind cerintelor de protectie a
echipamentelor electrice si electromagnetice, implementarea
legislatiei in teritoriu.
M.I.R. prin directiile avizate
6. Implementarea si controlul legislatiei privind regimul armelor de
foc si munitiilor, privind controlul achizitiilor si detinerii de arme. M.I. prin Politia Municipiului Motru
CAPITOLUL 2 – LIBERA CIRCULATIE A PERSOANELOR
1. Asigurarea cadrului privind desfasurarea de catre persoane fizice,
cetateni români sau ai statelor membre ale UE si a statelor apartinând
spatiului economic european de activitati economice pe teritoriul
Municipiului Motru, prin eliberarea autorizatiei de functionare a unor
activitati economice, infiintarea si functionarea de asociatii familiare
la cerere.
Primarul Municipiului Motru
2. Institutionalizarea dialogului social in domeniu ocuparii si formarii
profesionale prin aplicare strategiei de zona defavorizata,
modernizarea serviciilor publice de ocupare al fortei de munca si
aplicarea masurilor de protectie sociala a persoanelor neincadrate in
munca.
M.M.S.S. prin agentiile judetene si locale din structura
A.N.O.F.
3. Asigurarea cu reguli de coordonare a schemelor de securitate
sociale. M.M.S.S. prin Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi
de Asigurari Sociale si de Sanatate
134
PLANUL DE ACTIUNI PRIVIND ELABORAREA SI IMPLEMENTAREA ACQUIS -ULUI
COMUNITAR LA NIVELUL MUNICIPIULUI MOTRU 2014-2020
MASURA/ACTIUNEA INSTITUTIE RESPONSABILA
CAPITOLUL 3 – LIBERA CIRCULATIE A SERVICIILOR
1. Reglementarea, supravegherea si controlul de pe piata de capital,
privind eliminarea barierelor din calea dreptului de stabilire si
furnizare a serviciilor.
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, Bursa de Valori Bucuresti
CAPITOLUL 4 – LIBERA CIRCULATIE A CAPITALURILOR
1. Liberalizarea investitiilor directe si mobiliare ale rezidentilor in
strainatate, miscari de capital personal prin preluarea si implementarea
de B.N.R.
B.N.R. prin Filialele si Sucursalele Aferente
2. Organizarea de intâlniri periodice privind spalarea banilor la nivel
local, in scopul prevenirii, infractiunii de spalare a banilor si
implementarii normelor de aplica a acestora.
O.N.P.C.S.B. prin Filialele bancilor, parchete, tribunale
3. Eliberarea certificatelor de punere in posesie si a titlurilor de
proprietate pentru aplicarea legii nr. 18/1991 cu modificarile si
completarile aduse si 1/2000 cu modificarile si completarile aduse.
Consiliul Local Motru si Consiliul Judetean Gorj
CAPITOLUL 5 – DREPTUL SOCIETATILOR COMERCIALE
1. Stabilirea regimului activitatilor vamale privind marfurile
susceptibile a incalca un drept de proprietate intelectuala. Primaria Municipiului Motru prin birourile specializate
CAPITOLUL 6 – POLITICA IN DOMENIUL CONCURENTEI
1. Asigurarea serviciilor publice locale prin unitati specializate la
nivelul Municipiului Motru. Primaria Municipiului Motru prin Directia Publica Motru
CAPITOLUL 7 – AGRICULTURA
135
PLANUL DE ACTIUNI PRIVIND ELABORAREA SI IMPLEMENTAREA ACQUIS -ULUI
COMUNITAR LA NIVELUL MUNICIPIULUI MOTRU 2014-2020
MASURA/ACTIUNEA INSTITUTIE RESPONSABILA
1. Implementarea si verificarea modului de aplicare a legislatiei in
domeniul fito-sanitar. M.A.A.P. prin Directiile fito-sanitare judetene
2. Asigurarea inspectiei judetene viti-vinicola. M.A.A.P. prin Directiile viti-vinicole judetene
3. Asigurarea inspectiei teritoriale pentru seminte si material saditor,
pentru certificarea si controlul calitatii acestora. M.A.A.P. prin Directii abilitate
4. Implementarea acquis-ului privind culturile arabile, plante
oleaginoase, plante textile, furaje, legume-fructe, etc. M.A.A.P. prin Directii abilitate
5. Implementarea acquis-ului comunitar din domeniul silvic. M.A.A.P. prin Directii silvice
6. Realizarea Sistemului Integrat de Administrare si Control,
organizarea si realizarea lucrarilor de cadastru agricol si a sistemului
informational al teritoriului agricol.
M.A.A.P. prin Oficiile specifice judetene
7. Eliberarea titlurilor de proprietate asupra terenurilor agricole si
silvice prin aplicare legii nr. 18/1991 cu modificarile si completarile
aduse.
M.A.A.P. prin Oficiile specifice judetene
8. Implementarea si verificarea modului de aplicare a legislatiei din
domeniul sanitar si sanitar veterinar. M.A.A.P. prin directiile sanitare si sanitar-veterinare
judetene
CAPITOLUL 8 – POLITICA IN DOMENIUL TRANSPORTURILOR
1. Accesul autovehiculelor de marfa straina pe drumurile secundare,
aflate in administrarea Consiliului Local Motru, este permis conform
legilor in vigoare, prin stabilirea de taxe destinate lucrarilor de
infrastructura.
Primaria Municipiului Motru prin birourile specializate
2. Aplicarea unei strategii de reabilitare a infrastructurii rutiere Primaria Municipiului Motru prin birourile specializate
136
PLANUL DE ACTIUNI PRIVIND ELABORAREA SI IMPLEMENTAREA ACQUIS -ULUI
COMUNITAR LA NIVELUL MUNICIPIULUI MOTRU 2014-2020
MASURA/ACTIUNEA INSTITUTIE RESPONSABILA
secundare in conformitate cu standardele comunitare a drumurilor
nationale.
CAPITOLUL 9 – IMPOZITAREA
1. T.V.A. - intocmirea proiectului de buget prin alocarea la bugetul local de la bugetul de stat a unei sume
defalcate din impozite pe venit si o suma defalcata din TVA colectat pentru sustinerea invatamântului
preuniversitar.
Consiliul Local Motru si M.F.P.
CAPITOLUL 10 – UEM
2. Capacitatea administrativa: - imbunatatirea activitatii de colectare a
veniturilor, prin organizarea de seminarii teritoriale si proiecte de
infratire cu alte localitati din spatiul UE.
Primaria Municipiului Motru prin birourile specializate
1. Derularea de cursuri si seminarii pe problematica implementarii
acquis-ului referitor la activitatile contabile, econometrie, prin
participarea autoritatilor Consiliului Local Motru anual, prin
intocmirea de situatii financiare cu respectarea principiului
contabilitatii de angajamente accrual prevazut de sistemul european de
conturi E.S.A. 95
Primaria Municipiului Motru prin birourile specializate
CAPITOLUL 11 – POLITICA SOCIALA
1. Imbunatatirea situatiei rromilor la nivelul Municipiului Motru prin
monitorizarea aplicarii strategiei guvernamentale. Primaria Municipiului Motru prin birourile specializate
2. Implementarea si monitorizarea planurilor nationale de actiune A.N.O.F.M.
137
PLANUL DE ACTIUNI PRIVIND ELABORAREA SI IMPLEMENTAREA ACQUIS -ULUI
COMUNITAR LA NIVELUL MUNICIPIULUI MOTRU 2014-2020
MASURA/ACTIUNEA INSTITUTIE RESPONSABILA
pentru ocuparea fortei de munca precum si evaluarea politicilor de
ocupare a fortelor de munca.
3. Implementarea angajamentelor din domeniul sanatatii publice
privind prevenirea si controlul dependentei de droguri si a patologiei
induse, supravegherea epidemiologica a cancerului.
M.S.F. prin Directiile de Sanatate Publica si Institute
Oncologice
CAPITOLUL 12 – ENERGIE
1. Urmarirea contorizarii tuturor consumatorilor de energie termica. UATAA Motru, Primaria Municipiului Motru
2. Elaborarea strategiei proprii privind modernizarea serviciilor de
incalzire urbana. UATAA Motru, Primaria Municipiului Motru
3. Continuarea investitiilor privind modernizarea centralei de
producere a energiei termice pentru incalzire urbana. UATAA Motru, Primaria Municipiului Motru
4. Dezvoltarea de programe proprii privind eficienta energetica. UATAA Motru, Primaria Municipiului Motru
CAPITOLUL 13 – POLITICA INDUSTRIALA
1. Participarea la implementarea programelor pentru sprijinirea
dezvoltarii zonelor defavorizate, programe si proiecte finantate din
fonduri guvernamentale si cofinantate din fonduri PHARE –
componenta Coeziune Economica si Sociala si programe postaderare
FDER si FSE.
M.D.P.E., A.D.R. Sud-Vest Oltenia
CAPITOLUL 14 – POLITICA IN DOMENIUL I.M.M.-urilor
1. Asigurarea cadrului de desfasurare a activitatilor Agentiei
Nationale pentru Dezvoltarea si Implementarea Programelor de
Reconstructie a Zonelor Miniere / Agentiei Romane de Dezvoltare
Consiliul Local Motru si ANDZM/ARDZI
138
PLANUL DE ACTIUNI PRIVIND ELABORAREA SI IMPLEMENTAREA ACQUIS -ULUI
COMUNITAR LA NIVELUL MUNICIPIULUI MOTRU 2014-2020
MASURA/ACTIUNEA INSTITUTIE RESPONSABILA
Industriala
2. Gasirea resurselor financiare pentru redarea terenurilor afectate de
lucrarile miniere in circuitul agricol si stimularea I.M.M.-urilor pentru
acestea.
M.I.R. prin C.N.L.O. Tg-Jiu si C.J. Gorj
3. Administrarea domeniilor publice locale prin crearea de facilitati
locale prevazute pentru zonele defavorizate, crearea de facilitati
privind infiintarea de noi I.M.M.-uri
Consiliul Local Motru
CAPITOLUL 15 – TELECOMUNICATII SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI
1. Modernizarea administratiei publice si a serviciilor privind
utilizarea tehnologiei informatiei in domeniile de prioritate economica
si sociala la nivelul Municipiului Motru.
Consiliul Local Motru, C.J.Gorj
M.C.T.I
2. Infiintarea sistemelor de achizitii publice prin sistemul electronic,
dotarea cu sisteme electronice de plata a taxelor si impozitelor locale. Consiliul Local Motru,
C.J.Gorj
CAPITOLUL 16 – CULTURA
1. Cooperare descentralizata cu institutii de cultura similare din tara si
strainatate, imbinarea armonioasa, cunoastere si studiere reciproca Primaria Municipiului Motru prin Casa de Cultura
Municipala
2. Punerea in valoare a artei si culturii prin desfasurarea de
simpozioane, lansari de carte, expozitii, festivaluri si concursuri
(pictura, muzica, poezie, sculptura, grafica, fotografie, etc. )
Primaria Municipiului Motru prin Casa de Cultura Municipala
139
PLANUL DE ACTIUNI PRIVIND ELABORAREA SI IMPLEMENTAREA ACQUIS -ULUI
COMUNITAR LA NIVELUL MUNICIPIULUI MOTRU 2014-2020
MASURA/ACTIUNEA INSTITUTIE RESPONSABILA
CAPITOLUL 17–POLITICA REGIONALA SI COORDONAREA INSTRUMERNTELOR STRUCTURALE
1. Intarirea cooperarii cu A.D.R.4 SUD VEST OLTENIA,
implementarea de proiecte desfasurate in regiune, respectând
prevederile reglementarii cu privire la Sistemul Extins de
Implementare Descentralizata (EDIS) in tarile candidate U.E.
C.J.Gorj, Consiliul Local Motru si ADR SV Oltenia
CAPITOLUL 18 – MEDIU
1. Dezvoltarea economiei de reciclare a deseurilor, depozitarea
ecologica si colectare selectiva si conservarea resurselor naturale
neregenerabile.
M.A.P.M. prin Inspectorate si Departamente locale,
Primaria Municipiului Motru prin Biroul specializat
2. Conservarea biodiversivitatii si asigurarea protectiei mediului
inconjurator, administrarea suprafetelor protejate, dezvoltarea si
intretinerea spatiilor verzi si a parcurilor publice.
Primaria Municipiului Motru prin Biroul specializat
3. Amenajarea gropii de gunoi prin ecologizarea spatiului ocupat si
gestionarea salubritatii respectând P.U.G. –ul, acordarea de autorizatii
de functionare a activitatilor cu impact direct asupra mediului.
Primaria Municipiului Motru prin Biroul specializat
CAPITOLUL 19 – JUSTITIE SI AFACERI INTERNE
1. Desfasurarea activitatii si programe de prevenire ce presupune
identificarea resurselor de inlaturare a cauzelor criminalitatii la nivelul
Municipiului Motru.
Primaria si Politia Municipiului Motru
2. Cooperarea administratiei publice locale cu Politia Municipiului
Motru in sprijinul cetateanului, asigurarea unui parteneriat ca practica
curenta de rezolvare a problemelor comunitatii.
Primaria si Politia Municipiului Motru
140
PLANUL DE ACTIUNI PRIVIND ELABORAREA SI IMPLEMENTAREA ACQUIS -ULUI
COMUNITAR LA NIVELUL MUNICIPIULUI MOTRU 2014-2020
MASURA/ACTIUNEA INSTITUTIE RESPONSABILA
3. Eliminarea fenomenului coruptie in administratie prin stabilirea de
interdictii. Politia Motru, Judecatoria Motru
CAPITOLUL 20 – CONTROL FINANCIAR
1. Implementarea si dezvoltarea structurilor de Audit public intern in
cadrul Consiliului Local Motru Consiliul Local Motru
CAPITOLUL 21 – PREVEDERI FINANCIARE SI BUGETARE
1. Intocmirea proiectului de buget , respectiv pentru perioada 2014 –
2020, stabilind sursele de venit local precum si alocari de la bugetul
de stat.
Consiliul Local Motru
2. Imbunatatirea gradului de colectare al T.V.A. –ului. Consiliul Local Motru prin Primaria Municipiului Motru
8.2. PROGRAM DE MĂSURI CU PRIVIRE LA ÎNCADRAREA ÎN STRUCTURILE UE ÎN PERIOADA 2014 ÷ 2020
Nr. Crt.
Acţiuni propuse Stadiul de realizare Termen de realizare
Responsabili
1 Dotarea SERVICIILOR PUBLICE din Municipiului Motru cu utilaje performante
- Stadiul actual: Realizat 60%.
- Plan de investiţii pe anii 2014 - 2020
Dec. 2016 Consiliul Local Motru şi Primăria Municipiului Motru
2 Informatizarea completă a administraţiei publice locale - Stadiul actual: Realizat 80%.
- Plan de investiţii pe anii
Dec. 2018 Consiliul Local Motru şi Primăria Municipiului Motru
141
Nr. Crt.
Acţiuni propuse Stadiul de realizare Termen de realizare
Responsabili
2014-2018
3 Perfecţionarea funcţionarilor publici în domeniul informatic – obţinerea permisului European de conducere al calculatorului prin ECDL România
Realizat 60% din funcţionari deţin
ECDL start şi 15% ECDL complet
Plan 2014 - 2020
Dec. 2020 Consiliul Local Motru şi Primăria Municipiului
Motru
4 Perfecţionarea funcţionarilor publici în problematici europene - Realizat 50% Curs INA – “Strategii de
dezvoltare locală” - Plan 2014 – 2020 “Proiecte europene”
Dec. 2020 Consiliul Local Motru şi Primăria Municipiului Motru
5 Participarea la implementări de proiecte NERAMBURSABILE OBŢINUTE AFLATE ÎN CURS DE DERULARE
Realizat 80% Contract de Grant
Dec.. 2015 Consiliul Local Motru şi Primăria Municipiului Motru
6 Participarea la seminarii, conferinţe reuniuni şi manifestări organizate de forurile europene sau de ADR SV Oltenia, AMMR, ANZDM, guvern, ambasade sau organizaţii nonguvernamentale.
