DIALIZA DIALIZA PERITONEALĂ SI PERITONEALĂ SI

HEMODIALIZAHEMODIALIZA

An 3, sem 2, an 2014

Curs nr 2.8

Coblisan Alina-Petronela

DIALIZA PERITONEALĂ

introducerea solutiei de dializat in cavitatea peritoneala utilizand un cateter de silicon, care este inserat prin peretele abdominal al pacientului.

chirurgical, pentru stabilitate. soluţia dializatoare este drenată în spatiul

peritoneal prin intermediul gravitatii.

 

Membrana peritoneala

actioneaza ca o membrana pentru dializa, prin care vasele de sange schimba cu solutia de dializat, substantele toxice in exces impreuna cu apa in exces.

Solutia rezultata, este drenată intr-o punga de plastic, urmand reinjectarea unei noi solutii de dializa

 

Dializa peritoneală.

Solutia de dializat trebuie să fie sterila să contina NaCl si o concentrare crescuta de glucoză relationată concentratiei din sange.

Osmolaritatea crescută a dializatului cauzează trecerea apei din vasele de sange în dializat

Există 3 tipuri de dializă peritoneală 1.      Dializa peritoneală ambulatorie continuă (DPAC),

este cea mai uzitată metodă de dializă peritoneală. Soluţia de dializat, este lăsată 3-6 ore, după care se schimbă, acest lucru poate sa-l facă şi pacientul acasă.

2.      Dializă peritoneală ciclică continuă (DPCC), in care schimbul de fluide este făcut noaptea în timpul somnului prin intermediul unui aparat.

3.      Dializă peritoneală intermitentă (DPI), aceasta foloseşte acelaşi aparat ca DPCC însă se face asistat la un spital sau centru de dializă.

 

Dezavantaj

mai putin eficienta decât hemodializa, dureaza mai mult mai mult pentru a obţine rezultate satisfacatoare.

precauţie la pacientii cu insuficientă respiratorie- interferează cu miscarea diafragmei – scade ventilatia pulm.

Complicaţii

anemie hipotensiune crampe musculare greturi şi varsaturi, cefalee peritonita copii

– probleme de crestere – probleme neurologice– osteoporoza.

Responsabilitatea asistentului nefrolog în dializa peritoneală educatia necesara cu privire la tehnica

dializei peritoneale - pacient monitorizare, să comande eventuale

materiale necesare în dializa peritoneală făcută acasă.

abilitate de a schimba cateterele  

Responsabilitatea asistentului nefrolog în dializa peritoneală ingrijire de urgenta, dupa caz. vizite periodice de supraveghere Evaluarea lunara a pacientului in centre

specializate

HEMODIALIZAHEMODIALIZA

Generalitati

def scop schema

Dializorul

– Membrana semipermeabila de dializa– Compartimentul sanguin– Compartimentul solutiei de dializa

Principii fizico-chimiceproces de dializa

Difuziunea Osmoza Ultrafiltrarea

Schema circuitului de hemodializa

Modalitati de abord vascular- IRC

Deviatii interne-de preferat– Fistula arterio-venoasa– Graft arterio-venos

Deviatii externe– Catetere venoase centrale

Fistula arterio-venoasa (FAV)

Anastomoza artera-vena Realizata chirurgical Vasele de sange - mana Optiune pe termen lung Durata medie de explorare – 7 ani

FAV – nr 1

FAV nr 2

FAV nr 3

Graft-FAV nr 4

Graft arterio-venos

Legatura sintetica intre artera si vena Folosit la pacientii cu probleme vasculare Poate fi suficient de lung pt a conecta

vasele din diferite parti ale corpului

Deviatii externe

Cateter venos central– Def– Tipuri de cateter

Cateter

este un tub inserat in venele subclaviculara sau jugulara, sau femural cu “acces direct la inima ". Cateterul este un vas temporar de acces, este folosit cand accesul intern nu este gata pt pacient si pacientul are nevoie urgenta de dializa.

Dezavantaj

au o parte situata in sistemul circulator (in vene) iar o alta parte iese prin piele la exterior.

Locul patrunderii prin piele a acestor catetere este locul predilect in care se produc deseori infectii peri cateter, infectia propagandu-se apoi pe tot traiectul cateterului, producand bacteriemii, tromboze si in stadii avansate chiar stare septica (septicemie).

Rolul asistentei de dializa

recunoastere a momentului “maturarii” FAV.

fistula “maturata” este acea fistula destul de dezvoltata pentru a permite inteparea cu acele de dializa (numite fistuline

inspecteaza zona: eritem, echimoze, decolorari ale bratului/antebratului/degete)

FAV reusita

Auscultare Examinare Palpare

Ascultarea

Ascultarea – are un murmur specific– Comprimare centru FAV

• murmurul se aude capatul arterial

• dispare – capatul venos

• calitatea fistulei

 

Examinarea FAV - stenoza

– ridicarea bratului deasupra inimii• fara stenoza se va colaba, se va goli

• cu stenoza – segmentul din spatele stenozei va fi congestionat, ferm

Palparea

Continuitate Lungime Consistenta Adancime Posibile anevrisme

Moduri fiziologice de exprimare a FAV

Dreapta Sinuoasa Scurta Adanca suprafata

Reguli de exploatare a FAV

igiena locala auscultarea, palparea FAV de catre pacient acasa

si de catre asistenta, inainte de punctionare acul arterial – punctiona in ambele sensuri de

circulatie a sangelui, in schimb, venosul numai in sensul directiei de circulatiei a sangelui

nu se va masura TA la bratul cu FAV

     

Reguli de exploatare a FAV nu se va intepa fistula in afara sedintelor de

hemodializa (pentru analize) alternarea locului de punctie de-a lungul fistulei nu se va face compresiune sau hemostaza in

afara locurilor de punctionare semnalarea rapida a lipsei murmurului FAV nu se duc greutati in mana cu FAV nu se doarme, nu se pune sub cap mana cu FAV

Complicatii FAV

-         tromboza -         anevrisme -         insuficienta arteriala a mainii -         insuficienta cardiaca congestiva -         infectii locale -         ischemie periferica -         oprirea FAV

Incidente si accidente

hematom local - punctionarea peretului opus FAV - alt loc

flebita locala hemoragia locala, pe langa ac oprirea FAV

– cateter nepermanent (in caz de urgenta)