Au fost participări la ADR SV Oltenia, la Guvernul
României
Permanent Consiliul Local Motru şi Primăria Municipiului Motru
7 Stabilirea unei înfrăţiri cu municipii din cadrul UE Nerealizat Dec. 2016 Consiliul Local Motru şi Primăria Municipiului Motru
8 Stabilirea de schimburi culturale cu ţările membre ale UE, în special cu cele cu specific latin
Nerealizat Dec. 2016 Consiliul Local Motru şi Primăria Municipiului Motru
9 Participarea la organisme şi organizaţii europene prin afiliere. Nerealizat Dec. 2016 Consiliul Local Motru şi Primăria Municipiului Motru
10 Colaborarea cu ONG-uri pe componenta de mediu pentru accesare de fonduri externe nerambursabile
S-au stabilit contacte cu ONG din jud. Gorj.
Dec. 2016 Consiliul Local Motru şi Primăria Municipiului Motru
11 Colaborarea cu centru de afaceri deschis prin ANZDM pentru crearea mediului de afaceri şi dezvoltarea de proiecte locale
Există o strânsă colaborare pentru
crearea mediului de afaceri şi dezvoltarea
de proiecte locale
Dec. 2020 Consiliul Local Motru şi Primăria Municipiului
Motru prin Compartimentul Relaţii cu Publicul, Centru de
Informare al Cetăţenilor
12 DEZVOLTAREA SECTORIALĂ: Prin reprezentare: Dec. 2016 Consiliul Local Motru şi
142
Nr. Crt.
Acţiuni propuse Stadiul de realizare Termen de realizare
Responsabili
Elaborarea programelor sectoriale de atragere a investitorilor în domeniile industriale şi agricole.
Elaborarea documentaţiilor cu privire la dezvoltarea sectorului energetic de zonă
Consiliul Local Motru prin Primăria
Municipiului Motru şi SNLO Tg-Jiu prin EMC
Motru.
Primăria Municipiului Motru, SC UATAA SA Motru şi SNLO Tg-Jiu
prin EMC Motru.
13 CONSOLIDAREA IMAGINII MUNICIPIULUI MOTRU:
Perfecţionarea şi actualizarea permanentă a Website-ului www.primariamotru.ro
Elaborarea CD-ului despre Municipiului Motru.
Elaborarea materialelor promoţionale investiţionale despre municipiul Motru.
Editarea pliantelor şi broşurilor investiţionale sectoriale.
Editarea de cărţi „File de monografie – municipiul Motru”.
Distribuirea literaturii promoţionale prin intermediul ambasadelor cu acordul Guvernului României şi a reprezentanţelor străine aflate în România.
Realizat dar actualizat în permanenţă. Prima
carte « File de monografie –
municipiul Motru » a obţinut ISBN de la
Biblioteca Naţională şi se află sub tipar
Permanent Consiliul Local Motru şi Primăria Municipiului
Motru
14 INSTRUIREA PERSONALULUI:
Organizarea pentru antreprenori a cursurilor de instruire în atragerea investiţiilor, elaborarea proiectelor investiţionale.
Instruirea şi ridicarea permanentă a nivelului de calificare a personalului din organele publice locale antrenat în activităţile investiţionale, inclusiv prin vizite în străinătate cu caracter de schimb de experienţă.
Nerealizat Permanent Consiliul Local Motru şi Primăria Municipiului
Motru
15 FORMAREA CADRULUI INVESTIŢIONAL PENTRU SUSŢINEREA INFORMAŢIONALĂ, ORGANIZATORICĂ ŞI METODOLOGICĂ A AGENŢILOR ECONOMICI AUTOHTONI ÎN PROBLEMELE INVESTIŢIONALE:
Consultarea companiilor autohtone în atragerea investiţiilor străine.
Colectarea informaţiei privind posibilele surse de obţinere a investiţiilor.
Cooperarea cu instituţiile statului român în vederea atragerii
Nerealizat Dec. 2018 Consiliul Local Motru şi Primăria Municipiului
Motru
143
Nr. Crt.
Acţiuni propuse Stadiul de realizare Termen de realizare
Responsabili
investiţiilor străine în municipiul Motru.
Desfăşurarea de seminarii pentru a familiariza antreprenorii cu practicile moderne în atragerea investiţiilor străine.
8.3. PROGRAM DE ACTIVITĂŢI ORGANIZATE LA NIVELUL MUNICIPIULUI MOTRU CU PRIVIRE LA
ÎNCADRAREA ÎN STRUCTURILE UE ÎN PERIOADA 2014 ÷ 2020
Nr. crt.
Acţiuni întreprinse Data de desfăşurare Locul de desfăşurare Organizatori
1 Simpozion „Integrarea tineretului în sfera UE” ANUAL Sala Sindicatelor Motru Primăria Municipiului Motru; Casa de Cultură a Municipiului Motru.
2 Spectacol de muzică uşoară dedicat tineretului, cu formaţiile şi soliştii Casei de cultură Motru şi trupe consacrate pe plan naţional.
TRIMESTRIAL Sala Sindicatelor Motru şi aer liber
Primăria Municipiului Motru; Casa de Cultură a Municipiului Motru.
3 Complex de manifestări culturale şi sportive dedicate „Zilei Copilului” 1 iunie (spectacole, întreceri sportive, expoziţie de desene, expoziţie de carte şi expoziţie de artă.
ANUAL Sediul casei de Cultură a Municipiului Motru (sală + aer liber)
Primăria Municipiului Motru; Casa de Cultură a Municipiului Motru, Clubul elevilor, Şcoli generale, Grădiniţe şi Biblioteca Municipiului Motru.
4 Simpozion „Integrarea activităţii de minerit în economia europeană”
ANUAL Casa Sindicatelor Motru Primăria Municipiului Motru; EMC şi EMS Motru
5 Serbare câmpenească dedicată Zilei Minerului (spectacole de varietăţi, foc de tabără şi de artificii)
ANUAL Casa Sindicatelor Motru Primăria Municipiului Motru; EMC şi EMS Motru
144
Nr. crt.
Acţiuni întreprinse Data de desfăşurare Locul de desfăşurare Organizatori
6 Întreceri sportive (fotbal, box, lupte, karate, etc.) PERIODIC Casa Sindicatelor Motru Primăria Municipiului Motru; EMC şi EMS Motru
7 Zilele Municipiului Motru:
Simpozion „Integrarea României în U.E.”;
Expoziţie de artă pe tema „Artişti plastici motreni alături de artişti UE”;
„Tinere Condeie Motrene” – Concurs de creaţie literară;
Festivalul Naţional de muzică populară „Cântecele Motrului”;
Festivalul Interjudeţean de muzică uşoară şi folk „Mugur de cântec”;
Spectacole de muzică uşoară;
Salon de carte „Scriitori Gorjeni”.
ANUAL Sediul casei de Cultură a Municipiului Motru (sală + aer liber) Casa Sindicatelor Motru (sală + aer liber)
Consiliul Local Motru; Primăria Municipiului Motru; Casa de Cultură a Municipiului Motru; Sindicatele din municipiul Motru; Biblioteca Municipiului Motru.
8 Seminar „Afaceri Europene” ANUAL Casa Sindicatelor Motru Consiliul Local Motru; Primăria Municipiului Motru prin Serviciul de Integrare Europeană;
9 Editarea „File de monografie ale municipiului Motru”
ANUAL Tg-Jiu Primăria Municipiului Motru prin Serviciul de Integrare Europeană; Casa de Cultură a municipiului Motru
10 Masa rotundă privind obţinerea de proiecte nerambursabile din partea structurilor europene:
Prezentarea de programe de finanţare nerambursabile;
Stadii de implementare ale proiectelor obţinute la nivelul municipiului Motru;
Propuneri de proiecte care vor fi accesate pe fonduri europene nerambursabile.
PERMANENT Casa de Cultură a municipiului Motru
Primăria Municipiului Motru prin Serviciul de Integrare Europeană;
145
Nr. crt.
Acţiuni întreprinse Data de desfăşurare Locul de desfăşurare Organizatori
11 Asigurare de publicitate la proiectele obţinute prin programe europene:
Mass-media,
Benere;
Afişe,
Broşuri, etc.
Pe durata implementării proiectelor obţinute prin
programe europene.
Municipiul Motru, Jud. Gorj, România.
Primăria Municipiului Motru prin Serviciul de Integrare Europeană;
12 Realizarea de pliante cu municipiul Motru în contextul Integrării europene şi atragerii de investitori strategici
PERMANENT Municipiul Motru Consiliul Local Motru; Primăria Municipiului Motru prin Serviciul de Integrare Europeană; Colegiile şi Şcolile din municipiul Motru.
13 Reactualizarea de Site Oficial al municipiului Motru în traducere Lb. Engleză
PERMANENT Municipiul Motru Consiliul Local Motru; Primăria Municipiului Motru prin Serviciul de Integrare Europeană; Colegiile şi Şcolile din municipiul Motru.
14 Editarea periodică a revistei „Ad. Mutrium” de cultură şi articole de conştientizare a integrării României în UE
PERMANENT Municipiul Motru Casa de Cultură a municipiului Motru Primăria Municipiului Motru prin Serviciul de Integrare Europeană;
15 Realizări europene:
Prezentări de filme, proiecţii cu ţările Uniunii Europene.
Realizări şi prezentări de filme cu tradiţii şi obiceiuri de pe Valea Motrului
ANUAL Municipiul Motru Primăria Municipiului Motru prin Serviciul de Integrare Europeană; Casa de Cultură a municipiului Motru; Biblioteca Municipiului Motru
16 Înfiinţarea unei trupe de teatru popular cu artişti amatori:
ANUAL Municipiul Motru Primăria Municipiului Motru prin
146
Nr. crt.
Acţiuni întreprinse Data de desfăşurare Locul de desfăşurare Organizatori
Spectacole de teatru. Casa de Cultură a municipiului Motru;
17 Reorganizarea ansamblului folcloric „DOINA MOTRULUI”
ANUAL Municipiul Motru Primăria Municipiului Motru prin Casa de Cultură a municipiului Motru;
18 Realizarea de schimburi culturale între municipiul Motru şi alte localităţi din cadrul UE
PERMANENT Municipiul Motru Şi localităţi din cadrul UE
Consiliul Local Motru prin Primăria Municipiului Motru şi Casa de Cultură a municipiului Motru;
147
9. STRATEGIA INVESTIŢIONALĂ A MUNICIPIULUI MOTRU
PENTRU ANII 2014 - 2020
Obiectivul fundamental al Strategiei investiţionale constă în accelerarea dezvoltării
economice a Municipiului Motru prin asigurarea unor ritmuri înalte de creştere a investiţiilor, inclusiv a influxului de investiţii străine directe, urmărind scopul de a obţine pe această cale o îmbunătăţire cardinală a calităţii vieţii populaţiei şi de a atinge un grad înalt de ocupare în câmpul muncii.
În prezenta strategie sunt luate în considerare:
priorităţile edificării în Municipiul Motru a unui sistem economic modern, inovaţional şi competitiv, compatibil cu principiile, normele, mecanismele şi instituţiile economiilor contemporane, creării condiţiilor pentru dezvoltarea regională şi protecţia mediului ambiant.
efectele investiţiilor şi scoasă în evidenţă importanţa lor, sunt identificate mecanismele şi instrumentele de implementare a politicilor investiţionale.
Creşterea economică depinde de trei factori fundamentali: b) forţa de muncă – o populaţie educată şi calificată, c) capitalul – bazat pe un regim economic şi instituţional susţinut şi d) progresul ştiinţifico-tehnologic – bazat pe un sistem inovator eficient şi o
infrastructură informaţională dinamică, factori care, pe parcursul ultimului deceniu, au fost deterioraţi până la un nivel critic. Astfel:
i) gradul de uzură a fondurilor fixe în diferite sectoarele ale economiei au atins nivelul de 65- 75%;
ii) conform AJOFM Gorj rata şomajului în municipiul Motru pentru anii 2000÷2012 a evoluat astfel:
în anul 2000 a constituit 9,44%;
în anul 2001 a constituit 6,3%;
în anul 2002 a constituit 7,8%;
în anul 2003 a constituit 9,44%;
în anul 2004 a constituit 6,6%;
în anul 2005 a constituit 5,8%;
în anul 2006 a constituit 5,9%;
în anul 2007 a constituit 3,4%;
în anul 2008 a constituit 4,5%;
în anul 2009 a constituit 8 %;
în anul 2010 a constituit 6,8%;
în anul 2011 a constituit 4,46%;
în anul 2012 a constituit 4,11%;
148
EVOLUŢIA ŞOMAJULUI ÎN MUNICIPIUL MOTRU PE ULTIMII 12 ANI (2000÷2012)
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Anul
Ra
ta S
om
aju
lui
2000 2001 2002 20032004 2005 2006 20072008 2009 2010 20112012
Au emigrat în căutarea unui loc de muncă 600 de persoane, dintre care majoritatea sunt tineri, calificaţi şi bine instruiţi.
iii) Personalul angajat în sfera ştiinţifico-tehnologică în anul 2012 a constituit doar o șesime din cel al anului 1990, iar alocările în sfera ştiinţei şi tehnologiei s-au redus de douăzeci de ori. În municipiul Motru proporţia persoanelor cu studii superioare şi de nivel secundar se ridică la un nivel de 88 %, superioară mediei pe ţară. Nivelul de instruire al populaţiei tinere este mult mai ridicat în comparaţie cu populaţia vârstnică. Aproape 90% din tinerii de 20÷29 ani au absolvit o instituţie de învăţământ superior.
NIVELUL DE INSTRUIRE AL POPULAŢIEI ÎN ORAŞUL MOTRU
7%
23%
14%
34%
22%
Înv . superior şi post licial
Înv . licial
Şcoli prof esionale
Înv . primar
Înv . gimnazial
Doar o majorare substanţială a investiţiilor interne şi externe ar putea garanta
pe viitor restabilirea factorilor de bază ai creşterii economice, prin înnoirea cardinală a fondurilor fixe şi implementarea tehnologiilor avansate, deschiderea masivă a noilor locuri
149
de muncă, revitalizarea ştiinţei, tehnologiei şi inovaţiei, ameliorarea calităţii potenţialului uman, prin creşterea nivelului educaţiei şi învăţământului, contribuind, astfel, la menţinerea şi accelerarea ritmului de creştere economică şi realizarea unui salt al productivităţii muncii.
Luând în considerare posibilităţile reduse de atragere a investiţiilor interne şi de faptul că cele externe, în comparaţie cu alte localităţi, au constituit sume neînsemnate, o prioritate indiscutabilă în activitatea investiţională îi revine atragerii investiţiilor străine directe (ISD). La acest parametru Municipiul Motru este cu mult în urma municipiilor mari ale României.
Influxul de ISD este determinat, în mare măsură, de adoptarea unei legislaţii noi locale, care prevede înlesniri substanţiale pentru investitori, îndeosebi dacă aceştia creează noi locuri de muncă şi facilitează implementarea tehnologiilor avansate, metodelor contemporane de management. Cu toate acestea investitorii străini vor fi trataţi în mod egal cu cei autohtoni în ceea ce priveşte acordarea facilităţilor şi avantajelor pentru atragerea investiţiilor.
9.1. OBIECTIVE STRATEGICE
Investiţiile constituie unul din factorii eficienţi, care permit municipiului nostru să
înfrunte provocările tranziţiei la economia de piaţă, democraţie şi societatea informaţională (postindustrială) în condiţiile globalizării şi dezvoltării durabile a comunităţii naţionale şi mondiale. Concurenţa dură pe piaţă impune următoarele obiective primordiale ale activităţilor investiţionale: Obiectiv fundamental:
dezvoltarea economică durabilă a Municipiului Motru prin asigurarea unor ritmuri înalte de creştere a investiţiilor, inclusiv a influxului de investiţii străine directe, ţinând cont concomitent de posibilitatea de a atinge pe această cale a unui nivel mai înalt al calităţii vieţii populaţiei şi a unui grad sporit de ocupare în câmpul muncii.
Obiective principale:
creşterea investiţiilor în scopul asigurării noilor locuri de muncă.
creşterea investiţiilor destinate inovării tehnologice, cercetării ştiinţifice şi educaţiei, diseminării cunoştinţelor manageriale şi organizaţionale, care vor ameliora mediul de afaceri al economiei motrene şi vor spori competitivitatea ei;
creşterea investiţiilor cu susţinere în dezvoltarea lor social-economică;
extinderea investiţiilor menite pentru protecţia mediului ambiant, pentru ameliorarea utilizării resurselor naturale şi pentru reducerea presiunii asupra mediului, cauzate de activităţile mineritului;
orientarea factorilor de producere din Municipiul Motru spre atragerea a potenţialului productiv din exterior şi producerea în Municipiul Motru a bunurilor destinate pieţelor externe;
consolidarea eforturilor tuturor instituţiilor implicate în procesul investiţional.
150
9.2. EVALUAREA SITUAŢIEI ACTUALE
Dinamica şi structura investiţiilor
Situaţia generală
Investiţiile sunt un element-cheie în dezvoltarea economică a oricărei localităţi. Politica economică a României pe termen mediu şi lung va fi orientată spre creşterea investiţiilor şi menţinerea acestora la un nivel înalt, deoarece investiţiile determină capacităţile de producţie a ţării în viitor şi potenţialul ei de creştere economică.
Privitor la restructurarea industriei din municipiul Motru, principalii factori de restructurare a capacităţilor de producţie şi optimizarea tehnologică au constat în:
– eficientizare economică; – corelaţie între investiţii şi exploatarea rezervelor; – diminuarea costurilor de producţie; – modernizare tehnologică; – reorientare şi restructurare a forţei de muncă ca efect al diminuării activităţilor
economice. Activitatea minieră s-a dezvoltat în regiune în două etape: anul 1960 – prin
deschiderea câmpurilor miniere din zonă şi anii 1980÷2012 prin dezvoltarea câmpurilor anterioare şi deschiderea de noi câmpuri.
Restructurarea industriei miniere a început prin disponibilizarea de personal conform Ordonanţelor nr. 22/1997 şi nr. 9/1998, efectul restructurării având un maxim în exploatările din subteran.
Capacitatea de absorbţie în agricultura zonală este limitată, întreprinderile mici şi mijlocii nu sunt suficient de dezvoltate, astfel că în perspectivă se caută noi modalităţi pentru susţinerea alternativelor de dezvoltare socio-economică.
Investiţiile străine
Investiţiile străine directe în Municipiul Motru au înregistrat un nivel scăzut în perioada ultimilor 23 ani. Volumul total al investiţiilor în economia locală a fost direcţionat în sectorul industrial (fabrici de pâine, fabrică de tricotaje), ţinând cont de specificul local. Atragerea investiţiilor străine pe viitor va fi considerată drept remediu cu efect imediat pentru revitalizarea economiei locale atât timp cât nu vor începe să funcţioneze satisfăcător propriile mecanisme de piaţă. Fără investiţii străine este imposibilă menţinerea şi amplificarea tendinţei de creştere economică care s-a conturat în ultimii ani.
Nivelului jos al veniturilor populaţiei şi dimensiunilor reduse ale profiturilor provenite din activităţile de afaceri investiţiile străine directe sunt unica cale de a genera o creştere economică.
Principalele beneficii ale investiţiilor străine directe sunt următoarele:
creşterea accelerată a exporturilor şi accesibilitatea la pieţele străine,
contribuirea la soluţionarea problemelor şomajului. În cazul investiţiilor "greenfeld" - proiecte investiţionale noi - se creează noi locuri de muncă prin angajarea forţei de muncă locale;
151
creşterea veniturilor populaţiei. Ca regulă, în companiile cu participarea capitalului străin, venitul lucrătorilor este substanţial mai mare decât a celor din întreprinderile autohtone;
practicarea unui management performant, contribuind la răspândirea acestuia printre întreprinderile autohtone;
accelerarea proceselor de modernizare a economiei. Introducerea noilor tehnologii şi know-how, implementarea noilor tehnici de marketing;
intensificarea substanţială a procesului de privatizare. Programele ce ţin de privatizare transmit investitorilor existenţi şi potenţiali un semnal puternic despre dorinţa autorităţilor locale de a susţine reformele economice şi sectorul privat şi de a crea un climat adecvat pentru investiţiile străine;
apariţia efectului de multiplicare al investiţiilor, manifestat prin atragerea partenerilor din străinătate;
stimularea competiţiei şi a concurenţei, inclusiv în domeniul implementării tehnologiilor avansate.
Oportunităţi şi probleme
Dimensiunile investiţiilor depind de capacitatea municipiului nostru, pe de o parte, de a spori şi a utiliza în maximă măsură avantajele sale şi oportunităţile de care poate beneficia, iar pe de altă parte, de a-şi compensa dezavantajele şi a reduce riscurile, pe care şi le-ar asuma potenţialii investitori.
În acest sens pentru Municipiul Motru, în calitatea lui de areal pentru investiţii, este important a identifica avantajele, dezavantajele, oportunităţile şi riscurile legate de o posibilă investiţie. Avantaje:
amplasarea geografică favorabilă.
gradul înalt de educaţie a generaţiei tinere (numărul studenţilor în universităţi în ultimii10 ani a crescut cu 80%);
calitatea excepţională a solurilor cu înaltă productivitate naturală, care determină componenţe chimice şi calităţi gustative excepţionale ale plantelor agricole (îndeosebi, a fructelor, legumelor, poamei, plantelor medicinale şi etero-oleaginoase) şi oportunităţi sporite de a produce producţie ecologic pură;
deprinderi industriale - personalul care activa în sfera industrială, precum şi unele capacităţi tehnico-materiale, cel puţin încăperile, în cazul unor investiţii adecvate, pot fi întorşi în circuitul industrial;
situaţie macroeconomică relativ stabilă şi favorabilă;
existenţa forţei de muncă calificate cu costuri mult mai joase decât în ţările membre ale Uniunii Europene;
existenţa multor spaţii de producţie care staţionează, precum şi terenuri aferente;
Motru este zonă defavorizată, în care legislaţia prevede facilităţi substanţiale, inclusiv de ordin fiscal;
Municipiul Motru asigură infrastructură adecvată desfăşurării de activităţi economice.
Dezavantajele:
152
necesitatea acută în modernizarea economiei locale (o mare parte din sectoarele economiei posedă fonduri de un înalt nivel de uzură fizică şi morală, de tehnologii învechite);
serviciile prestate de sistemul hotelier sunt la un nivel jos. În Municipiul Motru există un singur hotel-restaurant ”Intim”, cu o capacitate de cazare de 32 de locuri, categoria 3 stele, cu o sală de mese şi o bucătărie.
practic lipseşte infrastructura de turism intern şi de agrement. Funcţionează doar localurile de noapte;
nivelul jos de inovare în economie şi modalităţi depăşite de organizare şi management;
insuficienţa predispunerilor şi a deprinderilor agenţilor economici pentru stabilirea relaţiilor de parteneriat cu companiile străine;
dimensiunile reduse ale pieţei interne din cauza veniturilor joase ale populaţiei.
9.3. OPORTUNITĂŢI DE AFACERI
În zona Motru, cea mai importantă materie primă locală este cărbunele lignit, a cărui rezervă exploatabilă se estimează a se valorifica pe o durată de cel puţin 40 de ani.
Odată cu găsirea resurselor financiare pentru redarea terenurilor afectate de lucrările miniere în circuitul agricol, se poate relansa agricultura cu toate ramurile sale: creşterea păsărilor şi animalelor, cultivarea viţei-de-vie, a pomilor fructiferi, a cerealelor, a legumelor şi a zarzavaturilor. Acest lucru creează oportunitatea dezvoltării industriei de prelucrare a cărnii şi laptelui, a sucurilor naturale din fructe inclusiv de pădure, conserve şi alte produse alimentare.
De asemenea, prin exploatarea şi prelucrarea balastului din albia râului Motru se pot produce în zonă materiale de construcţii (cărămidă, ţiglă, produse de balastieră - nisip şi alte sorturi, betoane, mortare).
Cele peste 750 ha de pădure (fag, stejar, salcâm) din zona municipiului Motru, pot pune bazele dezvoltării industriei lemnului, a prelucrării acestuia.
În Motru, pe lângă terenurile proprietate privată, există şi terenuri şi spaţii de producţie ce pot fi preluate de investitorii privaţi.
Propunere de realizare a unei CENTRALE TERMOELECTRICE în Municipiul Motru
Preocupările urbei motrene au culminat în anul 2005 cu demersurile efectuate la toţi factorii decizionali ai României şi Uniunii Europene: Preşedintele României, Guvernul României, Parlamentul României, Camera Deputaţilor şi Consiliul Europei, demersuri privind construirea unei centrale termoelectrice la Motru şi apelul de a direcţiona investitori în zonă prin instrumentele specifice ale mecanismelor statului român şi european. INVESTIŢIE CENTRALĂ TERMOELECTRICĂ PRIVATĂ în Zona Motru – Zonă specifică minieră de extracţie a cărbunelui lignit
Centrala termoelectrică ar urma a se construi în municipiul Motru, jud. Gorj, România.
153
Producţia de energie electrică obţinută de centrală va acoperi 2% din necesarul actual al economiei, însă cum România a fost inclusă în piaţa zonală de energie, nu este exclus ca cea mai mare parte a producţiei să fie exportată.
Centrala termoelectrică nouă ar produce curent electric şi energie termică la costuri cu 20-25% mai mici decât cele cu care lucrează centralele deja existente.
Se propune Parteneriat public-privat între Companii străine de preferat europene şi România prin:
Alocări de fonduri de investiţie în centrală termoelectrică privată în întregime de partenerii străini;
Mediere şi negociere prin Guvernul României; Terenul aferent investiţiei: Consiliul Local Motru.
Centrala de producere a energiei electrice şi termice va fi construită de la zero, operată în parteneriat de Consiliul Local Motru care are terenul şi investitorii privaţi - companiile care ar accesa la derularea investiţiei.
Investiţia în sine nu va fi garantată de stat şi nici recuperarea banilor prin asumarea unor obligaţii de cumpărare a energiei, pe baza unor contracte pe termen lung. JUSTIFICAREA INVESTIŢIEI 1. EXISTENŢA SUBSTANŢEI MINERALE UTILE PENTRU FUNCŢIONAREA
CENTRALEI TERMOELECTRICE DE LA MOTRU, astfel: a) În zona Motru există rezerve de cărbune lignit în cantitate de peste 280
milioane tone; b) La capacitatea actuală a Exploatărilor Miniere de Cariere se asigură o
producţie medie de 5 milioane t/an cărbune lignit; c) Raportând rezervele la producţia medie pe an rezultă o perioadă de exploatare
de 50 ani. 2. ELIMINAREA COSTURILOR DE TRANSPORT AL CĂRBUNELUI, contribuind la
scăderea preţului de producere a energiei electrice cu cca. 20%: 3. ALIMENTAREA CU AGENT TERMIC ŞI APĂ CALDĂ MENAJERĂ A MUNICIPIULUI
MOTRU;. 4. ALTERNATIVĂ ECONOMICĂ PENTRU ZONA DEFAVORIZATĂ MINIERĂ MOTRU:
a) Ofertă de lucru pentru cca. 300 salariaţi; b) Creşterea bugetului local; c) Cost redus al energiei electrice şi termice; d) Eliminarea stocurilor de cărbune din exploatările miniere şi menţinerea puterii
calorifice a lignitului extras; e) Dezvoltarea industriei locale.
5. ASIGURAREA PROTECŢIEI MEDIULUI: a) noua centrală termoelectrică va respecta normele privind emisiile poluante (HG
nr. 541/2003), în conformitate cu standardele internaţionale şi UE (Directiva 2001/80/EC).
b) Prin eliminarea stocurilor mari de cărbune lignit se elimină poluarea directă cu praf de cărbune şi gazele emanate.
6. RENTABILITATEA INVESTIŢIEI a) Producerea energiei electrice şi a energiei termice cu un cost de producţie de
20 – 25% mai mic faţă de o centrală termoelectrică existentă la care se adaugă un procent de 20% prin diminuarea transportului substanţei minerale utile, realizând un preţ de producţie al energiei electrice în procent total de 40% mai mic.
b) Putere calorifică ridicată a cărbunelui lignit care nu-şi va pierde caracteristicile prin contact direct cu atmosfera pe durate foarte mari.
154
c) Odată cu liberalizarea pieţei energetice investitorul va cuceri piaţa energetică prin oferta ce o va putea face consumatorilor.
d) Existenţa forţei de muncă calificată şi ieftină în domeniul energetic în zonă, rezultată prin disponibilizările efectuate în minerit.
e) Condiţiilor sociale şi infrastructura asigurată pentru desfăşurarea optimă a activităţii economice.
f) Condiţii propice de mediu prin aşezarea în apropierea paralelei de 45º care trece prin Tg-Jiu, clima temperat-continentală, variaţii mici de temperatură, vânturi cu intensitate redusă, etc.
Propunere de creare a unui PARC INDUSTRIAL în Municipiul Motru
Propunerea de a crea un parc industrial la standarde, integrat în politicile economico-financiare ale Uniuni Europene, în concordanţă cu tradiţia meşteşugărească şi Strategia de dezvoltare economică şi socială a municipiului Motru şi a judeţului Gorj. Domeniile de activitate
Operaţii de mecanică generală Fabricarea articolelor de papetărie Lucrări de instalaţii electrice Producţie de mobilier Fabricarea produselor din lemn stratificat Comerţ cu ridicata al produselor din piele şi încălţăminte Construcţii metalice şi părţi componente Fabricarea de produse abrazive Consultanţă în domeniul echipamentelor de calcul Producţie obiecte fibră de sticlă Fabricarea de articole de îmbrăcăminte Producţie piese şi accesorii pentru autovehicule
Elemente ale strategiei de dezvoltare
Elaborarea şi aplicarea strategiilor de dezvoltare ale parcului industrial va ţine cont de necesităţile investitorilor din parc, de strategia de dezvoltare a Judeţului Gorj si de Strategia Naţională de dezvoltare.
Principalele direcţii vizate: - reconversia forţei de muncă - implementarea sistemelor de calitate - protecţia mediului - dezvoltarea activităţii de cercetare ştiinţifică. Elaborarea şi aplicarea strategiilor de dezvoltare ale parcului industrial va ţine cont de necesităţile investitorilor din parc, de strategia de dezvoltare a Judeţului Gorj si de Strategia Naţională de dezvoltare.
155
Propuneri concrete de locaţii privind parcul industrial Ţ
ara
Lo
calizare
Descriere Proiect Domeniu Utilităţi Acces transport (distanţe în Km)
Costuri estimate/M
2
Persoană de contact
RO
MÂ
NIA
MU
NIC
IPIU
L M
OT
RU
Parc industrial:
Se va crea un parc industrial pe fosta platformă industrială la sud de municipiu, în zona de depozite, staţie de încărcare, zona afectată de alte clădiri fără destinaţie şi zone neocupate.
Operaţii de mecanică generală
Fabricarea articolelor de papetărie
Lucrări de instalaţii electrice
Producţie de mobilier
Fabricarea produselor din lemn stratificat
Comerţ cu ridicata al produselor din piele şi încălţăminte
Construcţii metalice şi părţi componente
Fabricarea de produse abrazive
Consultanţă în domeniul echipamentelor de calcul
Producţie obiecte fibră de sticlă
Fabricarea de articole de îmbrăcăminte
Producţie piese şi accesorii pentru autovehicule
AP
Ă
EL
EC
TR
ICIT
AT
E
GA
Z
CA
NA
LIZ
AR
E
TE
LE
CO
MU
NIC
A Ţ
II
CA
LE
FE
RA
TĂ
IN
TE
RN
Ă
DR
UM
EU
RO
PE
AN
DR
UM
NA
ŢIO
NA
L
AE
RO
PO
RT
ST
AT
IE D
E C
AL
E F
ER
AT
Ă
PO
RT
ŞO
SE
LE
PR
EŢ
DE
CO
NC
ES
IUN
E
PR
EŢ
DE
VÂ
NZ
AR
E
PRIMAR ING. DORIN HANU
DA
DA
DA
DA
DA
DA
NU
DA
NU
DA
NU
DA
VA
RIA
BIL
CF
. L
G. Ş
I H
CL
10 E
UR
O/M
2
156
Analiza costurilor operaţionale pentru investiţii în municipiul Motru
Costuri operative €
Apa Preţ populaţie Preţ rest consumatori
0,24 0,35
Electricitatea 13,65
Gaze 17,91
Canalizare 0,75
Telecomunicaţii 11,7
Preţ/mp teren 10 12
Preţ /mp construcţie pentru clădiri industriale
12 14
Analiza costurilor cu forţa de muncă şi disponibilitatea resurselor umane din municipiul Motru
Rata şomajului 2012 4,11%
Şomajul pe domenii de activitate *
Domenii/specialităţi de pregătire a personalului
Agricultura
Industrie
Construcţii
Servicii
Situaţia absolvenţilor pe anul trecut
Colegiul Tehnic Motru – peste 300
Colegiul Naţional „George Coşbuc” Motru - 170
Situaţia absolvenţilor pe următorii 4 ani
Colegiul Tehnic Motru – 280
Colegiul Naţional „George Coşbuc” Motru -160
Salariul mediu (RON) Brut Net
1400 950
Salariul mediu pe domenii de activitate
Agricultura – 830
Industrie + Construcţii – 1573
Servicii – 870
Agricultura – 660
Industrie + Construcţii – 1180
Servicii – 660
9.4 DOMENII DE INTERES PENTRU INVESTITORI
ÎN INDUSTRIE:
Întreprinderi mici şi mijlocii: o Service curăţătorie, vopsitorie, spălătorie; o Service aparate uz casnic (ceasornicărie, bobinări, frigotehnie, etc.); o Service instalaţii hidraulice, sanitare; o Ateliere specializate pentru prelucrarea lânii şi pieilor; o Centru de colectare a produselor reciclabile (sticlă, produse textile, mase
plastice, celuloză); o Staţii de concasare şi sortare a balastului de pe Lunca Motrului; o Staţii de betoane şi prepararea materialelor de construcţii; o Centru de informare şi consultanţă în proiectarea construcţiilor civile; o Mass-media (înfiinţarea de posturi de radio şi televiziune).
157
Întreprinderi mari o Fabrică de prelucrare a laptelui; o Fabrică de ţiglă şi cărămidă; o Întreprindere de prelucrare a lemnului; o Fabrică de conserve; o Fabrică de dulciuri (având ca materie primă mierea de albine); o Microhidrocentrală în amonte pe râul Motru; o Fabrică de mase plastice şi produce chimice; o Fabrică de sticlărie (cu materiale din localitatea Ohaba); o Fabrică de paste făinoase; o Fabrică de bere şi spirt; o Fabrică de jucării; o Fabrică de oţet prin distilarea vinului; o Fabrică de lacuri şi vopsele; o Trust de construcţii.
ÎN AGRICULTURĂ:
Amenajarea fostelor galerii de mină pentru cultivarea ciupercilor;
Centru de colectare şi distribuire a ciupercilor de pădure;
Centru de colectare şi distribuire a fructelor de pădure şi rezultate din pomicultura locală;
Ferme pentru creşterea animalelor (ovine, taurine, porcine) şi a păsărilor;
Centru de asistenţă tehnică de specialitate pentru agricultură;
Puncte specializate privind însămânţările artificiale şi naturale a animalelor;
Organizarea de asociaţii legumicole prin înfiinţarea de sere;
Înfiinţarea de exploataţii agricole mixte;
Colectarea plantelor medicinale;
Podgorie viticolă;
Cultivarea plantelor medicinale pe terenurile afectate de lucrări miniere (în vederea redării în circuit).
ÎN TURISM: o Hotel turistic; o Ateliere de confecţionare a produselor de artizanat (împletituri de răchită,
olărit, confecţionarea instrumentelor populare, costume şi covoare).
9.5 FACILITĂŢI LOCALE PENTRU INVESTITORI
Facilităţi fiscale;
Scutiri de impozite,
Forţă de muncă calificată,
Stimulente pentru angajatori,
Cadru social favorabil;
Facilităţi ale zonelor defavorizate;
Sprijin al autorităţilor pentru deschideri de obiective economice,
Clima favorabilă,
Nivel ridicat al pregătirii forţei de muncă,
Cadru legislativ local favorabil Riscurile:
158
starea de confuzie în întreprinderile privatizate contra bonuri patrimoniale şi incapacitatea lor de a stabili relaţii de parteneriat cu companiile străine;
concurenţa puternică în continuă creştere pe piaţă.
9.6. ACŢIUNI NECESARE PENTRU CREŞTEREA INVESTIŢIILOR
Creşterea investiţiilor în municipiul Motru va fi asigurată prin:
crearea unui mediu favorabil pentru activităţile de afaceri;
stabilirea priorităţilor în acţiunile de promovare a investiţiilor;
creşterea influxului de ISD.
Crearea unui mediu favorabil pentru activităţile de afaceri
Crearea mediului respectiv va fi realizată prin:
asigurarea cadrului legislativ;
adaptarea infrastructurilor de transport şi telecomunicaţii la necesităţile economiei moderne;
crearea unui sistem de facilităţi pentru investitori.
Stabilirea priorităţilor în activităţile investiţionale
Drept prioritare vor fi considerate activităţile investiţionale îndreptate spre:
crearea noilor locuri de muncă;
elaborarea, implementarea şi dezvoltarea tehnologiilor avansate, inclusiv celor informaţionale, inovaţiilor, "know-how"- urilor;
creşterea influxurilor investiţionale în zonele de activitate care necesită suport pentru dezvoltare;
creşterea investiţiilor direcţionate la protecţia şi ameliorarea mediului ambiant, precum şi la reducerea impactului ecologic negativ cauzat de activităţile economice;
creşterea investiţiilor în domeniile legate de asigurarea condiţiilor de trai de primă necesitate, cum ar fi: apa potabilă şi sistemele de evacuare şi neutralizate a deşeurilor reziduale, inclusiv a apelor uzate, spaţiul locativ, protecţia de calamităţi naturale, ocrotirea sănătăţii.
Intensificarea procesului investiţional
Perfecţionarea sistemului instituţional de suport pentru investitori
restructurarea sistemului şi optimizarea relaţiilor de interacţiune între elementele componente ale lui;
definirea direcţiilor de activitate şi principiilor de funcţionare a sistemului;
organizarea prestării de servicii pentru investitori.
Elaborarea şi implementarea unui Program complex de promovare a imaginii favorabile investiţionale a municipiului Motru
Programul în cauză va urmări următoarele obiective de bază:
promovarea Municipiului Motru drept areal favorabil pentru investiţii;
dezvoltarea reţelelor şi tehnologiilor informaţionale şi a diseminării cunoştinţelor ştiinţifice.
159
9.7. PLANUL DE ACŢIUNI PENTRU REALIZAREA STRATEGIEI INVESTIŢIONALE A MUNICIPIULUI MOTRU PE ANII 2014-2020
Denumirea măsurii Termenul Responsabili
I. DEZVOLTAREA REGIONALĂ:
Intensificarea implementării proiectului de modernizare a infrastructurii de apă/apă uzată în vederea finanţării prin programele Uniunii Europene – ISPA 2002/RO – cu privire la regionalizarea serviciilor de apă.
Intensificarea implementării proiectului de mediu, utilizare şi recondiţionare a deşeurilor menajere.
2008÷2020
2007-2020
Consiliul Judeţean Gorj, Consiliul Judeţean Dolj, Ministerul Integrării Europene şi Delegaţia Comisiei Europene.
Direcţia de Mediu Gorj, Primăria Municipiului Tg-Jiu, Consiliul Judeţean Gorj şi Instituţiile europene.
II. DEZVOLTAREA SECTORIALĂ:
Elaborarea programelor sectoriale de atragere a investitorilor în domeniile industriale şi agricole.
Elaborarea documentaţiilor cu privire la dezvoltarea sectorului energetic de zonă.
Decembrie 2015
Decembrie 2015
Primăria Municipiului Motru.
Primăria Municipiului Motru, SNLO Tg-Jiu prin EMC şi EMS Motru.
III. CONSOLIDAREA IMAGINII MUNICIPIULUI MOTRU:
Perfecţionarea şi actualizarea permanentă a Website-ului www.primariamotru.ro
Elaborarea CD-ului despre Municipiului Motru.
Elaborarea materialelor promoţionale investiţionale despre municipiul Motru.
Editarea pliantelor şi broşurilor investiţionale sectoriale.
Distribuirea literaturii promoţionale prin intermediul ambasadelor cu acordul Guvernului României şi a reprezentanţelor străine aflate în România.
Septembrie 2014
Primăria Municipiului Motru prin Serviciul Integrare Europeană, Resurse Umane, Informatizare
IV. INSTRUIREA PERSONALULUI:
Organizarea pentru antreprenori a cursurilor de instruire în atragerea
2014÷2020
Consiliul Local Motru prin instituţiile abilitate
160
Denumirea măsurii Termenul Responsabili
investiţiilor, elaborarea proiectelor investiţionale.
Instruirea şi ridicarea permanentă a nivelului de calificare a personalului din organele publice locale antrenat în activităţile investiţionale, inclusiv prin vizite în străinătate cu caracter de schimb de experienţă.
2014÷2020
ale Guvernului României.
Consiliul Local Motru prin instituţiile abilitate ale Guvernului României.
V. FORMAREA CADRULUI INVESTIŢIONAL PENTRU SUSŢINEREA INFORMAŢIONALĂ, ORGANIZATORICĂ ŞI METODOLOGICĂ A AGENŢILOR ECONOMICI AUTOHTONI ÎN PROBLEMELE INVESTIŢIONALE:
Consultarea companiilor autohtone în atragerea investiţiilor străine.
Colectarea informaţiei privind posibilele surse de obţinere a investiţiilor.
Cooperarea cu instituţiile statului român în vederea atragerii investiţiilor străine în municipiul Motru.
Desfăşurarea de seminarii pentru a familiariza antrepenorii cu practicile moderne în atragerea investiţiilor străine.
2014÷2020
Primăria Municipiului Motru, Consiliul Local Motru prin instituţiile abilitate ale Guvernului României.
161
10. PRINCIPALELE OBIECTIVE PRIORITARE ALE
ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE DIN MUNICIPIUL
MOTRU
10.1. OBIECTIVE PRIORITARE PENTRU ANUL 2013
Se vor continua efectuarea demersurile pentru introducerea trenului pe ruta Strehaia-
Motru;
Se va începe construirea unui bloc ANL în municipiul Motru;
Se va finaliza proiectul ,,Modernizare reţele stradale zona Aleea Muncii - bl.B1G-
B2G- J2- J5(Zona H-uri)’;
Se va finaliza proiectul ,,Modernizare reţele stradale zona L-uri+M-uri, jud. Gorj’’,
Se va finaliza proiectul ,,Sistem de supraveghere video în municipiul Motru’’;
Se va finaliza proiectul ,,Modernizare reţele stradale zona T-uri’’;
Se va finaliza proiectul “Amenajare zona agrement (ştrand) str. Mărului mun. Motru”;
Se va finaliza investiţia „Reabilitare alimentare cu apă potabilă şi reţea de distribuţie
sate aparţinătoare, municipiul Motru”;
Se va finaliza reabilitarea sistemului de producere, transport şi distribuţie al apei
potabile şi a sistemului de canalizare proiect - „Extinderea şi Reabilitarea Sistemelor
de Apă şi Apă Uzată în Judeţul Gorj”;
Se va finaliza proiectul „Amenajare (realizare) si dotare cu mobilier urban parc
Minerul”;
Se va finaliza investiţia „Modernizare drum Leurda”;
Se va finaliza investiţia „Reabilitare sediu CL Motru şi Primăria Motru”;
Se va realiza Planul Strategic de Dezvoltare al Municipiului Motru pe perioada 2014 –
2020;
Se va realiza Studiului de Fezabilitate pentru proiectul “Instalarea unui grup nou de
100 MW în municipiul Motru”
Se vor demara lucrări de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe;
Se va dota cu utilaje SC Direcţia Publică Motru;
Se va sistematiza pe verticală-extindere cimitir Biserica Ploştina;
Se va construi adăpost pentru câini
Se va realiza închidere şi post-închidere a depozitului de deşeuri din Ploştina;
Se va moderniza Centrala Termică Motru;
Se va realiza achiziţie de terenuri: Str. Motrului, Str. Molidului Teren cimitir, Centura
DN 65-DJ671B;
Se va achiziţiona şi monta „Monumentul Minerului”;
Se va moderniza B-dul Gării – Strada Primăverii – arteră legătură (B-dul Gării- Strada
Primăverii-Parcare M6) – Strada Motrului (B-dul Gării – Str. Kuzneţov”;
Se va moderniza Strada Magnolilor – Aleea Vişinului - Strada Macului;
Realizarea de studii de fezabilitate şi proiecte tehnice pentru obiective de
investiţii:”Muzeul Mineritului”, “Sistematizare pe verticala ext. cimitir”, “Desfiinţare
cămin (bloc) Horăşti”, “Reabilitare termica blocuri”, „Adăpost câini”, „Desfiinţare
Piaţa nr. 3”, „Foraje de adâncime”, „Contorizare individuală a apei potabile în
municipiul Motru”, „Modernizare reţele termice primărie, punctelor termice, reţelelor
de termoficare şi contorizare a agentului termic”, „Conformare depozit zgură şi cenuşă
în vederea depunerii cenuşii, instalaţie, obţinere şi transport cenuşă sau şlam
162
dens”,”Instalaţie de desprăfuire şi desulfurare gaze arse”, „Modernizare B-dul Gării –
Strada Primăverii – arteră legătură (B-dul Gării- Strada Primăverii-Parcare M6) –
Strada Motrului (B-dul Gării – Str. Kuzneţov”, „ Modernizare Str. Lacului-Str.
Prelungire Str. Teilor-Str. Dafinului-Str. Motrului, respectiv legătura Str. Stejarului-
Str. Calea Severinului”, „Modernizare Str. Liceului-Str. Căminelor-Str. Prelungire
Parcului (str. Molidului-Str. Margaretei-Aleea Liceului Şcoala Gen. Nr. 2”, Drumuri
săteşti Ploştina”;
Se vor realiza reparaţii alei şi trotuare în Piaţa Centrală;
Continuare modernizarea iluminatului public în municipiului Motru;
Se vor realiza reparaţii la fântâni şi troiţe la satele aparţinătoare municipiului Motru;
Se vor realiza reparaţii şi dotări cu mobilier urban;
Se va achiziţiona material săditor şi se vor amenaja spaţiile verzi de pe raza
municipiului Motru;
Se vor realiza reparaţii la biserici, monumente istorice;
Continuare modernizare drumuri săteşti şi comunale din municipiul Motru;
Atragerea de investitori strategici în zonă, pentru diminuarea şomajului şi crearea de
noi locuri de munca.
10.2. OBIECTIVE PRIORITARE PENTRU MANDATUL 2012- 2016
1. Finalizarea lucrărilor în derulare contractate pe fonduri externe nerambursabile:
Modernizare rețele stradale zona T-uri;
Modernizare rețele stradale zona L-uri + M-uri;
Modernizare rețele stradale zona Aleea Muncii – Bl.B1G-B2G, J2, J5 (zona H-
uri);
Amenajare zonă de agrement “ȘTRAND” în Municipiul Motru
Sistem de supraveghere video în Municipiul Motru;
2. Amenajare și dotare cu mobilier urban Parc Minerul (zona T-uri);
3. Extinderea și reabilitarea sistemului de captare și distribuție a apei potabile în Mun.
Motru și satele aparținătoare;
4. Reabilitarea și modernizarea sistemului de canalizare (menajer și pluvial) și a stației
de epurare.
5. Finalizarea lucrărilor în derulare finanţate prin bugetul local:
Modernizare drum Râpa;
Modernizare drum Leurda;
Reabilitare alei şi trotuare în Municipiul Motru – MICRO II.
6. Retehnologizarea S.C. U.A.T.A.A. S.A. MOTRU sau construirea unei centrale
termoelectrice de 100 MW prin realizarea unui parteneriat public-privat, cu efect în
scăderea prețului de producție al gigacaloriei reducerea costurilor cu iluminatul public
și crearea de noi locuri de muncă .
7. Modernizarea rețelelor stradale nereabilitate din Municipiul Motru prin finanțare din
bugetul local și pe fonduri externe nerambursabile.
8. Asfaltarea drumurilor comunale, sătești și a ulițelor din satele aparținătoare
Municipiului Motru.
9. Construirea de locuințe pentru tineri prin A.N.L..
10. Implementarea și execuția pe fonduri externe nerambursabile a proiectului
“Reabilitare Cămin Social – Centru de Asistență pentru persoane aflate în dificultate”.
11. Continuarea programului de execuție a acoperișurilor la blocurile din Municipiul
Motru.
163
12. Realizarea de termoizolații exterioare la blocurile din Municipiul Motru prin accesarea
de fonduri externe, guvernamentale, buget local și contribuția proprietarilor,
beneficiarii acestor lucrări.
13. Construirea a două noi grădinițe prin fonduri guvernamentale și reabilitarea
Grădinițelor, școlilor și colegiilor existente din orașul Motru și satele aparținătoare.
14. Reabilitarea unor secții din cadrul Spitalului Municipal Motru, dotarea cu aparatură
performantă și atragerea de medici specialiști.
15. Construirea unei biserici ortodoxe între satele Leurda și Însurăței.
16. Construirea a două capele, în satul Râpa și la biserica ortodox “Sf. Dimitrie cel Nou”
din satul Ploștina.
17. Construirea unui adăpost pentru câinii fără stăpân și înființarea unui serviciu
specializat pentru gestionare și administrare.
18. Amenajarea de spații verzi prin execuția parcurilor de cartier, dotate cu mobilier și
complexe de joacă pentru copii.
10.3. OBIECTIVE PRIORITARE PENTRU PERIOADA 2013-2020
1. Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si apa uzata in judeţul Gorj
2. Sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Gorj"
3. Reabilitare alimentare cu apa potabila şi retea distribuţie sate aparţinătoare
municipiului Motru
4. Construire drum centura DN 67-Gara Motru- DJ 671B
5. Reabilitare cămin social (80 camere) C3 – centru de asistenta pentru persoane aflate in
dificultate
6. Sistem informatic integrat pentru asigurarea transparentei acţiunilor CL si
eficientizarea relaţiilor cu cetăţenii
7. Reabilitare Reabilitare Colegiul Tehnic Motru
8. Modernizare şi extindere Colegiul Naţional „George Coşbuc” Motru
9. Reabilitarea sistemului de termoficare în municipiul Motru în vederea conformării cu
standardele de mediu privind emisiile în atmosferă şi pentru creşterea eficienţei
energetice în alimentarea cu căldură urbană
10. Reabilitarea Iluminatului Public şi Execuţie Parc fotovoltaic mun. Motru, judeţul Gorj
11. Reabilitare termică a blocurilor din Municipiul Motru
12. “Amenajare turistică zona Zăvoi, mun. Motru , jud. Gorj”
13. Realizare „ Parcul Copiilor” – mun. Motru
14. Completarea sistemului clasic de producere a apei calde menajere cu sisteme care
utilizează energia solară la Spitalul Motru
15. Realizare Muzeul Mineritului, Municipiul Motru
16. Modernizare reţele stradale zona „N-uri”
17. Modernizare reţele stradale zona „Micro 2”
18. Modernizare reţele stradale zona „Cartierul Ştiucani”
19. Modernizare reţele stradale zona „Căminelor”
20. Modernizare reţele stradale zona „Lidl”
21. Realizare reţele distribuţie gaze la satele aparţinătoare municipiului Motru
22. Sală Polivalentă
164
11. POLITICA DE GESTIONARE ŞI IDENTIFICARE A
RESURSELOR FINANCIARE
11.1. SURSE DE FINANŢARE DIN FONDURI EUROPENE
Programul Operational Regional – POR
o AXA PRIORITARA 1 - Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - potentiali poli de
crestere
1.1. Planuri integrate de dezvoltare urbana implementate prin proiecte din
urmatoarele domenii:
A. Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane,
inclusiv transportul urban
B. Dezvoltarea durabila a mediului de afaceri
C. Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuintelor sociale si
imbunatatirea serviciilor sociale
1.2. Sprijinirea investitiilor in eficienta energetica a blocurilor de locuinte
o AXA PRIORITARA 2 - Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale
2.1 Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane
– inclusiv constructia/reabilitarea soselelor de centura
o AXA PRIORITARA 3 - Imbunatatirea infrastructurii sociale
3.1 Reabilitarea /modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de
sanatate
3.2 Reabilitarea /modernizarea / dezvoltarea si echiparea infrastructurii
serviciilor sociale
3.3 Imbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru
interventii in situatii de urgenta
3.4 Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea si echiparea infrastructurii
preuniversitare, universitare si a infrastructurii pentru formare
profesionala continua
o AXA PRIORITARA 4 - Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local
4.1 Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor de
importanta regionala si locala
4.2 Reabilitarea siturilor industriale poluate si neutilizate si pregatirea
pentru noi activitati
4.3 Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor
o AXA PRIORITARA 5 - Dezvoltarea durabila si promovarea turismului
5.1 Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural, precum si
crearea/modernizarea infrastructurilor conexe
5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru
valorificarea durabila a resurselor naturale si pentru cresterea calitatii
serviciilor turistice
5.3 Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare in
scopul cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica
o AXA PRIORITARA 6 - Asistenta tehnica
6.1 Sprijinirea activitatilor pentru implementarea, managementul si
evaluarea POR
165
6.2 Sprijinirea activitatilor de publicitate si informare privind POR
Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice - POS
CCE
o AXA PRIORITARA 1 – Un sistem inovativ si eco-eficient de productie
1.1. Investitii productive si pregatirea pentru concurenta pe piata a
intreprinderilor, in special IMM-uri;
1.2. Accesul IMM-urilor la finantare (prin initiativa JEREMIE)
1.3. Dezvoltarea unui antreprenoriat sustenabil
o AXA PRIORITARA 2 – Cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare pentru
competitivitate
2.1 CD in parteneriat intre universitati/ institute de cercetare-dezvoltare si
intreprinderi, in vederea obtinerii de rezultate aplicabile in economie ;
2.2 Investitii pentru infrastructura de CDI
2.3 Accesul intreprinderilor la activitati de CDI (in special IMM-urile).
o AXA PRIORITARA 3 – Tehnologia informatiei si comunicatiilor pentru sectoarele
privat si public
3.1. Sustinerea utilizarii tehnologiei informatiei
3.2. Dezvoltarea si eficientizarea serviciilor publice electronice
3.3. Dezvoltarea e-economiei
o AXA PRIORITARA 4 – Cresterea eficientei energetice si a sigurantei in
aprovizionare, in contextul combaterii schimbarilor climatice
4.1. Energie eficienta si durabila (imbunatatirea eficientei energetice si a
sustenabilitatii sistemului energetic);
4.2. Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea
energiei verzi;
4.3. Diversificarea retelelor de interconectare in scopul cresterii sigurantei
in aprovizionarea cu energie.
o AXA PRIORITARA 5 – Asistenta Tehnica
5.1 Sprijin pentru managementul, implementarea, monitorizarea si
controlul POS CCE;
5.2 Sprijin pentru comunicare, evaluare si dezvoltare TI.
Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – POSDRU
o AXA PRIORITARA 1 Educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii
economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere
1.1 Acces la educatie si formare profesionala initiala de calitate
1.2 Calitate in invatamantul superior
1.3 Dezvoltarea resurselor umane din educatie si formare profesionala;
1.4 Calitate in formare profesionala continua
1.5 Programe doctorale si post-doctorale in sprijinul cercetarii
o AXA PRIORITARA 2 Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii
2.1 Tranzitia de la scoala la o viata activa
2.2 Prevenirea si corectarea parasirii timpurii a scolii
2.3 Acces si participare la FPC
o AXA PRIORITARA 3 Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor
3.1 Promovarea culturii antreprenoriale
3.2 Formare si sprijin pentru intreprinderi si angajati pentru promovarea
adaptabilitatii
166
3.3 Dezvoltarea parteneriatului si incurajarea initiativelor pentru parteneri
sociali si societatea civila
o AXA PRIORITARA 4 Modernizarea Serviciului Public de Ocupare
4.1 Intarirea capacitatii Serviciului Public de Ocupare pentru furnizarea
serviciilor de ocupare
4.2 Formarea personalului Serviciului Public de Ocupare
o AXA PRIORITARA 5 Promovarea masurilor active de ocupare
5.1. Dezvoltarea si implementarea masurilor active de ocupare
5.2.Promovarea sustenabilitatii pe termen lung a zonelor rurale in ceea ce
priveste dezvoltarea resurselor umane si ocuparea fortei de munca
o AXA PRIORITARA 6 Promovarea incluziunii sociale
6.1 Dezvoltarea economiei sociale
6.2 Imbunatatirea accesului si participarii grupurilor vulnerabile pe piata
muncii
6.3 Promovarea egalitatii de sanse pe piata muncii
6.4 Initiativele transnationale pentru o piata inclusiva a muncii
o AXA PRIORITARA 7 Asistenta tehnica
7.1 Sprijin pentru implementarea, managementul general si evaluarea POS
DRU
7.2 Sprijin pentru promovarea POS DRU si comunicare
Programul Operational Sectorial de Mediu - POS Mediu
o AXA PRIORITARA 1 - Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata
1.1. Extinderea/modernizarea sistemelorde apa/apa uzata
o AXA PRIORITARA 2 - Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor
si reabilitarea siturilor contaminate istoric
2.1. Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deseurilor si
extinderea infrastructurii de management al deseurilor
2.2. Reabilitarea zonelor poluate istoric
o AXA PRIORITARA 3 - Reducerea poluarii si diminuarea efectelor schimbarilor
climatice prin restructurarea si reabilitarea sistemelor de incalzire urbana pentru
atingerea tintelor de eficienta energetica in localitatile cele mai poluate
3.1. Reabilitarea sistemelor urbane de incalzire in zonele fierbinti (hot-
spot)
o AXA PRIORITARA 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru
protejarea naturii
4.1. Dezvoltarea infrastructurii si a planurilor de management in vederea
protejarii biodiversitatii si Natura 2000
o AXA PRIORITARA 5- Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a
riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc
5.1. Protectia impotriva inundatiilor
5.2. Reducerea eroziunii costiere
o AXA PRIORITARA 6- Asistenta Tehnica
6.1. Sprijin pentru managementul si evaluarea POS
6.2. Sprijin pentru informare si publicitate
Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative
o AXA PRIORITARA 1: Imbunatatiri de structura si proces ale managementului
ciclului de politici publice
1.1 Imbunatatirea procesului de luare a deciziilor
167
1.2 Cresterea responsabilizarii administratiei publice
1.3 Imbunatatirea eficacitatii organizationale
o AXA PRIORITARA 2: Imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor publice,
cu accentul pus pe procesul de descentralizare
2.1 Sprijin pentru procesul de descentralizare sectoriala a serviciilor
2.2 Imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor
o AXA PRIORITARA 3: Asistenta tehnica
3.1 Sprijin pentru implementarea, managementul general, evaluarea PO
DCA si pentru pregatirea viitorului exercitiu de programare
3.2 Sprijin pentru comunicarea si promovarea PO DCA
Programul National pentru Dezvoltare Rurala – PNDR
o AXA 1: Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier
1.1. Masuri menite sa imbunatateasca cunostintele si sa consolideze
potentialul Uman
1.1.1. Formare profesionala (training), informare si difuzare de
cunostinte
1.1.2. Instalarea tinerilor fermieri
1.2. Masuri menite sa restructureze si sa dezvolte capitalul fizic si sa
promoveze Inovatia
1.2.1. Modernizarea exploatatiilor agricole
1.2.2. Imbunatatirea valorii economice a padurii
1.2.3. Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si
forestiere
1.2.5. Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de
dezvoltarea si adaptarea agriculturii si silviculturii
1.4. Masuri de tranzitie pentru Romania
1.4.1. Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta
1.4.2. Infiintarea grupurilor de producatori
1.4.3. Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta pentru
agricultori
o AXA 2: Imbunatatirea mediului si a spatiului rural
AXA 2: Imbunatatirea mediului si a spatiului rural
2.1. Masuri privind utilizarea durabila a terenurilor agricole
2.1.1. Sprijin pentru Zona Montana Defavorizata
2.1.2. Sprijin pentru zone defavorizate – altele decat zona
montana
2.1.4. Plati de Agro-mediu
2.1.5. Plati in favoarea bunastarii animalelor
2.2. Masuri privind utilizarea durabila a terenurilor forestiere
2.2.1. Prima impadurire a terenurilor agricole
o AXA 3: Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale
3.1. Masuri privind diversificarea economiei rurale
3.1.2. Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi
3.1.3. Incurajarea activitatilor turistice
3.2. Masura privind imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale
168
3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de
baza pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a
mostenirii rurale
o AXA 4: Axa LEADER
4.1. Implementarea strategiilor de dezvoltare locala
4.1.1. Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier
4.1.2. Imbunatatirea mediului si spatiului rural
4.1.3. Calitatea vietii si diversificarea economiei rurale
4.2.1. Implementarea proiectelor de cooperare
4.3.1 Functionarea Grupurilor de Actiune Locala, dobandirea de
competente si animarea teritoriului
o 4.3.1.1 Constructie parteneriate public-private
o 4.3.1.2 Functionarea Grupului de Actiune Locala,
dobandirea de competente si animarea teritoriului
11.2. SURSE DE FINANŢARE DIN PROGRAME NAŢIONALE
o Finanţări nerambursabile proiectelor culturale. Administraţia Fondului Cultural
Naţional
o Administratia Fondului pentru Mediu: gestioneaza programe finantate din
fonduri nationale
o Agentia Nationala pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei
(ANPCDEFP) faciliteaza accesul la alternative europene de invatare continua
si activa. ANPCDEFP
o Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru IMM-uri se
ocupa cu gestionarea programelor nationate dedicate IMM-urilor finantate din
bugetul de stat.
o Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica (ANCS) este institutie
publica de specialitate a administratiei publice centrale, aflata in subordinea
Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului , prin care acesta isi
realizeaza atributiile in domeniul cercetarii.
o Autoritatea Nationala pentru Tineret – institutia de specialitate a administratiei
publice centrale, cu personalitate juridica, aflata in directa subordine a
ministrului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. ANST are drept
obiectiv elaborarea si aplicarea strategiei si a programului de guvernare in
domeniile tineretului si sportului.
o Consiliul National al Cercetarii Stiintifice – Sistemul cercetarii, dezvoltarii si
inovarii (CDI) este principalul mecanism generator de cunoastere al societatii
umane.
o Departamentul pentru Relatii Interetnice – autoritate finantatoare care
actioneaza la nivel central si atribuie contracte de finantare in vederea
organizarii si desfasurarii unor programe si proiecte interetnice si de combatere
a intolerantei.
Programe:
Programul naţional de dezvoltare locală coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Administraţiei Publice
a) Subprogramul “Modernizarea satului românesc”;
b) Subprogramul “Regenerarea urbană a municipiilor şi oraşelor”;
169
c) Subprogramul “Infrastructură la nivel judeţean”.
Programul pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre
intreprinzatorii tineri
Programul Mihail Kogalniceanu pentru intreprinderile mici si mijlocii
Programele nationale de sanatate pentru anii 2013 si 2014.
Programul de dezvoltare si modernizare a activitatilor de comercializare a produselor si
serviciilor de piata;
Programul Mihail Kogalniceanu pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii;
Programul pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre
intreprinzatorii tineri;
Programul national multianual pentru sustinerea mestesugurilor si artizanatului;
Programul national multianual pe perioada 2005-2012 pentru dezvoltarea culturii
antreprenoriale in randul femeilor manager;
Programul pentru dezvoltarea abilitatilor antreprenoriale in randul tinerilor si facilitarea
accesului la finantare START;
Programul national multianual de infiintare si dezvoltare de incubatoare tehnologice si de
afaceri, etc.
11.3. SURSE DE FINANŢARE PRIN PARTENERIAT PUBLIC-PRIVAT
o Apel pentru cereri de finantare in cadrul Fondului pentru Relatii
Bilaterale Beneficiari eligibili: Parteneriate formate din asociatii, fundatii sau federatii din Romania si
ONG-uri sau entitati publice din statele donatoare (Norvegia, Islanda, Liechtenstein)
o Programul PARTENERIATE - Apel pentru proiecte colaborative de
cercetare aplicativa Beneficiari eligibili: parteneriate formate din institutii de cercetare si intreprinderi
o Programul de cooperare bilaterala Romania – Austria Beneficiari eligibili: institutii sau unitati de cercetare-dezvoltare, inclusiv institutii de
invatamant superior
o Solutii TIC pentru facilitarea ocuparii persoanelor in varsta Beneficiari eligibili: parteneriate formate din intreprinderi mici si mijlocii, ONG-uri, institute de
cercetare, universitati, institutii si autoritati publice
170
11.4. SURSE DE FINANŢARE DIN CREDITE BANCARE
171
172
11.5. SURSE DE FINANŢARE DIN BUGETUL LOCAL
În anul 2012 veniturile totale ale Consiliului Local Motru s-au ridicat la suma de
43.069.211 LEI.
Aceste venituri sunt:
NR. CRT. DENUMIRE VALOARE
VENITURI 43.069.211
0. Impozit pe venit 62.171
1. Cote şi sume defalcate din impozitul pe venit 9.994.161
2. Alte impozite pe venit, profit şi câştig 10.557
3. Impozite şi taxe pe proprietate 3.278.371
4. Sume defalcate din T.V.A. 24.547.841
5. Alte impozite şi taxe generale 1.998
6. Taxe pe servicii specifice 1595
7. Taxe pe utilizarea bunurilor 1.052.087
8. Alte impozite şi taxe 3.510
173
9. Venituri din proprietate 82.962
10. Venituri din prestări servicii 175.200
11. Venituri din taxe administrative 234.038
12. Amenzi, penalităţi şi confiscări 538.235
13. Diverse venituri 156.850
14 Venituri din valorificarea unor bunuri 327.303
15 Încasări din rambursarea împrumutului acordat -
16 Subvenţii de la bugetul de stat 9.099.936
17 Subvenţii de la alte administraţii 114.312
18 Sume primite de la UE si prefinanţări / Alţi donatori in contul plaţilor efectuate . 1.578.084
11.6. ALTE SURSE DE FINANŢARE.
o Programul pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii
microintreprinderilor de catre intreprinzatorii tineri - Apel 2013 Beneficiari eligibili: persoane fizice
o Programul Mihail Kogalniceanu pentru intreprinderi mici si mijlocii Beneficiari eligibili: IMM-uri
o Granturi pentru ONG-urile de tineret oferite de European Youth
Foundation Beneficiari eligibili: ONG-uri ale tinerilor, cu activitate la nivel international, national sau local; retele
internationale sau regionale de ONG-uri ale tinerilor
o Competitie de idei de afaceri pentru infiintarea a doua intreprinderi
sociale Beneficiari eligibili: femei, formatori implicati in economia sociala, persoane de etnie roma, specialisti
implicati in economia sociala
o Concurs organizat de AFCN pentru selectia proiectelor editoriale Beneficiari eligibili: editurile si redactiile publicatiilor de cultura, persoane juridice de drept privat care,
potrivit actelor constitutive, desfasoara activitati editoriale (ONG-uri, SRL-uri), persoane juridice de
drept public (institutii publice care deruleaza proiecte editoriale)
o Programul de granturi norvegiene "Inovare in industria verde"
174
Beneficiari eligibili: societati comerciale, IMM-uri, ONG-uri
o Schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investitiilor care
promoveaza dezvoltarea regionala prin utilizarea tehnologiilor noi si
crearea de locuri de munca (HG nr.797/2012) Beneficiari eligibili: societati comerciale
o Programul pentru Competitivitate si Inovare – Sprijin pentru
folosirea noilor tehnologii de informare si comunicare (TIC) Beneficiari eligibili: administratii centrale, autoritati locale/regionale, universitati, centre de cercetare,
IMM-uri
o Fondul European pentru promovarea eficacitatii energetice (EEEF) -
Programul energetic european pentru relansare Beneficiari eligibili: autoritati locale si regionale, autoritati nationale, companii si IMM-uri, asociatii
o Programul pentru Energie Inteligenta Europa IEE II - Apel 2012-2013 Beneficiari eligibili: Autoritati locale si regionale, organisme publie cu personalitate juridica, companii,
organizatii internationale
o Programul de invatare pe tot parcursul vietii – Apel 2012-2013 Beneficiari eligibili: Centre de formare, centre de cercetare, universitati, scoli, administratii, autoritati
locale si regionale
o Ajutor de stat pentru asigurarea dezvoltarii economice durabile (HG
1680/2008) Beneficiari eligibili: IMM-uri, intreprinderi mari
o Programul BAS Romania - Fonduri nerambursabile pentru
consultanta Beneficiari eligibili: societati comerciale private
o Schema de granturi mici pentru localitatile miniere Beneficiari eligibili: Grupuri de cetateni romani din zonele miniere; ONG-uri; asociatii non–profit
o Instrumentul de asistenta tehnica pentru eficienta energetica -
ELENA (European Local ENergy Assistance) Beneficiari eligibili: Autoritati publice locale, Autoritati regionale, Organisme publice
175
o Noi granturi in valoare de 6,4 miliarde euro vor fi disponibile de la
UE Beneficiari eligibili: organizatii de cercetare, universitati, IMM-uri
o Programul “Casa Verde - Persoane Fizice” Beneficiari eligibili: Persoane fizice
o Erasmus for Young Entrepreneurs Beneficiari: Antreprenori noi, antreprenori, care au initiat o afacere in ultimii trei ani sau tineri care
doresc sa initieze o afacere, antreprenori gazda, antreprenori cu experienta, care detin sau gestioneaza
un IMM in Uniunea Europeana
o Europa pentru cetateni 2007-2013 Beneficiari: Autoritati si organizatii locale, organizatii de cercetare a politicii publice europene, grupuri
de cetateni, organizatii nonguvernamentale, sindicate, institutii de invatamant, organizatii active din
domeniul voluntariatului, sportului pentru amatori.
o Cultura 2007-2013: Componenta 3 – Sprijinirea activitatilor de
analiza, colectarii si difuzarii informatiilor, precum si optimizarii
impactului proiectelor din domeniul cooperarii culturale Beneficiari: Operatori culturali, inclusiv intreprinderi culturale.
o Programul LIFE+ - Cereri de proiecte in domeniul mediului Beneficiari: Organisme publice, societati comerciale, ONG-uri
o Cultura 2007-2013: Componenta 1 – Sprijinirea proiectelor culturale Beneficiari: Operatori culturali, inclusiv intreprinderi culturale
o Cultura 2007-2013: Componenta 2 – Sprijinirea organizatiilor active
la nivel european in domeniul culturii Beneficiari: Operatori culturali, inclusiv intreprinderi culturale
176
12. CAPACITATEA FINANCIARĂ ŞI DE IMPLEMENTARE DE
PROIECTE A CONSILIULUI LOCAL MOTRU
12.1. SITUAŢIA FINANCIARĂ A CONSILIULUI LOCAL MOTRU
În tabelul de mai jos se prezintă date financiare ale Consiliului Local al municipiului
Motru, pentru perioada 2009 – 2012. Valorile sunt în RON. Toate valorile reprezintă valori
efective la sfârşit de perioadă.
În anul 2012 veniturile totale ale Consiliului Local Motru s-au ridicat la suma de
43.069.211 RON.
Aceste venituri sunt:
NR.
CRT.
DENUMIRE VALOARE
VENITURI 43.069.211
0. Impozit pe venit 62.171
1. Cote şi sume defalcate din impozitul pe venit 9.994.161
2. Alte impozite pe venit, profit şi câştig 10.557
3. Impozite şi taxe pe proprietate 3.278.371
4. Sume defalcate din T.V.A. 24.547.841
5. Alte impozite şi taxe generale 1.998
6. Taxe pe servicii specifice 1595
7. Taxe pe utilizarea bunurilor 1.052.087
8. Alte impozite şi taxe 3.510
9. Venituri din proprietate 82.962
10. Venituri din prestări servicii 175.200
11. Venituri din taxe administrative 234.038
12. Amenzi, penalităţi şi confiscări 538.235
13. Diverse venituri 156.850
14 Venituri din valorificarea unor bunuri 327.303
15 Încasări din rambursarea împrumutului acordat -
16 Subvenţii de la bugetul de stat 9.099.936
17
Subvenţii de la alte administraţii 114.312
177
18 Sume primite de la UE si prefinanţări / Alţi donatori in
contul plaţilor efectuate .
1.578.084
În anul 2012 cheltuielile totale ale Consiliului Local Motru s-au ridicat la suma de
42.816.980 RON.
Aceste cheltuieli sunt:
1. Autorităţi publice şi acţiuni externe 5.042.158
Cheltuieli de personal 3.748.825
Bunuri şi servicii 1.212.128
Active nefinanciare 81.205
2. Alte servicii publice generale 500.403
Cheltuieli de personal 402.564
Bunuri şi servicii 97.839
Active nefinanciare -
3. 55.02 - Tranzacţii privind datoria publica si împrumuturi
156.003
bunuri şi servicii 397.564
dobânzi 116.247
4. Ordine publica si siguranţa 1.822.110
Cheltuieli de personal 1.617.894
Bunuri şi servicii 82.380
Proiecte Finantare FEN 121.836
5. Învăţământ 20.970.814
Cheltuieli de personal 10.125.068
Bunuri şi servicii 10.618.548
Asistenta Sociala -
Alte cheltuieli 60.240
Active nefinanciare 166.958
6. Sănătate 585.611
Cheltuieli de personal 175.861
Bunuri şi servicii 167.325
Transferuri între unităţi 242.425
178
7. Cultură, recreere şi religie 11.905.488
Cheltuieli de personal 157.709
Bunuri şi servicii 1.080.955
Transferuri între unităţi 620.319
Proiecte finanţare FEN 33.009
Active nefinanciare 13.496
8. Asigurări şi asistenţă socială 1.785.142
Cheltuieli de personal 1.027.362
Bunuri şi servicii 260.159
Asistenţă socială 497.621
9. Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică 2.264.030
Bunuri şi servicii 1.946.340
Active nefinanciare 317.690
Proiecte finanţare FEN -
10. Protecţia mediului 1.345.676
Bunuri şi servicii 1.046.794
Active nefinanciare 198.882
Plaţi recuperate in mod curent -
11. Combustibil şi energie 1.902.815
Subvenţii 1.023.188
Alte transferuri -
Active nefinanciare 879.627
12. Transporturi 4.536.730
Bunuri şi servicii 625.543
Active nefinanciare 2.794.915
Proiecte finanţare FEN 1.116.272
TOTAL CHELTUIELI 42.816.980
În anul 2011 veniturile totale ale Consiliului Local Motru s-au ridicat la suma de
35.694.626 RON.
Aceste venituri sunt:
179
În anul 2011 cheltuielile totale ale Consiliului Local Motru s-au ridicat la suma de
35.777.412 RON.
Aceste cheltuieli sunt:
1. Autorităţi publice şi acţiuni externe
4.433.558
Cheltuieli de personal 3.247.556
Bunuri şi servicii 1.105.959
Active nefinanciare 80.043
NR.
CRT.
DENUMIRE VALOARE
VENITURI
35.694.626
0. Impozit pe venit 58.951
1. Cote şi sume defalcate din impozitul pe venit 9.595.307
2. Alte impozite pe venit, profit şi câştig 10.756
3. Impozite şi taxe pe proprietate 2.526.877
4. Sume defalcate din T.V.A. 11.880.583
5. Alte impozite şi taxe generale 11.295
6. Taxe pe servicii specifice 1.052
7. Taxe pe utilizarea bunurilor 974.663
8. Alte impozite şi taxe 1.473
9. Venituri din proprietate 160.235
10. Venituri din prestări servicii 143.000
11. Venituri din taxe administrative 246.281
12. Amenzi, penalităţi şi confiscări 580.662
13. Diverse venituri 118.060
14 Venituri din valorificarea unor bunuri 454.182
15 Încasări din rambursarea împrumutului acordat -
16 Subvenţii de la bugetul de stat 8.931.249
17 Subvenţii de la alte administraţii -
180
2. Alte servicii publice generale
310.744
Cheltuieli de personal 284.995
Bunuri şi servicii 25.749
Active nefinanciare -
3. Ordine publica si siguranţa
1.579.509
Cheltuieli de personal 1.464.829
Bunuri şi servicii 114.680
Active nefinanciare -
4. Învăţământ
11.947.800
Cheltuieli de personal 9.411.713
Bunuri şi servicii 2.506.087
Asistenta Sociala 5.000
Alte cheltuieli 5.000
Active nefinanciare 20.000
5. Sănătate
66.163
Cheltuieli de personal
139.912
Bunuri şi servicii 316.238
Transferuri între unităţi 211.013
6. Cultură, recreere şi religie
1.758.364
Cheltuieli de personal 119.789
Bunuri şi servicii 1.097.026
Transferuri între unităţi 529.649
Active nefinanciare 11.900
7. Asigurări şi asistenţă socială
1.458.444
Cheltuieli de personal 971.780
Bunuri şi servicii 153.689
Asistenţă socială 332.975
8. Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică
2.309.012
Bunuri şi servicii 1.404.298
Active nefinanciare 887.020
Proiecte finanţare FEN 17.694
9. Protecţia mediului
181
1.024.808
Bunuri şi servicii 878.364
Active nefinanciare 146.444
Plaţi recuperate in mod curent -
10. Combustibil şi energie
8.889.000
Subvenţii 725.000
Alte transferuri 7.864.000
Active nefinanciare 300.000
11. Transporturi
1.399.010
Bunuri şi servicii 268.129
Active nefinanciare 1.154.858
Plaţi recuperate an curent 23.977
TOTAL CHELTUIELI 35.777.412
În anul 2010 veniturile totale ale Consiliului Local Motru s-au ridicat la suma de
35.760.548 RON.
Aceste venituri sunt:
NR.
CRT.
DENUMIRE VALOARE
VENITURI
35.760.548
0. Impozit pe venit
11.812
1. Cote şi sume defalcate din impozitul pe venit 10.575.809
2. Alte impozite pe venit, profit şi câştig 11.742
3. Impozite şi taxe pe proprietate 2.248.596
4. Sume defalcate din T.V.A. 13.383.708
5. Alte impozite şi taxe generale 15.171
6. Taxe pe servicii specifice 6.027
7. Taxe pe utilizarea bunurilor 815.027
8. Alte impozite şi taxe 1.018
182
În anul 2010 cheltuielile totale ale Consiliului Local Motru s-au ridicat la suma de
33.636.508 RON.
Aceste cheltuieli sunt:
1. Autorităţi publice şi acţiuni externe
4.477.074
Cheltuieli de personal 3.481.301
Bunuri şi servicii 984.202
Active nefinanciare 11.571
2. Alte servicii publice generale
332.029
Cheltuieli de personal 299.830
Bunuri şi servicii 32.199
Active nefinanciare -
3. Transferuri cu caracter general
25.033
Transferuri între unităţi 25.033
4. Ordine publica si siguranţa
1.536.702
Cheltuieli de personal 1.475.834
Bunuri şi servicii 60.868
Active nefinanciare -
5. Învăţământ
11.912.132
Cheltuieli de personal 10.956.477
Bunuri şi servicii 895.320
9. Venituri din proprietate 134.472
10. Venituri din prestări servicii 21.380
11. Venituri din taxe administrative 261.905
12. Amenzi, penalităţi şi confiscări 500.098
13. Diverse venituri 64.656
14 Venituri din valorificarea unor bunuri 91.962
15 Încasări din rambursarea împrumutului acordat -
16 Subvenţii de la bugetul de stat 7.617.165
17 Subvenţii de la alte administraţii -
183
Asistenta Sociala 12.500
Alte cheltuieli 2.315
Active nefinanciare 45.520
6. Sănătate
302.362
Cheltuieli de personal
146.977
Bunuri şi servicii 20.385
Transferuri între unităţi 135.000
7. Cultură, recreere şi religie
1.614.544
Cheltuieli de personal 120.370
Bunuri şi servicii 900.845
Transferuri între unităţi 535.850
Active nefinanciare 57.479
8. Asigurări şi asistenţă socială
1.993.536
Cheltuieli de personal 1.049.766
Bunuri şi servicii 132.239
Asistenţă socială 811.531
9. Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică
2.715.373
Bunuri şi servicii 1.553.622
Active nefinanciare 961.270
Proiecte finanţare FEN 200.481
10. Protecţia mediului
918.122
Bunuri şi servicii 733.708
Active nefinanciare 427.360
Plaţi recuperate in mod curent 242.946
11. Combustibil şi energie
8.297.000
Subvenţii 1.297.000
Alte transferuri 7.000.000
12. Transporturi
1.512.601
Bunuri şi servicii 328.131
Active nefinanciare 1.172.070
TOTAL CHELTUIELI 33.636.508
184
În anul 2009 veniturile totale ale Consiliului Local Motru s-au ridicat la suma de 30.571.146
RON.
Aceste venituri sunt:
În anul 2009 cheltuielile totale ale Consiliului Local Motru s-au ridicat la suma de
30.544.001 RON.
Aceste cheltuieli sunt:
1. Autorităţi publice şi acţiuni externe 5.562.042
,00
Cheltuieli de personal 4.638.888
Bunuri şi servicii 833.521
NR.
CRT.
DENUMIRE VALOARE
VENITURI 30.571.146
1. Cote şi sume defalcate din impozitul pe venit 9.253.675
2. Alte impozite pe venit, profit şi câştig 10390
3. Impozite şi taxe pe proprietate 1.966.695
4. Sume defalcate din T.V.A. 16.006.366
5. Alte impozite şi taxe generale 14.622
6. Taxe pe servicii specifice 877
7. Taxe pe utilizarea bunurilor 687.717
8. Alte impozite şi taxe 1100
9. Venituri din proprietate 80.742
10. Venituri din prestări servicii 2020
11. Venituri din taxe administrative 179.028
12. Amenzi, penalităţi şi confiscări 460.757
13. Diverse venituri 44.420
14 Venituri din valorificarea unor bunuri 131.923
15 Încasări din rambursarea împrumutului acordat 43000
16 Subvenţii de la bugetul de stat 1.387.814
17 Subvenţii de la alte administraţii 300.000
185
Active nefinanciare 89.634
2. Alte servicii publice generale 405.688
Cheltuieli de personal 375.192
Bunuri şi servicii 24.586
Active nefinanciare 5910
3. Transferuri cu caracter general 20.036
Transferuri între unităţi 20.036
4. Ordine publica si siguranţa naţionala 1.909.152
Cheltuieli de personal 1.827.061
Bunuri şi servicii 56.030
Active nefinanciare 26.061
5. Învăţământ
14.120.739
Cheltuieli de personal 13.336.426
Bunuri şi servicii 643.493
Asistenta Sociala 5.000
Alte cheltuieli 105.820
Active nefinanciare 30.000
6. Sănătate
86.813
Bunuri şi servicii 29.099
Transferuri între unităţi -
7. Cultură, recreere şi religie
1.549.977
Cheltuieli de personal 153.263
Bunuri şi servicii 837.583
Transferuri între unităţi 552.131
Active nefinanciare -
8. Asigurări şi asistenţă socială 1.904.359
Cheltuieli de personal 1.280.863
Bunuri şi servicii 9.649
Asistenţă socială 613.847
9. Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică
2.066.152
Bunuri şi servicii 1.107.296
Active nefinanciare 958.856
10. Protecţia mediului
844.625
Bunuri şi servicii 528.177
186
Active nefinanciare 316.448
11. Combustibil şi energie
1.406.000
Subvenţii 1.106.000
Alte transferuri 300.000
12. Transporturi
675.417
Bunuri şi servicii 501.899
Active nefinanciare 173.518
TOTAL CHELTUIELI 279.066,33
Veniturile din ultimii ani indică creşteri semnificative de la an la an. Aceste creşteri s-
au datorat în principal veniturilor proprii ce au cunoscut o creştere constantă. Transferurile de
la alte bugete au avut o tendinţă fluctuantă, în principal datorită fluctuaţiilor TVA-ului.
Cheltuielile au urmat îndeaproape tendinţa veniturilor, situaţie normală pentru o
instituţie publică ce utilizează un sistem contabil de tip trezorerie. Conform legislaţiei in
vigoare, bugetul unei instituţii publice trebuie echilibrat atunci când este proiectat. În plus,
bugetul este ajustat de mai multe ori de-a lungul anului, chiar şi cu o lună înainte de
terminarea anului. Astfel, la sfârşitul anului, per total nu trebuie să se înregistreze nici
surplusuri mari, nici deficite mari. Aceste valori vor fi acumulate ca fond de tip revolving şi
vor fi folosite la finanţarea lipselor temporare de bani lichizi sau la cheltuieli de capital, în anii
următori.
Autorităţile locale au înregistrat deficite curente şi surplusuri globale în toţi anii care
au fost analizaţi.
12.2. Analiza veniturilor
Analiza veniturilor prezintă următoarea situaţie:
- Veniturile proprii au o tendinţă pozitivă, cunoscând o creştere mică;
- Veniturile din destinaţii speciale au o tendinţă fluctuantă; nivelul lor de peste 50% are un
impact negativ asupra activităţii globale a Consiliului Local; de obicei obligaţiile
transferate împreună cu sursele de venit sunt mai mari, iar deficitul rezultat este acoperit
din veniturile generale ale autorităţilor locale.
- Modificări ale procedurilor în codul fiscal, unele modificări în structura taxelor locale şi a
contribuţiilor încasate de consiliul local, unele taxe fiind înlocuite de altele (câştigurile din
diverse taxe directe şi contribuţii au fost înlocuite cu taxe pe vehicule de mare tonaj,
aparţinând atât persoanelor fizice cât şi companiilor, cât şi cu câteva autorizaţii pentru
clădiri noi). Taxele înlocuite au fost echilibrate de noile taxe; după stabilizare,
modificările au avut un impact aproape nul;
- Taxele partajate reprezintă cea mai importantă sursă de venit propriu pentru consiliul
local. Este vorba despre cota din impozitul pe venit al locuitorilor din zona Motru.
Îmbunătăţirea mediului economic general şi transferarea unui părţi a economiei din zona
“gri” în zona oficială, cu impact asupra ratei de şomaj, precum şi modificările legislaţiei
cu privire la codul fiscal şi legea finanţelor publice locale au per total un impact pozitiv
asupra surselor de venit ale consiliului local.
- Evoluţia bună a taxelor locale şi impozitelor a cunoscut o tendinţă pozitivă.
187
12.3. Analiza cheltuielilor
Cheltuielile Consiliului Local al municipiului Motru au următoarele caracteristici:
Nivel ridicat al cheltuielilor de exploatare, ceea ce duce la
Un nivel foarte scăzut, aproape inexistent al investiţiilor. Acest lucru are un impact
negativ asupra infrastructurii generale a municipalităţii, deoarece probabil că nivelul
scăzut de investiţii nu este determinat de lipsa cerinţelor, ci de bugetul limitat
comparativ cu cerinţele de exploatare.
12.4. Capacitatea Consiliului Local de rambursare a datoriei
Legea privind finanţele publice locale stabileşte o limită superioară a datoriilor pentru
consiliile locale şi judeţene, astfel încât plăţile serviciului datoriei nu pot depăşi 20% din
veniturile proprii (30% de la 1 ianuarie 2007), aşa cum se specifică în legislaţia României;
veniturile proprii includ şi subvenţiile primite de la fondul special alimentat cu cotele din
impozitul pe venit. Pentru fiecare nouă datorie contractată sau garantată de consiliul local, o
comisie interministerială va analiza respectarea limitei precizate mai sus.
S-a calculat suma total datorată ce provine atât din datoriile contracte sau garantate de
consiliul local, existente sau planificate, cât şi din sumele disponibile ca serviciu de datorie
pentru împrumuturi potenţiale. Pentru a se calcula capacitatea de îndatorare a Consiliului
Local al municipiului Motru, s-a întocmit o estimare financiară pe scurt, pe baza următoarelor
ipoteze:
o Un scenariu referitor la evoluţia unor indicatori economici, cum ar fi inflaţia şi
modificarea salariului real;
o Valorile nominale efective pe 2012, ca baza pentru scenariu;
o Categoriile de venituri ajustate în funcţie de inflaţie;
o Pentru inflaţie, aportul impozitului pe venit la creşterea salariilor în termeni reali;
o Împrumutul contractat sau garantat de către consiliul local, în ultimii ani.
Municipalitatea va putea să contracteze împrumuturi suplimentare, luându-se însă în
considerare limitarea legală. Se demonstrează astfel capacitatea de a primi fonduri de
post-aderare de la UE, deoarece aceste investiţii necesită co-finanţare (de obicei asigurată
prin intermediul împrumuturilor), ce va putea fi contractată de consiliul local fără nici o
problemă.
188
12.5. LISTA DE PROIECTE UE IMPLEMENTATE DE CONSILIULUI LOCAL MOTRU ÎN PERIOADA 2000 – 2013
1. TITLUL PROIECTULUI: „Staţie pentru transfer ecologic al deşeurilor din zona Motru”
Nr. şi data înregistrării contractului Contractul de Grant nr. MDLPL 54962/30.11.2007
Linia de finanţare PHARE/2005/017-553.04.01.04.01.30
Scopul şi amplasamentul proiectului
Gestionarea eficientă a deşeurilor prin stoparea poluării cauzate în prezent de depozitele ne-ecologice şi zonele de depunere neautorizată a deşeurilor – în scopul protejării mediului înconjurător şi al populaţiei din zona Motru.
Rezultatele proiectului. o Angajarea a 11 persoane; o Elaborarea şi implementarea unui proiect local pentru realizarea unei staţii de transfer locale pentru 5
localităţi: Municipiul Motru, Comuna Cătune, Comuna Glogova, Comuna Samarineşti şi Comuna Văgiuleşti din judeţul Gorj, staţie care asigură transferul reziduurilor la Depozitul central al judeţului Gorj.: se amenajează drumurile de acces şi ieşiri; amenajare zone pentru camioane aflate în aşteptare şi amenajare “zone-tampon” – 2000 mp; lucrări de mediu - împăduriri; realizare de împrejmuire; dotare cu cântar şi amenajarea locaţiei acestuia; construcţie de platformă de transfer – 600 mp; realizare de canalizări şi branşamente; dotarea cu utilaje specifice:
1 cap autotractor (autocamion);
2 compactoare de mare capacitate (semiremorci compactoare cu 3 axe de 43mc fiecare);
1 încărcător frontal (1mc). o 12 persoane instruite; 6 companii media de educare a populaţiei şi promovare a protecţiei mediului.
Rolul instituţiei solicitante (lider, partener)
Rolul Consiliului Local Motru este acela de Beneficiar (Lider), cu implicare directă prin structura echipei create pentru managementul acestui proiect.
189
Costul proiectului 580.627,83 €;
Donorii pentru proiect (nume, adresă şi e- mail, nr. telefon, suma cu care au contribuit)
580.627,83 Euro, din care 520.627,83 Euro finanţare nerambursabilă . Sursa de finanţare:
o GUVERNUL ROMÂNIEI - buget de stat – 130.156.96Euro,
o CONSILIUL LOCAL MOTRU - buget local – 60.000 euro,
o COMUNITATEA EUROPEANĂ - surse externe nerambursabile – 390.470.87Euro
Firma de consultanţă (denumire, adresă, persoană de contact)
-
Contracte încheiate în cadrul proiectului (denumirea şi adresa contractorului furnizor de bunuri/prestări servicii – valoarea contractului, denumirea şi adresa subcontractorului – valoarea subcontractului)
- Contract nr. 12478/23.05.2008, SC ASEAN SRL Tg-Jiu, adresă: loc Tg-Jiu, str. Sfântul Nicolae, bl.2, Ap. 22, Parter, jud. Gorj – Prestări servicii „Proiectare – staţie de transfer ecologic al deşeurilor din zona Motru” – valoare 5.300 Euro (fără TVA) - Contract nr. 4233/13.02.2009, SC Grădinariu Import-Export SRL Bucureşti, adresă: loc Bucureşti, Str. Chiciurei nr. 47, Sector 3, Mun. Bucureşti – Furnizare produse „ Încărcător Frontal cu benă” – valoare 46.460 Euro (fără TVA)
Durata contractului 24 luni
Probleme în implementare/abateri înregistrate de la prevederile proiectului şi/sau a contractelor
NU
2. TITLUL PROIECTULUI: “Motru –oraş ecologic, european”
Nr. şi data înregistrării contractului 43218/29.11.2006
Linia de finanţare Phare/2004/016-772.04.01.04.01.01
Scopul şi amplasamentul proiectului
Reducerea impactului depozitelor de deşeuri asupra mediului, scop atins prin reorganizarea la nivelul Municipiului Motru a unui serviciu modern de salubrizare(organizat şi dotat) pentru gestionarea eficientă a deşeurilor menajere şi industriale din aceasta zonă.
190
Rezultatele proiectului. Angajarea a 11 persoane; o Modernizarea unui birou operaţional de 20 mp mobilat şi cu tehnica de birotică aferentă; o Elaborarea şi implementarea unui proiect local pentru gestionarea eficientă a deşeurilor – prin colectarea selectivă, transportul şi reciclarea unora dintre acestea, în scopul reabilitării şi protejării mediului înconjurător în zona Motru: - 560 mp hală industrială construită; - 15 puncte de pre-colectare amenajate; - 30 puncte de pre-colectare dotate; - 175 de containere (105PVC+75metal); - 2 autogunoiere compactoare; - 5 echipamente reciclare; - 15 persoane instruite; - reciclarea a minim 60% din deşeurile colectate; - 6 campanii media de educare a populaţiei şi promovare a protecţiei mediului.
Rolul instituţiei solicitante (lider, partener)
Rolul Consiliului Local Motru este acela de Beneficiar (Lider), cu implicare directă prin structura echipei create pentru managementul acestui proiect.
Costul proiectului 460,655 €;
Donorii pentru proiect (nume, adresă şi e- mail, nr. telefon, suma cu care au contribuit)
413,655€, 89,9 % contribuţie prin PROGRAMUL DE COEZIUNE ECONOMICÃ ŞI SOCIALÃ Phare 2004, -“Schema de investiţii pentru proiecte mici de gestionare a deşeurilor” (Faza extinsa) Linia de Buget: Phare/2004/016-772.04.01.04.01.01
Firma de consultanţă (denumire, adresă, persoană de contact)
-
Contracte încheiate în cadrul proiectului (denumirea şi adresa contractorului furnizor de bunuri/prestări servicii – valoarea contractului, denumirea şi adresa subcontractorului – valoarea subcontractului)
- Contract nr. 1712/24.01.2008, SC Anvelo SRL Braşov, adresă: loc Braşov, Bd. Griviţei nr. A 46, Mun. Braşov – Furnizare produse „ autogunoieră compactoare 12mc şi autogunoieră compactoare 24mc” – valoare 158.716 Euro (fără TVA) - Contract nr. 7687/27.03.2008, SC Dumoda Impex SRL, adresă: loc. Tg-Jiu, str. 23 August, Bl. 59, Sc. 1, Ap. 8, jud. Gorj – Furnizare lucrări „Proiectare şi Execuţie Staţie de Sortare a Deşeurilor” – valoare 103.385 Euro (fără TVA) - Contract nr. 9871/21.04.2008, SC Istocom SRL adresă: loc. Tg-Jiu, str. 22 Decembrie 1989, Bl.25, Et. 4, Ap. 10, jud. Gorj – Furnizare servicii „Diriginte de şantier pentru obiectivul de investiţii - Staţie de Sortare a Deşeurilor” – valoare 2.300 Euro (fără TVA)
191
- Contract nr. 29245/19.12.2008, SC Pencil SRL adresă: loc. Bumbeşti Jiu, str. Jiului, Bl.7, Sc. 1, Ap. 1, jud. Gorj – Furnizare produse „Realizare de materiale de promovare” – valoare 5.890 Lei (fără TVA) - Contract nr. 29317/22.12.2008, SC Ro Consult SRL adresă: loc. Craiova, str. Ştefan cel Mare, nr.b 12, jud. Dolj – Furnizare servicii „Servicii de instruire personal tehnic proiect – Motru, oraş ecologic, european” – valoare 6.555 Euro (fără TVA) - Contract nr. 5665/07.03.2008, SC Abraxas SRL Reşiţa, adresă: loc Reşiţa, Str.Libertăţii nr. 2, Mun. Reşiţa, Jud. Caraş Severin – Furnizare produse „ moară pentru recipiente PET, Cântar, Presă de balotat, Mărunţitor de sticlă, Bandă-transportoare” – valoare 42.400 Euro (fără TVA) - Contract nr. 5499/05.03.2008, SC Iridex Grup SRL, adresă: loc Voluntari, Str.Şoseaua Ştefăneşti nr. 6-8, Jud. Ilfov – Furnizare produse „ container 1,1mc metal – 70 buc, container 1,1mc plastic – 105 buc” – valoare 37.485 Euro (fără TVA) - Contract nr. 8313/02.04.2008, SC LDK Consultants Enginners And Planners SRL adresă: loc. Bucureşti, str. Victor Eftimiu, Nr. 9, Sc. A, Et. 3, Ap. 45 şi Str. Thifaidos, nr. 21, 145, 64, Kifissia, Atena, Grecia– Furnizare servicii „Promovare a proiectului – Motru, oraş ecologic, european” – valoare 5.350 Euro (fără TVA) - SC ASEAN SRL Tg-Jiu, adresă: loc Tg-Jiu, str. Sfântul Nicolae, bl.2, Ap. 22, Parter, jud. Gorj – Prestări servicii „Studiu de Fezabilitate – Sistem de gestionare ecologică a deşeurilor menajere, municipiul Motru, jud. Gorj” – valoare 1900 Euro (fără TVA) - PFA Paul Neamţu, adresă: loc Tg-Jiu, str. Victoriei, bl.192, Sc.3, Ap. 8, jud. Gorj – Prestări servicii „Ridicări topografice şi studii geotehnice” – valoare 1900 Euro (fără TVA)
Durata contractului 30 luni
Probleme în implementare/abateri înregistrate de la prevederile proiectului şi/sau a contractelor
NU
3. TITLUL PROIECTULUI Realizare pod peste râul Motru în satul Râpa
Nr. şi data înregistrării contractului Beneficiar direct – Consiliul Judeţean Gorj
Linia de finanţare PROIECTE RICOP – UE
192
Scopul şi amplasamentul proiectului Dezvoltarea infrastructurii publice la nivelul municipiului Motru;
Rezultatele proiectului. Pentru proiectul „Realizare pod peste râul Motru în satul Râpa”, cetăţenii satului aparţinător municipiului – satul Râpa – 399 persoane – beneficiază de trecere peste râul Râpa – este asigurată comunicaţia terestră spre acest sat care era izolat.
Rolul instituţiei solicitante (lider, partener) şi nivelul de implicare în proiect
Rolul Consiliului Local Motru de Partener cu implicare directă prin aparatul propriu al acestuia.
Costul proiectului 90.327€;
Donorii pentru proiect (nume, adresă şi e-mail, nr. telefon, suma cu care au contribuit)
60% contribuţie prin program RICOP – UE (prin Delegaţia Europeană la Bucureşti) şi 40% Consiliul Judeţean Gorj (Municipiul Tg-Jiu; judeţul Gorj, România);
Firma de consultanţă (denumire, adresă, persoană de contact)
Evidenţa contabilă – Consiliul Judeţean Gorj
Contracte încheiate în cadrul proiectului (denumirea şi adresa contractorului furnizor de bunuri/prestări servicii – valoarea contractului, denumirea şi adresa subcontractorului – valoarea subcontractului)
Evidenţa contabilă – Consiliul Judeţean Gorj
Durata contractului 12 LUNI
Probleme în implementare/abateri înregistrate de la prevederile proiectului şi/sau a contractelor
NU
4. TITLUL PROIECTULUI Realizarea unei reţele informatice locale în vederea îmbunătăţirii gestionării fondurilor locale la nivelul municipiului Motru.
193
Nr. şi data înregistrării contractului GJ 295/01.02.2006
Linia de finanţare RO /2002/000-586.03.02 – GJ 295
Scopul şi amplasamentul proiectului Modernizarea administraţiei publice locale.
Rezultatele proiectului. Pentru proiectul „Realizarea unei reţele informatice locale în vederea îmbunătăţirii gestionării fondurilor locale la nivelul municipiului Motru” – proiectul se află în derulare, contractul de finanţare fiind semnat în decembrie 2004 şi va avea drept ţintă realizarea unei reţele informatice locale cu instituţiile locale subordonate financiar de Consiliul Local Motru.
Rolul instituţiei solicitante (lider, partener) şi nivelul de implicare în proiect
Rolul Consiliului Local Motru de Lider cu implicare directă prin aparatul propriu al acestuia.
Costul proiectului 19.900 €.
Donorii pentru proiect (nume, adresă şi e-mail, nr. telefon, suma cu care au contribuit)
90% contribuţie prin program FONDUL DE MODERNIZARE AL ADMINISTRAŢIEI LOCALE 2004, Schema de finanţare nerambursabilă Phare RO /2002/000-586.03.02 – GJ 295 – UE (prin Delegaţia Europeană la Bucureşti).
Firma de consultanţă (denumire, adresă, persoană de contact)
-
Contracte încheiate în cadrul proiectului (denumirea şi adresa contractorului furnizor de bunuri/prestări servicii – valoarea contractului, denumirea şi adresa subcontractorului – valoarea subcontractului)
- Contract de bunuri, nr. 16430/08.24.2005, SC Centrul de Calcul SA Tg-Jiu, 10.137 euro, Str. Tudor Vladimirescu, nr. 17, municipiul Tg-Jiu, jud. Gorj - Contract de bunuri, nr. 4803/02.24.2006, SC Centrul de Calcul SA Tg-Jiu, 4.992 euro, Str. Tudor Vladimirescu, nr. 17, municipiul Tg-Jiu, jud. Gorj
Durata contractului 12 LUNI
194
Probleme în implementare/abateri înregistrate de la prevederile proiectului şi/sau a contractelor
NU
5. TITLUL PROIECTULUI Centru de consultare şi informare publică, instruire şi dotare cu soft şi hard în informatica
de gestiune economică privind elaborarea şi gestionarea bugetului Consiliului Local Motru
Nr. şi data înregistrării contractului GJ 294/01.02.2006
Linia de finanţare RO /2002/000-586.03.02 – GJ 294
Scopul şi amplasamentul proiectului Modernizarea administraţiei publice locale.
Rezultatele proiectului. Pentru proiectul „Centru de consultare şi informare publică, instruire şi dotare cu soft şi hard în informatica de gestiune economică privind elaborarea şi gestionarea bugetului Consiliului Local Motru” – proiectul fiind finalizat, contractul de finanţare fiind semnat în decembrie 2004 şi va avea drept ţintă modernizarea Consiliului Local Motru.
Rolul instituţiei solicitante (lider, partener) şi nivelul de implicare în proiect
Rolul Consiliului Local Motru de Lider cu implicare directă prin aparatul propriu al acestuia.
Costul proiectului 19.889 €;
Donorii pentru proiect (nume, adresă şi e-mail, nr. telefon, suma cu care au contribuit)
90% contribuţie prin program FONDUL DE MODERNIZARE AL ADMINISTRAŢIEI LOCALE, Schema de finanţare nerambursabilă Phare RO /2002/000-586.03.02 – GJ 294 – UE (prin Delegaţia Europeană la Bucureşti)
Firma de consultanţă (denumire, adresă, persoană de contact)
-
195
Contracte încheiate în cadrul proiectului (denumirea şi adresa contractorului furnizor de bunuri/prestări servicii – valoarea contractului, denumirea şi adresa subcontractorului – valoarea subcontractului)
- Contract de bunuri, nr. 17477/09.08.2005, SC Centrul de Calcul SA Tg-Jiu, 12,370.97 euro, Str. Tudor Vladimirescu, nr. 17, municipiul Tg-Jiu, jud. Gorj - Contract de bunuri, nr. 4804/02.24.2006, SC Centrul de Calcul SA Tg-Jiu, 2,670 euro, Str. Tudor Vladimirescu, nr. 17, municipiul Tg-Jiu, jud. Gorj
Durata contractului 12 LUNI
Probleme în implementare/abateri înregistrate de la prevederile proiectului şi/sau a contractelor
NU
6. TITLUL PROIECTULUI Înlocuirea conductei principale de alimentare cu apă potabilă a municipiului Motru de pe strada Minerului
Nr. şi data înregistrării contractului 16132 din 14.11.2001
Linia de finanţare RO-9809.02.02 – 152G
Scopul şi amplasamentul proiectului Dezvoltarea infrastructurii publice la nivelul municipiului Motru.
Rezultatele proiectului. Pentru proiectul „Înlocuirea conductei principale de alimentare cu apă potabilă a municipiului Motru de pe strada Minerului”, cetăţenii municipiului Motru – 22.848 persoane beneficiază de servicii de alimentare cu apă potabilă de calitate şi funcţionare continuă la parametrii nominali.
Rolul instituţiei solicitante (lider, partener) şi nivelul de implicare în proiect
Rolul Consiliului Local Motru de Lider cu implicare directă prin aparatul propriu al acestuia.
Costul proiectului 99.836,5 €
Donorii pentru proiect (nume, adresă şi e-mail, nr. telefon, suma cu care au contribuit)
80% Grant, co-finanţare în cadrul programului MARR GRANT FUND – Mining Affected Reconstruction Region, RO-9809.02.02 – 152G (prin Delegaţia Europeană la Bucureşti);
196
Firma de consultanţă (denumire, adresă, persoană de contact)
-
Contracte încheiate în cadrul proiectului (denumirea şi adresa contractorului furnizor de bunuri/prestări servicii – valoarea contractului, denumirea şi adresa subcontractorului – valoarea subcontractului)
Contract de lucrări nr. 1270 din 09.04.2002, SC Hidroconstrucţia SA Bucureşti, Calea dorobanţilor, nr. 103-105, Sector 1, Bucureşti, 75773,47 Euro;
Durata contractului 9 LUNI
Probleme în implementare/abateri înregistrate de la prevederile proiectului şi/sau a contractelor
NU
7. TITLUL PROIECTULUI Realizarea iluminatului public în satul Roşiuţa
Nr. şi data înregistrării contractului 16133/14.11.2001
Linia de finanţare RO-9809.02.02 – 148G
Scopul şi amplasamentul proiectului Dezvoltarea serviciilor publice către cetăţeni din satul Roşiuţa, sat aparţinător mun. Motru;
Rezultatele proiectului. Satul Roşiuţa – 747 persoane - componentă a municipiului Motru, a beneficiat de electrificarea totală asigurând toate cerinţele privind iluminatul public din acestea;
Rolul instituţiei solicitante (lider, partener) şi nivelul de implicare în proiect
Rolul Consiliului Local Motru de Lider cu implicare directă prin aparatul propriu al acestuia.
Costul proiectului 13.858 €;
197
Donorii pentru proiect (nume, adresă şi e-mail, nr. telefon, suma cu care au contribuit)
80% Grant, co-finanţare în cadrul programului MARR GRANT FUND – Mining Affected Reconstruction Region, RO-8919 -UE (prin Delegaţia Europeană la Bucureşti);
Firma de consultanţă (denumire, adresă, persoană de contact)
-
Contracte încheiate în cadrul proiectului (denumirea şi adresa contractorului furnizor de bunuri/prestări servicii – valoarea contractului, denumirea şi adresa subcontractorului – valoarea subcontractului)
- Contract de servicii proiectare, SC ELCO SA Tg-Jiu, Str. 23 August, Nr. 28, Mun. Tg-Jiu, Jud. Gorj, nr. 210/Noi.2001, - Contract de lucrări, nr. 6552 din 03.04.2002, SC Mecanoelectrica SRL Tg-Jiu, Str. Ciocârlău, Nr. 26-28, Mun. Tg-Jiu, 13858 euro.
Durata contractului 12 LUNI
Probleme în implementare/abateri înregistrate de la prevederile proiectului şi/sau a contractelor
NU
8. TITLUL PROIECTULUI Realizarea iluminatului public în satul Însurăţei
Nr. şi data înregistrării contractului 16134 din 14.11.2001
Linia de finanţare RO-9809.02.02 – 149G
Scopul şi amplasamentul proiectului Dezvoltarea serviciilor publice către cetăţenii din satul Însuratei, sat aparţinător mun. Motru;
Rezultatele proiectului. Satul Însurăţei -533 de persoane – componentă a municipiului Motru, a beneficiat de electrificarea totală asigurând toate cerinţele privind iluminatul public din acestea;
Rolul instituţiei solicitante (lider, partener) şi nivelul de implicare în proiect
Rolul Consiliului Local Motru de Lider cu implicare directă prin aparatul propriu al acestuia.
Costul proiectului 15.781 €;
198
Finanţatorii pentru proiect (nume, adresă, suma cu care au contribuit)
80% Grant, co-finanţare în cadrul programului MARR GRANT FUND – Mining Affected Reconstruction Region, RO-8919 -UE (prin Delegaţia Europeană la Bucureşti);
Firma de consultanţă (denumire, adresă, persoană de contact)
-
Contracte încheiate în cadrul proiectului (denumirea şi adresa contractorului furnizor de bunuri/prestări servicii – valoarea contractului, denumirea şi adresa subcontractorului – valoarea subcontractului)
- Contract de servicii proiectare, SC ELCO SA Tg-Jiu, Str. 23 August, Nr. 28, Mun. Tg-Jiu, Jud. Gorj, nr. 209/Noi.2001, - Contract de lucrări, nr. 6551 din 03.04.2002, SC Mecanoelectrica SRL Tg-Jiu, Str. Ciocârlău, Nr. 26-28, Mun. Tg-Jiu, 15.781 euro.
Durata contractului 12 LUNI
Probleme în implementare/abateri înregistrate de la prevederile proiectului şi/sau a contractelor
NU
199
12.6. LISTA DE PROIECTE UE AFLATE ÎN IMPLEMENTARE DE CONSILIULUI LOCAL MOTRU ÎN 2013
Titlu Proiect Sursa de Finanţare Program de Finanţare Perioada de
implementare
Valoarea Totală a
proiectului
(lei)
“Modernizare retele
stradale zona T-uri”
80,35%Valoare
NerambursabilăFEDR+17,65%Buget
Naţional+2%Buget Local Municipiul Motru
Program operational
Regional
Axa 1. Sprijinirea
dezvoltarii durabile
a oraselor. Domeniul
major de interventie
1.1 Planuri integrate
de dezvoltare urbana
2012-2013 3483364,6
“Modernizare retele
stradale zona
Luri+M-uri, judetul
Gorj”
80,35%Valoare
NerambursabilăFEDR+17,65%Buget
Naţional+2%Buget Local Municipiul Motru
Program operational
Regional
Axa 1. Sprijinirea
dezvoltarii durabile
a oraselor. Domeniul
major de interventie
1.1 Planuri integrate
de dezvoltare urbana
2012-2013 4205941,6
“Modernizare reţele
stradale zona Aleea
Muncii, Bl. B1G-
B2G-J2-J5 (Zona H-
uri)”
80,35%Valoare
NerambursabilăFEDR+17,65%Buget
Naţional+2%Buget Local Municipiul Motru
Program operational
Regional
Axa 1. Sprijinirea
dezvoltarii durabile
a oraselor. Domeniul
major de interventie
1.1 Planuri integrate
de dezvoltare urbana
2012-2013 2979472,6
200
Titlu Proiect Sursa de Finanţare Program de Finanţare Perioada de
implementare
Valoarea Totală a
proiectului
(lei)
“Sistem
supraveghere video
municipiul Motru,
jud. Gorj”
80,35%Valoare
NerambursabilăFEDR+17,65%Buget
Naţional+2%Buget Local Municipiul Motru
Program operational
Regional
Axa 1. Sprijinirea
dezvoltarii durabile
a oraselor. Domeniul
major de interventie
1.1 Planuri integrate
de dezvoltare urbana
2012-2013 1694334
“Amenajare zona
agrement (strand)
str. Marului mun.
Motru”
50%Valoare NerambursabilăFEDR+
+50%Buget Local Municipiul Motru
Programul
Operational Regional
5.2"Crearea,
dezvoltarea,
modernizarea
infrastructurii de
turism pentru
valorificarea
resurselor naturale si
cresterea calitatii
serviciilor turistice
2012-2013 6688282,16
„Extinderea si
reabilitarea
sistemelor de apa si
apa
uzata in jud. Gorj”
98%ValoareNerambursabilăFCşiBugetStat +
2%Buget Local Municipiul Motru
Program Operaţional
Sectorial Mediu, Axa
Prioritară 1
2010-2013 aferent Motru
21.542.939,12 lei